„Povestea Voluntarului”. Ghidul voluntarului sibian care lucrează cu persoane cu dizabilități.

Povestea Voluntarului Ghid practic al voluntarului sibian care lucrează cu persoane cu dizabilități

CUPRINS 1. Călătoria Voluntarului

2

1.1. Geanta Voluntarului

4

2. În Spatele Ajutorului: Descifrarea Asistenței Sociale

5

2.1. Asistența Socială Privată: Angajamentul în Comunitate cu Resurse Particulare

5

2.2. Asistența Socială de Stat

7

3. Asociația Diakoniewerk International

9

4. Ce înseamnă dizabilitatea?

10

4.1. Tipuri de dizabilități

11

4. 2. Cum interacționăm cu persoanele cu dizabilități?

12

5. Ce înseamnă voluntariatul cu persoane cu dizabilități?

15

5.1. Poveștile voluntarilor

16

5.2. Combaterea miturilor - granița dintre adevăr și stereotipuri

19

6. Etica și limitele voluntariatului

20

7. Resurse utile

21

7.1. Unde găsim oportunitățile de voluntariat?

23

7.2. Chestionar autoadministrat

23

8. Destinația Finală

25

Bibliografie

26

1

1. Călătoria Voluntarului Bine te-am găsit, spirit curios! Presupun că dacă ai deschis acest minunat ghid practic al voluntarului, îți dorești să afli mai multe detalii despre această lume, iar acest lucru mă încântă foarte tare.

Pentru început, aș vrea să ne cunoaștem puțin, astfel vom putea colabora de-a lungul acestei mici aventuri, pe care o vom parcurge împreună.

Eu sunt Konie! Îmi place mult să îmi fac prieteni, să învăț lucruri noi și să fac oamenii din jurul meu să zâmbească. Sunt o fire curioasă, care mereu își umple timpul cu fel și fel de activități care mai de care mai bogate și mai frumoase. Orice experiență mă poartă spre noi orizonturi, iar asta parcă îmi încântă toate simțurile. Dar aș vrea să împărtășesc și cu tine ceva ce a adus un plus de valoare în viața mea. Cu entuziasm te invit și pe tine să pornim împreună într-o călătorie.

Despre ce călătorie vorbesc? Ei bine, nu vorbesc despre orice călătorie, ci despre acea călătorie în care înveți să fii curajos, înveți să te bucuri de lucruri mărunte, înveți că naturalul și frumosul tău este diferit de al meu și poți chiar învăța să te bucuri de ceea ce ești.

Nu este o călătorie ușoară, vom parcurge păduri întregi din ale 2

căror adâncuri vor ieși la iveală fel și fel de lucruri noi, informații pe care poate le-am mai auzit sau poate că este prima oară când ne întâlnim cu ele.

Așa că, de îmi ești suficient de curios putem porni spre acest tărâm, ce-și poartă numele de voluntariat pe buzele celor care văd altfel. Vreau să descoperim împreună secretele activității de voluntariat în cadrul centrelor care lucrează cu persoane cu dizabilități. În această călătorie vom explora aspecte de ordin legislativ și practic cu o scurtă introducere pentru înțelegerea procesului din spatele centrelor de zi.

Fiecare individ are o poveste de viață unică și o perspectivă specială asupra lumii. În această inițiativă vei avea ocazia să intri în contact direct cu aceste povești și să înveți din experiențele lor autentice. Vei dezvolta abilități esențiale de comunicare și empatie, care nu doar că te vor conecta mai profund cu cei din jur, inclusiv cu persoanele atipice, dar vor îmbogăți și perspectiva ta asupra diversității umane.

Pe parcursul acestei călătorii ne vom înarma cu detalii informaționale și grafice despre rolul asistenței sociale și a psihologiei în îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități. Vom afla detalii cu privire la deficiențe, ce înseamnă tipurile specifice, aplicații practice despre cum putem lucra și comunica cu persoanele cu dizabilități, precum și experiențele particulare ale voluntarilor care lucrează cu aceștia. Vei învăța să rupi barierele comunicării și stereotipurile (miturile impuse de societate), astfel încât pe baza unor informații documentate științific să îți creezi propria opinie despre un mediu incluziv.

Indiferent dacă ai cunoștințe anterioare în acest domeniu sau ești la începutul călătoriei tale de descoperire, această inițiativă te va ghida pas cu pas prin diversele aspecte ale vieții persoanelor cu dizabilități. Viața are atâtea nuanțe ce merită descoperite și te invit să fii și tu un pictor al empatiei și dorinței de schimbare.

Dacă te-am făcut curios, această călătorie ți-a fost destinată „You are the chosen one”.

3

1.1. Geanta Voluntarului

Ca în orice călătorie, este necesar un anumit bagaj în care să purtăm cu noi resurse vitale de care avem nevoie pe parcursul acesteia pentru a supraviețui. Pentru început, această geantă este goală, dar cu timpul vei depozita experiențe minunate, amintiri și alte surprize.

Pentru început vreau să îți ofer eu primele resurse pe care să le împachetezi în geantă: curiozitate și răbdare. Fii curios să descoperi această lume, această experiență nouă ce va aduce cu sine numeroase posibilități și răbdare, un vechi proverb spune „cu răbdarea treci marea” sper să ai răbdarea să pornești în această călătorie și să te bucuri de ea, nu doar de destinație.

Fără alte cuvinte să pornim.

4

2. În Spatele Ajutorului: Descifrarea Asistenței Sociale Asistența socială reprezintă plasa de siguranță a societății. În inima oricărei societăți plină de diversitate și complexitate, există o subtilă și puternică "plasă de siguranță". Această plasă este țesută din empatie, sprijin și acțiuni benefice care împreună formează rețeaua de asistență socială. Asistența socială este fundamentul pe care se sprijină o societate care alege să susțină persoanele aflate în dificultate.

Ea poate fi asemuită cu o rețea de legături umane: fiecare nod este un individ, o familie sau o comunitate. Toate aceste noduri sunt învăluite într-un sentiment colectiv de responsabilitate și înțelegere. Fiecare fir din această plasă are o poveste, o nevoie, o speranță, iar fiecare mână care împletește aceste fire umane joacă un rol esențial în crearea acestei rețele protective.

Această analogie este esența asistenței sociale. Când te gândești la asistența socială te gândești la o rețea, la o plasă de conexiuni și îngrijire. Acesta este răspunsul colectiv al societății la nevoile celor mai vulnerabili dintre noi. Este acel sentiment că nimeni nu ar trebui să înfrunte dificultățile vieții singur, ci că toți suntem legați de un scop comun, acela de a ne simți în siguranță și a ne bucura de fiecare clipă a vieții.

2.1. Asistența Socială Privată: Angajamentul în Comunitate cu Resurse Particulare

După cum putem observa, asistența socială reprezintă un ansamblu de acțiuni, măsuri, activități, servicii și instituții care vin în sprijinul persoanelor aflate în situații vulnerabile; în sensul găsirii, dezvoltării și utilizării resurselor necesare depășirii acestora și creșterea calității vieții (Legea 292/2011).

Asistența socială este un drept pentru noi toți și tot mai des o necesitate. Un scop esențial al asistenței sociale este acela de a asigura accesul fiecărei persoane, cu drepturi egale la societatea în 5

care trăiește. Cu atât mai mult, atunci când vorbim despre persoanele cu dizabilități – persoane cărora mediul social neadaptat nevoilor acestora, le împiedică în a avea acces neîngrădit în societate.

Atunci când vorbim despre asistența socială, nu putem să nu amintim de valorile pe care aceasta se fundamentează:

Nu putem vorbi despre asistența socială fără a aminti asistentul social, care este un ”agent al schimbării și acționează în contexte sociale complexe. El nu se limitează la un tip sau altul de ajutorare, ci concepe strategii combinate și, la limitã, integrale” (Bocancea & Cristian, 2011, pp. 82). Pe scurt, asistentul social este profesionistul care ia toate măsurile necesare pentru a sprijini persoanele care cer ajutor.

Pe lângă asistenții sociali, există anumiți furnizori privaţi de servicii sociale, care îndeplinesc același scop comun de a ajuta, însă 6

acest aspect este realizat prin intermediul unor servicii ce nu țin de stat. Acești furnizori privați pot fi: • organizaţiile nonguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile; • cultele recunoscute de lege; • persoanele fizice autorizate în condiţiile legii; • filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare; • operatorii economici cu scop lucrativ, pentru toate categoriile de servicii sociale organizate în condiţiile legii.

2.2. Asistența Socială de Stat

Comparativ cu asistența socială privată, asistența socială la stat reprezintă un sistem esențial prin care guvernul sau autoritățile locale furnizează sprijin și servicii pentru a ajuta persoanele sau familiile aflate în situații de dificultate, și pentru a-i ajuta să devină membri activi ai societății (CNPV, 2015).

Serviciile și beneficiile furnizate de către stat și furnizorii privați sunt: • Servicii pentru persoanele cu dizabilități: Asistența socială la stat se implică în oferirea de ajutoare tehnice, programe de formare și inserție profesională pentru a facilita participarea persoanelor cu dizabilități în viața comunității și în economie.

• Adăpost și locuințe sociale: Persoanele fără adăpost sau cu dificultăți financiare majore pot beneficia de locuințe sociale cu chirie redusă sau gratuită.

• Ajutor financiar: se acordă alocații, subvenții, ajutoare de urgență sau pensii sociale pentru persoanele cu venituri reduse sau fără niciun venit.

• Protecția persoanelor vulnerabile: Persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și femeile victime ale violenței domestice primesc sprijin și asistență specială pentru a le proteja drepturile și a le asigura o viață mai bună și sigură.

• Servicii medicale și de sănătate: se asigură sprijin pentru a acoperi costurile medicale și se facilitează accesul la 7

tratamente pentru cei care nu ar putea să și le permită în mod normal.

• Sprijin pentru copii și familii: se oferă servicii de îngrijire a copiilor, asistență pentru educație, consiliere familială și alte programe menite să sprijine familiile aflate în dificultate și să protejeze copiii.

• Servicii sociale de urgență: În situații de criză sau dezastre naturale, asistența socială asigură sprijin și asistență de urgență pentru persoanele afectate. În cazul persoanelor cu dizabilități, ajutorul oferit de către asistența socială variază în funcție de necesitățile impuse. În acest sens, se remarcă instituțiile care oferă programe speciale pentru persoanele cu dizabilități care îi ajută în deprinderea de competențe și adaptarea la societate. Se remarcă două forme de unități de sprijin pentru aceștia: Centru de zi „Centrul de zi este o unitate de asistenţă socială în care sunt concentrate mai multe servicii sociale, în special de recuperare / readaptare şi petrecere a timpului liber a persoanelor vulnerabile, acordând servicii în funcţie de nevoile personale şi de grup ale beneficiarilor cărora li se adresează, constituind o formă de suport activ, având drept scop principal îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora” (Neamtu, 2016, pp 194).

Centru rezidențial „Centrul rezidenţial este o unitate de asistenţă socială în care sunt concentrate mai multe servicii sociale, în mod obligatoriu oferind şi servicii de găzduire pe o perioadă determinată sau nedeterminată” (Neamtu, 2016, pp 195).

Locuințe protejate (maxim / minim) Locuinţă protejată, conform Ordinul 82, 2019, al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, este serviciul social care asigură 8

găzduire şi realizează, preponderent prin Centrul de zi, activităţi corespunzătoare nevoilor individuale specifice ale persoanelor adulte cu dizabilităţi, pe perioadă determinată, în vederea pregătirii pentru viaţă independentă.

Locuinţă protejată, conform Ordinul 82, 2019, al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, poate funcţiona în două forme: • Locuinţa maxim protejată (LMP) = asigură beneficiarilor servicii 24 din 24 ore, în vederea dezvoltării deprinderilor de viaţă independentă; serviciile de care au nevoie beneficiarii sunt acordate de Centrul de Zi, la sediul acestuia, în spaţiu liber sau, după caz, în LMP. • Locuinţa minim protejată (LmP) = asigură beneficiarilor condiţii pentru viaţă minim asistată, cu sprijin şi asistenţă planificată din partea Furnizorilor de servicii sociale (publici sau privați), în vederea consolidării deprinderilor necesare pentru viaţă independentă; beneficiarii sunt angajaţi în muncă, cu excepţia celor pentru care a fost stabilită capacitatea de muncă pierdută iar serviciile de care au nevoie sunt acordate de Centrul de Zi sau de alte servicii din comunitate.

3. Asociația Diakoniewerk International Acum că am făcut puțin cunoștință cu latura legislativă a aspectelor ce țin de asistență socială și a serviciilor furnizate de aceasta, ne vom concentra atenția asupra centrelor de zi dedicate persoanelor cu dizabilități. Pentru asta, vreau să facem cunoștință cu un astfel de centru care s-a dezvoltat în vederea sprijinirii persoanelor cu dizabilități.

Diakoniewerk este o asociație care își are originile în Austria.

De la sfârșitul secolului al XIX-lea, un grup de persoane dedicate binefacerii au recunoscut nevoia presantă a unei abordări structurate pentru a ajuta membrii vulnerabili ai societății. Inspirată de principiile diaconiei, un termen înrădăcinat în tradiția creștină 9

care pune accent pe slujirea celorlalți, organizația a fost fondată pe valorile empatiei, solidarității și justiției sociale. Diakoniewerk Austria a evoluat într-o organizație socială proeminentă care joacă un rol esențial în oferirea de sprijin persoanelor și comunităților vulnerabile. În anul 2006 Asociația Diakoniewerk a fost înființată în România. În prezent asociația dispune de următoarele servicii: Centrul de Consiliere Socială şi Îngrijire la Domiciliu pentru vârstnici și persoane cu dizabilități Sebeș, Centrul de Zi „O şansă pentru şcoală” Sebeș, Centrul Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi Sebeș, Centrul de Zi cu Specific Ocupațional Sibiu, Locuința Maxim Protejată Sibiu și Centru de zi pentru copiii din familii cu risc de marginalizare socială Dumbrăveni.

Pentru ca Diakoniewerk să-și îndeplini scopul, persoanele cu dizabilități beneficiază de: un program zilnic structurat, sprijin social, consiliere psihologică, asistență permanentă din partea profesioniștilor în domeniu, precum și din partea voluntarilor care îi sprijină în activități. Activitățile pe care aceștia le realizează au la bază sarcini adaptate competențelor și nevoilor lor din cadrul terapiei ocupaționale de grup.

Pentru mai multe informații despre Asociația Diakoniewerk și serviciile pe care le oferă puteți consulta pagina web a asociației: https://diakoniewerk.ro/

4. Ce înseamnă dizabilitatea?

Adesea m-am întâlnit cu prejudecăți și stereotipuri când am interacționat cu diferiți oameni despre conceptul de dizabilitate și persoane cu dizabilități. Ca și o scurtă explicație dizabilitatea nu este un defect (Scior et al., 2020).

Dizabilitatea este termenul umbrelă pentru deteriorări și limitări ce pot îngreuna realizarea optimă a diferitelor activități și împiedică totodată persoana să aibă acces echitabil în societate.

Dizabilitatea rezultă, mai degrabă din interacțiunea dintre 10

persoanele cu dizabilități și bariere de atitudine și de mediu care le împiedică participarea totală și efectivă în societate pe baze egale cu ceilalți (OMS, 2011). În cazul persoanelor cu dizabilități, este esențial să evităm stereotipurile și să ne adaptăm interacțiunile cu aceste persoane cu respect și empatie. Fiecare persoană cu dizabilități este unică și are propriile talente, abilități și aspirații, care valorează mult mai mult decât eticheta dizabilității. Trebuie să ne concentrăm atenția asupra abilităților și cunoștințelor persoanelor cu dizabilități, să le oferim sprijin și să promovăm incluziunea (Scior et al., 2020).

4.1. Tipuri de dizabilități

Pentru a lucra cu persoanele cu dizabilități trebuie să deținem un mini de cunoștințe generale desprea tipurile de dizabiliăți. Un studiu interesant este cel realizat de Cogswell și colaboratorii săi (2022) in care se estimează că în Statele Unite aproximativ 17%, dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani pot avea una sau mai multe forme de dizabilități, tulburări de comportament. Aceste afecțiuni încep în timpul perioadei de dezvoltare, pot afecta funcționarea de zi cu zi și, de obicei, durează pe parcursul vieții unei persoane. Neidentificarea și lipsa gestionării dizabilităților de dezvoltare vor avea repercursiuni asupra adultului viitor.

Dizabilitatea poate fi înnăscută sau poate fi dobândită ca urmare a unei boli, în urma expunerii unui accident sau eveniment traumatic. Se remarcă un număr ridicat de dizabilități care pot surveni (WHO, 1980) precum: • Dizabilități fizice: Este afectată capacitatea de mișcare și de utilizare optimă a corpului.

• Dizabilități senzoriale: se regăsesc dizabilități în aria vizuala și auditivă.

• Dizabilități asociate: se referă la prezența mai multor tipuri de dizabilități sau condiții medicale la același individ.

• Dizabilități de sănătate mintală: Este afectată starea mentală și emoțională. Exemplu: tulburările de anxietate, depresia, tulburările de personalitate etc.

11

• Dizabilități de limbaj și vorbire: Este afectată capacitatea de a comunica verbal sau de a utiliza limbajul în mod adecvat.

• Dizabilități de dezvoltare: Este afectată dezvoltarea generală a persoanei în domenii cum ar fi comunicarea, relațiile sociale și abilitățile cotidiene.

• Dizabilitățile intelectuale: funcționarea intelectuală poate limita abilitățile unei persoane de a învăța, de a gândi și de a se descurca în activitățile de zi cu zi. Aceste dizabilități pot varia în severitate, de la ușoare la profunde (Katz & LazcanoPonce, 2008).

• Dizabilități intelectuale ușoare: se remarcă printr-un nivel mai scăzut al abilităților cognitive, dar funcționare relativ bună în viața de zi cu zi.

• Dizabilități intelectuale moderate: se remarcă dificultăți mai mari în învățare, comunicare și întreprinderea activităților zilnice. Accentul poate fi pus asupra deprinderii de abilități de viață și participarea în activități mai simple și rutiniere.

• Dizabilități intelectuale severe: afectare mai semnificativă a funcționării cognitive și necesită asistență constantă. Se pot remarca dificultăți mari în comunicare și pot necesita sprijin total în activitățile de zi cu zi.

• Dizabilități intelectuale profunde: funcționare grav afectată, se constată necesitatea de îngrijire constantă și supervizare pentru toate aspectele vieții lor.

4. 2. Cum interacționăm cu persoanele cu dizabilități?

A comunica cu persoanele cu dizabilități pare a fi uneori un proces dificil. Oricare ar fi motivul comunicării deficitare, cert este că se remarcă necesitatea dobândirii anumitor abilități și aptitudini pentru eficientizarea acestui proces. Dintre abilitățile necesare se remarcă capacitatea de a fi: • răbdător • empatic 12

• asertiv • de a asculta activ Aceste abilități le-am dezvoltat și eu la rândul meu în timp (Braithwaite, & Thompson, 1999). Pe măsură ce interacțiunea progresează, se pot observa și beneficiile interacțiunii cu persoanele cu dizabilități și îmbunătățirea relației cu aceștia.

Pentru a interacționa într-un mod sensibil și adecvat cu persoanele cu dizabilități, am luat în considerare anumite secrete practice de la persoane specializate în lucrul cu persoane cu dizabilități, pe care vreau să ți le dezvălui și ție: • Eu folosesc un limbaj adecvat: Evit să folosesc termeni jignitori sau stereotipuri legate de dizabilități. Dacă nu sunt sigur despre termenii potriviți, întreb într-un mod respectuos și cu înțelegere.

• Eu pun accent pe privire și contactul vizual: În timp ce vorbesc cu o persoană cu dizabilități, mențin contactul vizual într-un mod natural. Evit să mă concentrez la dizabilitatea lor, ci mă concentrez pe ceea ce discutăm.

• Eu respect spațiul personal și independența persoanei cu dizabilități și evit să mă apropii prea mult fără permisiunea lor, îi ajut doar dacă e necesar.

• Folosesc mijloace alternative de comunicare: Dacă interlocutorul are dificultăți în comunicare, cum ar fi vorbirea sau auzul afectate, îi întreb ce mod de comunicare preferă.

• Sunt răbdător și ascultător: O abilitate pe care am deprins-o în timp. Ascult cu atenție și încerc să-mi adaptez comportamentul în consecință.

• Ofer sprijin și încurajare: Motivarea persoanelor cu dizabilități este esențială în a o sprijini în realizările lor și pentru a le dezvolta o abordare pozitivă asupra vieții.

• Echitate și incluziune: În final, tratez persoanele cu dizabilități cu echitate și incluzivitate, pentru a-i sprijini în procesul de adaptare în cadrul societății.

13

Aceste secrete se pot aplica pentru persoanele cu orice tip de dizabilitate, însă trebuie să mai adaug anumite specificații pentru dizabilitățile intelectuale. Pentru a dezvolta abilități de comunicare eficiente cu persoanele cu dizabilități intelectuale, este esențial să înțelegem că ei se pot afla în una dintre cele trei mari categorii de dezvoltare (Boardman et al., 2014): • Limbajul pre-simbolic: reprezintă cea mai dificilă formă de interacționare în care rolul de a înțelege mesajul transmis ține de persoanele din jurul persoanei cu dizabilități.

• Limbaj simbolic: poate fi exprimat în vorbire sau semne, imagini și fotografii, comparativ cu limbajul vorbit, se remarcă anumite lacune la nivel intelectual ce pot îngreuna comunicarea, însă nu o fac atât de inaccesibilă față de interlocutor comparativ cu limbajul pre-simbolic.

• Limbajul verbal: persoanele se exprimă verbal, însă vorbirea suferă mici denaturări. Accentul va cădea asupra modului în care limbajul este analizat cognitiv, prin folosirea unor cuvinte ușoare și accesibile pentru înțelegerea eficientă a mesajului transmis.

Când lucrăm cu persoane cu înțelegere limitată a limbajului, este esențial să: • folosim propoziții simple și scurte cu cuvinte uzuale; • să evităm jargonul sau expresii ce pot pune în dificultate transmiterea mesajului; • să acordăm timp persoanei cu dizabilități să proceseze informațiile; • să acordăm atenție limbajului corpului, a comunicării nonverbale; • să oferim respect, căldură și empatie; • să reformulăm întrebări sau să le rostim mai lent pentru înțelegerea mesajului; • să creăm alături de persoana cu dizabilități un sistem de comunicare gestual pentru nevoile sale de bază și să lucrăm constant la dezvoltarea acestuia.

14

5. Ce înseamnă voluntariatul cu persoane cu dizabilități?

Până în acest moment, v-am povestit despre experiența mea ca voluntar, deși cred că am omis să abordez acest subiect și anume: ce este voluntariatul? Dacă am căuta în sursele de specialitate voluntariatul reprezintă acțiunea voluntară de a oferi timp, cunoștințe și orice fel de resurse pentru a contribui la binele comunității (Putnam, 2000).

Cred cu tărie că voluntariatul are însă o definiție mult mai flexibilă ce diferă de la fiecare persoană. De exemplu, pentru mine voluntariatul este o călătorie, poate una dintre cele mai frumoase călătorii pe care am fost purtat până acum, este călătoria în care am descoperit să zâmbesc, să cresc, să mă dezvolt cu ajutorul unor oameni minunați. Ca să descriu și mai bine ce înseamnă voluntariatul vreau să îl abordez din perspectiva avantajelor pe care le oferă pentru voluntari dar și pentru persoanele cu dizabilități.

•

Pentru voluntari:

Impactul pe care voluntariatul poate să îl aibă asupra persoanelor care îl practică este unul imens; regăsim astfel multe avantaje (Wilson și Musick, 2000):

crește bunăstarea fizică și psihologică crează o rețea de socializare mai largă îmbunătățește oportunitățile de carieră dezvoltă abilitățile de comunicare, empatie, răbdare, gestionarea conflictelor

15

Un alt avantaj al voluntariatului reiese și din ideea de a te provoca pe tine însuți să ieși din zona de confort. Acest lucru se poate materializa prin a-ți deschide orizonturile spre înțelegerea persoanelor cu dizabilități, nevoilor lor și cum le putem facilita un mediu cât mai extins de dezvoltare (Finkelstein & Orr, 2021).

Voluntariatul cu aceste persoane te deschide spre toleranță, incluziune și îți oferă oportunitatea să te dezvolți emoțional. Prin acesta achiziționezi sau consolidezi abilități noi, iei parte la o schimbare de mentalitate și îți antrenezi mintea în vederea combaterii stigmatului social.

•

Pentru persoanele cu dizabilități:

Avantajul principal pentru persoanele cu dizabilități în interacțiunea cu voluntarii poate să fie reprezentat de prezența unui sprijin suplimentar (fie el de natură fizică sau emoțională) pentru participarea activă în cadrul diferitelor activități (Kropp & Wolfe, 2018).

Persoanele cu dizabilități reușesc prin interacțiunea cu voluntarii să aibă parte de o integrare în sfera socială tipică, acestea pot să vorbească deschis, să își arate interesele, abilitățile, să construiască relații de colegialitate și să se destindă.

Componenta de reglare emoțională este prezentă și în acest caz, a te simți protejat, susținut și încurajat sunt doar câteva elemente ce construiesc relația dintre beneficiar și voluntar. Aceștia învață să își susțină echipa la nevoie prin propria forță și prin propria implicare.

5.1. Poveștile voluntarilor

Dacă până acum mi-am spus propriile povești și cunoștințe despre voluntariatul cu persoanele cu dizabilități, acum este momentul să vedeți alte perspective. Până acum am insistat că voluntariul nu este format doar din personal și beneficiari, voluntariatul este o comunitate, sau cum prefer eu să o numesc eu, o familie sau chiar un cadou. Dau cuvântul acum colegilor mei să își împărtășească și ei experiența de a fi voluntari și membrii ai acestei comunități / familii.

16

„Pentru mine voluntariatul cu tinerii cu dizabilități a reprezentat un impuls de ieșire din zona de confort, un punct de introspecție ce a condus spre dezvoltare personală și profesională. Prin acest proces am înțeles deschiderea și căldura pe care o poartă aceste persoane și cât de necesare sunt vocile lor în societate.

Această călătorie m-a adus mai aproape de cunoașterea unor oameni care, la fel ca noi toți, visează și vor să se implice, de un grup de profesioniști de la care pot învăța, respectiv de a-mi recunoaște propria persoană într-un context nou. Cred că după această experiență am reușit să îmi definesc și o viitoare profesie în care să simt că pot aduce o schimbare pentru oamenii din jurul meu.”

(Gabriela B., Masterand Psihologie Clinică, Voluntar Diakoniewerk, 2023)

„În această lume, fiecare pas pe care îl facem este o oportunitate să învățăm, să creștem și să ne îmbogățim prin conexiunile cu ceilalți. Întâlnim oameni cu povești unice și perspective variate, iar în această călătorie a vieții, întâlnim și pe cei care au superputeri persoanele cu dizabilități.

Acești adevărați eroi, care au trecut prin provocări unice, sunt la fel ca noi, ființe sociale preocupate de stabilirea de conexiuni interumane. În momentul în care deschidem inimile și mintea către ei, descoperim o bogăție de cunoștințe și experiențe nemăsurate. În 17

fiecare conversație, în fiecare zâmbet și în fiecare îmbrățișare, putem găsi lecții de viață care ne inspiră să fim mai buni și mai conectați ca omenire. În această călătorie a învățării și înțelegerii, trebuie să fim întotdeauna deschiși, empatici și recunoscători pentru că putem descoperi că, deși suntem diferiți, suntem împreună o familie umană.

De aceea ca în cadrul oricărei interacțiuni sociale este important și se necesită o atitudine respectuoasă, empatică și deschisă cu și față de persoanele cu dizabilități.”

(Teodora P., licențiat în Psihologie, Voluntar Diakoniewerk, 2023).

”La Diakoniewerk am descoperit un loc cald și primitor, cu un colectiv de profesioniști, de la care am ce să învăț, dar și o gașcă entuziastă de tineri. M-am bucurat să îi cunosc pe fiecare în parte, să le ascult poveștile, să râd sau sa ne întristam împreună. În prima zi am avut câteva emoții pentru că nu știam la ce sa mă aștept, dar am fost imediat acceptată și bine primită. M-a impresionat sinceritatea și veritabilitatea lor, pe care o regăsim în general la copii, dar și faptul ca sunt mult ancorați în prezent, comparativ cu noi ,,adulții’’. Această experiență mă ajută să mă dezvolt si să devin… varianta mea mai bună și totodată am înțeles că aparentele diferențe de fapt ne apropie, pentru că suntem la fel.”

(Adina G., Studentă la Asistență Socială, Voluntar Diakoniewerk, 2023)

18

”Povestea mea de voluntar a început de la o postare pe facebook în care scria clar oportunitate de voluntariat, acesta fiind primul lucru pe care l-am observat. Am citit toată postarea și miam zis hai să încerc și uite așa m-am trezit în prima mea zi de voluntar în cadrul Asociației Diakoniewerk România.

Această experiență este una foarte specială, care m-a ajutat să mă dezvolt în multe direcții: mi-am descoperit calități de care nu eram conștientă că le am și le-am dezvoltat pe celelalte, m-am dezvoltat profesional și am cunoscut niște oameni minunați care m-au învățat foarte multe lucruri. Încă de la început am simțit că fac parte dintr-un grup, căruia pot să-i spun chiar familie. Călătoria mea ca și voluntar a fost plină de zâmbete, entuziasm, frici, răbdare, emoții, experiențe de neuitat și multe altele. Așa am reușit să-mi petrec timpul într-un mod benefic atât pentru mine, cât și pentru beneficiari. Pe lângă toate lucrurile pe care le-am învățat și continui să le învăț în această călătorie, cea mai mare satisfacție a mea este bucuria oamenilor, faptul că am contribuit și am reușit să le aduc un zâmbet pe față.

Am învățat că fiecare este unic în felul său, plin de calități și abilități, nimeni nu este fără de ele, numai că uneori este nevoie de puțină muncă pentru a le scoate la iveală, a le conștientiza și a le dezvolta. Aici apare nevoia de voluntari. Eu am spus DA acestei experiențe și pot spune că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care am luat-o până acum.”

(Andreea A., Asistent social, Voluntar Diakoniewerk 2023)

5.2. Combaterea miturilor - granița dintre adevăr și stereotipuri

Am găsit un studiu interesant. În cercetarea lor, Finkelstein și Orr (2021) au pus în evidență câteva prejudecăți pe care participanții le-au când vine vorba de persoanele cu dizabilități, spre exemplu: violente sau de necontrolat „Atunci când te apropii pare înfricoșător și vezi că, în ciuda tuturor, există râsete și sunt drăguți.”. Miturile vin din necunoaștere, în momentul în care reușim să ne întâlnim cu persoanele cu dizabilități se schimbă 19

prejudecățile existente ale oamenilor. Pe măsură ce experimentăm și cunoaștem putem deconstrui mituri.

La fel putem înlocui și sentimentul de milă cu empatie și acceptare.

Persoanele cu dizabilități pot să se integreze în societate, să dețină un loc de muncă sau să deruleze activități antrenante. Acestea deși sunt constrânse de dizabilitatea lor, au puterea să își clădească o viață cât mai independentă cu putință.

6. Etica și limitele voluntariatului În cadrul oricărei instituții, întreprinderi și activități sociale se aplică anumite principii etice. Principile etice sunt acele reguli și valori morale care ghidează comportamentul și acțiunile persoanelor.

Aceste principii etice facilitează buna desfășurare a diferitelor acțiuni și comunicării cu celelalte persoane. Printre aceste principii etice se enumeră: • respectul față de demnitate și autonomie; • non-discriminare și incluziune: includem fiecare beneficiar în activitate și îi tratăm pe toți cu respect și bunătate; • confidențialitatea datelor cu caracter personal: nu divulgăm date cu caracter personal despre beneficiari; • consimțământ informat: nu desfășurăm nici o acțiune fără acordul beneficiarilor, nu fotografiem sau filmăm persoanele din centru fără acordul lor și a personalului centrului; • participarea și implicarea persoanelor cu dizabilități în deciziile care îi afectează; • principiul non-relaționării: trebuie să se mențină o distanță profesională față de beneficiari și să se evite orice fel de conflict de interese sau ambiguități în relația cu clienții.

Este interzis orice tip de relație cu beneficiarii în afara activităților desfășurate în cadrul programului asociațiilor / centrelor.

20

Hei, sper că nu te-am plictisit.

7. Resurse utile Am descoperit împreună detalii importante despre viața voluntarilor, am aflat despre experiențele de neuitat ale acestora și informațiile pe care aceștia trebuie să le știe atunci când lucrează cu persoanele cu dizabilități.

Vreau acum să ne întoarcem la geanta voluntarului, geanta ta. La începutul acestei călătorii am spus de necesitatea resurselor vitale care să ne sprijine în călătorie. Mi-aș dori acum să îți enumăr câteva dintre cele pe care eu le consider mai relevante.

Aș putea spune că un voluntar trebuie să fie flexibil și organizat, aceste abilități te ajută să te adaptezi mediului și procesului de lucru dinamic și imprevizibil cu persoanele cu dizabilități. Persoanele atipice pot fi ușor distrase, excitabile și curioase. Dizabilitățile lor pot adăuga obstacole suplimentare în comunicare și funcționare care duc la frustrare, confuzie sau supraîncărcare senzorială. De aceea, răbdarea este o virtute. În cadrul oricărei activități interumane, trebuie să tratăm persoanele cu bunătate și empatie, dacă persoanele cu dizabilități sunt tratate cu o atitudine pozitivă ei sunt capabili să crească și să prospere în ciuda provocărilor pe care le au.

21

Dacă vorbim de atitudine pozitivă, optimismul este cheia care deblochează ușile către oportunități nelimitate. Când crezi în puterea ta interioară, vei descoperi că drumul spre succes este pavat cu pași hotărâți și realizări remarcabile. Prin propriul tău optimism poți insufla optimism celor din jur și implicit poți schimba viața unei persoane cu dizabilități în bine. Energia ta poate schimba lumea.

Lucrul cu tineri cu deficiențe poate fi obositor din punct de vedere emoțional și fizic. Pentru asta e nevoie să te adaptezi, să te potrivești cu energia lor pentru a eficientiza procesul de colaborare. Și nu în ultimul rând, în acest mediu trebuie să fi o persoană sociabilă sau să dispui de abilități de comunicare eficiente care să te sprijine în activitatea ta de voluntar, în capitolul destinat tipurilor de dizabilități am vorbit mai pe larg despre acest aspect ce consider că îți poate fi un adevărat pilon în dezvoltare.

22

7.1. Unde găsim oportunitățile de voluntariat?

Sper că această călătorie a trezit în tine dorința de a fi voluntar.

Sper că îți dorești să contribui cu propriile tale forțe în a aduce contribuții în această comunitate. Acum urmează o ultimă întrebare: unde găsim oportunitățile de voluntariat? Când am început primul meu voluntariat am avut noroc că o persoană mă anunțase despre această oportunitate de dezvoltare, totuși nu cred că vom găsi mereu un om la colț de stradă cu o pancartă în mână cu „Oferte de voluntariat”, așa că mai jos am adunat o mini listă de surse de unde te poți inspira spre a găsi noi aventuri ale cunoașterii și dezvoltării. a. Profesorii din cadrul Universitatea ”Lucian Blaga” Facultatea de Științe Socio-Umane: - Departamentul de Asistență socială ,Jurnalism, Relații Publice și Sociologie, https://socioumane.ulbsibiu.ro/dep.jrpsp - Departamentul de Psihologie, https://socioumane.ulbsibiu. ro/dep.psihologie/ b. Primăria Sibiu – Direcția de asistență socială: https:// asistentasociala.sibiu.ro/ c. Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecția Copilului Sibiu (DGASPC) https://www.dasib.ro/ d. Pagina de Facebook Diakoniewerk și grupul „Voluntar in Sibiu” unde sunt postate adesea oferte de voluntariat. e. Ministerul Muncii și Protecției Sociale - Lista furnizorilor de servicii sociale acreditați și a serviciilor sociale licențiate în baza Legii nr. 1197/2012197/2012 https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/ politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848 : Poziția 4109- 4215

7.2. Chestionar autoadministrat

Îmi imaginez că această călătorie poate te-a obosit puțin, poate pe alocuri în călătorie ne-am mai rătăcit sau poate ne-am descurajat sau speriat de obstacolele ce presupun voluntariatul cu persoanele 23

cu dizabilități, totuși suntem aproape de sfârșitul călătoriei noastre, destinația finală. Vreau să mai facem un ultim exercițiu înainte de a ne lua rămas bun.

Vreau să te gândești la toată experiența acestei călătorii și să actualizăm geanta ta de voluntar și pentru asta îți propun un scurt exercițiu. Vreau să îți aloci puțin timp pentru a răspunde și a te gândi la următoarele întrebări. Răspunsurile pot fi „da / nu”, tu ești cel care se cunoaște cel mai bine. Răspunde sincer la acest mini-chestionar: „Oare pot să fiu voluntar?”

1. Ești o persoană activă în timpul tău liber și îți place să îl petreci într-un mod util și distractiv?

2. Îți place să înveți lucruri noi?

3. Ești o persoană cu inițiativă atunci când sunt necesare anumite schimbări în cadrul mediului / organizației din care faci parte?

4. Consideri că în activitatea pe care o desfășori trebuie să îți asumi o serie de responsabilități?

5. Știi să îți organizezi timpul în mod eficient?

6. Te consideri o persoană empatică și deschisă?

7. Îți place să îi ajuți pe ceilalți să-și atingă obiectivele?

8. Te-ai vedea lucrând într-un mediu activ, plin de activități?

Dacă ai răspuns „da” la majoritatea întrebărilor te poți considera un adept al voluntariatului, însă și câteva răspunsuri de „nu”, nu te fac mai puțin potrivit pentru a practica voluntariatul. La început nici eu nu am avut experiență. Pot spune că am fost la polul opus al socializării și al responsabilității, însă mi-am făcut curajul să încerc să fac voluntariat. În prezent mă consider un voluntar cu normă întreagă. Am acumulat multe resurse în bagajul meu, dar frumusețea este că geanta voluntarului nu va fi niciodată plină, mereu găsești loc pentru experiențe și resurse noi. Așa că nu fi descurajat și îndrăznește să îți dezvolți abilități și aptitudini. Cu toți suntem într-un proces de dezvoltare, iar voluntariatul nu lasă pe nimeni în urmă la acest capitol.

24

8. Destinația Finală

25

Bibliografie Capitolul 2 Bocancea, C. (2011). Dimensiunea contextuală a asistenţei sociale. Tratat de asistenţă socială, ediţia a II-a. Editura Polirom.

Neamtu, G. (2016). Enciclopedia asistentei sociale. Iași: Editura.

Ordinul 82 (2019) al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Anexa 2.

Parlamentul României (2011) Legea nr. 292 a asistenței sociale. Publicată în Monitorul Oficial nr. 905; Capitolul 3 Diakoniewerk Romania. Diakoniewerk Romania. Disponibil la: http:// diakoniewerk.ro/. Accesat la 19 august 2023.

Capitolul 4 Braithwaite, D.O., & Thompson, T.L. (Eds.). (1999). Handbook of Communication and People With Disabilities: Research and Application (1st ed.).

Routledge. https://doi.org/ 10.4324/9781410603647 Boardman, L., Bernal, J., & Hollins, S. (2014). Communicating with people with intellectual disabilities: a guide for general psychiatrists.

Advances in psychiatric treatment, 20(1), 27-36.

Cogswell, M. E., Coil, E., Tian, L. H., Tinker, S. C., Ryerson, A. B., Maenner, M. J., Rice, C. E., & Peacock, G. (2022). Health Needs and Use of Services Among Children with Developmental Disabilities - United States, 2014-2018. MMWR. Morbidity and mortality weekly report, 71(12), 453–458. https://doi.org/10.15585/mmwr.mm7112a3 Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice. (2015). Asistența socială a persoanelor vârstnice.

Katz, G., & Lazcano-Ponce, E. (2008). Intellectual disability: definition, etiological factors, classification, diagnosis, treatment and prognosis.

Salud pública de México, 50(S2), 132-141.

Legea 292/2011 privind asistența socială în România. Monitorul Oficial al României, Partea I, (nr. 905 din 20 decembrie 2011).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS). (2011). Raportul mondial privind 26

dizabilitatea.

OMS. https://www.who.int/disabilities/world_report/ 2011/en/ Scior, K., Hamid, A., Hastings, R., Werner, S., Belton, C., Laniyan, A., ... & Kett, M. (2020). Intellectual disability stigma and initiatives to challenge it and promote inclusion around the globe. Journal of policy and practice in intellectual disabilities, 17(2), 165-175.

World Health Organization. (1980). International classification of impairments, disabilities, and handicaps: a manual of classification relating to the consequences of disease, published in accordance with resolution WHA29. 35 of the Twenty-ninth World Health Assembly, May 1976. World Health Organization.

Capitolul 6 Finkelstein, A., & Orr, Z. (2021). Does volunteering change attitudes towards people with disabilities? A qualitative study of the experience of orthodox Jewish nursing students. Nurse Education in Practice, 55, 103141. doi:10.1016/j.nepr.2021.103141 Kropp, J. J., & Wolfe, B. D. (2018). College students’ perceptions on effects of volunteering with adults with developmental disabilities. Journal of Higher Education Outreach and Engagement, 22(3), 93-118.

Musick, M. A., Wilson, J., & Bynum, W. B. (2000). Race and Formal Volunteering: The Differential Effects of Class and Religion. Social Forces, 78(4), 1539–1570. doi:10.1093/sf/78.4.1539 Putnam, R. D. (2000). Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community. Simon & Schuster.

Capitolul 7 Inc., I. (2022, 1 iunie). Skills needed to work with developmentally disabled. Integrity, Inc. https://www.integrityinc.org/skills-needed-towork-with-developmentally-disabled/

27

Notițe

Contact | Asociația Diakoniewerk International Telefon: +40 772 228 219 E-mail: office@diakoniewerk.ro web: https://diakoniewerk.ro/

Tehnoredactare / Ilustrații: Chris Balthes

28

Voluntarul are o poveste, acest mic ajutor al comunității care își oferă timp, energie și resurse pentru a ajuta umanitatea este un erou ce merită menționat. În acest ghid, Konie ne prezintă într-un mod prietenos experiența de voluntariat în cadrul unui domeniu puțin cunoscut de lumea întreagă: lucrul cu persoanele cu dizabilități. Vom afla detalii esențiale despre această lume și cum putem să intrăm în acest univers minunat plin de experiențe și amintiri de neuitat. Nu vrem să îi stricăm surpriza lui Konie, așa că te invităm să i te alături acestei călătorii și să descoperi singur beneficiile voluntariatului.

Echipa Diakoniewerk Cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu 10.000 lei 25.05.2023 – 31.10.2023 Proiectul ”Voluntariatul nu lasă pe nimeni în urmă” oferă șanse tinerilor din comunitatea sibiană să-și însușească noi abilități, fiind alături de persoanele cu dizabilități în cadrul diverselor ateliere de artă vizuală.

Se distribuie gratuit.