Wise Guy look inside - Guy Kawasaki

Titlul original al acestei cărți este: Wise Guy: Lessons from a Life de Guy Kawasaki.

Copyright © 2019 by Guy Kawasaki All rights reserved including the right of reproduction in whole or in part in any form. This edition published by arrangements with Portfolio, an imprint of Penguin Publishing Group, a division of Penguin Random House LLC. Foto pagina 54: prin amabilitatea Afro Newspaper/Gado/Getty Images. © Publica, 2019, pentru ediția în limba română Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României WHITMORE, JOHN Wise Guy : lecţii dintr-o viaţă / Guy Kawasaki ; trad. din engleză de Emilia Vasiliu. - Bucureşti : Publica, 2019 ISBN 978-606-722-352-1 I. Vasiliu, Emilia (trad.)

929

EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir DESIGN: Alexe Popescu REDACTOR: Smaranda Nistor CORECTORI: Cătălina Călinescu, Rodica Crețu DTP: Dragoș Tudor

Pentru soția mea, Beth, cea mai bogată sursă de înțelepciune pe care o am

Ceea ce lași în urmă nu este ce rămâne cioplit în piatra monumentelor, ci tot ce se împletește în viețile celorlalți.

Pericle

Cuprins

PREFAȚĂ ����������������������������������������������������������������������������� 9 CUM ESTE STRUCTURATĂ ACEASTĂ CARTE ������������������� 11 MAHALO ��������������������������������������������������������������������������� 13 1. Imigrație ������������������������������������������������������������������� 15 2. Educație ������������������������������������������������������������������� 23 3. Inspirație ������������������������������������������������������������������ 41 4. Apple ������������������������������������������������������������������������ 69 5. Afaceri ���������������������������������������������������������������������� 97 6. Valori ���������������������������������������������������������������������� 127 7. Creșterea copiilor ��������������������������������������������������� 155 8. Sporturi ������������������������������������������������������������������ 173 9. LDR ������������������������������������������������������������������������� 193 10. Aptitudini ��������������������������������������������������������������� 215 11. Ohana ��������������������������������������������������������������������� 239 POST-PARTUM �������������������������������������������������������������� 261 LECTURI RECOMANDATE ���������������������������������������������� 265

PREFAȚĂ

Lumea crede că oamenii sunt cei care modelează poveștile.

De fapt, e invers.

Terry Pratchett

Înainte să mă întrebați, sau să vă întrebați, aceasta nu este o autobiografie și niciun volum de memorii. Această carte este o culegere a poveștilor din viața mea care m-au luminat cel mai mult. Gândiți-vă mai degrabă la niște lecții personale, nu la istoricul personal.

Povestirile mele nu vorbesc despre întâmplări legendare, tragice sau eroice, pentru că viața mea nu a urmat un astfel de curs. Ele nu ilustrează nicio ascensiune rapidă, fulminantă. O decizie. Un eșec. Muncit din greu. Un succes. Scopul meu este să educ, nu să uluiesc.

Sper din adâncul inimii că poveștile mele te vor ajuta să-ți trăiești viața cu mai multă bucurie, într-un mod mai productiv și mai profund. Dacă Wise Guy înregistrează un succes în acest sens, atunci aceasta va fi cea mai bună poveste dintre toate.

Guy Kawasaki Silicon Valley, California, 2018

Prefață Wise Guy 9

CUM ESTE STRUCTURATĂ ACEASTĂ CARTE

Consecvența este ceva împotriva naturii, împotriva vieții.

Singurii pe deplin consecvenți sunt morții.

Aldous Huxley

Fluxul acestei cărți se desfășoară conform unei combinații între cronologic și tematic. Nu este o înșiruire pur cronologică, pentru că asimilarea înțelepciunii nu se face printr-un proces rapid și liniar.

Formatul preponderent din carte este reprezentat de o povestire, urmată de învățămintele pe care le inspiră. Mă abat în câteva locuri de la acest format, dar este important pentru mine să știi că inconsecvența nu se datorează nici scriiturii neîngrijite, nici redactării superficiale.

Fiecare serie de învățăminte este marcată cu simbolul shaka, adică: . Shaka, un simbol hawaiian folosit în lumea surfingului, e un gest al mâinii care se poate traduce prin „Aloha!”, „Perfect!” sau „Mulțumesc!”, în funcție de context. În ultimul rând, detest scăpările, dar după cincisprezece cărți știu că, indiferent cât de meticuloși ar fi autorul și editorii, s-ar putea să se strecoare câteva erori. Te rog să-mi trimiți un e-mail pe adresa GuyKawasaki@gmail.com, pentru a-mi transmite greșelile descoperite, precum și − chiar mai bine − feedbackul tău referitor la carte.

Cum este structurată această carte Wise Guy 11

MAHALO*

Să te simți recunoscător și să nu-ți exprimi recunoștința e ca și cum ai ambala un cadou fără să-l dăruiești.

William Arthur Ward

Jennifer Barr, Courtney Colwell, David Deal, Marylene Delbourg-Delphis, Moira Gunn, Bruna Martinuzzi, Terri Mayall, Will Mayall, Craig „Big Wave” Stein, Kirsten Tanner și Shawn Welch m-au ajutat cu procesul inițial de conceptualizare pentru această carte.

Rick Kot m-a îndrumat cu pricepere din punct de vedere editorial. Rainer Hosch și Marc Silber au făcut pozele excepționale integrate în copertă. Apoi Christopher Sergio le-a folosit pentru a crea o copertă minunată. Norma Barksdale a făcut ca totul să se armonizeze.

Cathy Chong, Lori Couderc și Suzan Liggett mi-au oferit un neprețuit ajutor cu descoperirea și verificarea informațiilor.

Nimic nu te ajută să descoperi mai bine cât de puține lucruri știi, ca scrierea unei cărți.

Următorii s-au oferit să citească și să comenteze primele forme ale manuscrisului, descoperind mai bine de o mie de feluri prin care cartea mea să fie mai bună: Michael Bomhoff Kris Bondi Susan Bouvette

Beth Kawasaki Nic Kawasaki Dori Kemker

* „Mulțumesc” în limba hawaiiană, în original (n.t.).

Mahalo Wise Guy 13

Bukanla Boyd Stephen Brand Buzz Bruggeman S. Chowdhary Karen Coppock Jerry Crisci Tom Curtis Benoît H. Dicaire Glendalynn Dixon Papasavvas Elias Andres Elizalde Doug Erickson Teresa Esola Hendrik Eybers Rob Ferguson Daniel Fryda Cailey Gibson Roger Haller Pérez Herrera Abdul Jaleel Jennifer J. Johnson Naga Subramanya Maja Vujovic Dan Waite

Swati Khurana Ruth Lund Todd Lyden Svetlana Maklakova Chuck Marecic Howard Miller Donna Mills Kimberly Moore Leslie Morgan Nakajima Randee Napp Ryan O’Mara Cory Ondrejka Anitha Pai Santino Pasutto Klemen Peternel Emily-Anne Pillari Matthias Rönsberg Sérgio Rosa Jadeep Shah Parker Sipes Patrick Slattery Pérez Herrera Walevska Lisa Westby Bill Whiteside

Localurile Stacks din Menlo Park și Redwood City, Coffeebar Menlo Park, Cat and Cloud, Cliff Café, Verve, Kaito, Harbor Café, East Side Eatery și The Buttery au fost spații esențiale pentru mâncare, băutură și muncă.

Un călduros MAHALO vouă, tuturor!

14 Wise Guy Mahalo

1

Imigrație

Da, putem. Au spus-o imigranții pe când porneau la drum de pe țărmuri îndepărtate și pionierii care au înaintat spre Vestul Sălbatic, în ciuda vitregiilor necruțătoare.

Barack Obama

Înaintașii mei sunt de multe generații niște visători. Povestea mea începe cu momentul în care bunicii mei au imigrat din Japonia în Hawaii, căutând un trai mai bun pentru ei și pentru copiii lor. Trebuie să mă opresc asupra acestei istorii preț de câteva pagini, pentru că totul se ramifică din această decizie a lor.

Dinspre tată Străbunicii mei dinspre tată au emigrat în Hawaii din Hiroshima, între 1890 și 1900. Aceasta se întâmpla aproape de finalul perioadei Meiji, interval în care au avut loc două conflicte majore: Primul Război Sino-Japonez și Războiul Ruso-Japonez. La vremea aceea, tinerii bărbați japonezi erau obligați să intre în armată. În loc de aceasta, străbunicii mei au emigrat în Hawaii și au lucrat ca muncitori pentru Hakalau Plantation Company, pe Big Island, la cincisprezece mile spre nord de Kona. Așadar,

Imigrație Wise Guy 15

s-ar putea spune că provin dintr-o familie ai cărei bărbați s-au fofilat de la îndatoririle serviciului militar. La urma urmei, ești mai în siguranță când recoltezi zahăr în Hawaii, decât dacă invadezi China sau Rusia. Primeau ca plată doar un dolar pe zi. Chiar și așa, era la mintea cocoșului că reprezenta alternativa mai bună.

Pe rândul din spate, de la stânga la dreapta: Harold Kawasaki (unchi), Duke Kawasaki (tata), Harry Tomita (străunchi) și Richard Kawasaki (unchi). Pe rândul din față, de la stânga la dreapta: Mildred Harada (mătușă), Yonetaro Kawasaki (bunicul) și Katherine Haruo (strămătușă).

În cele din urmă, străbunicii mei s-au mutat din Big Island la Honolulu. Au avut trei copii: bunica mea, Alma, plus Katherine și Harry. Acești frați au fost prima generație de americani Kawasaki, pentru că pe atunci Hawaii era teritoriu din Statele Unite. Studiile lor s-au încheiat la nivelul clasei a opta.

16 Wise Guy Imigrație

În Honolulu, Alma s-a căsătorit cu Yonetaro Kawasaki și au avut împreună cinci copii: tatăl meu, Duke, mătușa mea (Mildred) și unchii mei (Harry, Harold și Richard). Conform recensământului federal din 1940, Yonetaro era șofer fără serviciu − ceea ce ar putea explica dragostea mea pentru mașini, despre care veți citi ulterior. S-ar putea să se fi aflat și pe o listă a persoanelor de interes pentru FBI, pentru că a călătorit în și din Japonia folosindu-se de două nume diferite.

Alma a murit din cauza complicațiilor la naștere. La nouăsprezece ani, strămătușa mea, Katherine, a preluat îndatoririle materne ale Almei, lucrând în paralel ca menajeră. Aceasta a însemnat că era mamă a patru copii cu vârste cuprinse între doi și zece ani. Practic, în copilăria mea, ea mi-a fost bunica dinspre tată. Întâmplător, Katherine a fost cea care mi-a insuflat dragostea pentru animale. Pe când eram în clasele primare, am omorât o pasăre mejiro cu un pistol cu capse; această specie de păsări emigrase și ea din Japonia. Katherine m-a făcut să mă simt groaznic pentru că o împușcasem. Nu am mai ucis de atunci niciun alt animal, în afară de șobolani și pești − deși veți afla mai târziu despre rolul pe care l-am avut la o vânătoare Poză de la nunta părinților mei. de porci mistreți.

Tatăl meu a început să lucreze la paisprezece ani pentru a susține financiar familia. A terminat liceul, dar nu a absolvit studii superioare. Totuși a mers pentru scurt timp la Berklee

Imigrație Wise Guy 17

College of Music din Boston. Pe când era adolescent, tatăl meu iubea muzica. Cânta la pian, saxofon, flaut și clarinet. Chiar își făcuse o trupă de jazz, care se numea Duke Kawa’s, și s-a împrietenit cu Guy Lombardo, celebrul șef de orchestră din Canada. Părinții mi-au pus numele Guy în cinstea acestei prietenii. Din fericire, nu m-au botezat după fratele lui Guy, pe care-l chema Carmen.

De la stânga la dreapta: Carmen Lombardo, tatăl meu, Guy Lombardo (tizul meu) și mama mea.

Tatăl meu a fost un bărbat inteligent și pasional, care adora să citească. Rafturile din casa noastră erau pline de cărțile marilor clasici, plus Marea Enciclopedie a Lumii. Îmi spunea adesea că întotdeauna vom avea bani să cumpărăm cărți. Și mama, și tata își dădeau seama că lipsa studiilor superioare îți limitează potențialul financiar și cel al ocaziilor favorabile pe care le-ai putea avea de-a lungul vieții. Tocmai pentru că ei nu avuseseră posibilitatea să învețe mai departe, au pus foarte

18 Wise Guy Imigrație

mult accent pe educația pe care am primit-o eu și sora mea, Jean.

Apoi tatăl meu s-a angajat ca docher și pe urmă pompier, dar, pentru că erau perioade lungi în care nu găsea de lucru, a învățat pentru testul de agent imobiliar. În final, simțul civic profund pe care îl avea l-a făcut să intre în politică. A candidat pentru un post de senator în statul Hawaii de trei ori, până să fie ales în funcție. A rămas în Senat aproape 20 de ani.

A fost un liberal convins, care și-a dorit să îi ajute pe „oamenii de rând”. De exemplu, a creat instituția avocatului poporului pentru investigarea plângerilor formulate de cetățeni împotriva organelor executive ale statului și administrațiilor regionale. În ziua înmormântării lui s-au coborât în bernă steagurile instituțiilor de stat.

Dinspre partea mamei Bunicul meu dinspre mamă, Chikao Hirabayashi, s-a născut în Japonia, în 1893. Bunica mea dinspre mamă, Tomoyo Jike, s-a născut în Kohala, Hawaii, în 1898. Împreună au avut șapte copii: Lucy, adică mama, și Jean, Elsie, Marian, Richard, Ellen și Harriet.

La fel ca tata, mama mea nu a mers la facultate. Totuși familia ei era înstărită, așa că ea a plecat în 1939 să facă școala la Yokohama, în Japonia. Din fericire, s-a întors în Hawaii la bordul uneia dintre ultimele două nave care au părăsit zona înainte de atacul de la Pearl Harbor din 1941.

Mama mea a fost casnică, dedicându-și toată viața familiei noastre. Am mâncat peste tot în lume și nimic nu se compară cu tocănița ei de vită, cu tortul ei de înghețată din fructe de guava sau cu tsukemono (murături) așa cum le făcea ea. Era

Imigrație Wise Guy 19

mărunțică, avea mai puțin de 1,52 m, dar era puternică. Ea, nu tata, m-a învățat să nu mă las călcat în picioare de nimeni.

Mama ne-a iubit din toată inima pe mine și pe sora mea, Jean, și a demonstrat aceasta prin faptul că întreaga ei viață de adult și-a dedicat-o fericirii noastre. De asemenea, m-a învățat ceva ce am purtat cu mine toată viața: „Întotdeauna când pleci de undeva, să lași locul mai curat și mai ordonat decât l-ai găsit”. Motiv pentru care sunt și acum obsedat de ordine, dacă nu chiar la limita obsesiv-compulsivă.

Copilăria în Hawaii Familia mea locuia în Kalihi Valley, o zonă săracă din Honolulu.

Dacă ați mers vreodată de la Aeroportul Internațional din Honolulu spre Kaneohe prin Tunelul Wilson, atunci ați trecut fix pe lângă casa în care am copilărit eu. Pe atunci, în Kalihi Valley trăiau hawaiieni, filipinezi, samoani, japonezi și chinezi din clasa muncitoare.

Casa în care am copilărit în Kalihi Valley. Această fotografie a fost făcută după o renovare completă.

Cât am stat eu acolo, nu a arătat niciodată atât de bine.

20 Wise Guy Imigrație

Erau foarte puțini caucazieni, pe care localnicii îi numeau peiorativ haoles. Vecinii noștri lucrau ca mici funcționari, oameni de serviciu și muncitori necalificați − asta dacă nu erau șomeri. Casa noastră era aproape de un complex de locuințe sociale. Nu mă aventuram pe acolo, pentru că cei mai mulți dintre locatari erau hawaiieni și samoani, iar eu eram japonezamerican. Nu intrai în acel loc dacă erai un puști american de origine japoneză.

Sora mea, Jean Okimoto, este cu patru ani mai mare decât mine. Ea a moștenit talentul artistic din familia noastră, inclusiv aptitudinea de a transforma hârtiuțe în opere de artă − cunoscute și sub numele de origami. Recunosc deschis că abilitățile ei intelectuale sunt superioare alor mele.

Am avut o copilărie fericită în paradisul și creuzetul numit Hawaii. Nu am avut de luptat cu sărăcia sau prejudecățile.

Viața mea a fost una bună, pentru că părinții mei au muncit din greu, nu au păstrat prea multe pentru ei și au investit mereu în viitorul copiilor lor.

Familia mea, în jurul anului 1972. Această fotografie a fost făcută în clădirea Capitoliului, acolo unde tatăl meu lucra ca senator.

Imigrație Wise Guy 21

Învățăminte Schimbă jocul care te face să pierzi. Nu sta degeaba pe malul râului, așteptând să-ți zboare în gură o rață friptă (vorba proverbului chinezesc). Ia măsuri. Ia decizii.

Schimbă o situație din care nu ieși în câștig sau care nu duce nicăieri. Cu alte cuvinte, mută-te într-o țară, într-un stat, într-un oraș sau într-un cartier care oferă mai multe oportunități.

Mutarea în Hawaii a schimbat totul pentru familia mea. Dacă bunicii mei nu ar fi luat acea decizie, eu aș fi un „lefegiu”, un angajat între mulți alții care lucrează pentru o companie mare din Japonia. Sau nu aș exista deloc, pentru că familia tatălui meu ar fi locuit în Hiroshima, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dacă nu ar fi existat oportunitățile, educația și mobilitatea socială pe care le oferea America, viața fiecărei generații din familia mea probabil că ar fi fost alta, din cauza oportunităților limitate din Japonia. Eu și familia mea datorăm totul Americii.

Amintește-ți de oportunitățile care ți-au fost oferite. După ce „te-ai realizat”, oferă-le și altora ocazia să progreseze.

Procedând astfel, îi cinstești pe înaintașii tăi prin ajutorul pe care îl dai celor care vin după tine.

Documentează-te în privința istoricului familial, câtă vreme părinții și bunicii încă sunt în viață. Pentru mine a fost dificil să reconstruiesc istoricul familiei mele și există goluri semnificative în informațiile pe care le-am adunat.

Ancestry.com este o resursă bună, dar nu una perfectă.

22 Wise Guy Imigrație

2

Educație

Sarcina pedagogului modern nu este să pună la pământ jungle, ci să irige deșerturi.

C.S. Lewis

Viața mea stă mărturie unui adevăr fundamental: educația este un excelent catalizator și egalizator. Educația mea formală, devenită posibilă grație sacrificiilor făcute de părinții mei, a început într-o zonă săracă din Honolulu și s-a încheiat în Los Angeles, California, cu un popas esențial în Palo Alto, California.

Un singur om poate să conteze Eu am urmat cursurile unei școli de stat, care se numea Școala primară Kalihi − grupul de clădiri galbene din partea ewa (vestică) a autostrăzii Likelike. Parcursul meu în învățământ m-ar fi purtat, în mod normal, de la Școala primară Kalihi la Școala gimnazială Kalihi, apoi la Liceul Farrington și până la Universitatea din Hawaii. După facultate, aș fi lucrat în comerț, turism sau agricultură.

Totuși nu acesta a fost drumul meu, iar asta pentru că profesoara mea din clasa a șasea, Trudy Akau, le-a spus părinților mei că aveam un potențial prea mare pentru a rămâne în sis-

Educație Wise Guy 23

temul de învățământ de stat. Ea a insistat să mă înscriu la un liceu particular − mai exact la Punahou sau ‘Iolani.

Școala primară Kalihi.

Punahou este liceul pe care l-a urmat președintele Barack Obama.

Eu am mers la ‘Iolani. Era la aproape treisprezece kilometri depărtare de casa noastră și costa 1 250 de dolari pe an, ceea ce, ajustat cu inflația, ar fi echivalentul a 8 000 de dolari în 2018. Date fiind veniturile modeste ale părinților mei, de aproximativ 20 000 de dolari pe an, a fost o sumă consistentă pe care au fost nevoiți să o adune.

Sfatul lui Akau mi-a schimbat cursul vieții. Dacă ea nu i-ar fi convins pe părinții mei să mă trimită la ‘Iolani, nu aș fi ajuns la Stanford. Dacă nu aș fi mers la Stanford, nu l-aș fi cunoscut pe tipul care mi-a trezit interesul pentru calculatoare și care m-a angajat la Apple.

Sfatul lui Akau mi-a schimbat cursul vieții.

24 Wise Guy Educație

Învățăminte Fii precum Trudy Akau. Să-ți pese de alții, ajută-i, ieși din zona ta de confort și împărtășește sfaturi cu ei și cu familiile lor. Mie mi-a schimbat cursul vieții o persoană căreia i-a păsat. Și tu poți face la fel.

Urmează sfaturile oamenilor precum Trudy Akau.

Profesorii, instructorii de coaching, consilierii și preoții fac ceea ce fac pentru că vor să îi ajute pe alții. De obicei se gândesc la ce e mai bine pentru tine. Ascultă de ei.

Mulțumește-le celor precum Trudy Akau, pe care îi ai în viața ta, până nu e prea târziu. Eu nu mi-am exprimat niciodată recunoștința față de ea, pentru că a murit înainte să înțeleg ce impact major a avut asupra vieții mele. Faptul că nu i-am mulțumit este unul dintre cele mai mari regrete ale mele.

Conștientizează că, așa cum a spus Steve Jobs, „îți lași amprenta asupra Universului” dacă ești profesor, instructor de coaching, pastor, preot, rabin sau dacă te afli într-o poziție din care exerciți influență asupra altor oameni.

Poate că nu vei influența decât un singur om o dată și doar câțiva pe parcursul întregii tale vieți, dar fiecare amprentă contează.

Să nu te îndoiești: ceea ce faci este important, lăudabil și pe placul Domnului Dumnezeu!

Educație Wise Guy 25

Profesorii cei mai aspri sunt și cei mai buni Înainte să citești această secțiune, gândește-te la cei mai buni profesori pe care i-ai avut pe parcursul vieții − în orice moment, la orice materie. Concentrează-te în gând asupra acestui aspect și vei resimți cu adevărat impactul a ceea ce urmează să spun.

Când aveam paisprezece ani, am început clasa a șaptea la ‘Iolani. Aceasta era o instituție privată episcopală, cu elevi de la nivel de grădiniță și până la clasa a douăsprezecea. Pe vremea mea nu învățau aici decât băieți, cu promoții de câte 150 de elevi.

Privind în urmă, pot spune că ‘Iolani a fost o experiență extraordinară pentru mine. Au existat mulți profesori (Charles Proctor, Joseph Yelas, John Kay, Dan Feldhaus și Lucille Bratcher), antrenori (Edward Hamada, Charles Kaaihue și Bob Barry) și membri ai personalului administrativ (William Lee și David Coon) care m-au învățat cum să gândesc, Notele mele la engleză din clasa a cum să muncesc din greu și noua. Mă bucur că le-am găsit, după cea de-a cincisprezecea carte publicată; cum să mă integrez într-o altfel, probabil că n-aș fi devenit echipă. scriitor.

26 Wise Guy Educație

Deși credeam că m-am descurcat bine în liceu, notele din clasa a noua la limba engleză, pe care le-am găsit în timp ce mă documentam pentru această carte, sunt cam slăbuțe. Le vedeți aici; ce ți-e și cu memoria asta selectivă! Am reușit, cumva, cu nițel noroc, să ajung la cursurile de engleză avansată, cu programă de nivel universitar, devenind astfel elevul lui Harold Keables.

Dintre toate cadrele didactice și toți membrii personalului de la ‘Iolani, Keables a avut cel mai mare impact asupra mea.

A fost profesorul meu de limbă și literatură engleză − și cel mai exigent profesor din toată viața mea de elev. El a avut cele mai mari pretenții și el m-a învățat cele mai multe lucruri. (Aici există o relație de cauzalitate.)

Harold Keables, profesorul meu de engleză din liceu.

Sper să aveți parte de un Harold Keables cel puțin o dată în viață. El m-a învățat să îmi impun standarde înalte și el m-a

Educație Wise Guy 27

învățat valoarea muncii susținute. De exemplu, iată cum preda el comunicarea scrisă: ●● Încercuia greșelile în eseul pe care l-ai scris. ●● Tu trebuia să copiezi propoziția așa cum o scriseseși inițial. ●● Apoi căutai și citai între ghilimele, din îndrumarul Good Writing: An Informal Manual of Style („Buna comunicare în scris − un manual informal de stil”) al lui Alan Vrooman, regula pe care o încălcaseși. ●● Reformulai corect propoziția sau fraza. ●● Toată povestea era tema ta de casă, pe care o predai profesorului cu speranța că ai nimerit-o din a doua încercare.

Aceasta se întâmpla în anii 1970 − cu mult înaintea calculatoarelor personale și a editoarelor de texte, așa că scriam totul de mână, cu stiloul. Când fiecare greșeală presupunea un proces de corectare în trei pași, învățai regulile gramaticale și ortografice după doar câteva asemenea teme de casă. Din cauza lui Keables am astăzi oroare de diateza pasivă și ador virgulele puse corect.

Până la urmă, am citit din scoarță în scoarță The Chicago Manual of Style, pentru că la un astfel de nivel de atenție față de detalii te inspira Keables. Când ajung la ultima corectură a cărților mele, tot datorită influenței lui Keables, intru într-o frenezie de căutare prin text cu funcția specializată din Microsoft Word: ●● Formele lui „a fi” indică posibile cazuri de diateză pasivă, iar diateza pasivă denotă un stil fără vlagă. A fi este a nu fi.

28 Wise Guy Educație

„Foarte” este un cuvânt imprecis − cât de mult înseamnă „foarte”? Cât de întunecat este ceva foarte întunecat? Cât de repede se întâmplă ceva foarte repede? Cât de înfricoșător este un lucru foarte înfricoșător?

Cât de bun este un scriitor dependent de „foarte”? Nu foarte. ●● Adverbele sunt pentru pămpălăi, așa că scap de ele. „Gen” nu este o aproximare. Poate să se refere la o tipologie sau la un exemplu − de pildă, floarea de hibiscus este un gen de floare, dar nu este „drăguță, gen”.

... nu poți cuantifica impactul pe care l-a avut un profesor decât după ce au trecut măcar 20 de ani...



Ai fost cel mai tare, Harold Keables!

Învățăminte Caută oameni care îți pun ambiția la încercare și stai aproape de ei. Vei învăța de la ei mai mult decât de la cei care cer mai puțin de la tine, raportându-te la standarde mai scăzute. Când privești în urmă, după ani buni, îți dai seama că profesorii și șefii cei mai aspri și exigenți au fost cei de la care ai învățat cel mai mult. Fierul călește fierul.

Pentru mine, Keables și Steve Jobs fac amândoi parte din această categorie. (Urmează mult mai multe despre Steve.) Dacă nu ar fi fost acești doi oameni, așteptările pe care le am de la mine, deci și nivelul realizărilor mele, ar fi fost mai modeste.

Educație Wise Guy 29

Fii exigent și strict, dacă ești profesor, manager, coach sau cineva care îi influențează pe alții. Nu faci nimănui vreo favoare când îți scazi nivelul standardelor și al așteptărilor, pentru a fi îngăduitor, blând sau popular. Prețul viitor al îngăduinței de azi va fi mare.

Ai răbdare. Eu nu am fost unul dintre cei mai buni elevi pe care i-a avut Keables, așa că probabil el e acum în Rai, uimit de faptul că eu sunt cel care a scris cincisprezece cărți. Dacă ești profesor, nu poți să știi niciodată care elev va asimila lucrurile predate de tine și le va transforma în realizări veritabile. S-ar putea să dureze un timp − nu poți cuantifica impactul pe care l-a avut un profesor decât după ce au trecut măcar 20 de ani −, dar e posibil să se întâmple.

Mulțumește-le celor care te-au ajutat să ai rezultate, înainte ca ei să dispară dintre noi, așa cum am spus în cazul lui Trudy Akau. Vei regreta că nu ai făcut-o, odată ce nu se mai poate!

Puțină frică nu strică Alte trei experiențe din tinerețe m-au învățat să îi respect pe adulți și să nu-mi fac de cap. Prima a avut loc în timpul unei excursii la baza militară Nike (fără nicio legătură cu brandul de încălțăminte sportivă) din Kahuku, Hawaii.

După ce s-a încheiat turul, gazdele ne-au oferit un prânz, iar eu am scăpat o grămăjoară de orez pe podea. Am ridicat-o și eram pe punctul de a o arunca înapoi pe jos, când un ofițer mi-a spus, cu o voce intimidantă și autoritară, de sergent pe

30 Wise Guy Educație

terenul de instrucție: „Nu arunca aia pe jos! Ridic-o și debarasează-ți tava!” M-a speriat de moarte și de atunci îi respect pe oamenii îmbrăcați în uniformă.

Al doilea incident formator s-a petrecut când m-a luat tatăl meu cu el la serviciu, pe vremea când lucra la dispeceratul Departamentului de pompieri din Honolulu. De acolo se trimiteau mașinile de pompieri spre locul unde era semnalat un incendiu. Într-o zi, după școală, în timp ce îl așteptam în biroul lui de la pompieri, am activat o casetă de alarmă, ca să văd ce se întâmplă. Cutia era acolo pentru demonstrații, dar eu nu știam acest lucru. Tata mi-a spus că îi făcusem pe pompieri să urce într-o mașină și să gonească spre un incendiu, iar eu l-am crezut.

Mi-a mai spus și că alarmele false reprezintă infracțiuni, așa că s-ar putea ca poliția să vină după mine. El a râs pe săturate cu prietenii lui, dar pe mine acea experiență m-a transformat într-un fricos care nu se împotrivește regulilor. Această lecție probabil că m-a ferit de multe belele cauzate de rămășița reptiliană din creierul adolescentin.

Cea de-a treia experiență a fost la ‘Iolani. Singura dată când am intrat în bucluc, în liceu, a fost când am convins un prieten să chiulim împreună de la desen. Am ales prostește ziua în care încă vreo câțiva elevi au făcut același lucru.

Am fost cu toții pedepsiți, iar eu a trebuit să curăț podeaua terenului de baschet timp de o săptămână. Această experiență, spre deosebire de cele două anterioare, nu m-a speriat, dar a fost o lecție importantă, pentru că a fost jenantă. Iar eu detest să mă fac de râs. Și părinții m-au pedepsit strașnic pentru ce făcusem. La urma urmei, ei investeau mult în educația mea. Pe atunci nu erau prea mulți părinți exagerat de protectori (genul care își

Educație Wise Guy 31