PARTEA X
Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale 1. Un băiat în vârstă de 10 ani privește niște furnici printr-o lupă. Observă că furnicile trebuie să se găsească la 10 cm distanță de lentila convexă pentru a le putea vedea bine. Ce valoare are puterea de refracție a lentilei (în dioptrii)? A) 0,1 B) 1,0 C) 10 D) 100 E) 1000 2. Care dintre următoarele afirmații descrie cel mai bine pata oarbă a ochiului? A) Se localizează la 5 grade lateral de punctul central al vederii B) Reprezintă locul prin care nervul optic părăseşte globul ocular C) Conține doar celule cu bastonaș şi, implicit, permite doar vederea monocromă D) Nu conține vase sangvine E) Reprezintă aria unde aberația cromatică a cristalinului este maximă 3. Un băiat în vârstă de 6 ani cu albinism este consultat de un oftalmolog deoarece prezintă dificultăți de vedere. Testele demonstrează că are o acuitate vizuală scăzută. Scăderea acuității vizuale la acest băiat este cauzată de: A) Cataractă B) Hipermetropie C) Miopie D) Fotofobie E) Prezbitism 4. O femeie în vârstă de 53 de ani cu boală celiacă se prezintă la medic acuzând tulburări de vedere pe timp de noapte. Femeia prezintă de asemenea scaune frecvente, urât mirositoare. Probele coprologice arată un conținut ridicat de grăsimi parțial digerate. Dificultăţile de vedere nocturnă sunt cauzate de scăderea concentrației sangvine de: A) 2-Monogliceride B) Aminoacizi C) Acizi grași liberi D) Vitamina A E) Vitamina B12
5. Care dintre următoarele substanțe creează senzația gustului amar? A) Aldehidele B) Alcaloizii C) Aminoacizii D) Ionii de hidrogen E) Cetonele 6. Lezarea nervului cranian VI determină: A) Incapacitatea de a mișca ochii pe verticală, în sus şi în jos B) Imposibilitatea de a roti ochii în interiorul orbitei C) Incapacitatea de a mișca ochii lateral înspre linia mediană D) Imposibilitatea de a mișca ochii lateral dinspre linia mediană E) Strabism vertical 7. Cea mai frecventă cauză a cataractei este: A) Denaturarea proteinelor din cristalin B) Globul ocular alungit C) Pupila dilatată și neresponsivă D) Coagularea proteinelor din cristalin E) Creșterea presiunii intraoculare 8. Care dintre următoarele substanțe creează senzația gustului dulce? A) Aldehidele B) Alcaloizii C) Aminoacizii D) Ionii de hidrogen E) Cetonele 9. Care dintre senzațiile gustative are sensibilitatea cea mai ridicată (are cel mai mic prag de stimulării)? A) Acidă B) Amară C) Sărată D) Acră E) Dulce
157
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
10. O femeie în vârstă de 85 de ani se prezintă la oftalmolog pentru tulburări de vedere. În urma examinării, i se prescriu lentile bifocale. Medicul constată că pacienta are cristalinul clar. Femeia ajunge să vadă foarte bine cu noii ochelari de vedere. Care este afecțiunea de care suferă pacienta? A) Cataractă B) Glaucom C) Hipermetropie D) Miopie E) Prezbitism 11. Care dintre următoarele oscioare din urechea medie se atașează de membrana timpanică? A) Columela B) Nicovala C) Ciocanul D) Modiola E) Scărița 12. Atunci când lumina pătrunde în globul ocular, primul strat al retinei pe care îl străbate este: A) Stratul nuclear intern B) Stratul nuclear extern C) Stratul plexiform extern D) Stratul fotoreceptorilor E) Stratul ganglionar al retinei 13. Un student în vârstă de 25 de ani cu acuitate vizuală 20/20 își ridică ochii din cartea pe care o citea și își îndreaptă privirea spre prietena sa aflată în cealaltă parte a camerei. Ce modificări survin atunci când studentul își mută privirea de la carte la prietenă? A) Bombarea cristalinului, contracția mușchilor ciliari B) Bombarea cristalinului, relaxarea mușchilor ciliari C) Aplatizarea cristalinului, contracția mușchilor ciliari D) Aplatizarea cristalinului, relaxarea mușchilor ciliari 14. O femeie în vârstă de 60 de ani se prezintă la medicul oftalmolog acuzând durere la nivelul ochiului. Testele indică o presiune intraoculară de 22 mmHg la ochiul drept și o presiune de 25 mmHg la ochiul stâng. Care este cauza cea mai probabilă a durerii oculare la această pacientă? A) Scăderea rezistenței hidraulice la nivelul rețelei trabeculare B) Scăderea producerii de umoare apoasă C) Creșterea rezistenței hidraulice la nivelul rețelei trabeculare D) Creșterea producerii de umoare apoasă 15. Axonii celulelor ganglionare care corespund fotoreceptorilor din regiunea temporală a retinei se proiectează în: A) Nucleul geniculat lateral controlateral B) Nucleul geniculat lateral ipsilateral C) Fisura calcarină D) Nucleul geniculat medial controlateral
158
16. Ce se întâmplă atunci când razele de lumină paralele străbat o lentilă concavă? A) Razele de lumină converg B) Razele de lumină diverg C) Razele de lumină rămân paralele D) Razele de lumină se reflectă înapoi spre direcția de unde au venit E) Razele de lumină se refractă într-un singur focar 17. O femeie în vârstă de 40 de ani este internată în condiții de urgență, acuzând durere severă în ochiul drept. Testele înregistrează o presiune intraoculară de 30 mmHg la ochiul drept și de 15 mmHg la ochiul stâng. Care este cauza cea mai probabilă a acestei dureri? A) Glaucom acut cu unghi închis B) Glaucom cronic C) Conjunctivită D) Abraziune corneeană E) Glaucom cu unghi deschis F) Nevrită optică 18. În ce compartiment al cohleei se află organul lui Corti? A) Ampula B) Sacula C) Rampa medie D) Rampa timpanică E) Rampa vestibulară 19. Ce molecule se combină pentru a forma rodopsina? A) Bathrodopsina și 11-cis-retinal B) Bathrodopsina și all-trans-retinal C) Bathrodopsina și scotopsina D) Scotopsina și 11-cis-retinal E) Scotopsina și all-trans-retinal 20. În ce arie vizuală secundară are loc analiza detaliilor vizuale? A) Aria Brodmann 18 B) În regiunile inferioare ventrale și mediale ale cortexului occipital și temporal C) Lobul frontal D) Cortexul occipitoparietal E) Aria mediotemporală posterioară Întrebările 21-23 Un student în vârstă de 23 de ani rămâne blocat într-un lift fără lumină. Douăzeci de minute mai târziu, acesta găsește întrerupătorul de urgență pentru lumină și aprinde lumina. Utilizați aceste informații și răspundeți la întrebările 21-23. 21. La aprinderea luminii, în celulele cu bastonaș din retină crește concentrația de: A) Adenozin monofosfat ciclic (AMPc) B) Guanozin monofosfat ciclic (GMPc) C) Metarodopsină II D) Rodopsină E) Vitamina A
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
23. Răspunsul electric al celulelor cu bastonaş la lumină se caracterizează prin: A) Potențial de acțiune B) Descărcare capacitivă C) Depolarizare D) Hiperpolarizare 24. Ce substanță este responsabilă pentru senzația gustului umami? A) Acidul acetic B) Tartratul de potasiu C) Substanțele organice cu lanț lung care conțin azot D) Fructoza E) Glutamatul
28. Atunci când lumina este slabă, ce moleculă este responsabilă pentru declanșarea influxului de sodiu în segmentele externe ale fotoreceptorilor? A) Metarodopsina II B) GMPc C) 11-cis retinal D) AMPc E) 11-trans retinal 29. Dintre celulele stratului IV al cortexului vizual primar, care sunt cele ce detectează orientarea liniilor și a marginilor? A) Celulele de graniță B) Celulele complexe C) Celulele ganglionare D) Celulele hipercomplexe E) Celulele simple Întrebările 30 și 31 Un soldat în vârstă de 20 de ani prezintă de 6 luni hipoacuzie cauzată de expunerea repetată la zgomote foarte puternice. Folosind această informație, răspundeți la întrebările 30 și 31. 30. La hipoacuzie contribuie cel mai probabil afectarea următoarei structuri: A) Cohleea B) Celulele ciliate interne C) Organul Corti D) Rampa medie E) Rampa vestibulară
25. Ce tip de celulă (sau tipuri) de la nivelul retinei ochiului uman poate genera potențiale de acțiune? A) Celulele bipolare și celulele ganglionare B) Doar celulele bipolare C) Celulele bipolare, orizontale și ganglionare D) Celulele ganglionare și celulele orizontale E) Doar celulele ganglionare F) Doar celulele orizontale
31. Hipoacuzia este cauzată cel mai probabil de creșterea următoarei substanțe: A) Conexina 26 B) Endolimfa C) Perilimfa D) Speciile reactive ale oxigenului
26. Tipul de celule de care aparțin receptorii olfactivi este: A) Neuroni bipolari B) Fibroblaste C) Celule epiteliale modificate D) Neuroni multipolari E) Neuroni pseudounipolari
32. Ce proces are loc la nivelul fotoreceptorilor atunci când lumina declanșează fototransducția? A) Scade activitatea fosfodiesterazei B) Scade activitatea transducinei C) Crește hidroliza GMPc D) Crește eliberarea de neurotransmițător E) Crește numărul canalelor de calciu voltaj-dependente deschise
27. Transmiterea undelor sonore prin cohlee se realizează atunci când: A) Talpa scăriței se deplasează înspre fereastra ovală, iar fereastra rotundă bombează B) Talpa scăriței se deplasează înspre fereastra rotundă, iar fereastra ovală bombează C) Ciocănelul se deplasează înspre fereastra ovală, iar fereastra rotundă bombează D) Nicovala se deplasează înspre fereastra ovală, iar fereastra rotundă bombează E) Nicovala se deplasează înspre fereastra rotundă, iar fereastra ovală bombează
33. În timpul fotorecepției, toate cele de mai jos cresc, cu o excepție: A) GMPc fosfodiesteraza B) Transducina C) AMPc D) Metarodopsina II E) Influxul de sodiu în segmentul extern al celulei cu bastonaș
159
PA R T E A X
22. Care dintre următoarele variante descrie cel mai bine permeabilitatea pentru sodiu și potasiu a celulelor cu bastonaș, ca răspuns la expunerea la lumină? A) Scade permeabilitatea pentru sodiu, scade permeabilitatea pentru potasiu B) Scade permeabilitatea pentru sodiu, crește permeabilitatea pentru potasiu C) Scade permeabilitatea pentru sodiu, nu se modifică permeabilitatea pentru potasiu D) Crește permeabilitatea pentru sodiu, scade permeabilitatea pentru potasiu E) Crește permeabilitatea pentru sodiu, crește permeabilitatea pentru potasiu F) Crește permeabilitatea pentru sodiu, nu se modifică permeabilitatea pentru potasiu
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
Întrebările 34 și 35 O femeie în vârstă de 50 de ani se prezintă la un medic ORL, acuzând episoade de vertij care dispar după 20 de minute. De asemenea are hipoacuzie și acuză senzaţie de plenitudine în urechea dreaptă. Uneori aude sunete intermitente de tonalitate joasă cu urechea dreaptă. Examinenul obiectiv decelează prezența nistagmusului în timpul unui episod de vertij. Folosind aceste informații, răspundeți la întrebările 34 și 35. 34. Care este cel mai probabil diagnostic? A) Neurinom acustic B) Polip otic C) Exostoză D) Eroziunea nicovalei E) Boala Ménière 35. Manifestările pacientei sunt cauzate de creșterea: A) Doar a presiunii endolimfei B) Doar a volumului endolimfei C) Volumului și presiunii endolimfei D) Doar a presiunii perilimfei E) Doar a volumului perilimfei F) Volumului și presiunii perilimfei 36. Cu ce tip de lentile se corectează de obicei miopia? A) Lentile combinate B) Lentile convexe C) Lentile sferice D) Lentile concave E) Lentile cilindrice 37. Care lob al cortexului cerebral conține micile arii corticale bilaterale cu rol în controlul mișcărilor voluntare de fixare ale ochilor? A) Frontal B) Limbic C) Occipital D) Parietal E) Temporal 38. Care sistem senzorial are cel mai mic interval de discriminare a intensității? A) Auditiv B) Gustativ C) Olfactiv D) Somatosenzitiv E) Vizual 39. Ce molecule se deplasează din endolimfă în stereocili și depolarizează celulele ciliate? A) Ionii de calciu B) Ionii de clor C) Ionii de hidrogen D) Ionii de potasiu E) Ionii de sodiu
160
40. Stereocilii celulelor ciliate vin în contact cu membrana: A) Bazilară B) Reissner C) Tectoria D) Timpanică E) Vestibulară 41. Care este asocierea corectă dintre nervul cranian și mușchiul ocular pe care îl inervează? A) Nervul abducens – mușchiul drept medial B) Nervul oculomotor – mușchiul oblic inferior C) Nervul oculomotor – mușchiul drept lateral D) Nervul oculomotor – mușchiul oblic superior E) Nervul trohlear – mușchiul drept superior 42. Legarea moleculelor odorante de receptorii olfactivi declanșează o serie de evenimente intracelulare care culminează cu pătrunderea anumitor ioni și depolarizarea celulei receptoare olfactive. Care sunt acești ioni? A) Calciu B) Clor C) Hidrogen D) Potasiu E) Sodiu 43. Care este procesul prin care ochiul se adaptează la lumina foarte intensă? A) Celulele bipolare transmit continuu impulsuri cu frecvența maximă posibilă B) Moleculele fotochimice din celulele cu conuri și cu bastonașe se transformă în retinal și opsine C) Nivelurile de rodopsină sunt foarte mari D) Diametrul pupilei crește E) Vitamina A este transformată în retinal 44. La nivelul căii auditive centrale, care este secvența corectă a transmiterii impulsurilor nervoase? A) Nucleii cohleari – nucleul olivar superior– coliculul cvadrigemen inferior, prin lemniscul lateral – corpul geniculat medial – cortexul auditiv B) Nucleii cohleari – nucleul olivar inferior – coliculul cvadrigemen inferior, prin lemniscul medial – corpul geniculat medial – cortexul auditiv C) Nucleii cohleari – nucleul olivar superior – coliculul cvadrigemen superior, prin lemniscul lateral – corpul geniculat lateral – cortexul auditiv D) Nucleii cohleari – nucleul olivar inferior – coliculul cvadrigemen inferior, prin lemniscul lateral – corpul geniculat lateral – cortexul auditiv E) Nucleii cohleari – corpul trapezoid – stria acustică dorsală – coliculul cvadrigemen inferior, prin lemniscul lateral – corpul geniculat medial – cortexul auditiv
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
46. Care afirmație despre vederea cromatică este corectă? A) Culoarea verde este percepută doar atunci când sunt stimulate celulele cu con sensibile la verde B) Rata de stimulare a celor trei tipuri de celule cu con permite percepția specifică a culorilor C) Lungimea de undă corespunzătoare culorii albe este mai scurtă decât aceea pentru culoarea albastră D) Când nu sunt stimulate celulele cu con sensibile la roșu, verde sau albastru, va fi percepută culoarea albă E) Culoarea galbenă este percepută atunci când celulele cu con sensibile la verde și albastru sunt stimulate în mod egal 47. Sistemul auditiv interpretează un sunet ca fiind puternic atunci când: A) Este stimulat un număr scăzut de celule ciliate interne B) Este stimulat un număr scăzut de celule ciliate externe C) Celulele ciliate stimulează terminațiile nervoase cu o frecvență redusă D) Scade amplitudinea vibrației la nivelul membranei bazilare E) Crește amplitudinea vibrației la nivelul membranei bazilare 48. Selectaţi afirmaţia corectă referitoare la componentele retinei: A) Numărul total al celulelor cu con din retină este mult mai mare decât numărul celulelor cu bastonaș B) Fiecare celulă cu con individuală răspunde la toate lungimile de undă ale luminii C) Activarea fotoreceptorilor (conuri și bastonașe) determină hiperpolarizarea receptorilor D) Fovea centralis conține doar celule cu con E) Stratul pigmentar al retinei conține fotoreceptori 49. Care este cauza obişnuită a hipermetropiei? A) Producție scăzută de melanină B) Curbură inegală a corneei C) Un glob ocular mai scurt decât în mod normal D) Un glob ocular mai lung decât în mod normal E) Un cristalin prea puternic ce focalizează imaginea în fața retinei
50. Ce afirmație cu privire la cele două tipuri de surditate este corectă? A) O audiogramă realizată la o persoană cu surditate de conducere va indica o pierdere mai mare în cazul conducerii aeriene, decât în cazul conducerii osoase a sunetelor B) O audiogramă realizată la o persoană cu surditate de cauză nervoasă va indica o pierdere mai mare în cazul conducerii osoase decât în cazul conducerii aeriene a sunetelor C) Surditatea de conducere apare după leziuni ale cohleei sau nervului cohlear D) Surditatea nervoasă apare după leziuni ale structurilor fizice care conduc sunetul în cohlee E) Expunerea prelungită a sunete foarte puternice va produce mai degrabă surditate pentru sunetele cu frecvență înaltă decât pentru sunetele cu frecvență joasă 51. Atunci când o persoană întoarce capul spre stânga în jurul axului gâtului, mișcarea începe când bărbia este exact deasupra umărului drept și se termină când bărbia a ajuns deasupra umărului stâng. Ce variantă descrie mișcările oculare asociate cu acest tip de rotație a capului, la o persoană sănătoasă? A) În timp ce capul se întoarce, globii oculari se deplasează spre dreapta, iar sacadele oculare vor fi spre stânga B) În timp ce capul se întoarce, globii oculari se deplasează în aceeași direcție cu rotația capului, iar sacadele oculare vor fi spre stânga C) În timp ce capul se întoarce, globii oculari se deplasează spre dreapta, iar sacadele oculare vor fi spre dreapta D) În timp ce capul se întoarce, globii oculari vor rămâne staționari, iar sacadele oculare vor fi spre dreapta E) În timp ce capul se întoarce, globii oculari se deplasează spre stânga, iar sacadele oculare vor fi spre dreapta 52. Ce nucleu talamic traversează impulsurile nervoase olfactive transmise spre cortexul orbitofrontal? A) Dorsomedial B) Geniculat lateral C) Geniculat medial D) Posterolateral ventral E) Posteromedial ventral 53. Un student în vârstă de 29 de ani cu acuitate vizuală 20/20 privește un peisaj frumos. Axonii celulelor ganglionare transmit impulsurile vizuale spre cortexul vizual primar sub forma unor potențiale de acțiune. Unde fac sinapsă acești axoni? A) Nucleul geniculat lateral B) Nucleul geniculat medial C) Chiasma optică D) Radiațiile optice E) Ganglionul cervical superior F) Coliculul cvadrigemen superior
161
PA R T E A X
45. Care afirmație cu privire la transmiterea informației auditive de la nivelul urechii la cortexul cerebral este corectă? A) Neuronii din coliculul cvadrigemen inferior fac sinapsă cu nucleii cohleari din trunchiul cerebral B) Neuronii care au corpurile celulare în ganglionul spiral Corti fac sinapsă în coliculul cvadrigemen inferior C) Majoritatea neuronilor din nucleii cohleari realizează conexiuni sinaptice în nucleul olivar superior controlateral D) Nu există transmitere încrucișată a informației între căile auditive stângă și dreaptă în trunchiul cerebral E) Neuronii din nucleul trapezoid fac sinapsă în nucleii cohleari din trunchiul cerebral
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
54. Funcția ferestrei ovale este: A) Realizează legătura cu scăriţa B) Contribuie la diminuarea sunetelor cu frecvență joasă, cum este propria voce C) Transmite frecvența vibraţiilor de la membrana timpanică spre cohlee D) Funcționează ca o valvă pentru disiparea presiunii din cohlee E) Transmite amplitudinea vibraţiilor de la nivelul membranei timpanice spre cohlee
59. Prin ce mecanism determină cu precizie aparatul vizual distanța la care se află un obiect față de ochi (percepția profunzimii)? A) Vederea monoculară B) Localizarea imaginii pe retină C) Fenomenul de paralaxă staționară D) Fenomenul de vedere stereoscopică E) Mărimea imaginii pe retină, dacă obiectul are o dimensiune necunoscută
55. Ce mușchi se contractă în reflexul pupilar fotomotor? A) Mușchiul ciliar B) Mușchiul dilatator pupilar C) Mușchiul sfincter pupilar D) Fibrele radiale ale irisului E) Mușchiul oblic superior
60. Ce element este responsabil pentru două treimi din puterea totală de refracție (de 59 de dioptrii) a ochiului? A) Suprafața anterioară a corneei B) Suprafața anterioară a cristalinului C) Irisul D) Suprafața posterioară a corneei E) Suprafața posterioară a cristalinului
Întrebările 56 și 57 O femeie în vârstă de 24 de ani suferă o dilacerare în partea dreaptă a gâtului într-un accident de mașină. La examenul obiectiv se constată pupilă dreaptă miotică, ptoză palpebrală dreaptă, tegument uscat pe partea dreaptă a feței și eritem conjunctival la nivelul ochiului drept. Folosind aceste informații, răspundeți la întrebările 56 și 57.
61. Care fotoreceptori răspund la cel mai larg spectru de lungimi de undă? A) Receptorii cu bastonaș B) Receptorii cu con sensibili la verde C) Receptorii cu con sensibili la albastru D) Receptorii cu con sensibili la roșu E) Celulele din stratul pigmentar care conțin melanină
56. Care este diagnosticul cel mai probabil? A) Distrofia conurilor-bastonașelor B) Sindromul Horner C) Heterocromia irisului D) Retinoblastom E) Xeroftalmie
62. Ce structură secretă fluidul intraocular? A) Procesele ciliare B) Corneea C) Irisul D) Cristalinul E) Trabeculele
A B C D 57. Care imagine din figura de mai sus ilustrează răspunsul pupilar după aplicarea unui tratament topic cu cocaină în ambii ochi? A) A B) B C) C D) D 58. Ce neurotransmițător este eliberat atât de conuri cât și de bastonașe la nivelul sinapselor cu celulele bipolare? A) Acetilcolină B) Dopamină C) Glutamat D) Glicină E) Serotonină 162
63. Ce tip de papile se află localizat în zona posterioară a limbii? A) Circumvalate B) Foliate C) Fungiforme D) Fungiforme și circumvalate E) Papila Vater 64. Care afirmație privitoare la celulele ganglionare din retină este corectă? A) O celulă ganglionară W de la periferia retinei transmite de obicei informație de la o singură celulă cu bastonaș B) O celulă ganglionară X din fovee transmite de obicei informație provenită de la 200 de celule cu con C) Celulele ganglionare W sunt sensibile la detectarea direcției de mișcare și asigură vederea în condiții de lumină puternică D) Celulele ganglionare X transmit informații legate de imaginile colorate și reprezintă cel mai numeros tip celular dintre cele trei tipuri de celule ganglionare E) Celulele ganglionare Y răspund la modificările rapide ale imaginii vizuale și reprezintă cel mai numeros tip celular dintre cele trei tipuri de celule ganglionare
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
66. Fenomenul preferinţei gustative: A) Este un proces desfăşurat la nivelul sistemului nervos central B) Reprezintă rezultatul stimulării neonatale a papilelor circumvalate C) Este un comportament învăţat la animale D) Apare ca urmare a maturării mugurilor gustativi E) Este rezultatul proliferării mugurilor gustativi după expunerea la acțiunea acidului glutamic 67. Cortexul auditiv primar este localizat în? A) Lobul frontal B) Lobul limbic C) Lobul occipital D) Lobul parietal E) Lobul temporal 68. Prima sinapsă centrală pentru neuronii care transmit senzația gustului dulce se realizează în: A) Nucleul senzitiv dorsal al nervului vag B) Nucleul tractului solitar C) Nucleul nervului olfactiv D) Nucleul nervului hipoglos E) Nucleul nervului facial 69. Curentul generat în condiții de întuneric în segmentele externe ale fotoreceptorilor: A) Este rezultatul influxului ionilor de sodiu prin canalele de sodiu AMPc dependente B) Este rezultatul influxului ionilor de sodiu prin canalele de sodiu GMPc dependente C) Este rezultatul efluxului ionilor de potasiu prin canalele de potasiu GMPc dependente D) Este rezultatul efluxului ionilor de sodiu prin canalele de sodiu GMPc dependente E) Este rezultatul efluxului ionilor de sodiu prin canalele de sodiu AMPc dependente
71. Umoarea apoasă este drenată prin canalul Schlemm în: A) Camera anterioară B) Venele apoase C) Cristalin D) Camera posterioară E) Trabecule 72. Care dintre celulele retinene pot genera potențiale de acțiune? A) Celulele amacrine B) Celulele bipolare C) Celulele ganglionare D) Celulele orizontale E) Fotoreceptorii 73. Ce structură din trunchiul cerebral are un rol major în depistarea direcției din care provine un sunet? A) Nucleul cohlear B) Coliculul cvadrigemen inferior C) Lemniscul lateral D) Nucleul olivar superior E) Nucleul trapezoid 74. Un student în vârstă de 25 de ani învață pentru un examen la disciplina de fiziologie medicală. Contrastul vizual al textului este amplificat prin inhibiția laterală a impulsurilor vizuale. Ce tip de celule retiniene realizează acest proces? A) Celulele amacrine B) Celulele bipolare C) Celulele ganglionare D) Celulele orizontale 75. Ce tip de papile gustative sunt localizate în pliurile de pe suprafața laterală a limbii? A) Circumvalate B) Foliate C) Fungiforme D) Fungiforme și circumvalate E) Papila Vater
70. Ce structură este responsabilă de inervaţia reciprocă a celor trei tipuri de mușchi extrinseci ai globului ocular, astfel încât contracția unei perechi va coincide cu relaxarea alteia? A) Nucleul Edinger-Westphal B) Fasciculul longitudinal medial C) Nucleul pretectal D) Coliculul cvadrigemen superior E) Nucleul suprachiasmatic
163
PA R T E A X
65. Care dintre următorii nuclei talamici reprezintă o stație de releu pentru fibrele care transmit informația auditivă? A) Dorsomedial B) Geniculat lateral C) Geniculat medial D) Posterolateral ventral E) Posteromedial ventral
RĂSPUNSURI
2. B) Pata oarbă este situată 15 grade lateral de punctul central al vederii. Reprezintă locul pe unde fibrele nervului optic părăsesc globul ocular. Nu există fotoreceptori în această zonă. TMP13 p. 665 3. D) Fotofobia se caracterizează prin disconfort sau senzație dureroasă la nivelul ochilor din cauza expunerii la lumină. Reprezintă o afecțiune medicală, nu o frică sau fobie. Absența melaninei (pigmentul negru) din iris creează un grad de transparență a acestuia, astfel încât lumina nu poate fi blocată eficient. Absența melaninei din stratul pigmentar al retinei face ca lumina să se reflecte în interiorul globului ocular, ceea ce va reduce contrastul și acuitatea vizuală. TMP13 pp. 648-649 4. E) Vitamina A este liposolubilă și se excretă împreună cu lipidele în materiile fecale la pacienții cu boală celiacă sau alte boli care determină malabsorbție intestinală. Deficitul de vitamină A poate duce la scăderea formării de retinal, necesar pentru sinteza rodopsinei în celulele cu bastonaș. Nivelul scăzut de rodopsină în celulele cu bastonaș determină scăderea sensibilității retinei la lumină, ducând la nictalopie. TMP13 pp. 648-649 5. B) Senzația gustului amar este produsă de numeroase substanțe organice care conțin azot, precum și de alcaloizi. TMP13 p. 685 6. D) Al șaselea nerv cranian este numit și nervul abducens. Nervul abducens inervează mușchiul drept lateral, atașat de suprafața laterală a globului ocular. Contracția mușchiului drept lateral determină deplasarea laterală a globului ocular dinspre linia mediană a feței, realizând o mișcare de abducție – de aici și numele de nerv abducens. TMP13 pp. 665-666
7. D) Cataracta produce opacifierea cristalinului, care dobândește aspectul apei într-o cascadă sau într-un râu rapid, de unde și denumirea de cataractă. Afecțiunea este cauzată de coagularea progresivă a proteinelor din structura cristalinului. Se poate face o comparație cu albușul de ou care devine opac atunci când este gătit. Încălzirea albuşului de ou determină coagularea proteinelor pe care le conține. TMP13 p. 642 8. D) Senzația gustului acru este proporțională cu logaritmul concentrației ionilor de hidrogen pe care substanțele acide o au. Senzația gustului dulce este provocată de foarte multe substanțe, cum ar fi glucidele, alcoolii, aldehidele, cetonele și aminoacizii. TMP13 p. 685 9. B) Senzația gustului amar are un grad de sensibilitate mai mare decât celelalte senzații gustative, acesta fiind un mecanism de protecție, deoarece majoritatea toxinelor din alimente au gust amar. TMP13 p. 685 10 E) O persoană cu prezbitism nu poate realiza adaptarea nici pentru vederea la distanță și nici pentru vederea de aproape, deoarece cristalinul și-a pierdut elasticitatea și nu își mai poate modifica distanţa focală. Puterea de acomodare la un copil cu vedere bună este de 14 dioptrii. Acomodarea se reduce odată cu vârsta, iar la 70 de ani cristalinul nu își mai poate modifica forma, și puterea lui de acomodare devine nulă. Persoanele al căror cristalin este complet lipsit de acomodare suferă de prezbitism. TMP13 p. 640 11. C) Ciocănelul este atașat de membrana timpanică, iar scărița de fereastra ovală. Nicovala se articulează cu aceste două oscioare. TMP13 p. 673 12. E) Lumina traversează globul ocular și ajunge la retină, în porțiunea posterioară a ochiului. Stratul cel mai anterior al retinei, străbătut primul de lumină, este stratul ganglionar. Lumina străbate apoi următoarele straturi celulare ale retinei, până ajunge la fotoreceptorii situați în regiunea posterioară a retinei. TMP13 p. 647 13. D) Razele de lumină de la obiectele îndepărtate nu necesită o refracție la fel de mare ca razele provenite de la obiectele apropiate. Prin urmare, pentru a vedea obiectele îndepărtate este necesar un cristalin mai subțire cu o curbură mai mică. Procesul de acomodare ajustează grosimea cristalinului pentru vederea de aproape și la distanță prin contracția sau relaxarea mușchilor ciliari dispuși în jurul cristalinului. Contracția mușchilor ciliari bombează cristalinul, iar relaxarea lor determină aplatizarea acestuia. TMP13 pp. 639-640 165
PA R T E A X
1. C) Puterea de refracție a cristalinului (în dioptrii) = 1 metru/distanța focală. Dacă obiectul este focalizat atunci când lentila convexă se află la o distanță de un metru, lentila are puterea de refracție de 1 metru/1 metru = 1 dioptrie. Deci există o relație invers proporțională între distanța focală și puterea de refracție. O lentilă mai convexă are o distanţă focală mai mică și o putere de refracție mai mare. În cazul de față, lentila trebuie să fie la 10 centimetri de obiect pentru ca imaginea să fie focalizată (distanța focală = 100 milimetri). Prin urmare, 1000 milimetri/100 milimetri = 10 dioptrii. Deoarece retina se află la aproximativ 17 milimetri în spatele cristalinului, puterea de refracție a cristalinului este de 59 dioptrii. TMP13 pp. 637-638
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
14. C) Această femeie are glaucom cu unghi deschis, cel mai comun tip de glaucom. Glaucomul este a doua cauză de pierdere a vederii la nivel mondial, după cataractă. Orbirea apare în urma lezării nervului optic. Presiunea intraoculară crescută comprimă vasele de sânge și axonii nervului optic, cu scăderea aportului nutritiv și moartea neuronilor. Principala cauză de apariție a glaucomului cu unghi deschis este reducerea fluxului umorii apoase la nivelul rețelei trabeculare, din cauza detritusului tisular, a leucocitelor, a depunerilor de material fibros și a altor factori care cresc rezistența hidraulică a rețelei trabeculare. TMP13 p. 646 15. B) Axonii celulelor ganglionare formează fibrele nervului optic. Prima sinapsă din sistemul vizual se produce în nucleul geniculat lateral. Celulele ganglionare atașate la fotoreceptorii din retina temporală se proiectează de aceeași parte (ipsilateral) în nucleul geniculat lateral. Fibrele din retina nazală se încrucişează la nivelul chiasmei optice și fac sinapsă în nucleul geniculat lateral de partea opusă. Nucleul geniculat medial reprezintă un releu senzitiv pentru sistemul auditiv. TMP13 p. 661 16. B) O lentilă concavă realizează divergența razelor de lumină. În schimb, o lentilă convexă realizează convergența razelor de lumină. Dacă o lentilă convexă are curbura adecvată, razele de lumină paralele vor fi deviate astfel încât toate trec printr-un singur punct, numit punct focal. TMP13 p. 636 17. A) Această pacientă prezintă glaucom acut cu unghi închis, care este o urgență medicală. Închiderea bruscă a unghiului irido-cornean împiedică efluxul umorii apoase prin canalul Schlemm. Presiunea intraoculară poate crește rapid și poate duce la cecitate dacă nu se administrează tratament de urgență. Glaucomul cronic și glaucomul cu unghi deschis reprezintă aceiași boală. Conjunctivita (ochiul roşu) este o inflamație a conjunctivei ochiului. Abraziunea corneei este o zgârietură la nivelul corneei, extrem de dureroasă. Nevrita optică se referă la inflamația nervului optic. TMP13 p. 646 18. C) Ampula și sacula fac parte din aparatul vestibular, nu din aparatul cohlear. Cohleea are trei compartimente principale, iar deplasarea fluidului are loc în rampa vestibulară și în ductul cohlear, ca răspuns la vibrațiile sonore. Organul lui Corti se află în ductul cohlear. TMP13 pp. 674-675 19. D) Rodopsina este un compus chimic fotosensibil din celulele cu bastonaș. Scotopsina și all-trans-retinalul sunt produșii de degradare a rodopsinei, după ce aceasta a absorbit energia luminoasă. All-transretinalul este convertit în 11-cis-retinal, iar acesta se poate recombina cu scotopsina pentru a forma rodopsină. TMP13 pp. 649-650 166
20. B) Informația vizuală din cortexul primar vizual (aria Brodmann 17) este transmisă la aria Brodmann 18 și apoi la alte arii ale cortexului cerebral pentru procesare suplimentară. Analiza poziției tridimensionale, formei generale a obiectelor și mișcării obiectelor se realizează în ariile corticale mediotemporală posterioară și occipitoparietală. Analiza detaliilor vizuale și a culorilor se realizează în regiunile inferioară ventrală și medială ale cortexului occipital și temporal. TMP13 pp. 662-664 21. C) Fotonii activează rodopsina și contribuie la transformarea ei în metarodopsină II la nivelul celulelor cu bastonaș din retină. Așadar, expunerea la lumină scade concentrația de rodopsină și creşte concentrația de metarodopsină II, numită și rodopsină activată. Metarodopsina II determină scăderea GMPc printr-o serie de reacții biochimice, în timp ce nivelurile de AMPc rămân nemodificate. Expunerea la lumină nu determină modificarea concentrației vitaminei A. TMP13 pp. 647, 649-651 22. C) Rodopsina activată (metarodopsina II) închide canalele de sodiu GMPc dependente din membrana celulară prin scăderea concentrației GMPc, și astfel se reduce permeabilitatea pentru sodiu. Permeabilitatea pentru potasiu nu se modifică. TMP13 pp. 650-651 23. D) Expunerea celulelor cu bastonaș la lumină determină închiderea canalelor de sodiu GMPc dependente din membrana celulară. Consecința este hiperpolarizarea celulelor cu bastonaș, potențialul de repaus reducându-se de la −40 milivolți la −70 milivolți. Celulele cu conuri sau bastonaș nu produc potențiale de acțiune. În timpul transmiterii unui potențial de acțiune se declanșează o descărcare capacitivă. TMP13 p. 651 24. E) Termenul umami provine din limba japoneză, unde înseamnă delicios sau gustos, și este folosit adesea pentru a descrie gustul cărnii. Glutamatul este molecula responsabilă de declanșarea senzației gustative umami. TMP13 p. 686 25. E) Celulele ganglionare sunt singurele celule din retină care pot declanșa potențiale de acțiune. Axonii lor formează nervul optic. Celulele bipolare, cu con, cu bastonaș, orizontale și alte tipuri de celule retiniene au rol în conducerea electrotonică a impulsurilor, ceea ce permite gradarea unui răspuns proporțional față de intensitatea luminii. TMP13 pp. 655, 656, 658 26. A) Receptorii senzației olfactive sunt neuroni bipolari derivați, la origine, din sistemul nervos central. TMP13 p. 689
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
28. B) În condiții de iluminat slab, nivelul GMPc este mare. Canalele de sodiu GMPc dependente din segmentul extern al celulelor cu con și cu bastonaș permit deplasarea ionilor de sodiu din spațiul extracelular în interiorul fotoreceptorului. Această deplasare determină un potențial membranar care este mai scăzut decât potențialul membranar de repaus al unui neuron obișnuit. Deplasarea ionilor de sodiu și modificarea potențialului de repaus ca urmare a creșterii permeabilității este numit curentul ionic în condiții de întuneric. TMP13 pp. 650-651 29. E) Celulele simple din cortexul vizual primar detectează orientarea liniilor și a demarcaţiilor. Celulele complexe sunt implicate în percepția liniilor orientate în aceeași direcție, dar care nu au o poziție specifică. Adică, deplasarea liniei la distanțe moderate în sens lateral sau vertical va stimula același număr redus de neuroni atât timp cât linia va fi în aceeași direcție. TMP13 p. 664 30. B) Pierderea auzului indusă de zgomote puternice este cea mai frecventă cauză de hipoacuzie la nivel mondial. Apare de obicei ca urmare a lezării sau dispariției celulelor ciliate interne, localizate în organul lui Corti din cohlee. Aceste celule nu se mai regenerează. Celulele ciliate interne sunt adevărații receptori senzitivi ai organului lui Corti. Ductul cohlear și rampa vestibulară sunt structuri tubulare spiralate, pline cu lichid, care se întind pe toată lungimea cohleei. TMP13 pp. 682, 683 31. D) Expunerea prelungită la sunete puternice stimulează în exces celulele ciliate, care ca răspuns produc mari cantități de specii reactive de oxigen ce pot cauza liză celulară prin stres oxidativ. Studiile pe animale au arătat că administrarea de vitamine antioxidante a doua zi după expunerea la zgomot poate reduce pierderea auzului, dar tratamentul este mai eficient dacă se administrează înainte de expunere. Nivelurile scăzute de conexină 26 cauzate de o mutație genetică corespund unei hipoacuzii determinată genetic. Perilimfa este fluidul din rampa vestibulară și rampa timpanică ale cohleei. Endolimfa este fluidul din ductul cohlear și din labirintul membranos. TMP13 pp. 682-683 32. C) În condiții de întuneric, GMPc menține deschise canalele de sodiu din membrana celulei cu bastonaș. Hidroliza GMPc prin acțiunea luminii determină închiderea canalelor de sodiu. Pe măsură ce tot mai puțin sodiu pătrunde în segmentul extern al celulei cu bastonaș, aceasta se hiperpolarizează. TMP13 pp. 651-652
33. E) În timpul fotorecepției se formează compusul activ numit metarodopsină, care activează transducina, o proteină G. Transducina activează o GMPcfosfodiesterează care degradează GMPc. Canalele de sodiu GMPc dependente se închid și astfel se reduce influxul ionilor de sodiu în segmentul extern al fotoreceptorilor. TMP13 pp. 650-652 34. E) Această pacientă are boala Ménière, o afecțiune a urechii interne caracterizată prin tulburări de auz și de echilibru. Boala apare printr-un exces de endolimfă în ductul cohlear și în labirintul membranos. Cauza precisă nu este cunoscută, dar se pare că există un determinism genetic. Simptomatologia cuprinde vertij, nistagmus, tinitus de frecvență joasă și pierderea bruscă dar temporară a auzului, care poate deveni permanentă. Neurinomul de nerv acustic este o tumoră benignă cu ritm lent de creștere, care se dezvoltă pe nervul auditiv. Un polip otic este o formațiune în canalul auditiv care poate fi atașată de membrana timpanică sau poate apărea în urechea medie. Exostoza înseamnă formarea de os nou la suprafața unui os deja existent; uneori exostoza se produce în canalul auditiv al înotătorilor din cauza expunerii prelungite la apă rece, de aceea se mai numește ‚‚ureche de înotător’’ sau ‚‚de surfer’’. Nicovala este un oscior cu formă specifică, reprezentând unul dintre cele trei oscioare din urechea medie. TMP13 pp. 677, 678 35. C) Creșterea atât a volumului cât și a presiunii endolimfei în labirintul membranos produce simptomele bolii Ménière. Motivul acestei acumulări a endolimfei este necunoscut. Labirintul membranos este format în principal din cohlee și organele responsabile de echilibru (canalele semicirculare, utricula și sacula). Rupturile repetate și vindecările consecutive ale sacului endolimfatic din labirintul membranos pot explica simptomele intermitente ale bolii Ménière. Sacul endolimfatic reglează presiunea hidrostatică a endolimfei prin simpla extindere sau colabare; el poate avea, de asemenea, rol de secreție și de absorbție. TMP13 pp. 677, 678 36. D) În cazul miopiei, punctul focal al sistemului de lentile se află în fața retinei. O lentilă concavă produce divergența razelor de lumină. Prin plasarea unei lentile concave corect poziţionate în faţa ochiului, divergența razelor luminoase va deplasa punctul focal din fața retinei pe retină. TMP13 p. 641 37. A) O regiune corticală premotorie bilaterală din lobii frontali controlează mișcările voluntare de fixare a ochilor. Lezarea acestei zone face dificil ca o persoană să își „dezlipească” ochii dintr-un punct fixat și să privească spre un alt punct. TMP13 pp. 666-667
167
PA R T E A X
27. A) Ciocănelul este atașat de membrana timpanică, nicovala se articulează cu ciocanul și scărița, iar scărița se sprijină pe fereastra ovală. TMP13 p. 673
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
38. C) Concentrațiile care sunt de 10-50 de ori peste valorile prag vor crea o intensitate maximală a mirosului, ceea ce se deosebește de celelalte sisteme senzitive ale organismului, care pot avea intervalul de discriminare de 1 trilion la 1. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că mirosul este implicat mai mult în detectarea prezenței sau absenței substanțelor, decât în discriminarea calității și a intensității lor. TMP13 p. 690
46. B) Cercetările au arătat că sistemul nervos percepe senzația unei anumite culori prin analiza unui set de raporturi între stimularea a trei tipuri de celule cu conuri. S-au folosit doar lumini monocromatice (roșu, verde și albastru) amestecate în diferite combinații. Toate nuanțele de culori pe care ochiul uman le poate detecta pot fi percepute folosindu-se doar aceste trei culori. TMP13 p. 653-654
39. D) Deși majoritatea celulelor din sistemul nervos se depolarizează ca răspuns la influxul sodiului, celulele ciliate reprezintă un grup celular care se depolarizează în urma pătrunderii potasiului în celulă. TMP13 p. 677
47. E) Sistemul auditiv analizează intensitatea sunetului cel puțin în trei feluri. În primul rând, amplitudinea vibrației membranei bazilare crește, astfel încât celulele ciliate stimulează terminațiile nervoase la frecvențe progresiv mai mari. În al doilea rând, sunt stimulate din ce în ce mai multe celule ciliate la extremităţile porțiunii rezonatoare a membranei bazilare. În al treilea rând, celulele ciliate externe sunt recrutate din ce în ce mai mult să participe la acest proces. TMP13 pp. 676, 678
40. C) Ductul cohlear este mărginit de membrana bazilară și membrana Reissner și conține membrana tectoria. Polul apical al celulelor receptoare prezintă stereocili care pătrund în membrana tectoria. TMP13 p. 677 41. B) Nervul abducens inervează mușchiul drept lateral. Nervul trohlear inervează mușchiul oblic superior. Nervul oculomotor inervează mușchii drept medial, oblic inferior, drept superior și drept inferior. TMP13 p. 666 42. E) Chiar și cea mai mică concentrație a unei substanțe odorante poate declanșa un efect în cascadă, cu deschiderea unui număr foarte mare de canale de sodiu. Acest fenomen explică sensibilitatea remarcabilă a neuronilor olfactivi pentru cea mai redusă concentraţie de substanță odorantă din aer. TMP13 p. 690 43. B) Scăderea rodopsinei și a pigmenților celulelor cu con sub acțiunea luminii duce la diminuarea concentrației de molecule fotosensibile din conuri și bastonașe. Ca urmare, se reduce corespunzător sensibilitatea ochiului la lumină, fenomen numit adaptare la lumină. TMP13 pp. 652-653 44. A) Fibrele auditive intră în nucleul cohlear. Fibrele din nucleul cohlear au traiect prin lemniscul lateral și ajung la coliculul cvadrigemen inferior. De aici, fibrele au traiect până la nucleul geniculat medial și de acolo se proiectează în cortexul auditiv primar. TMP13 p. 679 45. C) Neuronii cu corpurile celulare în ganglionul spiral Corti realizează sinapse cu neuroni din nucleii cohleari. Majoritatea neuronilor din nucleii cohleari fac sinapsă în nucleul olivar superior controlateral. Încrucişarea fibrelor are loc de cel puţin trei ori, și o parte importantă a impulsurilor auditive sunt conduse prin căi controlaterale. De la nucleul olivar superior, fibrele căii auditive urcă prin lemniscul lateral, iar majoritatea fibrelor se termină în coliculul cvadrigemen inferior. De aici fibrele își continuă traiectul până la nucleul geniculat medial și apoi se proiectează în cortexul auditiv primar. TMP13 p. 679 168
48. C) Spre deosebire de alți receptori senzoriali care se activează prin depolarizare, fotoreceptorii declanșează un potențial de acțiune prin hiperpolarizare. Numărul total de bastonașe este mult mai mare decât numărul de conuri. Celulele cu con răspund la intervale foarte specifice de lungimi de undă luminoase. Stratul pigmentar este situat posterior de stratul retinian care conţine fotoreceptorii. TMP13 p. 650 49. C) În hipermetropie, punctul focal este situat în spatele retinei, situație întâlnită atunci când ochiul este prea scurt în ax antero-posterior. TMP13 p. 640 50. A) În surditatea nervoasă pot fi lezate cohleea, nervul auditiv sau calea nervoasă. Capacitatea de a auzi se testează atât prin conducere aeriană cât şi prin conducere osoasă; ambele sunt reduse semnificativ în cazul surdităţii nervoase. În surditatea de conducere, persoana păstrează capacitatea de a auzi prin conducere osoasă, dar nu şi prin conducere aeriană. TMP13 p. 682 51. A) În situația descrisă, ochii vor fixa un anumit obiect din câmpul vizual și vor rămâne fixați asupra obiectului în timp ce capul se întoarce spre stânga; globii oculari se deplasează spre dreapta, pe măsură ce capul se întoarce spre stânga. Când obiectul nu se mai află în centrul câmpului vizual, ochii vor avea o mișcare bruscă spre stânga (în direcția rotației capului) și vor fixa un nou obiect din câmpul vizual. Această trecere bruscă se numește sacadă. Fenomenul se va repeta până când capul va fi întors complet spre stânga. În timpul mișcării sacadice a ochilor, imaginea vizuală este suprimată. TMP13 pp. 667-668
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
53. A) Celulele ganglionare din retină realizează conexiuni sinaptice în nucleul geniculat lateral (NGL). De aici, impulsurile vizuale (potențialele de acțiune) sunt transmise spre cortexul vizual primar. Celulele ganglionare din jumătatea nazală a retinei fac sinapsă în NGL controlateral, pe când celulele ganglionare din jumătatea temporală a retinei fac sinapsă în NGL ipsilateral. Decusația se află la nivelul chiasmei optice. Axonii neuronilor postsinaptici din NGL formează radiațiile optice și se proiectează în cortexul vizual primar. TMP13 pp. 661-662 54. D) Cohleea este o structură care include tubuli şi camere pline cu un lichid necompresibil. Pe măsură ce scărița se mișcă înainte și înapoi față de fereastra ovală, creșterea și scăderea presiunii provocate de această mișcare de „du-te vino” ale ferestrei ovale este contrabalansată de mișcări corespunzătoare în sens opus ale ferestrei rotunde. TMP13 p. 675 55. C) În cazul unui individ sănătos, aplicarea unei lumini la nivelul ochilor determină pupiloconstricţie la ambii globi oculari datorită constricției mușchiului sfincter pupilar. În schimb, mușchiul dilatator pupilar realizează dilatarea pupilei. Mușchiul ciliar este implicat în procesele de focalizare a imaginii (acomodare). TP13 p. 670 56. B) Pacienta are sindrom Horner. Acesta este mai degrabă un simptom al unei afecțiuni, decât o boală. În acest caz, dilacerarea de pe partea dreaptă a gâtului a produs leziuni ale nervilor simpatici care inervează ochiul drept și partea dreaptă a feței. Alte cauze ale sindromului Horner pot fi: disecția arterei aorte care comprimă țesuturile adiacente, disecția arterei carotide, tumora pulmonară Pancoast și tuberculoza. Sindromul Horner poate fi și congenital. Întreruperea inervației simpatice a ochiului produce ipsilateral mioză, ptoză și vasodilatație la nivelul conjunctivei. Distrofia conuri-bastonașe reprezintă o boală cronică în care în timp se produce deteriorarea celulelor cu con și cu bastonaș. Heterocromia irisului se referă la o diferență de culoare a irisului celor doi ochi, situație mai des întâlnită la copiii mai mici de 2 ani cu sindrom Horner, decât la adulți care au o colorație stabilă. Retinoblastomul este o formă de cancer ocular întâlnită la copii. Xeroftalmia (sindromul ochiului uscat) apare ca urmare a uscăciunii ochiului. TMP13 p. 670
57. D) Cocaina împiedică recaptarea norepinefrinei și crește concentrația acesteia la nivelul terminațiilor nervoase. Norepinefrina relaxează mușchiul dilatator pupilar, determinând creşterea diametrului pupilar. Absența producerii dilatării pupilare (midriazei) după aplicarea topică de cocaină arată o întrerupere a inervației simpatice mușchiului dilatator pupilar, deoarece în acest caz norepinefrina nu mai este eliberată la nivelul joncțiunii neuro-musculare. O abordare mai recentă constă în instilarea unui agonist α-adrenergic (precum apraclonidina) în ambii ochi. Mușchiul dilatator pupilar reacționează față de denervare prin creșterea numărului de receptori α-1. Proprietățile α-1 adrenergice slabe ale apraclonidinei nu au efect asupra mușchiului dilatator pupilar normal, dar determină midriază în cazul unui muşchi dilatator pupilar denervat, hipersensibil. Deci răspunsul corect este varianta C, deoarece prin aplicarea apraclonidinei, ochiul drept denervat este foarte sensibil la stimularea α-1 adrenergică. TMP13 p. 670 Strat pigmentar Conuri Bastonașe Nucleii celulelor cu bastonaș
Celule orizontale
Celule bipolare Celule amacrine Celule ganglionare
58. C) S -au identificat cel puțin opt neurotransmițători la nivelul celulelor amacrine. Neurotransmițătorii folosiți de către celulele bipolare și orizontale nu se cunosc încă, dar se știe că bastonașele și conurile eliberează glutamat la nivelul sinapselor cu celulele bipolare (vezi figura de mai sus). TMP13 p. 655 59. D) Datorită faptului că ochii se află la o distanță de aproximativ 5 centimetri unul față de celălalt, imaginile formate pe cele două retine sunt diferite. Această paralaxă binoculară (stereoscopie) îi permite unei persoane cu doi ochi să aibă o capacitate mult mai mare decât o persoană cu un ochi de a evalua distanțele relative când obiectele sunt situate în apropiere. TMP13 p. 644 169
PA R T E A X
52. A) Există o cale olfactivă recentă filogenetic care transmite proiecții la nucleul talamic dorsomedial și apoi la cortexul orbitofrontal. Căile olfactive mai vechi filogenetic ocolesc talamusul și ajung la cortex, spre deosebire de toate celelalte sisteme senzitive care au releu la nivel talamic. TMP13 p. 691
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
60. A) Motivul principal pentru care suprafața anterioară a corneei are cea mai mare putere de refracție este acela că indicele de refracție al corneei este foarte diferit de cel al aerului. TMP13 p. 638 61. D) S -ar putea presupune, intuitiv, că fotoreceptorii cu bastonaș au sensibilitatea spectrală cea mai ridicată. Totuși, conurile pentru culoarea roșie au cea mai mare sensibilitate spectrală, urmate de bastonașe, de conurile pentru verde și, în final, de conurile pentru albastru. TMP13 p. 652 62. A) Procesele ciliare secretă întreaga umoare apoasă cu o rată medie de 2-3 μl/min. Procesele ciliare sunt formațiuni plicaturate liniare care se proiectează de la mușchii ciliari în spațiul aflat posterior de iris. După ce se formează la nivelul proceselor ciliare, umoarea apoasă curge prin pupilă și pătrunde în camera anterioară a globului ocular. TMP13 p. 645 63. A) Papilele circumvalate sunt localizate în partea posterioară a limbii, papilele fungiforme în partea anterioară, iar papilele foliate pe părțile laterale ale limbii. Prin papila Vater sunt eliberate secrețiile pancreatice și bila în duoden. TMP13 p. 687 64. D) Există trei grupuri distincte de celule ganglionare retiniene, desemnate prin literele W, X și Y. Celulele W transmit impulsurile vizuale provenite de la bastonașe. Celulele Y, cel mai puțin numeroase, transmit informații despre modificările rapide ale imaginii. Celulele X, cele mai numeroase, primesc impulsuri de la conuri privitor la structura vizuală a imaginii și culori. TMP13 pp. 657-658 65. C) Nucleul geniculat medial este un nucleu talamic ce transmite informația auditivă de la trunchiul cerebral la cortexul auditiv primar. TMP13 p. 679 66. A) Preferințele pentru un anumit gust, deși încă incomplet înțelese, sunt considerate a fi rezultatul unui proces central. TMP13 p. 688 67. E) Localizarea principală a cortexului auditiv primar este în lobul temporal, dar ariile auditive de asociație se extind la nivelul unei mari părți din lobul insular și chiar în porțiunea laterală a lobului parietal. TMP13 p. 680 68. B) Fibrele gustative care transmit toate senzațiile gustative se termină în nucleul tractului solitar din bulbul rahidian. TMP13 pp. 687-688
170
69. B) Canalele de sodiu GMPc dependente din segmentele externe ale conurilor și bastonașelor permit influxul de sodiu din spațiul extracelular la nivelul fotoreceptorilor. Acest influx determină un potențial membranar mai mic decât potențialul membranar al unui neuron obișnuit. Influxul ionilor de sodiu și modificarea potențialului electric ca urmare a creșterii permeabilității poartă numele de curent generat în condiții de întuneric. TMP13 p. 650 70. B) F asciculul longitudinal medial este un tract nervos ce realizează interconexiuni între nucleii nervilor oculomotor, trohlear și abducens din trunchiul cerebral. Acest tract permite comunicarea între diferite structuri nervoase și coordonarea contracțiilor mușchilor extrinseci ai globului ocular. TMP13 p. 666 Umoarea apoasă Irisul Spaţiile Fontana Fluxul de lichid Formarea umorii apoase
Canalul Schlemm Corpii ciliari Cristalin
Umoarea vitroasă
Difuziunea fluidului și a altor elemente
Filtrarea și difuziunea la nivelul vaselor retiniene Nervul optic
71. B) Fluidul intraocular curge din camera anterioară a ochiului, la joncţiunea dintre cornee și iris, traversează o rețea trabeculară, apoi ajunge în canalul Schlemm. De aici este drenat de către venele apoase extraoculare (vezi figura de mai sus). TMP13 p. 645
PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitățile speciale
Cortexul auditiv primar Mezencefal
Mezencefal
Nucleul geniculat medial Coliculul cvadrigemen inferior
Nucleul lemniscului lateral
Punte
Punte Stria acustică dorsală Nuclei cohleari NC VIlI
73. D) Nucleii olivari superiori (vezi figura din stânga) primesc informații auditive de la ambele structuri auriculare și încep procesul de detectare a direcției din care provine sunetul. Partea laterală a nucleului olivar superior compară diferența dintre intensitatea sunetului care ajunge la ambele urechi, în timp ce partea medială a nucleului olivar superior detectează întârzierea între semnalele acustice care pătrund în cele două canale auditive. TMP13 pp. 681-682 74. D) I mpulsurile celulelor orizontale sunt întotdeauna de tip inhibitor; conexiunile lor laterale cu fotoreceptorii (conuri și bastonașe) și cu dendritele celulelor bipolare determină inhibiție laterală pentru a asigura transmiterea unor imagini cu contrast vizual adecvat. Inhibiția laterală este extrem de importantă în cadrul tuturor sistemelor senzoriale pentru amplificarea preciziei impulsurilor. Există mai multe tipuri de celule amacrine care au cel puțin șase funcții diferite; ele transmit impulsurile atât pe cale orizontală cât și verticală, formând conexiuni cu multe alte tipuri de celule. Celulele bipolare transmit impulsurile vertical, de la fotoreceptori și de la celulele orizontale spre celulele ganglionare și amacrine, la nivelul stratului plexiform intern al retinei. Celulele ganglionare transmit mai departe informația de la retină, prin nervul optic, până la creier. TMP13 p. 656-657 75. A) Papilele foliate sunt localizate la nivelul pliurilor suprafețelor laterale ale limbii. Papilele fungiforme sunt localizate în porțiunea anterioară a limbii, iar papilele circumvalate în regiunea posterioară a limbii. Prin papila Vater se eliberează secrețiile pancreatice și bila în duoden. TMP13 p. 687
Nucleii olivari superiori Stria acustică intermediară Bulbul rahidian Corpul trapezoid
171
PA R T E A X
72. C) Doar celulele ganglionare pot transmite impulsurile vizuale prin intermediul potențialelor de acțiune. Fotoreceptorii, celulele bipolare, amacrine și orizontale conduc impulsul prin transmiterea gradată a intensității semnalului. TMP13 p. 656