Natura și viata

Revista școlară

NATURĂ ȘI VIAȚĂ Anul I, NR. 1/FEBRUARIE 2018

Coordonatori: Rus Alexandrina-Corina & Cîmpean Marika Emese ISSN 2601 - 4173 ISSN-L 2601 - 4173

REVISTA ȘCOLARĂ

NATURĂ ȘI VIAȚĂ COLEGIUL NAȚIONAL ”PETRU RAREȘ” BECLEAN

ANUL 1, NR. 1, FEBRUARIE 2018

COORDONATORI: ALEXANDRINA-CORINA RUS

MARIKA EMESE CÎMPEAN

ISSN 2601 - 4173 ISSN-L 2601 - 4173

Desenul de pe copertă a fost realizat de eleva Rusu Cristina Colegiul de Arte Baia Mare

Referent științific: • Prof. Hudrea Daniela – Inspector școlar proiecte educaționale, Inspectoratul Școlar BistrițaNăsăud

Coordonatori: • Prof. Rus Alexandrina-Corina • Prof. Cîmpean Marika Emese

Colaboratori: Prof. Nicula Mircea Cristian Prof. Măierean Ovidiu Prof. Mureșan Simona Camelia Prof. Mureșan Flavius Prof. Zinveliu Diana Prof. Şofron Paul Chirilă Prof. Maria Rodean Prof. dr. ing. Uliescu Madalina Prof. Matean Iuliana Prof. Rusu Cristina Prof. Reuț Mirela Prof. Ursache Gabriela Alina Prof. Petricică Mirela Carmen Prof. Stanciu Liliana Prof. Naghi Elisabeta Edit

Prof. Spălnăcan Diana Prof. Ion Lenica Prof. Vocheci Mădălina Prof. Barbu Mirela Prof. Badeaon Mariana Prof. Ghițulescu Claudia Prof. Doina Mihaela Zamfir Prof. Oriță Florentina Prof. Oriță Florin Prof. Popescu Monica Prof. Cioara Coralia Prof. Chivu Laura Claudia Prof. Duroi Alice Isabela Prof. Moraru Elena Dana Prof. Purenciu Mihaela

Revista a fost realizată în cadrul proiectului regional IA ATITUDINE! proiect inclus în CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Beclean, 2018

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PENTRU UN MEDIU MAI CURAT, PENTRU UN CLUJ CIVILIZAT! Autori: Biriş Loredana, clasa a XI-a Cenan Andreea, clasa a XI-a Prof. coordonator: Şofron Paul Chirilă Colegiul Tehnic Napoca, Cluj-Napoca Cine suntem noi?

Elevi de la Colegiul Tehnic Napoca din Cluj-Napoca, un liceu cu profil tehnologic care pregăteşte forţă de muncă în domeniul turismului şi al designului vestimentar, o unitate de învățământ care oferă servicii educaționale de calitate, într-un mediu propice eduației şi formării profesionale, cu personal dedicat, promotor al valorilor fundamentale ale culturii române şi europene, al încrederii în sine, al cultivării unei atitudini pozitive față de muncă, al toleranței şi respectului pentru valorile democrației europene.

OBIECTIVE: o Conştientizarea importanței protejării mediului înconjurător; Stimularea creativității elevilor în realizarea de activități privind protejarea o mediului înconjurător; o Dezvoltarea conştiinței civice în rândul elevilor şi a membrilor comunității ; Asumarea responsabilității acțiunilor proprii; o o Realizarea unor materiale tematice cu mesaje privind protecția mediului; REZULTATE ÎNREGISTRATE: ✓ Colaborarea echipelor de elevi şi profesori cu partenerii şcolii ✓ Implicarea în activitatea de cercetare şi valorificarea informaţiei în realizarea sarcinilor de lucru ✓ Realizarea unor postere/ expoziții tematice ✓ Igienizarea spațiilor şcolii şi a spațiilor verzi din vecinătatea şcolii ✓ Obținerea de diplome, în semn de recunoaştere din partea comunității ✓ Promovarea în presa locală DESCRIEREA ACTIVITĂŢII Realităţile zilelor noastre arată că secolul XXI este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei, dar şi a celor mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra calităţii vieţii, prin influenţa negativă asupra mediului înconjurător şi apariţia unui dezechilibru ecologic de care se face responsabil omul modern. În acest vârtej al permanentelor schimbări este necesar să tragem un semnal de alarmă cu privire la efectele negative ale acţiunilor umane reflectate asupra mediului, în general, şi asupra hărţii verzi a fiecărei comunităţi locale, în special. În acest context, elevi şi profesori ai Colegiului Tenic Napoca din Cluj-Napoca am înţeles necesitatea păstrării calităţii mediului ca deziderat al unei vieţi sănătoase şi am decis să ne implicăm într-o serie de activităţi ecologice, având ca obiectiv diminuarea şi remedierea efectelor negative ale civilizaţiei greşit înţelese în mediul clujean.

Dintre acţiunile întreprinse, putem aminti: ecologizarea unor zone din raza municipiului Cluj-Napoca (Pădurea Hoia, Pădurea Făget, Malul stâng al Someşului din capătul cartierului Grigorescu), curtea şi împrejurimile şcolii, zone turistice vizitate de clujeni, precum şi redactarea unor scrisori deschise adresate autorităţilor locale şi cetăţenilor municipiului Cluj---Napoca, cu mesaje de protejare a mediului.

3

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Aventura noastră ecologică din cadrul Proiectului ,, Pentru un mediu mai curat, pentru un Cluj civilizat !,, a debutat, în acest an şcolar, printr-o activitate de cercetare, întreprinsă de elevii claselor cu profil de turism, cu privire la problema zonelor verzi din cartierul Mănăştur, în încercarea de a identifica un spaţiu pe care să-l putem include într-o activitate de igienizare, având, ulterior posibilitatea de a monitoriza şi asigura, periodic ecologizarea zonei. Am aflat, potrivit informaţiilor existente la Registrului Spaţiilor că fiecare clujean ar beneficia de 25,6 metri pătraţi de spaţiu verde, rata fiind calculată la numărul oficial de locuitori din Cluj-Napoca, 318.000, furnizat de Direcţia Regională de Statistică. Au fost luate în considerare spaţiile verzi de pe străzi, din scuaruri şi cimitire, cele din parcuri şi din pădure, dar şi spaţiile verzi pe care le deţin bisericile, şcolile sau bazele sportive. În topul celor mai verzi cartiere, Mănăşturul, zonă în care este situată şcoala noastră, se află pe locul trei cu 1.167.793 mp Pentru demersul nostru, ne-am oprit la Parcul Colina, situat la capătul cartierului, în apropierea şcolii, un loc de promenadă pentru clujenii care locuiesc în vecinătate, tranzitat de pensionari şi familii cu copii. Parcul e acoperit, în mare parte, de copaci şi are o suprafță considerabilă, aleea principală măsurând aproximativ 600 m lungime şi oferind multă umbră pentru cei ieşiţi la promenadă. Din nefericire, cu toate eforturile societăţii de salubrizare care igienizează zona, la sfârşitul fiecărei zile, urmele civilizaţiei geşit înţelese îşi fac simţită prezenţa în acestă oază de verdeaţă şi multe gunoaie, în special PET-uri goale, se găsesc aruncate printre copac

Misiunea noastră nu a fost una uşoară , dar renunţând pentru câteva ore la pixuri şi caiete ne-am înarmat cu măturoaie, sape, greble, mănuşi, saci menajeri, multă răbdare şi dorinţă de a reda clujenilor un loc de promenadă şi relaxare curat şi am început munca. În activitate au fost implicaţi 120 de elevi şi 7 profesori ai Colegiului Tehnic Napoca, având ca parteneri o echipă de muncitori de la firma de salubrizare SC ROSAL, în baza unui parteneriat încheiat între cele două instituţii. Utilizând maşini de cosit, muncitorii au tăiat iarba pe care, ulterior, elevii au greblat-o şi au depozitat-o în saci menajeri. De asemenea, au fost adunate gunoaiele lăsate în zonă de trecători , în special pet-uri şi hârtii, iar două echipe de elevi, înarmaţi cu ciocane şi cuie, au plasat, în locuri vizibile, plăcuţe cu mesaje ecologice: ,,Natura te iubeşte. Ocroteşteo!,, ,,Pentru un mediu mai curat, pentru un Cluj civilizat !,, sau “Şi noi iubim Clujul curat !,,.

De asemenea, elevii, purtând tricouri verzi cu însemnele şcolii, în armonie cu verdele crud al naturii, au distribuit trecătorilor fluturaşi tematici, cu aceleaşi mesaje, în încercarea de a-i sensibiliza şi de a-i determina să protejeze această zonă, păstrând-o curată.

Rezultatele muncii noastre nu s-au lăsat aşteptate: 10 saci menajeri încărcaţi de elevi în maşina de salubrizare a celor de la SC ROSAL , dar şi o experienţă inedită pentru cei care au luat pentru prima dată în mână un măturoi sau o greblă. Lucrând în echipă cu partenerii noştri, am învăţat să apreciem munca celor pe care îi consideram, până nu demult, doar nişte

4

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

simpli muncitori la o firmă de salubrizare, iar bucuria împărtăşită de cei care au trecut prin zonă şi au apreciat iniţiativa noastră ne-a oferit satisfacţia misiunii îndeplinite. Cu toţii am conştientizat că un pas mic pentru noi înseamnă un pas uriaş pentru viitorul verde al Clujului, pentru un mediu mai curat, pentru un Cluj civilizat! În proiectul nostru, un rol important îl are şi ecologizarea spațiilor verzi din incinta şcolii. În acest sens am desfăşurat o activitate în parteneriat cu SC ROSAL GRUP, partener extrem de activ în activitatea de salubrizare şi ecologizare a municipiului Cluj-Napoca.

Elevii au avut sarcini de lucru diferite: • Realizarea de afişe şi fluturaşi cu mesaj eco, privind ocrotirea naturii şi protejarea mediului • Expunerea mesajelor la loc vizibil • Împărțirea de fluturaşi tematici locuitorilor oraşului Cluj Napoca • Acțiuni de ecologizare în perimetrul şcolii • Plantarea de arbuşti Coordonați de cadrele didactice, elevii au selectat mesaje eco şi au realizat afişele şi fluturaşii necesari desfăşurării activității. Apoi, după reunirea grupelor în colaborare cu echipele de lucru ale partenerului nostru, S.C. ROSAL GRUP, au desfăşurat acțiuni de ecologizare, au curățat arbuştii din curtea şcolii, au greblat şi au curățat aceste spații, au plantat arbuşti.

Activitatea de ecologizare a beneficiat şi de sprijin logistic din partea partenerului nostru care a asigurat echipamentul necesar. ❖ Au fost afişate mesajele eco, la loc vizibil atât pentru membrii comunității şcolare cât şi pentru locuitorii oraşului. ❖ În final, elevii împreună cu cadrele didactice au participat la acțiunea de conştientizare a comunității, prin distribuirea de fluturaşi cu conținut tematic argumentându-se acțiunea prin importanța menținerii unui mediu sănătos.

Dorinţa omului de-a petrece timpul liber în natură a devenit din ce în ce mai puternică, turismul fiind o constantă a vieții omului modern. Natura începe să patrundă din ce în ce mai mult în viaţa noastră, ea înlocuieşte universul de beton şi sticlă al marilor oraşe.

5

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Efectele vacanţelor şi ale turismului în natură sunt deseori negative. Datorită turiştilor care s-au întrecut în deteriorarea mediului şi poluarea solului cu numeroase deşeuri s-au observant adevărate ‘‘oaze’’ de mizerii.

Din dorinţa de-a face cât mai accesibile frumuseţile unor locuri din natură, s-au construit drumuri care au tulburat armonia peisajului cu implicații directe, mai puțin favorabile, asupra mediului înconjurător.

Poluarea zonelor turistice cu deşeurile menajere ale oraşelor este o gravă problemă; malurile râurilor, lacurilor, marginile pădurilor, râpele sau chiar peşterile devin gropi de gunoi. Ele au ca rezultat degradarea faunei şi florei, poluarea apelor de suprafată şi a pânzei freatice. În consecință, elevii şcolii noastre şi-au propus să igienizeze şi zonele cu potențial turistic din municipiu, vizitate zilnic de turişti, care, lângă autocar, pe marginea drumului, lasă resturi alimentare şi alte deşeuri, probabil furaţi de frumuseţea peisajului uitând să le adune şi să le depoziteze în locurile special amenajate. Aşadar, am decis să nu trecem nepăsători şi să redăm peisajului frumuseţea lui naturală, îndepărtând dovezile civilizaţiei greşit înţelese.

Proiectul şi-a propus şi activități având ca scop formarea unui comportament responsabil şi a unei atitudini pozitive la elevi față de mediul înconjurător, urmărindu-se conştientizarea elevilor asupra importanţei ocrotirii naturii şi mediului înconjurător, prin stimularea creativității şi realizarea de materiale tematice ca rezultat al sistematizării informațiilor colectate de ei în urma propriei lor activități de cercetare şi analiză.

Activitatea, denumită „Colțul Verde’’, a constat în: • Realizarea unui spațiu de colectare a deşeurilor electrice şi electronice • Prezentarea unor informații specifice activității • Amenajarea unei expoziții cu materialele realizate: „Colțul Verde’’ Elevii au selectat informaţii despre mediu şi le-au sistematizat realizând afişe şi flyere cu conținut tematic, planşe, în care creativitatea elevilor s-a regăsit în desene, colaje cu imagini adecvate temei.

De asemenea, s- a realizat un spațiu de colectare a deşeurilor electrice, prin pregătirea unor recipiente de colectare selectivă a deşeurilor, inscripționarea lor şi informarea tuturor elevilor şi profesorilor despre importanța colectării deşeurilor, pe categorii .

Astfel au elevii au promovat ideea menținerii unui mediu sănătos şi prin evidențierea faptului că acțiunea de colectare selectivă a deşeurilor este una dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor menajere, în vederea transformării lor în produse utile.

Totodată, datorită importanței colectării selective a deşeurilor în vederea responsabilizării participanților la activitate, au fost prezentate tipurile de deşeuri: menajere, stradale, asimilabile cu deşeurile stradale, voluminoase, din construcții, agricole, spitaliere, periculoase.

De asemenea, a fost precizat şi cadrul legislativ din domeniul gestionării deşeurilor, tipurile de containere pentru colectarea selectivă, precum şi alte materiale ilustrative şi informative pregătite de elevi, mesaje cu conținut ecologic şi s-au organizat concursuri între clase cu întrebări pe această tematică.

6

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Proiectul nostru s-a încheiat cu redactarea unei scrisori adresate autorităților locale şi a unei scrisori deschise adresate cetăţenilor Municipiului Cluj-Napoca, pentru conştientizarea importanţei protejării naturii şi a spaţiilor verzi din municipiu.

7

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PROMOVAREA TURISMULUI VERDE PRIN EXCURSII ȘCOLARE Autor: Raluca Pop, clasa a XII-a L1 Prof. coordonator: Maria Rodean Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii Datorită săptămânii dedicate activităţilor extraşcolare „Şcoala Altfel --- Să ştii mai multe, să fii mai bun’’, desfăşurată în perioada 18-22 aprilie 2016, am participat împreună cu clasa mea, cu doamna dirigintă Mileşan Cozmina şi cu doamnele profesoare Rodean Maria şi Arion Loredana la o excursie organizată în Munţii Apuseni.

Scopul principal al acestei excursii a fost cunoaşterea şi vizitarea obiectivelor turistice naturale din apropierea localităţii Turda.

Dat fiind faptul că în această regiune sunt multe atracţii turistice, a fost necesar un moment organizatoric pentru a realiza un plan concret pentru cele 3 zile propuse ca timp de desfăşurare a activităţilor. Am găsit ca loc de cazare, care să răspundă necesităţilor noastre, o pensiune situată în comuna Moldoveneşti, la 15 km distanţă de municipiul Turda. Apoi cercetările noastre au continuat în ceea ce priveşte destinaţiile posibile pentru drumeţiile zilnice. Am ales pentru prima zi o drumeţie până la Podeni, sat situat la 11 km distanţă de Moldoveneşti, iar pentru a doua zi ne-am propus un obiectiv mai dificil, traseul montan până la Piatra Secuiului, în apropierea satului Râmetea din judeţul Alba. Cea de-a treia zi am dedicato treburilor organizatorice dinainte de plecarea acasă.

Odată ajunşi la Moldoveneşti, cazaţi la pensiune, ne-am organizat pentru prima noastră expediţie. Pornind pe drumul de piatră care leagă satele Moldoveneşti şi Podeni, ne-am abătut repede de la traseul propus, fiind atraşi de frumuseţea peisajelor, de susurul apei unui mic pârâiaş, care se strecura printre arbuşti și pâlcuri de copaci, deseori oferind poieniţe numai bune pentru popas.

Ne-am continuat drumul, iar diversitatea formaţiunilor de roci şi a reliefului ne-au determinat adeseori să explorăm dealurile alăturate traseului, micile scorburi sau să cercetăm locurile de unde izvorăsc firicele de apă.

Drumul de întoarcere, pe acelaşi traseu, ne-a oferit o altă perspectivă, cauzat poate şi de apariţia unor urme de nori care ne-au grăbit pasul spre adăpostul pensiunii. Seara, împărtăşind împresii, am reunit imaginile imortalizate în fotografii şi am realizat un jurnal foto al zilei care se apropia de final.

A doua zi, traseul fiind mult mai dificil şi mai întins, am pornit imediat după micul dejun, cu provizii de apă şi mici gustări.

Trebuie să recunosc că traseul pe care ni l-am propus, de la Moldovenești la Piatra Secuiului din Râmetea, a fost foarte solicitant, atât din punct de vedere fizic, precum și din punct de vedere psihic. Urcușul abrupt al muntelui, porțiunile de noroi, lipsa indicatoarelor turistice ne-au făcut adeseori să declarăm „Nu mai putem!’’, „Vrem să ne întoarcem!’’. Dar

8

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

surpriza oferită de spectacolul naturii, micile bucurii găsite în formele arborilor sau culorile florilor, ne îndemnau tacit să mergem mai departe. Și drumul a continuat... iar destinația finală a răsplătit cu desăvârșire efortul pe care l-am depus: imagini care ne-au tăiat răsuflarea, stânci apărute parcă de nicăieri pentru a ne impune respectul pentru măreția naturii.

Ne aflam parcă pe acoperișul lumii! Noi, temerarii, deasupra tuturor! Și pentru că ne-a plăcut... anul acesta ne-am propus să cercetăm alte trasee din aceeași zonă turistică, deoarece așa am aflat că natura te cheamă la ea, pentru că suntem parte din ea.

9

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

ECOTURISM TERESTRU ȘI NAVAL ÎN PARCUL NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI Autor: Toma Georgian, clasa I A Profesor coordonator: dr. ing. Uliescu Madalina Colegiul Tehnic”Edmond Nicolau” Brăila Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusive întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.

Data de 2 februarie a fost stabilită ca Zi Mondială a Zonelor Umede prin semnarea la Ramsar, în Iran---1971, a Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă international ă, în special ca habitat al păsărilor acvatice.Desemnarea unei zone umede ca sit Ramsar este o recunoaştere a importanţei şi a gestionării adecvate a acelei zone pe plan mondial. În afară de Delta Dunării, care a fost declarată Sit Ramsar în anul 1991, în anul 2001, a fost declarat cel de-al doilea Sit Ramsar şi anume Balta Mică a Brăilei. Din fosta Deltă Interioară (Balta Brăilei şi Balta Ialomiţei) doar o treime din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie, ca urmare a acţiunii de îndiguire a peste 75% din suprafaţa fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zonă umedă se găsesc acum în cele 10 insule din zona inundabilă care constituie Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este cuprins în lista „Rezervaţii ale Biosferei, Parcuri Naţionale sau Naturale cu o suprafaţă de 17.529 ha’’. Este localizat în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, între localităţile Vadu Oii şi municipiul Brăila, în Ecoregiunea României nr. 20. Din 21.05.2004 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Sediul Administratiei se afla in municipiul Brăila, str. Golesti, nr. 29. Balta Mică a Brăilei este formată dintr-o salbă de 7 insule şi ostroave principale, aflate în regim de liberă scurgere, cu o suprafaţă cumulată de 15.000ha (Stoiculescu, 1998).

Fiecare dintre aceste insule reprezintă o entitate geomorfologică distinctă, alcătuită din grinduri, sectoare plane, gârle, privale, japşe, bălţi şi lacuri, având aspectul general al unei „farfurii’’, cu zonele mai ridicate spre exterior şi cele joase spre interior (Popescu, 1992).

Pescuitul şi comerţul cu peşte şi produse din peşte sunt activităţi prezente în toate localitatile limitrofe Bălţii Brailei. Microzona satelor de la malul Dunării s-a remarcat printr-o înflorire a meşteşugurior feminine (covoare şi ţesături) şi masculine (împletituri din nuiele - coşuri, garduri şi din papură şi stuf - acoperişuri şi rogojini).

10

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Capacitatea de suport turistic, a fost determinată pentru 2 dintre cele 8 zone de protecţie integrală ale Bălţii Brăilei, de către profesorul Costel Negrei din cadrul ASE Bucuresti astfel: 15 turişti pe zi în zona de conservare specială Fundu Mare şi 25 de turişti pe zi în zona de conservare specială Egreta. Această capacitate de suport turistic a fost avizată în şedinţa Consiliului Ştiinţific al administraţiei Bălţii Brăilei din 9 --- 10 noiembrie 2005.

Infrastructura de vizitare propusă a se realiza este alcătuită din următoarele obiective: un centru de vizitare plutitor şi itinerant; patru observatoare plutitoare pentru avifauna şi flora acvatică şase turnuri de observare; patruzeci şi şase panouri mici cu rol informativ şi de atenţionare; şaisprezece panouri mari cu rol informativ pentru ambarcaţiunile aflate în marş pe Dunăre. Într- o plimbare de trei ore cu un vaporaş, turiştii pot vedea numeroase specii protejate de păsări, peşti şi reptile, iar pentru un sejur de cinci zile pot face echitaţie, plimbări cu barca, drumeţii în căruţe cu coviltir, canotaj sau pot merge pe urmele lui Panait Istrati. Balta Mică a Brăilei a fost vizitată în sezonul estival 2015, în medie de 8.000 de persoane. Observatoarele plutitoare sunt fără propulsie şi vor fi amplasate pe lacurile Chiriloaia, Cucova, Gâsca şi Vulpaşu. De pe ele se poate admira foarte bine fauna Bălţii Mici a Brăilei Turnurile de observare sunt amplasate în locaţiile prevăzute pe hartă, în proximitatea coloniilor, permitând atât observarea comportamentului păsărilor, cât şi - datorită înălţimii lor - o vedere de ansamblu a peisajului.

Panourile mici cu rol informativ şi de atenţionare se vor instala în special la limita parcului şi pe traseele de vizitare, dar şi la intrarea în zonele de protecţie. Pe lângă descrierea zonei, ele vor afişa şi regulile ce trebuie respectate de către vizitatori.

Panourile mari vor fi amplasate pe mal, pentru a fi văzute din ambarcaţiunile care navighează în zonă şi a le atrage atenţia asupra faptului că traversează o arie protejată şi

11

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

comportamentul lor trebuie adecvat acestui specific (evitarea deversărilor, a zgomotului intens). Inscripţiile vor fi bilingve română şi engleză.

Turiştii care ajung cu bărci pescăreşti sau pneumatice de la comunele Măraşu sau Frecăţei pot vedea flora şi fauna specifice unei zone mlăştinoase, pot realiza plimbări cu vaporul pe Dunăre şi pe canale, excursii cu bărci lipoveneşti şi drumeţii, vânătoare, pescuit, escaladă (în Munţii Măcinului), observarea coloniilor de păsări, plimbări cu bicicleta, caiaccanoe, tabere de cercetaşi. În zonă pot fi degustate bucate greceşti, turceşti, româneşti şi lipoveneşti, făcute după reţete

unice.

Referatul face parte din Proiectul Scolar de Parteneriat Educational ce v-a fi desfăşurat între Colegiul Tehnic ‘‘Edmond Nicolau’’ Braila, Facultatea de Inginerie Braila --- specializarea ‘‘Ecologie si Protectia Mediului’’ şi ISJ Braila şi dedicat ZILEI MONDIALE A ZONELOR UMEDE.

Bibliografie 1. greenly.ro/biodiversitate/intre-natura-si-agricultura-judetul-braila 2. ALBU, DUMITRICA. BRĂILA : Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii. Galaţi, Editura Alma, 1993.

3. DUMITRESCU, EMILIA. Peisaj în Bălţile Brăilei . Brăila, Editura Istros, 1998.

12

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

STAŢIUNEA ECOTURISTICĂ BĂILE FIGA Autor: Burcutean Amalia, clasa a IX C Prof. coordonator: Matean Iuliana Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa Băile Figa, prima staţiune ecoturistică din România şi cea mai nouă staţiune a judeţului Bistriţa-Năsăud, a fost amenajată în cadrul proiectului ,,Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest" realizat de Consiliul Local Dej în colaborare cu Consiliile Locale Beclean, Cojocna, CJ Bistriţa-Năsăud şi CJ Cluj şi finanţat prin fonduri Phare 20051.

Din punct de vedere administrativ, Băile Figa constituie unul dintre cartierele oraşului Beclean, aşezat la confluenţa Someşului Mare cu Şieul şi Meleşul. În cadrul oraşului Beclean, spaţiile verzi şi zonele de agrement se întind pe o suprafaţă de 21 ha, între acestea evidenţiinduse zona de agrement Figa. Accesul din Beclean spre cartierul Figa se face pe un drum secundar care se desprinde din drumul judeţean Beclean-Bistriţa.

Relieful este format din dealuri joase (sub 320 m), ce aparţin Câmpiei Transilvaniei, staţiunea Băile Figa fiind situate într-o mică arie depresionară sub formă de pâlnie cu diametrul de circa 500 de m, la 2 km SE de oraşul Beclean 2. Sectorul de apariţie a sării şi a apelor sărate la suprafaţă este alcătuit din punct de vedere geologic din argile cu intercalaţii de gresii şi nisipuri, la care se adaugă nisipuri şi mâluri.

Clima este temperat-continentală moderată cu influenţe oceanice, etajul dealurilor joase, cu temperaturi medii anuale de 8- 9°C şi precipitaţii medii anuale de 650-700 mm3. Apele staţiunii sunt reprezentate prin Pârâul Sărat, aflat în nordul depresiunii Figa, ape subterane clorurate sodice şi bălţi cu apa sărată şi nămol terapeutic. Pârâul Sărat, afluent al râului Meleş, adună apele sărate din patru izvoare ce curg în perimetrul staţiunii. Bălţile cu apă sărată seaca în timpul verii, datorită temperaturilor ridicate, lăsând în locul lor cruste de sare.

Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase (fag şi gorun), mai exact, Pădurea Coşarca, pe dealurile ce marginesc mica depresiune Figa şi din plante specifice sărăturilor (specii halofile) în vatra depresiunii. Solurile din depresiunea Figa fac parte din clasa luvisoluri, de productivitate inferioară. Resurse naturale de la Băile Figa sunt reprezentate prin sare, nămolul sărat cu grosimi cuprinse între 0,35-0,55 m şi apele clorosodice, utilizate încă din trecut.

Oferta turistică a ecostaţiunii Băile Figa este alcătuită din fondul turistic (potenţialul turistic) şi infrastructură turistică (Cocean P, 1999), aceasta din urmă în continuă dezvoltare şi în prezent la Baile Figa. Acestea stau la baza practicării unui turism curativ şi de agrement, în principal, preponderent de weekend.

Fondul turistic al staţiunii cuprinde resurse naturale şi resurse antropice. Resursele cadrului natural includ relieful (depresiunea Figa şi dealurile ce o străjuiesc), apelor clorosodice, nămolul sărat şi vegetaţia (îndeosebi, pădurile de foioase de pe dealuri etc.).

Dintre resursele naturale precizate mai sus, cele mai importante sub raport turistic la Băile Figa sunt apele sărate clorosodice şi nămolul sărat. Apele subterane sărate apar la zi sub forma celor patru izvoare ce formează Pârâul Sărat, salinitatea acestora datorându-se zăcămintelor bogate în sare gemă ce se află aproape de suprafaţa actuală a terenului. Pe lângă sare, apele subterane de la Băile Figa conţin şi brom.

1

www.bailefiga.ro Plaianu, C., Martian, I., 1985.

3 Cocean, Botan, Ilovan, 2011.

2

13

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Bălţi cu apă sărată si nămol

Pădurea oferă un cadru relaxant

În depresiunea Figa se află un sit arheologic, în parte afectat de lucrările de construcţii a infrastructurii, altă parte, în stare de conservare, la partea superioară a Pârâului Sărat. Au fost scoase la suprafaţă, de-a lungul cursului principal al Pârâului Sărat, unelte de piatră, un fragment de topor şi ciocane masive, aşa numitele ,,ciocanelor de minerit"datând din epoca bronzului.

Staţiunea ecoturistică Băile Figa a fost amenajată cu sprijinul Uniunii Europene (fonduri Phare), pe o suprafaţă de 15 hectare, pe un teren mlăştinos, unde odinioară, păşteau animale.

Inaugurată în 25 iunie 2010, staţiunea se prezintă sub forma unui complex balnear cu dotări interioare şi exterioare.

La marginea staţiunii, lângă pădure, lacul sărat Cerbu se află la marginea staţiunii lângă pădure, are o adâncime maximă de 4 m, ţărmul amenajat cu lemn şi trei plaje: una cu pietriş fin, una cu nisip şi una cu iarbă.

Copiii au la dispoziţie un parc de joacă, amenajat cu mobilier ecologic din lemn şi tobogane adecvate vârstei lor. În partea stângă a staţiunii, la exteriorul terenurilor de sport, a fost amenajat un spaţiu de relaxare, rustic, cu împletituri şi băncuţe din lemn.

Tipurile de turism practicate în prezent la Băile Figa se încadreaza în trei categorii 4: turism de recreere, predominant datorita infrastructurii variate (bazinul cu apă dulce, tobogane acvatice, râul leneş, jacuzzi, spa, fitness, terenuri de sport etc.), turism curativ (Lacul Sărat Cerbu, bazinul cu apă sărată, nămol sărat) şi turism polivalent (îmbină tipurile de mai sus --recreativ cu cel curativ). În anii viitori, la Băile Figa se vor putea practica şi alte tipuri de turism, precum: turismul ecvestru, turismul cultural şi agroturismul.

Imactul ecologic se evidenţiază în staţiune prin efecte pozitive şi efecte negative, cele din urma, din păcate, cu pondere mai însemnată.

Printre efectele pozitive se numără, îmbogăţirea arhitecturală şi peisagistică cu materiale predominant locale ecologice, iar din categoria celor negative, enumeram: - modificarea ecosistemului natural prin incarcarea lui cu elemente antropice; - modificarea reliefului preexistent, distrugerea solului, a florei şi faunei pentru a face loc infrastructurii turistice; - poluare estetică (la marginea staţiunii, unde spaţial nu este încâ amenajat în scop turistic, dar nici îngrijit în stare naturală); - exploatarea intensivă a resurselor turistice (lacul Cerbu, bazinele cu apă dulce şi caldă, bazinul cu apă sărată şi nămol), în sezonul turistic, ceea ce poate determina reducerea calităţii, dar şi a rezervelor acestora; indisciplina civică a turiştilor care lasa deşeuri în spaţiul staţiunii, parchează şi fac gratare în apropierea staţiunii, determinand o poluare estetică; poluarea elementelor mediului: apă, aerul (automobile) etc.

4

Cocean, P., 1999

14

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Odată cu amenajarea staţiunii si cu generarea unui flux turistic, s-au evidenţiat şi o serie de fenomene de risc asociate resurselor turistice ale staţiunii, printre acestea fiind indisciplina civică, degradarea unor elemente ale infrastructurii, în special cele construite din lemn, extinderea spaţiului construit din staţiune şi din jurul acesteia în detrimentul spaţiului verde etc. În viitorul apropiat, amenajarea staţiunii va continua cu un ,,râu nebun" (crayz river), cu tobogane mai mari şi cu unui spaţiu de echitaţie. Toate aceste investiţii vor duce la modernizarea infrastructurii în zona oraşului Beclean şi vor crea cele mai bune condiţii pentru creşterea ritmului de dezvoltare economică a zonei. Sunt întrunite astfel toate condiţiile pentru ca Becleanul să devină un oraş turistic, printre cele mai atractive din judeţul nostru şi din regiune.

Bibliografie: 1. Cocean, P., (1999), Geografia turismului, Ed. Focul Viu, Cluj Napoca.

2. Plaianu, C., Martian, I., (1985), Monografia oraşului Beclean --- 750 de ani, buletin intern, Plaiuri năsăudene şi bistriţene, Cluj-Napoca; 3. www.bailefiga.ro 4. www.primariabeclean.ro

15

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PROPUNERI DE VALORIFICARE TURISTICĂ A SITURILOR NATURA 2000 DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Autor: Nicuşan Vasile-Rareş, clasa a XI-a A Prof. coordonator: Rusu Cristina Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa

Turismul verde în judeţul Bistriţa-Năsăud - aspecte generale Actuala etapă de dezvoltare a societăţii, aduce cu sine, pe lângă confortul omului, o anumită stare de stres a organismului, şi, în acelaşi timp, degradarea accentuată a mediului înconjurător. În aceste condiţii, apare ca firească orientarea omului înspre activităţi care au la bază principiul dezvoltării durabile, în cadrul căruia natura este privită ca un partener demn de respect, care poate să se răzbune dacă este neglijat. În turism, conceptul de dezvoltare durabilă este caracteristic turismului verde. Nu există o definiţie unamim acceptată a acestui tip de turism, unul dintre site-urile cu profil de protecţie a mediului5 propunând pentru acest tip de turism următoarele definţii: ,,formă naturală de turism, susţinătoare a naturii", ,,prietenie între turism şi mediu", ,,totalitatea relaţiilor turim-mediu", ,,compatibilitate între plăcerea bucuriei trăită în mijlocul naturii şi grija faţă de resursele medioambientale", ,,ştiinţa transformării timpului liber, în timp de relaxare petrecut cât mai mult în mijlocul naturii", ,,protecţia mediului în turism".

Potrivit unor autori6, turismul verde poate fi asociat oricărei forme de turism dependentă de resursele naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei comunităţi. Din acest punct de vedere, în categoria turismului verde s-ar încadra turismul rural şi ecoturismul.

Alţi autori7, susţin că turismul verde (green tourism) este acelaşi lucru cu turismul rural sau agroturismul şi că Uniunea Europeană utilizează termenul de ’’turism verde’’ în lipsa unei definiţii adecvate a turismului rural agreată în spaţiul comunitar. În ceea ce ne priveşte, considerăm că ’’turismul verde" este aceea activitate turistică care se desfăşoară în zonele rurale unde impactul antropic lipseşte sau este puţin vizibil, predominante fiind elementele naturale de care se poate bucura turismul. Nu considerăm că se poate pune semn de egalitate între turismul verde şi cel rural, deoarece anumite sate sunt axate pe un alt gen de turism (cultural-istoric, religios etc), iar amenajarea turistică a acestora este mult prea mare pentru a putea susţine un turism verde. Spre exemplu, multe dintre staţiunile de pe litoralul românesc sunt, din punct de vedere administrativ, aşezări rurale, dar numai de turism verde nu putem vorbi în cazul acestora.

Judeţul Bistriţa-Năsăud are premise foarte favorabile turismului verde, deoarece este un judeţ predominant rural, cu peisaje foarte pitoreşti şi elemente rare de floră şi faună, cu văi repezi 5

http://www.ecomagazin.ro/10-definitii-pentru-turismul-verde/.

Vasile Glăvan (2002): Agroturism. Ecoturism; Sibiu: ALMA MATER. 7 Cristian Tălângă, Turism rural, Note de curs, Univ. din Bucureşti, 2015, Ed. Credis.. Candrea Melinda 6

16

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

şi lacuri naturale dintre cele mai interesante şi mai puţin afectate de activitatea omului. Acest potenţial este mult mai bine dezvoltat în regiunile montane din judeţ, deoarece munţii sunt forme de relief mai atractive ca oricare altele, datorită stâncilor golaşe, a altitudinilor care încântă ochiul, a plantelor şi animalelor mai puţin întâlnite, a izvoarelor limpezi şi a lacurilor cu apă de cristal. În zonele montane ale judeţului sunt numeroase trasee marcate unde se poate practica turismul verde. Însă, de importanţă deosebită pentru turismul verde considerăm a fi ariile protejate din judeţ care adăpostesc elemente rare din natură şi unele unice în ţară sau chiar pe mapamond, după cum vor arăta în cele de urmează.

Conform Agenţiei de Protecţie a Mediului (www.apmbn.ro), în judeţul Bistriţa-Năsăud există următoarele categorii de arii protejate (intituite după prevederile Legii nr. 49/2011): ✓ de interes internaţional ✓ de interes comunitar (situri ,,Natura 2000") ✓ de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, monumente ale naturii. ✓ de interes judeţean sau local (stabilite pe domeniul unor unităţi administrativ-teritoriale).

Singura arie protejată de interes internaţional din judeţ este Rezervaţia Pietrosul Rodnei declarată Rezervaţie Internaţională a Biosferei, în anul 1979, de către Comitetul MAB UNESCO. Ariile de interes comunitar (numite situri ,,NATURA 2000"), în număr de zece în judeţul nostru, având drept scop conservarea unor specii de animale şi plante rare, ,,vulnerabile sau periclitate şi a mediului lor natural, în strânsă legătură cu dezvoltarea comunităţii locale8", sunt redate în tabelul de mai jos: Tabel nr. 1. Ariile de interes comunitar din judeţul Bistriţa-Năsăud Nr. crt Denumirea situ Indicativul 1.

ROSCI0051 Cuşma

2.

Larion

ROSCI0101

Tipul de habitat Tufărişuri alpine şi boreale

Specii protejate Urs, lup, râs

Păduri de fag, păduri de conifere

Triton cu creastă

Turbării cu vegetaţie forestiere

Triton carpatic

Turbării cu vegetaţie forestieră

Urs, lup, râs

Paduri acidofile de Picea abies 3.

Peştera Tăuşoare

ROSCI0193

Habitat de peşteră

Liliacul mic potcoavă

4.

La Sărătură

ROSCI0095

Pajişti şi mlaştini sărăturate

Armeria wild

cu

maritime

Triton cu creastă 5.

CălimaniGurghiu

ROSCI0019

Pajişti calcifile subalpine Păduri de conifere

Ursul brun, râs, viezure, jder, cocoşul de munte

Păduri de foioase 6.

Someşul Mare Superior

8

ROSCI0232

Apă curgătoare

Vidra, zlăvoaga Porcusorul de vad Chişcarul

www.apmbn.ro

17

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334 ROSCI0264 Mreană vânătă, Valea IzeiApă curgătoare Dealul lostriţa, clean Păduri de fag dungat, porcuşorul Solovan de nisip, Păduri de conifere prundăraşului gulerat mic, chira de balta, lup, râs, urs

7.

8.

Munţii Rodnei

ROSPA0085

Pajişti calcifile alpine şi Subalpine, tufărişuri alpine şi boreale; păduri de Larix deciduaşi Pinus cembra, păduri acidofile de Picea Abies, păduri de fag

Clopoţel, firuţa de munte, lup, râs, urs, capra neagră, marmota alpină, şoarece de Tatra,

9.

Budac-Şieu

ROSCI 0400

Ape curgătoare

Vidra, buhai de baltă cu burta galbenă mreana vânătă, dunariţa, porcuşorul de nisip

10.

Pajiştile Sărmaş- ROSCI0333 Milaş-Urmeniş

Pajişti

Iris aphylla ssp. hungarica.

Întocmit pe baza datelor de pe site-ul Agenţiei de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud În privinţa ariilor protejate de interes naţional din judeţ , acestea sunt în număr de 27, incluse în trei dintre cele cinci categorii ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Naturii, respectiv: • parcuri naţionale: Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Munţii Călimani; • rezervaţii naturale (15 la număr): 8 botanice (Crovul de la Larion, La Sărătură, Pădurea Posmuş, Piatra Cuşmei, Piatra Fântânele, Poiana cu narcise de pe Saca, Poiana cu narcise din Şesul Mogoşenilor şi Poiana cu narcise din Şesul Văii Budacului), 2 peisagistice (Cheile Bistriţei Ardelene şi Stâncile Tătarului) şi 5 mixte (Lacul Zagra-Tăul lui Alac, Tăul Zânelor, Valea Repedea, Izvoarele Mihăiesei şi Ineu - Lala).

• monumente ale naturii (10): Râpa cu păpuşi, vulcanii noroioşi - La gloduri, Masivul de sare de la Sărăţel, Zăvoaiele Borcutului, Peştera Tăuşoare, Râpa Verde, Comarnic, Piatra Corbului, Râpa Mare, Peştera Valea Cobăşel)

Fig. nr. 1. Tăul Zânelor din Munţii Călimani

Fig. nr. 2. Situl ,,La Sărătură"

Desigur aceste arii protejate, propice desfăşurării turismului verde, sunt supuse unor riscuri natural, dar mai ales antropice, de aceea este necesar a fi aplicat principiul dezvoltării durabile care pune accent pe colaborarea dintre om şi natură în beneficiul amândurora.

18

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

În concluzie, turismul verde în judeţul Bistriţa-Năsăud are bune premise de dezvoltare, el este în stadiu incipient, considerăm, din punct de vedere a conturării unor fluxuri turistice şi din punct de vedere a numărului de turişti, dar va fi cu sigurnaţă unul dintre cele mai practicate tipuri de turism, în deceniile viitoare.

Fig. nr. 3. Pădurea din Şes

Fig. nr. 4. Masivul de sare

Bibliografie: 1. Glăvan, V., (2002): Agroturism. Ecoturism, Ed. Alma Mater, Sibiu; 2. Simion Tamara, Cândrea Melinda, Tătaru Alexandra, Bogdan Elena (2010), Turism rural.

Turism urban, Ed. Transversal Bucureşti; 3. Cristian Tălângă, Turism rural, Note de curs, Univ. din Bucureşti, 2015, Ed. Credis; 4. http://www.ecomagazin.ro/10-definitii-pentru-turismul-verde/.

5. www.apmbn.ro.

19

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

UN MEDIU VERDE ȘI CURAT Autor: Bondar Ioana, clasa a VII-a B Prof. coordonator: Reuț Mirela Școala Gimnaziala Nr. 54, București Poate că pentru fiecare om de pe planeta Pământ cuvântul ‘‘acasă’’ are un înţeles diferit şi poate că reprezintă un loc sau un spaţiu diferit, însă un adevăr fundamental adesea ignorat este faptul că noi toţi cei aproximativ 6 miliarde de oameni trăim pe o singură planetă, într-o singură ‘‘casă’’.

Din păcate în ultimii ani, simultan cu dezvoltarea sindromului tehnologic, am început să adoptăm o oarecare atitudine de neglijenţă faţă de această casă a noastră a tuturor şi suntem pe cale să devenim un pericol major în tulburarea echilibrului ecologic al propriului nostrum cămin, uitând ca viaţa nostră, calitatea aerului, apei şi a hranei vitale ocroteşti aceste rezervoare de oxigen care iţi dau sănătate pentru că pădurile sunt uriaşii plămâni ai planetei și mențin verde Pământul.

Fără îndoială că trebuie să ai înţelepciunea să opreşti la timp distrugerea pădurii şi să îţi pui întreaga capacitate în slujba binelui comun, ocrotind acest colţ minunat al Universului care este Pădurea.

Sărăcirea globului de materiile prime ne ameninţă, dar nu doar un colţ de lume sau doar o populaţie, ci întreaga omenire. De aceea trebuie să înţelegem că formăm o mare familie, că avem o casă comună --- TERRA, pe care trebuie să o îngrijim şi să o apărăm. În mintea şi în forţa noastră stă posibilitatea să utilizăm raţional ceea ce avem, dar depind de felul în care noi avem grjjă şi respectăm dreptul la viaţă Terrei.

Planeta noastră a ajuns în această situaţie datorită tendinţei fiintei umane de cucerire, de exploatare nelimitată a resurselor naturale de nerespectarea celor mai elementare legi ale firii.

Subţierea stratului de ozon şi încălzirea climei globului datorate creșterii dramatice a nivelului de dioxid de carbon în aer, sunt consecinţele consumului exagerat de resurse naturale și a procesului de despădurire masivă .Verdele Pămantului ne ține pe noi în viaţă, iar pe Terra, presiunea umană asupra acestui verde este pe deplin ilustrată şi de impactul asupra pădurilor, prin defrişări masive.

Protecţia biosferei este de o importanţă capitală pentru umanitate. Pentru ca pământul să rămână o planetă verde, interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. Efectele încălzirii globale include lipsa apei şi secetă, inundaţii catastrofale, uragane şi incendii. Să nu uităm că sănătatea noastră, viitorul Planetei, depind de noi, de gradul nostru de implicare directă sau indirectă, prin conduita care o avem faţă de problemele de mediu.

Poluarea şi diminuarea drastică a depozitelor de materii regenerabile în cantități și ritmuri ce depășesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturală, au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Dar și poluarea este o mare problemă: gunoaiele, poluarea aerului de autovehicule, a apei prin diferite forme au depășit limitele și de aceea trebuie să luăm măsuri.

20

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Și cum altfel dacă nu cu ajutorul elevilor conștiincioși. Ei sunt viitorul lumii și noi am învăţat aceste lucruri importante prin diferite activităţi atât la școală, cât şi extraşcoalar, prin activităţi în aer liber. Toţi elevii școlii noastre am învăţat să fim mai puternici, mai uniţi cu natura dar şi între noi, ne-am împrietenit cu plantele, izvoarele, animalele, am făcut împreună un pas hotărâtor pentru un PĂMÂNT mai verde.

Omul să devină mai conştient de rolul său şi trebuie să ştim că depindem de natură şi nu putem trăi fără ea. Trebuie să învățăm să respectăm natura, să o ocrotim, să avem grijă de sol, de apă şi de aer, de plante şi animale, pentru că atunci când spunem natură să vedem o mare de verdeaţă presărată cu flori, să simţi atingerea duioasă a soarelui şi adierea vântului, să auzi zgomotul cristalin al apelor şi cântecul fermecător al păsărelelor.

Este timpul să învăţăm să trăim în armonie cu natura, să o protejăm şi să o iubim cu toată fiinţă noastră, să nu rămânem indiferenţi văzând cum „marele glob verde’’ se stinge din cauza atitudinilor noastre.

Pămîntul nu este numai al nostru şi nu putem dispune de el aşa cum dorim pentru că îl avem în păstrare şi trebuie să-l păstrăm verde şi pentru generaţiile viitoare.

Să iubim şi să protejăm Pământul, să economisim resursele prin reciclarea materialelor, să îngrijim plantele, să-l păstrăm curat , sănătos şi verde „Pământul nu-l moştenim de la strămoşii nostri, ci îl împrumutăm de la copiii noştri’’. " Fără îndoială că toţi trebuie să avem înţelepciunea să oprim la timp distrugerea naturii şi să ne punem întreaga capacitate în slujba binelui comun, ocrotind acest colț verde şi minunat al Universului care este casa noastră, Pământul.’’

Exista câteva lucruri pe care le putem face pentru a proteja și noi mediul înconjurător, în loc să fim numai consumatori și atât. Pământul nu are resurse inepuizabile și nu este corect ca tocmai noi, cei care avem conștiință, să-i facem atât rău. Conservarea Pământului pornește de la noi și mai apoi se vor schimba și industriile și ce mai trebuie schimbat. Noi trebuie să luăm atitudine, apoi îi vom determina și pe ceilalți să păstreze și să respecte Mama Natură, care ne susține viața din toate punctele de vedere. Ea poate trăi fără noi, dar noi fără ea nu putem: • putem înlocui becurile normale cu unele economice • în locul detergentului clasic pentru spălatul rufelor, putem folosi nuci de săpun, care sunt biodegradabile și care după folosire pot fi utilizate ca și îngrășământ pentru flori.

Nucile de săpun cresc în copac și au proprietăți de saponificare.

• clorul este foarte foarte nociv atât pentru oameni, cât și pentru mediu! Pentru albirea hainelor putem folosi în locul clorului bicarbonat de sodiu, iar pentru dezinfectare oțetul.

21

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

•

•

• • • •

•

• • •

alternativă pentru balsamul de rufe care este iritant pentru piele și nociv pentru mediu ar fi să punem câteva picături de ulei esențial cu mirosul preferat de noi pe o bucată de material textil pe care să-l introducem în cuva mașinii de spălat la fiecare spălare. în locul prafului anticalcar, care se adaugă la mașina de spălat, se poate adăuga oțet (preferabil din vin alb). Are acelați efect anticalcar și este și biodegradabil. în timp ce ne spălam pe dinți, putem închide robinetul. Economisim astfel 6 l de apă de fiecare dată când ne spălăm pe dinți. în loc să facem baie la cadă, putem face un duș. trebuie să avem grijă să reparăm bateriile care picură. Se pierde o mare cantitate de apă în decursul unui an de zile. și în timp ce săpunim vasele, putem închide apa.

nu lăsăm încărcătorul telefonului mobil în priză după ce s-a încarcat bateria. Dacă facem acest lucru, se pierde 95% din energie --- de fapt numai 5% este necesară pentru încărcarea telefonului tău. nu lăsăm luminile aprinse și nici televizorul sau alte aparate electronice. nu lăsăm gunoaie în locuri din natura (mare, munte, padure) pentru cumpărături folosim o sacoșă din textil. Nu mai cumpărăm sacoșe din plastic, chiar și biodegradabile. La fabricarea sacoșelor de plastic se folosește petrol.

Copiii trebuie să dedice o parte a timpului pentru acțiuni de curățenie și strângerea gunoaielor din zona respectivă. Facem fotografii ale locului înainte și după acțiunea de strângere a gunoaielor. Vizualizarea fotografiilor le va întări copiilor sentimentul că efortul lor a contat, chiar dacă este doar un pas mic, poate, pentru protejarea mediului înconjurător. Alcătuim un album al excursiilor ecologice cu fotografiile locurilor vizitate.

Acest album va fi un mănunchi de amintiri frumoase și va constitui o excelentă motivație și motiv de mândrie pentru activitățile viitoare de acest gen. Întrucât mediul ne oferă condițiile de trai de care avem necesară nevoie, la nivel internațional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător: • • • • • •

22 martie --- Ziua mondială a protecției apelor 27 martie --- Ziua internațională a apei 1 aprilie --- Ziua internațională a păsărilor 15 aprilie --- Ziua pădurii 22 aprilie --- Ziua Pământului 5 iunie --- Ziua mondială a mediului

22

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

• • • •

8 iunie --- Ziua mondială a oceanelor 16 septembrie --- Ziua internațională a ozonului 4 octombrie --- Ziua internațională a protecției animalelor 6 octombrie --- Ziua mondială a habitatului

Pământul este în mâinile noastre!

Bibliografie 1. http://ingrijeste-natura-verde.blogspot.ro/ 2. https://importantinfoblog.wordpress.com/ce-putem-face-pt-a-proteja-mediul-inconjurator/ 3. http://www.referatele.com/referate/diverse/online5/Proiect-mediu-inconjurator---unmediu-curat--o-viata-sanatoasa-referatele-com.php 4. http://www.primariavidele.ro/site%20pol%20com/docs/un%20mediu%20curat%20pentru %20o%20viata%20sanatoasa.pdf

23

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE Autor: Dona Ana-Maria, clasa a VII-a A Prof. coordonator: Reuț Mirela Școala Gimnazială Nr. 54, București - Sector 3 Planeta Terra este singura planetă populată. Planeta noastră este mică și e specială. Terra sau ’’Planeta verde’’ luptă să rămănă cu resurse, pentru noi, dar noi contribuim prin activitățile noastre de zi cu zi la diminuarea considerabilă a acestora. Aerul pe care îl respirăm este din ce în ce mai poluat cu diverși poluanți, care mai de care mai toxic pentru sănătatea noastră.

Ca măsuri de prevenire și combatere a poluării aerului, se impun: 1. Măsuri igienico-sanitare: - stabilirea pragurilor de nocivitate suportate de om, a concentrațiilor maxime admisibile, tolerabile ale substanțelor poluante.

2. Măsuri preventive în domeniul activităților economice și sociale: - reducerea emisiilor de SO2 prin instalarea echipamentelor de desulfurare a gazelor provenite din termocentrale; - reducerea emisiilor de SO2 prin conservarea energiei și reducerea consumului, îmbunătățirea izolațiilor termice în fabrici, instituții și locuințe; - reducerea emisiilor de oxizi de azot prin limitarea vitezei autovehiculelor și obligativitatea echipării acestora cu convertoare catalitice pentru gazele de eșapament. Un convertor catalitic de automobil îndepărtează aproximativ 90% din hidrocarburile, oxizii de carbon și azot din gazele de eșapament; - fixarea de filtre moderne, de mare capacitate în fabricile de negru de fum, var sau ciment care să rețină particulele solide; - construirea unor coșuri cât mai înalte în fabricile în care se produc gaze nocive, pentru a putea fi eliminate cât mai sus în atmosferă și eventual, chiar arderea acestora la înălțimi; - amplasarea marilor unități industriale pe terenuri cu condiții favorabile de autopurificare sau la zeci de kilometri de zonele locuite; - dotarea cu instalații de captare și epurare a gazelor din cocserii și cuptoarele electrice; - utilizarea scruberelor umede sau uscate de către centralele electrice, care împiedică emisia de oxizi ai sulfului, evitând formarea ploilor acide; - utilizarea tipului de cărbune cu conținut scăzut de sulf pentru a evita apariția ploilor acide; - tratarea prealabilă a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentrațiilor de poluanți produși; - gestionarea resursei de aer, în sensul asigurării calitații corespunzătoare securității sănătății umane; - modernizarea și perfecționarea sistemului național de monitorizare integrală a calității aerului; Există și unele alternative, în loc să circulăm cu mașina proprie, am putea folosi bicicleta.

Nu are nevoie de alimentare, nu poluează și aproape că nu există accidente între bicicliști. Dacă nu avem grijă de sănătatea noastră riscăm să ne îmbolnăvim, chiar foarte grav.

Consecințele aerului poluat asupra sănătății omului: - efecte acute determinate de poluarea aerului cu concentrații crescute de poluanți ducând la creșterea bruscă a numărului de îmbolnăviri până la decese.

- efecte cronice produse de concentrații mai reduse de poluanți atmosferici. În timp, au loc modificări patologice care pot determina frecvent bronhopneumonii cronice

24

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

(emfizem pulmonar, astm bronhic, pneumonie, bronșită cronică), conjunctivite, rahitism, leziuni ale aparatului osteoarticular și modificări enzimatice, îmbolnăviri ale sistemului nervos central, cancer pulmonar etc. În zonele poluate s-a constatat o rămânere în urmă a nivelului de dezvoltare fizică, în înălțime și greutate, la copii, față de zonele nepoluate.

Consecințele aerului poluat asupra plantelor și animalelor: - lezarea plantelor (în special lichenii, coniferele, arborii fructiferi, vița de vie etc.) este dependentă de natura și concentrația poluanților. Ele suferă fenomene de alterare a însușirilor lor, uneori până la dispariție; - animalele (cele mai sensibile: insecte, viermii de mătase, erbivorele) suferă influența nocivă îndeosebi a fluorului, plumbului, arsenului, cadmiului și oxizilor de sulf și azot.

Consecințele aerului poluat asupra construcțiilor și obiectelor de artă: - efecte de coroziune; - efecte de degradare; - schimbarea culorii.

Consecințele aerului poluat asupra condițiilor de viață: -atmosfera poluată crează disconfort prin imposibilitatea: • deschiderii ferestrelor și aerisirii încăperilor; • uscarea rufelor în curte sau pe balcon; • servirii mesei în curte; • plimbărilor în aer liber; • jocul copiilor etc. În concluzie, singuri ne facem un mare rău. Deci, trebuie să facem o schimbare, în bine, cât mai rapidă în viața noastră!

Bibliografie 1. Meiroșu Emilia, Drăgan Nicoleta, Tomescu Nastasia, Chimia mediului și a calității vieții Curriculum opțional pentru clasele VII-XI, Editura LVS Crepuscul, Prahova, 2000

25

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

VIAȚA PE TERRA Autor: Grosu Mihaela-Cristina, clasa aVII-a A Prof. coordonator: Reuț Mirela Școala Gimnazială Nr.54, București Planeta Pământ este cel de-al treilea corp ceresc după distanţa faţă de Soare şi conform ipotezelor unor cercetători, aceasta ar fi prima planetă pe care a existat vreodată viaţă.

Odată cu trecerea timpului a evoluat ştiinţa şi tehnologia, acestea devenind periculoase pentru mediul în care trăim şi având efecte negative asupra sănătăţii omului. În zilele noastre, Terra este pândită de pericole la tot pasul. Poluarea atinge cote maxime, iar oamenii sunt tot mai indiferenţi când vine vorba despre protecţia mediului. Acum resursele planetei sunt din ce în ce mai puţine, în România fiind estimată o perioadă de 20 de ani pâna când acestea se vor termina.

Pe de altă parte pentru a putea trăi, oamenii şi celelalte fiinţe au nevoie de apă şi oxigen.

Prezenţa oxigenului este asigurată de plantele care fac fotosinteză, adică ele în prezenţa luminii folosesc dioxid de carbon şi elimină oxigen. Acestea sunt însă insuficiente pentru populaţia în continuă creştere. La diminuarea oxigenului din aer contribuie şi defrişarea pădurilor, în fiecare zi fiind tăiaţi zeci de arbori, numai în ţara noastră.

Poluarea apei face parte şi ea din problemele cu care se confruntă Terra. În fiecare secundă substanţe periculoase sunt deversate în râuri, mări şi oceane, acestea facilitând dispariţia unor anumite specii de peşti şi apariţia bacteriilor dăunătoare. Din această cauză numărul surselor de apă potabilă scade considerabil în fiecare an.

De asemenea, tot din cauza poluării omului, mediile naturale ale animalelor au fost distruse, unele specii devenind inexistente. Datorită distrugerii mediului natural specific, ciclul de viaţă al vieţuitoarelor este dat peste cap, iar spaţiul de dezvoltare al acestora este insuficient. Animalele fiind de cele mai multe ori flămânde coboară în sate pentru a căuta hrană, producând astfel pagube majore în gospodăriile oamenilor.

Pentru a încetini procesul de „autodistrugere’’ al planetei ar trebui să respectăm câteva reguli simple cum ar fi: reciclarea peturilor, economisirea resurselor naturale finite, reducerea copacilor tăiaţi şi creşterea plantării de arbori noi, vânatul şi pescuitul să se facă într-o anumită măsură, iar în ceea ce priveşte deţinătorii de fabrici şi uzine, aceştia ar trebui să adopte metode potrivite pentru colectarea deşeurilor produse. În concluzie, doar prin urmarea unor paşi simpli ne putem salva planeta!

Bibliografie 1. https://www.retim.ro/ne-implicam/protectia-mediului/ 2. http://www.anticoroziv.eu/de/protectia-mediului

26

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Autor: Nwaocha Jason Alex Ikenna, clasa a VII-a B Prof. coordonator: Reuț Mirela Școala Gimnazială Nr. 54, București Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul).

Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.

Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse. În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri.

Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la o schimbare radicală.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE De la începutul secolului XX şi până astăzi, temperatura a tot crescut. În Europa, numărul dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ’90 în comparaţie cu deceniul anterior.

Nivelul apei şi mărilor este în creştere --- fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciară s-a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce la apariţia conflictelor pe glob şi la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la temperaturi mai ridicate. Dacă nu acţionăm pentru stoparea climei sau a încălzirii globale, lumea pe care o ştim se va schimba, făcând ca viaţa să devină mai grea pentru noi toţi.

Sistemele de transport, sistemele energetice, industria producătoare de bunuri de larg consum, agricultura --- toate acestea emană în atmosferă cantităţi enorme de gaze de seră, care duc la schimbarea climei.

Pe termen lung, schimbările climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete şi la migraţia unui mare număr de refugiaţi, plecaţi în căutare de hrană, apă şi combustibil.

27

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Peste 60 de cazuri de poluare accidentală au fost înregistrate anual, în ultimul deceniu, în România, unele având consecinţe dramatice asupra stării de sănătate a oamenilor, a mediului înconjurător şi a economiei din zonele afectate.

Trebuie să folosim apă cât avem nevoie. Zborul cu avionul produce creşterea cea mai rapidă a emisiei de CO2. Automobilele produc 10% din emisiile de CO2, în UE. Trebuie să mergem cu mijloacele de transport în comun, ori cu bicicleta sau pe jos, opţiuni mult mai sănătoase şi mai ieftine.

Dacă intenţionezi să cumperi un frigider nou, o maşină de spălat sau alte aparate casnice, verifică eticheta de eficienţă energetică, obligatorie în Europa, care arată dacă acestea fac parte din categoria de eficienţă economică ‘‘A’’. Clasa ‘‘A’’ arată o eficienţă energetică ridicată.

Nu trebuie să lăsăm televizorul, aparatura electronică şi computerul în standby --- cu lumina roşie aprinsă. Televizorul foloseşte 45% din energia necesară, în modul standby. Dacă toţi europenii ar evita această situaţie, atunci s-ar putea economisi suficientă energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ţări de mărimea Belgiei.

Nu trebuie să lăsăm încărcătorul telefonului mobil în priză după ce s-a încărcat bateria.

Dacă faci acest lucru, se pierde 95% din energie --- de fapt numai 5% este necesară pentru încărcarea telefonului tău. Trebuie să economisim apă caldă făcând duş în loc de baie. Pentru duş se foloseşte de patru ori mai puţină apă.

Trebuie să stingem luminile când plecăm de acasă şi când nu avem nevoie de ele. Lumina din apartamente reprezintă 30% din consumul de electricitate din UE, aşa că, dacă am economisi cu toţii electricitate, contribuţia noastră ar fi foarte mare. S-ar economisi şi bani --dacă stingi cinci becuri când nu ai nevoie de ele, poţi economisi 60 de euro pe an.

Trebuie să cumpărăm becuri economice. Ele costă mai mult decât becurile obişnuite, dar au o durată de funcţionare mai mare şi consumă de cinci ori mai puţină energie.

Nu trebuie să exagerăm cu încălzirea casei noastre. Reducerea temperaturii cu doar 1°C poate micşora cu până la 7% factura de energie a familiei noastre.

Dacă vrem să ne cumpărăm o maşină nouă, cumpărăm un model mic, cu consum redus de combustibil. Toate automobilele noi poartă o etichetă pe care este înscrisă cantitatea de CO2 emisă în aer.

Nu punem mâncarea în frigider când e fierbinte sau caldă; Trebuie lăsată mai întâi să se răcească.

Trebuie să cautăm produsele cu eticheta ecologică europeană --- o floare mică. Ea arată că produsele respective sunt ecologice şi că protejează mediul mai mult decât cele fără etichetă.

Când aerisim casa, pentru a nu fi nevoiți să utilizăm ulterior în mod excesiv instalaţiile de încălzire/răcire, lasăm fereastra deschisă numai câteva minute.

28

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

COMBUSTIBILI ALTERNATIVI Avem nevoie de energie ca să ne încălzim, să mâncăm, să ne deplasăm la distanţă şi să producem bunuri de consum. Dar sursele de energie ce nu pot fi regenerate uşor se consumă într-un ritm rapid.

Trebuie să începem să economisim energie încă de pe acum! Sunt lucruri mărunte pe care le putem face şi noi, pentru a face economie de energie. Ne referim aici la reducerea consumului de energie electrică, la înlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum energetic mai mare decât cele noi şi la reducerea, pe cât posibil, a consumului de combustibil auto.

Izolarea casei este de un real folos. Protecţia termică montată pe rezervorul de apă caldă şi draperiile trase în timpul nopţii sunt un început. Ferestrele termopan reduc pierderea de căldură cu până la 20%.

APA Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale. Nu putem trăi fără ea, dar ne comportăm de parcă ni se cuvine. Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin conducte, ea trebuie tratată. Acesta este un procedeu costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminată de îngrăşăminte, pesticide, substanţe chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluanţi sunt îngăşămintele şi pesticidele. La contactul cu apa, ele sunt transportate spre râuri şi fluvii şi de acolo în mare. Reducerea poluării este extrem de importantă, nu numai pentru conservarea rezervelor de apă potabilă, ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în râuri, în lacuri şi în mări.

POLUAREA AERULUI Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor problem respiratorii grave, precum astmul.

Efectele poluării aerului: • Sănătate precară, de la bronşită la astm şi chiar la moarte prematură • Acidizare --- creşterea ph-ului solului, afectând pădurile, râurile, lacurile şi clădirile istorice • Eutroficarea --- creşterea în exces a algelor în lacuri şi în râuri, fapt care afectează viaţa florei şi a faunei.

Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii --- particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Depăşirea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează pădurile, recoltele şi animalele. Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, iar noi putem ajuta la soluţionarea acesteia dacă luăm anumite măsuri cu un impact pozitiv.

Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurând condiții de viață locuitorilor de maine ai Terrei. Trebuie să fie o acțiune comună a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea industrială și îndepărtând pericolul contaminării cu reziduurile aruncate. Trebuie să înțelegem, de exemplu, că strada nu este coșul nostru de gunoi. Pentru aruncarea lui sunt amenajate locuri speciale. Orice produs toxic poate să fie transformat într-unul folositor: fumul de cărbune pentru brichete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul minelor pentru cărămizi. Plantarea de pomi

29

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

fructiferi și copaci sporește purificarea naturii dătătoare de oxigen. În clasele, apartamentele și grădinile noastre pot fi ținute diverse plante.

Fiecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar să vrem.

Bibliografie 1. https://www.retim.ro/ne-implicam/protectia-mediului/ 2. http://miscareaeurocivicaromana.blogspot.ro/search/label/LIBERTATEA%20DE%20EXPR ESIE?updated-max=2013-07-28T20:57:00-07:00&max-results=20&start=16&bydate=false&m=1 3. http://www.anticoroziv.eu/de/protectia-mediului 4. http://www.actionamresponsabil.ro/concluziile-mese-rotunde-%E2%80%9Estructuri-deeconomie-sociala-responsabile-si-protectia-mediului-inconjurator%E2%80%9D/27546 5. http://www.ecomagazin.ro/reduce-refoloseste-si-recicleaza-regula-de-aur-in-protejareamediului-inconjurator/ 6. http://www.instalnews.ro/91-dintre-romani-considera-protectia-mediului-un-domeniuimportant-din-punct-de-vedere-personal.html 7. http://documenteaza-te.blogspot.ro/p/sa-protejam-mediul-inconjurator.html?m=1

30

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

CUM PĂSTRĂM UN MEDIU CURAT Autor: Cantacuz Andreea, clasa aVII-a B Prof. coordonator: Reuț Mirela Școala Gimnazială Nr. 54, București Ştim cu toţii că avem drepturi precum cel la viaţă, la libertate, la proprietate şi e clar ce înseamnă şi ce importanţă au. În afara dreptului de a fi informat, mai există și dreptul de a fi educat în spiritul respectului faţă de igiena propriului nostru ambient, cu deosebirea că educaţia în spirit ecologic nu este doar un drept, este şi o obligaţie.

Dacă ne gândim la sănătatea noastră, trebuie să știm că mare parte din boli sunt (şi) din cauza poluării din mediul în care trăim şi care ne slăbesc imunitatea iar inundaţiile ce devastează ţara se trag nu din ghinion sau furia naturii ci din defrişări şi desecări. Înmulţirea dăunătorilor vine de la faptul că omul a distrus mare parte din locul de viaţă a păsărilor sălbatice, reptilelor şi liliecilor şi nu mai are cine mânca surplusul de şoareci şi insecte. Şi dacă înţelegem toţi că trebuie să luăm în serios protecţia mediului şi că un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic e un drept important al fiecăruia, de care avem mare nevoie şi pe care trebuie să îl apărăm, va fi mai uşor să se facă cele de trebuinţă decât dacă mai amânăm puţin până ajungem să simţim fiecare direct şi dureros pe propria piele ce înseamnă să nu ai un mediu curat.

Un ’’mediu curat’’ înseamnă ceva care este nu doar fără gunoaie şi care ,,arată frumos’’ ci care şi este cât mai aproape de cum era înainte ca omul să înceapă să schimbe natura.

Pentru că fiecare plantă şi animal are un rost, chiar cele pe care le credem "urâte" sau ’’rele’’ sau ,,nefolositoare’’, şi cu cât schimbăm mai mult natura cu atât riscăm mai mult să facem rău fără să vrem, chiar nouă înşine, deşi adesea asta se vede numai în timp mai îndelungat şi în primii ani ni se poate părea că am făcut bine sau că nu am stricat cine ştie ce în natură.

Mulţi dintre noi aruncă gunoiul pe unde apucă, dar trebuie să învățăm că nimic nu trebuie aruncat la întâmplare. Uneori, resturile menajere sunt aruncate de la balcoane, fără nicio jenă, spre disperarea celorlalţi locatari de la parterul blocurilor si a trecătorilor.

Avem pretenţia că trăim într-o ţară civilizată, dar comportamentul unora lasă mult de dorit. În fiecare zi vedem pe străzile oraşului muncitori de la salubritate care strâng gunoaiele împraştiate de noi.

Tot în fiecare zi vedem şi unii cetăţeni care murdăresc, la propriu, faţa oraşului. Unii mătură, dar efortul lor pare zadarnic pentru că alţii aruncă gunoaie în urma lor. Ne-am obişnuit că de fiecare dată să facă altcineva curăţenie în locul nostru. Ne-am obişnuit să aruncăm totdeauna vina pe altcineva că nu e curăţenie în oraş. A venit timpul ca noi să încercăm să întreţinem curăţenia făcută de cei care sunt platiţi pentru aceasta. Niciodată nu vor fi suficienţi oameni care să lucreze, dar cred că pot fi destui oameni care să înţeleagă că doar cu sprijinul lor putem să facem ca oraşul să arate mai bine. Cred că oamenii de bună credinţă pot ajuta prin simpla gestionare a deşeurilor pe care fiecare le generează.

Majoritatea sunt conştienţi şi sunt responsabili pentru curăţenia oraşului, dar acest lucru nu este suficient. Gunoaie aruncate la întâmplare, hârtii sau tot felul de ambalaje sunt purtate de vânt pe străzi.

Aşa cum ne e mai la îndemână, dăm vina pe autorităţi, că nu asigură suficiente coşuri de gunoi și suficient personal. Nici locuitorii orașului nu sunt tocmai civilizaţi. Coşurile de gunoi existente rămân deseori nefolosite. Comportamentul oamenilor poate schimba radical înfăţişarea mediului. A avea un comportament ecologic înseamnă a fi atent cu lucrurile pe care le faci, acestea nu trebuie să dăuneze mediului în care trăieşti.

31

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Trebuie să gândeşti global şi să acţionezi local. Sunt lucruri atât de simple care nu-ţi vor afecta modul de viaţă sesizabil, dar vor avea un impact pozitiv asupra mediului.

Dacă oamenii ar întelege şi n-ar mai arunca hârtiile și sticlele pe stradă am avea și noi un oraş mai curat, poate ceilalţi ne vor urma exemplul, iar în felul acesta, începem uşor, uşor să ocrotim mediul nostru natural şi al tuturor celor ce îl „locuiesc’’.

Dacă noi înşine nu dorim schimbarea, altcineva cu siguranţă nu o va face pentru noi. Se impune categoric cultivarea bunului simţ, a moralei, a ordinii și disciplinei, a sentimentului de responsabilitate prin exemple teoretico-practice. Sunt câteva lucruri simple pe care le putem face fiecare dintre noi, trebuie doar să vrem, să ne dorim acest lucru. Tot ceea ce facem impactează mediul în care trăim. Cu toţii ne dorim o casă mare, frumoasă, încăpătoare, primitoare, comodă, estetică şi nu în ultimul rând ’’verde’’. Este uşor să avem o astfel de casă dacă ne preocupă mai mult ceea ce se întamplă pe stradă, dacă păstrăm curăţenia, dacă protejăm parcurile si zonele verzi şi dacă ne îngrijim de oraş ca de propriul nostru lăcaş.

Comportamentul cetăţenesc înseamnă responsabilitate. Să nu uităm că totul în viaţă se învaţă. La fel si comportamentul eco. Educarea celor din jur (copii, tineri, batrâni) în spiritul protejării mediului și transmiterea mesajelor eco către cetăţenii cu care interacţionăm sunt lucruri fundamentale de care ne facem responsabili ca şi cetăţeni. Cu toţii suntem înconjuraţi de mesaje eco şi am auzit de nenumărate ori ce trebuie să facem pentru a proteja mediul înconjurător.

Indiferent că ne găsim parţial sau total în spiritul ECO, niciodată nu este prea târziu să ne reamintim ce putem face pentru a fi responsabili faţă de mediul în care trăim.

32

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE – FORMĂ A TURISMULUI DURABIL Autor: Mihăescu Robert, clasa a VIII-a Școala Gimnazială “Ioan Grecescu” Brădești Calitatea mediului înconjurator de a fi baza tuturor activităţilor turistice îl face inseparabil de acestea. Varietatea mediului natural, calitatea şi aspectul său estetic constituie o resursă de bază pentru turism în lumea de azi, tot mai omogenizată prin procesul globalizării economiei. Între mediul înconjurător şi diferitele forme de turism există relaţii reciproce complexe, de interdependenţă, care adeseori sunt descrise ca o "simbioză".

Turismul trebuie planificat şi practicat în aşa fel încât să utilizeze mediul, dar în acelaşi timp să contribuie activ la păstrarea calităţii lui, pentru că mediul înconjurător de calitate favorizează dezvoltarea turismului de calitate. Schimbările petrecute în societatea umană ca urmare a dezvoltării economice din ultimele decenii au generat o creştere a nivelului de bunăstare a unui segment tot mai mare al populaţiei, manifestată prin sporirea numărului persoanelor care se deplasează în scop turistic, prin lărgirea ariei de provenienţă a turiştilor (inclusiv din ţările cu economii în tranziţie) şi prin mărirea distanţei la care se deplasează. Se constată de asemenea mutarea preferinţelor turiştilor de la ariile de destinaţie "clasice", al căror mediu înconjurător a fost supus prea mult presiunii antropice, spre medii naturale mai puţin cunoscute.

În dezvoltarea durabilă a turismului se impune ca necesitate, respectarea de către autorităţi, comunităţi, întreprinzători şi agenţi de turism a unor principii generale, între care amintim: o mediul înconjurător are valoare intrinsecă, deosebit de mare pentru turism; de el trebuie să se bucure şi generaţiile viitoare; o turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă, complexă, de care să beneficieze mediul ambiant, comunităţile locale şi, desigur, turiştii; o relaţia dintre mediul ambiant şi turism poate fi dezvoltată astfel încât, mediul să susţină activitatea turistică pe termen lung, iar dezvoltarea turismului, la rândul său, nu trebuie să ducă la degradarea mediului ci, dimpotrivă, la protejarea şi conservarea lui; o dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde se desfăşoară; o ecologice, sociale, economice, culturale, arhitecturale; o scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora; o industria turistică, guvernele, autorităţile responsabile cu protecţia mediului şi organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii şi să conlucreze pentru a le pune în practică.

Turism rural și agroturism În practica economică, socială sau geografică un loc aparte este ocupat de ceea ce se numeşte turism rural, agro-turism, turism verde (green tourism) sau turism în zonele rurale.

Este un fenomen care s-a dezvoltat în timp, iar pentru ţările europene, mai ales pentru cele din Uniunea Europeană, acesta nu reprezintă un fenomen nou. El s-a practicat, într-o manieră

33

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

spontană s-au relativ organizată, dar a căpătat, în ultimul timp, o extindere deosebită, în strânsă concordanţă cu expansiunea fenomenului urban, cu posibilităţile crescânde de circulaţie şi nu în ultimul rând cu resursele financiare ale populaţiei.

Turismul rural este o activitate economică, privit prin prisma faptului că este parte componentă a ramurii mari economice (turismul), dar şi parte a bazei economice a aşezărilor rurale. În acelaşi timp este o modalitate de conservare a calităţilor naturale şi umane ale unui spaţiu geografic, un mod de educaţie şi de creştere a calităţii vieţii pentru cei care practică acestă activitate.

O definiţie generală ar fi aceea că turismul rural este activitatea turistică desfăşurată în spaţiul rural, privit în toată complexitatea sa. Această activitate trebuie să asigure perpetuarea valorilor specifice acestui spaţiu, precum şi satisfacerea intereselor celor care oferă servicii turistice, dar şi a celor care sunt beneficiari .

Definirea turismului rural prin introducerea noţiunii de spaţiu rural este în aparenţă extrem de clară, dar varietatea condiţiilor naturale şi social-economice, pe plan modial, conduce la o aplicare diversă a noţiunii de spaţiu rural - legată de densitatea populaţiei şi a clădirilor, de modul de utilizare a terenurilor, de structurile de exploatare şi de proprietate, structura şi tipul gospodăriilor sau de structurile tradiţionale de populaţie.

Impactul pozitiv al turismului rural se datorează efectelor favorabile ale activităţilor turistice asupra vieţii mediului socio-economic rural, care sunt reprezentate prin: - susţinerea pluriactivităţii, prin care ocupaţiile agricole, cele meşteşugăreşti, artizanale, de primire, alimentaţie, agrement pentru turişti, se pot dezvolta, cu utilizarea mai bună a perioadelor din afara ciclului agricol; - utilizarea terenurilor degradate, cu randament agricol redus, prin refacerea ecologică, sau reîmpădurire la dispoziţia unor investiţii în turism, sau alte servicii publice; - valorificarea mai bună a produselor agricole prin care cantităţi mai mari de legume, fructe, lapte, carne, pot fi puse la dispoziţia turiştilor direct. Utilizarea unor animale din gospodărie în echitaţie, plimbări de agrement cu mijloace de transport rustice; - dezvoltarea artizanatului şi a artei populare, prin iniţiative private, individuale sau familiale, prin care se poate păstra şi transmite generaţiilor viitoare acele obiceiuri, tradiţii, creaţii artizanale autentice şi specifice unei regiuni etnografice; - utilizarea mai bună a populaţiei feminine constituie un fapt deosebit de important în condiţiile în care spaţiul rural se va continua fenomenul de îmbătrânire şi feminizare a populaţiei.

Astfel, forţa de muncă feminină disponibilă poate fi atrasă în activităţi neagricole (preindustriale), turistice, comerciale, de protecţie a mediului; - restaurarea şi conservarea patrimoniului imobiliar care are în vedere punerea în valoare a unor vechi clădiri care pot avea funcţiuni economice, centre culturale- unele conace, palate, muzee săteşti, structuri de cazare, agrement, cafenele; - diversificarea utilizării potenţialului de forţa de muncă, prin faptul că la nivelul spaţiului rural există oportunităţi de dezvoltare socio-economică, de valorificarea noi resurse locale. Astfel de activităţi turistice, care includ serviciile de bază, întreţinerea de drumuri, practicarea unor

34

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

meşteşuguri, întreţinerea echipamentelor tehnico-edilitare publice, comerţ, sănătate, poştă asigură stabilitatea populaţiei; - promovarea si dezvoltarea serviciilor, în condiţiile în care mai mult de 2/3 din localităţile rurale se sprijină pe activităţile din sectorul primar, mai puţin din cel secundar şi aproape deloc din cel terţiar. Creşterea cererii de produse şi servicii a populaţiei locale, dar şi din partea turiştilor reprezintă o expresie a creşterii nivelului de trai, de ameliorare a habitatului; - atragerea de noi investiţii, care are drept punct de pornire strategia statului de atragere a investitorilor autohtoni şi străini prin programe de dezvoltare susţinute şi de facilităţi vamale, bancare şi fiscale. urismul rural ar trebui să se bucure de anumite facilităţi pentru a se sprijinii iniţiativele private, mai ales în condiţiile în care veniturile locuitorilor din spaţiul rural sunt mai reduse iar producţiile agricole sunt supuse şi unor calamităţi naturale, sau altor factori de risc climatic.

Satele turistice sunt asezări rurale pitorești, bine consolidate din punct de vedere economic, edilitar și cultural, situate în medii nepoluate, conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de muncă, port, gastronomie) și care, dincolo de funcțiile politice, administrative, culturale, sociale, îndeplinesc, sezonier sau permanent, funcția de primire a turițtilor.

Numeroase clasificări avansate de specialiști au în vedere functionalitatea acestor sate, adică elementul esențial care conturează motivațional actul turistic. Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate: - sate peisagistice și climaterice: Fundata, Sîrnea (în culoarul Rucăr-Bran), Tismana (Gorj), Bradet, Podul Dâmbovitei (Arges), Botiza (Maramures), Dorna Candreni (Suceava), Arieșeni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanța); - sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata - Brasov, Garina - Caraș Severin) și nautice (Murighiol, Mila 23); - sate balneare: Zizin, Covasna, Bala(Mehedinți), Oglinzi si Baltatești (în Subcarpații Moldovei), Costiui (Maramureș), Calacea (Timis), Săcelu (Gorj), Geoagiu și Vata de Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor); - sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea Sibiului, Cisnîdioara (toate în Mărginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stănesti, Pocruia, Tismana, (în depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caras Severin), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara Hategului); - sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Dragomirna, Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana (in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian - cu renumitele biserici fortificate (în Transilvania); - satele turistice etnofolclorice: Curtișoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Sapanta (Maramureș), Pietroșița (Dambovita), Bujoreni (Valcea), Naruja (Vrancea);

35

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

- sate turistice de creatie artistică si artizanală: Oboga, Marginea (Suceava), Corund (Harghita), Humulești (Neamt), Săcel și Săpanta (Maramures), Carpus (Cluj), Malu cu Flori (Dâmbovi/a); - sate turistice pomi-viticole: Recaș și Giarmata (Timiș), Voinesti (Dambovita), Cotești, Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Săhăteni (Buzau), Radaseni (Suceava), Siria (Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si Ostrov (Constanta), Bucium (Iasi), Dăbuleni (Dolj).

În concluzie, creșterea importanței protejării mediului reprezintă stimulentul esențial pentru continuitatea dezvoltării industriei turismului. Competitivitatea prestațiilor ecoturistice impune respectarea următoarele demersuri: asigurarea dezvoltării afacerilor prin focalizarea acestora, calitatea și consistența ofertelor de produse și servicii ecoturistice; subordonarea activităților în conformitate cu interesele generale de gestiune a mediului; respectarea normelor și reglementarilor locale, naționale și internaționale referitoare la calitatea mediului.

1.

2.

3.

4.

Bibliografie Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu P., Ecoturism Editura Economica, Bucuresti, 2000; http://www.reprograph.ro/content/turism_verde_scurt.pdf; http://www.turismverde.ro/; http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_51_146_Turism_rural_an_III_ID.pd f.

36

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

DESTINAȚII ECOTURISTICE ÎN ROMÂNIA Autor: Țugui Daniela, clasa a IX-a Liceul “Traian Vuia” Craiova Ecoturismul-definiție Una dintre primele definiţii ale ecoturismului întâlnite în literatura de specialitate este cea dată în anul 1988, în cadrul Programului din Belize iniţiat de Rio Bravo Conservation &Management Area: „ecoturismul este o forma de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia şi unde se depune un efort conştient în vederea reinvestirii unei părţi adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. Este o formă de turism durabil şi care asigură beneficii populaţiei locale.’’

Ecoturismul (în concepția AER) este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să indeplinească următoarele condiţii: • conservarea şi protejarea naturii; • caracter educativ, respect pentru natura --- conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale; • folosirea resurselor umane locale; • impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

Obiectivele Asociatiei de Ecoturism din Romania sunt: • promovarea conceptului și a principiilor ecoturismului la nivel local, regional și național; • promovarea ecoturismului ca instrument de conservare a naturii; • promovarea valorilor naturale și tradiționale care respectă natura ca atracții ecoturistice și păstrarea acestora; • implicarea comunităților locale în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor ecoturistice; • promovarea ecoturismului ca instrument prin care populațiile locale pot realiza venituri; • încurajarea folosirii resurselor locale de către ofertanții de produse ecoturistice; • crearea și menținerea unui sistem de servicii de calitate în ecoturism; • crearea și implementarea unui sistem de certificare în ecoturism.

Principalele atracții ecoturistice din România România are aproximativ 800 de arii protejate, care acoperă în prezent in jur de 5% din teritoriul țarii. Majoritatea destinațiilor ecoturistice sunt situate în interiorul sau în imediata vecinatate a acestor arii protejate, cum ar fi: Rezervația Biosferei Delta Dunării, „paradisul păsărilor’’; comunitățile din zona de nord a Parcului Național Piatra Craiului cu programe ecoturistice axate pe carnivore mari (urși, lupi și linx); Parcul National Retezat, cel mai vechi parc din Romania, intrat in reteaua PanPark si Parcul Natural Apuseni cu ancestralele tradiții legate de natură. De asemenea, trebuie evidențiat faptul că în țara noastră există încă păduri nefragmentate, și peste o treime din populația de ursi, lupi și linx din Europa, paradisul unic al păsărilor din Delta Dunarii, peste 12 000 de pesteri și, nu in ultimul rând, tradiții locale pline de autenticitate.

Ecoturismul permite valorificarea acestui capital natural și totodata conservarea acestuia.

Valorificarea cadrului natural reprezintă una dintre cerinţele fundamentale ale ecoturismului. Acest enunţ lasă de fapt o uşă larg deschisă unei game variate de activităţi, cu condiţia ca acestea să respecte condiţiile enunţate mai sus. Din această perspectivă ecoturismul se interferează cu alte forme de călătorie bazate pe natură. Astfel, în cadrul activităţilor ecoturistice pot fi incluse: - tipuri de activităţi de aventură (de exemplu rafting, canoeing, turism ecvestru pe trasee prestabilite, schi de tură, excursii cu biciclete pe trasee amenajate etc.);

37

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

- excursii/drumeţii organizate cu ghid; - tururi pentru observarea naturii (floră, faună); - excursii de experimentare a activităţilor de conservare a naturii; - excursii în comunităţile locale (vizitarea de obiective culturale, vizitarea fermelor tradiţionale, vizionarea de manifestări cultural tradiţionale, consumul de produse alimentare tradiţionale, achiziţionarea de produse tradiţionale non alimentare etc.). În prezent, programele de ecoturism din România se concentrează în următoarele zone: - Delta Dunarii și Dobrogea: observarea pasarilor, plimbări cu bărci; - Parcul Național Piatra Craiului: programe bazate în special pe observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar și a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapadă etc.; - Munții Apuseni: speoturism, drumeții tematice, programe culturale, turism ecvestru, biciclete; - Transilvania: descoperirea culturii săsești și secuiești, călărie, drumeții tematice etc.; - Maramures: programe culturale, descoperirea naturii: fauna și flora, ocupații tradiționale, arhitectură, călărie, cicloturism etc.; - Bucovina: turism cultural și religios, combinat cu observarea naturii: flora și fauna, drumeții tematice etc.; - alte zone din Munții Carpați: numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc național sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeție tematica, plimbare cu rachete de zăpadă etc.

Principalele destinații cu potențial ecoturistic ridicat sunt situate în perimetrul sau în apropierea ariilor protejate iar Romania deține în prezent 12 parcuri naționale. În afara parcurilor naționale, parcurilor naturale și rezervațiilor biosferei există aproximativ 800 de rezervații științifice, monumente ale naturii și rezervații naturale a caror suprafață totală nu a fost încă determinată însă este estimata la aproximativ 169.000 hectare.

Rezervații științifice Rezervațiile știintifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor știintifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Exemple: Rezervația știintifica Pietrosul Mare din Munții Rodnei Parcuri naționale Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri știintifice, educative, recreative și turistice. Exemple: Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Retezat, Parcul Național Călimani.

Piatra Craiului Monumente ale naturii Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formatiuni geologice, depozite

38

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Exemple: Stejarii seculari din specia stejarului brumăriu --- monument al naturiicomuna M. Kogălniceanu, județul Constanța.

Rezervații naturale Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Exemple: Lacul și golul alpin Bâlea, Munții Făgăraș, care ocroteste peisajul glaciar, stancăriile, flora și fauna specific alpine.

Munții Făgăraș Parcuri naturale Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activitătilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. Exemple: Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Bucegi.

Parcul Național Bucegi Rezervații ale biosferei Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice: Rezervația Biosferei Delta Dunării

Delta Dunării

Bibliografie 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Puiu Nistoreanu & colectiv --- Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2003 http://www.eco-romania.ro/reteaua-eco-romania/ce-este-ecoturismul http://www.qreferat.com/referate/turism/Dezvoltarea-ecoturismului-in-R616.php http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecoturism http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Piatra_Craiului http://www.xplorio.ro/piatra-craiului-o-oaza-a-ecoturismului

39

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

NATURA ȘI TURISMUL Autor: Blejușcă Marius-Gabriel, clasa a VIII-a Profesor coordonator: Ursache Gabriela Alina Colegiul Național Octav Băncila Iași Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.’’ Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial.

Turismul Negru este o zonă emergentă care captează un interes deosebit a fost identificată de către Lennon și Foley (2000) ca „turism negru’’. Acest tip de turism implică vizitarea unor locuri „negre’’, cum ar fi câmpuri de luptă, locuri unde s-au petrecut crime oribile sau acte de genocid (lagăre de concentrare) Turismul de iarnă : Stațiunile turistice de schi cele mai renumite se află în țări din Europa (Austria, Bulgaria, Elveția, Franța, Germania, Islanda, Italia, Norvegia, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia, Slovacia, Spania), Statele Unite ale Americii, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, Chile și Argentina) Natura, în sens larg, este echivalentă cu lumea materială, universul fizic, universul material sau, simplu, univers, fire sau în termeni populari Mama natură; fenomenele lumii înconjurătoare, lumea anorganică și organică. „Natură’’ se referă la totalitatea lucrurilor și ființelor din univers, lumea fizică înconjurătoare, cuprinzând vegetația, formele de relief, clima, la fenonenele fizice și la viață, în general. Termenul nu include obiectele artificiale, create de om sau realizate printr-o acțiune de orice fel a omului. De asemenea, natura se deosebește de ceea ce este numit spiritual sau supranatural. Ca dimensiune, natura poate exista de la nivel subatomic până la nivel galactic.

Având utilizări variate, astăzi cuvântul „natură’’ se poate referi generic la regnul vegetal sau animal, precum și la felul în care anumite lucruri lipsite de viață interacționează cauzând fenomene fizice sau geologice, sau legate de materie și energie. De asemenea, se referă la sălbăticie (animale sălbatice, stânci, păduri, ape și în general acele lucruri ce nu au fost alterate cu sau fără știință de om (sau care persistă indiferent de acțiunea acestuia).

Totalitatea acțiunilor omului care influențează natura sunt cuprinse într-un factor antropic.

Natura poate fi generic înțeleasă ca fiind constituită din: Pământ, viață, ecosistem, sălbăticie, frumusețea naturii, materie și energie, sau chiar natura aflată dincolo de planeta Pământ.

40

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE Autor: Ignat Alexandra, clasa a VIII-a B Prof. coordonator: Petricică Mirela Carmen Școala Gimnazială “Gheorghe Magheru” Caracal, jud. Olt

Natura, în sens larg, este echivalentă cu lumea materială, universul fizic, universul material sau, simplu, univers, fire sau în termeni populari Mama natură; fenomenele lumii înconjurătoare, lumea anorganică și organică. „Natură’’ se referă la totalitatea lucrurilor și ființelor din univers, lumea fizică înconjurătoare, cuprinzând vegetația, formele de relief, clima, la fenonenele fizice și la viață, în general. Termenul nu include obiectele artificiale, create de om sau realizate printr-o acțiune de orice fel a omului. De asemenea, natura se deosebește de ceea ce este numit spiritual sau supranatural. Ca dimensiune, natura poate exista de la nivel subatomic până la nivel galactic.

Cuvântul își are originea în latinescul natura.

Având utilizări variate, astăzi cuvântul „natură’’ se poate referi generic la regnul vegetal sau animal, precum și la felul în care anumite lucruri lipsite de viață interacționează cauzând fenomene fizice sau geologice, sau legate de materie și energie. De asemenea, se referă la sălbăticie (animale sălbatice, stânci, păduri, ape și în general acele lucruri ce nu au fost alterate cu sau fără știință de om (sau care persistă indiferent de acțiunea acestuia).

Totalitatea acțiunilor omului care influențează natura sunt cuprinse într-un factor antropic. Natura poate fi generic înțeleasă ca fiind constituită din: Pământ, viață, ecosistem, sălbăticie, frumusețea naturii, materie și energie, sau chiar natura aflată dincolo de planeta Pământ.

Viața omului se întrepătrunde cu viața lumii vii. Trupul se hrănește cu roadele lumii vii, respirăm un aer oxigenat de plante, ne potolim setea cu ape ce izvorăsc din munți. Îmbrăcămintea, rezervele pentru tehnologii înalte, toate le putem obține doar din acest minunat pământ, din viața care creste cu ajutorul resurselor lui. Pe bună dreptate se poate spune că nimic nu ar fi fost posibil de realizat prin efortul spiritului omenesc, de-a lungul generațiilor, fără fundalul acesta natural, plin de resurse si potențial.

Turismul verde este un concept menit nu să stopeze turismul, ci să-l orienteze astfel încât să se asigure conservarea mediului natural prin utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice. Prin împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor, turismul verde încearcă să asigure și dezvoltarea pe termen lung a unui mod nou de realizare a afacerilor în turism. Pentru găsirea acestui echilibru între conservare și dezvoltare este necesară nu doar replanificarea activităților turistice, dar și integrarea turismului verde în politica de dezvoltare durabilă a României.

41

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Turismul în Romania se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.

Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil incluzând frumoșii si împăduriții Munții Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare delta europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele unde oamenii mențin de sute de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase, a orașelor medievale și a castelelor. În ultimi anii, România a devenit o destinație pentru mulți europeni, rivalizând cu țări precum: Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum: Mamaia, Saturn, Venus, Neptun sunt printre principalele atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor români. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum: Sibiu, Brașov și Cluj-Napoca au devenit importante puncte de atracție pentru turiști.

Relieful este cel mai variat și important element de potențial turistic prin valoarea peisagistică, cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Clima contribuie și ea la crearea unei ambianțe favorabile turismului. Hidrografia contribuie la sporirea atractivității zonelor turistice.

Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată. Principalele atracții turistice sunt reprezentate de elementele de etnografie, folclor, artă populară, rezervațiile naturale precum și fondul cinegetic românesc. În ceea ce privește structurile de primire, România are o imagine destul de bună. Pe viitor ar trebui să se aibă în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor existente.

Ca şi în alte cazuri de definiri şi delimitări conceptuale de prea multe ori se despică firul în patru şi, de obicei, doar pentru a se încerca să se facă loc tuturor denumirilor utilizate în raport cu o singură activitate, fenomen, acţiune, eveniment etc. Se poate spune că, concepte precum turism rural, agroturism, ecoturism şi turism durabil pot fi încadrate în conceptul de TURISM VERDE, deoarece toate acestea au un scop comun şi anume: protejarea mediului natural pe termen lung.

Turismul ca activitatea economică trebuie să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi, care vinde aceste resurse (prelucrate sau nu) ca parte integrantă a "produselor" sale ci în acelaşi timp, împarte anumite resurse cu alţi utilizatori, inclusiv cu comunităţile locale.

Industria turistică a adoptat conceptul de dezvoltare durabilă, formulându-se noţiunea de "turism durabil" care, după publicaţia OMT "Turismul în anul 2010" (1994), dezvoltă ideea "satisfacerii nevoilor turiştilor actuali şi ai industriei turistice şi, în acelaşi timp, a protejării mediului şi a oportunităţilor pentru viitor". Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor turiştilor, economice, sociale, estetice, de loisir, etc. menţionându-se integritatea ecologică şi diversitatea biologică, culturală şi toate sistemele ce susţin viaţa. Cu alte cuvinte, toate activităţile turistice dintr-o ţară trebuie să fie compatibile cu capacitatea de încărcare cu turişti şi echipamente turistice a mediului natural, asigurându-se, astfel, o funcţionare ecologică şi economică durabilă la toate nivelurile corespondente nevoilor de utilizare endogene şi exogene. În dezvoltarea durabilă a turismului se impune ca necesitate, respectarea de către autorităţi, comunităţi, întreprinzători şi agenţi de turism a unor principii generale, între care amintim: ✓ mediul înconjurător are valoare intrinsecă, deosebit de mare pentru turism; de el trebuie să se bucure şi generaţiile viito are; ✓ turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă, complexă, de care să beneficieze mediul ambiant, comunităţile locale şi, desigur, turiştii;

42

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

✓ relaţia dintre mediul ambiant şi turism poate fi dezvoltată astfel încât, mediul să susţină activitatea turistică pe termen lung, iar dezvoltarea turismului, la rândul său, nu trebuie să ducă la degradarea mediului ci, dimpotrivă, la protejarea şi conservarea lui; ✓ dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde se desfăşoară; ✓ ecologice, sociale, economice, culturale, arhitecturale; ✓ scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora; ✓ industria turistică, guvernele, autorităţile responsabile cu protecţia mediului şi organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii şi să conlucreze pentru a le pune în practică.

Aplicarea în practică a principiilor dezvoltării durabile turismului s-a lovit de numeroase probleme de natură economică, socială, organizatorică etc.

Turismul durabil trebuie să se bazeze pe o strânsă cooperare între industria turistică şi alte sectoare, precum agricultura, silvicultura şi managementul mediului, dar acest lucru nu se realizează întotdeauna. Mai mult, elaborarea unor proiecte coerente şi integratoare de dezvoltare necesită mult timp şi importante resurse băneşti.

Turismul este în primul rând o activitate economică, mai multe regiuni sunt dependente de veniturile realizate din turism. Rolul său economic continuă să fie crearea de noi locuri de muncă, generarea veniturilor pentru populaţie şi bugete guvernamentale, antrenarea zonelor mai puţin dezvoltate.

Pentru conceptele de turism rural şi agroturism, au fost oferite numeroase definiţii de către diferiţi autori, unele dintre aceste definiţii urmează a fi redate şi explicate în următoarele rânduri.

Turismul în zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la susţinerea acestuia, oferindu-i condiţiile necesare transformării turismului de circuit în turism de sejur.

Această zonă poate şi trebuie să devină zonă turistică de sejur, o destinaţie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde, nu numai motivaţiei turismului cultural şi de cunoaştere, ci şi altei cerinţe moderne: aceea de petrecere a timpului liber în natură, fapt de altfel constatat şi în alte ţări: anchetele făcute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstrează că atenţia se îndreaptă nu numai asupra monumentelor, ci şi asupra mediului lor înconjurător.

Motivaţiile specifice turismului rural sunt următoarele: ✓ reîntoarcerea la natura nemodificată, motivaţie valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuinţei de conservare, sănătate, confort fizic şi spiritual, ce demonstrează că, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viaţă, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului funcţional; ✓ cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativă, grupul de muncă, grupul folcloric. În acest cadru, turistul îşi recapătă condiţia de membru al comunităţii, reputaţia, prestigiul, consideraţia celorlalţi, precum şi posibilitatea de a participa la acţiuni comune creatoare; ✓ cunoaşterea, înţelegerea, inventarea şi elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naţionale, ale folclorului, ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare transformă vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe şi de dobândire a unor deprinderi ce dau turiştilor satisfacţii personale şi sentimentul utilităţii. În acelaşi timp, prin iniţierea în meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale locale, turiştii îşi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ieşind din monoton ia şi rutina activităţilor cotidiene;

43

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

✓ motivaţii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturaleţe, ce îndeamnă pe majoritatea turiştilor să se considere privilegiaţi pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul şi farmecul lor; ✓ curiozitatea, satisfăcută prin informaţii asupra ospitalităţii populare, obiceiurilor gastronom ice, artizanatului şi ritualurilor săteşti; ✓ odihna, cura de aer şi de fructe, consumul de alimente proaspete şi terapia ocupaţională.

Obiectivul principal pe care şi-l propune ecoturismul este furnizarea unui turism de înaltă calitate în condiţiile protecţiei arealelor naturale şi a stimulării economiilor locale. Aceste deziderate pot fi atinse prin sporirea resurselor aflate în conservare, prin realizarea educaţiei de mediu şi prin implicarea autorităţii locale. Gradul în care aceste variabile funcţionează sau au potenţial să funcţioneze reprezintă în esenţă succesul unei arii ecoturistice.

Sub genericul de ecoturism trebuie cuprinse toate formele de turism, care, în activitatea lor, se bazează pe principii ecologice, adică fară a deranja sau distruge mediul natural şi construit, moştenirea istorică şi culturală, ci, dimpotrivă, de a le roteja, conserva, dezvolta şi a realiza o dezvoltare durabilă. Turismul ecologic este o formă de turism ce se desfăşoară pe baze ecologice, fără a deranja sau distruge mediul natural şi construit, moştenirea istorică şi culturală, ci, dimpotrivă, acestea trebuie protejate, conservate şi dezvoltate, pentru a realiza o dezvoltare durabilă.

Se poate spune că, concepte precum turism rural, agroturism, ecoturism şi turism durabil pot fi încadrate în conceptul de TURISM VERDE, deoarece toate acestea au un scop comun şi anume: protejarea mediului natural pe termen lung.

Bibliografie 1. https://www.wikipedia.org/ http://www.turismverde.ro http://www.reprograph.ro 2. http://www.turismin.ro

44

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

POTENȚIALUL TURISTIC AL MUNȚILOR APUSENI Stan Georgiana, clasa a VI- B Prof. coordonator: Stanciu Liliana Școala gimnazială Potlogi Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni este Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă. Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani. Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar. În 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă’’ din Cluj, împreună cu specialişti străini, au analizat carote (mostre cilindrice, obţinute prin forare) extrase din gheţar şi au aflat o mulţime de date interesante din trecutul acestei regiuni: cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, chiar şi cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor.

Ghețarul de la Scărișoara În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile ‘‘înfricoşătoare’’ ale Apusenilor. Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alătuită dintro galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Poarta lui Ionete

45

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Cascada Vârciorog este o spectaculoasă cădere de apă de peste 15 metri înalțime situată la poalele Vârfului Piatra Grăitoare. Aceasta se găsește în Arieșeni, în apropierea satului Vamvucești - la 5 kilometri distanță de centrul comunei.

Cascada și zona tampon din jurul ei constituie o rezervație peisagistică protejată de lege.

Pereții de stancă sunt impresionanți și ascund numeroase grote, iar de sus, de pe stâncile golașe sunt priveliști spectaculoase spre Valea Ariețului, pădurile de brad împodobite cu poienițe și case de moți.

Fig. Cascada Vârciorog Cheile Arieșului sunt cele mai impresionante chei de pe tot cursul râului Arieș. Lungi de 4 kilometri de-a lungul râului, acestea impresionează prin înalțimea pereților, prin porțiuni înguste și repezi prin care râul și-a croit loc.

Sunt cunoscute si sub numele de Cheile Albacului sau Zugai. În Cheile Arieșului se gășeste Peștera Huda de lapte, o peșteră interesantă fără formațiuni.

De la intrarea în peștera se deschide o panoramă superbă asupra cheilor si Văii Arieșului. Merită să urcați până acolo cel puțin pentru priveliștea înspăimăntator de frumoasă.

Rezervația naturală Cheile Arieșului se întinde pe aproximativ 35 de hectare. Cheile sunt opera râului Arieșul Mare care a erodat, și a unui pârâu, afluent al Arieșului, care au erodat calcarele dolomitice si cuarțitele, dând naștere unui sector de chei foarte pitoresc.

Dealul cu Melci este un deal de melci pietrificați de forme si mărimi variate. Cochilii de piatră a unor melci ce au trăit în aceste locuri cu mult timp in urmă. Pe vremea când aici pe locul unde azi sunt Apusenii era o mare întinsă numită Tethys. Sub presiune și sub acțiunea timpului unul dintre marile bancuri de cochilii de melci s-a pietrificat.

Dacă vă uitați atent pe stâncile cu melci pietrificați observați cu ușurință forme și mărimi variate --- zeci de specii de pietricele-melc cimentate împreună în stânca cenușie. La atingerea acestora încă se mai simte și azi spirala fină de pe spatele cochiliilor.

Dealul cu Melci Cetățile Ponorului - o adevarată cetate naturală modelată de ape - cel mai înalt poartă de peșteră din România.

Trei porți gigantice, o peșteră de 5 kilometri lungime și puncte de belvedere situate la 300 de metri de vale șunt câteva din atracțiile locului care merită sa fie ocrotite și sprijinite în procesul de conservare a mediului, mărturie peste timp.

46

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Peștera Cetățile Ponorului

Aventura și adrenalina la înalțime și în subteran - cățărare și parcurgerea zonelor mai dificile pe lanțuri sunt tot atâtea posibilități de a petreceăn natură clipe frumoase, nutrind mulțumirea că țara noastră are atâtea frumuseți minunate.

Bibliografie 1.

2.

3.

4.

Cocean Pompei- Chei si defilee din Muntii Apuseni, Edit. Academiei, Bucuresti,1988.

Cartea verde a judetului Bihor-arii naturale protejate, Fundatia Ecotop, Oradea. http://www.padureacraiului.x7.ro/relief.htm http://www.descopera.ro/descopera-alba/13091405-pestera-scarisoara-adapostul- celui-maimare-ghetar-subteran-din-romania

47

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

ŞCOALA ŞI TURISMUL „VERDE” Autor: elev Spălnăcan Adina, clasa a XI-a Prof. coordonator: Spălnăcan Diana Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”, Campia Turzii În clipele de odihnă sufletească, când ne uitam în jurul nostru, ne punem firesc întrebarea: „Ce este NATURA?’’. Găsim un răspuns simplu şi firesc: este VIAŢĂ. Apoi ne întrebăm „Ce este viaţa?’’. Atunci lucrurile se complică. Apar mii de răspunsuri, mii de gânduri, idei, paradigme.

Dacă ar fi să dăm câteva definiţii vieţii, iată ce am nota: viaţa este respiraţie şi digestie. În corpul nostru --- Cerul și Pământul, Spiritul și Materia, Infinitul și Finitul, Nemurirea și Moartea --se combină și coexistă, învățând alăturarea și trăirea simultană a paradoxurilor, pe care o denumim VIAȚĂ UMANĂ.

Viața este DEPENDENȚĂ și INTERDEPENDENȚĂ. Viața pe planeta Pământ este un dans armonios între forțele chimiei și ale fizicii --- între atomii substanțelor și fotonii de lumină. În același timp, atât viața umană, cât și viața vegetală --- sunt vieți dependente de prezența grupului, de relaţiile cu ceilalți. Fiecare dintre noi suntem o parte mică din sistemul uriaș care se cheamă omenire. Când am înțeles în profunzime și detaliu organismul omenesc și perfecțiunea alcătuirii sale, am aflat că suntem formațicomunitate uriaşă de celule--- toate inteligente și conștiente, la un nivel --- dar toate cooperând și lucrând împreună pentru un scop comun: VIAȚA! Viața este un dans subtil între multe elemente componente.

Viața pe pământ este o poveste magică, de iubire și armonie. Plimbați-vă în păduri, pe câmpuri înflorite, în livezi, re-acordați-vă la energia vieții.

Viaţa şi natura sunt teme bogat ilustrate şi în literatura română, deoarece natura e sursă de inspiraţie care naşte legende mituri şi povestiri. De exemplu muntele devine univers al contemplaţiei, care înalţă fiinţa, îi oferă singurătate şi peisaj variat. Valea ca şi muntele este o taină adâncă şi excepţională, iar satul prinde viaţă prin sărbători, bucurii colective, obiceiuri ancestrale.

Descrierile locurilor, faima artiştilor şi scriitorilor, fascinaţi de natură sunt tot atâtea motive ca să ne întreptăm spre turismult „verde’’.

Dacă privim academic ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale, legate de natură şi care trebuie să îndepllinească următoarele condiţii: conservarea şi protejarea naturii, folosirea resurselor umane locale, caracter educativ, respect pentru natură, conşientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale, impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

Ecoturismul a aparut initial ca o oportunitate de afaceri, creată de interesul tot mai mare pentru soarta planetei. La prima vedere, cele doua preocupări sunt incompatibile şi totuşi, o afacere ecoturistică poate avea succes pe termen lung dacă este o afacere responsabilă, care respectă legile pieţei şi ale dezvoltării durabile deopotrivă. Ecoturismul este puternic dependent de angajamentul întreprinzatorilor în aplicarea unui set unic de standarde de operare, standarde care au evoluat permanent în ultimii zece ani. Faptul ca nu exista un organism de reglementare la nivel international şi, că standardele în domeniul ecoturismului sunt destul de dificil de evaluat, a permis operatorilor şi guvernelor să promoveze ecoturismul în mod necontrolat. Conferinţele internaţionale, seminariile şi publicaţiile aparute în ultimii ani au avut un rol important în educarea ecoturistică a operatorilor si guvernelor, însă înţelegerea greşită a termenului ramâne înca o problemă. În urma dezbaterilor ce au avut loc în cadrul Summit-ului Mondial al Ecoturismului (Ouébec,2002), participantii au formulat o serie de recomandari adresate guvernelor, sectorului privat, organizatiilor non-guvernamentale, institutelor de cercetare, agenţiilor de dezvoltare şi comunităţilor locale. Prezentăm în continuare cele mai importante recomandări care vizează sectorul privat (agenţii de turism şi touroperatori, proprietari ai unităţilor de cazare şi alimentaţie,

48

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

ai echipamentelor de agrement şi ai terenurilor de interes ecoturistic etc.): afacerile ecoturistice trebuie să fie profitabile pentru toţi cei implicaţi deopotrivă: proprietari, investitori, manageri şi angajţi, comunităţi locale şi organizaţii de conservare din ariile naturale în care acestea se desfasoară; conceperea, dezvoltarea şi conducerea afacerilor trebuie să ducă la minimizarea efectelor negative, să contribuie pozitiv la conservarea ecosistemelor fragile şi a mediului în general, să aducă beneficii directe comunităţilor locale; întreprinzatorii trebuie să se asigure că designul, planificarea, dezvoltarea şi operarea facilităţilor ecoturistice încorporează principiile durabilităţii. Învăţământul tehnic din România promovează turismul „verde’’ prin orele de specialitate ale elevilor care studiază la clase cu profile de servicii şi turism, prin încurajarea lor de a înfiinţa firme de exerciţiu, companii- elev, care să simuleze activităţi economice în domeniul ecoturismului.

Pornind de la cadrul şcolar în care activez, a fost posibilă materializarea unei idei colective, aceea de a crea o firmă virtuală F.E.„Experiences Camp’’ S.R.L., care să promoveze ecoturismul prin intermediul taberelor şcolare. Factorii care au determinat această alegere au fost: potenţialul natural al zonei, populaţia rurală, tradiţiile bogate şi poziţionarea geografică atractivă.

Această firmă are ca domeniu de activitate organizarea de tabere şcolare care să respecte condiţiile de funcţionare ecologică. Taberele propun câteva activităţi interesante, în funcţie de anotimp şi de zona în care sunt organizate, cum ar fi: vizionare de filme tematice despre păsări şi animale existente în zona respectivă, drumeţii tematice, educaţie forestieră, vizitare peşteri, călărie, plimbare cu bicicletele şi căruţa, degustări de mâncare tradiţională. Un produs nou, promovat de firma creată de noi, este vizitarea atelierelor unor meşteri populari din zona, turiştii având posibilitatea de a se caza la aceştia pentru a participa direct la activităţile meşteşugăreşti. O experienţă inedită pentru turişti ar fi participarea la diverse festivaluri care s-ar desfăşura în perioada de oraganizare a taberei. Locaţiile în care sunt cazaţi turiştii respectă toate regulile ecoturismului, evitând poluarea mediului cu deşeuri de orice fel, iar mâncarea oferită este procurată din zone cu certificat bio. În acest fel elevii devin preocupaţi de mediul în care trăiesc, învaţă să respecte natura, să preţuiască viaţa şi să îşi pună în practică abilităţile antreprenoriale. Fiecare elev implicat într-o astfel de experienţă va rămâne cu visul că firma creată de el va prinde cândva viaţă.

Aşa cu spune Blaise Pascal „Natura reîncepe mereu aceleaşi lucruri, anii, zilele, ceasurile; aşa se creează un fel de infinit şi de eternitate.’’, iar natura aduce VIAŢĂ.

Bibliografie 1. Doina Ruşti-„Dicţionar de teme şi simboluri din literatura romană’’ 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Natură 3. „Turism ecologic în Bucovina’’, prep. Univ. Liviu Scutariu şi conf. Univ. Dr. Carmen Nastase - articol internet

49

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PARCUL NICOLAE ROMANESCU Autor: Moină Florin Gabriel, clasa a XII-a C Prof. coordonator: Ion Lenica Liceul “Traian Vuia” Craiova, Dolj Parcul Nicolae Romanescu este cea mai mare zonă verde urbană din România și al treilea parc natural din Europa de Est. O atracție în sine, parcul găzduiește mai multe obiective turistice deosebite, vizitate de mii de turiști anual.

Parcul se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare și este al doilea ca și dimensiune din România, după Parcul Herăstrău din București. Aici se afla odinioară moșia familiei Bibescu, de aici vine și numele alternativ al parcului --- Parcul Bibescu.

Despre Parcu l Nicolae R om an escu Parcul se află în partea de sud a Craiovei și este cunoscut și sub denumirile Parcul Independenței, Parcul Poporului sau Parcul Bibescu.

Pe locul unde se află astăzi parcul, se afla moșia familiei logofătului Ioan (Iancu) Bibescu, o moșie cu pavilioane, bănci și sere care ofereau locului un farmec aparte. În 1848 moșia este cumpărată de autoritățile orașului, însă amenajarea parcului în spațiu public pentru recreere începe de abia în 1898, odată cu venirea lui Nicolae Romanescu (cel care dă și numele parcului) la primăria orașului.

Fosta moșie Bibescu a fost transformată total prin reamenajarea spațiilor verzi, modificarea artificială a terenului, aclimatizarea unor specii noi de arbori și construirea unor structuri noi. Zona a renăscut, iar noul parc, amenajat în stil romantic a devenit în timp un punct de atracție pentru toți cei care vizitează Craiova. În interiorul parcului sunt câteva obiective de sine stătătoare care aduc un plus la farmecul locului și formează împreună un ansamblu turistic aparte.

C astelu l F erm ecat Castelul este rodul imaginației arhitectului francez Edouard Redont și imită un castel medieval. Inițial castelul era pur și simplu un adăpost stilizat pentru bazinele de apă folosite la irigarea parcului. Apoi, în interiorul castelului a fost amenajat un restaurant. În prezent castelul este o simplă structură ce poate fi vizitată și amintește de vremuri cu regi și cavaleri.

50

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Grădina Zoologică Grădina Zoologică a fost inaugurată în anul 1906, fiind astfel cea mai veche din țară. De-a lungul timpului, aici au putut fi admirate animale și păsări precum: tigrul, lama, jaguarul, leul, maimuța, struțul sau păunul. În apropierea grădinii se află Chioșcul Fanfarei, realizat special la Viena și Teatrul de Vară.

Podu l S u spen dat Podul leagă două dintre dealurile din parc și este o punte peste lacul care se întinde pe 4 hectare. Peisajul Podului Suspendat deasupra lacului pe care vizitatorii se pot plimba cu barca scoate în evidență stilul romantic al Parcului Romanescu.

Bibliografie 1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Nicolae_Romanescu 2. http://www.tion.ro/parcul-nicolae-romanescu-cea-mai-mare-zona-verde-urbana-dinromania/1653407

51

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

VALEA DOFTANEI ȘI OBIECTIVELE TURISTICE NATURALE Autor: Gheorghe V. Nicola Catrinel, clasa a VI-a B Prof. coordonator: Stanciu Liliana Școala Gimnazială Potlogi Cheile Doftanei este denumirea ariei protejate (sit de importanță comunitară) situate pe teritoriul nord-vestic al județului Prahova, în Muntenia.

Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apă potabila, întins pe o lugime de 3 km, oferind o priveliste încântătoare. Ambele maluri ofera condiții prielnice pentru așezarea unor campinguri pitoresti și case de vacanță. Este asezat într-o zonă montană pitorească în bazinul Doftana, iar în apropriere se găsește râul Doftana, la confluența cu Pârâul Păltinoasa și Secaria.

Situat la o altitudine de 650 m, lacul Păltinoasa ocupă o suprafața de 215 ha.

Lacul Paltinu (vedere din fața lacului de acumulare)

Lacul Paltinu (vedere din ,, coada,, lacului)

Lacul Paltinu (vedere la intrarea pe pod) Cheile Doftanei (La Tocile) sunt situate în apropierea Lacului Păltinoasa și oferă o priveliște deosebită, asemănătoare cu cea de la Cheile Bicazului. Zona submontană, situată la distanță de 20 km de Câmpina, ce se desfașoară de a lungul Văii râului Doftana, unul din afluenții râului Prahova.

Cheile Doftanei este denumirea ariei protejate (sit de importanță comunitară) situate pe teritoriul nord-vestic al județului Prahova, în Muntenia. In lungime de 300 m, reprezintă un adevărat fenomen carstic având forma unui adevărat tunel, cu pereți aproape verticali și dând naștere unor peisaje spectaculoase.

Aria naturală se întinde în nord-vestul județului Prahova (în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu), ocupând teritoriile administrative ale comunelor: Bertea, Brebu, Secăria, Șotrile și Valea Doftanei; și cel al orașului Comarnic. Aceasta

52

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

este străbătută de drumul județean DJ102L care leagă localitatea Seciuri de Barajul Paltinu; baraj (aflat în arealul sitului) construit între anii 1968-1971, pe valea râului Doftana.

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30 hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana.

Cheile Doftanei Glodeasa este o padure seculară virgină, de fag si brad, situată în comuna prahoveană Valea Doftanei, la o altitudine de 650 --- 890 m. Pădurea păstrează mărturii ale evoluției învelișului forestier al munților noștri, fiind ferită de exploatarea forestieră. Pe o suprafață de 534,9 ha, se întind arbori cu vârste cuprinse între 200 --- 300 de ani și înățimi de 40 --- 45 m.

Pădurea Glodeasa este printre puținele păduri rămase virgine la noi în țară, prezentând o remarcabilă diversitate peisagistică: păduri, stânci, pajisti, roci la zi, ape dulci, chei. Peisajul este împodobit cu specii de plante rare, ocrotite prin lege. Rezervația Glodeasa reprezintă un obiectiv turistic deosebit, prin naturalețea perfectă a peisajului, aerul curat garantat și drumețiile de munte ce pot fi realizate de aici.

Rezervația Glodeasa este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați daca vă aflați în apropiere.

Tipuri de habitate: Padure de fag de tip Luzulo - Fagetum, tufărișuri alpine și boreale, pajisti alpine și subalpine, vegetație pe stânci calcaroase, iazuri și lacuri.

Imagine din Rezervația Glodeasa Cheile Doftanei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Păduri de fag de

53

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); Păduri din TilioAcerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic de curbură.

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca mare de lac (Rana ridibunda) sau croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus) Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure (Brachypodium sylvaticum), clopței (Campanula sibirica), drob (Chamaecytisus hirsutus), bulgării-de-stâncă (Cnidium silaifolium), mlăștiniță (Epipactis helleborine), sânziene albe (Galium mollugo), asperula (Asperula rumelica), ruginiță (Asplenium ruta-muraria), cătină albă (Hippophae rhamnoides), buruiană-pentru-vânt (Inula ensifolia), mărgică (Melica ciliata), poala „Sfintei Mării’’ (Reseda lutea), coada-iepurelui (Sesleria heuflerana), gușa-porumbelului (Silene nutans ssp. dubia), dumbăț (Teucrium chamaedrys), cimbrișor (Thymus pulcherrimus), iarbă neagră (Lembotropis nigricans), iarbă grasă (Sedum telephium ssp. maximum).

Bibliografie 1. http://www.unibuc.ro/prof/oprea_c_r/docs/2017/ian/17_12_40_2704_21_08_44Subcarpatii_ Curburii.pdf 2. http://www.valeadoftanei.ro/ 3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Doftanei,_Prahova

54

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

NATURĂ ȘI VIAȚĂ Nume: Susea Marilena, clasa: a IX – a C Prof. coordonator: Vocheci Mădălina Liceul Tehnologic ”Ion Barbu”, Giurgiu Mediul înconjurător reprezintă mediul natural care a fost transformat de oameni. El cuprinde relieful, aerul, apa, vegetaţia şi solul. Acestea sunt elementele mediului natural asupra cărora a intervenit omul prin activităţile sale. Fiecare element reprezintă un rol deosebit în crearea mediului natural. În acelaşi timp, toate sunt în legătură unele cu altele. Astfel, relieful influenţează clima.

Clima, la rândul ei, împreună cu relieful, determină răspândirea vegetaţiei, iar aceasta din urmă, a faunei. Iată, aşadar, o înlănţuire în care fiecare element în parte trebuie să funcţioneze bine pentru a se păstra acea unitate care este mediul natural. Pentru a trăi mai bine, oamenii au creat aşezări, au cultivat terenuri, au construit drumuri şi uzine, adică au transformat treptat mediul natural.

Mediul natural poate fi folosit în sprijinul omului, dar cu condiţia să nu fie distrus. Din păcate există numeroase exemple de distrugere a plantelor şi animalelor, de poluare a aerului, a apelor şi a solului. De cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra mediului înconjurător se fac referiri la poluare. În realitate, agresiunea omului depăşeşte mult sfera poluării şi de aceea este mai corect să vorbim de căi diferite de deteriorare a mediului.

Acţiunea negativă a omului asupra mediului se numeşte deteriorare (degradare).

Există o serie de surse majore de deteriorare ca rezultat al activităţii umane. Aceste căi de deteriorare nu acţionează separat în timp şi spaţiu, ci de cele mai multe ori agresiunea se exercită simultan asupra diferitelor componente ale mediului.

Poluarea este una din aceste căi. Poluarea reprezintă pătrunderea în mediul natural a unor poluanţi naturali, dar mai ales artificiali rezultaţi din activitatea umană, îndeosebi din industrie, agricultură, transporturi, care reprezintă deşeuri ale activităţii umane.

Exemple de poluare: Administrarea îngrăşămintelor chimice poate avea urmări nedorite pentru mediul înconjurător. Substanţele chimice pătrund în pânza de apă freatică şi de aici în fântâni sau izvoare, ameninţând sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Transportul energiei poate avea efecte de poluare.

Mările şi oceanele sunt afectate de petrolul care se revarsă în urma diferitelor accidente.

Petrolul este rezistent la acţiunea bacteriilor, de aceea persistă mult timp. Formează o peliculă la suprafaţa apei, care împiedică difuzarea oxigenului în apă.

Reţelele electrice de înaltă şi joasă tensiune produc: • poluare vizuală - firele şi staţiile de transformare; • poluare sonoră --- generează sentiment de frică, duc la pierderea parţială sau totală a auzului; • poluare electromagnetică --- perturbă emisiile de radio şi televiziune; • poluare psihică • generată de teama de pericole de accidentare.

Industrializarea, urbanizarea cu intensificarea accentuată a circulaţiei rutiere, aeriene, a construcţiilor de drumuri, răspândirea fără precedent a aparatelor audio-vizuale au dus la creşterea semnificativă a poluării sonore. Un alt efect negativ al industrializării masive este poluarea prin deversarea reziduurilor şi gazelor toxice rezultate în urma proceselor tehnologice.

Poluarea este doar una din căile majore de deteriorare a mediului, dar există şi alte surse majore de degradare, ca rezultat al activităţii umane.

55

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

‘‘Mediul natural’’, adică aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi formele de viaţă pe care aceste ecosisteme le creează şi le susţin este imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediul înconjurător.

O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un ‘‘ecosistem’’ care se intercondiţionează reciproc şi se readaptează continuu în căutarea unui anumit echilibru.

Totalitatea factorilor naturali, determină condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi pentru exponentul său raţional --- omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale ➢ elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic, relief, sol. ➢ elemente biotice reprezintă viaţa, organismele. Ele apar sub forma vegetaţiei şi animalelor depinzând atât de factori tereştri, cât şi cosmici (radiaţia solară de exemplu) ceea ce ne ajută să înţelegem implicaţiile care pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelaş timp. ➢ elementele antropice care sunt introduse de om prin activitatile sale.

Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct sau indirect, materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive, care alterează ecosistemele, diminuează resursele biologice şi pun în pericol sănătatea omului’’.

Poluantul este un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat unor procese naturale, a cărui prezență în mediu într‐o cantitate care depăşeşte o limită care poate fi tolerată de una sau mai multe specii de viețuitoare, sau de către om, împiedică dezvoltarea normală a acestora.

Supraexploatarea bogăţiilor subsolului, a pădurilor, a păşunilor, a solului, a speciilor de plante şi animale are efecte negative.

Urmare a acestor acţiuni s-a ajuns la reducerea bogăţiilor subsolului şi a suprafeţelor împădurite, la distrugerea păşunilor şi a solului, la dispariţia a numeroase specii, la degradarea mediului natural prin surpări şi alunecări de teren.

Realizarea de mari amenajări de teritorii cum ar fi: lucrări miniere de suprafaţă, lucrări hidrotehnice (baraje de acumulare, canale, sisteme de irigaţii), duce la distrugerea mediilor naturale şi artificiale.

Menţinerea vieţii pe pământ şi supravieţuirea generaţiilor viitoare sunt posibile numai prin reducerea acţiunilor necontrolate ale omului asupra naturii. De aceea, o importantă problemă care se pune azi în faţa oamenilor este cea a protecţiei mediului înconjurător.

Protecţia mediului însemnă conservare şi ocrotire. Conservarea mediului are în vedere folosirea lui cu grijă şi chibzuială, evitându-se risipa şi distrugerile din cadrul său. Pentru protecţia mediului trebuie creat un sistem de organizare a unor programe de cercetare şi cunoaştere a degradării mediului. Ocrotirea mediului pretinde luarea unor măsuri bazate pe legi care interzic activitatea sub orice formă în anumite regiuni. Aceste regiuni sunt numite rezervaţii naturale.

Bibliografie 1. Zoe Partin; Melamia Cristina Rădulescu, Dicţionar Ecologic, Editura Garamond, 1995, Bucureşti 2. Al. Ionescu, Ecologie şi societate, Editura Ceres,1991, Bucureşti 3. Gabriela Nedelcu, Mădălina Nedelcu, Ioana Mureşan, Simona Stan, Traian Mureşan, Centrul Naţional de Voluntariat PRO VOBIS, Educaţia ecologică şi voluntariatul în protecţia mediului, Editura Treira, Oradea, 2003 4. Şincan, Eugenia; Zalana , Mihaela; Vraci, Daniela, ABC-ul lumii vii , vol I , Ed. Best, 1997 5. Carmen Manuela Cazan, Rodica Cherciu, Mihai Manda, Creează-ţi mediul! Dicţionar de termeni, Editor Fundaţia Concept 2004, Bucureşti 6. Gheorghe, Vasilica, Nedelciu, Diana, Sinteze de cultură generală --- clasele I-IV, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2001

56

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TĂUL ȚAPULUI Autor: Ovidiu Ionuț Pădeanu, clasa a XII-a C Prof. coordonator: Ion Lenica Liceul “Traian Vuia” Craiova, Dolj Turiștii care au curaj să ia muntele-n piept și să-l descopere pot descoperi locuri fascinante.

La doar o aruncătură de băț de Timișoara, în Munții Retezat din județul Hunedoara, se află Tăul Țapului, un loc de o frumusețe rară, în care și-au făcut cuib marmotele, unele dintre cele mai simpatice animale din lume.

Tăul Țapului reprezintă, de fapt, un lac glaciar ascuns de pereții stâncoși ai Munților Retezat, aflat la o altitudine de 2.130 de metri. Un farmec aparte îi conferă lacului mica insuliță verde, care s-a format în urma unei avalanșe pornite de pe Vârful Țapului, care s-a oprit în lac, și astfel s-a depus grohotiș ce a depășit nivelul apei cu aproximativ un metru. Tăul Țapului reprezintă unul dintre cele mai curate și mai spectaculoase lacuri din Retezat, fiind protejat natural. Lacul are o lungime de 200 de metri și o lățime de 130 de metri și este alimentat de patru izvoare, dar și de avalanșele de zăpadă. Adâncimea maximă a Tăului Țapului este de cel mult șase metri. Apele lacului glaciar se scurg la vale, iar în momentul în care intră în pădurea cu jnepeni cad în cascade ce înfrumusețează acest loc din Munții Retezat ce ascunde comori nebănuite.

De ce fluieră marmotele când văd oameni? În anul 1977, Tăul Țapului a fost populat cu păstrăvi, iar în 1973, specialiștii spun că o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de marmote alpine din Alpii Austrieci în Parcul Național Retezat. Liniștea acestui colț de rai din Munții Retezatului este străpunsă, mai ales atunci când apare câte un turist, de fluieratul marmotelor. Fiind o zonă destul de retrasă, aceste animăluțe și-au făcut cuib la Tăul Țapului pentru a se bucura de căldura soarelui, mai ales că iubesc să stea la soare ore în șir, dar și pentru a începe un ritual mai neobișnuit de împerechere. Tocmai de aceea nu le este pe plac să vadă oameni pe teritoriul lor și încep să se fluiere unele pe altele.

Marmotele pot fi văzute doar vara, la sfârșitul lunii octombrie încep să se retragă sub pământ, unde își încep somnul de iarnă.

Marmota alpină cântărește între patru și opt kilograme și trăiește la înălțimi cuprinse între 800 și 3.200 de metri, mai ales în

57

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

regiunile vestice și centrale ale Alpilor, precum și în Munții Carpați. La Tăul Țapului se poate ajunge doar pe drumul Porților Închise.

Totuși, pentru că traseele sunt destul de obositoare, salvamontiștii le recomandă turiștilor să aibă echipament tehnic pentru alpinism.

Considerat de mulți exploratori, unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din România, Tăul Țapului din Munții Retezați este una dintre cele mai pitorești zone încă neatinse din țara.

Aflat la o altitudine de peste 2.000 de metrii este destul de greu accesibil persoanelor fără experiență în explorările montane, însă poate și faptul că este ferit de ochii oamenilor îi dă o tentă aparte de loc neatins de om, un mic paradis.

Tăul are o adâncime de 6 metrii și o suprafață de 2 hectare. După cum puteți observa în imagini, lacul are și o mică insuliță, care poate pentru cei curajoși este un loc care îți poate oferi un picnic de neuitat.

De ce v-am adus în atenție acest loc? În concepția mea, turismul verde românesc ar trebui să promoveze mai mult zonele încă oarecum sălbatice, pentru că țara noastră abundă de astfel de peisaje. Odată cu promovarea, consider că accentul trebuie să cadă mai ales conservarea locurilor. Deja este bine știut faptul că România este vizată de UNESCO pentru a mai adauga câteva vestigii pe lista obiectivelor protejate.

Bibliografie 1. http://www.welcometoromania.ro/Retezat/Retezat_Taul_Tapului_r.html 2. http://bloguldecalatorii.ro/ 3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_T%C4%83ul_%C8%9Aapului

58

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

CONSERVAREA NATURII - PRIORITATE ABSOLUTĂ

Autor: Potcovaru Speranța, clasa a X-a Prof. coordonator: Barbu Mirela Liceul Matei Basarab, Craiova, Dolj Viaţa, un dar inegalabil, pe care trebuie să-l preţuim şi să-l apărăm, este uneori ameninţat de transformări politice, economice şi sociale. În prezent, mai mult de 5 miliarde de oameni folosesc resursele naturale. In fiecare colţ al lumii se taie păduri, se extrag minerale şi surse de energie, erodând solul, poluând aerul şi apa, creând deşeuri periculoase. Poluarea înseamnă modificarea compoziţiei aerului, apelor, solului, datorată unor substanţe chimice, praf şi fum care aduc impurităţi şi determină un dezechilibru ecologic natural.

Această poluare duce la dispariţia speciilor, extinderea deşerturilor, contaminarea cu pesticide, înmulţirea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia sau chiar pierderea de vieţi omeneşti. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm al degradării continuă, vom fi martorii distrugerii treptate a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.

Omul este principalul vinovat de poluarea mediului şi tot el suportă efectele ei negative asupra sănătăţii sale, de la o banală îmbolnăvire până la pierderea vieţii.

Coordonatele actuale ale vieţii cotidiene impun abordarea unor teme specifice în grădiniță, alături de alte elemente de educaţie şi probleme legate de calitatea mediului înconjurator. Astfel, se evidenţiază prioritatea majoră a noastră, a tuturor, de a cunoaşte, proteja şi conserva mediul de viaţă, păstrarea particularităţilor naturii devenind eficientă şi reală numai atunci când aceasta va face parte integrantă din filozofia şi comportamentul nostru.

Se impune ca, încă din grupele preșcolare, copiii să cunoască formele de viaţă existente în mediul înconjurător şi să înveţe să le ocrotească. Ei trebuie să cunoască şi resursele naturale care asigură viaţa, dar şi cauzele şi formele de manifestare ale dezechilibrelor naturale din mediul înconjurator, în special a celor produse de om.

Ceea ce învaţă copiii în primii ani reprezintă mai mult de jumătate decât vor învăţa în restul vieţii.

Astfel, educaţia omului începe din copilărie, componentele dezvoltării sale fizice si psihice mergând în paralel cu trăsăturile de personalitate.

Educarea copiilor a devenit o preocupare şi o necesitate prefigurate de schimbările majore ce au avut loc asupra mediului înconjurător, ceea ce ne solicită să trăim într-o permanentă stare de adaptare pentru a putea face faţă schimbărilor potenţiale şi a preveni eventualele dezastre ecologice.

Educaţia de mediu este mai mult practică, în sensul învăţării unor aspecte pozitive sau negative legate de mediul ambiental.

Nu există modele universale pentru integrarea educaţiei privind mediul înconjurător în procesul instructiv-educativ. Modalităţile acestei integrări sunt definite în funcţie de condiţiile, finalităţile şi structurile educative şi socio- economice ale fiecărei ţări. În funcţie de vârsta copiilor, se aplică practici pedagogice diferite.

Bazate pe cooperare şi colaborare, diversitatea activităţilor practice desfăşurate cu copii asigură asimilarea regulilor de comportament care se constituie în elemente de bază în formarea unei educaţii a oamenilor de mâine. Școala, prin definiţia şi rolul său, asigură cadrul adecvat în care se desfăşoară un complex de formare a copiilor, sub cele două laturi ale sale: instructivă şi educativă.

59

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Școala este chemată să determine nu numai sentimentele de admiraţie pentru frumuseţile naturii, ci şi deprinderi de apărare, conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător-condiţie de viaţă civilizată şi sănătoasă.

Este important ca în amplul proces de formare a omului, viaţa din afara instituțiilor de învățământ să continue să completeze, să consolideze şi să desăvârşească opera educativă din scoală într-un adevărat comportament european.

Cercetarea mediului în mijlocul naturii cu copii permite îmbogăţirea volumului de cunoştinţe, lărgirea orizontului stiinţific, sesizarea legăturilor reciproce între fenomene, modul cum se interferează şi se influenţează reciproc şi, de asemenea, permite formarea unei gândiri sănătoase despre lume şi viaţă. În concluzie, si copiii educaţi, îndrumaţi de către cadrele didactice, pot să se implice, să lupte activ împotriva poluării pentru păstrarea unui mediu curat, pentru că un mediu poluat dăunează foarte mult sănătăţii omului.

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată astăzi, înseamnă a contribui la fericirea fiecăruia dintre noi.

Bibliografie 1. Mircea Dutu -”Ecologie. Filozofia naturala a vietii” --- Editura Economica, Bucuresti 1999.

2. Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi “Mediul înconjurator. Poluare si protectie” Editura Economica, Bucuresti 1998 3. Valeria Dițoiu, Nina Holban: Modificări antropice ale mediului, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005.

60

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

CASCADA VEȘNICIEI – BIGĂR Autor: Bercuci Alina- Dorina, a XI-a C Prof. coorodonator: Badeaon Mariana Colegiul Economic Mihail Kogălniceanu, judeţ Vrancea Izvorul Bigăr este unul puternic , alimentat de un curs de apă subteran ce străbate peștera cu același nume din Munții Aninei. Se poate înainta, pe jos, circa 10 minute pentru a vedea de unde izvorăște apa- din Peștera Bigăr. Cascada Bigăr mai este cunoscută și sub denumirea de Cascada Coronini. Apa este bogată în calcar și se varsă în răul Miniș de pe un prag stâncos de circa 8 metri înălțime, acoperit cu mușchi, formând celebra noastră cascadă. Apa iese de sub o stâncă ce are o înălțime de peste 50 de metri. Iarna, țurțurii de gheață ai cascadei formează un adevărat Palat de Cleștar.

Aflată în Parcul Național Cheile Nerei ------ Beușnița, din județul Caraș-Severin, în Valea Minișului, la jumătatea distanței dintre localitățile Anina și Bozovici, pe DN 57B, Cascada Bigăr este practic locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniș. În Banat, localnicii numesc izbuc un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. Izbucul Bigăr, a cărui apă este de o puritate rară, este alimentat de un curs de apă subteran ce iese de sub o stâncă înaltă de peste 50 metri. Acesta străbate peștera cu același nume din Munții Aninei și după o distanță de circa 200 metri, se varsă în râul Miniș formând Cascada Bigăr.

Cascada Bigăr a devenit foarte cunoscută după ce, în 2013, a fost declarată drept cea mai frumoasă cascadă din lume, de către site-ul american "The World Geography" care a plasat-o pe primul loc într-un top al celor mai impresionante cascade din lume. Anterior, în 2010, "National Geographic Traveler", un ghid turistic internațional, făcea pentru prima dată prezentarea acestei cascade în presa turistică de specialitate. Alături de Cascada Beușnița și Lacul Ochiul Beiului, Cascada Bigăr, crează un cadru de poveste.

Ulterior, oamenii fascinați de raritatea acestui monument natural au transmis prin viu grai o legend care i-a captivat și mai mult pe oameni. Este vorba despre Povestea celor doi îndrăgostiți. O familie de țărani de pe Valea Almajului care nu a putut avea urmași a aflat de la o vrăjitoare, în vis, că dacă femeia va bea apa de la izvorul dintre cele două lumi, de sub stâncă, va avea un copil. Vrăjitoarea i-a spus că dacă vor avea o fată să nu o lase să se îndrăgostească fiindcă își va găsi moartea. Femeia a născut o fată care s-a îndrăgostit de un băiat pe nume Bigăr. Tatăl ei a închis-o în grota de pe munte pentru a o ține departe de blestem.

Suferințele fetei au înduplecat-o pe vrăjitoarea ce trăia în Tărâmul Regăsirii Dorului să viziteze fata în grotă și să îi transforme părul într-o cascadă pe care au început că cadă lacrimile ei. Tânărul Bigăr s-a aruncat în apă, iar tânăra a murit odată cu acesta. Cei doi sau reîntâlnit pe cealaltă lume, acolo unde și-au putut împlini povestea lor de dragoste. Legenda mai spune că cei îndrăgostiți care vor să aibă parte de iubire veșnică trebuie să bea apă din cascada Bigăr pentru ca astfel legenda să se împlinească.

Am dorit să aflu dacă această legendă este adevărată şi am decis să fac o vizită în acest loc absolut mirific .

Observaţii: Se putea vedea de sus, din drum sau de pe podul de lemn care trece peste râul Miniș (este perpendicular pe drumul național).

Am coborât pe lângă pod, să ajung puțin deasupra nivelului apei. Am reușit să cobor, am mers pe cărare, în amonte. Am trecut și Minișul. Am văzut stâncile de pe chei, am făcut fotografii din lateralul cascadei. Am mers pe podul din lemn și am urmat scurtul traseu (2 minute) spre izvor.

Izvorul Bigăr este sub stâncile prăvălite, apa lui este limpede și rece.

61

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Cascada Bigăr învăluie sublim teritoriul din jur într-o nuanță de variațiuni artistice, iar peisajul îi este definit în profunzime de latura misterioasă cu care este înzestrat.Experiența mea din această călătorie a fost pentru a remarca fragilitatea acestui monument natural, care întradevăr își merita faima.

Bibliografie 1. ,,Unde se află palatul de cleștar’’ , 9 februarie 2011, Vali Popovici, România liberă 2. ,,O cascadă din România, în topul cascadelor unice din lume’’ , 22 ianuarie 2013, 3. ,,Jurnalul Național” https://www.apmcs.anpm.ro/agențiapentru protecțiamediuluicaraș_severin 4. http://drumliber.ro/cascada-bigar/ 5. https://www.protectedplanet.net/izvorul-bigar-nature-reserve 6. http://banatour.eu/poi_details.do?poi_id=15857 http://www.descopera.ro/descopera-inromania/15320383 https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvorul_Big%C4%83r

62

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

CÂMPULUNG MUSCEL - TĂRÂMUL VERDE Autor: Țolea Ana - clasa a VIII- a Prof. coordonator: Ghițulescu Claudia Școala Gimnazială ,,Nanu Muscel,,- Județul Argeș ,,Adăpostit de vânturile puternice prin dealurile acoperite de livezi, ce-l îmbrățișează protector, spălat și răcorit de apele limpezi și gălăgioase ale Râului Târgului, cu străzi umbrite, străjuite de castani și tei și case vesele și primitoare, cu mușcate și hortensii în pridvoare, grădini cu răzoare de flori, ce te îmbată cu miresme de lămâiță și trandafiri, Câmpulungul farmecă întotdeauna, exercitându-și neistovit o greu egalabilă forță de seducție’’ (Dumitru Baciu - ,,Lumini Muscelene’’).

Ce poate fi mai frumos decât natura si viața? Două elemente care se află permanent în jurul nostru. În zilele noastre majoritatea persoanelor consideră că natura este banală si nu poate fi deloc interesantă, dar de ce? Pentru că nu au explorat-o, nu au reușit să vadă frumusețea verde care ne oferă o parte din viață. În lume există multe tipuri de turism pe care multă lume le alege, dar puțini știu că mai există un tip de turism pe care puțini îl alegem, acesta se numește: TURISMUL VERDE. Acest tip de turism este mai special și nu mulți îl folosim. Este gratis și constă în mersul pe jos în natură. Am vrut să încercăm acest tip de turism pentru câteva ore și pot spune că a fost foarte plăcut. Am plecat, echipați bineînțeles, să facem un mic tur prin Tărâmul Verde ascuns din zona Câmpulungului.

Întâi de toate ne-am documentat și am stabilit locația. Am ales zona Flămânda și Valea Romaneștilor, să descoperim tărâmul verde ascuns.

Alegând turismul verde am mers pe jos. Nu era o distanță foarte mare și am mers lejer, ajungând destul de repede. În timp ce mergeam prin vale am simțit un aer diferit, mai proaspăt, totul in jur era verde. Se auzeau în cor cântece de păsări, ici-colo câte o veveriță, câte un cățel, am văzut chiar și o mică turmă de oi. Peste întreaga vale domneau căpițele de fân, lucru găsit rar prin împrejurimi...

63

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Minunatul munte Iezer se desfăta în lumina soarelui, strălucind precum un diamant. ,,Spre miazănoapte, diadema uriașă a vârfurilor, care se ridică stăpânitoare din noianul de vârfuri mai scunde, făurind Câmpulungului cel mai strălucit cadru ce se poate închipui pentru cel mai frumos tablou din cuprinsul munților noștri. În stânga se ridică în toată măreția sa regele vârfurilor din Muscel, masivul grandios cu cele 3 vârfuri ale Iezerului. În fund, mai departe, se înalță Păpușa, cea spintecată de ponoare, ca un șold de bou, iar spre miazănoapte se profilează pe albastrul cerului 3 pietre uriașe, sure ca niște căpățâni de zahăr, cu vârfurile ciuntite; în dosul lor închizând orizontul și prelungindu-se spre sud, Leaota față in față cu Iezerul.’’ (Dumitru Baciu --- ,,Lumini Muscelene’’).

Am rămas uimiți de minunata priveliște. Mulți dintre noi am văzut multe locuri din țara, însă ne-am dat seama că niciunul nu este mai frumos decât panorama oferită de Valea Romaneștilor, care cuprinde absolut tot Câmpulungul, este cu totul specială mai ales că este din zona noastră. Este una din mândriile Câmpulungului pe care puțini oameni o știu. Consider că am descoperit Tărâmul Verde al Câmpulungului, unul dintre ele pentru ca sunt multe însă noi nu știm unde se află, dar suntem dornici să aflăm și de altele.

Pot spune că putem găsi locuri interesante chiar în zona noastră și nu are rost să ne îndepărtăm de zona Muscelului pentru o drumeție în natură, trebuie doar să căutăm Tărâmul Verde ascuns. Aceasta este povestea și experiența noastră, iar pentru voi, cei ce încă nu ați vizitat tărâmul nostru și nu cunosc foarte multe despre acesta citiți în continuare, reflectați și mai ales vizitați-l.

Aşezarea geografică a Municipiului Câmpulung Partea de N-E a judeţului Argeş se caracterizează printr-un relief aparte: munţi, dealuri şi podişuri piemontane. În acest cadru natural se află oraşul Câmpulung-Muscel şi aşezările din împrejurimi. Munţii se caracterizează printr-un aspect alpin, datorită înălţimii lor şi masivităţii.

Din creastă pornesc spre sud culmi masive, prelungi şi domoale, cu o ramificaţie accentuată.

Aceste culmi sunt despărţite de văi adânci. În nordul depresiunii Câmpulung, între Râul Doamnei şi Dâmboviţa se înalţă masivul Iezer, unitate de relief distinctă. Legătura între creasta Făgăraşului şi masivul Iezer se face prin culmea mai joasă Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S şi S-E mai multe culmi netede: Plaiul lui Pătru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Văcarea şi culmea prelungă Danciu - Portăreasa - Zănoaga. Ceilalți munţi care se învecinează cu depresiunea Câmpulungului sunt: Păpuşa, Leaota şi Piatra Craiului.

Această depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din ţară, la sud cu dealuri înalte subcarpatice, acoperite cu păşuni, fâneţe şi pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.

Existenţa în această zonă a culoarului Rucăr - Bran, deschis între masivele Piatra Craiului şi Leaota, a influenţat foarte mult dezvoltarea economică a oraşului Câmpulung-Muscel şi a împrejurimilor sale. Oraşul s-a dezvoltat în lungul văii Râului Târgului, dar şi pe terase mai înalte ale depresiunii. Situat la 54 Km de Piteşti şi 87 km de Braşov, pe Drumul Naţional 73, oraşul Câmpulung şi împrejurimile sale au fost întotdeauna o legătură activă a Ţării Româneşti cu Transilvania.

Istoria primei capitale a Țării Românești Ca toate celelalte orașe, Câmpulungul a trecut în evoluția sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec. XIV să devină oraș. Această evoluție a fost determinată de sporirea numărului de locuitori, de creșterea continuă și intensă a producției meșteșugărești și a schimbului de mărfuri. În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung încep să pătrundă și să se stabilească meseriași și negustori sași. Comunitatea săsească care se formează aici era condusă de un greav, ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo Campo, piatra lui funerară se află astăzi în biserica Bărăției și constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Românească și, în același timp, prima mențiune scrisă a orașului. Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung își stabilește reședința de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului independent Țara Românească.

64

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape patru decenii, centrul politic și administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu (1364-1377), urmașul la tron al lui Nicolae Alexandru (1352-1364), fiul marelui Basarab, mută capitala țării la Curtea de Argeș.

Așezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legătură din Evul Mediu între Țara Românească și Transilvania, orașul devine punct vamal, pomenit pentru prima dată din acest punct de vedere în anul 1368, într-un hrisov emis de Vladislav I, prin care se stabilește obligația negustorilor brașoveni ce trec cu carele de mărfuri prin Pasul Bran să plătească la Câmpulung, ca taxă vamală, o "trisecime". Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) organizați în bresle și grupați în cartiere distincte, și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al Țării Românești.

Forma cea mai eficientă de răspândire a culturii au constituit-o școlile. La Câmpulung a funcționat una dintre cele mai vechi școli din Țara Românească, înființată în 1552 de doamna Chiajna, soția domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Vodă (1669-1672) a înființat prima școală obștească cu învățătura în limba română din Țara Românească. În Războiul de Independenţă, ostaşii musceleni, sub comanda maiorului Dimitrie Giurescu, au luptat cu eroism, iar populaţia orașului a ajutat armata prin donaţii şi rechiziţii. În vederea îngrijirii soldaţilor răniţi, ei au organizat două spitale cu 200 de paturi.

La Câmpulung şi în împrejurimi, ostaşii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaş a rămas să amintească vitejia ostaşilor căzuţi în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăţ, Câmpulung, în toamna anului 1916. Monumentul comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateiaş, în 1935, după proiectul arhitectului D. Ionescu - Berechet.

Nici celelalte evenimente majore din istoria României nu au lipsit din evoluţia oraşului Câmpulung şi a împrejurimilor sale. Urmărind istoria acestui oraş constatăm că nu există aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politică, acte culturale de anvergură naţională, mişcări de idei, la care câmpulungenii să nu-şi fi adus partea lor de contribuţie.

Obiective turistice

Castrul Roman Jidava

Ansamblul bisericii catolice Sfântul Iacob (Bărăţia)

Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru --- Vodă’’

Monumentul Eroilor de la Mateiaş

65

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Mânăstirea Cetăţuia

V-am convins, nu-i așa? Vă așteptăm cu drag!

Bibliografie 1. Dumitru Baciu - ,,Lumini Muscelene’’ 2. http://www.campulung-muscel.ro 3. http://www.primariacampulung.ro/

66

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

CU „VERDELE ÎN SUS”, ÎN ȘCOALA MEA Autor: Maria Daniela Ciucă, clasa a XII-a Prof. coordonator: Doina Mihaela Zamfir Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” București Turismul verde reprezintă știința transformării timpului liber în timp de relaxare petrecut cât mai mult în natură.9 Am găsit mai multe definiții pentru turismul verde. Cea care mi s-a părut cea mai potrivită este cea prezentată mai sus. Aș vrea ca turismul verde să reprezinte o opțiune demnă de luat în seamă pentru toți cei care doresc să petreacă câteva zile departe de stresul și de agitația din marile orașe ale României.

Eu locuiesc în București și simt nevoia să merg măcar o dată pe lună la țară, la bunicii mei.

Acolo aerul este curat, apa este curată, solul este curat, peisajul este curat și deci și gândurile și inima mea devin mai curate. Știu că nu pot generaliza și am colegi care se simt foarte bine petrecându-și timpul liber la sfârșit de săptămână în mall-uri sau cluburi. În acest eseu voi încerca să scriu ce înseamnă pentru mine să stau în natură, acolo unde se aud păsărelele ciripind și nu claxonul mașinilor, unde liniștea îți pătrunde în inimă și în gânduri și unde te poți simți liber și fericit.

Am dorit să împărtășesc și cu prietenii mei, cu cei apropiați mie de la școală sau din cartier cât este de important să știm să ne bucurăm de natură și mai ales cum să o protejăm astfel încât tot mai mulți oameni să se bucure de ea. În școala noastră a funcționat un club de inițiativă comunitară pentru tineri, numit Impact (acronim de la Implicare, Motivare, Participare, Acțiune, Comunitate. Tineri), program al Fundației Noi Orizonturi. („IMPACT este un instrument puternic de schimbare socială. În IMPACT tinerii învaţă să identifice problemele din comunitate, să gândească şi să lucreze împreună, să scrie şi să implementeze proiecte strategice în folosul comunităţii. Aceste proiecte sunt principalul instrument de învăţare în IMPACT şi aduc schimbarea socială în comunitate, dar mai ales pentru tineri prin dezvoltarea unor abilităţi de viaţă care completează cunoştinţele dobândite în şcoală.’’) 10 În cadrul acestui club am participat la mai multe proiecte. Printre acestea aș dori să vă prezint proiectul „Cu verdele în sus în școala mea’’.

Am fost invitați să identificăm o problemă în comunitatea noastră. Am fost încurajați apoi să ne punem în practică ideile și să rezolvăm această problemă. Problema identificată de noi a fost aceea că parcul din apropierea școlii noastre era plin de gunoaie. Din această cauză copiii care veneau să se joace în parc nu puteau beneficia de o oază de aer curat și de frumusețea naturii.

Pentru a rezolva această problemă, am încercat în primul rând să atragem cât mai mulți colegi în acest proiect, prin discuții libere de la om la om dar și prin organizarea unui workshop cu tema „Manifestul meu pentru o Românie cât mai verde’’, cu ocazia celebrării Zilei Pământului. În acest fel, unii colegi care nu erau interesați de ecologie, crescând cu asfaltul sub picioare și cu telecomanda și telefonul în mână, și-au schimbat modul de a gândi și s-au alăturat demersului nostru.

9

http://www.ecomagazin.ro/10-definitii-pentru-turismul-verde/ http://www.noi-orizonturi.ro/fno-pentru-tineri/, site consultat la data de 23. 02. 2017

10

67

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Manifestul meu pentru o Românie cât mai verde - workshop Noi, membrii cubului ne-am organizat în așa fel încât cu schimbul, în fiecare săptămână, am făcut curățenie în parcul din apropierea școlii și am îngrijit trandafirii plantați acolo. Cu aceste ocazii am încercat să vorbim cu vizitatorii parcului și să îi conștientizăm cât de important este să nu arunce ambalajele pe jos și să aibă grijă să se mențină curățenia în parc.

Activități din cadrul proiectului Cu „Verdele în sus” în școala mea Am învățat din experiență să prețuim natura și să facem tot ceea ce ține de noi pentru ca aceasta să își păstreze frumusețea, nealterată de acțiunile nefaste ale unor oameni.

Faptul că am putut vorbi cu membrii comunității în parc sau cu colegii mei la școală despre lucrurile care sunt așa de importante pentru mine a însemnat foarte mult. Mi s-a oferit șansa de a acționa cu un scop bine definit și de a împărtăși cu alții valorile care înseamnă atât de mult pentru mine.

Astfel, atât eu cât și ceilalți membri ai clubului IMPACT am dezvoltat trăsături de caracter şi aptitudini de viaţă legate de această vocaţie de a face bine, precum bunătatea şi recunoştinţa, încrederea, curajul, perseverenţa. De asemenea, ne-am dezvoltat abilități de management de proiect, de comunicare, de lucru în echipă și capacități organizaționale.

68

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Bibliografie 1. Dinu, Mihaela, Ecoturism. Coduri etice şi norme de conduită, Editura CD PRESS, București, 2005 2. http://impact-clubs.org/ro 3. http://www.noi-orizonturi.ro/fno-pentru-tineri/

69

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

LOCURI DE POVESTE DIN ROMÂNIA Autor: Bîznă Camelia, clasa a XI-a C Prof. coordonator: Badeaon Mariana Colegiul Economic ,,Mihail Kogălniceanu”, Focșani, jud.Vrancea În România sunt numeroase locuri care așteaptă să fie vizitate și fotografiate,locuri în care ne putem găsi liniștea interioară și unde putem spune că suntem ca în rai. În cele ce vor urma vă voi afișa unele dintre cele mai frumoase regiuni care merită vizitate și promovate. Suntem extrem de norocoși fiindcă țara noastră oferă o multitudine de oportunități în ceea ce privește turismul verde.

1. LACURI Lacul Albastru este singurul din lume care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină. Lacul Albastru s-a format prin prăbuşirea unei galerii miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara în anii 1919 --- 1920. Datorită solubilizării compuşilor sulfuroşi, apa are culoarea verde-albăstrui, uneori cu reflexe de smarald. Când mina este inundată, datorită sulfurilor, apa capătă o nuanţă puternică de verde care bate uşor spre albastru. Când mai multe persoane înoată în lac, acesta îşi schimbă culoarea într-un albastru puternic. Aria naturală se află în partea central vestică a judeţului Maramureş şi cea nord-vestică a oraşului Baia Sprie.

Lacul Ochiul Beiului este situat într-o zonă de o sălbăticie impresionantă din Parcul Național Cheile Nerei ------ Beușnița, la limita Munților Aninei cu Munții Locvei, la o altitudine de 310 metri. Forma lacului este a unui crater cu adâncimea de 3,6 metri, iar apa este atât de curată, încât păstrăvii care înoată în el pot fi admirați în toată splendoarea lor. Interesant este că acest lac nu îngheață niciodată, temperatura apei rămânând constantă tot timpul anului, între 4 și 8 grade Celsius. Acest lucru face ca păsările migratoare, stârcii cenușii ori rațele sălbatice, în loc să plece toamna spre țările calde, rămân aici peste iarnă.

2.

CASCADA BIGĂR se află în Parcul Naţional Cheile Nerei ------ Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin, în Valea Minişului, la jumătatea distanţei dintre localităţile Anina şi Bozovici, pe DN 57B, Cascada Bigăr este practic locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniş.În Banat, localnicii numesc izbuc un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. Izbucul Bigăr, a cărui apă este de o puritate rară, este alimentat de un curs de apă subteran ce iese de sub

70

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

o stâncă înaltă de peste 50 metri.Acesta străbate peştera cu acelaşi nume din Munţii Aninei şi după o distanţă de circa 200 metri, se varsă în râul Miniş formând Cascada Bigăr.

3. INSULA OVIDIU este amplasată pe lacul Siutghiol, la 5 km de malul stațiunii Mamaia și 500 metri de cel al orașului Ovidiu, este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului românesc, fiind singurul obiectiv turistic care funcționează pe o insulă naturală Ovidiu este o insulă de origine calcaroasă, creată cu mii de ani în urmă de natură. Suprafaţa insulei este de aproximativ 26000 mp, circa jumătate din suprafaţă fiind amenajată în scop turistic.Conform cercetărilor făcute pe insulă, cele mai vechi aşezări ale oamenilor în zonă datează din timpul traco-geţilor şi a geto-dacilor. De-a lungul timpului, aici au locuit şi populaţii dacogetice-scitice şi colonii greceşti.

4. PODUL LUI DUMNEZEU sau PODUL NATURAL cum i se mai spune se află în centrul localităţii, în apropiere de primărie, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă --- Drobeta Turnu Severin, traversând Valea Pragului. El s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 m lungime, 13 m înălţime, 22 m lăţime şi 9 m deschidere.Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul Peşterii, de unde se dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului şi structura lui etajată formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii şi vremuirii.Privit din partea opusă, dinspre Valea Turcului, Podul se impune ca un arc uriaş, împietrit, pe sub care se admiră Dealul Peşterii şi seninul cerului.

71

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

5. REZERVAȚIA PIETROSU RODNEI Cu o înălțime de 2303 m, Pietrosul Rodnei este cel mai înalt vârf din Carpații Orientali și datorită diversității și unicității florei și faunei a fost declarat Rezervație Naturală încă din anul 1932.Pietrosul Rodnei reprezintă un cadru fotografic fascinant, atât pe timpul verii, dar și iarna, iar celor care ajung până pe vârf li se dezvăluie o panoramă magnifică asupra crestei și vârfurilor Munților Rodnei, asupra Văii Viseului, asupra localităților Borsa și Moisei și asupra Munților Maramureșului. Alături de Vf. Pietrosul, aici mai există câteva vârfuri care depășesc 2000 m: Buhaescu Mare (2268 m), Buhaescu Mic (2221m), Umărul Pietrei Albe (2203 m) sau Rebra (2119 m).

Bibliografie 1. http://adevarul.ro/locale/targoviste/foto-cele-mai-frumoase-lacuri-romania-laculvulturilorlacul-fund-lacul-albastru-singurul-care-si-schimba-culoarea-top101_55842a6ecfbe376e35739c68/index.html 3. https://www.agerpres.ro/social/2014/12/17/destinatie-romania-lacul-ochiul-beiuluidincaras-severin-un-loc-de-poveste-11-28-18 4. http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/15320383-legenda-cascadei-bigar-unadincele-mai-frumoase-din-lume 5. http://www.insulaovidiu.ro/desprenoi.html 6. http://www.ponoarele.ro/obiective-turistice/podul-lui-dumnezeu.html 7. http://discover-maramures.com/ro/pietrosul-rodnei

72

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

MAREA NEAGRĂ Autor: Lița Diana Natalia, Clasa A VIII-A Prof. coordonator: Oriță Florentina Scoala Gimnazială Nr.4, Turnu Măgurele, Teleorman Marea Neagră este o mare din Bazinul Atlantic, situata între Europa și Asia, care se învecinează cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia și Georgia. Ea este un rest al Marii Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume. Marea se întinde pe o suprafață de 413.000 km². Cel mai adânc punct se afla la 2206 m sub nivelul mării în apropiere de Ialta. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm).

Sunt mai multe fluvii și râuri care se varsă în Marea Neagră. În zona europeana principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. În Asia Mica principalele ape care se varsa în Marea Neagră sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac.

Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade celsius care ajung iarna până la 0 grade celsius. Lumina patrunde în largul mării la o adancime de 150-200 m. Curentii au intensitate redusă pe verticală și mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m.Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsari și pescaruși.

Marea Neagră este saracă în insule, având un țărm puțin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Șerpilor si cele formate de Dunăre, dincolo de varsare, ca Insula Șacalinul Mare. Cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, 'imparțită' cu Marea Azov. Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun), fie colmatate la ieșire de curenții orizontali.

Marea Neagră face legătura între Europa și Asia. Granița stabilită de geografi între cele două continente, pe Caucaz și strâmtoarea Bosfor taie această mare în două părti inegale, cea mai mare parte fiind europeană.

La adâncimi de peste 200 de metri, apa Mării Negre nu mai conține oxigen iar temperatura apei înregistrează o valoare constantă de 9 grade Celsius. Din această cauza, la adâncimi mari, singurele specii existente sunt bacteriile anaerobe.Marea Neagră este una din cele mai noi mări ale planetei. Există doar trei specii de mamifere marine care trăiesc în această mare, cea mai cunoscută dintre ele o reprezinta delfinii.

Poluarea și accidentele au urmări grave asupra ecosistemului mării. Păcura care s-a scurs în Marea Neagră dintr-un petrolier rusesc scufundat ucide delfinii, care sunt oricum pe cale de dispariție. Agenția de Mediu a Rusiei a anunțat că dacă nu există o colaborare imediată între Ucraina și Rusia, viețuitoarele din Marea Neagră și Marea Azov sunt în pericol. În Marea Neagră trăiesc multe specii de pești: luciul este un pește care trăiește în cârduri mici, peștii scorpie au capul prevazut cu ghimpi osoși , sturionii sunt considerați drept specii în

73

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

pericol, acești pești erau preferați de către pescari deoarece ei sunt producători de icre negre, lupul de mare are lungimea de 60-80 cm

Imagini din Marea Neagra

Stabilopozi cu midii

Alge de mai multe feluri

Meduza

Pescarușii sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor. În această categorie sunt încadrații și pescărușii răpitori , rândunica de mare . Pescărușii sunt între mărimea unui porumbel și a unui vultur (30 - 80 cm). Speciile mici de pescăruși se hrănesc cu insecte și viermi.

Pescărusii pot să bea apa de mare, sarea din apă fiind eliminată prin două glande care se afla în apropierea ciocului.

Litoralul românesc se numără printre regiunile cele mai spectaculoase ale țării noastre, oferind peisaje uimitoare. Cu o lungime totală de 245 de kilometri, litoralul românesc se întinde din nord, de la granița cu Ucraina, până în sud, la granița cu Bulgaria, delimitând estul Dobrogei de apele Mării Negre. Pe mai mult de jumatate din întinderea sa (163 km), din extremitatea nordică până aproape de Navodari, litoralul românesc este dominat de Delta Dunării și lacurile de coastă. Începând din zona Capului Midia (Navodari) și până la Vama Veche (granița cu Bulgaria), plajele cu nisip fin stăpanesc litoralul românesc. Această porțiune de litoral se întinde pe o distanță de 82 de kilometri și reprezinta zona cea mai frecventată de turiști.

Bibliografie 1. https://www.litoralulromanesc.ro/litoral.htm 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83

74

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PARCUL NATURAL BUCEGI Autor: Momanu Sorina-Elena , elevă în clasa a XI-C Prof. coordonator: Badeaon Mariana Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” Focșani, județul Vrancea 1. ARGUMENTUL Parcul natural Bucegi este o arie protejată de interes național și prezintă un deosebit interes turistic , fiind situată pe teritoriile administrative ale județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova. Acesta a fost creat ca măsură de prevenire a procesului de exploatare irațională a resurselor naturale și distrugere a diversității biologice.

Astfel , consider că acest parc natural reprezintă un obiectiv turistic major , deoarece in această areală sunt incluse rezervațiile naturale :Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura , Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) , Abruptul prahovean Bucegi , Munții Colții lui Barbeș , Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) și Peștera Răteiului .

2. SCOPUL Scopul acestei lucrări este identificarea componenței speciilor vegetale și animale din parcul natural Bucegi dar și popularizarea acestei zone ca obiectiv turistic.

3. PREZENTARE GENERALĂ Parcul Bucegi a fost creat odată cu promovarea și dezvoltarea turismului. Are o suprafață totală de 32.663 ha, din care 16.334 ha se află pe teritoriul județului Dâmbovița. Parcul natural Bucegi a luat ființă în anul 1974 fiind declarată arie protejată prin Legea nr 5 din 6 martie 2000.

4. ASPECTE GEOLOGICE Bucegii sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare, șisturi cristaline, fapt pentru care relieful este divers. Se întâlnesc aici forme deosebite: forme de ciuperci (Babele), cap de om ,turnuri, ace și polițe, peșteri și chei . Frumusețea peisajului este sporită de culmile abrupte de peste 1000 m dinspre Valea Prahoveni de netezimea platoului Bucegilor și de cascade (Urlătoarea) .

5.BIODIVERSITATEA Parcul natural prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

6. FAUNA Fauna parcului este diversă și dispune de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile.

Cascada Urlătoare

75

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Cerb

Cocoșul de munte

Vipera

Veveriță

Șorecarul comun

Salamandra

7. FLORA Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.

Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț (Leontopodium alpinum Cass), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), iederă albă (Daphne blagayana), argințica (Dryas octopetala), angelică (Angelica archangelica), cosaci (Astragalus depressus), limba cucului Arbori și arbusti: brad (Abies), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cembra), larice (Larix decidua), frasin (Fraxinus) fag (Fagus sylvatica), mesteacăn (Betula pendula), plop tremurător (Populus tremula), salcie căprească (Salix capreea), salcie de turbă (Salix myrtilloides), salcie pitică (Salix retusa).

Papucul doamnei.

Bujorul de munte

76

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Zadă.

Salcie pitică

Bibliografie 1. https://www.wikipedia.ro 2. http://www.hellodambovita.ro 3. Clinovschi Florin, Dendrologie, ISBN 973-666-157-1, Editura Universității Suceava 2005 4. Manual de geografie clasa a XI-a, Humanitas Educațional 5. Revista Terra Magazin

77

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

LACUL ROȘU Autor: Movilă Alexandra Cristina, Clasa A VIII-A Prof. coordonator: Oriță Florentina Scoala Gimnazială Nr. 4, Turnu Măgurele, Teleorman Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, ora 18,45. 6,9 magnitudine, VIII intensitate, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată.

După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă scrie Ditrói Puskás Ferenc în lucrarea lui, "Istoria Borsecului". Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș.

Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult --- cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual. Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de extenuare fizică și psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8°C, peste media de 6°C a depresiunilor intramontane. Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitorești oferă condiții excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală. Începând cu anii 1900, tocmai turismul balnearrecreativ a fost cel care a adus dezvoltarea din punctul de vedere a serviciilor turistice a acestei zone.

Dacă geologii au o teorie clară despre cum s-a format cel mai mare baraj natural al României, localnicii vă pot povesti legendele locului, care de care mai sângeroase. Din acest motiv, muntele de lângă lac ne numeşte Muntele Ucigaş. Una dintre legende spune că în zonă trăiau o fată săracă, adoptată din milă de o bătrână şi un băiat foarte bogat, singur la părinţi. Cei doi s-au îndrăgostiti nebuneşte la prima vedere, dar părinţii băiatului nu au fost de acord cu căsătoria. Nici rugăminţile şi nici lacrimile îndrăgostilor nu l-au putut îndupleca. Tinerii au decis să fugă în lume, iar părinţii băiatului au înnebunit de furie. Au blestemat-o pe fată fără să se gândească că şi fiul său va deveni o victimă. În drumul lor peste munte tinerii au fost prinşi de o furtună şi s-au

78

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

adăpostit la poalele masivului. O stâncă uriaşă s-au fi prăvălit la vale şi i-ar fi ucis pe loc. Se spune că sângele celor doi s-a scurs în lac şi de aceea acesta are culoarea roşie. O altă legendă, la fel de sângeroasă, are la bază tot o poveste de iubire. O fată extrem de frumoasă pe nume Eszter s-a îndrăgostit nebuneşte de un băiat pe care l-a întâlnit la un târg. Cei doi au decis să se căsătorească, dar din păcate băiatul a fost luat în armată, iar fata l-a aşteptat în zadar. Foarte tristă, Eszter mergea în fiecare zi în zona izvorului de lângă lac să ia apă şi plângea de dorul flăcăului. Într-o zi, fata a fost văzută de un tâlhar care i-a promis toate bogăţiile din lume dacă îl va lua de bărbat. Fata l-a refuzat, dar tâlharul a încercat că o forţeze să îi devină soţie. Se spune că Eszter a cerut ajutorul munţilor ca să scape şi imediat s-a pornit o furtună. Cei doi au fost îngropaţi sub stânci. Se spune că în acel loc s-a format Lacul Roşu de astăzi. O a treia legendă spune că în zonă a fost o strână, iar în timpul unei mari furtuni ciobanii au vrut să se adăposteacă în Muntele Ucigaş. Acesta însă i-ar fi îngropat cu tot cu oile lor şi aşa a apărut lacul.

Lacul Roşu este astăzi o destinaţie de vacanţă îndrăgită de numeroşi turişti. Dincolo de formarea sa mai mult sau mai puţin legendară, lacul este astăzi o zonă de agrement. Se pot face plimbări cu barca, se pot admira răţuştele ce populează lacul şi se poate lua masa la restaurantele din zonă. În plus, în apropiere ai opţiunea drumeţiilor montane pe: Traseul Lacului Roşu, Traseul Bicaz, Traseul Vârful Suhardu Mic sau Vârful Suhardu Mare.

Bibliografie 1. Wikipedia 2. Adevarul.ro 3. InRomania.info

79

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE Autor: Ignat Alexandra Clasa a VIII-a B Prof. coordonator Petricică Mirela Carmen Școala Gimnazială “Gheorghe Magheru” Caracal, jud. Olt

Natura, în sens larg, este echivalentă cu lumea materială, universul fizic, universul material sau, simplu, univers, fire sau în termeni populari Mama natură; fenomenele lumii înconjurătoare, lumea anorganică și organică. „Natură’’ se referă la totalitatea lucrurilor și ființelor din univers, lumea fizică înconjurătoare, cuprinzând vegetația, formele de relief, clima, la fenonenele fizice și la viață, în general. Termenul nu include obiectele artificiale, create de om sau realizate printr-o acțiune de orice fel a omului. De asemenea, natura se deosebește de ceea ce este numit spiritual sau supranatural. Ca dimensiune, natura poate exista de la nivel subatomic până la nivel galactic.

Cuvântul își are originea în latinescul natura.

Având utilizări variate, astăzi cuvântul „natură’’ se poate referi generic la regnul vegetal sau animal, precum și la felul în care anumite lucruri lipsite de viață interacționează cauzând fenomene fizice sau geologice, sau legate de materie și energie. De asemenea, se referă la sălbăticie (animale sălbatice, stânci, păduri, ape și în general acele lucruri ce nu au fost alterate cu sau fără știință de om (sau care persistă indiferent de acțiunea acestuia).

Totalitatea acțiunilor omului care influențează natura sunt cuprinse într-un factor antropic. Natura poate fi generic înțeleasă ca fiind constituită din: Pământ, viață, ecosistem, sălbăticie, frumusețea naturii, materie și energie, sau chiar natura aflată dincolo de planeta Pământ.

Viața omului se întrepătrunde cu viața lumii vii. Trupul se hrănește cu roadele lumii vii, respirăm un aer oxigenat de plante, ne potolim setea cu ape ce izvorăsc din munți. Îmbrăcămintea, rezervele pentru tehnologii înalte, toate le putem obține doar din acest minunat pământ, din viața care creste cu ajutorul resurselor lui. Pe bună dreptate se poate spune că nimic nu ar fi fost posibil de realizat prin efortul spiritului omenesc, de-a lungul generațiilor, fără fundalul acesta natural, plin de resurse si potențial.

Turismul verde este un concept menit nu să stopeze turismul, ci să-l orienteze astfel încât să se asigure conservarea mediului natural prin utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice. Prin împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor, turismul verde încearcă să asigure și dezvoltarea pe termen lung a unui mod nou de realizare a afacerilor în turism. Pentru găsirea acestui echilibru între conservare și dezvoltare este necesară nu doar replanificarea activităților turistice, dar și integrarea turismului verde în politica de dezvoltare durabilă a României.

Turismul în Romania se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.

80

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil incluzând frumoșii si împăduriții Munții Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare delta europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele unde oamenii mențin de sute de ani tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase, a orașelor medievale și a castelelor. În ultimi anii, România a devenit o destinație pentru mulți europeni, rivalizând cu țări precum: Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum: Mamaia, Saturn, Venus, Neptun sunt printre principalele atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor români. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum: Sibiu, Brașov și Cluj-Napoca au devenit importante puncte de atracție pentru turiști.

Relieful este cel mai variat și important element de potențial turistic prin valoarea peisagistică, cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Clima contribuie și ea la crearea unei ambianțe favorabile turismului. Hidrografia contribuie la sporirea atractivității zonelor turistice.

Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată. Principalele atracții turistice sunt reprezentate de elementele de etnografie, folclor, artă populară, rezervațiile naturale precum și fondul cinegetic românesc. În ceea ce privește structurile de primire, România are o imagine destul de bună. Pe viitor ar trebui să se aibă în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor existente.

Ca şi în alte cazuri de definiri şi delimitări conceptuale de prea multe ori se despică firul în patru şi, de obicei, doar pentru a se încerca să se facă loc tuturor denumirilor utilizate în raport cu o singură activitate, fenomen, acţiune, eveniment etc. Se poate spune că, concepte precum turism rural, agroturism, ecoturism şi turism durabil pot fi încadrate în conceptul de TURISM VERDE, deoarece toate acestea au un scop comun şi anume: protejarea mediului natural pe termen lung.

Turismul, ca activitatea economică trebuie să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi, care vinde aceste resurse (prelucrate sau nu) ca parte integrantă a "produselor" sale ci în acelaşi timp, împarte anumite resurse cu alţi utilizatori, inclusiv cu comunităţile locale.

Industria turistică a adoptat conceptul de dezvoltare durabilă, formulându-se noţiunea de "turism durabil" care, după publicaţia OMT "Turismul în anul 2010" (1994), dezvoltă ideea "satisfacerii nevoilor turiştilor actuali şi ai industriei turistice şi, în acelaşi timp, a protejării mediului şi a oportunităţilor pentru viitor". Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor turiştilor, economice, sociale, estetice, de loisir, etc. menţionându-se integritatea ecologică şi diversitatea biologică, culturală şi toate sistemele ce susţin viaţa. Cu alte cuvinte, toate activităţile turistice dintr-o ţară trebuie să fie compatibile cu capacitatea de încărcare cu turişti şi echipamente turistice a mediului natural, asigurându-se, astfel, o funcţionare ecologică şi economică durabilă la toate nivelurile corespondente nevoilor de utilizare endogene şi exogene. În dezvoltarea durabilă a turismului se impune ca necesitate, respectarea de către autorităţi, comunităţi, întreprinzători şi agenţi de turism a unor principii generale, între care amintim: - mediul înconjurător are valoare intrinsecă, deosebit de mare pentru turism; de el trebuie să se bucure şi generaţiile viito are; - turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă, complexă, de care să beneficieze mediul ambiant, comunităţile locale şi, desigur, turiştii; - relaţia dintre mediul ambiant şi turism poate fi dezvoltată astfel încât, mediul să susţină activitatea turistică pe termen lung, iar dezvoltarea turismului, la rândul său,

81

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

nu trebuie să ducă la degradarea mediului ci, dimpotrivă, la protejarea şi conservarea lui; - dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde se desfăşoară; - ecologice, sociale, economice, culturale, arhitecturale; - scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora; - industria turistică, guvernele, autorităţile responsabile cu protecţia mediului şi organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii şi să conlucreze pentru a le pune în practică.

Aplicarea în practică a principiilor dezvoltării durabile turismului s-a lovit de numeroase probleme de natură economică, socială, organizatorică etc.

Turismul durabil trebuie să se bazeze pe o strânsă cooperare între industria turistică şi alte sectoare, precum agricultura, silvicultura şi managementul mediului, dar acest lucru nu se realizează întotdeauna. Mai mult, elaborarea unor proiecte coerente şi integratoare de dezvoltare necesită mult timp şi importante resurse băneşti.

Turismul este în primul rând o activitate economică, mai multe regiuni sunt dependente de veniturile realizate din turism. Rolul său economic continuă să fie crearea de noi locuri de muncă, generarea veniturilor pentru populaţie şi bugete guvernamentale, antrenarea zonelor mai puţin dezvoltate.

Pentru conceptele de turism rural şi agroturism, au fost oferite numeroase definiţii de către diferiţi autori, unele dintre aceste definiţii urmează a fi redate şi explicate în următoarele rânduri.

Turismul în zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la susţinerea acestuia, oferindu-i condiţiile necesare transformării turismului de circuit în turism de sejur.

Această zonă poate şi trebuie să devină zonă turistică de sejur, o destinaţie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde, nu numai motivaţiei turismului cultural şi de cunoaştere, ci şi altei cerinţe moderne: aceea de petrecere a timpului liber în natură, fapt de altfel constatat şi în alte ţări: anchetele făcute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstrează că atenţia se îndreaptă nu numai asupra monumentelor, ci şi asupra mediului lor înconjurător.

Motivaţiile specifice turismului rural sunt următoarele: ✓ reîntoarcerea la natura nemodificată, motivaţie valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuinţei de conservare, sănătate, confort fizic şi spiritual, ce demonstrează că, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viaţă, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi în mecanismul echilibrului funcţional; ✓ cunoaşterea şi adeziunea temporară la grupurile de apartenenţă specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativă, grupul de muncă, grupul folcloric. În acest cadru, turistul îşi recapătă condiţia de membru al comunităţii, reputaţia, prestigiul, consideraţia celorlalţi, precum şi posibilitatea de a participa la acţiuni comune creatoare; ✓ cunoaşterea, înţelegerea, inventarea şi elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naţionale, ale folclorului, ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare transformă vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe şi de dobândire a unor deprinderi ce dau turiştilor satisfacţii personale şi sentimentul utilităţii. În acelaşi timp, prin iniţierea în meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale locale, turiştii îşi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, ieşind din monoton ia şi rutina activităţilor cotidiene;

82

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

✓ motivaţii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturaleţe, ce îndeamnă pe majoritatea turiştilor să se considere privilegiaţi pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul şi farmecul lor; ✓ curiozitatea, satisfăcută prin informaţii asupra ospitalităţii populare, obiceiurilor gastronom ice, artizanatului şi ritualurilor săteşti; ✓ odihna, cura de aer şi de fructe, consumul de alimente proaspete şi terapia ocupaţională.

Obiectivul principal pe care şi-l propune ecoturismul este furnizarea unui turism de înaltă calitate în condiţiile protecţiei arealelor naturale şi a stimulării economiilor locale. Aceste deziderate pot fi atinse prin sporirea resurselor aflate în conservare, prin realizarea educaţiei de mediu şi prin implicarea autorităţii locale. Gradul în care aceste variabile funcţionează sau au potenţial să funcţioneze reprezintă în esenţă succesul unei arii ecoturistice.

Sub genericul de ecoturism trebuie cuprinse toate formele de turism, care, în activitatea lor se bazează pe principii ecologice, adică fară a deranja sau distruge mediul natural şi construit, moştenirea istorică şi culturală, ci, dimpotrivă, de a le roteja, conserva, dezvolta şi a realiza o dezvoltare durabilă. Turismul ecologic este o formă de turism ce se desfăşoară pe baze ecologice, fără a deranja sau distruge mediul natural şi construit, moştenirea istorică şi culturală, ci, dimpotrivă, acestea trebuie protejate, conservate şi dezvoltate, pentru a realiza o dezvoltare durabilă.

Se poate spune că, concepte precum turism rural, agroturism, ecoturism şi turism durabil pot fi încadrate în conceptul de TURISM VERDE, deoarece toate acestea au un scop comun şi anume: protejarea mediului natural pe termen lung.

Bibliografie 1. https://www.wikipedia.org/ http://www.turismverde.ro http://www.reprograph.ro 2. http://www.turismin.ro

83

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

PĂDURILE ROMÂNIEI Autor: Bocu Sorina, clasa a XI-a C Prof. coordonator: Badeaon Mariana Colegiul Economic "Mihail Kogălniceanu" Focşani, judeţul Vrancea Pădurea este o suprafață mare de teren pe care cresc în stare sălbatică specii de arbori și arbuşti, specii de plante erbacee, mușchi, dar trăiesc și diferite specii de animale, iar în România, ele se întind pe circa 27% din suprafața totală a țării. În România exista mai multe timpuri de păduri,cum ar fi pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700---800 m,în zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu și stejar pufos,iar în zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniță (rude cu stejarul).

Pădure de stejar

Vegetaţia pădurilor de stejar este formată din arbori cum ar fi carpenul, ulmul, teiul, frasinul, paltinul de câmpie, sau arbuști, ca de exemplu măceș, păducel, soc, lemn câinesc, corn, dar şi din plante erbacee cum ar fi golomățul sau păiușul. Fauna este formată din animale nevertebrate cum ar fi viermii, păianjenii, melcii şi alte insecte, dar si din animale vertebrate cum ar fi brotăcelul, șopârla, șarpele, cucul, lupul sau vulpea.

Măceş

Cuc

Pădurile de fag (numite și făgete) sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600---1300 m.

Pădurile de fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți.

Fagul

84

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Vegetaţia este alcătuită din arbori ca de exemplu fag, mesteacăn, paltin de munte, din arbuști cum ar fi alunul, murul, cornul, dar si din plante erbacee cum ar fi feriga, mușchiul, licheinii, mierea-ursului. Fauna este formată din animale nevertebrate cum ar fi insecte ca şi cărăbușul de pădure sau croitorul fagului, dar si din animale vertebrate ca de exemplu ciocanitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, mistret, pisică salbatică.

Ciocănitoarea

Pisica sălbatică

Păduri de conifere sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică).Vegetaţia este reprezentata de molid, pin, brad şi jneapăn. În România bradul este al doilea conifer ca pondere, după molid, ocupând 5 la suta din suprafaţa silvică a ţării, este bine reprezentat în Carpaţii Orientali (mai ales pe clina estică) la altitudini de 400-1200 m, prezentându-se în amestec cu fagul şi molidul, ori în arborete pure. În România molidul ocupă 22 la sută din suprafaţa fondului forestier (peste 1 mil. ha) şi apare în întreg lanţul carpatic, în Carpaţii Orientali limita superioară de altitudine este 1500-1550 m, iar in Meridionali este de 1700-1800 m.

Brad

Molid

Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au blănuri prețioase cum ar fi ursul este unul dintre acestea. Alţi reprezentanţi ai pădurii de conifere sunt cerbii, ciute, vulpi, arici, iepuri, râși, dar şi păsările cum ar fi pițigoii, ciocănitoarele, mătăsarii sau cocoșul şi găinuşa de munte.

Ursul

Cocoşul şi găinuşa de munte

85

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Pădurea, datorită copacilor săi, are o climă moderată care influenţează zonele înconjurătoare, ea menţine umiditatea şi scade temperaturile extreme din timpul verii şi iernii; de asemenea, micşorează puterea vânturilor. În pădure, zăpada se topeşte lent, împiedicând astfel revărsarea râurilor în care se adună apele din zăpezile topite, dar împiedică inundaţiile şi alunecările de teren, precum şi eroziunea solului. Lemnul nu este singura materie primă pe care o oferă pădurea, fructele şi florile multor plante de pădure se folosesc la ceaiuri sau pentru obţinerea unor medicamente.

Datorită fotosintezei, ea îmbogăţeşte atmosfera cu oxigen, contribuind la menţinerea vieţii,iar pentru omul modern, pădurea este un loc recreativ, de odihnă şi uneori terapeutic, dar din cauza tăierilor efectuate de om şi a unor calamităţi naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile, astăzi există suprafeţe intinse de pe care pădurea a fost nimicită.

Fiecare dintre noi putem contribui la protejarea pădurilor.În drumeţiile noastre prin pădure, ar trebui să respectăm cateva reguli,cum ar fi sa nu rupem puieţii şi scoarţa copacilor, să ocrotim cuiburile de păsări şi vizuinile animalelor, să aprindem focul în padure numai în locurile autorizate, dar mai ales să strangem gunoaiele şi resturile menajere din locurile unde am poposit.

Bibliografie 1.

2.

3.

4.

5.

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure_de_conifere http://www.carpati.org/articol/coniferele/883/ Clinovschi Florin, Dendrologie, ISBN 973-666-157-1, Editura Universității Suceava 2005 Ghinea, Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura Enciclopedica,1998

86

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE ÎN DELTA DUNĂRII Autor: Ştefănică Maria clasa a XI a Liceul Matei Basarab, Craiova Delta Dunării reprezintă o destinaţie specială, prin caracteristicile sale patrimoniu natural universal, una dintre cele mai importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului, relief, apă, vegetaţie, faună, populaţie şi aşezări umane. A găsi echilibrul adecvat între dezvoltarea autonomă a destinaţiei Delta Dunării şi protejarea mediului, pe de o parte, şi dezvoltarea unei activităţi economice competitive, cu beneficii pentru comunităţile locale, pe de altă parte, poate constitui o provocare pentru administraţia locală.

Delta Dunării se află în partea de est a României, la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Are aproximativ 100 km. Lungime şi 100 km. Lăţime şi o populaţie grupată în 15 localităţi şi două oraşe: Tulcea şi Sulina. Putem începe aventura în deltă din unul din cele două oraşe folosind vaporaşe sau bărci prin natura, flora şi fauna unică ale deltei. Aici găsim 1800 de specii de copaci şi plante, peste 2440 specii de insecte, 91 specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări, 44 specii de mamifere foarte multe fiind unice sau monumente ale naturii.

Iată şi câte curiozităţi care fac Delta Dunării şi mai atrăgătoare pentru turişti: • Ca mărime este a doua din Europa după delta Volgăi, locul 23 în lume • Are cea mai mare şi mai compactă zonă de stuf din lume • Aici se găsesc cele mai rare sau pe cale de dispariţie specii de păsări: egrete albă, cormorani mici, gâşte cu pieptul roşu • Are cea mai bogată faună ornitologică din lume • Este cel mai nou pământ din Europa • A treia cea mai importantă din cele 300 de rezervaţii din lume Aşa se face că mii de turişti vin anual pentru a vizita Delta Dunării. Ea este inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1990 şi în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, dar şi în Lista Patrimoniului Universal Cultural şi Natural UNESCO. Pentru a stabili un echilibru adecvat între bunăstarea turiştilor, nevoile mediului natural şi ale mediului socio-cultural, precum şi pentru dezvoltarea şi competitivitatea destinaţiilor şi a întreprinderilor, este necesară o abordare politică integrată şi globala, în cadrul căreia toate părţile interesate să împărtăşească aceleaşi obiective.

Având în vedere frumuseţile Deltei Dunării şi interesul oamenilor pentru petrecerea timpului liber în aceste locuri minunate, toate acestea trebuie protejate folosind cu inteligenţă turismul verde. Este bine să cunoaştem ce este turismul verde. Turismul verde poate însemna prietenia între turism şi mediu, obţinerea unor beneficii prin natură dar fără a strica echilibrul

87

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

acesteia, bucuria de a trăi în mijlocul naturii având grijă de natură, petrecerea timpului liber relaxant şi plăcut în armonie cu natura, contactul direct cu natura şi susţinerea acesteia.

Turismul promovat în Delta Dunării trebuie să ţină cont de conservarea mediului natural şi de componentele biodiversităţii, Beneficiile realizate din turismul verde trebuie să asigure dezvoltarea pe termen lung a afacerilor din turism. Turiştii sunt interesaţi să adopte ca formă de turism turismul verde. Este poate un trend să ai acces la destinaţiile sălbatice din deltă dar asta trebuie să se întâmple fără să deranjăm păsările şi animalele în habitatul lor natural şi să ne adaptăm lor.

Turismul verde trebuie să fie turismul responsabil prin care turistul conştientizează că este necesar să diminueze poluarea mediului fie prin cazarea în unităţi ecologice, fie prin consumul de produse naturale sau călătoriile în sine. Astfel turistul îşi aduce aportul la păstrarea biodiversităţii şi schimbarea percepţiei despre modul de a face turism.

Turiştii trebuie îndreptaţi spre activităţile şi zonele cele mai potrivite, oferind fiecăruia experienţa comunicării cu natura, dar producând un impact negativ minim asupra naturii şi comunităţilor locale.

Adoptaţi deci turismul verde în deltă şi în alte regiuni ale tării noastre!

Bibliografie 1. http://www.ddbra.ro/activitati/turism 2. http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-un-loc-unic-in-lume-la-doar-cateva-sute-dekilometri-de-casa-oricarui-roman-delta-dunarii 3. http://alatatianadanilov.blogspot.ro/p/delta.html

88

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

VULCANII NOROIOȘI Autor: Crăciun Amalia, clasa a IX-a, Prof. coordonator: Oriță Florin Colegiul Tehnic General David Praporgescu, Turnu Măgurele, Teleorman Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică.

Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din stratele de argilă.

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani noroioși pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe. În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași.De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor sunt componente ale unei rezervații naturale.

Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu.

Rezervația naturală (cu o suprafață de 4 ha.) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000. Aceasta se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni).

Rezervația este inclusă în situl de importanță Arealul a fost protejat încă din anul 1924.

Alunecarile de teren, despăduririle, ploile torențiale și scurgerile de noroi dau întregii rezervații un aspect destul de bizar, aproape selenar.

Vulcanii noroioși pot fi clasificați în trei mari categorii: • vulcani noroioși datorați erupției de gaze naturale • vulcani noroioși datorați emanației gazelor vulcanice • vulcani noroioși de origine seismică.

La suprafață vulcanii prezintă cratere de până la 6 m înalțime. Au erupții permanente sau intermitente, a căror intensitate este dependentă de cantitatea apei meteorice care se infiltrează în sol.

89

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

În jurul vulcanilor noroioși se formează, în perioadele secetoase, suprafețe cu eflorescențe de săruri sub formă de crustă, complet lipsite de vegetație.

Pe suprafata noroiului fluid plutește spuma de hidrocarburi care se formează în timpul ieșirii gazelor din interiorul scoarței. Analizele chimice ale apelor din noroiul vulcanilor de la Berca arată că acestea provin din precipitații și nu din ape de zăcământ. Forma conurilor, înaltimea și extinderea lor pe versanți depinde de vâscozitatea noroiului și de forma terenului.

Turiștii spun că perioada cea mai propice pentru a vizita Vulcanii Noroioși este primăvara sau toamna, când nu este nici foarte frig, nici foarte cald, nici foarte mult praf. Există și câteva reguli de comportament pentru turiști: nu au voie să atingă conurile și lava cu mâinile sau picioarele, nu au voie în incinta rezervației cu animale de companie, nu au voie să fumeze sau să consume alimente în timpul vizitei.

Bibliografie 1. http://www.itinerar.ro/Vulcanii/ 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanii_Noroio%C8%99i_de_la_P%C3%A2clele_Mic

90

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TOATE FORMELE DE TURISM TRANSFORMATE ÎN TURISM VERDE Autor: Popescu Paul, clasa a VII-a Prof. coordonator: Popescu Monica Liceul ”Matei Basarab”, Craiova Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T.) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.’’ Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În ultimele decenii au devenit populare noi forme de turism cunoscute , de asemenea, sub numele de segmente de turism.

Turism de aventură - turismul în locuri greu accesibile sau sporturi de aventură, cum ar fi alpinism şi turismul pietonal.

Agroturism - turism la ferme care sprijină agricultura locală.

Turismul genealogic întreprins în scopul de a descoperi strămoșii și a vizita locurile de origine și, uneori, a face cunoştinţă cu rudele îndepărtate.

Turism pe canapea şi turismul virtual - lipsa de călătorie ca atare, studierea lumii prin intermediul Internetului, cărţilor, televiziunii, etc.

Turism audio include ghiduri audio și alte forme de turism de acest gen, cum ar fi excursii audio prin muzee și ghiduri audio.

Turismul cărturar - încercările de a sprijini librăriile independente care se poziționează ca o destinație turistică.

Turism cultural - vizitarea orașelor sau locurilor istorice interesante, cum ar fi Berlin, Kathmandu, Lahore, Lima, Buenos Aires, Londra, Paris, New Delhi, Roma, Praga, Dubrovnik, Beijing, Istanbul, Kyoto, Varșovia, precum și studierea patrimoniului lor cultural. Acest tip de turism poate include, de asemenea, o varietate de evenimente culturale speciale, cum ar fi turismul muzeelor, atunci când turiştii vizitează multe muzee.

Turism de operă - vizitarea spectacolelor de operă și a concertelor.

Eco-turism --- turismul ecologic curat, care are un impact minim asupra mediului înconjurător, cum ar fi safari din Kenya, jungla tropicală în Belize, turismul pietonal (Laponia) şi vizitarea parcurilor naţionale.

91

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Turism educaţional --- vizitarea instituţiilor pentru a obţine cunoştinţe după interese, cum ar fi cursurile de gătit conduse de bucătarii celebri sau clase pentru lucru de mână.

Turism extrem - turismul asociat cu un risc mai mare.

Turismul jocurilor de noroc - vizitarea localurilor de jocuri de noroc în orașe cum ar fi Atlantic City, Las Vegas, Palm Springs, Macau, Monte Carlo.

Turism botanic - vizitarea grădinilor botanice celebre din istorie, cum ar fi Versailles și Taj Mahal.

Turism istoric - vizitarea orașelor istorice (Roma, Atena, Cracovia) sau oraşelor industriale și atracțiilor lor: canalelor, stațiilor de cale ferată, locurilor de bătălii, etc.

Turism curativ --- plecarea din oraşe pentru a scăpa de stres, a se relaxa la soare, etc. De multe ori cu scopul vizitării băilor curative.

Hobby-turism - turismul individual sau de grup, pentru a întâlni oamenii cu interese similare, în scopul de a simți ceva legat de hobbyul. Drept exemplu sunt excursiile botanice, radiocomunicații simultane între amatori, croaziere cu dansuri pe pieţe.

Turismul persoanelor cu handicap sau invalizilor. În unele regiuni, el este uneori numit "turism pentru toți".

Turism medical - pentru a obține servicii care în țara de origine sunt ilegale - avortul, eutanasia, pe care o oferă, de exemplu, apatrizilor spitalul „Dignitas’’ din Elveția, sau pentru un tratament mai modern care nu este disponibil în țara lor, sau când este necesar să staţi la un rând mare pentru a primi serviciile medicale, sau pentru a utiliza serviciile gratuite sau ieftine oferite de organizațiile medicale.

Turism pop-cultural - vizitarea locurilor prezente într-un film sau într-o carte.

Turism permanent --- oamenii înstăriţi aflaţi într-un concediu permanent, unii dintre ei, în legătură cu impozitele, pentru a nu fi cetățean al unei țări.

Turism religios sau de pelerinaj - pelerinajul la locurile vechi sfinte (Roma și Santiago de Compostela pentru catolici, temple și mănăstiri din Nepal pentru hinduși și budiști, Muntele Athos și bisericile pictate din nordul Moldovei pentru ortodocşi), locuri de cult, cum ar fi moscheile, mormintele, etc.

Solo-turism --- călătorii efectuate de unul singur.

Turism sportiv --- schi alpin, golf și diving sunt cele mai populare mijloace de a petrece vacanţa. La această categorie se referă, de asemenea, vacanţa petrecută împreună cu echipa preferată de baseball şi frecventarea zilnică a jocurilor cu participarea acesteia.

Turism cosmic sau spaţial.

Vasilando (rătăcitor) - un om pentru care procesul de călătorie este mult mai important decât direcția de deplasare.

(C.R.E.S.C. TURISM = CONCEPT de RECONVERSIE ECO SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC)

92

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Totalitatea formelor particulare ale circulației turistice, a căror dezvoltare este în perfectă armonie cu mediul natural și socio-cultural al zonei receptoare, adică ansamblul formelor de turism ce sunt promovate în scopul îmbunătățirii impactului turismului din punct de vedere socio-cultural și al mediului înconjurător (adaptare dupa Consiliul International pentru Inițiative Locale de Mediu - ICLEI - 1994).

Conceptul turism verde satisface necesitatea societății de a călători, dezvoltarea și bunăstarea socială urmând a fi limitate în concordanță cu capacitatea mediului de a absorbi efectele activității turistice (adaptare dupa Raportul Brundtland - 1987, rezultat în urma lucrărilor Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare a Națiunilor Unite creată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite din 1983). Înseamnă rezultatul triplu al ansamblului indicatorilor de desfășurare ai organizării, în cei trei "piloni independenți care se consolidează reciproc": dezvoltare economică, dezvoltare socială și protecția mediului, (Documentul Final al Summit-ului Mondial din 2005) la care se adaugă a patra axă de dezvoltare care este diversitatea culturală - UNESCO: "Diversitatea culturală este la fel de necesară pentru regnul uman precum diversitatea biologică pentru organismele vii"; Se transformă "într-una dintre rădăcinile dezvoltării înțeleasa nu numai în termeni de creștere economică, ci și ca mijloc de atingere a unui echilibru mai satisfăcător din punct de vedere intelectual, afectiv, moral și spiritual" - Declaratia Universala privind Diversitatea Culturala 2001 TURISMUL VERDE ESTE O COMBINAȚIE DE NATURĂ (51%) ȘI CULTURĂ, INCLUSIV SOCIAL ECONOMICĂ (49%). În acest context, turismul social al zilelor noastre nu poate fi considerat exclusiv ca fiind ‘‘…ansamblul raporturilor și fenomenelor rezultate din participarea la turism a păturilor sociale cu venituri modeste’’, ci trebuie interpretat și analizat prin prisma importantelor schimbări care au loc în societatea noastră, schimbari pe care Biroul International al Turismului Social le-a inserat în Carta de la Viena (1972) și mai recent, în Declarația de la Montréal (1996).

Cu ocazia Congresului Mondial al BITS (a 40-a aniversare a BITS) care a avut loc în Belgia în perioada 28-30 aprilie 2004, specialiștii au definit noul concept de turism social ca fiind turismul dezvoltării, îmbinând dezvoltarea turismului cu protecția mediului înconjurător și cu respectarea identității populației locale, promovarea dezvoltării turismului fără degradarea resurselor turistice, precum și generarea de beneficii economice, sociale și culturale pentru populația locală.

Turismul social se dovedește a fi un factor de putere economică capabil să-și demonstreze acest rol în domeniul economiei sociale, atingând inclusiv laturile afective ale vieții.

Parte integrantă a economiei sociale, turismul social oferă din ce în ce mai mult o șansă economică categoriilor de persoane defavorizate, inlusiv ca prestatori de servicii turistice, și nu doar de beneficiari, acesta fiind elementul inovativ pe care îl aduce asociația noastră ecologistă și verde. Angajații direcți în turismul social, așa cum îl concepe asociația noastră, sunt ei înșiși cazuri sociale.

Prin proiectele de dezvoltare turistică socială verde se vor califica și perfecționa continuu cei angajați direct în domeniul turismului social, se va încetățeni respectul față de mediu și față de comunitățile locale.

93

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Turismul, atunci când se dezvoltă pe criterii de într-ajutorare, moral creștine și etice, respectând mediul natural și comunitățile locale, constituie o speranță economică, socială și culturală pentru regiunea în care se planifică dezvoltarea.

TURISM VERDE = DEZVOLTARE ECONOMICA NUMAI IN CONCORDANȚĂ CU CAPACITATEA MEDIULUI DE A-I ABSORBI EFECTELE! CONCEPTUL TURISM VERDE înseamnă RECONVERSIA SOCIAL-ECONOMICĂ, CULTURALĂ ȘI PRIORITAR DE MEDIU A TURISMULUI ROMÂNESC, UNICA ȘANSĂ DE CREȘTERE DURABILĂ, RESPONSABILĂ ȘI SUSTENABILĂ A ROMÂNIEI EUROPENE ȘI GLOBALE.

Bibliografie 1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism 2. http://www.turismverde.ro 3. https://ro.wikipedia.org/

94

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

DRAGOSTE ȘI RESPECT PENTRU NATURĂ Autor: Ladani Alexandra Prof. coordonator: Cioara Coralia Șc. Gimnazială nr. 2 Tămașda, Bihor Nu este greu de înțeles că natura înconjuratoare, lumea vie în special, are un rol decisiv în viața omului. Chiar dacă în ultima vreme suntem asaltați de realizările spectaculoase ale tehnicii, de dispozitive tot mai performante, de tehnologii care anunță o noua era în științele medicale sau în comunicarea globală, natura înconjurătoare și vietățile ei rămân vitale în viața noastră, tot așa cum erau și în urmă cu secole. Lumea vie, mediul înconjurator ne surprinde continuu. Nu numai că ea ne asigură supraviețuirea prin roadele sale, prin animalele ei, prin apa atat de necesară, aerul fără de care nu am putea trăi si multe alte bogații ale sale pe care ni le oferă și care ne ușurează existența, ea ne bucură sufletele nouă la fel ca tuturor înaintașilor noștri prin frumusețile și diversitatea ei. De aceea avem datoria de a o păstra și a o da moștenire generațiilor viitoare așa cum și noi am moștenit-o de la strămoșii noștri. Oamenii de multe ori nu sunt conștienți că prin acțiunile lor cum ar fi vanatul excesiv, defrișarea pădurilor, exploatarea abuzivă a resurselor naturale distrug natura. Peste 19000 de specii de plante și 5000 de specii de animale de pe Glob sunt pe cale de dispariție și alte cateva mii de specii ajung pe cale de dispariție în fiecare an.

O altă cauză care a dus la distrugerea habitatelor viețuitoarelor și la perturbarea vieții multor specii este și turismul. Din dorința oamenilor de a fi mai aproape de miracolul naturii aceștia au construit căi de acces moderne, cabane sau chiar stațiuni întregi în inima naturii distrugandu-i astfel intimitatea și echilibrul atât de necesare menținerii ei în stare firească. Din acest motiv a apărut noțiunea de ‘‘turism verde’’ care implică dezvoltarea unui turism care să dea posibilitatea omului de a admira natura si frumusețile ei într-un mod cât mai prietenos cu acestea. În acest sens, iubitorii de natură au înființat rezervațiile naturale. Un astfel de parc natural se află și în județul nostru, în localitatea Cefa. Denumit și ‘‘Delta dintre Crișuri’’, acesta este o arie protejată de inters național ce se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Cefa și Sanicolau Roman din județul Bihor. Denumirea provine de la faptul că în afară de pelicani, tot ce viețuiește în Delta Dunării, există și în cadrul acestei arii protejate. Gama floristică și faunistică este foarte variată. Găsim aici aproximativ 650 de specii de plante și 604 specii de animale. Dintre acestea putem aminti: starcul pitic, liliacul de iaz, broasca țestoasă de baltă, pescărușul albastru, egrete, vidre de apă, rața roșie și plante: trifoiașul de baltă, pelinul, pătlagina. Toate aceste minunății pot fi admirate din foișoare și observatoare special amenajate pentru a nu le tulbura traiul, astfel protejandu-le dar si admirandu-le. „Turismul verde’’ înseamna după părerea mea DRAGOSTE ȘI RESPECT PENTRU NATURĂ care trebuie transmise din generație în generație împreună cu bogățiile și frumusețile acesteia, căci numai așa Pămantul - căminul nostru va trăi veșnic în armonie cu omul.

95

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Bibliografie 1. http://provinciacrisana.blogratuit.ro 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Cefa 3. https://www.google.ro/search?q=parcul+natural+cefa+fotografii

96

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

ÎMPREUNĂ PENTRU O NATURĂ MAI CURATĂ Autor: Lazar Codruța clasa a VII - a Profesor coordonator: Chivu Laura Claudia Școala Gimnazială Nr. 1 Cefa Viața noastră depinde foarte mult de natură, de tot ceea ce ne înconjoară. Avem nevoie de o natură cât mai curată, cât mai sănătoasă pentru oameni cât și pentru restul viețuitoarelor.

Omul este principalul vinovat de poluarea mediului și tot el suportă efectele negative asupra sănătății sale, de la o simplă răceală până la boli care îl pot ucide. Oamenii încă nu sunt conștienți cât de mult s-a distrus natura. Unele din efectele devastatoare nu pot fi observate în momentul poluării însă în timp, consecințele majore vor afecta întreaga planetă. Deși o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene naturale, cum ar fi erupțiile vulcanilor, cea mai mare parte este cauzată de acțiunile oamenilor cum ar fi: tăierea pădurilor în exces, braconajul, aruncarea deșeurilor în locuri neamenajate și multe altele care distrug natura.Dacă se continuă în ritmul acesta nu vor mai exista păsări, animale, pești în Delta Dunării pentru că nu vor avea surse de hrană și o dată cu pierderea acestor lucruri în scurt timp nici turismul nu va mai exista.

Toată lumea se miră că sunt atâtea inundații, alunecări de teren, secete și multe altele, dar nimeni nu-și pune întrebarea DE CE SE ÎNTÂMPLĂ TOATE ACESTEA? sau DIN CAUZA CUI SE ÎNTÂMPLĂ? Mulți spun că aceste fenomene se întâmplau și înainte. Așa este. Dar, deosebirea este că procesele făcute de om pentru o viață mai bună duc la violența acestor fenomene.

Noi nu ne dăm seama cât de importantă este implicarea naturii în viața noastră. Ar trebui să ne gândim mai mult la cum putem atenua efectele activității noastre asupra a ceea ce ne ține în viață.

De ce sa rămânem indiferenți? De ce să nu facem ceva pentru mediul în care trăim? Dacă fiecare am avea o atitudine pozitivă față de natură, poate și prietenii noștri sau cei ce ne înconjoară vor lua exemplul nostru, poate nu vor mai arde iarba pe câmp doar pentru că le place să vadă cum arde și nu vor mai arunca gunoaiele la întâmplare, ci vor planta un pomișor și vor îndemna și pe ceilalți să procedeze la fel.Ocrotirea planetei nu este în responsabilitatea unor specialiști, ci a tuturor oamenilor.

Ne dorim să respirăm aer curat, să bem apă curată, să mâncăm sănătos, dar noi practicăm agricultura intensivă, modificăm genetic organismele, obligăm Pământul să ’’fumeze’’ pasiv gazele emanate de autovehicule.

Vreau ca natura să zâmbească! N-o mai faceți să plângă poluând-o! Omul trăiește datorită naturii, dacă natura moare, în scurt timp va muri și omul.

Prin urmare trebuie să protejăm mediul în care trăim și să nu-l mai poluăm, deoarece poluarea mediului duce la distrugerea sănătății noastre. Ne e nevoie să fim specialiști în ecologie pentru a educa, pentru a autoeduca și pentru a ajuta oamenii să câștige cunoștințe, deprinderi și angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului pentru a-și asuma răspunderea în vederea menținerii calității mediului.

Locuiesc într-o zonă mirifică. Localitatea Cefa este o renumită zonă piscicolă fiind cunoscută și ca ’’Delta dintre Crișuri’’, iar Parcul Natural Cefa este al doilea de acest fel din județul Bihor, după Parcul Național Apuseni. Este cel mai valoros complex de habitate din vestul țării. Zonele umede din Parcul Natural Cefa, atât cele naturale (mlaștini, bălți) cât și cele secundare (heleștee, sistemul de canalizare) oferă loc de cuibărire, hrănire și popas pentru cele mai multe păsări ocrotite din întreaga regiune. La școala noastră există o tradiție în ceea ce privește preocuparea specială pentru ecologie, elevilor le-a fost inoculat ’’microbul’’ ecologiei convertindu-i spre lumea mirifică a naturii binecuvântate, o asumare responsabilă de care toți suntem mândrii.

Pentru ca mlădițele să se formeze în direcția dorită, educația ecologică începe încă din învățământul preșcolar, cu un opțional, iar ambientul creat oferă toate condițiile pentru implementarea de noi proiecte ecologice.

97

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Spunem de multe ori ’’Minte sănătoasă în corp sănătos’’, însă schimbările umane, tehnologice cred că ne îndeamnă mai degrabă să spunem ’’OM SĂNĂTOS ÎN MEDIU SĂNĂTOS’’ !

Bibliografie 1. www.ecomagazin.ro 2. Biologie --- manual pentru clasa a VIII ---a , autori Violeta Copil, Ionel Dărăbăneanu, Dumitru Copilu, Editura ALL

98

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

REZERVAȚIA NATURALĂ “TURBĂRIA LĂPTICI” Autor: Olteanu Oana Ștefania, clasa a X-a E Prof. coordonator: Duroi Alice Isabela Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Târgoviște, județ Dâmbovița 1. ARGUMENTUL Turbăria Lăptici este una dintre cele mai frumoase și interesante rezervaţii naturale din Munţii Bucegi și prezintă un deosebit interes științific dar și turistic. Aceasta este o rezervație naturală de tip botanic și cuprinde o mlaştină oligotrofă care adăposteşte elemente floristice rare specifice turbăriilor.

Astfel, consider că este foarte importantă o reinventariere a speciilor vegetale și animale din această rezervație, dar și o mai mare popularizare a acestei zone ca obiectiv turistic major pentru județul Dâmbovița.

2. SCOPUL Scopul acestei lucrări este identificarea componenței speciilor vegetale și animale din Turbăria Lăptici dar și popularizarea acestei zone ca obiectiv turistic major, pentru județul Dâmbovița.

3. PREZENTARE GENERALĂ Rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici, este situată în nordul județului Dâmbovița, în cadrul Parcului Național Bucegi, în zona administrativă a comunei Moroeni și reprezintă o arie protejată de interes național; Aceasta fost declarată rezervaţie naturală încă din 1969 (de către Academia R.P.R.), fiindu-i reconfirmat acest statut prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional (secţiunea a III a --- zone protejate), publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 152 din 12 aprilie 2000.

Aceasta are o suprafața de 14,90 ha și este situată la o altitudine de 1470 m, la poalele muntelui Lăptici. Această rezervație este o rezervație naturală de tip botanic și adăposteşte elemente floristice rare specifice turbăriilor.

4. ASPECTE GEOLOGICE / GEOMORFOLOGICE Stratul de turbă, cu o grosime de 1 m, este așezat pe gresii micacee. Acesta este străbatut de numeroase firișoare de apă. Un alt aspect este caracterul general umed, solurile sunt în special acide iar temperaturile sunt relativ scăzute. Turba oligotrofă reprezintă soluri imperfecte, lipsite de humus și de materie minerală. Materia organică este foarte săracă în elemente minerale și are o aciditate ridicată. Este alcătuită din resturi de plante acidofile, predominant mușchi din genul Sphagnum, slab transformate prin procedee de humificare, cu exces permanent de apă stagnantă de origine meteoric și freatică.

5. ASPECTE HIDROLOGICE Rezervatia naturala Turbăria Lăptici, tipic oligotrofă, se află pe malul stâng al pârâului Scândurarilor.

Apele curgatoare din amonte de rezervație, o străbat divizându-se în firișoare mici, apoi se colectează în văi mai adânci, cele mai multe vărsându-se în râul Ialomița. Apa mlaștinei oligotrofe, de culoare ușor gălbuie are un pH cuprins între 4,5 --- 5,5.

6. ASPECTE CLIMATOLOGICE Temperatura medie anuală este de 3oC, precipitațiile medii anuale de aproximativ 1100 mm, direcția predominantă a vânturilor este sud - vest, nord - vest, vest, iar viteza medie anuală a vânturilor este de 8-10 m/s.

99

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

7. FLORA ȘI VEGETAȚIA Elementele floristice sunt rare și sunt specifice turbăriilor.

Flora si vegetația este formata în principal din aglomerările de Sphagnum ce formează depozite de turbă. Flora Sphagnetului este dominata de diferitele specii de Sphagnum ssp. (genul Sphagnum cu numeroase specii - S. acutifolium, S. plumulosum, S. fuscum, S. recurvum, S. magellanicum), Tayloria (Tayloria acumulata si Tayloria tenuis), Polytrichum commune, Polytrichu strictum, Polytrichu gracile, etc. Sphagnum sp. formează depozite de turbă ce se găsesc la baza tulpinilor de molid (Picea abies), pin (Pinus mugo), Betula pubescens (mesteacăn), Juniperus sibirica (ienupăr pitic) .

Salix myrtilloides (salcia de turbă) este un relict glaciar de origine nordică, singurul loc e din țară unde aceasta se poate întâlni. Salix phylicifolium (salcia pitică), poate fi întâlnitî în această rezervație naturală.

La nivelul ierburilor vegetează specii de rogoz (Carex), foaie grasă (Pinguicula alpina), pipirig (cu specii de Juncus articularis și Juncus triglumis) sau trifoi roșu (Trifolium pratense), Eriophorum ssp. (bumbăcărița).

Criptogamele vasculare ( ferigile) întâlnite aici cuprind speciile: Lycopodium selago (brădișor), Selaginella selaginoides (strutușori), Equisetum palustre (barba ursului de bahne), E. variegatum.

Specii protejate: Salix myrtilloides, Salix phylicifolium.

Specii endemice: Salix myrtilloides (salcia de turbă), Salix phylicifolium (salcia pitică).

8. FAUNA Fauna este reofilă și bogată în specii caracteristice apelor de munte. Exemple: ciliate, turbellariate, nematode, oligochaete, rotifere, copepode, trichoptere, coleoptere, diptere.

Vertebratele sunt reprezentate de Tritonul carpatic (Triturus montandoni ).

9. INFORMAȚII TURISTICE Rezervația naturală Turbăria Lăptici, este un obiectiv turistic foarte important din Valea Prahovei, obiectiv pe care nimeni nu ar trebui să-l rateze.

Turbaria Lăptici se află la aproximativ 30 de kilometri de stațiunea Sinaia. Accesul către aceasta se face foarte ușor, pe un drum asfaltat recent, care se desprinde pe partea stângă, la mică distanță de hotelul Cota 1000, de drumul care face legătura dintre Târgoviște și Sinaia.

Este drumul care duce către platoul Bucegilor, în zona Dichiu - Padina - Peștera.

Turul de vizitare al turbăriei este gratuit, acesta durează aproximativ 30 de minute. În timpul iernii este interzis.

10. ACTIVITATEA DE CERCETARE În perioada iulie - octombrie, 2016, am efectuat un număr de 3 deplasări, împreună cu profesorul coordonator, la Turbăria Lăptici, unde am fotografiat atât vegetația cunoscută cât și pe cea necunoscută, pentru a putea realiza apoi o identificare corectă a fiecărei specii, cu ajutorul atlasului dar și al literaturii de specialitate. Fiind vorba de o rezervație naturală, este interzisă recoltarea vegetației.

Pentru identificarea speciilor fotografiate, am folosit Atlasul Botanic, autori Lucia Popovici, Constantin Moruzi, Ioan Toma , Editura Didactica si Pedagogica, 2007, precum și lucrarările ” Analiza și descrierea Turbăriei Lăptici pe baza studiului fitosociologic al speciilor de plante prezente ’’, autor Neculai (Galani) Daniela, Facultatea de Horticultură, București 2013, Florin Clinovschi, ’’ Dendrologie ’’, Editura Universității Suceava, ISBN 973666-157-1, 2005 Pentru a putea deosebi ferigile, gimnospermele și angiospermele, am folosit cheile de determinare ( dichotomice ) prezentate în literatura de specialitate studiată. În continuare voi prezenta câteva din criteriile de determinare folosite. În imaginile următoare, sunt prezentate câteva dintre speciile vegetale fotografiate și identificate de mine.

100

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Fotografia nr.1 Mușchiul de turbă ( Sphagnum sp. )

Fotografia nr.3 Rusulița ( Hieracium auranticum)

Fotografia nr.5 Calceea calului ( Caltha palustris )

Fotografia nr.7 Ienupăr pitic ( Juniperus sibirica )

Fotografia nr.2 Bumbăcărița ( Eriphorum vaginatum )

Fotografia nr.4 Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculate )

Fotografia nr.6 Pedicularis limnogena

Fotografia nr.8 Apa mlaștinei oligotrofe

Bibliografie 1. Clinovschi Florin, Dendrologie, ISBN 973-666-157-1, Editura Universității Suceava 2005 2. Eduard Păunescu, George Murătoreanu, Turbăria Lăptici. Starea actuală a unei arii protejate din Munţii Bucegi, Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Știinţe Umaniste, Departamentul de Geografie.

3. Neculai (Galani) Daniela, Analiza și descrierea Turbăriei Lăptici pe baza studiului fitosociologic al speciilor de plante prezente, Facultatea de Horticultură, București 2013 4. Păunescu E., (2000), Cheile Ialomiţei, Terra Magazin, nr. 5 5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turbăria_Lăptici 6. http://www.hellodambovita.ro/articol/24/Turbăria+Lăptici

101

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

ANUL INTERNAŢIONAL AL TURISMULUI DURABIL PENTRU DEZVOLTARE Autori: Marcu Ioana, Becheș Denisa, clasa a VIII-a Prof. coordonator: Naghi Elisabeta Edit Școala Gimnazială Apold În noiembrie 2015, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat 2017 Anul Internaţional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare, recunoscând astfel importanţa turismului pentru înţelegerea şi aprecierea altor culturi. Turismul durabil contribuie la protejarea mediului înconjurător, îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi sporeşte contribuţia sectorului la creşterea economică.

Călătoriile ne fac conștienți de faptul că, în fiecare ţară, natura şi cultura sunt valori care trebuie păstrate.

Turismul creează relaţii şi schimburi între diferite culturi şi popoare, contribuind astfel la înţelegerea reciprocă şi coexistenţa paşnică. În plus, turismul este în multe ţări o sursă importantă de venituri. De asemenea, are o contribuție semnificativă la dezvoltarea durabilă, este strâns legat de alte sectoare de activitate, creează locuri de muncă decente și poate produce oportunități comerciale.

Organizatiile care promovează un turism verde au un impact benefic nu doar asupra mediului, ci si asupra dezvoltãrii durabile a comunitãtilor din punct de vedere social si economic.

Astfel, pe parcursul anului 2017 se va promova rolul turismului în următoarele cinci domenii-cheie: creșterea economică durabilă; incluziunea socială, ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei; utilizarea eficientă a resurselor, protecția mediului și schimbările climaterice; valorile culturale, diversitatea și patrimoniul; înțelegerea reciprocă, pacea și securitatea. Într-un sens larg, turismul ecologic sau cum încă este numit, turismul verde este orice fel de odihnă într-un mediu natural care nu dăunează natura şi contribuie la conservarea acesteia.

102

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Ce este turismul verde? Am găsit 10 posibile definiții ale acestui tip de turism: totalitatea relațiilor turism --- mediu, protecția mediului în turism, contact direct și în armonie cu natura, forma naturală de turism, susținătoare a naturii, prietenie între turism și mediu, ocrotirea resurselor medioambientale prin atracție turistică conștientă., forma de a obține beneficii economice prin natură pentru natură, generator de valoare adăugată, administrată în beneficiul Naturii: bunastare, pentru natura care crează bunastare omului, compatibilitate între plăcerea bucuriei trăită în mijlocul naturii și grija față de resursele medioambientale, știința transformării timpului liber, în timp de relaxare petrecut cât mai mult în natură.

Toate aceste definiții mi se par interesante dar cel mai interesant mi se pare faptul că, a fost recunoscută importanţa turismului pentru înţelegerea şi aprecierea altor culturi în anul 2017.

Filmulețul de promovare a Anului Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare pe care vi-l propun să-l vizionați este relevant: https://youtu.be/fqkbdEVXzWE

103

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE – ÎNTRE CONCEPT ȘI IMPLEMENTARE Autori: Chiș Roxana, Guzu Cristiana, clasa a VII-a B Prof. coordonator: Moraru Elena Dana Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat desemnarea anului 2017 ca Anul Internaţional de Turism Durabil pentru Dezvoltare, în scopul de a creşte contribuția sectorului la creşterea economică şi la îmbunătăţirea socială şi a mediului.

Rezoluţia, aprobată la data de 4 decembrie, recunoaşte ‘‘importanţa turismului internaţional şi, în special, desemnarea unui an internaţional de turism durabil, pentru a promova o înţelegere mai bună între popoarele de pretutindeni, să conducă la o conştientizare mai mare a bogăţiilor patrimoniului ale diferitelor civilizaţii şi să ducă la o mai bună apreciere a valorilor inerente ale diferitelor culturi, contribuind astfel la consolidarea păcii in lume’’, aşa cum informează un comunicat al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT).

Această decizie vine într-un moment deosebit de important, în care comunitatea internațională adoptă noua Agendă 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODS), aprobate de către Adunarea Generală a ONU din luna septembrie. Turismul apare în rândul țintelor următoarelor trei obiective: ✓ Promovarea creșterii economice susținute, inclusivă și durabilă, ocuparea forței de muncă deplină și productivă, și muncă decentă pentru toți; ✓ Consum și producție durabilă; ✓ Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru dezvoltare durabilă.

Turismul verde este un concept menit nu sã stopeze turismul, ci sã-l orienteze astfel încât să se asigure conservarea mediului natural prin utilizarea durabilã a componentelor diversității biologice. Prin împărțirea corectă si echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor turism verde încearcă să asigure și dezvoltarea pe termen lung a unui nou mod de realizare a afacerilor în turism. Pentru găsirea acestui echilibru între conservare si dezvoltare este necesară nu doar replanificarea activităților turistice, dar si integrarea turismului verde în politica de dezvoltare durabilă a României în ansamblu.

Principalele zone în care se concentrează programele de ecoturism din România sunt: • Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Dobrogea (observarea păsărilor, plimbări cu barca); • Parcul Naţional Piatra Craiului şi împrejurimile acestuia (programe bazate în special pe observarea carnivorelor mari (lup, urs, râs), dar şi a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeţii montane etc.); • Parcul Natural Munţii Apuseni (speoturism, drumeţii tematice, programe culturale, schi de tură, turism ecvestru, cicloturism etc.);

104

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334 • alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc naţional sau natural: Parcul Naţional Retezat - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Vânători Neamţ, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeţie tematică, schi de tură, observarea florei şi faunei, programe culturale, expediţii cu canoe etc.; • Transilvania - zona Târnava Mare (descoperirea culturii săseşti şi secuieşti, călărie, drumeţii tematice etc.); • Maramureş (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea ocupaţiilor şi a arhitecturii tradiţionale etc.); • Bucovina (programele de observare a naturii sau drumeţiile tematice sunt combinate cu turismul cultural şi cu turismul monahal).

Câștigători ai TURISMULUI VERDE: 1) TURISTUL! 2) PRESTATORUL DE TURISM! 3) MEDIUL - RESURSA TURISTICĂ!

Preocupări legate de Turismul VERDE în România… În perioada 16-19 februarie 2017 va avea loc ediția de primăvară a Târgului de Turism al României la ROMEXPO, care reușește de fiecare dată să reunească sub același acoperiș lumea fascinantă a turismului. La aceasta prima ediție a TTR din acest an special 2017, declarat & dedicat de ONU turismului durabil pentru dezvoltare, se va lansa "Greentourism Treasure Hunting". Pentru cei preocupați de turismul durabil, verde și la aceasta ediție din 1619 feb a TTR se va încerca ‘‘planificarea sustenabilă’’ a călătoriilor de Paște și cele din perioada de Concediu estival 2017.

Turismul viitorului nu poate fi decât Turism Verde! Ecologic! Sau Ecoturism!

Deocamdată nu exista un consens general asupra conceptului de ecoturism. Exista mai multe organizații ecologice în România, care și-au propus obiective îndrăznețe menite să dezvolte TURISMUL în respect și armonie față de NATURA, să promoveze acele acțiuni orientate spre găsirea echilibrului între dezvoltarea turismului, ca unul dintre principalele motoare ale economiei românești și protecția mediului natural - garanție a continuității vieții pe acest pământ. În lipsa unei definiții universale, Asociația Ecologica Turismverde încearcă să rezume într-o frază scurtă câteva caracteristici ale Turismului Verde: Forma de turism cea mai puțin dăunătoare mediului, în care principala motivație a turiștilor este observarea naturii, doar în schimbul respectului față de ea.

105

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Exemple de Turism Verde în Bistrița Năsăud: Turism de recreere Turismul de recreere valorifică însușirile cadrului natural, astfel cei interesați pot să parcurgă trasee montane de o frumusețe inedită, să observe flora bogată cu multe specii rare sau endemice (de exemplu opaițul Munților Rodnei - Lychnis nivalis), să se bucure de priveliștea lacurilor și căldărilor glaciare, să remarce elemente de faună deosebite, cum ar fi: capra neagră (Rupicapra rupicapra), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), căprioara (Capreolus capreolus) etc.

Diversitatea florei, faunei și reliefului din județul nostru oferă turiștilor informații inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Munții Rodnei, munții Bârgăului sau Munții Călimani întâlnești o străveche ocupație românească păstoritul, care conferă peisajului un specific aparte. Există posibilitatea de practicare a sporturilor de iarnă - pe pârtia amenajată pe Valea Blaznei. Lacul Colibița oferă posibilități de recreere formidabile, fiind cunoscut gradul de ozonare foarte ridicat al zonei.

Turism curativ (balnear) Turismul curativ sau de îngrijire a sănătății este o modalitate de fortificare a organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism născut din necesitățile oamenilor de a-și reface și trata sănătatea, căutând să valorifice efectele tămăduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afecțiuni, există posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calități terapeutice în stațiunea balneară Sângeorz-Băi, precum și alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitățile limitrofe: Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Şant etc. Mai nou, stațiunea Figa oferă posibilități terapeutice și de recreere, fiind una dintre cele mai moderne și în asecensiune stațiuni.

Turism cultural Poate fi practicat în județul nostru datorită existenței a numeroase obiective care poartă pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este tipul de turism care asigură accesul celor interesați la impresionanta ladă de zestre, specifică locuitorilor zonelor Năsăudului, Văii Ilvelor, Văii Bârgăului. Aceste zone sunt recunoscută prin arta lemnului, obiceiuri și tradiții populare cu caracter arhaic, credințe populare ancestrale. Zona Năsăudului este recunoscută prin unicitatea portului popular, vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al XIIIlea - Rodna), monumente și muzee, case memoriale (Liviu Rebreanu și George Coșbuc). Municipiul Bistrița oferă vizitatorilor reîntoarcerea în timpuri medievale. Biserica Evanghelică, Turnul Dogarilor sau alte obiective turistice bistrițene ne aduc aminte de lumi trecute, potențialul turistic al acestora fiind încă neexploatat suficient… Turism ecvestru

106

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Pe raza Parcului Național Munții Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma înființării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP Romsilva, Direcția Silvică Bistrița.

Programele se desfășoară prin parcurgerea călare pe drumuri forestiere și pășune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiștii pot admira frumusețea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuș și Roșu, de asemenea se oferă și alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observații asupra faunei și florei specifice Munților Rodnei. Grupurile de turiști sunt însoțite de ghizi autorizați de Ministerul Turismului. Perioada optimă de desfășurare sunt lunile iulie-august. Turism rural si agroturism Spațiul rural din județul nostru dispune de un potențial turistic deosebit. Parfumul vechilor tradiții din satele de munte transilvanene, conferă întregii zone un aer și o poezie aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacante de neuitat, în mijlocul naturii.

Aici meniurile tradiționale și ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul călătorului de pretutindeni.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

WEBgrafie: http://www.ecomagazin.ro http://evisionturism.ro http://www.parcrodna.ro http://www.turismverde.ro http://www.turism-millenium.ro http://sites.google.com/site/verdepentruromania

107

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

NATURA ȘI OMUL Autori: Chirilă Alex, Isztujka Ștefan, clasa a VIII-a Prof. coordonator: Purenciu Mihaela Școala Gimnazială Apold În această lume, există o anumită legătură între oricare două lucruri, dar cea mai puternică relație se stabilește între om și natură, elemente esențiale, care fac vie planeta noastră și o diferențiază de celelalte corpuri cerești.

De multe ori afirmăm: ‘‘Minte sănătoasă în corp sănătos’’, însă schimbările umane, sociale și tehnologice apărute în ultimul timp ne fac să spunem mai degrabă Om sănătos în mediu sănătos! sau Om viu în mediu verde !

Mediul înconjurător nu cuprinde numai o componentă fizică, ci si una socio-culturală.

Ambele contribuie la dezvoltarea ființei umane, acțiunea lor manifestându-se în direcția unor modificări organice, precum maturizarea biologică, statura corpului, culoarea pielii, dar și în direcția unor modificări psihice, a adoptarii unui regim de viață (alimentatie, îmbracăminte, îndeletniciri etc).

Natura verde este suport pentru viață! Ea ne oferă toate condițiile și resursele necesare supraviețuirii, însă depinde de noi să le folosim într-o maniera durabilă, să conștientizăm că toate procesele care contribuie la degradarea mediului sunt accelerate continuu și sănătatea planetei se agravează pe zi ce trece.

Pe de o parte, educația se reflecta în acțiunile pe care le întreprindem asupra mediului --de ocrotire sau degradare. Pe de alta parte, copiii nu au ce învăța întro lume fără viața, fără copaci, înconjurați de deșeuri, braconaj și alte amenințări la adresa biodiversității.

Educația înseamnă creștere, hrănire, cultivare și tocmai de aici rezultă interdependența acesteia cu mediul. Natura ne face egali între noi --- ca oameni. Educația ne face egali cu natura.

Ocrotirea planetei nu este responsabilitatea unor specialiști, ci a tuturor oamenilor.

Transformând mediul, omul se transformă pe sine însuși.

Ne dorim să respirăm aer curat, să bem apa curată, să mâncăm sănătos, în timp ce recurgem la acțiuni care îmbolnăvesc tot ce ne înconjoară: practicăm agricultura intensivă modificăm genetic organismele, construim acolo unde nu este necesar și defrișăm excesiv, pescuim tot ce putem din mări și oceane, exploatăm resursele fără să ne gândim la capacitatea lor de regenerare, obligăm Pământul să ‘‘fumeze’’ pasiv gazele emanate de autovehicule.

Exploatarea omului de către om reprezintă o încalcare gravă a drepturilor omului, însă exploatarea naturii de către om este o practică globală.

Dacă viața noastră depinde de natură, atunci unde se întorc toate consecințele? În ciuda progresului știintific și tehnologic, întreaga populație suferă de boli, modul nostru de viață dovedindu-se a fi un eșec. Împinși de dorința unor supracondiții de trai, ignorăm dezastrele produse la nivel global, lăsând natura să găsească singură soluții pentru acestea. Trăim liber, fără să înțelegem că libertatea înseamnă responsabilitate și orice acțiune atrage dupa sine și consecințe.

108

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1 Proiect regional ’’IA ATITUDINE’’ CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Trebuie să încetăm a mai spune ‘‘ nu este vina mea pentru răul care se întâmplă în lume’’!

Este vina noastra, a fiecăruia, deoarece trăim într-o ignoranță cumplită față de educație, față de protejarea naturii, față de protejarea naturii verzi.

Cheia spre o lume a siguranței și a abundenței depinde de noi, de încurajarea valorilor morale, care pun semnul egal între om şi natură.

Nu putem schimba mult într-o zi! Insă putem schimba câte puțin, puțin și bine! Nu e nevoie să fim specialiști în ecologie pentru a educa, pentru a ne autoeduca și pentru a ajuta oamenii să câștige cunoștințe, deprinderi, motivații, valori și angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului, pentru a-și asuma răspunderea în vederea menținerii calității mediului.

109

CUPRINS

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Pentru un mediu mai curat, pentru un Cluj civilizat!.............................................................

3 Promovarea turismului verde prin excursii școlare................................................................

8 Ecoturism terestru și naval în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei…………………………

10 Staţiunea ecoturistică Băile Figa……………………………………………………………

13 Propuneri de valorificare turistică a siturilor natura 2000 din judeţul Bistriţa-Năsăud…….

16 Un mediu verde și curat…………………………………………………………………….

20 Turismul verde……………………………………………………………………………… 24 Viața pe terra………………………………………………………………………………..

26 Protejarea mediului înconjurător………………………………………………………….

27 Cum păstrăm un mediu curat……………………………………………………………….

31 Turismul verde – formă a turismului durabil……………………………………………….

33 Destinații ecoturistice în România………………………………………………………….. 37 Natura și turismul…………………………………………………………………………...

40 Turismul verde……………………………………………………………………………… 41 Potențialul turistic al Munților Apuseni……………………………………………………. 45 Şcoala şi turismul „verde”…………………………………………………………………..

48 Parcul Nicolae Romanescu…………………………………………………………………. 50 Valea Doftanei și obiectivele turistice natural……………………………………………… 52 Natură și viață………………………………………………………………………………. 55 Tăul Țapului………………………………………………………………………………...

57 Conservarea naturii - prioritate absolute…………………………………………………… 59 Cascada veșniciei – Bigăr…………………………………………………………………... 61 Câmpulung Muscel - tărâmul verde………………………………………………………... 63 Cu „verdele în sus”, în școala mea…………………………………………………………. 67 Locuri de poveste din România…………………………………………………………….. 70 Marea Neagră……………………………………………………………………………….

73 Parcul Natural Bucegi………………………………………………………………………. 75 Lacul Roșu………………………………………………………………………………….. 78 Turismul verde……………………………………………………………………………… 80 Pădurile României………………………………………………………………………….. 84 Turismul verde în Delta Dunării…………………………………………………………. ........ 87 Vulcanii Noroioși…………………………………………………………………………...

89 Toate formele de turism transformate în turism verde……………………………………...

91 Dragoste și respect pentru natură…………………………………………………………...

95 Împreună pentru o natură mai curate……………………………………………………….. 97 Rezervația naturală “Turbăria Lăptici”……………………………………………………..

99 Anul internaţional al turismului durabil pentru dezvoltare………………………………... 102 Turismul verde – între concept și implementare…………………………………………. ...... 104 Natura și omul……………………………………………………………………………. ...... 108