Explicatorul de lucruri

Titlul și subtitlul originale: THING EXPLAINER: Complicated Stuff in Simple Words Autor: Randall Munroe Copyright © 2015 by Randall Munroe All rights reserved Copyright © Publica, 2020 pentru prezenta ediție Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MUNROE, RANDALL EXPLICATORUL DE LUCRURI : CHESTII COMPLICATE ÎN CUVINTE SIMPLE / RANDALL MUNROE ; TRAD. DIN ENGLEZĂ DE SMARANDA NISTOR. BUCUREŞTI : PUBLICA, 2020 ISBN 978-606-722-394-1 I. Nistor, Smaranda (trad.)

001.92 EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Adina Vasile REDACTOR-ȘEF: Ruxandra Tudor COPERTĂ: Alexe Popescu REDACTOR: Corneliu Beldiman CORECTORI: Rodica Crețu, Cătălina Călinescu DTP: Dragoș Tudor

LISTĂ DE LUCRURI DIN CARTE DUPĂ PAGINĂ Nota redacției . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Pagina de dinainte să înceapă cartea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Introducere

Casa spaţială comună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Staţia Spaţială Internaţională

Punguţele cu apă din care ești făcut și tu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Celula animală

Centrala de energie cu metale grele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Reactorul nuclear

Mașina spaţială de mers pe lumea roșie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Roverul Curiosity

Pungile cu chestii pe care le ai în tine . . . . . . . 14 Corpul uman

Cutiile care fac hainele să miroasă mai bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Mergătorul în sus al echipei spaţiale americane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Racheta Saturn V

Împingătorul de barcă aeriană . . . . . . . . . . . . . . 38 Motorul cu reacţie

Chestiile pe care le atingi ca să zbori cu o barcă aeriană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Cockpitul

Marele izbitor de lucruri mititele . . . . . . . . . . . . . 40 Marele Accelerator de Hadroni

Cutiile de curent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Bateriile

Barca-oraș care face găuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Platforma petrolieră

Chestiile din pământ pe care le putem arde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Minele

Drumurile înalte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Podurile

Mașina și uscătorul de rufe

Computerul care se îndoaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Suprafaţa Pământului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Laptopul

Harta fizică a Pământului

Lumile din jurul Soarelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Sub capota unei mașini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Sistemul solar

Motorul unei mașini

Barca aeriană cu aripi rotitoare . . . . . . . . . . . . . . . 21 Elicopterul

Legile ţării din Statele Unite . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Constituţia SUA

Barca americană numită „Legile ţării” . . . . . . . 23 Fregata SUA

Aparatul de făcut poze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Aparatul foto

Bețele de scris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Pixul și creionul

Computerul de mână . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Telefonul inteligent

Culorile luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Cutia radio de încălzit mâncarea . . . . . . . . . . . . . 24

Spectrul electromagnetic

Cuptorul cu microunde

Cerul noaptea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Verificatorul de forme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Lacătul

Camera de ridicat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Liftul

Barca de mers pe sub mare . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Submarinul

Cutia de curăţat suporturile de mâncare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Mașina de spălat vase

Pietroaiele mari și turtite pe care trăim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Plăcile tectonice

Cerul noaptea

Fărâmele din care sunt făcute toate . . . . . . . . . . . 55 Tabelul periodic

Steaua noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Soarele

Cum să socotim lucruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Unităţi de măsură

Camera pentru ajutat oamenii . . . . . . . . . . . . . . 59 Patul de spital

Terenurile de joacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Terenurile de sport

Hărţile norilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Ttrecutul pământului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Hărţile meteorologice

Erele geologice ale Pământului

Copacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Copacul vieții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Copacul

Arborele genealogic

Mașina de ars orașe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Cele zece sute de cuvinte pe care oamenii le folosesc cel mai mult . . . . . . . . . . . . 65

Bomba nucleară

Camera de apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Zece sute cele mai folosite cuvinte din limba noastră

Vasul de toaletă și chiuveta

Ajutoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Clădirea de computere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Mulţumiri

Centrul de date

Atinge-cer Zgarie-norul

NOTA REDACȚIEI

„Am vrut să scriu această carte folosind cuvinte care par familiare și simple. Ca să le aleg pe cele zece sute pe care le-am folosit, m-am uitat la multe liste de cuvinte puse la un loc în moduri diferite (și chiar am făcut una numărând cuvintele din mesajele pe computer care îmi fuseseră trimise). M-am uitat în mod special la listele de cuvinte din cărți care spun povești inventate, fiindcă am constatat că există o potrivire bună între numărul de apariții ale cuvântului «când» în cărțile acelea și modul «simplu» în care sună. Dacă reieșea din mai multe liste diferite că un cuvânt este mult folosit, îl adăugam la lista mea.

Dacă nu apărea în toate listele, mă bazam pe impresia mea despre cât de simplu părea, ca să decid dacă ar trebui sau nu să apară pe lista celor zece sute de cuvinte.”

Autorul vorbește serios. Cel puțin atât cât se poate spune. La sfârșitul cărții apare o listă compilată de autor cu cele mai frecvente o mie de cuvinte din limba engleză. Cum nu putem spera ca o listă a celor mai frecvente o mie de cuvinte din limba română să corespundă omoloagei sale din engleză, traducerea acestei cărți încearcă să respecte două reguli: prima, să redea sensul frazelor din engleză cât mai fidel, chiar cu riscul de a nu folosi cuvinte simple sau aparținând vocabularului uzual al limbii române, și a doua, să folosească pe cât posibil cuvinte simple și fraze scurte, la fel ca originalul din engleză. Ca să vă faceți o idee: cuvântul nine, adică „(numărul) nouă”, nu intră în lista celor mai frecvente din engleză, așa că autorul spune „(numărul) după opt”. În limba română, cuvântul „nouă” are încă două sensuri distincte, respectiv dativul pronumelui „noi” și femininul adjectivului „nou”, ceea ce îi sporește enorm probabilitatea de a fi prezent în lista „frecventelor”. Pe de altă parte, cuvântul engine, care înseamnă la propriu și la figurat „motor, mecanism/mijloc de transformare a lucrului mecanic în energie”, dar și „locomotivă”, este prezent în lista compilată, dar autorul folosește și termenul fire box, probabil pentru că îi place cum sună. Alte cuvinte pot fi traduse în foarte multe feluri asemănătoare în limba română, dar și în feluri foarte diferite. De exemplu floor – planșeu, platformă, pardoseală, podea, dușumea, pavaj, dalaj; rocă de bază, culcuș de zăcământ; fund (de mare, albie, de ambarcațiune); cat, etaj, nivel (al unei clădiri); a pardosi; a pune la pământ, a doborî; a pune în încurcătură/a găsi o soluție unei probleme – sau stick – băț, baston, toiag, bară, baghetă, arcuș, bețișor, vergea, par, bâtă; vreasc, lemn; catarg; manșă (de avion), manetă; rigletă; împunsătură, lovitură; încleiere, lipire; a înfige, a perfora; a lipi, a fixa; a persevera, a rămâne pe loc; a se împiedica, a ține pe loc/împreună –, contextul fiind cel care dictează varianta aleasă. În cazul de față, efortul de a compila o listă a celor mai uzuale o mie de cuvinte din vocabularul limbii române, urmat de efortul de a căuta în ea un echivalent cât mai apropiat al cuvântului englezesc dorit (băț sau par? lipește sau înfige? pardoseală sau fund?), ar fi ceea ce limba engleză numește overkill (The excessive use of force in killing an individual or organism/An excess of what is necessary or appropriate for a particular end) – folosirea excesivă a forței în uciderea unui om sau a unui organism/un exces a ceea ce este necesar sau adecvat pentru un scop anume.

6

PAGINA DE DINAINTE SĂ ÎNCEAPĂ CARTEA Sal! Aceasta este o carte cu poze și cu cuvinte simple. Fiecare pagină explică cum funcţionează ceva important sau interesant, explicaţia folosind numai cele zece sute de cuvinte pe care oamenii le folosesc cel mai mult. Pagina asta e aici ca să te salute și să explice de ce arată cartea așa.

Mare parte din viaţa mea m-am temut că oamenii vor crede că nu știu destule. Uneori, teama asta m-a făcut să folosesc cuvinte mari când nu era nevoie.

Un lucru pentru care am folosit uneori cuvinte mari este forma lumii. Lumea e rotundă, dar nu perfect rotundă. Din cauza felului cum se rotește, e niţel mai lată la mijloc. Dacă vrei să construiești o navă spaţială care să zboare în jurul lumii, trebuie să-ţi fie clar ce formă are lumea și poţi folosi câteva cuvinte mari în loc de „rotundă”. Dar, în cea mai mare parte a timpului, nu contează forma exactă, deci oamenii zic simplu: „rotundă”.

Când eram la școală, am învăţat despre navele spaţiale și am învăţat să folosesc o sumedenie de cuvinte mari pentru lucruri ca forma lumii. Uneori foloseam aceste cuvinte mari din cauză că se deosebeau foarte mult de cuvintele mici. De foarte multe ori însă, eu mă temeam pur și simplu că, dacă folosesc cuvintele mici, cineva o să creadă că nu le cunosc pe cele mari.

Mi-a plăcut să scriu cartea asta, fiindcă m-a făcut să scap de frica aia a mea că aș părea prost. La urma urmei, când spui chestii gen „barcă spaţială” și „împingătoare de apă”, totul sună ca o prostie. Folosind cuvinte simple, am putut să nu-mi mai fac atâtea griji.

Puteam să mă amuz, pur și simplu, inventând nume noi pentru lucruri și încercând să explic altfel idei interesante.

Unii oameni spun că oricum n-ai de ce să înveţi cuvinte mari – tot ce contează e să știi ce face un lucru, nu cum se numește. Eu nu cred că asta merge chiar întotdeauna. Ca să poţi învăţa ceva despre lucrurile care te interesează, ai nevoie de ajutor de la alţi oameni, iar dacă vrei să înţelegi ce spun ei, trebuie să știi ce înseamnă cuvintele pe care le folosesc. De asemenea, trebuie să știi cum se numesc lucrurile care te interesează, ca să poţi pune întrebări despre ele.

Dar există o grămadă de alte cărţi care explică cum se numesc lucrurile. Cartea asta explică ce fac lucrurile.

OK, gata, am terminat de vorbit despre carte. Dă pagina ca să înveţi despre spaţiu!

7

CASA SPAŢIALĂ COMUNĂ Această clădire zboară prin spaţiu chiar deasupra aerului. Oameni din diferite ţări au construit-o și se duc s-o viziteze zburând în bărci spaţiale.

Deoarece casa este în cădere în jurul Pământului, lucrurile din ea atârnă în aer, în loc să pice pe podea. Înăuntrul ei, lucrurile normale, cum ar fi apa, se poartă foarte ciudat, și poţi să zbori prin ea dând cu piciorul în pereţi.

Toată lumea zice că e foarte distractiv.

Oamenii din casă își petrec timpul muncind, jucându-se și făcând poze cu Pământul. Ei muncesc de-adevăratelea, pentru alţi oameni de pe Pământ, ajutându-i să afle cum funcţionează în spaţiu chestii gen mașinării și flori. În majoritatea timpului, în casă se află șase oameni, fiecare stând acolo câte o jumătate de an.

Un motiv important pentru care am construit casa spaţială a fost ca să aflăm cum să facem ca oamenii să trăiască în spaţiu și să rămână puternici luni sau ani de-a rândul, fără să se

îmbolnăvească. Va trebui să ne pricepem bine la chestia asta, dacă vrem să călătorim vreodată spre alte lumi.

Ca să construim casa spaţială, am pus fiecare bucată într-o barcă spaţială, pe care am împins-o până a început să meargă foarte repede, apoi s-a apropiat de casă, s-a prins de ea și pe urmă a fixat la locul potrivit partea pe care o adusese.

VERANDA Dacă vrei să vezi ce face un UȘA CASEI SPAŢIALE anumit lucru, când îl lași să stea (Camionul spaţial zburător s-a afară în spaţiu o vreme, poţi să-l agăţat aici.) pui aici.

Camera asta e dintr-o ţară Camera asta a fost construită denumită după Soarele care de un grup de ţări cu multe răsare. Este cea mai mare limbi diferite, care lucrează cameră din casă. foarte mult împreună.

BRAŢ APUCĂTOR Acest braţ a fost construit într-o ţară cu multă zăpadă. Celor de acolo le-a plăcut atât de mult braţul ăsta, încât l-au pus și pe banii lor.

Oamenii dorm în cutii din pereţi. Există patru asemenea cutii în camera asta.

Din camera asta se vede foarte frumos Pământul.

Baie Mașini de antrenament ca să rămâi puternic.

Asta a fost prima cameră trimisă în spaţiu. Oamenii dormeau la început aici, dar acum o ţin numai pentru depozitare. În camera asta se curăţă aerul și apa din casă.

E zgomotoasă.

Două cutii de dormit cu ferestre.

UȘĂ PENTRU OAMENI (Pune-ţi costumul spaţial, înainte să ieși pe ușa asta, altfel vei muri.)

Camera unde se ţin alimente, haine și alte chestii (dedesubt).

UȘI PENTRU BĂRCILE SPAŢIALE (deasupra și dedesubt)

BĂRCI DE SALVARE

BĂRCI SPAŢIALE VIZITATOARE

ARIPI CU ENERGIE Aceste aripi transformă lumina Soarelui în energia electrică necesară mașinilor din casa spaţială.

Ţinem niște bărci în plus prinse de aceste uși, pe care să le folosească oamenii dacă apare vreo problemă care îi face să nu mai vrea să stea în spaţiu, dar nu vine nimeni să-i ia de acolo.

PURTĂTOR DE PĂRŢI Partea asta nu are deloc aer în ea.

Rolul ei este să ţină aripile și alte părţi ale casei.

UȘĂ PENTRU BĂRCILE SPAŢIALE

VIZITATORI Aceste bărci spaţiale au zburat la casa spaţială ca să aducă mâncare, apă, piese și vizitatori.

CĂRĂTOR MARE DIN MAI MULTE ŢĂRI Purtătorul ăsta a fost construit de un grup de ţări lucrând împreună. A zburat spre casa spaţială de patru ori, până să fie abandonat.

ANIMAL DE BASM CU FOC2

CAMION SPAŢIAL ZBURĂTOR Majoritatea bărcilor spaţiale se construiesc pentru a fi folosite o singură dată, dar acestea au zburat în spaţiu de multe ori. Noi am construit cinci și ele au făcut mare parte din munca necesară construirii casei spaţiale.

CĂRĂTOR MARE FĂRĂ ARIPI Acesta a fost construit de o ţară denumită după Soarele care răsare.

După peste o sută de deplasări în spaţiu, două dintre camioane au explodat, iar cele trei rămase am decis că erau prea vechi ca să mai poată fi folosite.

CĂRĂTOR DE LUCRURI

PASĂRE1 Celelalte bărci spaţiale de aici, chiar și când erau construite de firme private, aparţineau unor ţări mari sau grupuri de ţări. Acestea două, care sunt mai noi, au fost construite și sunt trimise să zboare de firme private, iar ţările plătesc aceste firme ca să care chestii la casa spaţială.

CĂRĂTOR DE OAMENI Aceasta este o barcă spaţială veche și simplă, care funcţionează foarte bine.

După ce n-am mai folosit camionul cu aripi, a devenit singura barcă spaţială care putea să transporte oameni la casa spaţială.

Barca asta spaţială este un purtător de oameni pe care l-am modificat ca să zboare singur. Cară lucruri, în loc de oameni, și nu se duce decât în sus; nu poate să coboare pe Pământ.

9

PUNGUŢELE CU APĂ DIN CARE EȘTI FĂCUT ȘI TU Tot ce este viu este făcut din punguţe cu apă.

Unele chestii vii sunt făcute dintr-o singură punguţă cu apă. Chestiile astea sunt de obicei prea mici ca să le vezi cu ochiul liber. Altele sunt făcute dintr-un grup de punguţe lipite laolaltă.

Corpul tău este un grup de foarte, foarte multe asemenea punguţe, care lucrează împreună pentru ca tu să poţi citi această pagină.

Punguţele astea sunt pline cu punguliţe și mai mici. Viaţa folosește o sumedenie de punguliţe. Orice formă de viaţă este făcută din tipuri diferite de apă, iar punguliţa împiedică umplutura dinăuntrul ei să se atingă de umplutura din afară. Folosind punguliţe, fiinţele vii pot să păstreze tipuri diferite de apă într-un singur loc, fără ca ele să se amestece.

ANIMĂLUŢE

PERETE EXTERIOR

Acestea sunt fiinţe vii (de fapt, nu prea sunt „animale”) care au rămas blocate în punguţele noastre de apă cu mult timp în urmă, la fel ca lucrurile verzi din frunzele copacilor. Acum nu mai putem trăi nici noi fără ele, nici ele fără noi. Ele iau hrană și aer de la corpurile noastre și le transformă în energie pentru punguţele noastre.

Punguţele de apă din care sunt făcute animalele au pereţii moi.

Punguţele din copaci și flori, care nu au nevoie să se miște prea mult, așa ca noi, au un strat exterior mai puţin moale.

MĂRIMEA

Unele dintre punguţele pe care le vezi aici erau odinioară niște fiinţe vii separate și independente. Cu mult timp în urmă, niște punguţe verzi au învăţat să ia energie de la Soare. Pe urmă au rămas blocate înăuntrul altor punguţe, iar acestea din urmă au devenit flori și copaci. Culoarea verde a frunzelor vine de la copiii acelor punguţe mici și verzi.

INTRARE ȘI IEȘIRE

Încetează!

Unele lucruri pot să treacă de unele singure prin peretele punguţei. Altele nu pot să facă asta decât dacă punguţa le ajută, lăsându-le să treacă printr-o deschizătură sau lărgind o porţiune din perete sub forma altei punguţe, care să le ţină.

Aceste punguţe sunt aproape întotdeauna prea mici ca să le vezi cu ochiul liber. De fapt, sunt cam la fel de mici ca valurile de lumină cu care vedem:

LUCRURI CARE TE ÎMBOLNĂVESC Chestiile astea mititele pot să intre în punguţele tale și încearcă să le ia sub controlul lor. Când reușesc, folosesc punguţa ta ca să facă mai multe chestii din alea mititele.

Când o chestie ca asta care se vede aici intră în tine, corpul tău devine fierbinte, te dor picioarele și trebuie să te întinzi în pat. Ţi-e rău în tot corpul și n-ai chef de nimic. Ţi se pare că ai să mori, dar de obicei nu mori.

Noi spunem că toate formele de viaţă sunt făcute din punguţe, dar chestiile astea nu sunt. De asemenea, nici nu pot să facă singure alte chestii ca ele, trebuie să găsească o punguţă care să le facă. Deci nu știm dacă are sens să spunem că sunt „vii”.

Sunt mai mult ca o idee care se răspândește.

ALBASTRU VERDE ROȘU APARAT DE UMPLUT PUNGUŢE Acest aparat umple punguliţe cu ceva și pe urmă le trimite afară, în apa din punguţa mai mare. Ceva din ăsta ajunge astfel în alte părţi ale corpului tău.

Aparatul umple punguliţe și cu apă mortală, însemnându-le cu mare grijă înainte de-a le trimite afară, ca să nu ajungă să fie folosite unde nu trebuie.

BUZUNARE GOALE Partea asta din punguţă are buzunare, unde se ţine umplutura de care ar putea fi nevoie mai târziu. De asemenea, mai face și alte câteva lucruri.

Unul dintre lucrurile pe care le face este genul de lucru care îţi ajută braţele și picioarele să fie mai puternice. Uneori, oamenii care vor să alerge sau să călărească foarte repede, își bagă în corp sticluţe cu lucru din ăsta, și pe urmă mint că n-au făcut așa ceva.

INFORMAŢIE Informaţia despre cum se fac diferite părţi ale corpului tău este depozitată aici.

CITITOARE

ZONA DE CONTROL

Aceste aparate citesc informaţia despre cum se fac părţile corpului și o scriu pe niște bileţele, după care le trimit prin găurile din perete.

CONSTRUCTOR DE APARATE Partea aceasta din punguţă construiește aparatele alea mititele care stau în afara zonei de control.

GĂURI DIN ARIA DE CONTROL Notiţele și punguliţele lucrătoare ies prin aceste deschizături.

Această porţiune din mijloc stochează informaţia despre cum se fac diferitele părţi ale corpului tău. Informaţia este scrisă pe bileţele, care sunt trimise afară, în punguţa mare.

Punguţele fac alte punguţe rupându-se în jumătate. Când se întâmplă acest lucru, zona de control se rupe și ea în două, iar fiecare jumătate rezultată primește un set complet din informaţia punguţei mai mari care s-a înjumătăţit.

Nu toate punguţele au aceste zone de control. Punguţele din sângele de om nu le au (ceea ce înseamnă că sângele tău nu poate să crească), dar cele din sângele de pasăre le au.

Zona asta de control s-ar putea să fi fost altădată o fiinţă vie independentă, exact la fel ca chestiile verzi din frunze.

MICII CONSTRUCTORI

CUTIUŢE CIUDATE Există o grămadă de asemenea cutiuţe în punguţele noastre cu apă.

Nu știm ce fac.

10

PUNGULIŢE CU APĂ MORTALĂ

FORMATOARE DE PUNGUŢE

Aceste punguliţe sunt pline cu un tip de apă care rupe lucrurile în bucăţele mai mici. Dacă pui ceva în ele, apa rupe acel lucru în bucăţelele din care este făcut.

Dacă ceva e în neregulă, aceste punguliţe se sparg și toată apa aia rea a lor iese afară. Chestia asta face ca toată punguţa din jurul punguliţei sparte să se spargă și să moară. „Punguţe care se sparg” sună cam prost, dat fiind că ești făcut din punguţe. Dar, dacă o punguţă ar avea probleme, ar putea să-ţi facă rău. Apa mortală ajută la eliminarea punguţei cu probleme, pentru ca corpul tău să poată face una nouă.

Spaţiul dintre părţile componente ale punguţei sunt pline cu o grămadă de liniuţe subţiri ca firul de păr. Pentru punguţă, acestea sunt cam ca oasele, ajutând-o să-și păstreze forma și făcând și alte câteva lucruri.

Unele dintre aceste formatoare au și găuri prin mijloc, putând să care diverse lucruri dintr-o parte într-alta a punguţei.

Porţiunea asta e acoperită cu mici aparate de construit, care construiesc piese componente noi pentru punguţă. Constructorii stau în vecinătatea zonei de control și citesc bileţelele cu notiţe venite dinăuntru, care le spun ce au de construit.

După ce constructorul face o piesă, aceasta cade în punguţă. Fiecare piesă are o treabă de făcut. Poate că treaba ei este să-i spună altei piese că a venit momentul să se oprească din ce face. Poate că treaba ei este să transforme un tip de piesă în alt tip. Poate că face altă piesă să lucreze la altceva, cu totul diferit. Sau poate că are o sarcină anume, dar așteaptă până ce vede altă piesă, ca să înceapă să lucreze.

Chestia ciudată e că nimeni nu-i spune unei piese unde să se ducă. Pur și simplu cade în același spaţiu cu toate celelalte piese și pierde vremea pe-acolo până când dă peste piesa pe care trebuie s-o apuce. (Sau până când altă piesă o apucă pe ea.) Sună ciudat, și chiar este! Există atât de multe piese, și toate se înșfacă una pe alta, și se opresc una pe alta din ce fac, și se ajută una pe alta.

Ceea ce se petrece înăuntrul acestor punguţe este mai greu de înţeles decât aproape orice alt lucru de pe lume.

CENTRALA DE ENERGIE CU METALE GRELE Aceste construcţii folosesc tipuri speciale de metale grele, foarte rare, ca să producă energie.

Unele dintre metalele pe care le folosesc pot fi găsite în pământ, dar numai în câteva locuri.

Alte tipuri pot fi făcute de oameni – dar numai cu ajutorul unei centrale existente, care deja funcţionează.

Aceste metale produc căldură tot timpul, chiar și când stau fără să facă nimic. Ele produc două feluri de căldură: căldură normală – cum e căldura de la un foc – și un gen diferit și foarte special de căldură.

Căldura asta specială este ca lumina pe care n-o poţi vedea. (Mă rog, n-o poţi vedea în majoritatea timpului. Dacă e foarte, foarte multă, destulă ca să te omoare în câteva secunde, atunci o vezi: e cam albastră.)

Căldura normală poate să te ardă, dar căldura specială de la aceste metale poate să te ardă altfel. Dacă stai prea mult timp lângă căldura asta specială, corpul tău poate începe să crească aiurea. Câţiva dintre oamenii care au încercat primii să afle mai multe despre aceste metale, exact așa au murit.

Căldura specială se produce când bucăţi foarte mici de metal se rup în bucăţi și mai mici. Din ruperea asta rezultă o grămadă de căldură, mult mai multă decât ar putea să facă un foc obișnuit.

Numai că se întâmplă foarte, foarte încet, pentru multe tipuri de metale. O bucată de metal la fel de veche ca Pământul s-ar putea să nu fie ruptă decât pe jumătate, până acum. În ultima sută de ani am aflat o chestie foarte ciudată: când unele metale de acest fel simt căldura aia specială, încep să se rupă mai repede.

Dacă pui o bucată de asemenea metal lângă altă bucată de metal la fel, ea va produce căldură, ceea ce va face ca a doua bucată să se rupă mai repede, producând și mai multă căldură.

Dacă pui prea multe bucăţi de metal special una lângă alta, metalul începe să se înfierbânte cu o viteză atât de mare, încât se poate rupe tot dintr-odată, lăsând să iasă afară toată căldura din el în mai puţin de o secundă. Așa poate un aparat mititel să ardă un oraș întreg.

Ca să producă energie, oamenii încearcă să pună bucăţi din acest metal destul de aproape unele de altele ca să elibereze căldură mai repede, dar nu chiar atât de aproape încât să scape de sub control și să explodeze. Chestia asta e foarte greu de făcut, dar există atât de multă căldură și atâta energie stocată în acest metal, încât unii oameni au vrut să încerce chiar și așa.

CLĂDIREA DE ENERGIE În această clădire se ţine metalul și se produce energia. Se aduce apă înăuntru, se folosește metalul ca să fie încălzită apa, după care se produce energie din apa fierbinte.

LINIE DE ENERGIE DE AFARĂ Chiar dacă centrala produce electricitate, dacă nu primește electricitate și din afară, se oprește și nu mai produce nimic.

CLĂDIREA DE RĂCIRE După ce apa și-a făcut treaba, e în continuare foarte fierbinte. Oamenii o pun în această clădire, ca să stea acolo și să se răcească puţin, altfel va fi prea fierbinte când e vărsată la loc în mare.

(Mai jos este o imagine mărită.)

PARTEA CU METAL FIERBINTE PARTEA CU ENERGIE

E o chestie importantă, fiindcă înseamnă că, dacă apare o problemă foarte mare, poţi să oprești totul de afară, închizând linia asta.

Apa fierbinte este aruncată în sus, în aer, și cade înapoi ca ploaia. În timp ce cade, aerul o răcește. Acest lucru face aerul să se încălzească și să se ridice mai sus, iar aerul mai rece vine și-i ia locul.

Apa astfel folosită iese pe aici. Apa folosită este curată, dar încă destul de caldă. Animalelor le place să stea pe-aici, când e frig afară.

PRODUCEREA DE ENERGIE CU APĂ

CUTIA LINIEI DE ENERGIE Uneori intră animale în cutia asta și mai strică câte ceva pe-acolo și din cauza asta centrala se oprește din funcţionare.

BEŢE DE CONTROL Aceste beţe controlează cât de fierbinte să fie metalul. Când sunt lăsate în jos, capetele lor intră între bucăţile de metal și le blochează căldura specială.

Uneori, aceste beţe sunt ţinute în sus cu ajutorul energiei de afară, deci, dacă linia aia se oprește, toate beţele se lasă jos și opresc căldura.

Centrala produce energie încălzind apa. Asta înseamnă că e nevoie de foarte multă apă rece, și tocmai de aceea se construiesc centralele, de obicei, în apropierea mării sau a unui fluviu.

Apa luată din mare nu se atinge direct de metalul fierbinte. Treaba se face așa: metalul fierbinte încălzește apa care curge prin niște linii din alt metal. Apoi, căldura de la aceste conducte încălzește apa din alt purtător de apă, care se duce până în altă parte a centralei. Și abia acolo, apa aceea încălzește apa luată din mare.

Apa rece este trasă în gaura de aici. Uneori, intră și pești, care rămân blocaţi în gaură, și oamenii trebuie să oprească toată centrala, ca să-și dea seama ce s-a întâmplat.

PERETE Pentru ca problemele să rămână înăuntru.

CAMERA DE METAL FOLOSIT RIDICĂTOR RIDICĂTOR DE METAL DE PIESE

Apa nu lasă căldura aia specială să iasă din metal, în timp ce se răcește la loc.

AER UMED FIERBINTE

MAȘINĂ DE ÎNVÂRTIT Aceste mașini folosesc aerul umed și fierbinte ca să învârtă un băţ.

CAMERA DE CONTROL

MAȘINĂ DE CURENT ELECTRIC Această mașină folosește băţul care se învârte ca să producă curent electric.

PORNITOR

RIDICĂTOR

Acest motor pornește învârtitul băţului.

GAURĂ ÎN PERETE

Pe aici intră alte bucăţi de metal.

ALTE CUTII DE CURENT

METAL (Așteptând să fie folosit)

AER UMED MAI RECE

CAMERĂ DE ÎMPRĂȘTIAT METALUL ÎN INTERIORUL ZIDULUI APĂ CALDĂ METAL CALD

Dacă apar probleme și totul ia foc, metalul ăla special poate să devină atât de fierbinte, încât începe să se miște ca apa. Uneori poate ajunge suficient de fierbinte cât să facă o gaură în pardoseală. Dacă se întâmplă asta, există această cameră aici, pentru ca metalul lichid să poată cădea în ea și apoi să se împrăștie pe pardoseală.

CORIDOARE DE APĂ Acestea duc spre mare sau spre fluviu.

E bine dacă metalul poate să se împrăștie, fiindcă, atunci când stă tot adunat la un loc, continuă să se înfierbânte întruna. Dacă se întâmplă vreodată să fie folosită această cameră, înseamnă că ceva a mers foarte, foarte prost.

11