Issuu

Daniela Beºliu

Gabriela Bărbulescu

Limba ºi literatura română

T E S T E P E N T R U E V A L U A R E A N AT, I O N A L Ă

Editura Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Mihaela Spurcaciu Corector: Carmen Bîtlan Copertă: Vlad Panfilov Ilustrații: arhiva Litera, shutterstock.com Tehnoredactare și prepress: Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BEȘLIU, DANIELA Limba și literatura română: teste pentru Evaluarea Națională: clasa a IV‑a/ Daniela Beșliu, Gabriela Bărbulescu. – București: Litera, 2020 ISBN 978‑606‑33‑6441‑9 I. Bărbulescu, Gabriela 811.135.1

Dragul nostru elev, Știm că ai muncit mult în clasa a IV-a și că ai învățat multe lucruri noi. Îți propunem să dovedești ce ai învățat rezolvând testele pentru limba română asemănătoare cu subiectele propuse pentru Evaluarea Națională. Vei citi texte literare și texte informative, vei răspunde la întrebări despre ce ai citit, vei alege răspunsul corect din mai multe răspunsuri date, vei formula opinii personale, vei realiza scurte compuneri. Unele exerciții din fiecare test s-ar putea să ți se pară ușoare, iar altele, mai dificile. Vei reuși să găsești de fiecare dată răspunsul corect dacă vei reciti textul și vei căuta acolo indiciile necesare. Toate informațiile de care ai nevoie sunt în text. Este important să citești textul cu mare atenție și să te întorci la el ori de câte ori vei simți nevoia! Nu te lăsa păcălit de întrebările ce par foarte ușoare! Gândește-te bine înainte de a da răspunsul! Îți urăm succes și sperăm că acest caiet îți va fi util în pregătirea pentru Eva luarea Națională de la sfârșitul clasei a IV-a! Autoarele

Testul 1 Citește cu atenție textul de mai jos!

Când stăpânul nu-i acasă de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o buca‑ tă de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l tra‑ ge cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă… Pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe după jilțul cela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, și de-acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Și, Doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? nu era. Nu. Orișicum, să mai aștepte pu‑ țin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva? Cum să nu-l pândească! Dar de când așteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul șoricuț. Dacă nu mâncase el cașcavalul, căci mirosul cela îi zbârlise și lui mustățile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de peș‑ te, stă neclintit după perna de pe divan și-așteaptă. L-a zărit. Uite-l, îi vede mărgelele ochi‑ lor. Iese? Iese oare? Da, da; așa, încă un pas, încă unul, doi, așaa! Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul șoricuț n-avusese vreme nici să treacă dincolo de sobă. Îl apasă puțin cu ghearele, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte, îl strânge, de drag ce-i, îl răsucește în aer și-l lasă amețit pe podele. Și-l privește, gândind: „Cașcaval ți-a trebuit? Poftim cașcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănțăni!” Dar mai întâi să se mai joace puțin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se dezmeticească, să-ncerce să fugă, și iar vrea să-l prindă în cleștele labelor. Dar ce s-aude? Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme 4

de pierdut! Din două sărituri, motanul e în ocnița sobei, iar șoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca-ntotdeauna; în mij locul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniștit ce-i, mârâie și latră. Apoi tace și, cu ochii țintiți la motan, așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă-l ademenește. Și astfel, câteșitrei dușma‑ nii – șoarecele în gaură, motanul în ocniță și câinele în mijlocul odăii – se pândesc, munciți de același gând. Dar pași apăsați cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-nghesuiește și mai în fund, iar câinele o șterge sub divan; numai șoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, își aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliță, ia felia de cașcaval, taie o bucată de pâine și, mușcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă. Și din trei părți, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă. Vocabular ocniță – adâncitură în pereții caselor țărănești, în formă de fereastră oarbă, în care se păstrează diferite obiecte de uz casnic; cotlon, firidă; pizmă – ciudă.

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce element declanșează întreaga întâmplare? a. bucata de cașcaval; b. șoricelul;

c. pisica; d. câinele.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De unde simte șoricelul mirosul de cașcaval? a. de pe polița din dreapta; b. din gaura de după sobă;

c. de după perna de pe divan; d. din ocnița sobei. 5

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce nu mâncase motanul bucata de cașcaval? a. pentru a-l păcăli pe Corbici; b. ca să o poată mânca stăpânul;

c. ca să ademenească șoricelul; d. pentru că nu putea ajunge la ea.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce fapt din text dovedește că și motanul fusese ademenit de mirosul bucății de brânză? a. stătea neclintit pe perna de pe divan; b. i se zburliseră mustățile;

c. apăsa puțin cu ghearele; d. a sărit în ocnița sobei.

5. Unește cu o linie numele fiecărui personaj cu însușirea care i se potrivește. șoricelul

motanul

câinele

stăpânul

obosit

agitat

pofticios

răbdător

6. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. Care sunt cele cinci acțiuni care descriu modul în care motanul vânează șoricelul? Cele cinci acțiuni care descriu modul în care motanul vânează șoricelul sunt: a. �� b. �� c. �� d. �� e. �� 7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum reușește șoricelul să scape din ghearele motanului? a. stă amețit pe podea; b. trece pe marginea lăvicerului;

c. se joacă cu motanul; d. motanul se sperie de câine.

8. Numerotează ordinea momentelor din povestire. Primul moment a fost numerotat pentru tine. Corbici năvălește în odaie și latră la motan. Stăpânul ajunge acasă obosit și mănâncă cu poftă cașcavalul de pe farfurie. 6

Motanul pândește șoricelul, așteptând să iasă din ascunzătoare. 1

Șoricelul este ademenit de mirosul de cașcaval. Motanul prinde șoricelul și se joacă cu el înainte de a-l mânca. Șoricelul scapă din ghearele motanului. Șoricelul își face planul pentru a ajunge la farfuria de pe poliță.

9. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals. Motanul își folosește șiretenia pentru a prinde șoricelul. Corbici latră pentru a anunța venirea stăpânului. 10. Transcrie, din lista dată, trei substantive care denumesc stările sufletești prin care trece șoricelul pe parcursul întâmplării. încântare, admirație, dezamăgire, teamă, bucurie, încredere 11. Transcrie, din lista dată, trei adjective care îl descriu pe motan atunci când își dorește să prindă șoricelul. răbdător, lacom, fricos, viclean, jucăuș, obosit, mândru 12. Ești de acord cu afirmația că cei trei ar fi putut colabora pentru a mânca toți din bucata de cașcaval? Alege una dintre cele două variante și scrie un motiv pentru a-ți susține alegerea. Da, pentru că _______________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ .

Nu, pentru că _______________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ . 7

13. Scrie o compunere în care să prezinți unul dintre personajele din povestire. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta trei însușiri ale acestui personaj și o acțiune/un obicei care îl caracterizează; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 2 Citește cu atenție textul de mai jos!

Micul prinț după Antoine de Saint-Exupéry Odată, am rămas în pană în pustiul Sahara. Mi se stricase ceva la motor. Și cum nu luasem cu mine nici mecanic, nici călători, mă pregăteam să-ncerc de unul singur să duc la bun sfârșit o reparație anevoioasă. Era pentru mine o chestiune de viață și de moarte. În prima noapte, am dormit acolo, pe nisip, la mii de leghe depărtare de orice așezare omenească. Eram mai singur chiar decât naufragiatul pe o plută, în mijlocul oceanului. Așa că vă închipuiți uimirea mea, când deodată, în revărsat de zori, m-am pomenit că mă trezește un glăscior ciudat. Rostea: — Te rog, desenează-mi o oaie! Am sărit în picioare, ca lovit de trăsnet. M-am frecat bine la ochi. Am privit cu luare-amin‑ te. Și-am văzut un omuleț cu totul nemaipomenit, care mă scruta cu gravitate. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului. Când, în sfârșit, am fost în stare să vorbesc, l-am întrebat: — Bine, dar ce cauți tu aici? Iar el rosti atunci din nou, încetișor, cerându-mi parcă un lucru din cale-afară de însemnat: — Te rog, desenează-mi o oaie! I-am spus omulețului aceluia (cam posomorându-mă) că nu mă pricep să desenez. El mi-a răspuns: — Nu-i nimic. Desenează-mi o oaie! Mi-a trebuit un timp îndelungat până să pot pricepe dincotro venea. Micul prinț, care îmi punea o mulțime de întrebări, părea că niciodată nu le aude pe-ale mele. Nu m-am lămurit deplin, decât încetul cu încetul și asta datorită doar unor cuvinte pe care le rostea întâmplă‑ tor. Așa, de pildă, când a dat cu ochii de avionul meu, m-a întrebat: — Ce bazaconie mai e și asta? — Nicio bazaconie. Asta zboară. E un avion. Avionul meu. Și i-am adus la cunoștință, cu mândrie, că eu zbor. Atunci el a strigat: — Cum! Ai căzut din cer? — Da! făcui eu, cu modestie. Și micul prinț izbucni într-un drăgălaș hohot de râs, care pe mine mă supără destul de mult. Mie nu-mi place să râdă nimeni de nenorocirile mele. Apoi adăugă: — Atunci și tu vii tot din cer! De pe ce planetă ești? 9

Întrezărind pe loc o licărire în taina care îl învăluia, l-am întrebat numaidecât: —  Vasăzică, tu vii de pe o planetă? El însă nu mi-a dat niciun răspuns. Vă închipuiți cât de mult m-a putut nedumeri crâmpeiul lui de mărturisire în legătură cu „celelalte planete”. M-am străduit să aflu mai departe: — Dincotro vii tu, prichindelule? Unde e „acasă la tine”? Unde vrei tu să-mi duci oaia? El mi-a răspuns, după o tăcere îngândurată: — E bine că mi-ai dat și-o ladă, astfel va avea și ea o casă peste noapte. — Sigur că da. Și dacă ești cuminte, am să-ți dau și-o funie, ca s-o legi în timpul zilei. Pro‑ punerea aceasta, după câte mi se păru, îl miră pe micul prinț: — Să o leg? Ce idee năstrușnică! — Păi, dacă nu o legi, se duce cine știe unde și se pierde… Și din nou prietenul meu izbucni într-un hohot de râs: — Și unde-ai vrea tu să se ducă? La mine-acasă e atât de puțin loc! Nu poți merge prea departe… Aflasem încă un lucru foarte însemnat: anume că planeta lui de baștină abia de întrecea mărimea unei case! Ceea ce nu prea avea cum să mă mire. Știam bine că în afară de marile planete, ca: Pă‑ mântul, Jupiter, Marte, Venus, cărora li s-a dat câte un nume, pe lume se mai află o puzderie de alte planete, uneori atât de mici, încât numai anevoie le poți zări cu telescopul. Când un astronom descoperă vreuna dintre ele, îi dă, în loc de nume, un număr. Așa, de pildă, el îi zice: „Asteroidul 3251”. Am temeinice motive să cred că planeta de pe care venea micul prinț era asteroidul B-612. Acest asteroid nu a fost zărit decât o singură dată, cu telescopul, în 1909, de către un astronom turc. Dacă v-am destăinuit numărul asteroidului, am făcut-o din pricina oamenilor mari. Oame‑ nilor mari le plac cifrele. Când le vorbiți despre un nou prieten, ei niciodată nu vă pun între‑ bări asupra lucrurilor cu adevărat însemnate. Nu vă întreabă niciodată: „Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri îi plac lui mai mult? Face colecție de fluturi?”, ci întreabă: „Câți ani are? Câți frați are? Câte kilograme cântă‑ rește? Cât câștigă tatăl lui?”. Numai atunci cred ei că îl cunosc. Tot așa, dacă le spuneți: „Drept mărturie că micul prinț a existat într-adevăr stă faptul că el era o ființă încântătoare, că râdea și că-și dorea o oaie. Când cineva își dorește o oaie, e o mărturie că există”, ei vor ridica din umeri și vor socoti că nu sunteți decât niște copii! Dar dacă le spuneți: „Planeta de pe care venea el e asteroidul B-612”, atunci vă vor crede și vă vor lăsa în pace cu întrebările lor. Așa sunt ei. Nu trebuie să le-o luați în nume de rău. Copiii se cuvine să fie îngăduitori cu oamenii mari. 10

Vocabular anevoios – greu, obositor; naufragiu – accident suferit de o navă, care duce la scufundarea ei sau la imposibilitatea de a-și continua călătoria; naufragiat – persoană care se găsea la bordul unei nave care a suferit un naufragiu; a se posomorî – a se întrista; crâmpei – parte ruptă, desprinsă sau rămasă din ceva; bucată. Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine povestește întâmplarea? a. un mecanic; b. un omuleț;

c. un aviator; d. un astronom.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Prin ce se asemănau cei doi? a. căzuseră din cer; b. le plăcea să deseneze;

c. priveau prin telescop; d. naufragiaseră în ocean.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cât de mare era planeta micului prinț? a. cât o plută; b. cât Pământul;

c. cât o casă; d. cât Jupiter.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce reprezintă numărul 1909? a. distanța în kilometri de la Pământ la asteroidul B-612; b. anul când a fost zărit asteroidul B-612; c. numărul astronomilor care au zărit asteroidul B-612; d. suprafața în kilometri pătrați a asteroidului B-612. 5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce considera micul prinț că este un avion? a. o bazaconie; b. o plută;

c. un mijloc de transport; d. un obiect nefolositor. 11

6. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. Din ce cauză reparația avionului era o sarcină anevoioasă? 7. Unește cu o linie numele personajului cu enunțul pe care l-a rostit. Vasăzică tu vii de pe o planetă? Micul prinț Aviatorul

Ce jocuri îi plac lui cel mai mult?

E bine că mi-ai dat și-o ladă, astfel va avea și ea o casă peste noapte.

8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Din ce pricină a fost precizat numărul asteroidului? a. pentru că cei mici apreciază cifrele; b. ca să înțeleagă oricine de unde venea micul prinț; c. ca să se dovedească faptul că micul prinț a existat cu adevărat; d. pentru că scriitorului îi plac cifrele. 9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce întrebare nu pun oamenii mari atunci când vor să afle lucruri despre o persoană? a. Câți ani are? b. Cât câștigă tatăl său?

c. Câte kilograme cântărește? d. Ce sunet are glasul lui?

10. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals. Micul prinț i-a povestit pe îndelete noului său prieten de unde vine și ce face pe planeta lui. Aviatorul a fost impresionat de omulețul care îl privea cu gravitate și i se adresase cu glas subțirel. 12

11. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce micul prinț consideră că oaia lui nu are nevoie de funie? a. pentru că nu avea unde să se rătăcească; b. deoarece nu putea intra cu ea în ladă; c. pentru că nu știa să o deseneze; d. deoarece voia să știe că oaia este liberă. 12. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce acțiune se potrivește micului prinț? a. ascultă cu atenție întrebările celuilalt; b. desenează o oaie; c. pune o mulțime de întrebări; d. face o ladă pentru oaia lui. 13. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. De unde își dă seama aviatorul că micul prinț nu este de pe Pământ? 14. Micul prinț îl impresionează pe aviatorul din deșert printr-o serie de fapte. Scrie, pe rândurile următoare, trei fapte prin care micul prinț îl impresionează pe aviator. Cele trei fapte prin care micul prinț îl impresionează pe aviator sunt: a. �� b. �� c. �� 15. Cu cine ți-ai dori să fii prieten, dacă ai putea, cu micul prinț sau cu aviatorul-povestitor? Alege una dintre variante și scrie un motiv pentru a-ți susține alegerea. Mi-aș dori să fiu prieten cu __________________ pentru că ______________________

. 13

16. Imaginează-ți că aviatorul reușește să se întoarcă acasă și le povestește copiilor săi des‑ pre băiețelul întâlnit în deșertul Sahara. Scrie o compunere în care să prezinți acest moment. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta trei lucruri pe care tatăl le povestește copiilor; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 3 Citește cu atenție textul de mai jos!

Marușca și cele douăsprezece luni poveste slovacă A fost odată o femeie care avea două fete. Olena era fata ei bună și îi era dragă ca ochii din cap. Marușca îi era fiică vitregă și nu o avea deloc la inimă pentru că era mai frumoasă. Olena se gătea și se dichisea cât era ziua de lungă. Marușca făcea toate treburile din gospo‑ dărie: curăța prin casă, pregătea de mâncare, spăla, împletea, iar mama cea vitregă o doje‑ nea toată ziua. De la o vreme, femeia se gândi: — Ce nevoie am să țin la casa mea o fiică vitregă așa de frumoasă? Se sfătui cu fiica sa și, într-o bună zi, după Anul Nou, pe un ger de crăpau pietrele, Olena zise că are chef de toporași. Îi porunci surorii vitrege: — Du-te, Marușca, în pădure și adu-mi un buchet de toporași! — Vai de mine, surioară dragă, ce ți-a trăsnit prin cap? Unde s-a mai auzit vreodată să crească toporași sub zăpadă? răspunse sărmana Marușca. — Taci, obrăznicătură! se răsti Olena. Dacă nu-mi aduci toporași, e vai și-amar de tine! Mama vitregă trânti ușa după ea și o încuie cu cheia. Porni fata spre pădure, plângând în hohote. Când ajunse, acolo erau numai troiene de zăpadă și nu se zărea nici țipenie de om. Rătăci prin pădure, îndurând foamea și gerul cum‑ plit. Deodată, zări în depărtare o luminiță. Se porni fata spre firul de lumină și așa ajunse pe o culme de deal. Și ce să vezi? Acolo ardea un foc mare, iar în jurul lui, așezați pe doisprezece bolovani mari de piatră, ședeau doisprezece oameni. Ședeau cu toții, privind neclintiți la foc. Erau cele douăsprezece luni ale anului. Ianuarie, cu părul și barba albe ca neaua, sta pe bolovanul cel mai înalt, iar în mână ținea un toiag. La început, Marușca înțepeni de frică. Apoi prinse curaj, se apropie de ei și zise: — Oameni buni, îngăduiți-mi și mie să mă încălzesc lângă voi, că tremur toată de frig. Ianuarie dădu din cap și o întrebă cu blândețe: — Ce vânt te-a adus pe la noi? — Am venit să culeg toporași, răspunse Marușca. — Acum nu-i vremea de cules toporași. 15

— Știu, zise Marușca, dar soră-mea Olena și mama vitregă m-au trimis să le aduc topo‑ rași. Oare unde aș putea găsi, rogu-vă, niște toporași? Atunci, Ianuarie coborî de pe bolovanul de piatră, se apropie de cel mai tânăr dintre frați și, înmânându-i toiagul, îi spuse: — Frățioare Martie, acum urcă tu în locul meu! Martie urcă pe bolovan și învârti toiagul deasupra focului. Flăcările se ridicară învârtejite și zăpada începu să se topească. Copacii înmuguriră, sub fagi înverzi iarba și răsăriră prime‑ le flori gingașe. — Haide, Marușca, culege degrabă, o îndemnă tânărul Martie. Fata nu mai putea de bucurie. Adună toporași într-un buchet mare. Le mulțumi apoi fru‑ mos celor douăsprezece luni și se grăbi spre casă. Când o văzu sosind cu ditai mănunchiul de toporași, Olena tare se mai miră. Și mai tare se miră mama vitregă. Îi deschiseră ușa și casa se umplu de parfumul florilor. — Cum de i-ai găsit? întrebă țâfnoasa Olena. — Cresc sus pe culme, răspunse Marușca voioasă. Soră-sa îi smulse buchetul fără să-i spună o vorbă de mulțumire. A doua zi, Olenei îi veni poftă de fragi și căpșune și o trimise iarăși pe Marușca în pădure. Ca și întâia dată, fu ajutată de lunile anului. Blândul Iunie făcu să apară fragii și căpșunele. Acasă, Olena luă fructele, dar pe Marușca nu o pofti să guste și ea, măcar una. A treia zi, după ce își astâmpără pofta de fragi, Olenei îi veni cheful de mere. Și iarăși, mergând spre firul de lumină, Marușca ajunse la focul cel mare, în jurul căruia ședeau ne‑ clintiți doisprezece oameni. Septembrie primi toiagul și făcu să se coacă merele. Luă fata două mere și, mulțumind frumos, se grăbi spre casă. Când o văzu pe Marușca venind cu cele două mere în mână, tare se mai miră Olena. Cu ciudă, ceru desaga să se ducă și ea în pădure să scuture mai multe mere. A mers Olena, căci pofta de mere îi dădea ghes. Ajunse și ea la focul păzit de cele douăsprezece luni. Ea însă nu dădu binețe și nici nu-i rugă să-i îngăduie a se apropia de foc. Întinse doar mâinile să se încălzească, de parcă focul fu‑ sese aprins anume pentru ea. — Ce vânt te-a adus pe la noi? întrebă supărat Ianuarie. — Cine ești tu, să mă iscodești, bătrân prost? îi curmă vorba Olena. Nu-i treaba ta unde mă duc! Și porni spre culme, dorind să ajungă la mărul cu mere coapte. Ianuarie se posomorî, învârti toiagul deasupra ca‑ pului și cerul se acoperi cu nori, focul se stinse, începând să ningă și să bată un vânt tăios. Olena se afundă în nămeții cât casa. Îi înghețaseră mâinile și picioarele și căzu istovită… 16

În astă vreme, mamă-sa plecă după ea să o caute. Între timp, Marușca pregătise prânzul. Olena și mamă-sa însă nu mai veneau. Neștiind ce s-a întâmplat, se frământa fata cea bună la suflet, privind cu tristețe pe fereastră. Dar ele nu se mai întoarseră! Pieriseră înghețate în pădure.

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce Marușca nu îi era dragă mamei sale? a. pentru că nu era fata ei; b. pentru că era mai frumoasă decât fata ei;

c. pentru că nu făcea nimic în casă; d. pentru că se dichisea toată ziua.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Când au trimis-o Olena și mama ei pe Marușca în pădure? a. de Anul Nou; b. la sfârșitul anului;

c. la începutul anului; d. la începutul primăverii.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce au trimis-o cele două pe Marușca în pădure? a. deoarece știau că le face toate poftele; b. pentru că le cunoștea pe cele douăsprezece luni; c. deoarece știa unde să găsească ceea ce își doreau ele; d. pentru că doreau să scape de ea. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului care indică ordinea corectă a lucrurilor pe care Marușca trebuia să le aducă din pădure. Marușca a trebuit să aducă din pădure: a. fragi și căpșune, toporași, mere; b. toporași, mere, fragi și căpșune;

c. mere, fragi și căpșune, toporași; d. toporași, fragi și căpșune, mere.

5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce au ajutat-o cele douăsprezece luni pe Marușca? a. pentru că era mai frumoasă; b. pentru că avea un suflet bun;

c. pentru că a ajuns la ele; d. pentru a face în ciudă mamei. 17

6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Care au fost lunile care au ajutat-o pe Marușca? a. martie, iunie, septembrie; b. ianuarie, martie, iunie, septembrie;

c. ianuarie, februarie, iunie, septembrie; d. ianuarie, martie, iunie.

7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce au folosit lunile anului pentru a o ajuta pe Marușca? a. bolovanii mari de piatră; b. toiagul și flăcările focului;

c. firul de lumină; d. nămeții cât casa.

8. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. De ce Ianuarie era cel care ținea toiagul și stătea pe cel mai înalt bolovan? 9. Scrie răspunsul pe rândurile următoare. Care sunt cele patru fapte care dovedesc că Olena era nepoliticoasă? Cele patru fapte care dovedesc că Olena era nepoliticoasă sunt următoarele: a. �� b. �� c. �� d. �� 10. Unește cu o linie fiecare enunț de mai jos cu numele personajului care l-a rostit. Ce nevoie am să țin la casa mea o fiică vitregă așa de frumoasă?

Martie

Ce vânt te-a adus pe la noi?

Marușca Haide, Marușca, culege degrabă!

mama vitregă

Cine ești tu, să mă iscodești, bătrân prost?

Ianuarie Du-te, Marușca, în pădure și adu-mi un buchet de toporași! 18

Olena

Oare unde aș putea găsi, rogu-vă, niște toporași?

11. Transcrie, din lista dată, trei adjective care o descriu pe Marușca. cuviincioasă, temătoare, harnică, sufletistă, nepăsătoare, mândră 12. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Care este proverbul cel mai potrivit acestei povești? a. Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. b. Politețea nu costă nimic și cumpără orice. c. Bine faci, bine primești. d. Hărnicia aduce pâine, lenea sărăcie. 13. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals. Cel mai important mesaj al acestei povești este că un om care are sufletul bun este ajutat de ceilalți. Cel mai important mesaj al acestei povești este că o soră vitregă nu te ajută nicio‑ dată. Unul dintre mesajele acestei povești este că nu contează dacă ești frumos sau nu, ci cât de bun îți este sufletul. Citind această poveste, învățăm că nu este bine să cerem lucruri care nu se găsesc într-o anumită perioadă a anului. 14. Ești de acord sau nu cu faptul că Marușca a făcut pe placul mamei și surorii vitrege? Alege una dintre cele două variante și scrie un motiv pentru a-ți susține alegerea. Da, Marușca a procedat bine făcând ce i-au cerut mama și sora ei pentru că _____________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ .

Nu, Marușca nu a procedat bine făcând ce i-au cerut mama și sora ei pentru că _____________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ . 19

15. Scrie o compunere în care să prezinți o faptă bună. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta persoana care a făcut fapta cea bună, pe cine ajută și cum; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 4 Citește cu atenție textul de mai jos!

Ursul, simbol al bogăției naturii Ursul brun Ursul este un simbol al bogăției și diversi‑ tății naturii, a cărui prezență este dovada unui mediu natural complex. Dacă populația ursu‑ lui, specie care se află în vârful piramidei trofi‑ ce, se menține în număr mare, înseamnă că și celelalte specii de animale din habitatele ur‑ sului se află într-o stare bună de conservare. Ursul brun este cea mai răspândită specie de urs. Este puternic, iar mușchii spatelui, ase‑ meni unei cocoașe, sunt principala lui caracteristică. Blana are nuanțe de la cafeniu la ne‑ gru. Are un corp greoi și gheare lungi la picioarele din față. Se hrănește cu jir, ghinde, ciuperci, mere pădurețe, furnici, alte animale și este întâlnit mai ales în Europa, Asia și Ame‑ rica, în pădurile de la munte, dar și în grădinile zoologice. Urșii iubesc aceleași lucruri ca și oamenii: aerul curat, mâncarea bună și liniștea. Ursul brun a fost o specie larg răspândită în Europa în trecut, dar situația s-a schimbat dramatic în ultimele două secole. Potrivit celui mai recent raport al International Union for Conservation of Nature (IUCN), în prezent, în Europa (exceptând Rusia) mai trăiesc aproape 15 400 de urși bruni, grupați în 10 populații. Cea mai extinsă populație este întâlnită în re‑ giunea Munților Carpați și numără peste 8000 de exemplare. România se bucură de cea mai însemnată populație de urși din Europa, care numără cir‑ ca 6300 de exemplare. Ursul brun trăiește de-a lungul întregului lanț carpatic, în păduri în‑ tinse și dese, preferând zonele liniștite, mai puțin frecventate de om. Reducerea zonelor de pădure este o amenințare la adresa speciei și în țara noastră. Con‑ strucția de autostrăzi, șosele, pârtii de schi, a cabanelor și a locuințelor în spațiul ocupat de păduri reprezintă principala amenințare la adresa speciei. O altă amenințare pentru urși o reprezintă vânătoarea ilegală (braconajul). 21

Cum sunt protejați urșii Pe teritoriul Uniunii Europene, urșii sunt protejați prin Directiva Habitat, o înțelegere care este obligatorie pentru toate statele membre și care include urșii pe lista speciilor de ani‑ male protejate, care nu pot fi vânate în scop de agrement. Cu toate acestea, țări precum Suedia, Finlanda, România, Estonia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia și Croația se folosesc în mod curent de prevederile articolului 16 din Directivă care permite vânarea unui număr limitat de exemplare. WWF — Fondul Mondial pentru Natură, cea mai mare organizație internațională inde‑ pendentă care derulează proiecte pentru conservarea naturii, alocă efort și resurse impor‑ tante pentru protejarea acestei specii, derulând proiecte de conservare și de facilitare a coexistenței între oameni și urși. În 2012, WWF a demarat un proiect important – Granițe deschise pentru urși în Carpații României și Ucrainei – care a acoperit județul Maramureș și două regiuni din Ucraina. Scopul a fost menținerea legăturilor dintre spațiile locuite de urși în Munții Carpați și utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Vecinii urși: cum să trăim alături de ei Urșii sunt animale cu un comportament oportunist și foarte adaptativ. În România, ei au acces foarte ușor la resturile alimentare (depozite de deșeuri, tomberoane neizolate etc.), fapt ce îi atrage lângă sate și orașe. Din păcate, de-a lungul timpului, mulți urși au fost atrași și obișnuiți cu hrana oferită de om, ajungând astfel în zonele locuite. Dacă luați în considerare sfaturile de mai jos, puteți evita experiențele neplăcute chiar și în zonele unde există populații semnificative de urși.  Primul pas pentru evitarea întâlnirilor nedorite între oameni și urși îl reprezintă ame‑ najarea unor recipiente de depozitare a deșeurilor „anti-urs”. Drept consecință, urșii nu vor mai fi atrași de hrana obținută ușor, iar acest comportament nu va mai fi încurajat.  Nu depozitați gunoaiele la întâmplare, nici măcar în zonele rezidențiale. Puneți deșe‑ urile într-un tomberon rezistent „anti-urs”, care poate fi blocat.  Duceți gunoiul la tomberon pe lu‑ mină, preferabil în ziua în care sunt colectate deșeurile.  Dacă aveți livadă, culegeți fructele din pomi. Fructele fermentate pot genera un miros foarte atractiv pen‑ tru urși.  Nu lăsați hrana animalelor de com‑ panie în afara casei. Castronul câi‑ nelui sau al pisicii trebuie să stea înăuntru, încuiat. 22

N u puneți carne, pește sau fructe cu miros puternic în compost.  Dacă ați făcut un grătar sau ați gătit la ceaun, spălați toate ustensilele și duceți-le în interior.  Dacă vedeți un urs, nu încercați să-l hrăniți sub nicio formă. Mai mult, nu îi atrageți atenția.  Dacă vedeți un urs când călătoriți cu mașina, nu urmăriți animalul și nu ieșiți din mași‑ nă sub nicio formă. (după https://www.wwf.ro/ce_facem/specii/ursul_brun/) Vocabular habitat – loc care oferă condiții corespunzătoare de viață pentru o anumită specie de plantă sau de animal; compost – îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale.

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce anume le place și urșilor și oamenilor? a. grădinile zoologice; b. pădurile întinse;

c. mediul sănătos; d. aerul poluat.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum este considerat ursul? a. o specie de animale pe cale de dispariție; b. un vecin al oamenilor; c. un simbol al bogăției și diversității naturii; d. un animal de care trebuie să te ferești. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce indică numărul mare de urși pentru locurile în care aceștia trăiesc? a. că oamenii pot vâna urși pentru agrement; b. starea bună de conservare a celorlalte specii din zonă; c. faptul că urșii pot trece dintr-o zonă în alta a munților; d. faptul că în zona respectivă aerul este curat. 23

4. Completează tabelul de mai jos cu informații despre ursul brun, aflate din text. Două caracteristici speciale

Hrana

Continentele unde este mai răspândit

Zonele preferate

�� 5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce indică numărul 15 400 menționat în text? a. numărul urșilor din România; b. numărul urșilor din Europa;

c. numărul urșilor din Ucraina; d. numărul urșilor vânați anual.

6. În textul citit sunt menționate informații despre populația urșilor din România. Ce infor‑ mație dintre cele date ai reținut? Scrie pe spațiul următor una dintre aceste informații. 7. În fragmentul Cum sunt protejați urșii sunt informații despre: a. cea mai însemnată populație de urși din Europa; b. un proiect al Fondului Mondial pentru Natură; c. cum pot fi evitate situații neplăcute în zone cu urși; d. numărul urșilor din Europa. 8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Care sunt factorii care pun urșii în pericol, așa cum este menționat în text? a. lipsa hranei din pădurile locuite de urși; b. dorința oamenilor de a vedea urși în grădinile zoologice; c. pădurile sunt mai puțin frecventate de oameni; d. construcțiile realizate în zonele unde sunt păduri locuite de urși. 9. Scrie răspunsul tău pe spațiul de mai jos. Ce părere ai despre vânătoarea de urși? Susține-ți opinia folosind un fapt menționat în text. 24

10. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce reprezintă Directiva Habitat? a. un document european care prevede protejarea animalelor; b. o înțelegere europeană privind vânătoarea de animale; c. un plan pentru construirea de zone special amenajate pentru urși; d. o listă cu animalele care trăiesc în țările europene. 11. Scrie răspunsul pe spațiul următor. um se numește proiectul derulat de Fondul Mondial pentru Natură – WWF, pentru proteja‑ C rea urșilor din Munții Carpați? 12. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce nu trebuie să faci dacă te întâlnești cu un urs? a. să îl hrănești; b. să ocolești locul fără a-i atrage atenția;

c. să te îndepărtezi ușor; d. să rămâi în mașină.

13. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. e pot face oamenii din zonele locuite de urși pentru a trăi împreună, fără experiențe C neplăcute? Enumeră patru fapte. atru lucruri pe care le pot face oamenii din zonele unde trăiesc urși, pentru a nu-i P provoca, sunt: a. �� b. �� c. �� d. �� 14. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce crezi că trebuie ocrotite animalele? a. Viețuitoarele asigură echilibrul în natură. b. Oamenii au nevoie de animale de companie. c. Toate pădurile trebuie să aibă locuitori. d. Animalele iubesc aceleași lucruri ca și oamenii. 25

15. Ai aflat din text că există proiecte prin care sunt protejați urșii bruni. În România, în pă‑ durea de la intrarea în orașul Zărnești, județul Brașov, există o rezervație (LiBEARty) în care urșii salvați din captivitate trăiesc liberi, ocrotiți. Scrie o compunere în care să prezinți o vizită la această rezervație. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta locul unde este situată rezervația; – vei descrie urșii văzuți aici; – vei menționa de ce este importantă această rezervație; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 5 Citește cu atenție textul de mai jos!

Fata în alb după Constantin Chiriță Tic se înființă la Dan. Recitiră scrisoarea și biletul, apoi porniră amândoi în recunoaștere spre grădina publică. În spatele statuii lui Eminescu, se afla un stejar mare, stufos, care putea deveni un post ideal de observație. Lui Dan nu prea-i convenea să cucerească arbo‑ rele, dar, cum problema numărul unu a zilei era a observa fără să fii observat, se strădui să-și folosească însușirile. Cam julit, răsuflând greu, ajunse sus în postură de cuceritor. — Tii, dar bine se mai vede! La adăpostul coroanei stufoase, puteau să vadă ca-n palmă aproape tot parcul. — Grozav! se bucură Tic. O lăsăm jumătate de oră s-aștepte și pe urmă îi trimit cu para‑ șuta, bilețelul. Dacă vrei i-l plasez chiar în poală. În tirul cu praștia nu mă întrece nimeni. După ce puseră la punct ultimele amănunte, cei doi coborâră din stejar și se despărțiră, fiecare cu gândul la treburile lui. Dan urma să-și continue lectura, ceea ce era un lucru plă‑ cut, iar Tic trebuia să facă în așa fel ca scrisoarea să ajungă la fata în alb, ceea ce era și mai plăcut. Puștiul se duse la magazinul de pe strada lui, cu gândul de a culege noutăți despre eve‑ nimentele din cartier, cel mai de seamă fiind apariția fetei în alb. Află că o cheamă Laura și este din București, dar bunica nu-i dă voie să iasă și să-și facă prieteni în oraș. Tic o zări venind pe bătrâna înaltă și uscată cu un paner în mână. Se gândi cum să se prefacă în poștă clandestină. Se ascunse după un colț de stradă și pândi până o zări pe bătrână apropiindu-se. Când o văzu oprindu-se în apropierea porții, fugi repede spre ea, o înghionti parcă fără să vrea, își ceru iertare, dar totul se întâmplă fără să-și potolească o clipă goana. — N-ai alt loc de fugă decât pe trotuar? Te pomenești că mi-a furat ceva! Se convinse însă repede că nu-i lipsește nimic. Nici nu-i trecu prin cap gândul că ar putea avea ceva în plus. Cine știe? Atunci ar fi descoperit agățat de fusta ei un plic pe care se putea citi: Prizonierei în alb. Plicul nu rămase multă vreme acolo, pentru că o mână delicată îl des‑ prinse fără zgomot. Ceva mai târziu, cei doi cireșari*, cocoțați în stejarul din spatele statuii lui Eminescu, tră‑ iau clipe grele și-ncepeau să simtă gustul amar al înfrângerii. Se urcaseră în stejar pe la cinci și un sfert. Așteptaseră în liniște jumătate de oră: — E șase? 27

— Fix. Să știi că nu vine. Eu în locul ei eram aici înainte de șase. Din stânga, își făcu apariția o bătrânică grasă și scundă care ținea de mână un băiețaș molâu cu ochelari. Tic își pregăti praștia: — Dacă se așază pe bancă, îl transform pe molâul ăla cu pa‑ tru ochi în campion la fugă cu obstacole. Băiatul se împiedică chiar în fața băncii și era cât pe-aci să-și întindă oasele pe jos. Noroc că se prinse de bancă. — Aoleu, maică! Ți s-a întâmplat ceva? auziră cei doi vocea bătrânei. Bătrânica plecă trăgându-și molâul de mână. — E șase și jumătate, spuse Dan. Ce facem? Mi se pare că n-a ajuns scrisoarea la destinație. Sau o fi pus bătrâna mâna pe ea. — Eu unul nu mai stau. Dacă tu vrei… — Nici eu! M-am săturat. Tic sări repede jos, iar Dan și mai repede, pentru că-și pierduse echilibrul. Arătau amân‑ doi ca niște învinși. O oră și mai bine stătuseră cocoțați în stejar, de pomană. Lui Dan îi veni ideea să se așeze. Dar nici n-apucă să atingă speteaza de lemn, că se az‑ vârli în sus de parcă îi intrase un cui în spate: — Ia uită-te, Tic! Ce-i asta? Cine-a adus-o? Când? Pe speteaza băncii, la mijloc, era lipit un bilet. Tic îl smulse într-o clipită și-l citi cu voce tare: „Stimați copilași! Am primit mesajul vostru care mi-a declanșat un sentiment de milă față de voi. V-am făcut cinstea de a vă arunca o privire încântătoare când am văzut cu câtă ușu‑ rință v-ați cățărat în copac. Sfatul meu este să vă găsiți preocupări mai apropiate de vârsta și posibilitățile voastre. Ce-ați zice să participați la un concurs de triciclete? Acesta este răs‑ punsul Prizonierei în alb. P.S. Pariez că veți sta în copac cel puțin până la șase și jumătate și că veți face niște mutre acre când veți citi aceste rânduri…” Fata în alb nu greșise în presupuneri. Mutrele celor doi erau jalnice. Niciodată un cireșar nu primise o insultă asemănătoare. Lui Tic îi venea să plângă de ciudă. Băiatul cel molâu fusese chiar ea, fata în alb… (din vol. Cireșarii II – Castelul fetei în alb, de Constantin Chiriță) Vocabular P.S. – (post-scriptum) adăugire la finalul unei scrisori, după semnătură. *Băieții erau numiți/își spuneau „cireșari” pentru că locuiau pe strada Cireșilor. 28

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Unde trebuia să aibă loc întâlnirea băieților cu Laura? a. în colțul străzii; b. în magazinul de pe strada bunicii;

c. în grădina publică; d. în fața casei bunicii.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Unde a fost stabilit postul de observație? a. în stejarul din spatele statuii; b. pe banca de lângă statuie;

c. pe statuia lui Eminescu; d. la ieșirea din grădina publică.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine este considerată Prizoniera în alb? a. bătrâna înaltă și uscată; b. fata venită de la București;

c. vânzătoarea de la magazin; d. scrisoarea trimisă de Tic.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce activitate îi face plăcere lui Dan? a. să citească; b. să urce în copaci;

c. să tragă cu praștia; d. să meargă la magazin.

5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce fapt l-a făcut pe Tic să o considere pe Laura prizonieră? a. fata îi urmărea cum se urcă în copac; b. Laura a descoperit plicul agățat de fusta bunicii; c. bunica nu-i dă voie să iasă și să-și facă prieteni în oraș; d. fata nu cunoștea pe nimeni în orașul bunicii. 6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum reușește Tic să transmită Laurei scrisoarea? a. pune plicul în coșul bunicii; b. prinde plicul de fusta bunicii;

c. pune plicul pe spătarul băncii; d. prinde plicul de trunchiul stejarului. 29

7. Scrie răspunsul pe spațiul următor. Tic și Dan încearcă să-i joace Laurei o farsă. Ce fapt arată acest lucru? 8. Unește cu o linie fiecare enunț de mai jos cu numele personajului care l-a rostit. În tirul cu praștia nu mă întrece nimeni.

bunica Laurei Dan

Aoleu, maică! Ți s-a întâmplat ceva? Tic Mi se pare că n-a ajuns scrisoarea la destinație. bătrâna din parc N-ai alt loc de fugă decât pe trotuar?

Laura

9. Numerotează momentele întâmplării în ordinea lor corectă. Prima idee a fost numerota‑ tă deja. Cei doi băieți pun la punct ultimele detalii ale farsei pe care o plănuiesc. Cei doi cireșari așteaptă venirea fetei în alb. 1 Dan și Tic aleg postul de observație în stejarul din grădina publică. Tic și Dan descoperă biletul Laurei înfipt pe speteaza băncii de sub postul de obser‑ vație. În parc apare o bătrânică ce ține de mână un băiat cam împiedicat. Tic transmite scrisoarea către Laura într-un mod neobișnuit. 10. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum reușește Laura să îi păcălească pe cireșari? a. se deghizează în băiat; b. o trimite pe bunica la întâlnire; 30

c. îi observă de la distanță pe băieți; d. transmite biletul prin bătrâna din parc.

11. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce sentiment spune Laura că i-a declanșat mesajul primit de la cei doi băieți? a. curiozitate; b. încântare;

c. dezamăgire; d. milă.

12. Scrie răspunsul pe spațiul următor. De ce crezi că fata s-a hotărât să le facă o farsă? 13. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce îi îndeamnă Prizoniera în alb pe băieți, în bilețelul lăsat pe speteaza băncii din parc? a. să participe la un concurs pentru copii mici; b. să se urce cu ușurință în copac; c. să stea în stejar până la șase și jumătate; d. să facă niște mutre acre citind biletul. 14. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum se simțeau cei doi băieți după citirea biletului? a. mulțumiți că au pus la cale farsa; b. rușinați pentru că au încercat să o păcălească pe Laura; c. rușinați pentru că au fost păcăliți; d. dezamăgiți că nu și-au dat seama cine a pus biletul. 15. Scrie răspunsul pe spațiul următor. iletul Laurei dovedește că fata și-a dat seama foarte bine cum sunt cei doi băieți. Care sunt B cele două lucruri scrise în bilet care arată acest lucru? ele două lucruri scrise de Laura în bilet, care arată că și-a dat seama de felul de a fi al C băieților, sunt: a. �� b. �� 31

16. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce proverb se potrivește cel mai bine cu învățătura acestei întâmplări? a. Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște. b. Cine sapă groapa altuia cade în ea. c. Cine nu are bătrâni să-i cumpere. d. Cine se scoală de dimineață departe ajunge. 17. Scrie o compunere în care să prezinți o faptă amuzantă petrecută în parc/ la locul de joacă. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta persoanele și întâmplarea; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 6 Citește cu atenție textul de mai jos!

Brașov – oraș al trecutului și al prezentului

BRAȘOV

Brașov, numit în germană Kronstadt, în maghiară Brassó și în latină Corona, este munici‑ piul de reședință al județului cu același nume, din Transilvania, România. Este unul dintre cele mai mari orașe din țară și cel mai important din regiunea de dezvoltare Centru. Municipiul Brașov se află în centrul țării, la 161 km de București, în Depresiunea Brașovu‑ lui. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață de aproape 168 km pătrați. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, fiind îndrăgită de practicanții sporturilor de iarnă. Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la râul local Bârsa, denumire care desemna piesa de lemn ce lega cele două părți ale plugurilor de odi‑ nioară. Menționat documentar pentru prima dată în anul 1235, Brașovul este prin excelență un loc al multiculturalității. Orașul a fost fondat de coloniștii sași, având trei suburbii în afara zidurilor Cetății: „una locuită de români, cealaltă de maghiari și a treia de țărani sași”, după cum arăta umanistul și reformatorul sas, Johannes Honterus, la mijlocul secolului al XVI-lea. În 1211, printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei. Se pare că aceștia au întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. În secolul al XIII-lea, prin anul 1260, cavalerii teutoni construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu, cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate. Pe fațada vestică există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul pe care îl vedem noi astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief. 33

Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a rețelei de căi de transport, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive. Dacă ai vrea să vizitezi Brașovul într-o singură zi, cu siguranță ți-ar fi greu să alegi unde să mergi, dar ți-ar prinde bine să ai la tine pliantul de mai jos: BRAŞOVUL, LA PAS…

Piața Sfatului

Poarta Şchei

Piața Sfatului era, în Evul Mediu, locul în care se organizau târguri atât pentru negustorii sași și maghiari, cât și pentru cei veniți din Țara Românească. În vechile documente era numită Markplatz. Construcția Bisericii Negre a început în 1383 și a fost finalizată în 1477. Numele i se trage însă de la faptul că pereții s-au înnegrit după incendiul din 1689, în timpul invaziei turcești. Strada Sforii se află în apropiere de Poar‑ ta Șchei. Are lățimea de cel mult 135 cm și o lungime de 80 m. Este cea de-a treia cea mai îngustă stradă din Europa (după Spreuerhofstraße din Germania care are o lățime cuprinsă între 31 și 50 cm și Par‑ liament Street din Anglia cu o lățime apro‑ ximativă de 122 cm).

Turnul alb

Bastionul țesătorilor

Construit între anii 1460 și 1494, Turnul Alb impresionează și astăzi prin masivi tatea lui. Are o înălțime de 20 m și era cel mai înalt punct al fortificațiilor Brașovului. Construit de către breasla țesătorilor, Bastionul țesătorilor are o arhitectură unică în sud-estul Europei. Fiind cruțat de marele incendiu de la 1689, se păstrează în forma sa originală.

…ÎNTR-O SINGURĂ ZI!

Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu se‑ ria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în tot spațiul românesc. În secolul al XVI-lea, în cetate a activat umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tipar‑ niță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția de incunabule 34

(tipărituri care datează de la începuturile artei tipografice). Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul al XIX-lea s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au orga‑ nizat diverse serbări cu specific. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cele ale Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). (după https://www.brasovcity.ro și https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov)

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Care dintre următoarele denumiri nu se referă la orașul Brașov? a. Kronstadt; b. Brassó;

c. Corona; d. Hermannstadt.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum este considerat orașul Brașov, după cum reiese din textul citit? a. unul dintre cele mai mari orașe românești; b. unul dintre cele mai puțin dezvoltate orașe românești; c. cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Sud–Est; d. cel mai vechi oraș din regiunea de dezvoltare Centru. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce orașul Brașov este considerat un spațiu multicultural? a. pentru că a fost întemeiat de sași; b. deoarece aici au conviețuit trei comunități; c. pentru că în oraș locuiesc maghiari; d. deoarece în oraș locuiesc români și sași. 4. Ai aflat din text informații referitoare la poziția geografică a orașului Brașov. Scrie, pe spațiile următoare, patru asemenea informații. a._______________________________________________________________________ b._______________________________________________________________________ c._______________________________________________________________________ d._______________________________________________________________________ 35

5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce reprezintă numărul 1235 menționat în textul citit? a. anul în care s-a început zidirea cetății Brașovului; b. anul în care Cavalerii Teutoni se stabilesc în Țara Bârsei; c. anul în care începe construirea Bisericii Sfântul Bartolomeu; d. anul în care Brașovul este menționat documentar pentru prima dată. 6. Scrie răspunsul tău pe spațiul dat. Ce fapt menționat în text dovedește că patronul orașului Brașov este Fecioara Maria? 7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Prin ce se distinge Brașov ca unul dintre cele mai înfloritoare orașe din Transilvania? a. suprafața sa și numeroasele monumente istorice; b. poziția geografică și rețeaua de căi de transport; c. activitățile culturale și sportive; d. mulțimea clădirilor cu valoare istorică. 8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. um se intitulează pliantul care poate ajuta un călător să-și planifice o vizită scurtă în C Brașov? a. „Brașovul, la pas… într-o singură zi!” b. „Brașovul, la pas…”; c. „Brașov – oraș al trecutului și al prezentului”; d. „…Într-o singură zi!”. 9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Î n pliant este menționat un fapt istoric care are legătură cu două dintre construcțiile prezen‑ tate. Care este acest fapt? a. stabilirea Cavalerilor Teutoni în zonă; b. incendiul din timpul invaziei turcești; 36

c. marele cutremur din 1822; d. înființarea primelor tiparnițe.

10. Ce obiectiv menționat în pliant ai alege să vizitezi în Brașov? De ce? Scrie răspunsul tău pe spațiul următor. Susține-ți alegerea cu o informație din text. În Brașov, aș alege să vizitez ___________________________ , pentru că ____________ _______________________________________________________________________ . 11. Scrie răspunsul pe spațiul următor. Î n pliant este menționat un obiectiv aflat pe locul al treilea în Europa. Despre ce loc este vorba și din ce „categorie” face parte? 12. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Când a apărut Prima școală românească din Șchei? a. înainte de 1399; b. înainte de 1211;

c. în anul 1477; d. în anul 1689.

13. Scrie răspunsul pe spațiul dat. De ce Prima școală românească este importantă pentru cultura românilor? 14. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce a înființat Johannes Honterus în Brașov? a. o școală, o bibliotecă și o tiparniță; b. o colecție de incunabule;

c. teatre și publicații; d. un liceu care îi poartă numele.

15. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce orașul Brașov este considerat un important centru al culturii românești? a. pentru că se află în centrul României; b. deoarece aici s-au construit teatre pentru românii din Transilvania; c. pentru că de aici s-a răspândit cultura în rândul românilor din Transilvania; d. deoarece are multe obiective istorice. 37

16. Scrie o compunere în care să prezinți o excursie în Brașov sau în Poiana Brașov. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta participanții și un loc vizitat/o întâmplare; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 7 Citește cu atenție textul de mai jos!

Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea O văd, ca prin vis. O văd limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Cum deschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea: — Ghici… — Alune! — Nu. — Stafide! — Nu. — Turtă-dulce! — Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdeauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi dădea părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. — Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. — Să spui… Și niciodată nu isprăvea basmul. Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și-o întrebam câte ceva; ea începea să spună, și eu visam înainte. — A fost odată un împărat mare, mare… — Cât de mare? — Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că nu avea copii… 39

— Bunico, e rău să nu ai copii? — Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie. — Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău. Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii după ea și ziceam: — Spune, bunico, spune… — Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și… nu mai putea de părere de rău că nu are copii… Într-o zi veni la el un moș bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de cocoșat ce era. Și era mic, mic de tot… — Cât era de mic? — Poate să fi fost, așa, cam ca tine. — Vasăzică, nu era mic, mic de tot… — Era mic, da’ nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: „Măria-Ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu știi care sunt ramurile unuia și care sunt ale altuia; și când înfloresc nu știi care sunt florile unuia și care sunt ale altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-Ta, să știi că atunci când or lega rod ăști doi meri, împărăteasa o să rămână grea și o să nască un cocon cu totul și cu totul de aur”… Piticul se duse, și împăratul alergă în grădină și căută, căută peste tot locul, până dete peste cei doi meri. Merii se scuturaseră de flori, că sub ei parcă ninsese, dar rod nu legaseră. — De ce nu legau rod, bunico? — Știu eu?… Dumnezeu știe… Era așa de cald… așa de bine în poala bunicii… o adiere încetinică îmi răcorea fruntea… norii albi, alunecând pe cerul albastru, mă amețeau… închideam ochii. Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in. — Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; și i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Și merii înfloreau în fiece săptămână, și se scuturau, și rod nu legau. Într-o zi veni la împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca mine de zbârcită, și mică, mică, ca tine de mică… — Ca moșu de mică? — Da, ca moșu… — Atunci nu era mică de tot… — Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: „Măria-Ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagă rod. Dar să te păzești, Măria-Ta, că îndată ce te-or simți, florile încep să se miște, să se bată, și multe se apleacă pe obrajii ei, și ea se deșteaptă, că doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l preface, dupe cum or apuca-o 40

toanele, în buruiană pucioasă ori în floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai mișcă…” — Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei? Tresăream. A, nu… știu unde ai rămas… —  la-a-a… Zâna Florilor… Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, înceti șor… Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. — Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun… — Cel mai bun… îngânam eu, de frică să nu mă fure somnul. — … și-a luat o desagă cu merinde și a plecaaat… — … și-a plecaaat… — Și s-a dus, s-a dus, s-a dus… — … s-a dus, s-a dus… — Până a dat de o pădure mare și întunecoasă… — … întunecoasă… — … de nu se vedea prin ea. Și acolo și-a legat calul de-un stejar bătrân, și-a pus desagele căpătâi și a închis ochii ca să se odihnească. Și… pasămite pădurea cânta și vorbea, că era fermecată. Și… cum îi aducea șoapte de departe, de pe unde ea era ca un fum, împăratul adormi, și dormi, și dormi… Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul. Dar basmul? Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg. Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus care mă furau pe nesimțite și adormeam fericit sub privirile și zâmbetul ei.

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce trebuia să facă băiatul pentru a primi ce îi aducea bunica? a. să ghicească ce aduce bunica; b. să asculte povestea bunicii;

c. să îi sară bunicii înainte, la poartă; d. să meargă împreună în grădină. 41

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Unde le plăcea să stea celor doi, bunică și nepot? a. la poartă, sub dud; b. sub merii din grădină;

c. pe câmpul de mușețel; d. în grădină, sub dud.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce făcea bunica în timp ce îi spunea nepotului povestea? a. privea cerul; b. torcea;

c. îl legăna; d. îi ciufulea părul.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce nu reușea nepotul? a. să ghicească ce ascundea bunica în sân; b. să urmărească fusul cu care torcea bunica; c. să asculte povestea bunicii până la capăt; d. să înțeleagă povestea spusă de bunica. 5. Scrie, pe spațiile următoare, răspunsul la fiecare întrebare. a. Ce fapte dovedesc dragostea bunicii pentru nepot? Menționează două fapte. b. Ce fapt dovedește respectul nepotului pentru bunică? 6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului ce indică ordinea corectă în care sunt menționate personajele în povestea bunicii. Ordinea în care sunt menționate personajele din povestea bunicii este: a. împăratul, bătrâna zbârcită, bătrânul cel mic, Zâna Florilor; b. bătrânul cel mic, împăratul, bătrâna zbârcită, Zâna Florilor; c. împăratul, bătrânul cel mic, bătrâna zbârcită, Zâna Florilor; d. bătrânul cel mic, bătrâna zbârcită, împăratul, Zâna Florilor. 7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce trebuia să facă împăratul pentru ca merii să rodească? a. să îi ude și să le dea lumină; b. să asculte povestea până la capăt; 42

c. să ude merii cu lapte de la Zâna Florilor; d. să taie pomii din jurul merilor.

8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Unde dormea Zâna Florilor? a. în Valea Plângerii; b. lângă un stejar;

c. într-o câmpie de mușețel; d. lângă merii împăratului.

9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce se întâmpla cu cel care ar fi fost zărit de Zâna Florilor? a. se transforma într-o plantă; b. rămânea împietrit;

c. își lega calul de un stejar; d. era atins de florile ce se mișcau.

10. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce adormea nepotul în timpul poveștii? a. se simțea foarte bine alături de bunica; b. nu avea răbdare să asculte povestea;

c. îl deranja zgomotul fusului; d. amețea privind frunzele care cădeau.

11. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce compara bunica personajele din poveste cu nepotul ei sau cu ea însăși? a. deoarece nu știa cum să le descrie altfel; b. ca să îl facă pe nepot să înțeleagă povestea; c. ca să nu încurce personajele din poveste; d. deoarece inventa povestea despre ea și nepot. 12. N epotul aprecia în mod deosebit momentele petrecute cu bunica. Scrie, pe spațiile următoare, trei semne care arată cât de bine se simțea băiatul alături de bunica lui. Semnele care arată cât de bine se simțea nepotul sunt: a. �� b. �� c. �� 13. Bunica îi spune nepotului că o casă fără copii e o casă pustie. Ești de acord cu această afir mație? Alege una dintre cele două variante și scrie un motiv pentru a-ți susține alegerea. Da, cred că bunica are dreptate, deoarece _____________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ .

Nu, cred că bunica nu are drep tate, deoarece _________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ . 43

14. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce proverb exprimă cel mai bine mesajul acestei povestiri? a. Trebuie să crești în felul tău indiferent cât de înalt ți-a fost bunicul. b. O adevărată grădină a iubirii crește în inima bunicii. c. Bunicii sunt buni pentru iubit și repararea unor lucruri. d. Iubirea unei mame întrece adâncurile oceanului. 15. Scrie o compunere în care să prezinți un membru al familiei tale sau o persoană la care ții foarte mult. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta cel puțin trei însușiri fizice ale acestei persoane și o întâmplare din care să reiasă o însușire sufletească pe care o are; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție

După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 8 Citește cu atenție textul de mai jos!

Istoria prinde viață după Damian Dibben Se făcu tăcere. Charlie se trase mai aproape de Jake, în timp ce, de cealaltă parte, mătușa Rose îl prinse cu putere de mână. Toți ochii erau ațintiți asupra unui punct aflat dinaintea lor, în lumina lunii. — Zece, nouă, opt, șapte, rostea Macintyre aproape neauzit. Ochii lui Jake se deschiseră larg. Își ținu respirația. Un vârtej de vânt se iscă de niciunde; fiecare mem‑ bru al echipajului fu înconjurat de un ciclon dezlănțuit. Culorile scăpărară. Rose și Charlie se apropiară cât putură mai tare de el. Apoi se auzi sunetul unei bubuituri parcă răsunând cu încetinitorul și, brusc, Jake văzu o explozie de forme romboidale care săreau în toate părțile. I se părea că își ia zborul ca o rachetă, deasupra vaporului lor ciudat, deasupra oceanului. Își dădea seama că se află în continuare în picioare, pe punte, însă i se părea că de fapt este sus, deasupra, și că se vede pe sine însuși acolo, jos. Formele romboidale zburau, culo‑ rile scăpărau nebunește și, în fine, se auzi bubuitul unei explozii sonice. Apoi, brusc, totul reveni la normal. Jake era din nou pe punte și mătușa Rose îi era alături. Urale victorioase izbucniră din piepturile pasagerilor și toți începură să se felicite între ei. Mătușa Rose se întoarse spre Jake și îi strânse mâna. — Sper că ai călătorit bine. Bun sosit în anul 1820! Deși extenuat peste măsură după toate întâmplările prin care trecuse în ultimele două‑ zeci și patru de ore, Jake era hotărât să rămână treaz până ce avea să primească dovada că, într-adevăr, respira aerul unui alt secol. Se ținea cu mâinile încleștate de balustrada punții, cu ochii ațintiți asupra întinderii mării, dar pleoapele îi deveneau din ce în ce mai grele. În‑ fășurat în pătură, privea acum marea vălurită, lucirea abia zărită la orizont, și se gândea din nou la părinții lui. Se simțea copleșit de un amestec ciudat de sentimente. Sigur că era cum‑ plit de îngrijorat, dar, în același timp, avea senzația chinuitoare că fusese trădat. Îl mințiseră, pretinseseră că se duc la o expoziție pentru câteva zile, când, de fapt, ei cutreierau nu doar Europa, ci și secolele. Jake scutură din cap ca să-și mai limpezească gândurile. 45

— Probabil că există o explicație pentru toate astea, își zise el cu glas tare și se apucă din nou să scruteze oceanul. Câteva minute mai târziu, cu ghiozdanul sub cap, pe post de pernă, dar tot cu ochii spre mare, adormi de-a binelea. Când se trezi, orizontul începea deja să se coloreze în nuanțele roz și indigo ale răsăritului. Lângă el, Charlie privea, printr-un ochean, spre întinsul mării. — Un vas de negoț al Companiei Indiilor Orientale, dacă nu mă înșel, spuse Charlie ca pentru sine. E probabil în drum spre Bombay. Pe sub balustrada de pe puntea vaporului, Jake zări la orizont o formă neclară. Sări în picioare. — Aia e ce cred eu că este? întrebă el emoționat. O navă zveltă aluneca maiestuos spre orizontul purpuriu. Coca, alungită și solidă, era perforată de un șir de hublouri; trei catarge imense susțineau pânzele ușor înclinate, toate umflate de vântul aprig. — Poți să-mi dai puțin ocheanul? își întrebă el tovarășul. Charlie îi întinse instrumentul. Jake îl luă și, plin de emoție, îl îndreptă spre ambarcațiu‑ nea din larg. Căscă gura și rămase fără aer. Vedea un grup de marinari care ridicau ultimele vele. Toți purtau aceeași uniformă — cămăși albe, vaporoase, pantaloni strânși pe picior și ciz‑ me înalte până la genunchi. Întreaga operațiune era supravegheată de un bărbat cu aer distins, înveșmântat într-o tunică albastră, pe cap cu o pălărie în trei colțuri care îl făcea să semene cu lordul Nelson. Aceasta era dovada pe care o căuta Jake și aflarea ei îl lăsă cu gura căscată, fascinat. Examină nerăbdător și celelalte părți ale corabiei. În dreptul unui hublou, se afla un tânăr marinar; pe puntea superioară de la prora stăteau trei domni în mantale lungi, sprijiniți în bastoane. Lângă ei, un om de cart se apleca pe-o parte, scrutând orizon‑ tul prin propriul ochean. Jake se dădu instinctiv înapoi, ascunzându-se în umbră, conștient că uniforma lui de școală l-ar fi putut da de gol. — Dacă ai să te uiți în direcția cealaltă, spuse Charlie, o să mai ai o surpriză… Încet-încet începu să distingă contururile palide ale țărmului, înveșmântat în ceața dimineții abia mijite. Privind mai atent, Jake realiză că era vorba despre o in‑ sulă de forma unui con compact, cenușiu ca granitul. O cercetă prin ochean. Baza, largă și solidă, era din rocă adevărată, dar deasupra ei se aflau niște struc‑ turi ce păreau a fi construcții străvechi făcute de mâna 46

omului – clădiri ridicate peste alte clădiri, ca niște cuburi de jucărie, din ce în ce mai în‑ guste, până la ultima, un turn cu o turlă subțire și țuguiată. — Asta este, zise șoptit o voce din spatele lui. Muntele Saint-Michel, Punct Zero, centrul de comandă al Serviciului Secret al Păzitorilor Istoriei. (din volumul Jake Djones şi păzitorii istoriei. Misiunea Veneția) Vocabular cocă – corpul unei corăbii sau nave. romboidal – care are forma unui romb; a scruta – a cerceta atent cu privirea; hublou – mică deschizătură circulară în peretele unei nave; Bombay – oraș situat în vestul Indiei.

Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine l-a ținut de mână pe Jake în timpul călătoriei în timp? a. mătușa Rose; b. prietenul Charlie;

c. căpitanul Macintyre; d. lordul Nelson.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cu ce i s-a părut lui Jake că seamănă călătoria spre trecut? a. cu plutirea unei corăbii; b. cu zborul unei rachete;

c. cu o plimbare prin expoziție; d. cu o explozie puternică.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce mijloc de transport a fost folosit de Jake și de prietenii săi pentru a călători prin timp? a. o rachetă supersonică; b. o mașină a timpului;

c. un vas de negoț; d. un vapor ciudat.

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum se simțea Jake la sosirea în anul 1820? a. fericit și indiferent; b. curios, dar dezamăgit;

c. extenuat și curios; d. extenuat, dar hotărât. 47

5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce fapt aflat despre părinții lui l-a surprins pe Jake? a. că aceștia călătoresc prin Europa; b. că părinții lui au fost la o expoziție;

c. că părinții lui călătoresc prin timp; d. că ei sunt pasionați de istorie.

6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum și-a dat seama băiatul că a ajuns cu adevărat în trecut? a. a văzut o corabie cu pânze plutind pe suprafața oceanului; b. a văzut Muntele Saint-Michel; c. a aflat de Serviciul Secret al Păzitorilor Istoriei; d. a privit suprafața oceanului prin ochean. 7. Unește cu o linie fiecare enunț de mai jos cu numele personajului care l-a rostit. Probabil că există o explicație pentru toate astea.

Charlie

Dacă te uiți în direcția cealaltă, o să mai ai o surpriză.

Căpitanul Macintyre

Zece, nouă, opt, șapte…

Mătușa Rose

Sper că ai călătorit bine. Bun sosit în anul 1820!

Jake

8. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. Ce se afla pe Muntele Saint-Michel? 9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Care elemente nu apar în descrierea Muntelui Saint-Michel? a. bază, largă și solidă, din rocă adevărată; b. structuri ce păreau a fi construite de oameni; c. o clădire străveche, romboidală; d. un turn cu o turlă subțire și țuguiată. 48

10. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. Care sunt cele două informații despre Jake care arată că este încă elev? Cele două informații din care reiese că Jake este elev sunt: a. �� b. �� 11. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals. Misiunea celor de pe vaporul ciudat era să ajungă în trecut pentru a apăra istoria. Uniforma marinarilor de pe corabia din depărtare dovedea că erau din aceleași vremuri cu călătorii de pe vapor. 12. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. e ce Jake nu dorește să fie văzut de cei de pe corabia aflată sub conducerea celui care D seamănă cu lordul Nelson? a. și-ar fi dat seama că vin cu toții din alte timpuri; b. lordul Nelson era dușmanul lui; c. căpitanul vaporului îi spusese să stea ascuns; d. îi era teamă de ocheanul omului de cart de pe corabie. 13. Numerotează momentele povestirii în ordinea în care acestea au loc. Primul moment a fost numerotat deja. Jake își dorește să obțină dovada că respiră aerul altui secol. Călătorii de pe vapor ajung la Muntele Saint-Michel, acolo unde se află centrul de comandă al Serviciului Secret al Păzitorilor Istoriei. 1 Călătorii de pe vaporul ciudat ajung în trecut, într-un mod neobișnuit. Jake observă pe mare o corabie cu pânze, înțelegând că a ajuns, într-adevăr, în trecut. 14. Povestirea îmbină fapte reale, posibile, cu fapte imaginare. Completează tabelul cu cel puțin două fapte din fiecare categorie. Fapte posibile, reale

Fapte imaginare, imposibile

15. Imaginează-ți că ai putut călători în timp și ai ajuns într-o veche cetate, în vremurile sale de glorie. Scrie o compunere în care să prezinți vizita în această cetate. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta cum arată cetatea, ce fac locuitorii ei, cum te primesc; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 9 Citește cu atenție textul de mai jos!

Minuni ale lumii antice După ce Alexandru cel Mare a cucerit aproape toată lumea (în secolul 4 î.Hr.), grecii au putut să viziteze civilizațiile egiptene, persane și babiloniene. Acești „turiști” au fost profund impresionați de construcțiile din acele zone, astfel că la întoarcere au alcătuit liste cu ceea ce au văzut în călătoriile lor. În loc de minuni, cum le spunem noi azi, grecii numeau obiec‑ tivele turistice din aceste liste lucruri ce trebuie văzute.

Marea Piramidă din Giza (Gizeh) Dintre toate minunile lumii antice, deși este cea mai veche minune, această construcție este singura care s-a păstrat până în prezent. Construită de egipteni în jurul anului 2550 î.Hr., această construcție mai este numită și „Piramida lui Keops”, întrucât i-a servit drept mor‑ mânt acestui faraon. Această renumită piramidă a fost pentru mai mult de 43 de secole cea mai înaltă construcție din lume, până când a fost construit Turnul Eiffel din Paris, în 1889. Suprafața ocupată de Marea Piramidă poate cuprinde laolaltă Catedrala Sf. Petru din Roma, catedralele din Florența și Milano și catedralele Westminster și Sf. Paul din Londra. Istoricul grec Herodot precizează că pentru construirea Marii Piramide a lui Keops au lucrat echipe de câte 100 000 de oameni, timp de 20 de ani; pentru menținerea unui ritm de muncă satisfăcător, echipele erau schimbate o dată la 3 luni; astfel obținem un număr fantastic: 8 milioane de lucrători! Când a fost construită, Marea Piramidă a lui Keops avea o înălțime de 146 m, dar a pier‑ dut 10 m din vârf de-a lungul timpului. Piramida a fost clădită din peste 2 milioane de blocuri de piatră, fiecare cântărind peste 2 tone. Blocurile șlefuite de la baza Piramidei lui Keops, fiecare cântărind 15 tone, sunt potrivite cu o precizie de o sutime de deget; între ele, nici măcar o foaie de hârtie nu poate fi strecurată decât cu multă greutate. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că Marea Piramidă de la Giza este o adevărată bancă de date din domeniul matematicii și astronomiei.  Piramida lui Keops este situată exact pe paralela de 30 de grade, paralela globului pă‑ mântesc care desparte uscatul de ape în părți egale. 51

 Distanța de la Pământ la Soare este de exact 1 miliard de ori mai mare decât este înăl‑ țimea piramidei.  Fiecare față a piramidei este atent orientată spre câte un punct cardinal.  Diagonalele prelungite ale Marii Piramide trec prin inimile tuturor continentelor.  Ocupând Egiptul, englezii au măsurat Piramida lui Keops și au observat că o latură a bazei are 365 de coți și aproape un sfert, adică exact numărul zilelor dintr-un an.

Grădinile suspendate ale Semiramidei Grădinile suspendate ale Semiramidei sau, mai corect, Grădinile suspendate din Babilon au fost cel mai puțin cercetate dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Până acum se știe că se găseau în orașul legendar Babilon din Mesopotamia (Țara celor două fluvii) și că au fost construite la porunca regelui Nabucodonosor al II-lea, între 605–562 î.Hr. El a oferit grădinile suspendate soției sale, Amytis, ca amintire a munților împăduriți din patria ei de origine. Faima Babilonului, orașul de pe malul fluviului Eufrat, unul dintre cele mai importante orașe ale lumii antice, se datora, în primul rând, celor trei construcții cu adevărat senzați‑ onale pentru nivelul tehnic de atunci: Turnul Babel, zidurile masive de apărare și grădinile suspendate. Nenumărați vizitatori din țări străine veneau pentru a se minuna de mărimea și splendoarea orașului. Grădinile palatelor erau un lucru obișnuit în acea vreme. Totuși, grădinile suspendate de‑ pășeau tot ce exista, căci frumusețea construcției și varietatea plantelor nu aveau egal în lu‑ mea de atunci. Aceste informații au fost găsite în scrierile din acea vreme, dar și în cronicile de mai târziu ale grecilor sau ale romanilor. Adjectivul „suspendate” se referă la amenajarea grădinilor sub forma unor terase așezate ca un amfiteatru. Nabucodonosor le-a ordonat sol‑ daților săi să adune toate plantele necunoscute pe care le întâlneau în țări îndepărtate și să le aducă la Babilon. Așa a luat ființă acolo o grădină mare, cu plante diverse, prima grădină botanică din lume. Fiecare din cele patru terase era o grădină în sine și toate terasele la un loc formau un întreg. La marginea fiecărei terase creșteau nenumărate plante agățătoare și atârnătoare, care se aplecau asu‑ pra nivelului de dedesubt, dând aspectul unei grădini unice, al unui munte verde, abrupt, cu nenumă‑ rați copaci, boschete și flori. Vara, când temperaturile ajun‑ geau și la 50 de grade, sclavii sco‑ teau fără oprire apă din puțuri și o pompau în toată grădina prin canale care coborau de la cea mai 52

înaltă terasă până la cea mai joasă. Existau și cascade, pâraie, chiar lacuri pe care înotau rațe și orăcăiau broaște. În timp ce Babilonul se topea sub arșița soarelui de vară, Grădinile Semiramidei înfloreau, fără să sufere din cauza zăpușelii și a lipsei de apă. Contrastul între împrejurimile uscate, secetoase, neroditoare și bogăția verde a grădinilor a făcut ca grădinile suspendate să fie considerate a doua mare minune antică. (după ro.wikipedia.org) Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Când au putut vedea grecii realizările civilizațiilor egiptene, persane și babiloniene? a. în jurul anului 2550 î.Hr.; b. după ce Alexandru cel Mare a cucerit aproape toată lumea antică; c. după ce a fost construit turnul Eiffel; d. între anii 605 și 562 î.Hr. 2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum numeau grecii din Antichitate obiectivele turistice de care au fost impresionați? a. minuni ale lumii antice; b. lista cu obiective turistice;

c. lucruri faimoase; d. lucruri ce trebuie văzute.

3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce fapt arată imensitatea Marii Piramide din Giza? a. poate cuprinde cinci dintre cele mai mari catedrale de azi; b. s-a lucrat la ea timp de 20 de ani; c. este singura dintre minunile antice care s-a păstrat până în prezent; d. servește drept mormânt faraonului Keops. 4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. are este dovada exactității cu care au fost potrivite blocurile de piatră șlefuite din care a fost C construită Piramida lui Keops? a. este foarte dificil să strecori între ele o foaie de hârtie; b. nu poți zări între ele niciun spațiu liber; c. a fost construită din 2 milioane de blocuri de piatră; d. se află exact pe paralela de 30 de grade a globului pământesc. 53

5. Textul oferă o serie de informații în numere referitoare la construcția Marii Piramide a lui Keops. Care dintre acestea te-au impresionat mai mult? Scrie, pe spațiul următor, patru dintre aceste date, explicând semnificația lor. Cele patru date despre construcția Marii Piramide a lui Keops care m-au impresionat sunt: a. �� b. �� c. �� d. �� 6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. e ce Piramida lui Keops poate fi considerată o bază de date în domeniul matematicii și as‑ D tronomiei? a. deoarece a fost studiată de matematicieni și astronomi; b. pentru că egiptenii erau pricepuți în domeniul matematicii și astronomiei; c. pentru că există o legătură între dimensiunile piramidei și cunoștințele de matematică și astronomie; d. pentru că istoricul grec Herodot a realizat calcule referitoare la construcția Marii Piramide a lui Keops. 7. Între planeta noastră și astrul zilei încap un miliard de Piramide ale lui Keops. Care este informația din text care susține această afirmație? Transcrie informația pe spațiul de mai jos. 8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce a cerut regele Nabucodonosor să fie construite grădinile suspendate? a. pentru a-i impresiona pe cei care vizitau Țara celor două fluvii; b. pentru a-i aminti soției sale de munții împăduriți din țara ei; c. ca să contrasteze cu împrejurimile secetoase și uscate; d. ca să aibă terase așezate în forma unui amfiteatru. 54

9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce nu putea fi văzut în Babilon? a. Turnul Babel; b. zidurile masive de apărare;

c. Piramida lui Keops; d. grădinile suspendate.

10. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. are dintre următoarele aprecieri se potrivește Grădinilor suspendate din Babilon, așa cum C reiese din text? a. a fost prima grădină a unui palat din lume; b. a fost prima grădină botanică din lume; c. a fost prima grădină admirată de vizitatori; d. a fost prima grădină descrisă în cronicile istoricilor. 11. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. um puteau fi menținute verzi și înfloritoare grădinile suspendate, deși se aflau într-un oraș C din deșert? a. datorită apei scoase și pompate din puțuri de o mulțime de sclavi; b. cu ajutorul soldaților care aduceau plante necunoscute; c. cu ajutorul mulțimii de vizitatori din orașul de pe malul Eufratului; d. datorită plantelor agățătoare care dădeau impresia de o singură grădină. itește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care 12. C îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals. Grădinile suspendate ale Semiramidei pot fi considerate o grădină botanică pentru că aici au fost aduse de soldați plante necunoscute din țări îndepărtate. Marea Piramidă a lui Keops este și astăzi cea mai înaltă construcție din lume. 13. Ce minune a lumii antice, dintre cele prezentate în text, ți-ar plăcea să vezi în realitate? Alege dintre cele două variante și susține-ți alegerea cu un fapt, o informație din text. Mi-ar plăcea să vizitez Marea Piramidă a lui Keops pentru că ____ _____________________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ .

Mi-ar plăcea să vizitez Grădinile suspendate din Babilon pentru că __ _____________________________ _____________________________ _____________________________ ____________________________ . 55

14. Scrie o compunere în care să prezinți un loc care îți este drag, unde te simți bine. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta locul (ce vezi, ce auzi, ce miroși); – vei preciza un motiv pentru care îndrăgești acest loc sau o întâmplare care a avut loc aici; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină.

Jurnal de reflecție După ce ai lucrat testul, completează următorul jurnal şi gândește-te ce ai putea face pentru ca data viitoare să te descurci şi mai bine! Cea mai uşoară întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cea mai dificilă întrebare/sarcină de lucru mi s-a părut cea cu numărul ____ . Cred că ar trebui să mai exersez ____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . Încercuiește numai simbolul care ți se potriveşte. Rezolvând testul, m-am simțit   . Încercuiește calificativul potrivit. Cred că la acest test m-am descurcat foarte bine bine satisfăcător nesatisfăcător .

Testul 10 Citește cu atenție textul de mai jos!

Dascălul iubirii după Jack London Urmărindu-l pe Weedon Scott cum se apropie, Colț Alb mârâi, dându-i de veste că n-avea să se supună pedepsei. Trecuse o zi de când rănise mâna care era acum bandajată și susținută de o eșarfă, ca să nu sângereze. Colț Alb mai avusese de-a face cu pedepse amânate și se temea să nu-l lovească și acum așa ceva. Cum ar fi putut fi oare altfel? Făptuise ceea ce pentru el era o nelegiuire – își înfipsese colții în mâna unui zeu. Zeul ședea la câteva picioare mai încolo. Când pedepseau, zeii stăteau în picioare. Dar zeul acesta nici nu avea bâtă, bici sau armă de foc. Ba mai mult, el însuși fusese lăsat liber. Nu stătea legat cu lanț și nici nu era priponit de vreun băț. Ar fi avut timp să se pună în siguranță. Până atunci va putea să aștepte și să vadă ce se întâmplă. Zeul rămăsese liniștit și nemișcat; și mârâitul lui Colț Alb descrescu încet, într-un scâncet care se stinse. Atunci, zeul începu să vorbească și lui Colț Alb i se ridică părul pe ceafă și mârâitul îi țâșni din gâtlej. Dar zeul nu făcu nicio mișcare dușmănoasă, continuând să vorbească molcom. După un timp, zeul se ridică și intră în colibă. Colț Alb îl iscodi cu teamă când ieși. Nu avea nici bici, nici bâtă, nici armă. Și nici mâna sănătoasă nu era la spate, ascunzând cine știe ce. Ținea în sus o bucățică de carne. Colț Alb o cercetă bănuitor, având grijă să fie în același timp cu un ochi la carne și cu unul la zeu, gata să sară în lături la primul semn dușmănos. Colț Alb apucă bucata de carne cu gura și o înghiți. Continua să nu se întâmple nimic. Ba zeul îi mai oferi o bucată de carne. Bucată cu bucată, mâncă toată carnea și nu i se întâmplă nimic. Pedeapsa continua să întârzie. Se linse pe bot și așteptă. Zeul continua să vorbească. În glasul lui era blândețe – lucru cu care Colț Alb nu se mai întâlnise. Dar și în el se iviră simțăminte pe care nu le încercase în trecut. Simțea o mulțumire ciudată, ca și cum un gol din ființa lui ar fi fost umplut. Ah, știa el! Iată că mâna zeului, atât de iscusită în a da lovituri, se întindea spre el, coborând deasupra capului lui. Dar zeul continua să vorbească. Glasul îi era blând și mângâietor. În ciuda mâinii amenințătoare, glasul inspira încredere. Colț Alb era chinuit de simțăminte. Mârâi, se zbârli, își culcă urechile. Dar nici nu mușcă și nici nu sări într-o parte. Mâna cobora din ce în ce mai mult. Îi atinse capătul firelor de păr ridicate. Se ghemui sub ea. Era un chin mâna aceasta care îl atingea și îi încălca instinctul. Nu putea să uite într-o singură zi tot răul pe care i-l pricinuiseră mâinile oamenilor. 57

Zeul îi vorbea încet, cu duioșie, și mâna îl bătea ușor, fără dușmănie. Se iveau pentru Colț Alb zorile unei vieți noi. Și pentru că îi trebuia un zeu, Colț Alb rămase. Pentru a-și dovedi credința, luă asupră-și paza avutului noului stăpân. Dădea târcoale colibei, în timp ce câinii de sanie dormeau. Învăță să-i deosebească pe hoți de oamenii cinstiți. Pe drumețul care venea cu pas zgomotos și de-a dreptul spre colibă îl lăsa în pace, supraveghindu-l atent până ce ușa se deschidea și era primit de stăpân. Dar cel ce se furișa pe căi ocolite, cu căutătura piezișă, încercând să se ascundă – acesta era omul care nu se bucura de păsuire din partea lui și trebuia s-o ia la sănătoasa. Weedon Scott își propusese să-l îmblânzească pe Colț Alb și își dădu osteneala să fie neînchipuit de bun cu „lupul cel bătăuș”. Deși la început Colț Alb se arăta bănuitor și ostil, cu vremea începu să-i placă să fie alintat. Când nu era însă lângă zeu, suferința și neliniștea îi reveneau. Astfel, când începea să se crape de ziuă, în loc să colinde și să scotocească sau să zacă într-un colț adăpostit, aștepta ore întregi pe pridvorul trist al colibei ca să-și vadă cât de puțin zeul. Seara, când zeul se întorcea acasă, Colț Alb își părăsea culcușul cald pe care și-l scobise în zăpadă ca să-și primească bobârnacele prietenești pe care i le dădea cu degetul, precum și vorbele de bun găsit. Până și carnea o lăsa, ca să fie alături de zeul său, să primească o mângâiere de-a lui sau să-l însoțească în oraș. Drept răspuns, din adâncul ființei lui încolți lucrul cel mai nou – dragostea. Ceea ce i se dădea, dădea și el. Spre sfârșitul primăverii, Colț Alb avu un mare necaz. Fără de veste, dascălul iubirii dispăru. Seara își așteptă stăpânul să se întoarcă. La miezul nopții, vântul rece care sufla îl făcu să se adăpostească în spatele colibei. Acolo moțăi, pe jumătate adormit, cu urechea gata să prindă primul sunet al pasului cunoscut. Dar, la două noaptea, neliniștea îl făcu să se ducă pe prispa rece din față, așteptând. Nici urmă de stăpân însă. Colț Alb nu mai mânca, îi era dor și îngăduia oricărui câine să-l burdușească. În colibă zăcea pe jos, lângă sobă, fără să-i pese de mâncare, de Matt sau de viață. Privea totul cu ochii triști, apoi își lăsa capul pe labele dinainte. Într-o noapte, Colț Alb scânci. Se ridicase, ciulise urechile spre ușă și asculta atent. O clipă mai târziu, ușa se deschise și Weedon Scott intră. Cei doi bărbați își dădură mâna. Weedon Scott privi prin cameră. — Unde-i lupul? întrebă el. 58

Îl descoperi stând în picioare, lângă sobă. Stătea pândind și așteptând. Weedon Scott străbătu camera cu pași mari spre el, strigându-l. Colț Alb veni la el, fără să facă salturi, totuși repede. Bărbatul se lăsă în jos, față-n față cu el, mângâindu-l cu mișcări lungi pe ceafă, spre urechi. Și lupul mârâi drept răspuns și nesfârșită îi fu bucuria. Își aruncă brusc capul înainte, își făcu loc între mâna și trupul stăpânului și aici, fără să mai mârâie, continuă să se cuibărească și să se alinte. (din volumul Colț Alb) Rezolvă cerințele următoare! 1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cine este Colț Alb? a. un lup îmblânzit; b. un câine de sanie;

c. un câine de pază; d. un îngrijitor de câini.

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce îl nedumerea pe Colț Alb la Weedon Scott după ce l-a mușcat pe acesta de mână? a. că era bandajat și avea mâna susținută de o eșarfă; b. că îl numea „lupul cel bătăuș”; c. că stătea departe de el ca să nu fie mușcat din nou; d. că l-a lăsat liber și îi vorbea cu blândețe. 3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Care sunt semnele că lupul cel bătăuș acceptă greu apropierea omului? a. mârâie și i se zbârlește părul; b. se culcă sub mâna amenințătoare a omului; c. ascultă vorba blândă a lui Weedon Scott; d. zace jos, lângă sobă, refuzând mâncarea. 4. Scrie răspunsul pe rândurile de mai jos. are sunt cele patru acțiuni care îl conving pe Colț Alb că Weedon Scott îi vrea binele și nu C dorește să îl pedepsească? Cele patru acțiuni ale lui Weedon Scott care arată că dorește binele lui Colț Alb sunt: a. �� b. �� 59

c. �� d. �� 5. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum a considerat Colț Alb că trebuie să-și arate credința față de stăpân? a. s-a bătut cu ceilalți câini; b. a suferit când acesta a fost plecat;

c. mârâia când se apropia cineva de el; d. a devenit paznicul colibei stăpânului.

6. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. După ce îi recunoștea Colț Alb pe cei care veneau cu gânduri rele? a. după pasul zgomotos și mersul sigur; b. după faptul că mergeau direct la ușa cabanei; c. după mersul furișat și privirea piezișă; d. după faptul că erau alungați de stăpânul lui. 7. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. De ce Weedon Scott este considerat zeu de către Colț Alb? a. pentru că nu l-a pedepsit când a greșit; b. pentru că îl vede având puteri extraordinare; c. pentru că are mulți câini; d. pentru că pleacă într-o călătorie. 8. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Când îi sporeau suferința și neliniștea lui Colț Alb? a. atunci când stăpânul îngrijea alți câini; b. atunci când Matt îl hrănea;

c. atunci când stăpânul lipsea; d. atunci când era foarte frig.

9. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Cum s-a manifestat Colț Alb când a lipsit stăpânul lui? a. a refuzat mâncarea și nu avea chef de viață; b. s-a lăsat mângâiat de Matt; c. nu l-a lăsat pe Matt să aibă grijă de el; d. s-a bătut cu alți câini pentru a-și arăta puterea. 60

10. Scrie răspunsul tău, pe spațiul următor. În text se spune: Și așa, pentru că îi trebuia un zeu, Colț Alb rămase. De ce crezi că lupul avea nevoie de un zeu? 11. Personajul principal, Colț Alb, trece prin emoții și sentimente diferite. Completează tabelul, menționând câte o situație care determină fiecare stare/emoție. Emoția/sentimentul

Situația

teamă bucurie tristețe suferință

12. Transcrie, din text, două fapte care arată bucuria lui Colț Alb la revederea cu stăpânul său. a. �� b. �� 13. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce a învățat Colț Alb de la stăpânul lui? a. să nu se bată cu alți câini; b. să anunțe când vin hoții;

c. să îl aștepte când este plecat; d. să ofere și să primească iubire.

14. Citește cu atenție următoarele enunțuri. Scrie A în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri adevărat și F în caseta din dreptul enunțului pe care îl consideri fals. Îmblânzindu-se, Colț Alb nu a mai avut instinctele de lup sălbatic și i-a fost ușor să se adapteze la viața alături de om. Dacă ar fi fost pedepsit de Weedon Scot pentru că l-a mușcat, Colț Alb nu ar fi ac‑ ceptat să fie îmblânzit. 61

15. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Ce proverb ar putea constitui mesajul acestui text? a. Dacă o pasăre în colivie nu cântă din dragoste, ea cântă plină de furie. b. Un prieten adevărat îți rămâne întotdeauna prieten. c. Musafirul nepoftit este întâmpinat de câini. d. Singurul mod de a avea prieteni este de a fi tu însuți un bun prieten. 16. Cel mai important mesaj al acestei povestiri este că atunci când faci bine în jurul tău și ceilalți îți vor oferi bunătate. Scrie o compunere în care să prezinți o faptă bună pe care ai făcut-o sau de care ai auzit. Poți prezenta și o întâmplare din care reiese cum este bine să te porți cu animalele. În compunerea ta vei respecta următoarele cerințe: – vei prezenta personajele și întâmplarea; – vei alege un titlu potrivit compunerii; – vei redacta compunerea în 10–12 rânduri; – vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină. Jurnal de reflecție

Răspunsuri Testul 1 – Când stăpânul nu-i acasă, de Emil Gârleanu 1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. șoricelul–pofticios; motanul–răbdător; câinele–agitat; stăpânul-obosit; 6. sare cu laba deasupra lui; îl apasă cu ghearele; îl ia între labe și îl strânge; îl răsucește în aer; îl lasă amețit; 7. d; 8. 5, 7, 3, 1, 4, 6, 2; 9. A, F; 10. încântare, teamă, încredere; 11. răbdător, viclean, jucăuș. Testul 2 – Micul prinț, după Antoine de Saint-Exupéry 1. c; 2. a; 3. c; 4. b; 5. a; 6. nu avea ajutor din partea nimănui pentru a repara avionul; 7. Micul prinț: E bine că mi-ai dat și-o ladă…; Aviatorul: Vasăzică vii de pe altă planetă?; 8. c; 9. d; 10. F, A; 11. a; 12. c; 13. L-a întrebat pe aviator dacă și el vine tot din cer, apoi de pe ce planetă este. 14. nu părea un copil pierdut în inima pustiului (era sigur pe el); îl privea cu gravitate; punea multe întrebări. Testul 3 – Marușca și cele douăsprezece luni 1. b; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. a; 7. b; 8. Semnele vremii se potrivesc cu cele ale lunii care ocupă cel mai înalt bolovan (ianuarie); 9. nu mulțumește pentru flori; nu o poftește pe Marușca să guste din fructe; nu dă binețe lunilor anului; nu cere voie să se apropie; răspunde obraznic atunci când i se pune o întrebare; 10. mama vitregă: Ce nevoie am la casa mea să țin...; Marușca: Oare unde aș pu‑ tea găsi, rogu-vă...; Martie: Hai, Marușca, culege degrabă!; Ianuarie: Ce vânt te‑a adus...; Olena: Du-te, Marușca, în pădure... și Cine ești tu, să mă iscodești...?; 11. cuviincioasă, harnică, sufletistă; 12. c; 13. A, F, A, F. Testul 4 – Ursul, simbol al bogăției naturii 1. c; 2. c; 3. b; 4. caracteristici: mușchii spatelui sunt asemeni unei cocoașe, are blană brună, gheare lungi, corp greoi; hrană: jir, ghinde, ciuperci, furnici, alte animale; continente: Europa, Asia, America; zone preferate: păduri din munți, liniștite; 5. b; 6. cea mai însemnată populație de urși din Europa; 6300 de exemplare; 7. b; 8. d; 9. vânătoarea pune în pericol existența speciei, căci sunt împușcați mai mulți urși decât se nasc; 10. a; 11. Granițe deschise pentru urși în Carpații României și Ucrainei; 12. a; 13. să nu depoziteze gunoi la întâmplare; să culeagă fructele din livezi; să nu lase hrană afară; să nu adauge în compost resturi cu miros puternic. Testul 5 – Fata în alb, după Constantin Chiriță 1. c; 2. a; 3. b; 4. a; 5. c; 6. b; 7. își stabilesc un post de observație în stejar înainte de întâlnire; 8. bunica Laurei: N-ai alt loc...; Dan: Mi se pare că...; Tic: În tirul cu praștia...; bătrâna din parc: Aoleu, maică!; 9. 2, 4, 1, 6, 5, 3; 10. a; 11. d; 13. a; 14. b; 15. le spune cât vor sta în copac și ce mutre vor face văzând că au fost păcăliți; 16. b.

Testul 6 – Brașov – oraș al trecutului și al prezentului 1. d; 2. a; 3. b; 4. în centrul țării; în Depresiunea Brașovului; în curbura internă a Carpaților; la 161 km de București; 5. d; 6. statuia de pe contraforturile Bisericii Negre cu stema Brașovului dedesubt; 7. b; 8. a; 9. b; 11. stada Sforii; cele mai înguste străzi; 12. a; 13. de aici au fost răspândite cărți în limba ro‑ mână; 14. a; 15. c. Testul 7 – Bunica, de Barbu Ştefănescu Delavrancea 1. a; 2. d; 3. b; 4. c; 5. bunica – îl mângâie, îl sărută pe frunte, îi spune povești; nepotul – sărută mâna bunicii; 6. c; 7. c; 8. a; 9. a; 10. a; 11. b; 12. era așa de bine în poala bunicii; se simțea ușor; bunica avea o poală fermecată; adormea fericit; 14. b. Testul 8 – Istoria prinde viață, după Damian Dibben 1. a; 2. b; 3. d; 4. d; 5. c; 6. a; 7. Charlie: Dacă te uiți...; Căpitanul Macintyre: Zece, nouă, opt...; Mătușa Rose: Sper că ai călătorit bine...; Jake: Probabil că există o explicație... 8. Punctul Zero, cen‑ trul de comandă al Serviciului Secret al Păzitorilor Istoriei; 9. c; 10. ghiozdan, uniformă; 11. A, F; 12. a; 13. 2, 4, 1, 3; 14. Fapte reale: călătoria cu vaporul, existența insulei; Fapte imaginare: călătoria în timp; întâlnirea cu oameni din trecut; existența unui serviciu de pază a istoriei. Testul 9 – Minuni ale lumii antice 1. b; 2. d; 3. a; 4. a; 6. c; 7. distanța de la Pământ la Soare este de un miliard de ori mai mare decât înălțimea piramidei; 8. b; 9. c; 10. b; 11. a; 12. A, F. Testul 10 – Dascălul iubirii, după Jack London 1. a; 2. d; 3. a; 4. nu îl lovea; l-a lăsat liber; îi vorbea blând; l-a hrănit; l-a mângâiat; 5. d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. a; 10. Ştia din haită că trebuie să aibă un conducător/pentru a se simți în siguranță; 11. teamă – după ce îl mușcă pe Scott; bucurie – întoarcerea stăpânului; tristețe – perioadele când nu își vede stăpânul; suferință – absența îndelungată a lui Scott; 12. stă în picioare; se cuibărește și se alintă; 13. d; 14. F, A; 15. d.