
2 minute read
Prof. PIU Gheorghe, Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” Rm Vâlcea, GUVERNUL TATARESCU IN
Între Orient și Occident. Țările Române în secolul al XIX-lea – procesul de modernizare Legea agrară, prin care ţăranii erau eliberaţi de sarcinile boiereşti şi îi împroprietărea prin răscumpărare cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă, limitându-se însă pământul expropriabil la maximum 2/3 din moşie, exclusiv pădurile. Au fost împroprietărite 463.554 familii de ţărani. Alte decrete, care au contribuit la procesul de desăvârşire a statului modern român, priveau reorganizarea Curţii de Casaţie, dreptul pentru străini de a achiziţiona proprietăţi imobile, constrângerea corporală pentru neplata de datorii, repunerea în vigoare a taxelor de export, introducerea sistemului metric (ce urma să se aplice începând de la 1/13 ianuarie 1866), înfiinţarea Camerelor de Comerţ, Şcolii de Poduri şi Şosele, exproprierea pentru cauze de utilitate publică etc.
De o mare însemnătate a fost decretarea Codului Civil, promulgat la 4/16 decembrie 1864 (intrat în vigoare în 1865), care fusese întocmit de o comisie de jurişti, care au folosit drept model Codul Napoleon, Codul civil italian şi unele norme juridice autohtone. Prin această lege, proprietatea privată şi procesele de modernizare a societăţii au fost consolidate. Una dintre cerinţele des întâlnite şi în programele revoluţionarilor de la 1848 a fost reformarea învăţământului românesc. Proiectul de lege "asupra organizării instrucţiunii publice din România" a fost votat încă din 16/28 martie 1864. După numeroase amânări, legea asupra instrucţiunii publice a fost promulgată de către domnitor la 5/17 decembrie 1864, prin care învăţământul devenea unitar în întreaga ţară, stabilindu-se anii de studiu (primar de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de şapte ani şi universitar de trei ani). Legea a intrat în vigoare din septembrie 1865.Sunt înființate Universitățile dn Iași și București, Conservatorul, școlile de Belle-arte, școala de poduri și șosele, de silvicultură, etc. De asemenea sunt create instituții cu rol financiar, precum Curtea de Conturi, casa de Depuneri și Consemnațiuni, introducerea unui sistem de măsuri și greutăți, etc Noul cabinet Kretzulescu (14 iunie 1865-11 februarie 1866) a pus în vigoare legea organizării judecătoreşti, a stabilit aplicarea Codului Civil de la 1/13 decembrie 1865 şi a monopolului tutunului de la 1/13 august 1865. La începutul lunii iulie intra în vigoare Convenţia telegrafică româno-austriacă şi tot atunci avea loc aderarea Principatelor Unite la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris. Încheierea şi ratificarea unei convenţii de extrădare româno-austriacă şi recunoaşterea de către un număr de state europene, între care Austria şi Belgia, a
Advertisement