PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT- ADHD

PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT ADHD

Date generale:

 P. Dragoș  10 ani

 sex: masculin Profesor învățământ primar Terec Alina Anamaria Școala Gimnazială ”George Coșbuc” Baia Mare, Maramureș

Diagnostic: ADHD

Date medicale:

- stenoza pulmonară supravalvulară gravă congenitală – operată în 2008, la vârsta de 1 an - testicoli necoborâți – operați la vârsta de 2 ani - tratament cu testosteron –deficit de creștere- de la vârsta de 3 ani - asigmatism - malocluzie dentară - arsură antebraț

Anamneză

Dragoș provine dintr-o familie organizată, are un frate mai mare, cu resurse financiare normale şi cu un grad mediu de culturalizare. A prezentat încă din clasa pregătitoare tulburări majore de comportament, caracterizate printr-o accentuată hiperactivitate, lipsă de concentrare şi impulsivitate. Motivaţia pentru activităţile şcolare este aproape în totalitate externă, de tip condiţional-recompensatorie. Colaborează bine cu adulţii dacă aceştia sunt indulgenţi cu el. Concentrarea în timpul unei activităţi este pe termen scurt şi este condiţionată de interesul copilului pentru tema activităţii, mai ales dacă aceasta se referă la lumea sa concretă sau dacă prezintă o dificultate scăzută. Are o pregătire şcolară scăzută, sub nivelul vârstei cronologice, dificultăți de înțelegere, dificultăți în a reda un text citit, limbajul este foarte slab dezvoltat, cu un vocabular activ sărac. Atenție ușor distractibilă, labilă. - Capacitate de concentrare scăzută în sarcini cu conținut cognitiv susținut.

77

- Hipomnezie de evocare. - Atașament față de părinți. - Dispozișie eutimică, fobie de insecte. - Toleranță scăzută la frustrare, uneori cu crize de afect când nu i se face pe plac. - Atitudine opoziționistă, uneori manipulează în interes propriu. - Uneori nu respectă regulile. - Deprinderi nevrotice(îi place să se joace cu părul, onicofagie) - Somn agitat cu bruxism nocturn, somnilocvie. Hiperactivitatea şi impulsivitatea se manifestă diferit, în funcție de situații. În relaţiile cu ceilalţi copii din clasă, Dragoș preferă să alerge, să se târască, să facă pe clovnul pentru ca ceilalți să râdă. Este extrem de dezordonat şi neîngrijit din punct de vedere al aspectului personal, datorită activităţilor fizice în care se angrenează. În timpul orelor îşi arată uneori nerăbdarea. Deranjează clasa, emite tot felul de sunete, disturbă orele, cere des să meargă la toaletă. Din punct de vedere afectiv el prezintă o scădere a stimei de sine, anxietate, anumite blocaje, timiditate. Dragoș are un interes crescut pentru jocurile pe calculator. IQ = 88/ intelect submediu

Istoricul evoluţiei:

Tulburările de hiperactivitate şi de atenţie descrise mai sus au fost remarcate la grădiniţă, după ce, iniţial, au fost interpretate ca fiind comportamente deviante ale unui copil „problemă”, leneş şi neascultător. Probleme se accentuează după ce este înscris la clasa pregătitoare. Face faţă reproşurilor venite din partea celor din jur, luând totul în glumă, este nepăsător, are anumite manifestări neobișnuite. La cabinetul de logopedie se urcă pe masă, merge pe sub masă, sare pe canapea, mâzgălește pe tablă, aruncă jucării, etc... În timpul clasei a IV-a, a fost diagnosticat (la Cluj-Napoca) cu ADHD şi a fost inclus într-un program de tratament medicamentos cu recomandarea de intervenţie psihologică. Din cauza problemelor cardiace nu i-a putut fi administrat Strattera, fiindu-i recomandat Esprico, Mentat.

78

Analiza datelor şi stabilirea ipotezelor:

Diagnosticarea copilului cu ADHD a clarificat foarte multe aspecte ale comportamentului şcolar al lui Dragoș.

Precizarea obiectivelor:

a) Pe termen scurt: - Să realizeze activităţi de învăţare de minim 15 minute, timp în care să participe efectiv; - Să socializeze şi să fie integrat cel puţin într-un subgrup al clasei; b) Pe termen lung: - Să realizeze activităţi şcolare – proiecte în colaborare cu colegii; - Să-şi amelioreze capacitatea de a fi atent la ore; - Să facă faţă cerinţelor educaţionale prevăzute în programa şcolară;

Strategia generală de intervenţie:

- Părinţii continuă tratamentul și şedinţele de lucru cu psihologul; - Copilul este încurajat, lăudat şi recompensat des pentru realizările sale; - Copilul este încurajat să solicite explicaţii suplimentare şi ajutor atunci când nu reuşeşte să rezolve o sarcină, decât să o abandoneze; - Copilului i se explică simplu şi clar ce este important şi ce nu este; - Copilul este integrat într-un subgrup al clasei care să-l sprijine moral şi în timpul activităţilor de învăţare;

Planul de intervenţie

Recomandări de inetrvenție psihologică/psihopedagogică de tip evidence based.  Trainingul părinților  Trainingul cu profesorii  Trainingul cognitiv-comportamental  Terapii comportamentale: tehnici de întărire contingente și cooperare operantă combinate cu intervenții de îmbunătățire a abilităților sociale Activități cu plastilină, activităţi prin care îl ajut să îşi exprime trăirile, percepţiile şi conştientizările imediate. Activități de desen şi pictură pentru a se cunoaşte pe sine ca persoană întreagă pentru a conştientiza mişcarea interioară către trăirea întregului. De asemenea, primeşte confirmare vizuală de la desenele pe care le realizează. Prin desen, copilul devine capabil să se apropie

79

de corpul lui şi să îşi localizeze energia, aducând-o spre exterior. Se folosește basmul „Petre cel neliniştit şi încăpăţânat” unde îi este prezentat Petre şi problemele tipice ale copiilor impulsivi, hiperactivi şi cu comportament opozant, toate acestea descrise din perspectiva copilului. Copilul se identifică cu Petre şi cu problemele acestuia, confruntându-se cu ele. Pe baza nemulţumirilor pe care le are, copilul va formula problemele din perspectivă proprie. Jocuri centrate pe atenţie, răbdare, perseverenţă (jocul monedelor, cutia cu orez etc.). Arterapie („balonul cu griş” - balonul cu griji şi emoţii negative, în care Denis este pus să îşi exprime pe o hârtie toate grijile şi emoţiile negative care este ruptă în bucăţi mici şi care sunt băgate într-un balon cu heliu pe care l-a eliberat într-un câmp deschis). Structurarea materiei, reducerea materialului de lucru, împărțirea acestuia pe etape. O fișă de lucru va fi împărțită, pentru el, în mai multe fișe mai scurte. Jocul „Acesta sunt eu!”. Creșterea stimei de sine prin realizarea unei liste cu lucrurile pe care le pot și știu face bine și foarte bine și una cu lucruri pe care nu le pot și nu le știu face. Se compară listele și se observă că știe face mult mai multe lucruri decât cele pe care nu le știe. Observă multiplele calități pe care le are, crescându-i încrederea în forțele proprii și stima de sine.

„Vânătoarea de oameni” este un joc de conștientizare a diferențelor și asemănărilor dintre oameni. Se scriu câteva însușiri: ochi albaștri, păr negru, înalt,etc.. și se discută acestea făcând comparație între el și alți copii, colegi de clasă. În urma acestui joc se scoate în evidență faptul că oamenii sunt diferiți, dar acest lucru nu înseamnă că sunt mai buni unii decât alții. Recompensarea imediată a comportamentelor pozitive. Dacă termină tema la timp, o să fie căpitanul echipei de fotbal, în pauză. Se realizează astfel și sprijinul din partea colegilor de la programul prelungit, cuprinderea lui într-un subgrup al clasei. Discuții cu părinții prin care îi fac să conştientizeze că Dragoș nu este rău, ci are o tulburare de comportament pe care o definesc şi le prezint modalităţi prin care îşi pot înţelege şi ajuta copilul (să-i întărească comportamentul pozitiv, mai întâi să utilizeze metode de recompensare şi abia apoi tehnici de pedepsire, reacţiile la orice comportament indezirabil să fie bine gândite „nu certaţi copilul şi nu stabiliţi reguli dacă nu reuşiţi să obţineţi cooperarea lui”, stabilirea de reguli şi limite în casă).

80