Revista scolii gimnaziale augustin 2015 by Dana Bumbea

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Revista Scolii Gimnaziale Augustin

“PRIMII PASI”

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Redactor: Dana Bumbea Colectivul redactiei: Gașpar Adina - director Bumbea Dana Tokos Angela Țiboacă Alina Muha Elena Sebestyen Oana

Colaboratori : Bălan Mihaela Păun Mihaela Pantea Crina

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Cuvânt înainte

Să ştii azi mai mult ca ieri şi mâine mai mult ca azi!

Pare, nu-i aşa, dragi elevi, o tinichea agăţată de coada unei pisici care fuge mâncând pământul, îngrozită de sunetul infernal ce o însoţeşte... Să ne imaginăm însă ce ar însemna să nu avem această tinichea legată de coadă: o stare de lenevire cognitivă şi motrică, o stare vegetativă ... stăm, trăncănim fără sonor, ne mişcăm greoi la şcoală, observăm cum alţii se agită şi ne întreabă, ne ironizează, ne santajează, dar noi nu auzim, nu înţelegem ce spun... sunetele deformate ajung doar zgomote în urechile noastre şi de abia aşteptăm să plecăm, să ieşim ca prin rama unei oglinzi fermecate din lumea aceea şi să revenim la „realitate”: muzică tare, joc pe calculator, tabletă sau i-phone, mingea cu hexagoane alb-negre, filmul cu vampiri... Oare asta să fie viaţa noastră? Să fi trecut 2000 de ani fără ca noi să beneficiem de inepuizabilele conexiuni neuronale, acele explozii de electricitate care leagă prezentul de trecut şi de viitor într-o permanetă mişcare în spirală? Albert Einstein a spus „în mijlocul teoremelor nu uitaţi omul”, iar poetul român Ion Barbu – „Matematicile pun in joc puteri sufletesti care nu sunt cu mult diferite de cele solicitate de poezie si de arte”, ceea ce mă aduce la motivul acestei alocuţiuni: Lansăm asadar numărul 3 al revistei noastre „Primii paşi”. Este o bucurie pentru mine că elevii deopotrivă cu educatorii lor se preocupă de electricitatea neuronală, acele impulsuri de artisticitate, ştiinţă şi inventivitate, ce ne dezvoltă, ne identifică ca homo sapiens. Succes!

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Să ne cunoaștem comuna !!!

Loc de o frumusete deosebita, comuna Augustin, aflata de-a lungul Oltului, este atestat conform unui document din arhiva Primariei Capeni din anul 1606 ( este vorba de un document invocat de un autor maghiar Szabo T. Attila). Insa urmele arheologice atesta o locuire mult mai veche inca din epoca bronzului timpuriu. Cele mai importante sunt considerate a fi depozitul de bronzuri, scos la iveală în 1872 cu ocazia săpăturilor la construcția liniei ferate Teiuș-Brașov și tezaurul de monede romane (argint), descoperit întâmplător, în anul 1939, la locul denumit „La Bordeie ”. Depozitul de bronzuri a fost dus la Muzeul se istorie din Sf. Gheorghe, de unde, în 1944, a dispărut, iar tezaurul de monede se află la Muzeul de istorie și arheologie din Alba Iulia. Șantierul arheologic de la Tipia Augustinului din Defileul Oltului a scos și continuă să scoată la iveală noi dovezi despre istoria dacilor, care au trăit pe aceste meleaguri, înainte, în timpul și după cucerirea romană, cele mai reprezentative fiind cele descoperite la Tipie și la Piatra detunată, denumită de localnici: „Chiatra deschicată”. Dovezile istorice și arheologice atestă că aici a existat o importantă locuire dacică începând cu epoca lui Burebista, continuată sub Decebal, precum și un important centru militar și religios, asemănător celui de la Sarmizegetusa din Munții Orăștiei. Scoala a functionat inca din sec.al XIX-lea, fiind o vatra de cultura si de romanism intr-o perioada in care Ardealul nostru sfant se afla sub stapanire austriaca. Scoala , cea mai vechi infiintata in acest sat, a fost Scoala confesionala romana ortodoxa, sustinuta de biserica, functionand de altfel in tinda Bisericii si in diferite case ale locuitorilor satului nostru. Se pare ca a inceput sa functioneze din anul 1850, an in care locuitorii satului s-au intors din refugiul datorat revolutiei de la 1848 cand satul a fost incendiat de catre revolutionari maghiari si a ars de la un capat la altul ramanand doar Biserica. Vechimea acestui lacas de cult apartine anului 1772. In 1870, s-a ridicat din lemn cel dintai local de scoala, apoi s-a cladit din zid, in 1886, tot de catre parohia romana ortodoxa. In anul 1892, statul austro-ungar a cumparat o casa a unui sef de gara pe care a transformat-o in local de scoala, unde frecventa era destul de mica, restul copiilor din sat frecventand scoala confesionala din sat. Dupa unirea din 1918 , scoala confesionala si fosta scoala de stat maghiara s-au unificat functionand in localul fostei scoli maghiare de stat sub numele de SCOALA DE STAT ROMANA. Localul fostei scoli confesionala s-a transfoarmat in Camin Cultural. Localul scolii primare de stat,deoarece nu mai corespundea, s-a demolat in 1936, cand a inceput construirea noului local de scoala care la inceput avea doua sali de clasa( toamna lui 1937)si apoi alte doua sali de clasa in toamna lui 1938. De pe bancile acestei scoli au pornit mai departe oameni care ulterioar au facut cinste satului nostru. In anul scolar 1973-1974 erau plecati din Augustin, la Universitati, 9 studenti,iar in anul 1944 cercetarile arata ca apartineau satului nostru 21 invatatori si profesori, 20 ingineri, 4 ofiteri, 7 medici, 2 farmacisti, 4 procurori si multi altii. 4

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Initial directori ai scolii si invatatori erau preotii si cantorii. Printre directori amintesc preotii Nicolae Bucsa, Damian Bucsa, Ion Mircea, iar printre invatatori Sugar din Daisoara, Blaga din Mateias, Leuca ( preot in Rotbav), Al. Busca localnic, Kiss Samuel din Capeni, Birt Ana, Petrescu Victor, Savutoiu Nicolae,Grozea Victoria, Radu Genoveva, Francu Petre. Mai sunt multi care ar trebui amintiti, care si-au adus contributia prin munca si devotamentul pentru aceasta. Prof Gașpar Adina

Ne mândrim cu elevii noștri!!! Oana Porumb, o elevă de nota 10! Școala Gimnazială Augustin se poate mândri cu această absolventă care a avut 10 pe linie incă din clasa a V-a. Conștiincioasă, implicată in viața școlii și cu un respect profund fața de profesorii si colegii săi, Oana spune despre sine că este o fată simplă căreia îi place să citească si să joace șah în timpul liber. Nu își neglijează nici prietenii cu care iese pe afară și are activități și preocupări adecvate unui tânar de vârsta ei. Remarcabil este faptul că știe să îmbine distracțiile potrivite vârstei cu invățatura si că este foarte motivata. Acum este gata să pășească pe un nou drum. Este emoționata, dar hotărâtă să-și urmeze visul. Succes, Oana! prof. Angela Tokos

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Joc-Literele,prietenele cifrelor Rezolvând corect operaţiile din dreptul cifrelor şi ordonând crescător rezultatele,veţi obţine numele unei localităţi dragi sufletului vostru. S

41+37

38+59

90-28

12+16

31+26

100-

32+52

67-27

SOLUŢIA:

Inst.Păun MihaelaColegiulNaţional “O.Goga”,Miercurea-Ciuc

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

SCURT ISTORIC AL UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ Cum măsurau vechii braşoveni?

Vadra, iugărul, lanţul, cîbla, cotul, poşta şi ferdeaua sînt unităţi de măsură care au funcţionat în Braşovul medieval.Astăzi, dacă vrem să măsurăm o distanţă sau masa unui corp, avem la dispoziţie instrumente digitale şi formule de calcul sofisticate, iar rezultatele sunt de mare precizie.Pînă acum 150 de ani, oamenii măsurau după etaloane diferite, care nu se potriveau de la o regiune la alta şi, de aici, o serie de încurcături şi neînţelegeri. În schimb, existau regulamente şi legi drastice care-i pedepseau pe negustorii necinstiţi. Distanţele mari aveau şi ele unităţi de măsură specifice, altele decît cele pentru lungimi mici. Paradoxal, distanţele se măsurau cu unităţi de timp, cum era ceasul de mers (4.000 de stînjeni, adică 4,5 km). Concomitent, s-a folosit şi mila (1.000 de paşi sau 1.472,5 m). Aceasta era specifică numai Transilvaniei, Poşta era distanţa la care se schimbau caii poştalionului, adică între 15 şi 20 km. De la Braşov la Sibiu erau 7 poşte. ( sursa: internet)

Prof. Pantea Crina Elena Scoala Gimnaziala Sanpetru 7

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Holiday crossword Solve the riddles and find the solution A 1 2 3 4 5

6 B

1. If you wear it and it gets wet, you don’t get upset 2. It covers your eyes but you can still see the sun 3. It keeps the rain or the sun away from you 4. In the forest you can stay, near the fire it’s okay 5. It’s cold and yummy, it makes your tong fell funny 6. What does slip, but it doesn’t fall?

Prof. Țiboacă Alina

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Un pic de matematică Model test Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a Propus de prof Bumbea Dana Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. SUBIECTUL I – Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30 puncte)

5p 1. Rezultatul calculului 36 – 27 : 3 este egal cu ..... 5p 2. Câtul împărţirii cu rest a numărului 37 la 8 este egal cu ... 5p 3. Fie funcţia f : R→ R, f (x) = -2x . Valoarea funcţiei pentru x = −1 este egală cu ... 5p 4. Dreptunghiul cu diagonala de 10 cm şi lăţimea de 6 cm are lungimea de ... cm. 5p 5. Un cerc are raza de 4 mm. Lungimea cercului este egală cu ... cm 5p 6. În tabelul de mai jos sunt reprezentate în procente participările elevilor la cercurile de limbi Limba Lb. Lb. Lb. engleză franceză germană Procente 25% 38% Procentul elevilor care participă la cercul de limba engleză este de ..... % SUBIECTUL al II-lea – Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 puncte) 5p 1.Desenați un paraleliped dreptunghic MAGNETIC. 2. Într-o cutie avem un număr de creioane cuprins între 80 şi 400. Împărţind acel număr la 24 şi 16 obţinem acelaşi rest. 5p a) Aflaţi cel mai mic număr de creioane. 5p b) Aflaţi cel mai mare număr de creioane. 3. Fie functiile f : R→R, f (x) = 3x - 6 si g : R→R, g (x) = 2- x. 5p a) Reprezentati grafic cele două functii în acelasi sistem de axe ortogonale xOy. 5p b) Aflati aria si perimetrul figurii geometrice formate de cele două grafice cu axa absciselor. 5p 4. Arătaţi că numărul a =( 2 6 - 5 )⋅( 6 + 5 )− (2 5 − 3)⋅( 5 + 2)− 5 ⋅( 6 −1) + 12 este natural.

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

SUBIECTUL al III-lea – Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 puncte) 1. În figura alăturată ABCDEFGH este un depozit în formă de paralelipiped dreptunghic cu AB = 18m , BC = 12 m şi CG = 3m. 5p a) Calculaţi aria laterală şi volumul paralelipipedului 5p b) Calculaţi tangenta unghiului format de diagonală cu planul bazei 5p c) Aflaţi câte cutii pot fi depozitate în acest depozit ştiind că ele au forma unui cub cu aria totală de 24 dm2 . 2. O grădina formată din patru parcele pătrate. Aria grădinii este de 400 .Două parcele sunt cultivate cu roșii iar celelalte două sunt cultivate cu fasole. Calculaţi 5p a) aria unei parcele 5p b) câte kg de roșii sunt recoltate dacă pe 1 sunt recoltate în medie 8 kg? . 5p c) dacă pe 1 se pot cultiva 8 fire de fasole iar un fir costă 3 lei, aflați care este suma necesară pentru cultivarea pe celelalte două parcele .............................................................................................................................................. Matematica altfel: A) Triunghiul şi linii importante în triunghi A 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

B 10

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747 ISSN-L : 2285-1747 Orizontal: 1. triunghi oarecare. 2. triunghi cu doua laturi congruente 3. segment determinat de varful unui triunghi şi piciorul perpendicularei duse din acel varf pe latura opusa. 4. triunghi cu un unghi drept. b⋅h 5. pentru triunghi se calculeaza cu formula . 2 6. suma lungimilor laturilor unui triunghi. 7. segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. 8. triunghi cu toate unghiurile ascuţite 9. semidreapta cu originea in varful unghiului , situata in interiorul acestuia care formeaza cu laturile unghiului doua unghiuri congruente. 10. dreapta perpendiculara pe un segment care contine mijlocul acestuia. Vertical …………………………….

B) Completeaza urmatorul rebus pentru a descoperi pe verticala cuvantul cheie al unei lectii de clasa a V-a Orizontal: 1. Unitatea de masura pentru lungime ce apare scrisa pe rigla gradata, ce o folosim pentru realizarea desenelor 2. Suprafata sau?

3. Suma tuturor laturilor unei figuri geometrice 4. Are 100 mp

5. Corp geometriccu toate muchiile egale 6. Ruleta este un…pentru masurarea lungimii 7. Exercitii de rezolvat pt acasa 8. Formula L*l ne determina ………. unui dreptunghi 9. Pentru a putea calcula 10 cm + 100 mm trebuie sa…………. unitatile de masura 10. La sfarsitul oricarei unitati de invatare vom da o …………….. 11. Vertical:

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747 A

ISSN-L : 2285-1747

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 B

Prof Muha Elena Carmen

Ştiaţi că… Astăzi câte ceva despre matematică • In anul 2700 i. Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. • “sinus” si “cosinus” au fost introdusi in limba romana in 1820 de catre matematicianul Gheorghe Lazar? • Leonardo da Vinci anticipeaza inca din anul 1491 construirea ceasului cu pendul? Acesta va fi conceput doua sute de ani mai tarziu, in anul 1656, de matematicianul german Christiaan Huygens. • In anul 1800 i. Hr. mesopotamienii alcatuiesc primele tabele de inmultire. • Primul “calculator” apare in 1623 si este realizat de Wilhelm Schickard? Masina este denumita Speeding Clock si putea face singura adunari si scaderi dar numai cu numere compuse din maxim 6 cifre. • In plan, dintre toate figurile geometrice cu acelasi perimetru, cercul are aria cea mai mare? • In anul 46 i. Hr. Iulius Cezar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din trei ani de 365 de zile si un an de 366 de zile • In anul 1603 d. Hr. sunt gasite al saselea si al saptelea numar perfect. Acestea sunt numerele miliardelor si, respectiv, a sutelor de miliarde. • Cuvântul cifră derivă din cuvântul ş(i)fr care în limba arabă înseamnă zero? 12

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747 ISSN-L : 2285-1747 • Semnul (=) folosit astăzi, a fost introdus de matematicianul englez Robert Recorde ( 1510 1538) în lucrarea sa " Grădina artelor" ? • Cuvântul algebră derivă tot dintr-un cuvânt arab: el-g(e)br, folosit pentru prima oară de matematicianul arab Al-Karism la 830 în titlul cărţii sale? • Cifrele arabe au fost introduse în occidentul creştin la mijlocul secolului al X-lea, de către Gerbert d'Aurillac? • Pentru a putea cunoaşte primele 11 zecimale ale lui π e suficient să reţineţi versurile: „Aşa e uşor a scrie orişicare Un simbol creat din multe zecimale” Numărul literelor fiecărui cuvânt dă valoarea lui π=3,14159265358 • Ştiaţi că există o teoremă în geometrie care poate fi căutată pe internet cu numele unui matematician român? Este teorema lui Pompeiu (matematician român 1873 – 1954). Căutaţi-o! Prof.:Muha Elena-Carmen

............................................................................................................................................... Azi,17 iunie 2015,noi,prescolarii de la Gradinita cu P.N.Augustin,ne-am gandit sa readucem in atentia parintilor un obicei vechi al altor vremuri.Se mai pastreaza si acum obiceiul,in zonele rurale,insa nu a ramas "parfumul de altadata".Sezatoarea....la vreme de recolta,atunci cand muncile agricole se desfasurau intens,oamenii se adunau pe rand,la cate unul din ei si ajutau cu ce puteau:femeile teseau covoare,depanau,coseau panze si ii,fetele aveau lada de zestre plina cu lucruri facute de mainile lor in sezatori.Baietii le dadeau si ei cate-o mana de ajutor:dejghiocau porumb pentru pasari,impleteau cosuri,mai spuneau cate-o gluma.Desigur ca nu uitau sa se si distreze;aveau chiuiturile si strigaturile lor specifice,cantece si jocuri infloritoare. Noi am prezentat astfel,acest obicei:gazdele Baciu Daniel si Cosercar Alexia au fost gazdele care au asteptat feciorii si fetele in sezatoare. Doar vine vremea secerisului.I-au asteptat cu cozonac si vin.Apoi fiecare si-a vazut de lucru.Am presarat aceasta sezatoare cu strigaturi ca:"Fetele din Augustin,/Sunt ca spicele de grau,/Cu bujori in obrajori,/Cum le place la feciori!! Apoi cu glume muzicale,poezii si dansuri cum ar fi "Hora" si neuitata "Basmaluta". Amenajarea decorului a "casei taranesti"

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Acum ca au venit si baietii de la coasa,fusul suveica,roata de tors,acul si ata,n-au voie sa stea!"Cu mainile sa lucram,/Si cu gura sa cantam!"

Educatoare , Sebestyen Oana …………………………………………………………………………………………………………….. De sfintele sarbatori de Paste am mers la biserica pentru a lua SF. IMPARTASANIE.Apoi,tot in vederea acestei sarbatori,am pregatit un cos cu oua,dar printr-o tehnica deosebita:cea a hartiei creponate,pentru a da un aspect marmorat oualor.Satisfactia fost pe masura.Am demonstrat ca suntem buni gospodari si am si plantat si ingrijit grau,in ghivece facute chiar de manuele noastre,cu material reciclabil:peturi.

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Cei mai buni prieteni:trupa de teatru de papusi,Albinutele.

Educatoare,Sebestyen Oana ............................................................................................................................................... Iubirea în spaţiul literar japonez Dr. prof. Mihaela Haşu Bălan „Credeam până acum că iubirea e ca soarele, luminoasă şi strălucitoare, pentru totdeauna binecuvântată şi preamărită de Dumnezeu şi de oameni. Am crezut că iubirea creşte încet ca o apă limpede curgătoare, ca un râu minunat sub soare, ale cărei maluri sunt pline de iarbă, de pomi şi de flori (...). Cum aş fi putut să-mi închipui (...) o dragoste curgând de undeva, încotrova, adânc în pământ, ca un curent subteran?”

Iată în câteva cuvinte o trăsătură predominantă a iubirii japoneze în literatura modernă şi contemporană. Prea puţin curgând sub soare, această iubire nu e însă cu nimic lipsită de intensitate şi inefabil. Dimpotrivă, ea pare mai esenţializată şi mai mistificată ca niciodată. Lipsită de soarele care dă claritate lucrurilor, acest tip de iubire 1

InoueYasushi, Puşca de vânătoare, În româneşte de Lia şi Platon Pardău, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 21

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747 2

se sustrage etichetării occidental-creştine , îndreptându-se spre tărâmul rarefiat al echivocului. Iubirea în spaţiul literar nipon modern şi postmodern dezvoltă evanescentul acestui sentiment, exploatat artistic de numeroşi prozatori, printre care: Natsume Sōseki (Zbuciumul inimii), Mori Ōgai (Gâsca sălbatică), Tanizaki Jun’ichirō (Labirintul destinului), Kawabata Yasunari (Kyoto sau Tinerii îndrăgostiţi din străvechiul oraş imperial; Ţara zăpezilor; Frumuseţe şi întristare; O mie de cocori), Mishima Yukio (Tumultul valurilor, Confesiunile unei măşti), Inoue Yasushi (Puşca de vânătoare), Ariyoshi Sawako (Soţia doctorului), Murakami Haruki (Pădurea norvegiană; La sud de graniţă, la vest de soare), Ryū Murakami (Albastru nemărginit, aproape transparent), Taguchi Randy (Vertij) şi Kanehara Hitomi (Şarpe&cercel). Din perspectivă cronologică, aceşti autori reprezintă trei perioade istorice. Astfel, cunoaştem Era Meiji prin opera lui Natsume Sōseki şi a lui Mori Ōgai, o epocă a „guvernării luminoase”3, cum a fost ea numită, în care tradiţia descoperă noul venit din Vest şi-l asimilează, construind totuşi o modernitate profund niponă. În Era Shōwa, numită a „păcii strălucitoare”4, îi regăsim pe Kawabata Yasunari, Mishima Yukio, Inoue Yasushi şi Ariyoshi Sawako, această perioadă fiind caracterizată de sporirea puterii militare ce a declanşat un imperialism declarat şi agresiv, manifestat în cursul evenimentelor belice începând cu ocuparea Shangai-ului (China) în 1937 şi continuând cu atacul de la Pearl Harbor la 8 decembrie 1941, dezastrul de la Hiroshima şi Nagasaki (9 august 1945). Abia după 1956 (ieşirea de sub ocupaţia americană) se poate vorbi de o refacere economică şi socială, de creaţie artistică şi literară. Scriitorul care face trecerea spre Era Heisei este Murakami Haruki, iar Kanehara Hitomi este cea mai tânără şi una

Vezi Denis de Rougement, Iubirea şi Occidentul, Traducere şi note de Ioana Cândea-Marinescu şi Cuvânt înainte de Virgil

Cândea, Editura Univers, colecţia Eseuri, Bucureşti, 1987 3

Vezi Octavian Simu, Dicţionar de literatură japoneză, Editura Albatros, Bucureşti, 1994, p. 158

Ibidem, p. 263

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

dintre cele mai bine vândute prozatoare şi laureată a premiului Akutagawa5 ale Japoniei de azi. Astăzi Japonia este o lume pe cât de bogată şi hipertehnologizată, pe atât de frământată spiritual, măcinată psihologic, iar tinerii trăiesc cel mai acut sentimentul alienării. Astfel literatura radiografiază o lume complet diferită de cea a predecesorilor lor. Literatura japoneză, una dintre cele mai bogate şi mai vechi, a ajuns târziu în spaţiul occidental. Receptarea acesteia în spaţiul cultural românesc, tributară iniţial exotismului, dar şi diferenţelor de mentalitate care au îngreunat traducerea operelor prin necesitatea unui aparat bogat de note şi explicaţii, s-a consolidat treptat, deschizând un portal necesar pentru înţelegerea celuilalt, îmbogăţind sistemul epistemologic şi antropologic românesc. În cazul Japoniei, „literatura şi artele constituie miezul culturii japoneze” 6 . Astfel, privită ca tot unitar, literatura japoneză se defineşte numai prin raportarea la celelalte arte, între ele existând o legătură intrinsecă, conturată prin limbaj. „Literatura, având limbajul ca mijloc, e o cuşcă de fier pentru bestia numită viaţă”7, eternizând efemeritatea vieţii, transformând iminenţa în permanenţă. Literatura a întruchipat de-a lungul timpului expresia cea mai intimă a sufletului uman. Bucurii, anxietăţi, întrebări, toate s-au reflectat în oglinda Umanităţii, prinzând formă şi culoare în literatură.

Murakami Ryū, în posfaţa romanului Şarpe&cercel, Traducere din limba japoneză de Claudia Golea Sumiya şi Haruya

Sumiya, Editura PandoraM, Bucureşti, 2008, p. 173 6

Katō Shuichi, Istoria literaturii japoneze, Editura Nipponica, Bucureşti, 1998, p.3

Vezi Ueda Makoto, Modern Japanese Writers and the Nature of Literature, Standford University Press, California, 1976, p.

221

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Rona Harner, Ambasadorul Scolii Gimnaziale Augustin, a cântat în seara zilei de 17 iulie 2015, în Piața Sfatului din Brașov cu ocazia lansării albumului său, “The Balkanik Gospel”, la Târgul de Carte și Muzică organizat de libraria “Libris”. Cu acest prilej a avut loc o reîntâlnire de suflet cat şi bucuria revederii elevilor, a cadrelor didactice cat si a d-lui primar cu minunata Rona Hartner! Muzică, dans si voie bună. Așa s-ar putea descrie în cîteva cuvinte întîlnirea cu Rona. A fost o onoare şi o bucurie să ne revedem! Rona, chiar daca fizic se afla la mii de kilometrii de scoala noastra si de noi, ea ramane incontinuare un om minunat, a carei sustinere nu inceteaza sa apara . Emisiunea "Splash! Vedete la apa",

este emisiunea care pe langa faptul ca a oferit buna dispozitie, a

descoperit intentile actritei fata de scoala si elevii nostri. Alaturi de libraria “Libris”, Rona va asigura o imbunatatire a bibliotecii scolii. Mai mult de atat, Rona viseaza la o zi prin care accesul la licee a elevilor augustineni nu va mai fi o problema, sustinind ca un autobuz ar purtea reprezenta marea salvare. Sa-i tinem pumni! prof.drd. Doru Dima Consilier psihopedagog

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

............................................................................................................................................... Elevii din Augustin dovedesc, înca o dată, performanţa de care sunt capabili. Ne amintim ca, an dupa an, in fiecare toamna, absolventii nostri s-au indreptat catre liceele brasovene si ca micutii de acum 14-15 ani, sunt deja absolventi ai acestor scoli. Printre acesti elevi se numara si fratii Lingurar. Lingurar Samuel Catalin de curand a fost admis la Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Medicina, specializare Asistenta medicala.

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

In aceasta categorie se incadreaza si Oana Porumb. O eleva de exceptie, un copil de nota 10!

Despre

eleva

Oana

Porumb

exista

decat

cuvinte

lauda.

A terminat clasa a VIII-a cu media 10. Acum este admisa in clasa a IX-a, la cel mai prestigios liceu din Brasov, Colegiul Naţional "Andrei Şaguna". Este o adevarata enciclopedie,

bine

ancorata

ceea

face.

Le uram succes in tot ce vor face, sperand ca participarea lor, sa se constituie ca un exemplu si pentru alti elevi ai Scolii din Augustin. Felicitari!

prof.drd. Doru Dima Consilier psihopedagog

............................................................................................................................................... ...............................................................................................................................................

PROIECTE CARE NE DEFINESC ȘI ÎN CARE AM FOST IMPLICAȚI TRUP ȘI SUFLET Copiii și părinții romi vor la școală! www.vreaulascoala.ro POSDRU ID 132996 Proiectul “Copiii şi părinţii romi vor la şcoală!” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013 şi se desfăşoară în perioada aprilie 2014 – august 2015. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi îmbunătăţirea competenţelor şi abilităţilor persoanelor de etnie romă, în vederea facilitării inserţiei acestora pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă, prin reducerea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi asigurarea accesului egal la educaţie. Înfiinţată în 2009, Fundaţia Roma Education Fund (REF) România este o organizaţie non-guvernamentală, a cărei misiune este de a reduce decalajele educaţionale dintre 20

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

populaţia romă şi ne-romă şi de a acţiona ca un catalizator pentru accesul egal la o educaţie de calitate pentru toţi copiii romi. În perioada 18 aprilie – 17 septembrie 2014, au fost selectați 800 de elevi romi cu risc de părăsire timpurie a şcolii din 43 școli din regiunile Centru, Nord-Vest şi Sud-Muntenia. Selecţia a fost realizată de către Fundația Roma Education Fund Romania împreună cu partenerul Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi. Pe toată perioada procesului de selecție, echipa proiectului a colaborat cu unitățile școlare, aceștia facilitând selectarea elevilor din clasele V-VIII. Pentru selectarea elevilor beneficiari ai proiectului, s-a realizat o metodologie de selecție care să țină cont de criteriile de selecție și o serie de instrumente precum: fișă de preselecție pentru elevi (s-au avut în vedere 2 mari categorii de criterii și anume situația socio-economică a familiei și situația școlară) și grila de evaluare. În urma evaluării fișelor de preselecție cu elevi, s-a întocmit Tabelul centralizator cu elevii beneficiari ai proiectului, acesta fiind agreat și aprobat de către directorul unității școlare. De la noi în școală au participat 16 elevi ai claselor V-VIII proiectul derulându-se păna în luna iulie 2015 care au beneficiat atât de programele de pregatire intensivă la matematică și limba română cât și la programele de mentorat oferite . Echipa de implementare de la nivelul unității a fost : Muha Elena Carmen-monitor scolar Lingurar Laurențiu Raul-mentor Bumbea Dana-profesor SEI matematică Tokos Angela –profesor SEI lb. română Mulțumim pe această cale echipei manageriale care a făcut posibil acest proiect și le dorim succes în elaborarea altor programe care să ofere sprijin elevilor romi.

..............................................................................................................................................

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Corelarea Învățării pentru Viață cu Integrarea Socio-educativă -C.I.V.I.S. Despre proiect Proiectul “Corelarea Învățării pentru Viață cu Integrarea Socio-educativă – CIVIS” își propune să reintegreze în sistemul de învățământ copii și tineri care au abandonat școala și care provin din județele Brașov și Galați, astfel încât un număr cât mai mare dintre ei să finalizeze cel puțin ciclul primar de școlarizare. În plus, obiectivul proiectului este să susțină preșcolarii și elevii proveniți din comunități dezavantajate, din cele două județe, prin acțiuni integrate de reducere a abandonului școlar și a riscului de părăsire timpurie a școlii. Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Brașov Partener 1: Inspectoratul Școlar Județean Galați Partener 2: Fundația pentru o societate deschisă Obiectivul general al proiectului are trei dimensiuni: • •

•

creșterea numărului de copii/ tineri reintegrați în sistemul de învățământ și care finalizează cel puțin ciclul primar de școlaritate; susținerea preșcolarilor și elevilor proveniți din comunități dezavantajate din județele Brașov și Galați, prin operațiuni integrate de reducere a abandonului școlar și a riscului de părăsire timpurie a școlii; generarea unor beneficii imediate și pe termen lung atât pentru membrii grupului țintă, cât și pentru elevi, tineri, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunităților locale și decidenți la nivel inter-regional și național.

Sprijinul educațional pentru elevii din învățământul preșcolar și primar pe care și-l propune acest proiect, contribuie la atingerea obiectivului general al POSDRU, focalizându-se pe două dintre obiectivele specifice: promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv educația superioară, cercetarea și facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație și pe piața muncii. De asemenea, proiectul va avea o contribuție indirectă la realizarea obiectivului referitor la facilitarea inserției tinerilor pe piața muncii. La nivelul unității noastre s-au desfășurat cursuri pentru programul A doua șansă incepând cu februarie 2014.În anul școlar 2013-2014 au promovat 28 cursanți din care 11 ciclul secundar inferior -anul I și II – corespuzător claselor V-VI respectiv VII-VIII și 17 au promvat ciclul primar –nivel I-II-III sau IV .În acest an școlar acest program a continuat în cadrul acestui proiect fiind înscriși 26 de cursanți din care 11 22

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

au promovat ciclul secundar inferior -anul I și II simultan – corespuzător claselor VVI respectiv VII-VIII și 17 au promvat ciclul primar –nivel I-II-III sau IV simultan. De asemenea s-au desfășurat activități nonformale cu elevi care au prezentat risc de abandon (20 elevi din clasele gimnaziale precum și 9 prescolari ).Au fost implicați și părinții acestora prin participarea la sesiuni de consiliere realizate în cadrul școlii. Echipa de implementare de la nivelul școlii a fost compusă din: Bumbea Dana –tutor Muha Elena Carmen-profesor matematică Nițu Rosana –profesor T.I.C Tokos Angela-profesor lb română Gașpar Adina Monica-profesor istorie Spiridon Cornel-profesor geografie Cuțic Constantin –profesor Arte Vasilescu Geanena-învățătoare Iacob Camelia- profesor limba romani Enache Leonard –profesor silvicultură

Mulțumim echipei de implementare de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Brașov Bucur Ariana – inspector general -manager proiect Szasz Diana Datcu Adriana Popa Mihaela Popa Elena Neicu Costel 23

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

........................................................................................................................................

Riță-riță gărgăriță, merg și eu la grădiniță! Veselie, cântece, poezii, cărți, creioane, reguli utile de igienă și de comportament, o doamnă educatoare, un ghiozdănel – sunt doar câteva din experiențele pe care le-au trăit cei 90 de copii înscriși anul acesta școlar la grădiniță din Augustin în cadrul proiectului Fiecare Copil în Grădiniță în județele Brașov, Dâmbovița și Dolj, finanțat de Granturile SEE 2009-2014, prin Fondul ONG în România. Proiectul, parte din programul Fiecare Copil în Grădiniță (FCG), a început aici în luna februarie 2014, cu 44 de copii înscriși, pentru ca din septembrie același an, numărul copiilor care au beneficiat de FCG să se dubleze. Augustin este una din cele 8 comunități din Brașov care implementează programul ce aduce copiii săraci la grădiniță, și una din cele 43 de comunități din România. Copiii din familii defavorizate, ai căror părinți nu au resursele financiare necesare pentru a le oferi un minimum necesar pentru a merge la grădiniță, sunt cei care beneficiază de FCG. De ce este importantă grădinița? Studiile au demonstrat faptul că acei copii proveniți din familii fără posibilități materiale, care nu beneficiază de educație timpurie, încep școala cu un decalaj educațional imens față de ceilalți copii. Aceste diferențe devin din ce în ce mai evidente în timp și afectează mai târziu participarea lor la școală și găsirea unui loc de muncă. Cofondatoarele Asociației OvidiuRo, Maria Gheorghiu și Leslie Hawke, au observat că acest decalaj poate fi prevenit prin intervenție timpurie, începând de la grădiniță, atunci când se formează bazele pe care se vor așeza toate deprinderile de învățare și abilitățile copiilor. Cum am implementat Fiecare Copil în Grădiniță și în Augustin? În primul rând, programul le-a oferit părinților tichete sociale în valoare de 50 ron/lună dacă (și numai dacă) aceștia și-au adus zilnic copiii la grădiniță (exceptând scutirile motivate). Interacțiunea cu părinții este o componentă esențială a programului, de la traininguri de educație parentală susținute de Asociația Learn&Vision de-a lungul anului școlar, la Ziua Părinților (o data /lună) și Părinte de Serviciu (de 5 ori pe an) - două module 24

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

obligatorii pentru părinți - și care au reprezentat de asemenea o condiție pentru primirea tichetelor sociale lunare. Tot în cadrul programului, OvidiuRo a pus la dispoziția cadrelor didactice rechizitele necesare: fie că a fost vorba de cărți, caiete, blocuri de desen, carioci și pensule sau plastelină, de-a lungul anului școlar copiii de la grădinița din Augustin (atât copiii din program cât și ceilalți) s-au bucurat de materiale didactice care i-au ajutat să își dezvolte imaginația și să învețe lucruri noi. Componenta de sănătate a programului FCG a adus, lunar, Ziua Fructelor la grădinița din Augustin (când toți copiii au primit fructe – nu doar cei eligibili FCG). De asemenea, copiii au primit vitamine, produse de igienă și consultații medicale gratuite pe parcursul anului școlar. Primăria susține copiii săraci să meargă la grădiniță! Conform metodologiei FCG, copiii eligibili din Augustin au primit din partea Primăriei Comunei Augustin, în primul semestru al anului școlar 2014-2015, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru a putea merge la grădiniță. Echipa locală – cea care a făcut cu adevărat lucrurile să se întâmple! Profesorii, coordonatorul local, asistentul social, mediatorul școlar - cu toții au format echipa care, zi de zi, a făcut posibil ca programul Fiecare Copil în Grădiniță să aibă cele mai bune rezultate în Augustin! S-a încheiat un an școlar, a venit deja vacanța mare, mult așteptată și binemeritată. Ghiozdănelele au fost atârnate în cuier și stau cuminți acolo, căci cei mici le-au promis solemn că din luna septembrie vor lua din nou împreună drumul spre grădiniță – spațiu magic al copilăriei și totodată prima lor șansă reală la educație și la o viață mai bună. Diana Stoica | Online Communication & Fundraising Manager |

Cadre didactice implicate : Kertesz Ilona –coordonator program Bumbea Dana-co-coordonator program Szasz Raluca –educatoare Răcășan Daniela –educatoare Sebestyen Oana – educatoare Alți factori implicați : Iacob Camelia-mediator școlar Pricop Carmen –asistent social Etveș Ramona –asistent social Consiliul Local Augustin Primăria Augustin

Revista Școlii Gimnaziale Augustin ANUL III / NR. 1 / 2015 ISSN: 2285-1747

ISSN-L : 2285-1747

Parteneri : Inspectoratul Școlar Județean Brașov Consiliul Județean Brașov