VEBLEN Teoria clasei de lux_BT_AG - crop

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 1

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 2

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 3

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:38 PM

Page 4

The original title of this book is The Theory of the Leisure Class.

An Economic Study of Institutions

by Thorstein Veblen © 1994 by Dover Publication, Inc. © Publica, 2009, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-16-6

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României VEBLEN, THORSTEIN Teoria clasei de lux : un studiu economic al institufliilor / Thorstein Veblen ; trad.: Smaranda Nistor. - Bucureøti : Publica, 2009 Bibliogr.

ISBN 978-973-1931-16-6 I. Nistor, Smaranda (trad.)

33

EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu REDACTOR: Florentina Hojbotæ DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Roxana Samoilescu, Rodica Petcu

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 5

Cuprins Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

Prefafla autorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13

2. Rivalitatea pecuniaræ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

31

3. Luxul ostentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

42

4. Consumul ostentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

69

5. Etalonul pecuniar al modului de viaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

96

6. Canoanele pecuniare ale bunului-gust . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

106

7. Îmbræcæmintea ca expresie a culturii pecuniare . . . . . . . . . . .

148

8. Scutirea de productivitate øi conservatorismul . . . . . . . . . . . .

166

9. Conservarea træsæturilor arhaice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

185

10. Supraviefluiri moderne ale bravurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

212

11. Credinfla în noroc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

237

12. Practicile religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

254

13. Supraviefluiri ale interesului færæ invidie . . . . . . . . . . . . . . . . . .

284

14. Studiile superioare ca expresie a culturii pecuniare . . . . . . .

309

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 6

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 7

Prefaflæ Vaca utilæ øi coaforul de câini „Atât de înrædæcinatæ în noi e lipsa de valoare a lucrurilor ieftine, încât nu mai avem nicio rezervæ sæ credem în dictonul «ieftin øi prost» øi insistæm instinctiv sæ pæstræm mæcar o notæ de risipæ în obiceiurile zilnice de consum. Chiar øi atunci când ne aflæm în intimitatea casei, ne simflim mai înælflafli spiritual dacæ luæm prânzul din vase de porflelan chinezesc pictate manual (adesea de valoare artisticæ dubioasæ), cu tacâmuri de argint lucrate manual øi pe fefle de masæ scumpe.“ Rândurile de mai sus par un pasaj dintr°o carte recentæ, descriind moravuri poate din Rusia noilor îmbogæflifli, poate din România ieøitæ din tranziflie cu o nouæ nofliune despre ce e acela standard de viaflæ. Observafliile despre farfurii øi tacâmuri se referæ însæ la societatea americanæ de la sfârøitul secolului al XIX°lea (autorul øi°a publicat eseul de faflæ acum exact 110 ani) øi fac parte dintr°o carte a cærei capacitate de a intriga cititorul prin modul de a pune problema øi prin scriituræ e cu totul surprinzætoare.

Teoria clasei de lux a lui Thorstein Veblen construieøte, în esenflæ, o dihotomie fundamentalæ între douæ tipologii umane eterne: omul care munceøte, creeazæ tehnologie øi fabricæ produse, coopereazæ cu semenii sæi øi cheltuieøte banii cu scopul de a obfline plæcere øi relaxare, øi omul care nu mai are nevoie sæ munceascæ, interesat doar de speculaflii financiare øi suficient de bogat încât sæ°øi permitæ sæ°øi rafineze necesitæflile de consum øi sæ transforme posesia unor obiecte inutile (uneori chiar dæunætoare, ca drogurile) în simbol al ascensiunii sociale. Omul raflional apreciazæ ceea ce e util øi simplu; cel iraflional pofteøte la ceea ce e inutil, artificial øi exagerat de scump, de rar sau de kitsch — ca de pildæ cærflile de lux apreciate de contemporanii lui Veblen, ornamentate „cu o stupiditate elaboratæ“, sau chiar porflelanurile dubioase de mai sus. Acesta este „consumul ostentativ“ teoretizat de economistul american.

Prefaflæ Teoria clasei de lux

7

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 8

E de recunoscut aici, fireøte, vechea opoziflie dintre naturæ øi culturæ, la care Veblen raporteazæ propria sa viziune despre consumul raflional øi risipæ, utilitate øi gratuitate. Pe o pæøune, scrie economistul, o banalæ vacæ dætætoare de lapte e potrivitæ, dar pentru un parc — echivalentul cultivat øi tuns al pæøunii — e mai potrivitæ o cæprioaræ, animal strict decorativ, corespunzætor gusturilor burghezului scæpat de tirania necesitæflii de a vedea obiectele doar în funcflie de randamentul lor practic. În comunitæflile unde femeia e apreciatæ pentru randamentul ei economic, idealul de frumusefle femininæ include un trup robust, mâini øi picioare mari, cum au tinerele din poemele homerice; acolo unde, dimpotrivæ, bogæflia acumulatæ e suficientæ încât femeia sæ devinæ un trofeu social øi un accesoriu estetic al bærbatului, lipsit însæ de utilitate economicæ, frumuseflea idealæ înseamnæ fragilitate, talie de viespe, mâini øi picioare de copil.

Clasificarea obiectelor în funcflie de gradul lor de dezirabilitate pentru consumul ostentativ se înfæfliøeazæ aproape ca un spectacol: porcii, vitele, oile sunt bunuri productive øi servesc unui scop practic; porumbeii øi papagalii de colivie, pisicile øi câinii, dimpotrivæ, nu sunt utili pentru niciun fel de producflie, ci sunt obiecte ale consumului ostentativ, legitimându°se prin criteriul estetic — prin faptul cæ li se recunoaøte frumuseflea. Mai departe, între câine øi pisicæ, primul va câøtiga cursa inutilitæflii, pentru cæ el e mai susceptibil sæ devinæ un construct cultural (în sensul în care un boschet din parc este astfel) decât primitiva pisicæ: „Valoarea comercialæ a monstruozitæflilor canine stæ în costul lor ridicat de producflie, iar valoarea lor pentru posesori stæ în special în folosirea lor ca obiecte ale consumului ostentativ“.

Asemenea consideraflii sunt formulate într°un stil care împinge deopotrivæ eleganfla netulburatæ øi tonul sardonic atât de departe, încât un cititor mai dintr°o bucatæ se poate întreba dacæ autorul chiar vorbeøte serios sau doar vrea sæ parodieze o carte de economie, særind peste statistici øi scheme øi folosind doar uneltele unui umorist visætor. Percepflia de parodie nu vine însæ numai din faptul cæ Veblen încearcæ sæ împartæ

8

Teoria clasei de lux Prefaflæ

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 9

fiinflele øi lucrurile în funcflie de ce fel de raport au cu ideea de consum ostentativ, ci øi din faptul cæ ignoræ convingerea curentæ cæ, în principiu, o carte de teorie economicæ øi una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri în comun. Sau cæ, dacæ au, atunci ar trebui probabil ca întâlnirea lor sæ producæ o abordare militantæ — în cazul de faflæ, o lungæ demascare a viciilor burgheziei øi a exceselor societæflii de consum. Veblen nu propune însæ revoluflii anticonsumiste; tot ce face e sæ descopere øi sæ eticheteze realitatea, cu stilul lui ne°american de a scrie, arborescent øi detaøat, de urmaø de imigranfli norvegieni pentru care engleza e a doua limbæ.

Thorstein Veblen a murit în august 1929, înainte de a vedea criza economicæ øi apoi ræzboiul punând capæt încarnærii interbelice a „consumului ostentativ“. Încarnærile ulterioare au dovedit cæ, aøa cum a sugerat°o Teoria clasei de lux, nu avem de fapt de°a face cu o evoluflie istoricæ adeværatæ, de la barbarul hæituit de foame la rafinatul consumator de lux, ci doar cu o succesiune a ciclurilor economice, unde aceleaøi instincte reapar periodic sub o altæ formæ. Gustul exagerat pentru lux øi artificialitate, rigidizarea ierarhiilor sociale øi o proliferare excesivæ a economiei financiare în dauna celei reale ar fi, deci, mereu semnele caracteristice ale decadenflei, ale apropierii de crizæ, respectiv de momentul când lumea urmeazæ sæ se recompunæ øi ciclul sæ înceapæ iar.

Væzutæ din aceastæ perspectivæ, cartea de faflæ nu oferæ cine øtie ce confort spiritual; e ciudat sæ øezi în cuøca lui Veblen, prins între o dioramæ cu omul primitiv în goanæ dupæ hranæ øi alta (poate cea mai celebræ din carte) cu regele francez care nu se miøcæ din fafla focului din cæmin, riscând sæ se ardæ, fiindcæ nu e niciun servitor împrejur sæ°i tragæ fotoliul înapoi. În afara cuøtii însæ, de fapt pânæ acum n°a fost chiar aøa de ræu: omul primitiv n°a murit niciodatæ de foame, iar regele, ca prin minune, nu øi°a ars niciodatæ hainele.

Crengufla Nicolae BUSINESS Magazin

Prefaflæ Teoria clasei de lux

9

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 10

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 11

Prefafla autorului Ne°am propus sæ examinæm în aceastæ carte locul øi valoarea clasei de lux ca factor economic în viafla modernæ, dar am constatat cæ ne este imposibil sæ menflinem discuflia strict între limitele astfel stabilite. Vrând°nevrând, a trebuit sæ acordæm atenflie originii øi felului în care a evoluat aceastæ instituflie, precum øi unor træsæturi ale vieflii sociale pe care în general nu le socotim de naturæ economicæ. În unele locuri, cercetarea noastræ are la bazæ nofliuni de teorie economicæ sau generalizæri etnologice cu care cititorul se prea poate sæ nu fie familiarizat. Capitolul introductiv descrie natura acestor premise teoretice îndeajuns de læmuritor, speræm noi. O declaraflie ceva mai explicitæ a perspectivei noastre teoretice se poate gæsi într°o serie de articole publicate în volumul IV al revistei American Journal of Sociology, despre „Instinctul artizan øi neplæcerea muncii“, „Începuturile proprietæflii“ øi „Statutul femeii în societæflile barbare“. Dar argumentaflia noastræ nu se întemeiazæ în aøa mæsuræ pe aceste generalizæri — înnoitoare, în parte — încât sæ-øi piardæ cu totul eventuala valoare ca detaliu de teorie economicæ, în caz cæ, dupæ pærerea cititorului, aceste generalizæri de facturæ ineditæ ar fi sæ nu se susflinæ, neavând suficiente surse de autoritate sau de date care sæ le confirme. În parte din rafliuni de înlesnire øi în parte fiindcæ riscæm mai puflin sæ înflelegem greøit sensul unor fenomene pe care le cunoaøtem cu toflii, datele folosite pentru ilustrarea sau întærirea argumentafliei au fost de preferinflæ alese din viafla cotidianæ, fiind observate direct sau cunoscute de toatæ lumea øi mai puflin din surse obscure, de care puflini sæ fi auzit.

Nutrim speranfla cæ nimeni nu se va simfli atins în sentimentele sale de bunæ-cuviinflæ literaræ sau øtiinflificæ de acest recurs la exemple de°o mare simplitate, ori de ceea ce poate pærea pe alocuri o necruflætoare libertate în a vorbi despre fenomene

Prefafla autorului Teoria clasei de lux

11

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 12

vulgare sau despre fenomene al cæror loc intim în viafla omului le°a flinut uneori la adæpost de øocurile discufliei economice.

Acele premise ori dovezi aduse în sprijin care provin din surse mai îndepærtate, precum øi orice aspecte teoretice ori deductive împrumutate din øtiinfla etnologicæ, sunt din categoria celor de bunæ seamæ cunoscute øi uøor de înfleles, al cæror izvor cititorii cu oarece aplecare spre lecturæ îl vor recunoaøte imediat. Ne°am îngæduit, aøadar, sæ læsæm deoparte indicarea surselor de referinflæ. Cât despre puflinele citate la care am fæcut recurs, cu precædere în chip de exemplificare, nu sunt nici ele cu nimic mai greu de recunoscut, chiar øi în lipsa unei indicaflii referitoare.

12

Teoria clasei de lux Prefafla autorului

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

1

9/28/09

6:28 PM

Page 13

Introducere

Instituflia unei clase de lux1 o vom gæsi, deplin dezvoltatæ, în stadiile înalte de civilizaflie barbaræ, cum ar fi, de pildæ, în 1 „Leisure class“. Diverøii autori români care s°au referit de°a lungul timpului, adicæ în peste o sutæ de ani de când a apærut cartea lui Veblen, la aceastæ teorie au ales variante la fel de diverse pentru nofliunea ei de bazæ: „clasa neproductivæ“ (termen preferat, se pare, în scrierile de specialitate economicæ), „clasa færæ griji“, „clasa inactivæ“ sau „clasa færæ ocupaflii“ (deøi membrii acestei clase, aøa cum spune chiar Veblen, au o mulflime de activitæfli øi ocupaflii, doar cæ ele nu contribuie cu nimic la împlinirea øi progresul vieflii individuale øi colective), „clasa de lux“ øi chiar „clasa timpului liber“. Pe de altæ parte, sintagma „leisure class“ se traduce de obicei prin „clasa înstæritæ“, „clasa celor bogafli“ sau pur øi simplu „lumea bunæ“ (traducerea germanæ a cærflii lui Veblen se intituleazæ de fapt chiar aøa: Theorie der Feinen Leuten, adicæ teoria lumii bune), iar „gentleman of leisure“, prin „om subflire“ sau „domn de condiflie bunæ“. În limba englezæ, „leisure“ înseamnæ, într°adevær, „timp liber“, adicæ implicit liber de muncæ, exact ca în româneøte, dar cu conotaflia din cuvântul de origine francezæ „loisir“, adicæ „folosire a timpului potrivit înclinafliilor øi dorinflelor individului“ (leisure øi loisir având de altfel aceeaøi rædæcinæ latinæ: licere = a fi liber sæ, a fi permis — în româneøte, avem cuvântul „licenflæ“ ca derivat direct din aceastæ rædæcinæ), ceea ce face ca echivalentul românesc cu sensul cel mai apropiat sæ fie „tihnæ“, aøa cum confirmæ de fapt øi Veblen, atunci când pune semnul egal între „leisure“ øi cuvântul latinesc „otium“ = tihnæ, rægaz; latinescul „otiosus“, de la care avem în româneøte „oflios“ øi „ofliozitate“, înseamnæ „care are timp liber“ sau „care este de prisos, nefolositor“ (traducerea în spaniolæ a cærflii lui Veblen este La teoria de la clase ociosa). În concluzie, noi am ales pentru „leisure class“ ca

Introducere Teoria clasei de lux

13

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 14

Europa feudalæ sau în Japonia feudalæ. În astfel de comunitæfli, distincflia dintre clase este foarte riguros respectatæ, iar træsætura cu semnificaflie economicæ izbitoare a acestor diferenfle este respectarea îndeletnicirilor ce revin fiecærei clase.

Clasele superioare sunt prin tradiflie scutite sau excluse de la ocupafliile industriale2, lor fiindu°le rezervate doar acele îndeletniciri socotite nobile. La loc de frunte între îndeletnicirile onorabile din orice comunitate feudalæ se gæseøte cea a ræzboinicului, iar cea preofleascæ vine de obicei pe al doilea loc. Acolo unde comunitatea barbaræ nu este deosebit de aplecatæ spre ræzboi, serviciul preoflesc se poate sæ capete întâietate, cel militar trecând în urma lui. Dar regula care se aplicæ negreøit, numai cu rare excepflii, este aceea cæ, ræzboinice sau preofleøti, clasele de sus sunt scutite de ocupafliile industriale, iar aceastæ scutire este expresia economicæ a rangului lor superior. India brahmanicæ ne oferæ un exemplu græitor al scutirii industriale pentru amândouæ aceste clase. În comunitæflile ce aparflin civilizafliei barbare mai evoluate, existæ o diferenfliere considerabilæ a sub°claselor sau claselor componente din ceea ce am putea numi, în sens foarte larg, clasa de lux, iar între aceste sub°clase existæ o diferenfliere corespondentæ a îndeletnicirilor. Clasa de lux ca întreg le cuprinde pe cele nobile øi sacerdotale, împreunæ cu mare parte prim echivalent expresia „clasa de lux“, considerând cæ se apropie cel mai mult de sensul pe care doreøte sæ°l sublinieze autorul în teoria lui, dar alternând cu „clasa færæ griji“, „clasa neproductivæ“ øi „clasa bogatæ“, acolo unde am simflit cæ ar fi mai expresiv în context, iar pentru „leisure“, primul echivalent folosit este „nemuncæ“, alternând cu „tihnæ“ øi „lux“. (N. t.)

2 Reamintim cititorilor cæ au în faflæ un text vechi de peste o sutæ de ani, ceea ce face ca unele cuvinte sæ sune poate impropriu, dat fiind cæ sensul lor a evoluat. „Industrie“, de exemplu, era un termen foarte larg, care desemna munca productivæ, îndeletnicirile din care rezultau bunurile necesare traiului. Cu foarte rare excepflii, tocmai pentru a nu°l nedumeri temporar pe cititor øi a nu°l obliga sæ consulte supærætor de des dicflionarele, am cæutat în traducerea româneascæ sæ folosim un limbaj cât mai apropiat de cel curent, chiar dacæ prin aceasta diminuæm întrucâtva aerul de epocæ al scrierii lui Veblen. (N. t.)

14

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 15

din suitele lor. Ocupafliile clasei sunt corespunzætor diversificate, dar ele au în comun caracteristica economicæ de°a fi neindustriale, adicæ de°a nu produce nimic. Aceste ocupaflii neindustriale ale elitei sociale pot fi categorisite, în mare, drept cârmuire, armatæ, viaflæ religioasæ øi sporturi. Într°o etapæ mai timpurie — dar nu cea mai timpurie — a civilizafliei barbare, clasa de lux este de gæsit într°o formæ mai puflin diferenfliatæ. Nici distincfliile de clasæ, nici distincfliile dintre ocupafliile clasei nu sunt atât de precise øi de elaborate.

La bæøtinaøii din insulele polineziene se poate observa, în general, forma græitoare a acestei etape de evoluflie, mai puflin faptul cæ, lipsind animalele mari, vânætoarea nu ocupæ obiønuitul loc de onoare în sistemul lor de viaflæ. Comunitatea islandezæ din epoca saga oferæ øi ea un exemplu perfect. Aici existæ o distincflie riguroasæ între clase øi între ocupafliile proprii fiecærei clase. Munca manualæ, industria, orice se leagæ nemijlocit de truda zilnicæ a câøtigærii unei pâini este ocupaflia exclusivæ a clasei inferioare. Din aceastæ clasæ inferioaræ fac parte sclavii øi alfli subordonafli, precum øi toate femeile, de obicei. Dacæ existæ mai multe grade de aristocraflie, femeile de rang înalt sunt øi ele scutite în mod normal de ocupaflii industriale, ori mæcar de muncile manuale mai înjositoare.

Bærbaflii din clasele de sus sunt nu doar scutifli, ci, prin uzanflæ, le este interzisæ orice ocupaflie industrialæ. Varietatea de îndeletniciri la care au acces este strict definitæ. La fel ca în planul superior despre care am vorbit deja, aceste ocupaflii sunt cârmuirea, ræzboiul, practicile religioase øi sporturile.

Aceste patru genuri de activitate guverneazæ modul de viaflæ al claselor de sus, iar pentru cei de rangul cel mai înalt — regi sau cæpetenii — ele sunt singura formæ de activitate pe care o îngæduie tradiflia sau bunul°simfl al comunitæflii. Iar acolo unde sistemul este foarte evoluat, pânæ øi sporturile vor fi socotite de°o legitimitate îndoielnicæ pentru cei foarte sus puøi. Celor aflafli pe treptele inferioare ale clasei de lux le ræmân permise anumite îndeletniciri, care sunt însæ auxiliare uneia sau alteia din ocupafliile caracteristice clasei lipsite de grija muncii. Aøa,

Introducere Teoria clasei de lux

15

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 16

de pildæ, ei au voie sæ meøteøugeascæ arme, harnaøamente øi pirogi de ræzboi øi sæ se îngrijeascæ de ele; sæ creascæ øi sæ aibæ grijæ de cai, de câini øi de øoimi; sæ pregæteascæ veømintele øi obiectele de cult etc. Clasele inferioare sunt excluse de la aceste îndeletniciri onorabile secundare, cu excepflia treburilor care denotæ un pur caracter de muncæ productivæ øi nu au legæturæ decât de foarte departe cu ocupafliile tipice clasei færæ griji.

Dacæ mergem cu un pas înapoia acestei culturi barbare exemplare, coborând în erele mai de jos ale civilizafliei primitive, nu vom mai gæsi clasa de lux în forma ei desævârøitæ.

Totuøi, acest stadiu inferior de barbarie prezintæ uzanflele, motivele øi împrejurærile din care s°a næscut instituflia clasei de lux øi îi indicæ etapele evolufliei timpurii. Triburile de vânætori nomazi din diverse pærfli ale lumii ilustreazæ aceste faze mai primitive de diferenfliere. Oricare dintre triburile de vânætori ale Americii de Nord poate fi luat ca exemplu edificator. Cu greu s°ar putea spune despre aceste triburi cæ ar avea o clasæ de lux bine definitæ. Existæ o diferenfliere a funcfliei sociale øi o distincflie între clase pe baza acestei diferenflieri, dar scutirea de muncæ a clasei superioare nu a mers îndeajuns de departe încât sæ°i putem aplica apelativul de „clasæ de lux“. Triburile aflate la acest nivel economic au dus diferenflierea economicæ pânæ la punctul în care se traseazæ o distincflie claræ între ocupafliile bærbæteøti øi cele femeieøti, iar aceastæ distincflie are un caracter pærtinitor3. În aproape toate 3 „Invidious distinction“, în limba englezæ. Cuvântul „invidious“ are în englezæ trei sensuri de bazæ: ræuvoitor sau jignitor, nedrept sau pærtinitor, respectiv invidios, pizmaø, rædæcina latinæ fiind „invidia“. Toate pornesc însæ de la cele douæ implicaflii concurente ale cuvântului: atât „care invidiazæ“, cât øi „care stârneøte invidie“, ceea ce face dificil de tradus acest termen (cu atât mai mult cu cât el este perechea unui termen veblenian consacrat: „invidious comparison“). În ziua de azi, noi am spune „distincflie discriminatoare“ — a face diferenfla între lucruri sau persoane în aøa fel încât unele sæ fie avantajate în dauna altora (acesta fiind øi sensul cu care termenul este folosit øi astæzi în limbajul juridic american, de exemplu) sau, eventual, „defavorizantæ“, dar amândouæ variantele pierd legætura directæ cu ceea ce Veblen consideræ

16

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 17

aceste triburi, un obicei transformat în cutumæ le menfline pe femei în acele îndeletniciri din care vor apærea în stadiul urmætor ocupafliile industriale propriu°zise. Bærbaflii sunt scutifli de la aceste treburi vulgare, fiind pæstrafli pentru ræzboi, vânætoare, sporturi øi ritualuri religioase. În aceste chestiuni se manifestæ de regulæ o discriminare foarte precisæ.

Diviziunea muncii coincide cu distincflia dintre clasa muncitoare øi cea de lux, aøa cum apare ea în cultura barbaræ mai avansatæ. Pe mæsuræ ce munca se diversificæ øi se specializeazæ, linia de demarcaflie astfel trasatæ ajunge sæ despartæ ocupafliile industriale de cele neindustriale. Activitatea masculinæ, aøa cum aratæ ea în era barbaræ timpurie, nu este originea din care sæ fi evoluat în vreo proporflie apreciabilæ industria de mai târziu. În evoluflia ulterioaræ, ea nu mai supraviefluieøte decât în domenii care nu sunt clasificate ca flinând de industrie: ræzboi, politicæ, sporturi, studiu øi sacerdofliu. Singurele excepflii notabile sunt pescuitul, într°o anumitæ mæsuræ, øi unele îndeletniciri minore pe care am ezita sæ le numæræm printre ramurile industriale, cum ar fi fabricarea armelor, a jucæriilor øi a accesoriilor sportive. Practic, întreaga varietate a profesiunilor din economia productivæ este o continuare a ceea ce se clasificæ drept muncæ a femeilor în comunitatea barbaræ.

Munca bærbaflilor în cultura barbaræ inferioaræ nu este cu nimic mai puflin indispensabilæ vieflii comunitæflii decât cea îndeplinitæ de femei. Se prea poate chiar ca activitatea masculinæ sæ contribuie în aceeaøi mæsuræ la asigurarea hranei øi a altor lucruri necesare comunitæflii. Într°adevær, atât de evident este acest caracter „productiv“ al muncii masculine, încât în scrierile economiøtilor clasici activitatea vânætorului este consideratæ tipul primitiv de industrie. Dar nu aøa apar lucrurile în ochii barbarului. El nu se vede pe sine drept un lucrætor øi aspectul definitoriu, adicæ sentimentul invidios. În concluzie, noi am ales varianta „distincflie pærtinitoare“, considerând cæ, prin implicaflia „care judecæ lucrurile într°o direcflie favorabilæ cuiva“, se apropie cel mai mult de sensul explicat aici. (N. t.)

Introducere Teoria clasei de lux

17

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 18

nu trebuie pus alæturi de femei, în aceastæ privinflæ; nici efortul lui nu e de pus alæturi de truda femeilor, ca muncæ sau industrie, în aøa fel încât sæ poatæ fi confundat cu aceasta din urmæ. Existæ în toate comunitæflile barbare un sentiment profund al deosebirii dintre ceea ce face bærbatul øi ceea ce face femeia. Munca bærbatului se prea poate sæ contribuie la întreflinerea grupului, dar se socoteøte cæ face acest lucru datoritæ unei eficacitæfli øi priceperi ieøite din comun, încât ar fi jignitor s°o compari mæcar cu roboteala monotonæ a femeilor.

Cu un pas mai jos pe scara culturalæ — printre comunitæflile de sælbatici — diferenflierea îndeletnicirilor este încæ øi mai puflin elaboratæ, iar distincflia pærtinitoare dintre clase øi ocupaflii este mai puflin consecventæ øi deloc riguroasæ. Exemple lipsite de echivoc ale unei culturi primitive sælbatice gæsim cu mare greutate. Pufline sunt grupurile sau comunitæflile calificate drept „sælbatice“ care sæ nu prezinte nicio urmæ de regres dintr°un stadiu cultural mai avansat. Existæ însæ grupuri — unele dintre ele pærând a nu fi rezultatul retrogresiunii — care manifestæ cu o oarecare fidelitate træsæturile sælbæticiei primitive. Cultura lor se deosebeøte de cea a comunitæflilor barbare prin absenfla unei clase de lux øi prin absenfla, în foarte mare mæsuræ, a lui animus — atitudinea spiritualæ pe care se sprijinæ o asemenea instituflie. Aceste comunitæfli de sælbatici primitivi în care nu existæ o ierarhie a claselor economice alcætuiesc doar o parte micæ, puflin vizibilæ, a rasei umane. Cel mai bun exemplu pentru acest stadiu cultural îl putem gæsi la triburile din Insulele Andaman sau la triburile toda din Munflii Nilgiri. Modul de viaflæ al acestor grupuri, în momentul primului lor contact cu europenii, pare sæ fi fost de°a dreptul tipic în ce priveøte absenfla unei clase færæ griji.

Drept alte exemple în acest sens i°am putea invoca pe bæøtinaøii ainu din Yezo, precum øi pe unii boøimani øi eschimoøi, dar aceøtia din urmæ cu mai puflinæ certitudine. Unele comunitæfli de indieni pueblo pot fi incluse în aceeaøi categorie — cu øi mai puflinæ siguranflæ. Majoritatea comunitæflilor aici pomenite, dacæ nu chiar toate, se prea poate sæ fie cazuri ale

18

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 19

degenerærii unui stadiu superior de civilizaflie barbaræ, mai degrabæ decât purtætoare ale unei culturi care sæ nu fi avansat nicicând dincolo de nivelul ei actual. Situaflie în care, deøi se cade sæ le privim cu reflinere în lumina discufliei noastre de aici, ele pot servi drept dovezi pentru aceeaøi concluzie, ca øi când ar fi populaflii într-adevær „primitive“.

Aceste comunitæfli cærora le lipseøte o clasæ de lux bine definitæ se aseamænæ între ele øi prin alte træsæturi ale structurii lor sociale øi modului de viaflæ. Ele sunt grupuri mici øi cu o structuræ simplæ (arhaicæ); de regulæ sunt paønice øi sedentare; sunt særace; iar proprietatea individualæ nu e o træsæturæ predominantæ a sistemului lor economic. În acelaøi timp, nu se poate trage concluzia cæ ele ar fi cele mai mici dintre comunitæflile existente, sau cæ structura lor socialæ ar fi cel mai puflin diferenfliatæ, din toate punctele de vedere; aøa cum nu se poate spune nici cæ aceastæ clasæ ar cuprinde toate comunitæflile primitive lipsite de un sistem definit al proprietæflii individuale. Dar se cuvine menflionat aici cæ aceastæ clasæ pare sæ includæ cele mai paønice grupuri primitive de oameni — poate chiar pe toate cele în mod caracteristic paønice. Într°adevær, cea mai notabilæ træsæturæ comunæ a membrilor acestor comunitæfli este o anume ineficienflæ cordialæ în fafla violenflei sau a înøelætoriei.

Mærturiile oferite de uzanflele øi træsæturile culturale ale comunitæflilor aflate într°un stadiu iniflial de evoluflie indicæ faptul cæ instituflia unei clase scutite de muncæ s°a format treptat, în timpul trecerii de la sælbæticia primitivæ la barbarie; sau, mai precis, în timpul tranzifliei de la obiceiurile paønice de viaflæ la unele consecvent ræzboinice. Condifliile aparent necesare pentru naøterea ei într°o formæ coerentæ sunt: (1) comunitatea trebuie sæ aibæ tradiflia unui mod de viaflæ prædætor (ræzboi, vânætoare de animale mari sau amândouæ), adicæ bærbaflii, care constituie clasa de lux embrionaræ în aceste cazuri, trebuie sæ fi cæpætat obiønuinfla de°a aduce prejudicii prin forflæ fizicæ øi stratagemæ; (2) mijloacele de subzistenflæ trebuie sæ poatæ fi obflinute suficient de uøor încât sæ se admitæ

Introducere Teoria clasei de lux

19

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 20

scutirea unei pærfli însemnate din comunitate de la îndeplinirea statornicæ a unor sarcini de muncæ. Instituflia unei clase de lux este consecinfla în timp a unei discriminæri timpurii între îndeletniciri, conform cæreia unele ocupaflii sunt demne de respect, iar altele nu. În baza acestei distincflii strævechi, îndeletnicirile meritorii sunt cele clasificabile drept izbânzi sau realizæri dibace, iar cele nedemne sunt acele treburi necesare øi cotidiene în care nu intræ niciun element apreciabil de bravuræ sau reuøitæ îndræzneaflæ.

Aceastæ distincflie are prea puflinæ importanflæ într°o comunitate industrialæ modernæ øi, ca atare, nu s°a bucurat de atenflia autorilor de scrieri economice. Privitæ în lumina bunului°simfl raflional care a cælæuzit teoria economicæ modernæ, ea pare formalæ øi lipsitæ de substanflæ, dar uite cæ persistæ, cu extraordinaræ tenacitate, ca idee preconceputæ perfect comunæ în existenfla noastræ contemporanæ, precum o demonstreazæ, de pildæ, încetæflenita noastræ aversiune faflæ de munca servitorilor. Distincflia este una personalæ — între superioritate øi inferioritate. În stadiile timpurii de culturæ socialæ, când forfla personalæ a individului avea o înrâurire mai imediatæ øi mai vizibilæ în felul cum decurgeau lucrurile, elementului de reuøitæ îndræzneaflæ avea mai multæ greutate. Interesul se concentra asupra lui în mult mai mare mæsuræ. În consecinflæ, distincflia la care conducea pærea mai imperativæ øi mai categoricæ, atunci, decât este cazul azi. Ca un fapt în succesiunea evolufliei, aøadar, distincflia este una de fond øi se bazeazæ pe criterii suficient de solide øi incontestabile.

Criteriul pornind de la care deosebim de regulæ faptele între ele se schimbæ odatæ cu interesul care ne animæ îndeobøte în privinfla lor. Træsæturile care ies în evidenflæ øi capætæ realitate, ale faptelor la îndemâna noastræ, sunt cele pe care vremurile noastre aleg sæ le punæ cel mai pregnant în luminæ. Orice criteriu de diferenflæ va pærea lipsit de substanflæ cuiva care judecæ lucrurile în chestiune dintr°un cu totul alt punct de vedere øi pune prefl pe ele din cu totul alt motiv.

Obiceiul de°a distinge øi clasifica diferitele intenflii øi orientæri

20

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 21

ale activitæflii va avea întâietate mereu øi peste tot, cæci færæ el nu se poate ajunge la o teorie sau la un sistem privind viafla.

Un punct de vedere anume sau o caracteristicæ socotitæ hotærâtoare în clasificarea realitæflilor vieflii depinde de interesul de la care se porneøte în cæutarea unei diferenflieri a lucrurilor.

Criteriile discriminærii øi norma proceduralæ în clasificarea faptelor, aøadar, se schimbæ progresiv, pe mæsuræ ce cultura se dezvoltæ, cæci se schimbæ scopul demersului de cunoaøtere a adeværurilor vieflii, ca urmare, punctul de vedere se schimbæ øi el. Aøadar, acelea ce se recunosc drept træsæturi distinctive øi hotærâtoare ale unei clase de activitæfli sau ale unei clase sociale într°un stadiu de culturæ nu vor pæstra aceeaøi importanflæ relativæ, în scopuri de clasificare, pentru niciun stadiu urmætor.

Dar schimbarea în norme øi puncte de vedere are loc numai treptat, øi rareori va avea ca rezultat ræsturnarea sau suprimarea în întregime a unui punct de vedere odatæ acceptat. Prin cutumæ se face în continuare o diferenflæ între ocupafliile industriale øi cele neindustriale, iar aceastæ distincflie este o transmutaflie a distincfliei barbare dintre mæiestrie øi trudnicie. Îndeletniciri de felul ræzboiului, politicii, cultului public øi activitæflilor festive se socotesc, în accepfliunea popularæ, a fi prin sine diferite de efortul de muncæ depus pentru a fæuri mijloacele materiale necesare existenflei. Linia de demarcaflie nu este exact aceeaøi ca în sistemul barbar timpuriu, dar distincflia de principiu nu a cæzut în desuetudine.

Distincflia tacitæ pe care o dicteazæ bunul°simfl de azi este, în fapt, cæ orice efort se cuvine socotit ca industrial numai întru cât scopul sæu ultim este acela de întrebuinflare a unor lucruri non-umane. Utilizarea prin constrângere a omului de cætre om nu e consideratæ o funcflie industrialæ, dar orice efort îndreptat spre îmbunætæflirea existenflei umane prin exploatarea mediului exterior este activitate economicæ. În ochii economiøtilor care au pæstrat øi adaptat cel mai bine tradiflia, „puterea omului de a supune natura“ este în prezent postulatæ drept caracteristica productivitæflii industriale. Se consideræ cæ

Introducere Teoria clasei de lux

21

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 22

aceastæ putere ecomonicæ ce supune natura cuprinde putinfla omului de°a hotærî asupra vieflii animalelor øi a fenomenelor naturale. O linie de demarcaflie se trage în acest fel între specia umanæ øi speciile animale. În alte timpuri øi printre oameni impregnafli de o cu totul altæ sumæ de prejudecæfli, aceastæ demarcaflie diferæ de cea pe care o vedem noi astæzi. În modul de viaflæ sælbatic sau în cel barbar, linia este trasatæ în alt loc øi în alt mod. În toate comunitæflile din cultura barbaræ existæ un sentiment viu øi pætrunzætor al antitezei dintre douæ mulflimi cuprinzætoare de fenomene: în prima, omul barbar se include pe sine, iar în cealaltæ, hrana.

Existæ o antitezæ între fenomenele economice øi cele care nu sunt economice; dar aceastæ antitezæ nu este conceputæ în termenii noøtri moderni: ea nu e între oameni øi speciile animale, ci între lucrurile însufleflite øi cele neînsufleflite.

Se poate sæ pæcætuim prin prea multæ prudenflæ, explicând, în ziua de azi, cæ nofliunea barbaræ pe care încercæm s°o exprimæm prin „lucruri însufleflite“ nu este una øi aceeaøi cu cea exprimatæ prin „viefluitoare“. Nu tot ceea ce are viaflæ intræ în accepflia acestui termen, deøi el acoperæ o mulflime de alte lucruri. Un fenomen natural impresionant, cum ar fi o furtunæ, o molimæ, o cascadæ de apæ, e recunoscut ca „însufleflit“, pe când fructele øi ierburile, ba chiar øi animalele mærunte ca musca de casæ, viermele, hârciogul, oaia, nu sunt de obicei væzute ca „însufleflite“, decât în sens colectiv. Aøa cum îl folosim noi aici, termenul nu implicæ neapærat existenfla unui suflet sau spirit læuntric. Conceptul include acele lucruri care sunt de temut în accepfliunea sælbaticului sau a barbarului animist — în virtutea unui obicei al acestor lucruri, real sau atribuit, de a se pune în miøcare. Categoria în cauzæ cuprinde un numær foarte mare øi divers de obiecte øi fenomene naturale.

O asemenea distincflie între materia inertæ øi cea activæ continuæ sæ fie prezentæ în mentalitatea celor prea puflin înclinafli spre reflecflie; ea exercitæ în continuare o profundæ influenflæ asupra teoriei curente despre existenfla umanæ øi procesele naturale, dar nu ne îmbibæ existenfla cotidianæ în asemenea

22

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 23

mæsuræ, ori cu aceleaøi consecinfle practice covârøitoare, pe cât se poate constata în stadiile timpurii de civilizaflie øi credinflæ. În mintea barbarului, elaborarea øi utilizarea resursele naturii neînsufleflite reprezintæ o activitate pe un plan cu totul diferit de cel în care el se raporteazæ la lucrurile øi forflele „cu suflet“. O fi ea linia de demarcaflie vagæ øi în continuæ miøcare, dar distincflia generalæ este suficient de realæ øi de convingætoare încât sæ influenfleze modul de viaflæ barbar. Clasei de lucruri asimilate ca având suflet închipuirea barbaræ îi atribuie o desfæøurare de activitate dirijatæ cætre un scop anume.

Tocmai aceastæ desfæøurare teleologicæ a activitæflii îi conferæ unui obiect sau fenomen caracterul obiectiv „însufleflit“. Ori de câte ori sælbaticul sau barbarul cu minte simplæ dæ piept cu o activitate cât de cât neplæcutæ, el o interpreteazæ în unicul mod care°i stæ în puterea înflelegerii — în termenii pe care°i oferæ conøtiinfla nemijlocitæ a propriilor acfliuni. Activitatea, prin urmare, este asimilatæ acfliunii umane, iar obiectele active devin în acest fel asimilate agentului uman. Fenomenele cu acest caracter — îndeosebi cele care se manifestæ cu totul înfricoøætor sau de neînfleles — trebuie întâmpinate într°un spirit diferit øi cu o altfel de pricepere decât cea necesaræ în raportarea la lucrurile færæ viaflæ. Reuøita în a face faflæ unor asemenea fenomene fline de vitejie, mai degrabæ decât de ostenealæ. Este o afirmare a mæiestriei, øi nu a hærniciei.

Cælæuzite de aceastæ discriminare naivæ între neînsufleflit øi însufleflit, activitæflile grupului social primitiv tind sæ se împartæ în douæ clase, pe care în exprimarea modernæ noi le°am numi performanflæ excepflionalæ øi muncæ productivæ sau industrie. Munca productivæ este efortul care duce la crearea unui lucru nou, cæruia mâna modelatoare a celui care°l face i°a rostuit un scop nou, din material pasiv („brut“); pe când performanfla excepflionalæ, în mæsura în care duce la un rezultat folositor agentului uman, este transformarea în scopurile proprii a unor energii pe care alt agent le°a dirijat anterior cu alte intenflii. Øi azi, când vorbim despre „materie brutæ“,

Introducere Teoria clasei de lux

23

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 24

pæstræm ceva din sentimentul barbarului cæ existæ o semnificaflie profundæ a acestui termen.

Distincflia dintre izbândæ øi trudæ coincide cu o diferenfliere între sexe. Cele douæ sexe se deosebesc nu doar prin staturæ øi forflæ muscularæ, ci, poate øi mai hotærâtor, prin temperament, iar acest lucru trebuie de timpuriu sæ fi dat naøtere unei diviziuni corespunzætoare a muncii. Suma generalæ de activitæfli care se pot numi isprævi vitejeøti le revine bærbaflilor, ca fiind mai viguroøi, mai bine legafli, mai capabili de încordare bruscæ øi violentæ, øi mai degrabæ înclinafli spre afirmarea propriilor dorinfle, spre concurenflæ activæ øi agresiune. Diferenfla de greutate, de caracter fiziologic øi de temperament se prea poate sæ fie puflin însemnatæ printre membrii grupului primitiv; s°ar pærea, în fapt, cæ ea este relativ micæ øi færæ urmæri importante în unele dintre comunitæflile mai arhaice pe care le cunoaøtem — cum ar fi, de pildæ, triburile din Insulele Andaman. Dar, de îndatæ ce funcfliile îndeplinite pornesc a se diferenflia pe temeiul acestei deosebiri fizice øi de animus, distincflia iniflialæ dintre cele douæ sexe se va amplifica øi ea.

Un proces cumulativ de adaptare selectivæ la noua împærflire a îndeletnicirilor va începe sæ se instaleze, mai ales dacæ habitatul sau fauna cu care grupul se aflæ în contact este de°o asemenea naturæ încât sæ impunæ exercitarea considerabilæ a însuøirilor mai puternice. Pentru urmærirea perpetuæ a vânatului mare este mai multæ nevoie de atributele masculine ale masivitæflii, agilitæflii øi ferocitæflii, øi, ca atare, cu greu ar putea acest lucru sæ nu græbeascæ øi sæ nu adânceascæ diferenflierea funcfliilor îndeplinite de cele douæ sexe. Øi de îndatæ ce grupul ajunge în contact ostil cu alte grupuri, divergenfla funcfliilor va îmbræca forma evoluatæ a distincfliei dintre izbândæ øi industrie. Într°un asemenea grup prædalnic de vânætori, intræ în sarcina bærbaflilor zdraveni la trup sæ lupte øi sæ vâneze.

Femeile se ocupæ de toate celelalte treburi — alfli membri ai grupului care nu sunt pe mæsura ocupafliilor masculine fiind din acest punct de vedere clasafli alæturi de femei. Dar activitæflile de vânætoare øi de luptæ ale bærbaflilor au acelaøi caracter

24

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 25

general. Amândouæ urmæresc o pradæ: ræzboinicul øi vânætorul culeg deopotrivæ ceva ce nu ei au semænat. Afirmarea agresivæ a forflei øi dibæciei în judecatæ diferæ în mod evident, la bærbafli, de asiduitatea øi banalitatea activitæflii de modelare a materialelor, specificæ femeilor; nu se cade a fi socotitæ muncæ productivæ, ci este mai degrabæ o însuøire cu forfla a lucrurilor. Aceasta fiind treaba de bærbat a unui barbar, în forma sa cea mai evoluatæ øi mai îndepærtatæ de munca femeilor, orice efort care nu presupune o afirmare a bravurii va fi socotit nedemn de un bærbat. Pe mæsuræ ce tradiflia se încheagæ, bunul°simfl al comunitæflii îl ridicæ la rang de normæ de conduitæ, astfel încât nicio îndeletnicire øi niciun act de însuøire rapace nu°i va fi moraliceøte posibil bærbatului care se respectæ pe sine, în aceastæ etapæ de evoluflie culturalæ, afaræ de acelea ce rezultæ din iscusinfla temeraræ — prin forflæ sau înøelætorie. Dupæ ce modul de viaflæ prædalnic i°a fost înrædæcinat grupului prin îndelungatæ obiønuinflæ, devine rolul recunoscut al bærbatului apt, în economia socialæ, sæ ucidæ, sæ nimiceascæ în lupta pentru existenflæ pe acei competitori care încearcæ sæ i se opunæ sau sæ fugæ de el, øi sæ înfrângæ acele forfle stræine care se manifestæ potrivnic în mediul din jur, reducându°le la condiflia de supunere. Cu atâta tenacitate øi riguroasæ precizie se respectæ aceastæ distincflie teoreticæ între performanflæ øi trudæ, încât, în multe triburi de vânætori, bærbatul nu are voie sæ°øi aducæ singur acasæ prada ucisæ, ci trebuie sæ°øi trimitæ femeia sæ îndeplineascæ aceastæ sarcinæ de rang inferior.

Aøa cum am arætat deja, distincflia dintre isprava vitejeascæ øi munca anevoioasæ este o distincflie pærtinitoare între ocupaflii. Acelea care se cuvin clasificate drept izbânzi sunt demne de respect, onorabile øi nobile; alte ocupaflii, care nu conflin acest element de izbândæ, øi mai ales cele care implicæ supunere sau servitute, sunt nedemne, înjositoare, umile. Conceptul de demnitate, valoare sau onoare, aøa cum se aplicæ fiinflelor umane ori conduitei lor, este de°o importanflæ primordialæ în

Introducere Teoria clasei de lux

25

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 26

evoluflia claselor øi a distincfliilor de clasæ, øi e nevoie sæ spunem câte ceva despre provenienfla øi semnificaflia lui.

Motivaflia lui psihologicæ ar putea fi descrisæ în linii mari dupæ cum urmeazæ.

Prin necesitate selectivæ, omul este un agent. El se percepe pe sine ca pe nucleul desfæøurærii unei activitæfli impulsive — activitate „teleologicæ“. El este un agent care cautæ ca în tot ceea ce face sæ atingæ un scop concret, obiectiv øi impersonal. În virtutea faptului cæ e un astfel de agent, e stæpânit de un instinct al muncii care°øi atinge scopul øi detestæ efortul inutil.

El percepe intuitiv meritul utilitæflii sau al eficienflei øi lipsa de merit a inutilitæflii, risipei sau incapacitæflii. Aceastæ aptitudine ori propensiune am putea°o numi instinct artizan, al lucrului bine fæcut. Oriunde se întâmplæ ca împrejurærile sau tradifliile sociale sæ ducæ la obiceiul de°a face comparaflie între doi oameni øi eficienfla lor, instinctul artizan intræ în acfliune, soldându°se cu o comparaflie emulativæ sau invidioasæ4 între cei doi. Proporfliile pe care le atinge aceastæ consecinflæ depind în mare mæsuræ de temperamentul populafliei. În orice comunitate unde se face prin obiønuinflæ o asemenea comparaflie motivatæ de invidie între persoane, reuøita vizibilæ devine un scop urmærit pentru utilitatea sa ca fundament al stimei. Respectul se câøtigæ øi dezaprobarea se evitæ prin punerea în evidenflæ a propriei eficienfle, rezultatul fiind cæ instinctul artizan are drept consecinflæ o demonstraflie emulativæ de forflæ. În acest stadiu primitiv de dezvoltare socialæ, când comunitatea are încæ obiceiuri paønice, eventual sedentare, øi færæ un sistem evoluat al proprietæflii private, eficienfla individului se poate demonstra, în primul rând øi cel mai consistent, în cadrul vreunei ocupaflii care îmbunætæfleøte existenfla grupului.

Emulaflia de tip economic existæ printre membrii unui asemenea grup e în primul rând una care fline de utilitatea productivæ. În acelaøi timp, însæ, stimulentul în direcflia rivalitæflii 4 „Invidious comparison“ în limba englezæ. A se vedea nota anterioaræ, la „invidious distinction“. (N. t.)

26

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 27

nu este puternic, aøa cum nici sfera posibilitæflilor de concurenflæ nu este prea întinsæ.

Atunci când comunitatea trece de la sælbæticia paønicæ la o etapæ prædalnicæ a modului de viaflæ, condifliile emulafliei se schimbæ. Posibilitatea øi stimulul în direcflia concurenflei îøi sporesc enorm aria de cuprindere øi necesitate. Activitatea masculinæ capætæ tot mai mult un caracter de curaj, iar comparaflia invidioasæ între cutare vânætor sau ræzboinic øi un altul devine tot mai uøor de fæcut øi mai uzualæ. Dovezile concrete de izbândæ vitejeascæ — trofeele — îøi gæsesc un loc în mentalitatea masculinæ, ca element esenflial al vieflii, øi mai ales printre obiectele personale. Prada de ræzboi, trofeele vânætoreøti sau posesiunile smulse din mâinile celor jefuifli ajung sæ fie prefluite ca dovezi ale forflei victorioase. Agresiunea e acreditatæ ca mod de acfliune, iar prada serveøte drept mærturie prima facie a unui atac reuøit. În acest stadiu de civilizaflie, afirmarea de sine admisæ øi prefluitæ este lupta, iar obiectele utile sau serviciile obflinute sau însuøite cu forfla servesc drept mærturie a faptului cæ lupta a fost câøtigatæ. Aøadar, prin opoziflie, obflinerea bunurilor cu alte metode decât aproprierea ajunge sæ fie socotitæ nedemnæ de un bærbat în deplinætatea puterilor sale. Îndeplinirea unei munci productive sau intrarea în serviciul cuiva fac obiectul oprobriului, din acelaøi motiv.

O distincflie pærtinitoare apare astfel între bravuræ øi însuøirea cu forfla, pe de o parte, øi îndeletnicirea productivæ, pe de alta.

Munca dobândeøte un caracter dezagreabil, prin lipsa de noblefle care i se imputæ.

La barbarul primitiv, înainte ca semnificaflia simplæ a nofliunii sæ fi fost pusæ în umbræ de propriile ramificaflii øi de o acumulare secundaræ de idei înrudite, „onorabil“ pare sæ nu aibæ altæ conotaflie decât afirmarea unei forfle superioare. „Onorabil“ înseamnæ „redutabil“; „demn de stimæ“ înseamnæ „mai puternic“. Un act onorific, în ultimæ instanflæ, nu e nimic mai mult, dacæ nu cumva nimic altceva, decât un act de atac reuøit recunoscut ca atare; øi, acolo unde se pune semnul egal între atac øi conflictul cu oameni øi fiare, activitatea care ajunge sæ fie în mod

Introducere Teoria clasei de lux

27

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 28

deosebit øi preponderent onorabilæ este manifestarea comportamentului brutal. Obiceiul naiv øi arhaic de°a interpreta orice manifestare de forflæ prin prisma personalitæflii sau a „voinflei“ consolideazæ considerabil aceastæ exaltare convenflionalæ a atitudinii energice. Epitetele onorifice în vogæ printre triburile barbare, ca øi printre popoarele unor civilizaflii mai avansate, poartæ în mod uzual amprenta acestui simfl ingenuu al onoarei.

Calificativele elogioase øi titlurile adresate cæpeteniilor, precum øi cele invocate spre îmbunarea regilor øi a zeitæflilor, îi atribuie foarte adesea o înclinaflie spre violenflæ covârøitoare øi o forflæ devastatoare de neoprit persoanei a cærei bunævoinflæ se doreøte câøtigatæ. Într°o anumitæ mæsuræ, întâlnim acelaøi fenomen øi în comunitæflile mai civilizate din ziua de azi. Predilecflia arætatæ în simbolurile heraldice pentru cele mai rapace animale øi pæsæri de pradæ vine sæ întæreascæ aceastæ opinie. În lumina acestui mod comun de°a înflelege valoarea personalæ sau onoarea, luarea unei viefli — uciderea adversarilor redutabili, fie ei oameni sau fiare — este demnæ de laudæ în cel mai înalt grad. Iar aceastæ înaltæ demnitate a mæcelæririi, ca expresie a puterii superioare a ucigaøului, împræøtie o auræ de noblefle asupra fiecærui act de ucidere øi asupra tuturor instrumentelor øi accesoriilor faptei. Armele sunt onorabile, iar folosirea lor, chiar øi°n curmarea vieflii celor mai umile vietæfli ale câmpului, devine o îndeletnicire onorabilæ. În acelaøi timp, munca în scop productiv devine proporflional odioasæ øi, în accepfliunea omului de rând, mânuirea uneltelor øi a ustensilelor de muncæ se aflæ sub demnitatea bærbaflilor în putere. Munca braflelor devine silnicie.

Am presupus aici cæ, în cursul evolufliei culturale, grupurile primitive de oameni au trecut de la un stadiu iniflial paønic la un altul în care lupta este îndeletnicirea asumatæ øi caracteristicæ a grupului. Dar asta nu înseamnæ cæ ar fi existat o tranziflie bruscæ de la pace øi bunævoinflæ neîntreruptæ la vreo fazæ ulterioaræ sau superioaræ a modului de viaflæ, în care realitatea conflictului sæ fi apærut pentru prima oaræ. Aøa cum nu înseamnæ nici cæ toatæ industria paønicæ ar dispærea odatæ

28

Teoria clasei de lux Introducere

+VEBLEN Teoria clasei 5cc.qxd

9/28/09

6:28 PM

Page 29

cu trecerea la stadiul prædætor al culturii. Existæ situaflii de conflict, færæ doar øi poate, în orice stadiu timpuriu de dezvoltare socialæ. Concurenfla sexualæ provoacæ, mai des sau mai rar, lupte între oameni. Obiceiurile cunoscute ale grupurilor primitive, aidoma celor constatate la maimuflele antropoide, vin sæ susflinæ aceastæ aserfliune, ca øi dovezile pe care le vedem cu toflii în impulsurile naturale ale omului.

S°ar putea deci obiecta cæ o asemenea etapæ iniflialæ de viaflæ pacificæ n°a existat niciodatæ precum s°a presupus aici — cæ nu existæ moment în evoluflia culturalæ înaintea cæruia situaflia de conflict sæ fi fost necunoscutæ. Dar momentul în chestiune nu se referæ la apariflia luptei, fie ea ocazionalæ sau sporadicæ, fie ea mai mult sau mai puflin frecventæ øi intratæ în obicei; aici este vorba de apariflia unei stæri de spirit belicoase care devine uzualæ — obiønuinfla de°a judeca faptele øi evenimentele din punctul de vedere al luptei. Stadiul prædætor al culturii se atinge numai atunci când atitudinea spiritualæ obiønuitæ øi recunoscutæ a membrilor grupului a devenit cea prædætoare; atunci când lupta a devenit nota dominantæ în teoria curentæ despre viaflæ; atunci când evaluarea oamenilor øi a lucrurilor ajunge sæ fie evaluare prin prisma posibilei înfruntæri.

Diferenfla de fond dintre faza paønicæ de civilizaflie øi cea prædætoare este aøadar una spiritualæ, øi nu mecanicæ. Schimbarea de atitudine spiritualæ este rodul unei schimbæri în realitæflile materiale ale existenflei grupului øi se petrece treptat, pe mæsuræ ce intervin împrejurærile materiale favorabile unei atitudini rapace. Limita inferioaræ a culturii de jaf este o limitæ industrialæ. Jaful nu poate deveni resursa obiønuitæ øi socotitæ normalæ a unui grup, ori a unei clase, decât dupæ ce au fost dezvoltate metodele de muncæ productivæ, într°un asemenea grad de eficienflæ încât sæ lase, peste necesarul de subzistenflæ al celor nevoifli sæ°øi câøtige pâinea prin muncæ, o marjæ pentru care meritæ sæ te bafli. Trecerea de la pace la jaf, aøadar, depinde de cât de dezvoltate sunt cunoøtinflele tehnice øi cele de întrebuinflare a uneltelor. La fel, o civilizaflie prædætoare este

Introducere Teoria clasei de lux

29