Coach de trilioane de dolari - BT.indd 1
05-Mar-20 08:43:35
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 2
05-Mar-20 08:43:35
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 3
05-Mar-20 08:43:35
Titlul și subtitlul originale: TRILLION DOLLAR COACH: The Leadership Playbook of Silicon Valley’s Bill Campbell. Autori: Eric Schmidt, Jonathan Rosenberg și Alan Eagle. TRILLION DOLLAR COACH. Copyright © 2019 by Alphabet, Inc. All rights reserved. © Publica, 2020, pentru ediția în limba română Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SCHMIDT, ERIC Coach de trilioane de dolari : Bill Campbell și lecțiile sale de leadership din Silicon Valley / Eric Schmidt, Jonathan Rosenberg şi Alan Eagle ; trad. de Ianina Marinescu. - Bucureşti : Publica, 2020 ISBN 978-606-722-389-7 I. Rosenberg, Jonathan II. Eagle, Alan III. Marinescu, Ianina (trad.) 005
EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Adina Vasile REDACTOR-ȘEF: Ruxandra Tudor DESIGN: Alexe Popescu REDACTOR: Corneliu Beldiman CORECTORI: Rodica Crețu, Cătălina Călinescu DTP: Răzvan Nasea
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 4
05-Mar-20 08:43:35
Lui Bill
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 5
05-Mar-20 08:43:35
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 6
05-Mar-20 08:43:35
Cuprins
Cuvânt‑înainte ������������������������������������������������������������������������ 9 1. Îngrijitorul și președintele �������������������������������������������� 15 2. Funcția te face director. Oamenii te fac lider. ������������� 43 3. Cum să creezi o atmosferă de încredere ��������������������� 87 4. Echipa pe primul loc ���������������������������������������������������� 113 5. Puterea iubirii ������������������������������������������������������������� 157 6. Unitatea de măsură ���������������������������������������������������� 185 Mulțumiri ����������������������������������������������������������������������������� 193 Note �������������������������������������������������������������������������������������� 199
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 7
05-Mar-20 08:43:35
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 8
05-Mar-20 08:43:35
Cuvânt‑înainte
Acum aproape zece ani am citit în Fortune un articol despre cel mai bine păstrat secret din Silicon Valley. Nu încăpea pe un hard și nici nu se măsura în biți. Nici măcar nu era un produs. Era un om pe nume Bill Campbell – și nu era hacker. Era un antrenor de fotbal american transformat în om de vânzări. Cu toate acestea, Bill devenise atât de influent, că se plimba în fiecare duminică alături de Steve Jobs, iar fondatorii Google au afirmat că nu ar fi reușit fără el. Aveam senzația că mai auzisem de el, dar nu‑mi dădeam seama unde. În cele din urmă mi‑am amintit: l‑am recunoscut dintr‑un studiu de caz pe care l‑am predat de câteva ori despre o dilemă de management de pe la jumătatea anilor 1980, când o tânără directoare de la Apple, deșteaptă și curajoasă, pe nume Donna Dubinsky, a pus la îndoială planul de distribuție conceput de însuși Steve Jobs. Bill Campbell era șeful șefului Donnei și a avut exact acea atitudine dură, dar încurajatoare, la care te‑ai aștepta de la un antrenor de fotbal: i‑a făcut propunerea bucățele, a obligat‑o să caute ceva mai bun, iar apoi a susținut‑o. De‑atunci nu mai auzisem de el – următorii zeci de ani ai carierei sale erau un mister. Articolul mi‑a oferit un indiciu în acest sens: lui Bill îi plăcea să‑i împingă pe alții în lumina reflectoarelor, preferând ca el să rămână în umbră. Tocmai scriam o carte despre cum ajutorul acordat altora ne poate împinge spre succes și m‑am gândit
Cuvânt‑înainte Coach de trilioane de dolari 9
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 9
05-Mar-20 08:43:35
imediat că el ar fi un personaj fascinant pe care să‑l descriu. Dar cum descrii pe cineva care evită atenția publicului? Am început adunând tot ce‑am putut găsi despre el pe internet. Am aflat că Bill nu deborda de forță fizică, dar reușea să compenseze asta prin sufletul lui mare. A fost cel mai bun jucător din echipa sa de fotbal din liceu, în ciuda faptului că avea 1,55 metri și 75 de kilograme. Când antrenorul de atletism rămânea fără sportivi la întrecerea de 100 de metri garduri, Bill se oferea voluntar. Pentru că nu putea sări suficient de sus cât să depășească gardurile, trecea direct prin ele, lovindu‑se și ajungând în competițiile regionale plin de vânătăi. În facultate a jucat fotbal pentru Columbia, unde a fost ales căpitan de echipă, iar mai târziu antrenor principal, pierzând șase sezoane la rând. Care‑i era călcâiul lui Ahile? Îi păsa prea mult de jucătorii săi. Se codea să‑i țină pe bancă pe jucătorii slabi, dar care puneau suflet în ceea ce făceau, și refuza să le ceară vedetelor sale să pună sportul pe primul loc, înaintea studiilor. Era acolo ca jucătorii lui să aibă succes în viață, nu pe teren. Era mai interesat de binele lor, decât de meciurile câștigate. Când Bill a hotărât să se lase de sport și să se apuce de afaceri, vechii săi colegi de echipă au fost cei care i‑au deschis ușa, convinși că slăbiciunea sa într‑un sport în care succesul unora însemna eșecul altora putea fi o calitate căutată în multe firme. Evident, Bill a ajuns să exceleze ca director executiv la Apple și CEO la Intuit. De câte ori stăteam de vorbă cu cineva din Silicon Valley care avea reputația unei neobișnuite generozități, îmi spunea unul și același lucru: că Bill Campbell îi insuflase această perspectivă asupra lucrurilor. Nedorind să‑l deranjez pe Bill însuși, am început să iau legătura cu cei pe care i‑a mentorat. În scurt timp am avut niște conversații foarte însuflețite cu protejații lui Bill, care l‑au descris ca pe un tată și l‑au comparat cu Oprah. De pe urma acestor conversații telefonice m‑am ales,
10 Coach de trilioane de dolari Cuvânt‑înainte
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 10
05-Mar-20 08:43:35
de regulă, cu alte zeci de nume ale unor oameni cărora Bill le‑a schimbat viața. Printre aceste nume este și cel al lui Jonathan Rosenberg, unul dintre autorii acestei cărți. În 2012, când am luat legătura cu Jonathan, acestuia i‑a venit ideea să‑l pună și pe Bill la CC în schimbul nostru de e‑mailuri. Bill a refuzat, trăgând linie peste acel capitol din cartea mea – și peste încercarea de a afla cum de a făcut atâta bine atâtor oameni, continuând și să aibă o carieră strălucită. De‑atunci m‑am tot întrebat cum a reușit el prin generozitate într‑un domeniu în care se presupune că sunt răsplătiți cei lacomi și ce anume putem învăța de la el despre leadership și management. Îmi face plăcere să spun că, în sfârșit, datorită acestei cărți, mi‑am căpătat răspunsurile. Coach de trilioane de dolari ne dezvăluie faptul că, pentru a fi un manager excelent, trebuie să fii un mentor excelent.* Până la urmă, cu cât ajungi mai sus, cu atât succesul tău depinde de succesul altor oameni. Prin definiție, asta fac îndrumătorii. În ultimii zece ani am avut privilegiul să predau un curs de leadership și cooperare la Wharton. Cursul se bazează pe cercetări riguroase și sunt uluit de geniul cu care Bill Campbell a anticipat ceea ce avea să fie dovedit. El punea în practică în anii 1980 o teorie pe care experții nu au conceput‑o (cu atât mai puțin s‑o și valideze) decât după niște zeci de ani. Am mai fost impresionat și de faptul că intuițiile lui Bill despre conducerea oamenilor și coordonarea echipelor încă se pretează unui studiu sistematic. Bill și‑a depășit epoca. Lecțiile sale sunt numai bune într‑o lume a cooperării, în care soarta carierelor și a companiilor * Termenul „antrenor” a fost utilizat pentru referirile explicite la mediul sportiv. Termenii „îndrumător”, „mentor” și „coach” au fost utilizați pentru referirile la mediul de afaceri. În unele situații, echivalența semantică antrenor = mentor, îndrumător, coach este metaforică și trebuie percepută ca atare (n.t.).
Cuvânt‑înainte Coach de trilioane de dolari 11
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 11
05-Mar-20 08:43:35
noastre depinde de calitatea relațiilor pe care le avem cu ceilalți. Dar mai cred și că sunt atemporale: abordarea lui Bill ar funcționa în orice epocă. Coachingul este în vogă – înainte, numai sportivii și oamenii de divertisment aveau mentori, dar acum avem lideri care apelează la specialiști în management și angajați care învață de la specialiști în comunicare. Totuși realitatea este că un specialist formal va vedea numai o mică parte a momentelor în care ne‑ar prinde bine feedbackul și îndrumarea. Depinde de fiecare dintre noi să ne îndrumăm angajații, colegii, iar uneori chiar și șefii. Coachingul, am ajuns să cred, poate fi și mai important pentru carierele și echipele noastre decât mentoratul. În timp ce de la un mentor mai auzi, din când în când, câte o vorbă înțeleaptă, un coach își suflecă mânecile și lucrează cot la cot cu tine. Nu face doar să creadă în potențialul tău, ci coboară de pe piedestal și te ajută să‑ți realizezi acel potențial. Îți ține oglinda să vezi în unghiul mort și te laudă când îți depășești punctul slab. Își asumă responsabilitatea de a ne ajuta să devenim mai buni în ceea ce facem, fără să‑și asume și meritul pentru realizările noastre. Și chiar nu‑mi vine în minte un model mai bun de coach decât Bill Campbell. Nu este o afirmație fără acoperire. Am avut șansa să învăț de la niște specialiști de elită – nu doar în afaceri, ci și în sport. Ca înotător specializat în sărituri de la trambulină, m‑am antrenat cu antrenori olimpici, iar mai recent, ca psiholog specializat în psihologie organizațională, am lucrat cu excelenți formatori, printre care Brad Stevens de la Boston Celtics. Bill Campbell nu este doar un individ care aparține acestui grup de elită de formatori de talie mondială. El și‑a inventat propria categorie, întrucât putea să îndrume oameni care făceau o muncă pe care el nici măcar nu o înțelegea.
12 Coach de trilioane de dolari Cuvânt‑înainte
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 12
05-Mar-20 08:43:35
◊ ◊ ◊ În 2012, același an în care am renunțat să mai scriu despre Bill, am fost invitat la un eveniment global al celor de la Google. În calitate de specialist în psihologie organizațională, am ținut un discurs despre cum aș conduce eu compania. După ce am lucrat câțiva ani la Google, făcând parte dintr‑o echipă de pioneri ai analizei de personal, mi‑a fost clar că aproape tot ce se face foarte bine în companie este rezultatul unei munci de echipă. Aceasta a fost și miza discursului meu: să începem să considerăm echipele, și nu indivizii, ca fiind fundamentul unei organizații. Colegii mei de la Google au mers și mai departe: au lansat un studiu major, pe care l‑au publicat sub denumirea de Proiectul Aristotel, identificând caracteristicile celor mai bune echipe ale lor. Cei cinci factori principali puteau foarte bine să fie preluați din ghidul lui Bill Campbell. Excelentele echipe de la Google aveau o plasă de siguranță (oamenii știau că, dacă‑și asumă riscuri, managerul lor îi va susține). Echipele aveau scopuri clare, fiecare rol era semnificativ, iar membrii erau de încredere și credeau că misiunea echipei va face diferența. Vei vedea că Bill era maestru în crearea acestor condiții: nu precupețea nimic ca să creeze un mediu de siguranță, claritate, importanță, încredere și impact pentru fiecare echipă pe care o îndruma. Eu și Sheryl Sandberg ne‑am plâns adesea că în fiecare librărie există o secțiune de cărți de dezvoltare personală, dar nu și una de dezvoltare a celorlalți. Această carte face parte din secțiunea de dezvoltare a celorlalți, căci este simultan un ghid și o provocare și susține – nu doar din gură – necesitatea de a‑i pune pe oameni pe primul loc. Lucrul cel mai remarcabil în povestea lui Bill Campbell este că, pe măsură ce citești mai multe despre el, începi să vezi zi de
Cuvânt‑înainte Coach de trilioane de dolari 13
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 13
05-Mar-20 08:43:35
zi noi și noi ocazii de a deveni ca el. Este vorba despre alegeri mărunte pe care le faci, cum ar fi să tratezi cu demnitate și respect pe cineva. Există și angajamente mai mari, cum ar fi să‑ți faci timp și să manifești un interes sincer pentru viața celor din echipa ta – chiar până la nivelul de a‑ți aminti la ce școală merg copiii lor. Bill Campbell nu a avut nevoie și nu și‑a dorit gloria de a fi descris într‑o carte, cu atât mai puțin pe aceea de a fi subiectul unei cărți. Însă fiind un om care a trăit pentru a‑și împărtăși cunoștințele, dezvăluirea secretelor sale mi se pare omagiul potrivit. — Adam Grant
14 Coach de trilioane de dolari Cuvânt‑înainte
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 14
05-Mar-20 08:43:35
1
Îngrijitorul și președintele
Într‑o zi caldă de aprilie din 2016, nenumărați oameni s‑au adunat pe terenul de fotbal de la Sacred Heart School, situat în inima orașului Atherton din California, pentru a onora memoria lui William Vincent Campbell Jr., care pierduse de curând lupta cu cancerul, la vârsta de 75 de ani. Încă din 1983, când s‑a mutat în Vest, Bill a fost o figură transcendentă în lumea tehnologiei, având un rol esențial în succesul celor de la Apple, Google, Intuit și al altor companii. Să spunem că era extrem de respectat ar fi mult prea puțin – iubit, mai degrabă. În acea zi au fost prezenți în mulțime zeci de lideri din domeniul tehnologiei – Larry Page, Sergey Brin, Mark Zuckerberg, Sheryl Sandberg, Tim Cook, Jeff Bezos, Mary Meeker, John Doerr, Ruth Porat, Scott Cook, Brad Smith, Ben Horowitz, Marc Andreessen. O asemenea concentrare de putere și de pionieri ai industriei se întâlnește foarte rar, în Silicon Valley cel puțin.
Și noi – Jonathan Rosenberg și Erich Schmidt – am fost pre zenți acolo, conversând discret în lumina razelor delicate de soare, ce contrastau cu atmosfera tristă. Amândoi am lucrat îndeaproape cu Bill în ultimii 15 ani, de când ne‑am alăturat echipei Google în calitate de CEO (Eric, în 2001) și manager de produs (Jonathan, în 2002). Bill a fost cel care ne‑a format în cadrul întâlnirilor individuale săptămânale sau bilunare, în care vorbeam despre diversele dificultăți cu care ne confruntam în încercarea de a pune umărul la dezvoltarea companiei. El ne‑a îndrumat parcursul individual și de echipă și a făcut‑o preponderent din umbră, odată cu transformarea companiei dintr‑un
Îngrijitorul și președintele Coach de trilioane de dolari 15
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 15
05-Mar-20 08:43:35
start‑up neobișnuit într‑una dintre cele mai valoroase companii și branduri din lume. Fără ajutorul lui Bill exista probabilitatea să nu se întâmple nimic din toate astea. Îl numeam Coach, dar ne era și prieten, așa cum le era și cam tuturor celor din jur. De fapt, după cum aveam să aflăm mai târziu, mulți dintre cei prezenți în acea zi – o adunare depășind binișor o mie de persoane – îl considerau pe Bill cel mai bun prieten. Și‑atunci cine, dintre toți acești prieteni foarte buni, urma să aibă onoarea de a‑i aduce un elogiu Antrenorului nostru? Ce minte luminată din high‑tech avea să pășească pe podium?
Campionul din Homestead Bill Campbell nici măcar nu a ajuns în California înainte de 40 de ani și doar cu câțiva ani înainte își începuse cariera de om de afaceri. De fapt, povestea lui de succes din Silicon Valley cuprinde realizările mai multor vieți, adunate toate într‑un interval de 75 de ani. A fost deștept și bătăios de mic și a crescut în vestul statului Pennsylvania, în orașul industrial Homestead, unde tatăl său era profesor de educație fizică la liceul local, dar mai lucra și la moară. Bill era un elev bun și silitor. Mai era și isteț: în aprilie 1955 a scris un articol de opinie în ziarul școlii, în care le reamintea colegilor săi că „nimic nu este mai important mai târziu în viață” decât notele bune. „Să tragi chiulul îți poate afecta șansele de succes.” Pe‑atunci era boboc. Vedetă în echipa de fotbal a liceului Homestead High, Bill a plecat de acasă în toamna lui 1958 ca să urmeze Columbia University din Manhattan. Chiar și pentru acele vremuri, în care jucătorii de fotbal arătau mult mai uman decât arată astăzi, el nu avea deloc aspectul unui jucător‑vedetă: 1,55 metri, 75 de kilograme (deși era înscris în program ca având 80 de
16 Coach de trilioane de dolari Îngrijitorul și președintele
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 16
05-Mar-20 08:43:35
kilograme). Dar în scurt timp a câștigat respectul antrenorilor și colegilor săi, căci avea o inteligență strategică și dădea totul pe teren. În 1961, în toamna ultimului an de facultate, Bill a fost căpitanul echipei, jucând practic în fiecare minut al fiecărui meci pe poziție defensivă și de atac. A câștigat toate titlurile din Ivy League* și a contribuit la obținerea titlului de campioană Ivy League pentru echipa sa, prima și singura dată în istoria celor de la Columbia. Antrenorul echipei, cu nume parcă predestinat – Buff** Donelli – a afirmat că Bill a avut „o imensă influență” în câștigarea titlului. „Dacă avea 1,90 metri, 100 de kilograme și juca fotbal profesionist, ar fi fost cel mai bun înaintaș pe care l‑a avut vreodată liga, ar fi fost dinamită! Dar el e un tip mărunțel care are doar 70 de kilograme. În mod normal nu trimiți pe teren mărunței ca el. Doar atitudinea nu este de ajuns, în general. Un antrenor are nevoie de atitudine plus jucători.”1 Prin atitudinea sa naturală, Bill punea accentul exclusiv pe echipă, spunând că aceasta a câștigat „pentru că jucătorii au cooperat și au fost bine coordonați”.2
Prea multă compasiune Bill nu avea foarte mulți bani, așa că a contribuit la finanțarea studiilor sale la Columbia muncind ca taximetrist. A învățat atât de bine orașul, că mai târziu, în viață, se ciondănea cu Scotty Kramer, prieten și șoferul său de‑o viață, pe care rută e cel mai bine să o ia. (Când venea vorba despre străzile din New York, nu te puneai cu antrenorul, spune Scotty.) A absolvit * Grup de opt universități americane de mare prestigiu, membre în confederația de fotbal american interuniversitar (n.t.). ** În engleză, printre alte sensuri: atletic, bine făcut (n.t.).
Îngrijitorul și președintele Coach de trilioane de dolari 17
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 17
05-Mar-20 08:43:35
Bill (67) conduce blocajul pentru echipa de la Columbia în meciul din 21 octombrie 1961, când cei de la Lions au câștigat cu 26‑14 în fața celor de la Harvard.3
Columbia în 1962 și și‑a luat licența în economie, iar în 1964 a primit o diplomă de master în educație, apoi a migrat în Nord pentru a deveni antrenor secund la Boston College. Bill era un antrenor impresionant și, în scurt timp, a câștigat respectul colegilor săi. Prin urmare, când Columbia University, alma mater a sa, i‑a propus în 1974 să revină ca antrenor, Bill a acceptat. Deși programul școlar de fotbal american de la Columbia era lamentabil, loialitatea a fost cea care l‑a readus pe Bill în Manhattan. (Jim Rudgers, unul dintre colegii lui Bill, notează că, înainte ca acesta să se lase „mânat de sufletul lui mare” și să se întoarcă la Columbia, era considerat unul dintre cei mai buni
18 Coach de trilioane de dolari Îngrijitorul și președintele
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 18
05-Mar-20 08:43:35
antrenori secunzi din țară și‑i fusese oferită șansa de a lucra la Pen State, sub coordonarea lui Joe Paterno. Pe‑atunci, Joe Paterno era unul dintre cei mai buni antrenori din țară și pare foarte probabil ca Bill să fi continuat să evolueze ca antrenor dacă s‑ar fi alăturat celor de la Nittany Lions. De fapt, această carte ar fi putut fi despre Bill Campbell, legenda fotbalului universitar, și nu despre Bill Campbell, legenda din Silicon Valley. Iar ca să afli mai multe despre el ai fi putut da o căutare pe Yahoo sau pe Bing!) În pofida imensului său talent ca antrenor, Bill nu a obținut victorii după întoarcerea la Columbia. Cazarea infectă, distanța față de campus de cel puțin 30 de minute cu autobuzul, o
Coechipierii îl poartă pe Bill pe brațe după ce, la 18 noiembrie 1961, Columbia a câștigat cu 37‑6 în fața celor de la University of Pennsylvania.4
Îngrijitorul și președintele Coach de trilioane de dolari 19
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 19
05-Mar-20 08:43:36
conducere care probabil că nu era întru totul dedicată succesului pe teren și un oraș aflat într‑un declin general au făcut ca echipa Lions să câștige numai 12 meciuri sub conducerea lui Bill, pierzând alte 41. Cel mai promițător sezon a fost 1978, când echipa a început cu 3‑1‑1, dar a fost bătută măr pe Giants Stadium, cu 69 la 0, de către cei de la Rutgers, mult mai mari (și fizic, și numeric). În timpul campionatului din 1979, Bill a hotărât să demisioneze. A încheiat sezonul și a plecat. Cât a stat la Columbia, Bill a muncit atât de mult, încât la un moment dat a trebuit să se interneze în spital ca să se refacă în urma epuizării. Recrutarea de noi jucători era deosebit de dificilă. Mai târziu, Bill a povestit că trebuia să viziteze o sută de potențiali jucători doar ca să găsească 25 care să vină la echipă, adăugând și că: „Plecam după antrenament, la 16:30, și mergeam cu mașina până la Albany și înapoi într‑o sigură seară. La Scranton și înapoi. Ca să pot fi la muncă a doua zi”.5 Totuși eșecul lui nu s‑a datorat lipsei de jucători. Din spusele lui Bill, s‑a datorat compasiunii excesive. „Există ceva ce eu numesc duritate fără compasiune, care este necesară [ca antrenor de fotbal] și pe care nu cred că o am. Trebuie să nu te preocupe sentimentele. Trebuie să forțezi totul și pe toată lumea din răsputeri și să fii aproape insensibil la sentimente. Înlocuiești un copil cu altul; pe unul mai în vârstă îl înlocuiești cu unul mai tânăr. Este în natura jocului. Supraviețuirea celui mai bun. Joacă doar cei mai buni jucători. În cazul meu, îmi făceam griji despre asta. Am încercat să mă asigur că puștii înțeleg ce facem noi acolo. Cred pur și simplu că nu am fost suficient de aspru.”6 Poate că Bill a avut dreptate că creadă că succesul ca antrenor de fotbal depinde de „lipsa compasiunii”, dar în afaceri există tot mai multe dovezi că factorul‑cheie pentru succes este
20 Coach de trilioane de dolari Îngrijitorul și președintele
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 20
05-Mar-20 08:43:36
compasiunea.*7 Și, după cum s‑a dovedit, ideea de a aduce compasiunea în echipă a făcut să‑i meargă mult mai bine lui Bill în lumea afacerilor decât pe terenul de fotbal.
La conducere Carierea lui în fotbal se încheiase. La 39 de ani, Bill a intrat în lumea afacerilor, acceptând un job la agenția de publicitate J. Walter Thompson. A început la Chicago, lucrând pentru clientul Kraft, iar după câteva luni s‑a mutat la New York, pentru clientul Kodak. S‑a avântat cu pasiune în muncă, impresionân du‑și atât de mult clienții din Rochester, New York, cu cunoș tințele și intuițiile sale despre afacerea lor, că în curând i‑au oferit un job și l‑au angajat. Bill a avansat rapid la Kodak, iar în 1983 lucra la Londra, la sediul central al companiei, ca manager de produs pe Europa. În 1979, când își căuta de muncă, unul dintre coechipierii lui de la Columbia l‑a pus în legătură cu John Sculley, care pe atunci era director executiv la PepsiCo. Bill nu a acceptat jobul oferit de John la Pepsi, dar în 1983 Sculley a șters‑o în Silicon Valley ca să devină CEO la Apple, iar la scurt timp după aceea l‑a căutat pe Bill, să vadă dacă ar fi dispus să plece de la Kodak și, împreună cu proaspăta sa familie – se căsătorise în 1976 cu Roberta Spagnola, decan la Columbia – să se mute în Vest ca să vină la Apple. Mai târziu, Bill povestește: „Cariera mea a fost știrbită de anii pe care i‑am petrecut ca prostul ca antrenor de fotbal. Am simțit că, din cauza trecutului meu, voi fi mereu în spatele * Un articol din 2006, semnat de Peter Frost, Jane Dutton, Sally Maitlis, Jacoba Lilius, Jason Kanov și Monica Worline conține un compendiu de studii din ultima sută de ani care confirmă cât de valoroasă este compasiunea în organizații și la locul de muncă (n.a.).
Îngrijitorul și președintele Coach de trilioane de dolari 21
Coach de trilioane de dolari - BT.indd 21
05-Mar-20 08:43:36