Olanda

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR ŞI A ÎNTREPRINDERILOR” Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile" Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” Beneficiar: Ministerul Educaţiei Naţionale Contract nr. POSDRU/93/3.3/S/53132

PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ŞI DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR ÎN OLANDA

Autor: Dr. Irina Dumitriu

Martie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

CUPRINS

Introducere.........................................................................................................3

I.

Procesul de certificare a competenţelor în Olanda......................................6

1.1. Sistemul de învăţământ.............................................................................................8 1.2. Educaţia adulţilor....................................................................................................18 1.3. Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi non-formale.......................................................................................24 1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor din Olanda raportat la Cadrul European al Calificărilor.............................................................................................................28

II.

Procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale în Olanda..............33

2.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică.................................................33 2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente din Olanda...............................40 2.3. Statisticile IMI privind profesiile reglementate înscrise în sistem de Olanda comparativ cu cele înscrise de România.................................................................52

Concluzii...........................................................................................................56

Bibliografie.......................................................................................................58

Abrevieri...........................................................................................................60

Link-uri utile....................................................................................................63 Anexa 1 – Profesiile reglementate în Olanda, în analiză comparativă cu cele din România........................................................................64

2

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

INTRODUCERE

Studiul de faţă, ca şi alte studii similare de analiză comparativă a proceselor de certificare a competenţelor şi recunoaştere a calificărilor în Italia, Spania, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Cehia, constituie unul din rezultatele proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS), co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU).

Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market Information) pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei Comisiei Europene (CE) privind dezvoltarea Sistemului de informare al Pieţei Interne, dezvoltarea unei iniţiative comune la nivel naţional, vizând consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale) de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă, în scopul realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI. Pentru atingerea obiectivului general, MEN şi-a propus, printre alte obiective specifice, dezvoltarea şi implementarea unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor lucrătorilor români şi de recunoaştere a calificărilor profesionale ale cetăţenilor comunitari. Pentru aceasta, experţii metodologici externi ai ANC au cercetat sursele de informaţii de la nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul UE) privind modul de dobândire a calificărilor, sistemul de educaţie şi formare profesională (EFP), tipurile de 3

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

documente de certificare a competenţelor profesionale, reglementările privitoare la validare, certificare şi recunoaştere a calificărilor, profesiile reglementate conform Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

In majoritatea

Statelor Membre (SM) ale UE analizate, au fost organizate vizite de studiu (în Danemarca, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda şi Spania) la care au participat reprezentanţii membrilor reţelei IMI PQ NET Ro constituite în cadrul proiectului, precum şi experţi ai MEN şi ai ANC. In cadrul vizitelor, s-au organizat întâlniri cu reprezentanţi ai Autorităţilor Competente (AC) la nivel naţional, dar şi AC care gestionează diverse profesii reglementate, ocazii cu care autorii studiilor comparative au putut colecta mai multe informaţii actualizate, din sursă directă.

Scopul final al studiilor şi al vizitelor de studiu, realizate în beneficiul membrilor reţelei IMI PQ NET, vizează atingerea obiectivelor specifice ale proiectului, de creare a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă atât între membrii reţelei naţionale, cât şi între aceştia şi omologii lor din SM ale UE vizitate, de dezvoltare şi implementare a unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor şi de recunoaştere a calificărilor profesionale (prin preluarea şi adaptarea exemplelor de bune practici cunoscute şi mai bine înţelese cu ocazia vizitelor de studiu), de consolidare a capacităţii membrilor reţelei IMI PQ NET România de a se implica în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI.

Olanda a fost aleasă pentru realizarea prezentului studiu comparativ deoarece poate fi considerată un model în privinţa referenţierii Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) la Cadrul European al Calificărilor (CEC/EQF) şi un exemplu de bună practică în construcţia instituţională de dialog social în dezvoltarea calificărilor, astfel încât acestea să raspundă cât mai bine nevoilor reale şi în continuă schimbare de pe piaţa muncii olandeze.

Studiul comparativ pe Olanda se bazează pe documentarea realizată în anul 2012 de toţi experţii metodologici externi ai ANC şi pe experienţa dobândită în cadrul vizitei de studiu la Haga, în perioada 5 – 10 noiembrie 2012, pentru care aducem mulţumiri partenerilor olandezi: domnul Jochem Sprenger –consilier IMI la Ministerul Afacerilor Economice, 4

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Coordonator Naţional IMI în Olanda; doamnele Martje van Bruggen şi Stan PlijnaarSiedsma de la Samenverking Beroepsonderwijs Bedijfsleven (S BB) - Fundaţia pentru Cooperare în Educaţie şi Formare Profesională şi Piaţa Muncii; doamna Veekle Loport şi domnul Bert van Rheenen de la Nuffic - Organizaţia Olandeză pentru Cooperare Internaţională în Invăţământul Superior; doamna Desiree Hoefnagel de la Ministerul Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului şi domnul Henk Stoop de la Registrul BIG pentru medici şi asistente medicale; doamna Alma Ploeger de la Netherlands Architecture Institute (NAI) – Institutul Olandez pentru Arhitectură; doamna Risha Schwalbe de la College Deskundigheid Financiële Dienstverlening – CDFD - Colegiul pentru Competenţe în Serviciile Financiare; domnul Pim Albers de la The Hague Institute of Global Justice – Institutul Justiţiei Globale din Haga;

doamna Marlies Leegwater

de la Ministerul

Educaţiei, Culturii şi Stiinţei; domnul Sim Haket de la SOLVIT Nederland – Centrul Solvit Olanda.

5

UNIUNEA EUROPEANĂ

I.

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

PROCESUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ÎN OLANDA

In Olanda, conform legii din 7 aprilie 2005, de modificare a legii învăţământului şi implementare a termenilor de calificare şi formare profesională (Stb. 2005, 203; wet experimenten), calificările profesionale se obţin în urma unor examene care certifică competenţele fiecărei persoane. Până în august 2010, a fost o perioadă de încercări în ceeace priveşte dezvoltarea calificărilor profesionale bazate pe competenţe, precum şi îmbunătăţirea acestora prin formare continuă.

Toate programele de formare din sistemul de învăţământ secundar profesional/vocaţional sunt înscrise în Registrul Central al Programelor Profesionale/Vocaţionale (CREBO, Centraal Register Beroepsopleidingen). In registru figurează fiecare instituţie cu programele pe care le oferă, calificările care se obţin la absolvire, ruta de învăţare presupusă de fiecare program şi calificările parţiale care sunt supuse unei validări externe.

In registru se mai specifică, de asemenea, care sunt programele finanţate de stat şi care sunt organismele autorizate pentru validarea examinărilor.

Toate programele de învăţământ superior acreditate sunt înscrise în Registrul Central al Programelor de Studiu din Invăţământul Superior (CROHO, Centraal Register Opleidingen HogerOnderwijs). Astfel, orice persoană poate afla toate informaţiile despre calificarea care o interesează dintr-unul din cele două registre publice.

Statul olandez se implică, în şcoli, în orientarea profesională a tinerilor care nu ştiu ce profesie să aleagă şi, astfel, elevii beneficiază de programe eficiente de orientare profesională oferite de instituţiile de învăţământ. Obiectivele care erau până nu demult cele care trebuiau atinse după parcurgerea unui nivel de educaţie sunt acum înlocuite cu abilităţi şi competenţe pe care absolventul trebuie să le dobândească în vederea unei mai 6

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

facile absorbţii pe piaţa muncii. In acelaşi scop, reprezentanţii ministerului educaţiei şi reprezentanţii mediului de afaceri olandez colaborează în procesul de dezvoltare a calificărilor profesionale. Această strategie a fost experimentată în Olanda timp de 3 ani prin aşa numitul proces MBO 2010.

7

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

1.1. Sistemul de învăţământ Invăţământul obligatoriu în Olanda este de 10 ani, de la vârsta de 5 ani la vârsta de 16 ani.

Tinerii de 16 ani sunt obligaţi să mai facă 2 ani de învăţământ part-time. Invăţământul primar se adresează copiilor între 4 şi 12 ani, dar primul an nu este obligatoriu. In funcţie de rezultate, elevii urmează apoi diferite forme de învăţământ secundar general. Toate formele de învăţământ secundar încep însă cu o perioadă de bază, care durează 2 sau 3 ani şi oferă o gamă largă de materii, în principiu comune tuturor. Elevii primesc în acest ciclu şi orientare educaţională şi profesională. La sfârşitul celui de-al doilea an, elevii primesc consiliere şcolară cu privire la forma de învăţământ pe care este cel mai potrivit să o urmeze, deoarece ei pot opta pentru: 

învăţământul secundar general superior, de 5 ani – havo;



învăţământul secundar general preuniversitar, de 6 ani – vwo;



învăţământul secundar profesional pregătitor, de 4 ani - vmbo.

In anii 4 şi 5 la havo şi în anii 4, 5 şi 6 la vwo, elevii pot alege între mai multe profile, care au fost introduse în scopul unei mai bune corelări între învăţământul secundar şi cel superior: 

cultură şi societate,



economie şi societate,



ştiinţă şi sănătate,



ştiinţă şi tehnologie.

Toate profilele au o componentă comună, o componentă specifică profilului respectiv şi o componentă opţională la alegerea elevilor.

Si în învăţământul secundar profesional pregătitor (vmbo), indiferent de sector, există o componentă comună obligatorie, care cuprinde limba olandeză, limba engleză, studii sociale, educaţie fizică şi arte plastice. Examenul de absolvire este comun/centralizat pentru limbile olandeză şi engleză, iar examenele de studii sociale, educaţie fizică şi arte plastice se dau la nivelul şcolii. Componenta sectorială este obligatorie pentru toţi elevii 8

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

din fiecare sector în parte, iar materiile opţionale depind de ruta pentru care a optat elevul respectiv.

Vmbo pregăteşte tinerii pentru 4 sectoare de activitate: 

tehnologie,



îngrijire şi bunăstare,



economie,



agricultură.

In cadrul fiecărui sector, elevii pot opta pentru una din patru rute posibile, toate desfăşurându-se în şcoli secundare profesionale pregătitoare: 

ruta teoretică, care pregăteşte elevii pentru instruire în middle management şi instruire în şcoli secundare superioare profesionale (mbo) sau în şcoli de învăţământ secundar general superior (havo);



ruta mixtă, care pregăteşte elevii pentru instruire în middle management şi instruire în şcoli secundare superioare profesionale (mbo);



ruta profesională avansată, care pregăteşte elevii pentru middle management şi formare în şcoli secundare superioare profesionale (mbo);



ruta profesională de bază, care pregăteşte elevii pentru formarea profesională de bază în şcoli secundare superioare profesionale (mbo).

Educaţia şi formarea profesională secundară superioară (mbo) este oferită pe două rute de învăţare: 

ruta bazată pe şcoală (bol);



ruta bazată pe ucenicie la locul de muncă (bbl).

Ambele rute sunt integrate în structura naţională a calificărilor şi oferă oportunităţi egale de continuare a procesului de învăţare, absolvenţii dobândind practic în prezent aceleaşi calificări. In sistemul de ucenicie, elevii petrec minimum 60% din timp într-o aşa-numită firmă de formare (societate comercială/companie din domeniul respectiv de activitate care este acreditată ca firmă de formare profesională), iar în sistemul bazat pe şcoală, instruirea practică variază între 20 şi 60% din timpul de formare.

9

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Fig. 1. Sistemul de învăţământ în Olanda

Sursa: Country module – the Netherlands © Nuffic | 2nd edition January 2011 | version 3, October 2012 Legenda: numărul stânga sus=durata în ani; numărul dreapta sus=nivel CNC; săgeţile= transferabilitate; înscrisul în casete=tipul de învăţământ şi documentul de absolvire/certificare

10

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Educaţia şi formarea profesională secundară superioară (mbo) cuprinde cursuri de 5 tipuri, care diferă ca durată şi nivel de calificare. Acestea sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1: Tipurile de cursuri oferite în educaţia şi formarea profesională secundară superioară – mbo

Nivel de

Program

calificare

de

Durata

Cerinţe de

Tinte de atins

Transferabilitate

admitere

formare 1

Formare de

0,5 – 1 an

Nu există

asistent

Absolventul poate

Cu această

îndeplini sarcini

diplomă este

simple,sub

posibil transferul

supraveghere

în învăţământul profesional de bază (calificare niv.2)

2

Formare

2 – 3 ani

Diplomă de

Absolventul

Cu această

profesională

vmbo, ruta de

dobândeşte abilităţi

diplomă este

de bază

formare

să îndeplinească

posibil transferul

profesională de

sarcini executive şi

în formarea

bază

are propriile

profesională

responsabilităţi de

(calificare niv.3)

serviciu 3

Formare profesională

2-4 ani

Diplomă de vmbo

Absolventul este

Cu această

teoretic, mixt sau

răspunzător de

diplomă este

ruta de formare

propriile activităţi şi

posibil transferul

profesională

monitorizează şi

la formare de

avansată

coordonează

middle

activitatea altora;

management sau

elaborează proiecte,

formare de

proceduri de pregătire specialist

11

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

a muncii

(calificare de niv.4)

4

Formare de

3 – 4 ani

Diplomă de vmbo

Absolventul are

Cu această

middle

teoretic, mixt sau

propriile

diplomă este

management

ruta de formare

responsabilităţi, nu în

posibil transferul

profesională

sens executiv, ci în

în învăţământul

avansată;

sens formal şi

superior

diplomă de

organizatoric;

profesional

formare

elaborează proceduri

profesională 4

Formare de specialist

1 – 2 ani

Diplomă de

Specialistul are

Cu această

formare

propriile

diplomă este

profesională sau

responsabilităţi nu în

posibil transferul

diplomă de

sens executiv, ci în

în învăţământul

formare de

sens formal şi

superior

middle

organizatoric;

profesional

management

elaborează proceduri

Sursa: S-BB

Programele de educaţie şi formare profesională secundară superioară (mbo) se desfăşoară în centrele de formare profesională regionale (ROC), centrele de formare în agricultură (AOC) şi în organizaţiile de muncă. Si instituţiile private pot furniza învăţământ profesional secundar superior, dacă ţin cont de structura naţională a calificărilor.

Invăţământul superior profesional (hbo) este o formă de învăţământ orientat

spre

practică, obiectivul principal fiind pregătirea pentru practica profesională şi intrarea pe piaţa muncii. Această formă de învăţământ superior este oferită în universităţi de educaţie profesională/de ştiinţe aplicate (hogescholen), dar actuala structură licenţă + master (bama) dă posibilitatea şi universităţilor de formare academică (care pregătesc cadre universitare şi cercetători) să ofere şi învăţământ superior profesional (hbo). Durata acestei 12

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

forme de învăţământ superior este de 4 ani (240 de credite) şi este împărţită în primul an propaedeutic (de pregătire), urmat de etapa de bază de 3 ani. In mod normal, în ultimul an, studenţii sunt obligaţi să desfăşoare practică într-o firmă timp de 9 luni, după care să elaboreze o teză sau un proiect final. Invăţământul superior profesional (hbo) oferă pregătire în 7 sectoare de activitate: 

pedagogie,



agricultură,



tehnică şi ştiinţă,



sănătate,



economie şi management,



domeniul social şi comunitar,



arte plastice şi interpretative.

Cerinţele de admitere sunt diploma de învăţământ secundar general superior (havo) sau diploma de învăţământ

secundar general preuniversitar (vwo), uneori şi cu cerinţe

suplimentare privind unele materii specifice, certificat de formare de middle management sau certificat de formare de specialist din educaţia şi formarea profesională secundară superioară (mbo). Absolvenţii obţin diploma de licenţă cu specificarea sectorului de specializare (în economie, în educaţie etc.) sau pot opta în continuare pentru titlul vechi, de „baccalaureus (bc.)” sau „ingenieur (ing.)”. Universităţile de ştiinţe aplicate au dreptul să ofere şi programe de master.

Invăţământul superior academic (wo) oferă programe care au ca obiectiv „exercitarea independentă a activităţilor scolastice sau aplicarea profesională a cunostinţelor academice” şi se desfăşoară în cadrul universităţilor de formare academică, dar în actuala structură licenţă + master (bama), ele se pot desfăşura şi în universităţi de ştiinţe aplicate.

O diplomă de învăţământ secundar general preuniversitar (vwo) sau absolvirea primului an propaedeutic în învăţământul superior profesional (hbo) constituie condiţia pentru 13

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

admiterea în

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

învăţământul superior academic (wo), uneori adăugându-se cerinţe

suplimentare pentru anumite materii.Programa de diplomă de licenţă este de 3 ani (180 de credite), iar programele de master durează 1 an (majoritatea, 60 de credite), 2 ani (cele tehnice şi ştiinţifice, în stomatologie – 120 de credite) sau 3 ani (medicină veterinară, farmacie – 180 de credite). Programul de licenţă poate avea un prim an propaedeutic (de pregătire) şi, în funcţie de instituţie, studenţii pot opta fie pentru un program cu un singur domeniu de studiu, fie pentru o structură „major/minor”, însemnând un domeniu principal şi un domeniu secundar de studiu. Diploma de licenţă dă acces automat la cel puţin un program de master în aceeaşi universitate, dar poate reprezenta şi finalitatea formării iniţiale. Este posibil şi transferul la programe de master de la alte instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea Consiliului instituţiei respective şi obţinerea confirmării admiterii în formă scrisă. La absolvirea programelor de master, se obţine diploma de master cu specificarea domeniului de studiu (master în arte, master în ştiinţă etc.) sau se poate opta pentru vechile titluri, de „doctorandus (drs.)”, „ingenieur (ir.)” şi „meester (mr.)”. Orice diplomă de master, fie din învăţământul superior academic (wo), fie din învăţământul superior profesional (hbo), conferă dreptul de a urma studii doctorale, care durează în general 4 ani şi se finalizează cu obţinerea titlului de „Doctor (dr.)”.

Dacă analizăm comparativ sistemul de învăţământ din Olanda şi cel din România, diferenţa substanţială constă în orientarea vădită a sistemului olandez către formarea competenţelor care să raspundă cât mai bine nevoilor pieţei muncii, în final să asigure o forţă de muncă înalt calificată, corespunzător nevoilor de dezvoltare a economiei şi societăţii olandeze şi creşterii productivităţii muncii. De asemenea, în Olanda este foarte bine pus la punct sistemul de credite transferabile dintr-un subsistem în altul, sistemul de învăţământ secundar profesional (echivalentul învăţământului profesional şi tehnic din România) este foarte puternic şi există învăţământ superior distinct pentru formare academică şi pentru formare profesională (ca şi în alte SM ale UE, precum Austria, Germania, Danemarca), ceeace conferă flexibilitate şi multiple posibilităţi de transfer dintr-o formă de învăţământ în alta.

14

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Forţa şi calitatea învăţământului profesional olandez este demonstrată de o serie de date statistice: 

în învăţământul profesional secundar au fost 515.000 de elevi în anul 2012 (47% din toţi elevii din învăţământul secundar, din care 365.000 pe ruta bazata pe şcoală şi 150.000 pe ruta uceniciei la locul de muncă);



40% din forţa de muncă din Olanda are o calificare dobândită în această formă de învăţământ;



sunt 70 de instituţii şcolare pentru această formă de învăţământ (din care 47 de colegii regionale, 11 colegii agricole, 12 colegii specializate) şi 223.000 de companii acreditate ca firme de formare (dintre care 6.000 de firme multinaţionale) cu 270.000 de formatori interni.

Contează foarte mult şi structura instituţională, care leagă furnizorii de formare de actorii de pe piaţa muncii (partenerii sociali). De asemenea, firmele de formare (companiile care sunt acreditate să organizeze în cadrul lor partea de pregătire practică a elevilor, nu firme care sunt furnizori de formare profesională continuă) beneficiază de stimulente fiscale şi de finanţare din partea angajatorilor din sectoarele care beneficiază în final de forţa de muncă astfel calificată.

Vorbind de structura instituţională, S-BB, Fundaţia pentru Cooperare între Educaţia şi Formarea Profesională şi Piaţa Muncii, joacă un rol important în buna funcţionare a acestui sistem. Deşi a fost înfiinţată abia în februarie 2012, la cererea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Stiinţei de a avea o singură structură de consiliere în domeniul politicii EFP, S-BB continuă de fapt activitatea structurii denumite COLO, care era o umbrelă a centrelor de expertiză cu atribuţii legale în elaborarea calificărilor din EFP şi acreditarea firmelor de formare. S-BB este o organizaţie neguvernamentală, dar este finanţată parţial (dar substanţial) de către guvern.

15

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

S-BB are următoarele roluri/atribuţii: 

este punctul unic de contact pentru Ministerul Educaţiei în domeniul EFP;



consiliază în probleme de politică a EFP, pornind de la interesul comun al sistemului EFP şi al pieţei muncii;



prin intermediul său, angajatorii joacă un rol esenţial în EFP la nivel naţional;



elaborează acordurile naţionale în domeniu, legiferate de Ministerul Educaţiei;



asigură legătura cu centrele de expertiză care au un rol executiv important în proces şi prin intermediul cărora angajatorii işi exercită rolul la nivel sectorial.

Practic, S-BB ocupă un rol central în schema generală a sistemului de EFP olandez. Pentru formularea propunerilor de politică în domeniu, pe care le transmite Ministerului Educaţiei, organizaţia are legături orizontale cu partenerii sociali de pe piaţa muncii şi reprezentanţii furnizorilor de formare din sistemul EFP – Consiliul Administrativ al S-BB este format din 6 reprezentanţi ai pieţei muncii şi 6 reprezentanţi ai sistemului de învăţământ (din care un loc rezervat pentru

învăţământul privat, nefinanţat

guvernamental). In plan vertical, S-BB primeşte din zona executivă, de la centrele de expertiză, dosarele de calificări, pe baza cărora instituţiile de învăţământ şi de examinare şi firmele de formare (acreditate tot de centrele de expertiză) asigură formarea şi evaluarea competenţelor dobândite în sistem.

S-BB lucrează, de asemenea, cu trei comitete consultative, pe trei teme de politică în EFP: 

calificarea şi examinarea,



plasarea la locul de muncă,



eficienţa programelor de EFP.

Fiecare comitet este format din 4 reprezentanţi ai sistemului de învăţământ şi 4 reprezentanţi ai pieţei muncii. Centrele de expertiză (17 la număr, împărţite pe sectoare de 16

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

activitate) nu fac parte din structura S-BB, ele îşi exercită în mod independent atribuţiile legale de elaborare a dosarelor de calificări şi de acreditare a firmelor de formare, dar derulează şi proiecte de cooperare (precum Stagemarkt.nl, care implică toate firmele de formare acreditate, şi Kansopwerk.nl, privind oportunităţile de pe piaţa muncii pentru fiecare calificare din EFP). Pentru atribuţiile lor legale, centrele de expertiză raportează direct la minister, iar pe celelalte domenii de activitate, acestea raportează la S-BB. Directorii centrelor formează un consiliu consultativ pe langă Consiliul Administrativ al SBB şi îl pot consilia pe acesta din urmă fie la cerere, fie din proprie initiaţivă.

Exemplul S-BB poate constitui un model de bună practică de construcţie instituţională şi sistem de finanţare pentru colaborarea între MEN, ANC şi comitetele sectoriale din România, în scopul dezvoltării calificărilor şi programelor de formare bazate pe standarde ocupaţionale şi standarde de pregătire profesională astfel, încât acestea să satisfacă nevoile reale de calificare de pe piaţa muncii.

17

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

1.2. Educaţia adulţilor Educaţia adulţilor se adresează persoanelor de 18 şi peste 18 ani. Principalele forme de educaţie a adulţilor în Olanda sunt: 

limba olandeză ca a doua limbă – program pentru rezindenţii străini în Olanda;



educaţia de bază a adulţilor – competenţe cheie elementare (lingvistice, aritmetice, de interacţiune socială);



educaţia secundară generală a adulţilor (VAVO) – finalizată cu o diplomă sau un certificat modular

echivalente cu cele din învăţământul secundar (din

învăţământul secundar profesional pregătitor -vmbo, din învăţământul secundar general superior - havo sau din învăţământul secundar general preuniversitar vwo); 

educaţia profesională – o ofertă extinsă de programe de formare profesională continuă (FPC);



universitatea deschisă – învăţământ superior la distanţă aprobat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei.

Invăţarea pe tot parcursul vieţii a început să fie tratată ca o strategie cheie de îmbunătăţire a poziţiei socio-economice a indivizilor în societate abia în anii '90, dar ulterior au fost adoptate multe iniţiative şi au fost implementate multe proiecte în domeniu, dintre care esenţiale au fost următoarele: 

Cadrul Educaţiei Adulţilor adoptat în 1991, care a fost inclus în Legea Educaţiei Profesionale şi a Adulţilor (WEB) în 1996, lege care tratează educaţia adulţilor ca formă specifică de învăţare direcţionată pe diferite grupuri ţintă de adulţi;



Memorandum-ul Blijven Leren (“Continuă să inveţi”) elaborat în 1993, care a definit în sens larg educaţia adulţilor şi a introdus certificarea rezultatelor învăţării anterioare; 18

UNIUNEA EUROPEANĂ



GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Planul de acţiune pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (Nationaal actieprogramma Een level lang Leren) elaborat în 1997, plan care a fost focalizat pe angajabilitatea persoanelor active, a celor în căutarea unui loc de muncă şi a profesorilor, precum şi pe prevenirea decalajelor între educaţie şi piaţa muncii şi pe reorientarea educaţiei spre învăţărea pe tot parcursul vieţii;



Agenda pentru Invăţarea pe tot Parcursul Vieţii, politică lansată de Ministerul Educaţiei în aprilie 2002, la solicitarea Parlamentului;



Planul de Acţiune pentru Educaţia Adulţilor, prezentat în Parlament în 2004, plan concentrat pe necesitatea acţiunilor concrete în domeniu;



proiectul „Invăţând şi muncind” (Learning and Working) implementat în anii 2005-2010, un proiect de colaborare între Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei şi Ministerul Afacerilor Sociale şi Pieţei Muncii, care a avut ca obiectiv major apropierea dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii şi s-a concretizat prin proiecte regionale cu obiective specifice în domeniul învătămânţului dual şi al recunoaşterii rezultatelor învăţării anterioare.

In ultimii ani, mai ales de la declanşarea crizei economico-financiare globale, în învăţarea pe tot parcursul vieţii se pune tot mai mult accentul pe problemele legate de angajabilitate ca rezultat final al inclusiunii sociale.

Ca urmare a tuturor acestor programe şi proiecte guvernamentale, s-a dezvoltat o adevarată infrastructură a învăţării pe tot parcursul vieţii la nivel naţional, bazată pe cooperarea regională: parteneriatele regionale – 45 la număr - includ instituţiile de învăţământ, administraţiile locale şi de la nivel de provincii, serviciile de angajare a forţei de muncă şi comunităţile de afaceri/angajatorii. Aceste structuri parteneriale identifică nevoile de învăţare pe tot parcursul vieţii la nivel regional, nevoi prezente şi viitoare, şi convin asupra planului de măsuri. In plus, în 40 de regiuni funcţionează birouri pentru formare şi angajare, care oferă informaţii, consiliere şi orientare cu privire la oportunităţile de formare atât persoanelor fizice, cât şi firmelor, iar programele de educaţie a adulţilor 19

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

sunt furnizate de către centre regionale de formare, care oferă o paletă largă de cursuri, atât full time, cât şi part-time.

Abordarea combinată a formării profesionale şi a educaţiei adulţilor serveşte întăririi coeziunii instituţionale şi curriculare între formarea profesională şi educaţia adulţilor. De altfel, şi din punct de vedere al finanţării, din anul 2009 există un singur buget de contribuţii sociale care include fondurile guvernamentale pentru reintegrarea celor în căutarea unui loc de muncă, pentru reintegrarea civică şi pentru educaţia adulţilor.

In domeniul educaţiei adulţilor la nivel de învăţământ superior, în 1984 a fost înfiinţată Universitatea Deschisă a Olandei, în scopul de a oferi adulţilor programe de învăţământ la distanţă, fără cerinţe speciale la admitere, în principal pentru a oferi o a doua sanşă de formare la nivel terţiar, calificările fiind de nivelul celor din învăţământul superior profesional (hbo) şi din învăţământul superior academic (wo). Guvernul cofinanţează participarea adulţilor la cursurile Universităţii. In plus, în Olanda funcţionează 100 de universităţi

populare

(volksuniversiteiten),

din

care

majoritatea

au

statut

de

fundaţii/asociaţii independente, iar 6 dintre ele funcţionează chiar în cadrul centrelor regionale de formare.

Este important de subliniat însă faptul că 80-90% din educaţia adulţilor este furnizată de sectorul privat, fie de către furnizori de formare, fie în cadrul companiilor (formarea profesională oferită de către angajatori), oferta de programe non-formale (fără certificare) fiind foarte mare şi variată. Unii dintre furnizorii privaţi sunt autorizaţi să furnizeze şi programe cu certificare recunoscută de către guvern, iar participanţii au dreptul la credite de formare sau alte forme de finanţare.

Din punct de vedere al finanţării educaţiei adulţilor, în afară de fondurile de stat, există fonduri sectoriale, constituite de către patronatele şi sindicatele din fiecare sector de activitate. Nivelul contribuţiilor firmelor este prevăzut în contractele colective de muncă la nivel de ramură, iar partenerii sociali gestionează în comun fondurile constituite.

20

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

In România, Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale, în Titlul V, reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii. In conformitate cu legea, învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde educaţia timpurie, învăţământul preuniversitar, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională continuă (FPC) a adulţilor şi ea se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Organizarea şi funcţionarea formării profesionale a adulţilor sunt reglementate de legislaţia referitoare la formarea profesională continuă a adulţilor şi ucenicia la locul de muncă, iar finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educaţie permanentă şi prin contribuţia beneficiarilor.

Legislaţia care a fost adoptată în domeniul FPC a avut în vedere asigurarea accesului la oportunităţi de formare profesională pe tot parcursul vieţii a adulţilor, a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi angajaţilor, prin implementarea principiilor europene referitoare la asigurarea calităţii, descentralizare, parteneriat social şi transparenţă a sistemului. Astfel, Legea nr. 375/2002 privind formarea profesională a adulţilor stabileşte obiective pentru învăţarea pe tot parcursul întregii vieţi, specifice FPC: garantarea accesului la formare continuă, prin includerea acestui drept în contractele colective de muncă, încurajarea angajatorilor pentru a investi în resursele umane, recunoaşterea competenţelor dobândite atât în sistem formal, cât şi non-formal şi informal. Legea se concentrează mai mult asupra calităţii ofertei, pe conferirea calităţii de „furnizor autorizat”, organizarea evaluării finale a programelor şi acordarea „certificatelor cu recunoaştere naţională”.

Actul normativ de bază în reglementarea FPC este Ordonanţa Guvernamentală (OG) nr.

129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare. Printre cele mai importante prevederi ale acestui act normativ (cu modificarile

21

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

ultrioare), din perspectiva autorizării furnizorilor de FPC şi a programelor de formare, se numără: 

stabilirea sistemului de autorizare a furnizorilor publici sau privaţi pe baza criteriilor de evaluare;



descentralizarea luării deciziilor prin crearea comisiilor de autorizare la nivelul fiecărui judeţ;



desfăşurarea evaluării de către comisii de examinare formate în proporţie de 2/3 din specialişti din afara furnizorilor care livrează programele respective;



asigurarea unei pregătiri corespunzătoare pentru formatori, vizând atât pregătirea de specialitate conform programei de pregătire, cât şi pregătirea pedagogică specifică formării profesionale a adulţilor;



coordonarea activităţii de autorizare a furnizorilor de către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), organism tripartit, realizându-se implicarea partenerilor sociali (aspect care nu mai este valabil odată cu transformarea CNFPA în ANC, care este o autoritate în subordinea MEN);



întocmirea Registrului naţional al furnizorilor autorizaţi de formare profesională a adulţilor;



precizarea obligativităţii de autorizare numai pentru furnizorii ce doresc să elibereze certificate de competenţe cu recunoaştere naţională.

Cele mai importante prevederi ale OG. nr. 129/2000, din perspectiva certificării competenţelor dobândite în urma absolvirii programelor de FPC autorizate, pot fi sintetizate astfel: 

organizarea de programe autorizate de FPC, în conformitate cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional;



elaborarea Registrului naţional al calificărilor;



introducerea unui supliment descriptiv al certificatului de absolvire, care să ofere informaţii suplimentare cu privire la competenţele profesionale dobândite, asigurând, astfel, transparenţa certificatelor de formare profesională, conform rezoluţiilor europene în domeniu; 22

UNIUNEA EUROPEANĂ



GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

protejarea participanţilor la programele finalizate cu certificate de absolvire, prin obligativitatea încheierii contractelor de formare profesională cu furnizorii.

In Normele metodologice de aplicare a OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor sunt specificate procedurile necesare pentru certificarea competenţelor profesionale. Suplimentul descriptiv al certificatului având la bază modelul european, constituie o anexă la aceste norme metodologice şi se doreşte a fi un document care să sprijine înţelegerea certificării profesionale în concordanţă cu competenţele demonstrate, facilitând ocuparea şi mobilitatea forţei de muncă.

In acest cadru legal şi instituţional, FPC în România se bazează pe următoarele principii: 

atât formarea, cât şi procesele de evaluare sunt bazate pe competenţe;



formarea şi evaluarea au la bază standarde ocupaţionale unice la nivel naţional;



ambele procese includ măsuri de asigurare a calităţii - monitorizare şi evaluare (verificare internă, verificare externă, auditare, medierea consensului etc.)

Trebuie remarcat faptul că, deşi s-au înregistrat progrese pe linia reformării legislative a sistemului de FPC, multe reglementări nu au fost, însă, corelate corespunzător sau nu au aplicabilitate practică din cauza sistemului defectuos de organizare, coordonare şi evaluare a sistemului de pregătire prin intermediul diferitelor instituţii la nivel local şi la nivel naţional. În plus, lipsesc în unele situaţii mijloacele coercitive de aplicare a legii. O astfel de situaţie se regăseşte în Codul muncii, care prevede obligaţia angajatorilor de a asigura angajaţilor programe de formare continuă, fără a preciza măsurile de sancţiune ce se impun în situaţia nerespectării legii. De aceea, o lege-cadru pentru educaţia şi formarea profesională (EFP) a adulţilor, care să asigure corelaţiile necesare implementării sistemului de credite transferabile în întregul sistem de învăţământ şi FPC rămâne, în continuare, pentru România, o necesitate, iar Olanda poate fi şi în acest caz un exemplu de bună practică.

23

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

1.3. Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi non-formale In comparaţie cu alte SM ale UE, Olanda are un sistem bine închegat al certificării rezultatelor învăţării non-formale şi informale. Caracteristicile specifice sistemului olandez sunt: 

certificarea are loc întotdeauna prin raportare la un standard naţional şi trebuie să se incheie cu acordarea unui certificat de competenţe în care se precizează ce ştie şi ce este capabil să facă sau să înţeleagă candidatul în corelaţie cu standardul respectiv;



furnizorii de educaţie şi formare profesională publici şi privati pot oferi/acorda această certificare;



certificarea este orientată spre piaţa muncii/dezvoltarea carierei profesionale şi spre educaţie şi formare profesională (deoarece permite scurtarea participării la un program de educaţie sau formare profesională);



oricine poate parcurge un proces de evaluare şi certificare, nu există restricţii în termeni de sector de educaţie şi formare profesională sau de instituţii.

Foarte interesant de remarcat în cazul Olandei este faptul că sistemul de certificare a competenţelor dobândite în contexte informale şi non-formale este finanţat prin instrumente fiscale aplicate atât angajatorilor, cât şi persoanelor fizice. In anii 2009 – 2010, guvernul olandez a adoptat unele măsuri în vederea întăririi sistemului de asigurare a calităţii acestui tip de certificare, în sensul că numai furnizorii care respectă “Codul de calitate” oficial sunt autorizaţi să ofere procese de evaluare şi certificare ale căror costuri sunt deductibile din obligaţiile fiscale. Acest stimulent fiscal este important, deoarece un proces de evaluare şi certificare a competenţelor costă cca. 1.500 EUR. In anul 2001, a fost înfiinţat Centrul de Cunoaştere pentru Evaluarea şi Certificarea Rezultatelor Invăţării Anterioare (Kenniscentrum EVC), în scopul de a dezvolta, colecta şi disemina cunoştinţele despre procedurile de certificare a competenţelor dobândite (EVC 24

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

= erkennung vervorven competenties), în beneficiul partenerilor sociali, guvernului, formatorilor şi intermediarilor de pe piaţa muncii. In noiembrie 2006, actorii de pe piaţa recunoaşterii competenţelor dobândite în alte contexte decât cel formal (cumpărători şi ofertanţi de procese de evaluare şi certificare) au încheiat acorduri cu guvernul în vederea asigurării calităţii. Astfel a rezultat Codul de Calitate, care statuează procedurile de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării anterioare, cod a cărui utilizare este obligatoriu pentru furnizorii de astfel de procese care vor să fie recunoscuţi de către stat.

In România, OG 129/2000 reglementează şi autorizarea centrelor de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale (CECCP), proces în urma căruia persoanele juridice de drept public sau privat, române ori străine, care desfăşoară activităţi de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite pe alte cai decât cele formale, pot elibera certificate de competenţe profesionale cu recunoaştere naţională.

In vederea autorizării centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, de către ANC, se parcurg următoarele etape: 

certificarea evaluatorilor de competenţe profesionale;



elaborarea instrumentelor de evaluare;



testarea instrumentelor de evaluare în condiţii de muncă reale, prin realizarea de către fiecare evaluator a unui număr minim de 5 procese de evaluare;



culegerea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii criteriilor;



întocmirea listei dovezilor;



întocmirea matricei de stabilire a nivelului de performanţă;



întocmirea raportului de evaluare;



depunerea cererii de autorizare însoţită de dosarul de autorizare;



analiza dosarului de autorizare;



soluţionarea cererii de autorizare;



eliberarea autorizaţiei de funcţionare.

25

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Criteriile de evaluare a centrelor au în vedere următoarele elemente: 

resurse - centrul are acces la resurse umane şi dispune de resursele materiale care să permită efectuarea de evaluări;



cunoştinţe şi experienţă recente - evaluatorii centrului urmăresc evoluţia ocupaţiilor în domeniul respectiv şi sunt permanent preocupaţi de dezvoltarea profesională proprie;



materiale

şi

documentaţie

-

centrul

concepe

şi

produce

materiale

corespunzătoare care să permită evaluarea corectă a competenţelor profesionale în concordanţă cu standardul ocupaţional pentru care oferă servicii de evaluare (instrumente de evaluare şi materiale de promovare a sistemului de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale); 

derularea proceselor de evaluare - centrul respectă caracteristicile şi principiile evaluării competenţelor profesionale, stabilite de lege;



difuzarea informaţiilor - centrul difuzează informaţii şi materiale cu privire la condiţiile de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale;



egalitatea de şanse - centrul oferă oportunităţi egale şi nediscriminatorii tuturor candidaţilor care doresc să fie evaluaţi în vederea obţinerii unui certificat de competenţe profesionale;



procedura de contestare - centrul are un sistem transparent care permite candidaţilor să conteste decizia de evaluare "încă nu competent", raportată la anumite unităţi de competenţă, şi să beneficieze de o nouă evaluare pentru acele unităţi de competenţă, efectuată de un alt evaluator;



evidenţa înregistrărilor - centrul are un sistem de gestionare a informaţiilor rezultate din procesele de evaluare.

Ordinul nr.4543/468 din 23 august 2004, pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale (emitent: Ministerul Educaţiei şi Cercetării nr. 4543 din 23 august 2004 şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 468 din 8 septembrie 2004), cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă baza legală pentru aprobarea procedurilor de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute în context non-formal şi/sau informal.

26

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Procedura de evaluare şi certificare a fost elaborată în conformitate cu standardul ISO 17024 privind ”Criteriile generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea personalului” care specifică criteriile generale pe care trebuie să le respecte un organism de certificare a personalului pentru a fi recunoscut la nivel naţional şi internaţional ca fiind competent şi fiabil să asigure funcţionarea unui sistem de certificare a personalului indiferent de sectorul implicat şi cu practicile europene în domeniul asigurării calităţii sistemelor de evaluare şi certificare de personal.

La fel ca şi în Olanda, competenţele dobândite în contexte non-formale sau informale se evaluează şi certifică în mod obligatoriu raportat la un standard ocupaţional. Astfel, instrumentele de evaluare se dezvoltă pe baza aceluiaşi standard ocupaţional (unic la nivel naţional) ca şi programele de FPC autorizate. Se poate spune însă că metodologia de autorizare a centrelor de evaluare şi certificare a competenţelor dobândite în alte contexte decât cel formal impune un sistem de asigurare a calităţii mai bun decât cel din sistemul de autorizare a furnizorilor de FPC în Romania.

Dar evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării anterioare nu este adoptată pe scară largă, nu este încă agreată de angajatori (sau este prea puţin cunoscută). Pe de altă parte, spre deosebire de Olanda, sistemul românesc de evaluare şi certificare a competenţelor dobândite în contexte informale şi non-formale este lipsit de orice fel de stimulente de ordin financiar – nici angajatorii nu sunt stimulaţi să-şi evalueze angajaţii în centre de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale, nici persoanele care doresc să urmeze un proces de evaluare şi certificare nu au surse de subvenţionare, în condiţiile în care un astfel de proces este încă foarte costisitor, ţinând cont de puterea de cumpărare a celor interesaţi. In plus, în condiţiile în care certificatele de competenţe acordate de centrele de evaluare sunt identice cu cele acordate de furnizorii de FPC autorizaţi (şi au aceeaşi valoare percepută pe piaţa muncii), pe când procesul de evaluare este mai complicat şi, adeseori, costul este mai mare decât în cazul parcurgerii unui program de FPC autorizat, cei interesaţi să obţină recunoaşterea competenţelor profesionale prin certificare, vor prefera FPC în detrimentul proceselor de evaluare a competenţelor dobândite în contexte informale sau non-formale.

27

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor în Olanda raportat la Cadrul European al Calificărilor In Olanda, proiectarea Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) a demarat în anul 2009, când o primă variantă a fost prezentată ministrului educaţiei. La mijlocul anului 2010 a început şi procesul de referenţiere la Cadrul European al Calificărilor, proces dependent în totalitate de introducerea unui set coerent de niveluri bazate pe rezultatele învăţării care să integreze întregul sistem de educaţie şi formare profesională din Olanda.

Astfel, Olanda a adoptat în septembrie 2011 un CNC pe 8 niveluri de calificare ca şi CEC (EQF), la care însă se adaugă un nivel de acces (entry level) mai jos decât cele 8 identice cu cele ale CEC, un cadru care include absolut toate tipurile de calificări, inclusiv calificările din învăţământul superior, cadru care a fost racordat la cel european în 2009.

In procesul de dezvoltare a CNC, un rol important l-a jucat NLQF-EQF Committee (Comitetul CNC-CEC), având responsabilitatea de a asigura calitatea, relevanţa şi valoarea adaugată a CNC şi referenţierea acestuia la CEC. De altfel, multe dintre principiile cheie ale CEC şi în special utilizarea rezultatelor învăţării erau deja aplicate în sistemul olandez de educaţie şi formare profesională pe scară largă încă înainte de demararea procesului de referenţiere la CEC. Nucleul central al CNC îl constituie calificările reglementate de trei ministere: Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei, Ministerul Afacerilor Economice şi Ministerul Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului, dar în principiu cadrul naţional este deschis şi „altor calificări”, cum ar fi, de exemplu, cele acordate de sectorul privat, adică de întreprinderi/firme sau organizaţii profesionale la nivel sectorial, calificări care nu sunt reglementate sau certificate de către ministere sau alte autorităţi publice din domeniul calificărilor profesionale. Includerea acestor calificări şi clasificarea lor în registrul naţional al calificărilor se face la cererea organismelor responsabile pentru acordarea diplomelor sau

28

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

certificatelor, de obicei furnizorii de formare profesională care conduc la obţinerea calificărilor respective.

Experţii CEDEFOP („Development of NQFs in Europe”, Oct.2011) consideră că integrarea calificărilor reglementate de ministere cu “alte” calificări într-un unic CNC în Olanda va conduce la o substanţială îmbunătăţire a înţelegerii nivelurilor de calificări oferite şi a corelaţiilor dintre diferitele niveluri.

In conformitate cu Ministerul Educaţiei din Olanda, CNC olandez se adresează unui grup larg de beneficiari şi vizează următoarele obiective: 

să dea posibilitatea cetăţenilor de toate vârstele şi aflaţi în diferite situaţii sociale să-şi identifice nivelul de educaţie şi formare profesională în scopul alegerii unui program de formare prin care să-şi valorifice în mod eficient abilităţile/aptitudinile;



să permită angajatorilor şi persoanelor fizice să înţeleagă nivelurile calificărilor naţionale şi internaţionale existente (prin corelarea CNC cu CEC/EQF) şi modul în care acestea relaţionează între ele;



să arate clar modul în care diferitele calificări contribuie la îmbunătăţirea abilităţilor/aptitudinilor angajaţilor pe piaţa muncii.

Astfel, CNC olandez oferă o nouă modalitate de descriere a calificărilor existente (şi nu o reformă de sistem) în Olanda, punând accentul pe următoarele principii cheie: 

nivelurile de calificare nu se referă la şi nu sunt definite prin apartenenţa la diferitele sectoare/subsisteme ale sistemului de educaţie;



nivelurile de calificare nu se referenţiază cu diferite diplome sau titluri (de exemplu, o calificare de nivel 6 nu aparţine automat învăţământului superior şi obţinerea acestui nivel de calificare nu asigură în mod automat diploma de licenţiat din sistemul universitar);



toate nivelurile de calificare din CNC olandez sunt accesibile/deschise tuturor calificărilor obţinute în orice sector/subsistem din sistemul de educaţie şi formare profesională din Olanda.

29

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Aceste principii cheie califică CNC din Olanda ca unul din cele mai avansate CNC în rândul celor adoptate în SM ale UE în ultimii ani, prin faptul că oferă un cadru comprehensiv în care toate cele 8 niveluri sunt deschise tuturor calificărilor, indiferent de sistemul în care au fost dobândite.

Descriptorii de nivel sunt însoţiţi de descrierea cunoştinţelor care determină gradul de dificultate al abilităţilor/aptitudinilor necesare: 

Cunoştinţele reprezintă totalitatea faptelor, principiilor, teoriilor şi modalităţilor de a munci, aferente unei ocupaţii sau unui domeniu de cunoaştere.



Aplicarea/punerea în practică a cunoştinţelor înseamnă să reproduci, analizezi, integrezi, evaluezi, să combini şi să aplici cunoştinţele dobândite în practicarea unei ocupaţii sau într-un domeniu al cunoaşterii.



Abilitatea/aptitudinea de a rezolva probleme reprezintă capacitatea de a recunoaşte sau identifica şi de a rezolva problemele identificate.



Abilităţile/aptitudinile de a învăţa şi a se dezvolta înseamnă capacitatea de dezvoltare personală în mod autonom sau sub supraveghere.



Abilităţile/aptitudinile de informare înseamnă să obţii, colectezi, procesezi, să combini, să analizezi şi evaluezi informaţiile.



Abilităţi/aptitudini:



Abilităţile/aptitudinile cognitive se referă la gândirea logică, intuitivă şi creativă.



Abilităţile/aptitudinile practice se referă la abilităţile psihomotorii de a aplica metode, a utiliza materiale, instrumente şi unelte într-un anumit context.



Abilităţile/aptitudinile de comunicare înseamnă să fii capabil să comunici pe baza unor convenţii relevante pentru un anumit context.



Responsabilitatea şi independenţa înseamnă abilitatea demonstrată de a colabora cu alţii şi a-şi asuma responsabilitatea pentru propria muncă sau pentru propriile rezultate ale învăţării sau pentru rezultatele altora.

Rezultatele învăţării sau abordarea în termeni de competenţe este acceptată şi implementată pe scară largă în sistemul de educaţie şi formare profesională din Olanda, în baza faptului că există o puternică tradiţie a guvernanţei educaţiei şi formării profesionale 30

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

prin stabilirea de obiective, abordare care a condus la sistemul bazat pe competenţe.

Sistemul educaţiei şi formării profesionale (EFP) este cel mai avansat în orientarea pe competenţe, ca urmare a unei reforme substanţiale care a fost implementată în acest sistem.

Dar aceleaşi tendinţe se observă şi în sistemul educaţiei generale şi al învăţământului superior, chiar dacă mai puţin sistematic. Introducerea Cadrului Naţional al Calificărilor din Invăţământul Superior (CNCIS) a contribuit la trecerea în mod generalizat la abordarea în termeni de rezultate ale învăţării, reflectată în special prin utilizarea pe scară largă în Olanda a validării rezultatelor învăţării în contexte non-formale şi informale.

Schema de elaborare a calificărilor din sistemul EFP şi a programelor de formare bazate pe acestea, în strânsă colaborare cu partenerii sociali, este redată în figura 2.

Fig.2. Procesul de elaborare a calificărilor şi programelor de formare bazate pe acestea

Sursa: S-BB

31

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

In acest context, noul CNC este privit ca un instrument ce poate fi utilizat pentru întărirea în continuare a rolului validării competenţelor dobândite în orice context şi transformarea acesteia într-o parte integrată în sistemul calificărilor din Olanda. Integrarea procesului de validare în CNC va facilita conectarea la o gamă extrem de variată de activităţi educative şi contexte de învăţare, inclusiv cele din sectorul privat.

In privinţa CNC, România este în plin proces de adoptare a hotărârii de guvern privind CNC cu referenţiale la CEC/EQF şi proiectul vizează trecerea de la 5 niveluri de calificare existente până în prezent (în practică, odată cu adoptarea Cadrului Naţional al Calificărilor din Invăţământul Superior pe cele 3 niveluri, deja a apărut o neconcordanţă cu sistemul pe 5 niveluri, în care învăţământului superior îi aparţineau numai 2 niveluri – 4 şi 5). ANC este instituţia care are misiunea adoptării noului CNC, precum şi a dezvoltării Registrului Naţional al Calificărilor. De aceea, experienţa Olandei în acest domeniu poate fi de folos ANC în definitivarea proiectului CNC, iar modelul olandez de dezvoltare a calificărilor profesionale ar putea fi preluat şi în România, unde în prezent, în conformitate cu metodologiile de elaborare a analizelor ocupaţionale, standardelor ocupaţionale şi a calificărilor corespunzătoare, nu există obligaţia de a dezvolta în mod unitar şi corelat calificările de diferite niveluri pentru o arie ocupaţională.

32

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

II. PROCESUL DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE ÎN OLANDA 2.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică Actualul cadru normativ european în domeniul recunoaşterii calificărilor profesionale dobândite în SM ale UE este format în principal din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005

privind recunoaşterea calificărilor

profesionale, dar şi de o serie de directive sectoriale în cazul unor profesii care nu sunt acoperite sau sunt acoperite numai în anumite situaţii specifice de Directiva 2005/36/CE (cum ar fi, de exemplu, Directiva 2006/43/CE privind auditul statutar în cazul profesiei de auditor financiar, Directiva 2002/92/EC în cazul intermediarilor din asigurări sau Directivele 1977/249/CEE şi 1998/5/CE în cazul avocaţilor).

Directiva 2005/36/CE instituie un sistem de recunoaştere a calificărilor profesionale pentru a contribui la flexibilizarea pieţei muncii în UE, pentru a continua liberalizarea în domeniul prestării de servicii (Directiva 2006/123/CE privind libera circulaţie a serviciilor), pentru a încuraja recunoaşterea automată a calificărilor şi a simplifica procedurile administrative. Această directivă se aplică tuturor cetăţenilor europeni care doresc să exercite o profesie reglementată, fie cu titlu independent, fie în calitate de salariat, într-un SM altul decât cel în care şi-au obţinut calificările profesionale şi face distincţia între „libertatea de a presta servicii” şi „libertatea de stabilire” pe baza unor criterii, precum durata, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea prestării de servicii.

Din punct de vedere al modului în care se poate face recunoaşterea calificărilor profesionale care intră sub incidenţa sa, Directiva 2005/36/CE reglementează următoarele sisteme de recunoaştere:

33

UNIUNEA EUROPEANĂ



GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Sistemul recunoaşterii automate a calificărilor atestate de experienţa profesională în anumite activităţi industriale, artizanale şi comerciale – activităţi enumerate în capitolul II, pentru care elementele luate în considerare la recunoaşterea experienţei profesionale sunt durata şi forma acesteia (cu titlu independent sau în calitate de salariat) şi formarea prealabilă (element care poate reduce durata experienţei profesionale necesare) dovedită printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerat valabil de un organism profesional competent, iar condiţiile de exercitare sunt menţionate în listele pentru diferite grupări de sectoare de activitate cuprinse în Anexa IV a Directivei;



Sistemul recunoaşterii automate a calificărilor pentru profesiile de medic, asistent medical, medic stomatolog, medic veterinar, moaşă, farmacist şi arhitect – profesii prevăzute în capitolul III, pentru care recunoaşterea automată a titlurilor de calificare se face pe baza coordonării condiţiilor minime de formare profesională, inclusiv durata minimă a studiilor, titluri de calificare menţionate în anexele V şi VI ale Directivei;



Sistemul general de recunoaştere a calificărilor – sistem care se aplică profesiilor care nu sunt reglementate de norme specifice de recunoaştere şi anumitor situaţii în care titularul calificării profesionale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în alte sisteme de recunoaştere, sistem care se bazează pe principiul recunoaşterii reciproce, fără a aduce atingere aplicării unor măsuri compensatorii în cazul în care există diferenţe semnificative între formarea dobândită de persoana în cauză şi formarea necesară în SM gazdă (stagii de adaptare de cel mult trei ani sau teste de aptitudini).

Din punct de vedere al nivelului calificărilor supuse sistemului general de recunoaştere, Directiva 2005/36/CE distinge 5 niveluri de calificări profesionale:



atestat de competenţă eliberat de o AC din SM de origine, care certifică fie că titularul a dobândit cunoştinţele generale corespunzătoare unei formări la nivel de învăţământ secundar sau liceal, fie că a urmat cursuri de formare profesională care

34

UNIUNEA EUROPEANĂ

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

nu fac obiectul unui certificat sau al unei diplome, fie că a trecut un examen special fără formare prealabilă, fie că are o experienţă profesională de trei ani; certificat care corespunde unui ciclu de studii liceale tehnice sau profesionale, sau cu caracter general, completat de o formare profesională; diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal cu o durată de cel puţin un an sau a unor cursuri de formare care pregătesc pentru un nivel comparabil de responsabilităţi şi funcţii; diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal sau universitar cu o durată de cel puţin trei ani şi de cel mult patru ani; diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal sau universitar cu o durată de cel puţin patru ani.

Ca şi în cazul tuturor celorlalte directive europene, toate SM ale UE au fost obligate să se conformeze Directivei 2005/36/CE prin transpunerea acesteia în legislatia naţională. De aceea, informaţiile relevante cu privire la procedura şi regulile proceselor de recunoaştere valabile în fiecare SM sunt cuprinse în legislatia naţională prin care s-a transpus Directiva 2005/36/CE şi pot fi obţinute de la Punctele Naţionale de Contact (National Contact Points) pentru recunoaşterea calificărilor, pe care toate SM au avut obligaţia de a le înfiinţa (vezi adresa la link-uri utile).

In Olanda, S-BB şi Nuffic sunt cele două centre olandeze de recunoaştere a calificărilor dobândite în alte state, în funcţie de tipul de calificare: NUFFIC - Netherlands Organization for International Cooperation in Higher Education (în Haga), pentru recunoaşterea diplomelor de învăţământ superior şi a diplomelor din învăţământul preuniversitar general, şi S-BB, pentru recunoaşterea calificărilor dobândite în sistemul de EFP. Toate informaţiile necesare obţinerii recunoaşterii unei calificări dobândite în afara Olandei pot fi obţinute însă de pe site-ul http://www.idw.nl/start.html al IDW, o structură creată de NUFFIC şi S-BB în cooperare. In cazul în care se doreşte practicarea unei profesii

reglementate

în

Olanda,

primul

pas

ar

fi

verificarea

pe

site-ul

Professionalrecognition.nl a încadrării profesiei vizate în rândul celor reglementate sau nu şi, în cazul în care profesia este reglementată, identificarea organizaţiei care joacă rol de AC şi gestionează procesul de recunoaştere.

35

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Din punct de vedere al accesului la exercitare, în Olanda profesiile pot fi clasificate în aceleaşi două mari categorii: profesii reglementate şi profesii nereglementate. În cazul profesiilor nereglementate, pentru exercitarea legală a profesiei respective nu este necesară obţinerea recunoaşterii calificării profesionale din partea vreunei AC din Olanda în cazul în care titlul profesional a fost obţinut într-un alt SM.

Nuffic joacă şi rolul de National Academic Recognition Information Centre – NARIC (Centru Naţional de Informare pentru Recunoaşterea Academică) în Olanda. Instituţia asigură asistenţă atât solicitanţilor de recunoaştere a calificărilor din învăţământul superior (lucrători, angajatori), cât şi AC pentru profesiile reglementate, precum şi informare asupra prevederilor Directivei 2005/36/EEC privind recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior.

S-BB a fost numită de către Ministerul Educaţiei ca Punct Naţional de Referinţă (NRP) pentru calificările din EFP şi centru de evaluare a calificărilor EFP dobândite în alte state.

In această calitate, S-BB oferă servicii angajatorilor prin: 

stabilirea nivelului calificării EFP dobândite în străinătate în raport cu calificările din sistemul EFP olandez (echivalarea);



emiterea de suplimente la certificatele Europass, care cuprind informaţii privind cunoştinţele, abilităţile şi competenţele dobândite în cadrul unui program EFP (informaţii care sunt preluate direct din dosarele de calificări aprobate de către Ministerul Educaţiei).

Recunoaşterea calificărilor este realizată înr-un departament separat al S-BB, care este finanţat de către Ministerul Educaţiei dintr-un fond special.

36

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Toate calificările de nivel 3 şi 4 din sistemul de EFP olandez se regăsesc în Anexa 3 a Directivei 2005/36/EEC ca formare reglementată, iar profesiile reglementate se găsesc în Anexa 2 a Directivei.

Dintre cele 5 niveluri de calificări prevăzute în Directiva 2005/36/CE în cazul sistemului general de recunoastere (atestarea competenţelor; certificat: EFP secundară superioară; diplomă: educaţie post-secundară de 1 sau 2 ani, educaţie şi formare menţionate în anexele II si III; diplomă: învăţământ superior de 3 sau 4 ani; diplomă: învăţământ superior de peste 4 ani), toate certificatele dobândite în educaţia şi formarea profesională secundară superioară - mbo - din Olanda se încadrează la „certificat: EFP secundară superioară”, iar cele din învăţământul post-liceal olandez (1 – 2 ani) se încadrează la „diplomă: educaţie post-secundară de 1 – 2 ani”. Tinând cont însă de procesul continuu de dezvoltare a calificărilor şi de adaptare la nevoile pieţei muncii, precum şi de evoluţiile în domeniul profesiilor reglementate (în Olanda are loc în prezent un proces de dereglementare), Olanda a înaintat la CE propunerea ca aceste două anexe să fie scoase din Directiva 2005/36/CE şi SM să fie obligate să facă publice listele cu profesii reglementate şi formare reglementată, pe care să le actualizeze ori de câte ori este nevoie.

Dintre cererile de recunoaştere a calificărilor pe care le-a primit Olanda de la începutul anilor 2000 până în prezent, cca. 2/3 au fost de competenţa Nuffic şi 1/3, de competenţa SBB.

In mod normal, un proces de recunoaştere poate dura până la maximum 4 luni.

In figura 3 este redată schema logică generală a unui proces de recunoaştere în Olanda a calificării profesionale dobândite în alt SM al UE, SEE sau Confederaţia Helvetică.

37

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Fig. 3. Schema logică a procesului de recunoaştere a calificării în Olanda

Sursa: Nuffic

38

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

In comparaţie cu situaţia din Olanda, în România, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED) funcţionează ca o direcţie în cadrul MEN şi joacă atât rolul Nuffic, cât şi cel al S-BB, în sensul că este şi NARIC, şi NRP în România, ocupându-se de recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi certificatelor obţinute atât în învăţământul preuniversitar (inclusiv în cel profesional şi tehnic), cât şi în învăţământul universitar şi eliberează certificate de atestare a legalităţii documentelor de studii emise de instituţiile de învăţământ acreditate din România.

Numai în cazul profesiilor reglementate, procesul de recunoaştere a calificărilor este de competenţa fiecărei Autorităţi Competente în parte, dar CNRED le furnizează şi acestora informaţii, aşa cum furnizează informaţii cu privire la recunoaşterea calificărilor şi autorităţilor publice naţionale şi internaţionale, instituţiilor de învăţământ superior, naţionale şi internaţionale, instituţiilor europene, organizaţiilor profesionale naţionale şi internaţionale, angajatorilor, studenţilor, absolvenţilor de învăţământ preuniversitar sau superior, din ţară şi din străinătate. Mai mult, CNRED este coordonatorul naţional pentru transpunerea Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, coordonator de arie legislativă în cadrul sistemului IMI şi reprezintă MEN la Comitetul european pentru recunoaşterea calificărilor profesionale şi la Grupul european al coordonatorilor naţionali pentru recunoaşterea calificărilor profesionale.

39

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente din Olanda In Regulamentul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei din 16 ianuarie 2008, nr.

WJZ/2008/2011 (1603), este prezentată o listă extinsă a profesiilor reglementate în conformitate cu Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Toate profesiile reglementate şi Autorităţile Competente (AC) corespunzătoare din Olanda sunt prezentate în Anexa 1 a studiului, în corespondenţă cu situaţia din România a aceloraşi profesii. Mai jos însă vă prezentăm mai detaliat situaţia unor profesii sau categorii de profesii reglementate în Olanda, pentru care am obţinut informaţii detaliate şi clarificări de la AC corespunzătoare, cu ocazia vizitei de studiu în Olanda, în noiembrie 2012.

Profesiile din domeniul sănătăţii

Profesiile din domeniul sănătăţii din Olanda sunt reglementate prin Legea BIG (The Individual Health Care Act), în scopul asigurării calităţii practicii profesionale în domeniul sănătăţii şi al protecţiei pacienţilor împotriva mal-praxisului. Legea prevede două tipuri de reglementare a profesiilor: Art.3 – cele înscrise într-un registru statutar (guvernamental), care au un titlu profesional protejat; Art.4 – cele care nu sunt înscrise într-un registru, dar au un titlu de formare (diplomă) protejat.

In Olanda, există un număr mare de profesii din sectorul sănătăţii recunoscute oficial: medici (60), asistente medicale (4), medici dentişti (2), farmacişti (1), psihologie clinică (2). Asociaţiile profesionale stabilesc regulile privind educaţia şi formarea profesională şi înregistrarea specialiştilor. De aceea, comisiile de înregistrare sunt considerate autorităţi competente (AC).

40

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

In baza art.3 din lege, BIG este registrul central guvernamental în care trebuie înscrişi toti practicienii care au titlul profesional protejat. Este vorba de opt profesii din domeniul medical: stomatologi, medici, psihologi din sănătate, moaşe, asistenţi medicali, farmacişti, fizioterapeuţi şi psihoterapeuţi. BIG conţine în prezent datele a peste 400.000 de persoane, dintre care majoritatea sunt asistente medicale (260.000), urmate de medici (70.000).

Inregistrarea în BIG este obligatorie, exercitarea profesiei medicale în absenţa acestei înregistrări este pasibilă de pedeapsă. Legea BIG enumeră şi o serie de "proceduri rezervate". Acestea sunt intervenţii medicale care ar putea reprezenta un risc inacceptabil pentru siguranţa pacienţilor, dacă ar fi efectuate de către o persoană necalificată. Acestea includ injecţii, puncţii (epidurale), cateterism şi administrarea de anestezice generale.

Puţini furnizori de asistenţă medicală sunt autorizaţi, în conformitate cu Legea BIG, să efectueze astfel de intervenţii în mod autonom. O broşură în limba olandeză (Onder Voorbehoud) este disponibilă, explicând modul în care expertiza este evaluată şi care sunt restricţiile impuse de Legea BIG în acest sens. Furnizorii de asistenţă medicală care pot să efectueze procedurile rezervate sunt medicii, stomatologii, moaşele şi asistentele medicale, profesii care sunt reglementate de Art.3 şi sunt înscrise în Registrul BIG. Includerea în registrul BIG este supusă anumitor condiţii, în funcţie de ţara în care s-a obţinut diploma/calificarea. Condiţiile pentru titularii de calificări olandeze sunt următoarele: să deţină o diplomă valabilă (certificat/diplomă obţinut(ă) de la o şcoală recunoscută de stat/universitate), să poată practica profesia fără restricţii, să plătească taxa de înregistrare corespunzătoare, să nu fi avut o boală psihică. Pentru cetăţenii SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică, în sensul Directivei 2005/36/CE, în sistemul automat de recunoaştere, nivelul de calificare este cel al diplomelor/certificatelor listate în Anexa V. Medicii, medicii dentişti şi asistentele medicale care au obţinut diploma într-o ţară terţă (şi au, prin urmare, dreptul de a practica în această ţară), sunt supuşi unei proceduri de evaluare adoptate recent, ca parte a cererii pentru o declaraţie de competenţă profesională.

Evaluarea constă din două părţi – evaluarea cunoştinţelor generale ale solicitantului, inclusiv limbile olandeză şi engleză, familiarizarea cu sistemul de sănătate olandez şi 41

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

sistemul competenţelor, şi evaluarea profesională (cunoştinţe medicale de bază, cunostinţe medicale clinice, abilităţi clinice). Rezultatul evaluării generale este „admis” sau „respins”, iar pentru partea de testare profesională, pentru care se percepe o taxă, rezultatele evaluărilor pot conduce la trei tipuri de decizii: acces la practicarea profesiei, stabilirea de cursuri suplimentare cu o durată de la 30 la 180 de credite (de la 0,5 la 3 ani, după caz), refacerea întregului program de studiu pentru specialitatea medicală pe care solicitantul doreşte să o profeseze. In majoritatea cazurilor, procedura de evaluare se finalizează cu un "interviu de consiliere", cu membrii Comisiei calificărilor străine din domeniul sănătătii – CBGV (o comisie consultativă independentă, formată din reprezentanţi din sector, ai universităţilor şi celorlalte instituţii de formare), în cadrul căruia sunt furnizate informaţii suplimentare cu privire la supraveghere sau instruire, interviu în urma căruia se adoptă decizia finală.

BIG este punctul de contact pentru cererile de înregistrare în registrul central şi aplică reguli stricte cu privire la timpul maxim permis pentru procesarea unei cereri de recunoaştere. In majoritatea cazurilor, o decizie se adoptă în termen de câteva săptămâni, dar sunt cazuri în care durează mai mult, dacă nu sunt furnizate toate informaţiile necesare.

In ceeace priveşte revizuirea Directivei 2005/36/CE, în domeniul profesiilor din sănătate, Olanda are rezerve relativ la următoarele aspecte: 

introducerea cardului profesional, care ar genera obstacole în cazul în care o profesie nu este reglementată în ţara de origine (desemnarea unei organizaţii care să emită cardul ar duce la reglementarea profesiei, ceeace ce este contraproductiv);



reducerea formării universitare pentru medici de la 6 la 5 ani, diferenţa între cei 6 ani cu 360 de credite şi formula propusă, de minimum 5.500 de ore de formare teoretică şi practică nefiind clară şi nici motivaţia reducerii la 5 ani nefiind explicită în Directivă;



majorarea învăţământului general de la 10 la 12 ani ca şi condiţie de admitere a asistentelor medicale, deoarece o asemenea masură ar dezavantaja asistentele medicale formate în Olanda în învăţământul superior profesional/vocaţional, care 42

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

au la bază 7 ani de învăţământ primar şi 4 ani de învăţământ secundar (în total 11ani) şi ar fi excluse astfel de la recunoaşterea automată; partea olandeză consideră că, în condiţiile în care sunt diferenţe între SM ale UE în privinţa duratei învăţământului obligatoriu şi a vârstei de la care se începe educaţia, în Directivă ar trebui să se dea definiţia „învăţământului general”; 

testul de limbă oficială în cazul profesioniştilor din sectorul sănătăţii, obiecţia Olandei referindu-se la condiţia ca testul să fie cerut de „un sistem naţional de sănătate”, care nu există în Olanda, de aceea partea olandeză consideră că testul de limbă nu trebuie condiţionat de cererea vreunei organizaţii de furnizori de servicii de sănătate sau pacienţi.

In schimb, Ministerul Sănătăţii din Olanda susţine introducerea mecanismului de alertă şi chiar propune extinderea lui la toate profesiile reglementate din domeniul sănătăţii care se încadrează în sistemul general de recunoaştere şi introducerea în cadrul sistemului de alertă a restricţiilor de competenţe, unde este cazul.

In România, profesiile reglementate din domeniul sănătăţii (în sistem automat de recunoaştere) şi AC aferente lor sunt: Profesia

Autoritatea Competentă (AC)

Medic (formare armonizată cf. Art.24 din

Colegiul Medicilor din România

Directiva 2005/36/CE) + medic specialist medicină de familie (formare armonizată cf.

Art.28 din Directiva 2005/36/CE) Medic Dentist (formare armonizată cf. Art.34

Colegiul Medicilor Dentişti din România

din Directiva 2005/36/CE) Farmacist (formare armonizată cf. Art.44 din

Colegiul Farmaciştilor din România

Directiva 2005/36/CE) Asistent

medical

armonizată

cf.

generalist Art.31

din

(formare Directiva

2005/36/CE)

Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România

Moaşă (formare armonizată cf. Art.40 din Directiva 2005/36/CE)

43

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Pentru toate aceste profesii şi Ministerul Sănătăţii este AC. Profesiile reglementate din domeniul sănătăţii care necesită minimum 3 ani de învăţământ superior sunt: tehnician dentar, asistent farmacist, analist în farmacologie, asistent de igienă şi profilaxie dentară, asistent stomatolog, tehnician în acustică medicală, audiolog, psihoterapeut, asistent de laborator, dietetician/nutriţionist, asistent radiologie. In cazul diferitelor profesii de asistent, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România este AC, iar în cazul tehnicienilor dentari, AC este Ordinul Tehnicienilor Dentari din România.

In Olanda, tehnicienii dentari (tandprotheticus) au ca AC tot Ministerul Sănătăţii şi sunt luaţi în evidenţă de o asociaţie profesională, fără obligativitatea de a se înregistra la BIG. Nivelul studiilor şi formarea profesională sunt total diferite. In Olanda, formarea pentru profesia de tehnician dentar se face în sistemul de învăţământ profesional/vocaţional, deci nu presupune studii superioare ca în România. Ca urmare, în cazul solicitării recunoaşterii în Olanda a calificării dobândite în România, cererea trebuie adresată S-BB şi nu NUFFIC. In baza Directivei 2005/36/CE, profesia intră sub incidenţa sistemului general de recunoaştere (General system of recognition - primary application) în ambele ţări, dar în Olanda nivelul de calificare cerut este “Diploma (post-secondary education, including Annex II (ex 92/51, Annex C,D) , Art. 11 c”, pe când în cazul României, nivelul de calificare este “Diploma of post-secondary level (3-4 years) , Art. 11 d”.

Profesiile din serviciile financiare

In Olanda, în domeniul serviciilor financiare, pe lista profesiilor reglementate nu figurează profesii specifice, ci două categorii mari de arii ocupaţionale, am putea spune (de aceea, Olanda nu are înscrisă în sistemul IMI niciuna din profesiile specifice sectorului serviciilor financiare – broker pe piaţa de capital, broker de credite, broker în asigurări, consultant financiar, consultant de investiţii etc. – deşi toate aceste profesii se încadrează în categoriile care figurează pe lista profesiilor reglementate): angajat al unui furnizor de servicii financiare care prestează servicii consumatorilor – categorie în cazul căreia 44

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

College Deskundigheid Financiële Dienstverlening - CDFD (Colegiul/Consiliul pentru Competenţe în Serviciile Financiare din Olanda) este AC; manager de facto al unui furnizor de servicii financiare care prestează servicii consumatorilor – categorie pentru care Ministerul de Finanţe este AC. Cele două categorii includ toate profesiile specifice de pe toate pieţele financiare, deoarece în Olanda există o singură autoritate de supraveghere şi reglementare a tuturor pieţelor financiare (bancară, nebancară, de capital/investiţii financiare, de asigurări şi pensii private) - The Netherlands Authority for the Financial Markets - AFM (Autoritatea pentru Pieţe Financiare din Olanda) – care împreună cu Banca Centrală a Olandei, De Nederlandsche Bank - DNB, autorizează accesul furnizorilor de servicii financiare pe toate aceste pieţe.

In România, datorită faptului că până în prezent au existat autorităţi de reglementare şi supraveghere distincte pentru fiecare dintre pieţele financiare – Banca Naţională a României (BNR) pentru instituţiile financiare bancare şi nebancare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) pentru piaţa asigurărilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru piaţa de capital (firmele de investiţii financiare) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru piaţa pensiilor private, CSA, CNVM şi CSSPP au reglementat profesii specifice pieţei pe care a supravegheat-o şi a reglementat-o fiecare în parte. In prezent, CNVM, CSA şi CSSPP sunt în curs de fuzionare într-o singură autoritate de reglementare şi supraveghere a celor trei pieţe financiare – Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – care va deveni şi AC pentru toate profesiile reglementate de pe aceste pieţe.

Este adevărat că profesiile de pe pieţele financiare sunt reglementate şi prin directivele europene sectoriale, dar diferenţa între Olanda şi România în acest proces constă în faptul că Olanda a optat pentru înscrierea profesiilor reglementate de pe pieţele financiare şi pe lista profesiilor reglementate din perspectiva Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, pe când pe lista profesiilor reglementate din România nu figurează profesiile specifice domeniului asigurărilor (reglementate de CSA), profesiile specifice pieţei de capital (reglementate de CNVM) şi nici agentul de marketing pensii private, profesie reglementată de CSSPP. 45

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

In Olanda, reglementarea celor două categorii de profesii din sectorul serviciilor financiare este prevazută în Legea Supravegherii Financiare – Financial Supervision Act (FSA), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. In baza acestei legi, instituţiile/firmele care funcţionează pe pieţele financiare (bănci, instituţii financiare nebancare, societăţi de asigurare/reasigurare, firme de investiţii financiare, fonduri de investiţii, fonduri de pensii private etc.) pot fi autorizate numai dacă toţi angajaţii din activitatea de bază/specifică de furnizare a serviciilor financiare consumatorilor au promovat examenul FSA şi urmează programe de formare profesională continuă (FPC)/actualizare a cunoştinţelor la fiecare 18 luni în cazul companiilor cu mai puţin de 50 de angajaţi pe asemenea poziţii/funcţii sau numai dacă toţi managerii au promovat examenul AFS şi urmeaza programe de FPC la fiecare 18 luni în cazul companiilor cu peste 50 de angajaţi pe poziţii/funcţii specifice activităţii de bază.

Examenul iniţial FSA, care dă acces la practicarea unei profesii specifice serviciilor financiare, cuprinde cunoştinţe de bază (generale) privind pieţele financiare şi specifice, pe categorii de servicii/produse: creditare, credite ipotecare, asigurări de viaţă, asigurări împotriva daunelor, broker de asigurări autorizat, asigurator de daune autorizat, consilierea în domeniul pensiilor private. Formarea continuă obligatorie la fiecare 18 luni are ca scop actualizarea cunoştinţelor cu privire la legislaţia în fiecare domeniu specific (pe categoriile de servicii/produse menţionate mai sus) şi consolidarea încrederii consumatorilor în sistemul financiar olandez. In prezent, formarea şi evaluarea sunt dezvoltate/structurate pe tipuri de servicii/produse financiare, în ideea de a nu omite nicio profesie/ocupaţie specifică sectorului serviciilor financiare, dar până în anul 2014 autorităţile intenţionează să treacă la formarea şi evaluarea competenţelor, pe baza standardelor ocupaţionale. Se apreciază că programele pentru specializare în consultanţă în domeniul pensiilor private ar fi de nivelul 5 CEC/EQF de calificare, iar toate celelalte programe ar fi de nivelul 3 CEC/EQF de calificare.

Din acest punct de vedere, autorităţile de supraveghere din România au fost de la bun început orientate mai mult pe formarea pe profesii/ocupaţii, dar CNVM şi CSA nu au ţinut cont şi de legislaţia specifică formării profesionale a adulţilor din România. Numai CSSPP 46

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

a urmat metodologiile şi procedurile legale în vigoare pentru introducerea ocupaţiei de agent marketing pensii private în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), a elaborat analiza ocupaţională, standardul ocupaţional şi calificarea corespunzătoare acestei ocupaţii, conform metodologiilor fostului Consiliu Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), actualmente ANC, şi a făcut demersurile pentru introducerea acestei calificări în nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se pot organiza cursuri de calificare (nomenclator valabil până la dezvoltarea de către ANC a Registrului Naţional al Calificărilor). Calificarea corespunzătoare standardului ocupaţional de agent marketing pensii private este de nivel 4 CEC/EQF, necesitând ca nivel de calificare pentru acces la formare diplomă de absolvire de învăţământ liceal sau un document echivalent. Deşi nebazate pe standarde ocupaţionale, majoritatea calificărilor corespunzătoare profesiilor reglementate de CSA şi CNVM au drept condiţie de acces la formarea obligatorie tot absolvirea de studii medii.

In Olanda, CDFD, care este AC pentru angajaţii din cadrul furnizorilor de servicii financiare, a fost înfiinţată prin decret regal, în anul 2006, ca o instituţie guvernamentală şi este în coordonarea Ministerului de Finanţe. Este practic un consiliu format din experţi din sectorul serviciilor financiare (condus de un preşedinte care este ales din afara sistemului financiar), cu rol de consiliere juridică şi supraveghere a formării profesionale continue obligatorii a angajaţilor din sectorul serviciilor financiare. Consiliul lucrează cu furnizorii autorizaţi ai programelor de formare obligatorie şi cu instituţiile de examinare/evaluare autorizate, care sunt entităţi separate de furnizorii de formare.

Profesia de mediator O primă deosebire esenţială între România şi Olanda în privinţa profesiei de mediator, este aceea că în România profesia este reglementată şi are ca AC Consiliul Mediatorilor din România, pe când în Olanda profesia nu este reglementată. Din start, înseamnă că un mediator român, care doreşte să practice profesia în Olanda, nu trebuie să solicite recunoaşterea dreptului de a practica această profesie, pe când un mediator olandez, care

47

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

doreşte să practice profesia de mediator în România, va trebui să solicite Consiliului de Mediere din România recunoaşterea calificării sale.

Olanda a implementat încă din 1996 platforma ADR (Alternative Dispute Resolution) pentru entităţile ADR, care să asigure rezolvarea disputelor între părţi în afara instanţelor de judecată – arbitri/curţi de arbitraj, mediatori, conciliatori, instituţia avocatului poporului, consilii de plângere/reclamaţii). In perioada 1999 – 2002, au fost implementate proiecte pilot de mediere la două curţi/instanţe districtuale şi în oficii de asistenţă legală/juridică. In anul 2005 a fost introdus un sistem de referinţă la nivel naţional pentru mediere, cu asistenţă financiară temporară şi asistenţă juridică. Un sondaj privind gradul de informare şi apelare la mediere, în perioada 2005 – 2008, arată că 70% dintre respondenţi au apelat la mediere ca să păstreze relaţii amiabile cu partea adversă, 63% au motivat apelarea la mediere prin dorinţa de a păstra controlul asupra rezolvării litigiului şi prin faptul că s-au aşteptat la o soluţie mai bună datorită evitării instanţelor, 58% au adăugat ca motivaţie perioada mai scurtă de timp pentru rezolvarea litigiului şi 57%, costurile mai reduse. Cu toate că profesia nu este reglementată în Olanda, în 1995 s-a înfiinţat Institutul Mediatorilor din Olanda (Nederlands Mediation Instituut – NMI), asociaţia profesională care asigură calitatea proceselor de mediere şi formarea profesională continuă a mediatorilor, înscrişi în Registrul NMI.

Statisticile NMI arată că de la 77 de membri înscrişi în registru în anul 1995, numărul mediatorilor care au aderat la asociaţie (şi, implicit, la sistemul de asigurare a calităţii serviciilor de mediere adoptat de NMI) a crescut de la an la an până la 4.945 în 2005, după care a înregistrat o evoluţie oscilantă (scădere la 4.293 în 2006, creştere la 4.476 în 2007 şi din nou scădere la 4.296 în 2008). Statisticile privind numărul total de mediatori din 19 ţări europene şi numărul de mediatori la 100.000 locuitori, plasează Olanda pe locul doi, după Austria, din punct de vedere al ambilor indicatori statistici. România se plasează pe locul 6 în funcţie de numărul total de mediatori, dar ocupă abia locul 13 raportat la numărul de locuitori, la mare distanţă de Olanda.

NMI poate constitui un exemplu de bună practică pentru Consiliul de Mediere din România şi orice schimb de exeperienţă între cele două asociaţii profesionale poate fi util 48

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

pentru partea română. In condiţiile în care profesia nu este reglementată, asigurarea calităţii este o responsabilitate asumată voluntar de mediatorii olandezi prin aderarea lor la NMI.

Atribuţiile NMI sunt: 

ţinerea registrului mediatorilor;



elaborarea de formate standard/modele de acorduri de mediere;



elaborarea Codului de Conduită al mediatorilor;



instituirea procedurii de reclamaţie;



stabilirea cerinţelor minime de FPC;



evaluarea mediatorilor;



instaurarea unei proceduri de sancţiuni disciplinare pentru mediatori.

Ca planuri de viitor, NMI îşi propune să elaboreze o politică privind calitatea procesului de mediere şi a mediatorilor şi să pună în discuţie necesitatea unei reglementări generale a procedurilor de mediere şi a profesiei de mediator.

Profesiile din educaţie

Conform listei profesiilor reglementate în Olanda, disponibile pe site-ul Nuffic, la http://www.nuffic.nl/en/diploma-recognition/professional-recognition/regulatedprofessions, următoarele profesii din educaţie sunt reglementate: 

profesor de şcoală primară (primary school teacher)



profesor în educaţia adulţilor şi formarea profesională (teacher in adult education and professional training (anterior profesor în învăţământul secundar profesional teacher in secondary vocational education)



profesor de şcoală secundară (secondary school teacher)



profesor pentru copiii cu nevoi speciale (special needs teacher)



asistent de director în învăţământul secundar (assistant director in secondary education)



director (adjunct) în învăţământul primar (director (deputy) in primary education) 49

UNIUNEA EUROPEANĂ



GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

director (adjunct) în învăţământul pentru copiii cu nevoi speciale (director (deputy) in special needs education)



director (adjunct) în învăţământul secundar (director (deputy) in secondary education)



lector în educaţia adulţilor şi formarea profesională (lecturer in adult education and professional training)

Persoanele care doresc să practice în Olanda profesii educaţionale reglementate se adresează Nuffic pentru recunoasterea calificării (actelor de studii). Nuffic eliberează gratuit, în termen de aproximativ o săptămană, declaraţia NCP (professional recognition).

Dacă se solicită suplimentul la diplomă, după achitarea taxei de 80 euro, se eliberează „diploma description” în limba engleză sau spaniolă. AC pentru profesiile reglementate în domeniul educaţiei este DUO, care eliberează certificatul de calificare pe baza documentelor similare din ţara de origine.

Condiţiile de bază pentru recunoaşterea acestor calificări sunt: 

solicitantul trebuie să deţină cel puţin o diplomă de învăţământ superior;



cursurile urmate trebuie să fie comparabile cu cele care se desfăşoară în Olanda;



solicitantul trebuie să fie în măsură să dovedească faptul că a dobândit o calificare de predare similară în ţara de origine.

Profesia de profesor în formarea profesională şi educaţia adulţilor nu necesită o calificare de predare în ţara de origine. In acest caz, o diplomă de învăţământ superior poate fi suficientă, cu condiţia ca studiile parcurse în ţara de origine să fie comparabile cu cele ce se desfăşoară în Olanda. După caz, pot fi cerinţe suplimentare în ceea ce priveşte aspectele educaţionale şi/sau tehnicile de predare (teorie şi metode). Maiştrii/mentorii instructori pentru perioada de practică trebuie să deţină o calificare profesională specifică.

Trebuie ţinut cont de faptul că în foarte multe cazuri cunoaşterea aprofundată a limbii olandeze este necesară. In plus, în procesul de recunoaştere poate fi necesară prezentarea 50

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

unei declaraţii de bună conduită (de exemplu, recomandări). Documentele solicitate sunt menţionate în cerinţele specifice de recrutare publicate de către unităţile de învăţământ interesate, care îşi stabilesc cerinţele funcţie de nevoile proprii, fără consultarea sau intervenţia unei autorităţi centrale / regionale / profesionale.

Profesiile din învăţământul superior, care erau reglementate înainte de 1989, ministrul educaţiei semnând ordinul de numire a cadrelor didactice pe poziţiile academice corespunzătoare, în prezent nu mai sunt reglementate în Olanda. Senatele universitare au autonomie deplină şi stabilesc, în regulamentele proprii de funcţionare, criteriile de recrutare a cadrelor didactice universitare. In unele situaţii nu se solicită deţinerea titlului ştiinţific de doctor. Pentru universităţile hbo (învăţământul superior profesional) este posibilă recrutarea cadrelor didactice direct din piaţa muncii (industrie), experienţa aplicativă/practică prevalând în raport cu activitatea de cercetare demonstrată prin publicaţii

ştiinţifice.

Cele

două

componente

–

abilităţile

de

cercetare

şi

didactice/pedagogice - sunt importante în egală măsură şi constituie criterii cu pondere echilibrată în selecţia şi evaluarea cadrelor didactice din mediul academic.

In România, în conformitate cu Legea 200/2004, cadrul didactic (în învăţământul superior şi preuniversitar) este profesie reglementată, cu Ministerul Educaţiei Naţionale menţionat ca AC. Pe lista profesiilor reglementate din România figurează: 

cadru didactic în învăţământul superior;



profesor în învăţământul secundar.

Termenul de cadru didactic în învăţământul preuniversitar este însă mai cuprinzător decât cel de profesor în învăţământul secundar. In orice caz, spre deosebire de Olanda, în România şi profesiile din învăţământul superior sunt deci reglementate.

51

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

2.3.

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Statisticile IMI privind profesiile reglementate înscrise în

sistem de Olanda comparativ cu cele înregistrate de România

Piaţa Internă este definită prin Art.7 al Tratatului de la Roma ca o zonă fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului.

Sistemul de Informare al Pieţei Interne (Internal Market Information system - IMI) a fost realizat de către CE, pentru a facilita comunicarea între AC din SM ale SEE prin intermediul unei aplicaţii web-based IMI-NET, în scopul asigurării unor condiţii cât mai bune pentru libera circulaţie a persoanelor şi a serviciilor. Deocamdată, aplicaţia a fost dezvoltată pentru trei arii legislative: recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, libera circulaţie a serviciilor şi detaşarea lucrătorilor.

Conform statisticii UE cu privire la utilizarea IMI, în decembrie 2012, (la http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/docs/statistics_2012_en.pdf ) situaţia AC înscrise în IMI de Olanda şi de România se prezenta astfel: AC pe aria

AC pe aria

AC pe aria

legislativă

legislativă

legislativă

CALIFICĂRI

SERVICII

Total

DETAŞAREA LUCRĂTORILOR

Olanda

9

539

2

545

România

41

93

2

111

52

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

In anul 2012, din numărul total de 3.091 de cereri de informaţii pe aria legislativă Calificări, România s-a plasat pe primul loc la numărul de cereri primite, cu 470 de cereri, reprezentând 15,2% din total, pe când Olanda a primit numai 46 de cereri (1,5%), ocupând locul 18. In schimb, Olanda s-a situat pe locul 4 la cereri transmise, cu 216 cereri, reprezentând 7% din total, în timp ce România a transmis numai 33 de cereri (1,1%) ocupând locul 16 în această ierarhie.

De aceea, performanţa privind timpul de răspuns la cererile primite este relativ mai bună în cazul României, dacă luăm în considerare volumul de 13 ori mai mare de cereri procesate de România decât de Olanda.

Din statisticile IMI privind ierarhia profesiilor celor mai mobile în cazul practicării lor în situaţia de stabilire în SM gazdă (la http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm la data de 31.03.2013), pe întreaga perioadă de funcţionare a sistemului IMI, cele mai multe cereri de informaţii formulate de Olanda cu privire la cetăţeni deţinători de calificări dobândite în România (din totalul de 184 de astfel de cereri) se referă la următoarele profesii: medic (71 de cereri), dentist (45 de cereri), profesor din învăţământul secundar (38 de cereri), profesor din învăţământul primar (14 cereri), asistent medical (8 cereri), cadru didactic în învăţământul profesional (7 cereri), farmacist (1 cerere).

Ierarhia cererilor de informaţii plasate de România pentru cetăţeni care au dobândit calificarea în Olanda (din totalul de 8 astfel de cereri) este următoarea: pilot de aviaţie (3 cereri), arhitect (3 cereri), consultant fiscal/contabil (1 cerere).

53

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Din punct de vedere al profesiilor reglementate, România figurează cu 95 de profesii, iar Olanda cu 135 de profesii în baza de date a CE cu profesiile reglementate din fiecare SM al UE. Dintre acestea, în cazul României s-au înscris pe platforma IMI până în prezent AC pentru 75 de profesii, iar în cazul Olandei, AC pentru 65 de profesii.

Din experienţa olandeză, recomandările de îmbunătăţire a răspunsurilor transmise prin sistemul IMI ar fi:



utilizarea zonei în care se pot plasa texte libere, în condiţiile în care întrebările presetate nu reflectă întotdeauna foarte fidel întrebarea pusă;



formulările de texte libere să fie cât mai scurte şi simple, pentru a nu fi denaturate de traducerea automată;



textele libere sunt recomandabile şi în cazul plasării de cereri de informaţii.

De asemenea, pentru o utilizare cât mai intensă a platformei IMI, în Olanda, aceasta este folosită şi pentru comunicarea între AC la nivel naţional.

Structura IMI în Olanda (Comitetul national IMI, coordonatorul national – NIMIC, coordonatorii de arii legislative – LIMIC, reprezentantii pentru politici in domeniu, AC) este prezentată în figura 4.

54

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Fig. 4. Structura sistemului IMI în Olanda

Sursa: Jochem Sprenger – The Internal Market Information System (IMI) in the Netherlands, prezentare făcută în cadrul vizitei de studiu din Olanda, din noiembrie 2012

55

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

CONCLUZII

Olanda a fost o sursă de inspiraţie pentru toate cele 7 studii comparative cu privire la procesele de certificare a competenţelor şi recunoaştere a calificărilor, elaborate în cadrul proiectului IMI PQ NET România, căci Nuffic este unul din cele mai importante centre de transfer de know-how în domeniul recunoaşterii calificărilor din Europa, prin serviciile de consultanţă oferite atât organizaţiilor din Olanda, cât şi multor organizaţii pe plan internaţional, precum şi prin intermediul publicaţiilor sale periodice, cum ar fi studiile actualizate anual cu privire la sistemele de învăţământ şi calificările ce pot fi dobândite în peste 50 de ţări din lume, recomăndările cu privire la evaluarea calificărilor olandeze şi a celor din alte ţări, sau prin intermediul proiectelor pe care le dezvoltă şi implementează pentru firme şi instituţii guvernamentale din Olanda şi din lumea largă.

Olanda a dezvoltat un sistem unic de educaţie şi formare profesională, cu o unică structură la nivel naţional de calificări bazate pe competenţe, elaborate prin consultarea continuă între reprezentanţii pieţei muncii şi cei ai instituţiilor educaţionale, combinată cu cercetarea structurală a pieţei muncii şi o abordare regională în permanentă căutare de a compatibiliza cererea cu oferta de competenţe pe această piaţă.

Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC) din Olanda, raportat la CEC/EQF, include absolut toate nivelurile de calificări, inclusiv cele din învăţământul superior, dar şi toate tipurile de calificări - calificările reglementate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei, de Ministerul Afacerilor Economice şi de Ministerul

Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului,

împreună cu cele acordate de sectorul privat, la nivel sectorial (calificări care nu sunt reglementate sau certificate de către ministere sau alte autorităţi publice din domeniul calificărilor profesionale). De aceea, el conduce la o substanţială îmbunătăţire a înţelegerii nivelurilor de calificări oferite şi corelaţiilor dintre diferitele niveluri şi se califică drept

56

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

unul din cele mai avansate CNC în rândul celor adoptate în SM ale UE în ultimii ani, prin faptul că oferă un cadru comprehensiv în care toate cele 8 niveluri sunt deschise tuturor calificărilor, indiferent de sistemul în care au fost dobândite.

Sistemul de învăţământ olandez, în special învăţământul superior vocaţional/profesional, precum şi sistemul funcţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în străinătate, fac din Olanda o ţară atractivă atât pentru cei ce doresc să dobândească o calificare profesională în străinătate, precum şi pentru cei ce intenţionează să practice o profesie pe piaţa muncii din UE.

57

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Bibliografie 

GHK Consulting (2011) – Country Report on the Action Plan on Adult Learning: the Netherlands, March 2011



Nuffic (2012a) - Country module – the Netherlands, 2nd edition Jan. 2011, version 3, October 2012



Nuffic (2012b) - Country Module – Romania, 2nd edition March 2011, version 2, August 2012



The European Centre for Development of Vocational Training (Cedefop), GHK Consulting - Update to the European Inventory on Validation of Non-formal and informal learning Country Report: Netherlands



The European Centre for Development of Vocational Training (Cedefop) Development of NQFs in Europe, Oct. 2011



CEDEFOP - Structures of Education and Training Systems in Europe, Netherlands – 2009/10



EC, Australian Department of Education, Employment and Workplace Relations Study on the (potential) role of qualifications frameworks in supporting mobility of workers and learners – Oct. 2011



Name of regulated professions in Romania – la http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=regprofs& id_country=27&quid=1&mode=asc&maxRows=*#top



Name of regulated professions in Netherlands – la http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm



CEDEFOP - The development of national qualifications frameworks in Europe, Aug.2010



CEDEFOP - The development of national qualifications frameworks in Europe, Oct.2011, Working paper no.12



OECD, Education at a Glance 2012 – la http://www.oecd.org/edu/highlights.pdf



McKynsey, Education to Employment – la 58

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

http://mckinseyonsociety.com/downloads/reports/Education/Education-toEmployment_FINAL.pdf 

Prezentări făcute de reprezentanţii AC olandeze în cadrul vizitei de studiu în Olanda, noiembrie 2012:  Jochem Sprenger – The Internal Market Information Sysytem – IMI - in the

Netherlands  Jochem Sprenger – Benefits of reducing the number of regulated professions  Martje van Bruggen şi Stan Plijnaar – Siedsma – Dutch VET and professional

recongnition  S-BB, Jan. 2012 – Education and Training in the Netherlands from August 1997  Broşura Nuffic – Linking Knowledge Worldwide  Pim Albers – Implementation of the Mediation Directive 2008/52/ECU: the Dutch

Experiences  Henk Stoop – Working in the Dutch Health Sector

59

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Abrevieri AC – Autoritate Competentă (pentru o profesie/mai multe profesii reglementate) ADR – Alternative Dispute Resolution (platformă de colaborare în Olanda pentru medierea disputelor) AFM - Autoritatea pentru Pieţe Financiare din Olanda ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări (din România) AOC - centrele de formare profesională secundară superioară (mbo) în agricultură (în Olanda) ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară (din România) bama – actuala structură a învăţământului superior, de licenţă + master (în Olanda) BIG - Registrul pentru medici şi asistente medicale (în Olanda) BNR - Banca Naţională a României CBGV - Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii (în Olanda) CDFD – College Deskundigheid Financiële Dienstverlening (Colegiul/Consiliul pentru Competenţe în Serviciile Financiare din Olanda) CE - Comisia Europeană CEC/EQF – Cadrul European al Calificărilor/European Qualifications Framework CEDEFOP - The European Centre for Development of Vocational Training (Centrul European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale) CECCP – centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite în alte contexte decât cel formal (în România) CNC - Cadrul Naţional al Calificărilor CNCIS - Cadrul Naţional al Calificărilor din Invăţământul Superior CNFPA - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (în România, transformat în ANC) CNRED - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (NARIC şi NRP în România) CNVM - Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (în România, urmează să fie preluată de ASF)

60

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

COR - Clasificarea Ocupaţiilor din România CREBO - Centraal Register Beroepsopleidingen (Registrul Central al Programelor Profesionale/ Vocaţionale în Olanda) CROHO - Centraal Register Opleidingen HogerOnderwijs (Registrul Central al Programelor de Studiu din Invăţământul Superior în Olanda) CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (în România, urmează să fie preluată de ASF) CSSPP - Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (în România, urmează să fie preluată de ASF) DNB - De Nederlandsche Bank (Banca Centrală a Olandei) DUO – Dienst Uitvoering Onderwijs - AC din Olanda pentru profesiile reglementate din domeniul educaţiei EFP - educaţie şi formare profesională EVC - erkennung vervorven competenties (certificarea competenţelor dobândite în contexte informale şi non-formale, în Olanda) FPC – formare profesională continuă FSA - Financial Supervision Act (Legea Supravegherii Financiare în Olanda) havo - învăţământul secundar general superior (în Olanda) hbo - învăţământul superior profesional (în Olanda) IDW – platforma on-line de informare cu privire la recunoaşterea calificărilor în Olanda, creată în cooperare de Nuffic şi S-BB IMI – Internal Market Information system (Sistemul de Informare al Pieţei Interne Unice a UE) IPS - Institutul pentru Politici Sociale (din România) LIMIC – Legislative area IMI Coordinator (coordonator de arie legislativă în sistemul IMI) mbo - educaţia şi formarea profesională secundară superioară (în Olanda) bol - ruta bazată pe şcoală bbl - ruta bazată pe ucenicie la locul de muncă MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale (din România) MO – Monitorul Oficial (din România) 61

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

NARIC - National Academic Recognition Information Centre (Centru Naţional de Informare pentru Recunoaşterea Academică, în fiecare SM al UE) NIMIC – National IMI Coordinator (coordonator naţional în sistemul IMI) NLQF – Netherlands Qualification Framework (Cadrul Olandez al Calificarilor – CNC în Olanda raportat la CEC/EQF) NMI - Nederlands Mediation Instituut (Institutul Mediatorilor din Olanda) NRP – National Reference Point (Punct Naţional de Referinţă pentru recunoaşterea calificărilor profesionale, în fiecare SM al UE) Nuffic - Organizaţia Olandeză pentru Cooperare Internaţională în Invăţământul Superior OG – Ordonanţă Guvernamentală (în România) POSDRU - Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (în România) ROC - centrele de formare profesională secundară superioară (mbo) regionale (în Olanda), S-BB - Fundaţia pentru Cooperare în Educaţie şi Formare Profesională şi Piaţa Muncii în Olanda SEE – Spaţiul Economic European (toate SM ale UE + Islanda, Liechtenstein, Norvegia) SM – Stat Membru (al Uniunii Europene) UE – Uniunea Europeană VAVO - educaţia secundară generală a adulţilor (în Olanda) vmbo - învăţământul secundar profesional pregătitor (în Olanda) vwo - învăţământul secundar general preuniversitar (în Olanda) WEB - Legea Educaţiei Profesionale şi a Adulţilor adoptată în Olanda în anul 1996 wo - învăţământ superior academic (în Olanda)

62

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Link-uri utile IDW – platforma on-line de informare cu privire la recunoaşterea calificărilor în Olanda http://www.idw.nl/start.html

Profesiile reglementate din Olanda - Professionalrecognition.nl Nuffic – rapoartele de ţări (country modules A - Z) - http://www.nuffic.nl/en/diplomarecognition/country-modules/country-modules

CNRED - http://www.cnred.edu.ro

ANC - http://www.anc.edu.ro

Baza de date a CE cu profesiile reglementate din SM http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?newlang=en Punctele Naţionale de Contact (National Contact Points) pentru recunoaşterea calificărilor din SM – http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/contact/national_contact_points_en. htm

Reţeaua centrelor ENIC-NARIC din SM ale UE - http://www.enic-naric.net

Datele de contact ale Coordonatorilor Naţionali IMI (NIMIC) din SM ale SEE http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/contact/index_en.htm#nl

63

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Anexa nr. 1 Profesiile reglementate în Olanda, în analiză comparativă cu cele din România

Denumirea profesiei

Denumirea

în olandeză

profesiei tradusă în

AC în Olanda

Recunoaştere Nivel de

Situaţia în România

cf. Directivei calificare Profesia este

limba romană

2005/36/CE

cerut în

reglementată ?

Olanda

(DA/NU)

Observaţii

Dacă DA AC în Recunoaşter România e cf.

Directivei 2005/36/CE

Nivel de calificare cerut în România

Domeniul Sănătate In categoria generică „Doctor of medicine” Allergologie (până la 12 august 1996)

Medic cu specializările: Alergologie

Anesthesiologie

Anestezie

Cardio-thoracale chirurgie

Chirurgie cardiotoracică

Cardiologie

Cardiologie

Dermatologie en venerologie

Dermatovenerologie

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIG www.bigregister.nl/ en

Sistemul de recunoaştere automată pe baza coordonării condiţiilor minime de formare – medic specialist, Anexa V

DA Alergologie şi imunologie Formare clinică armonizat DA ă în Anestezie şi medicină terapie intensivă de bază şi DA specializa Chirurgie re, art.25 toracică DA Cardiologie DA Dermatovenerolo

Număr de specializări: 33 în Olanda, 41 în România.

Sistemul de Formare Ministerul recunoaşte- armonizată Sănătăţii re automată în medicină Boli www.ms.g pe baza de bază şi infectioase, ov.ro coordonării specializare endocrinologie, şi condiţiilor , art.25 farmacologie Colegiul minime de clinică, Medicilor formare – hematologie, din medic medicină de România specialist, laborator, www.cmr. Anexa V medicină de ro urgentă,

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Heelkunde

Chirurgie generală

Interne geneeskunde

Medicină internă

Keel-, neus- en oorheelkunde

Otorinolaringologie

Kindergeneeskunde

Pediatrie

Klinische chemie (până la 4 aprilie 2000) Klinische genetica

Chimie biologică Genetică medicală

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

gie DA Chirurgie generală DA Medicină internă DA Otorinolaringolo gie DA Pediatrie

DA Genetică medicală

Klinische geriatrie

Geriatrie clinică

Longtiekten en tuberculose Maag-darmlevertiekten Maatschsappij en gezondheid

Pneumologie

Medische microbiologie Neurochirurgie

Microbiologie medicală Neurochirurgie

Gastroenterologie Sănătate publică

DA Geriatrie şi gerontologie DA Pneumologie DA Gastroenterologie DA Sănătate publică şi management NU

nefrologie, oncologie medicală, chirurgie vasculară, chirurgie pediatrică, psihiatrie pediatrică figurează în România şi nu figurează în Olanda.

Microbiologie medicală, chimie biologică, neuropsihiatrie figurează în Olanda şi nu în România.

DA Neurochirurgie

65

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Neurologie

Neurologie

Nucleaire geneeskunde

Medicină nucleară

Obstetrie en Gynaecologie

Obstetrică ginecologie

Oogheelkunde

Oftalmologie

Orthopedie

Ortopedie

Pathologie

Patologie

Plastische chirurgie

Chirurgie plastică

Psychiatrie

Psihiatrie

Radiologie

Radiologie

Radiotherapie

Radioterapie

Reumatologie

Reumatologie

Revalidatiegeneeskunde Fizioterapie

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

DA Neurologie DA Medicină nucleară DA Obstetrică ginecologie DA Oftalmologie DA Ortopedie şi traumatologie DA Anatomie patologică DA Chirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă DA Psihiatrie DA Radiologieimagistica medicală DA Radioterapie DA Reumatologie DA

66

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Urologie

Urologie

Zenuw- en zielsziekten (până la 9 iulie 1984) -Arbeid en gezonheid, bedrijfsgeneeskunde – arbeid en gezonheid, verzekeringsgeneeskun de Huisarts

Neuropsihiatire

In categoria generică „Dental practitioner” Kaakchirurg

Practician dentist

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Recuperare, medicină fizică şi balneologie DA Urologie NU

Medicina muncii

Medic generalist

Medic dentist specialist în chirurgie orală

DA Medicina muncii

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIG www.bigregister.nl/ en

Sistemul de recunoaştere automată – Medic în medicina de bază şi practica generală

Formare specifică în medicina generală, art.28

Medic specialist medicină de familie

Ministerul Sănătăţii www.ms.gov .ro şi Colegiul Medicilor din România www.cmr.ro

Sistemul de recunoaşte re automată – Medic în medicina de bază şi practica generală

Formare specifică în medicina generală, art.28

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar

Sistemul de recunoaşter e automată – Medic dentist

Formare armoniza tă, art.35

DA Specialist în chirurgie dentoalveolară DA

Ministerul Sănătăţii www.ms.gov .ro şi

Sistemul Formare de armonizat recunoaşte ă, art.35 re automată –

67

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Orthodontist

Medic dentist specialist în ortodonţie

Tandarts

Medic dentist

In categoriile generice „Nurse” şi „Midwife” Verpleegkundige

„Asistent medical” şi „Moaşă”

Verloskundige

Moaşă

Asistent medical

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

BIG www.bigregister.nl/ en

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIG www.bigregister.nl/ en

specialist, Anexa V

Specialist în ortodonţie si ortopedie dentofacială DA Medic dentist

Colegiul Medicilor Dentişti din România www.cmdr.r o

Medic dentist specialist, Anexa V Sistemul Formare de armonizat recunoaşte ă, art.34 re automată – Medic dentist, Anexa V

Ministerul Sănătăţii www.ms.gov .ro şi Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România www.oamr. ro

Sistemul de recunoaşte re automată – asistent medical generalist, anexa V Sistemul de recunoaşt ere automată – moaşă, anexa V

Sistemul de recunoaşter e automată – Medic dentist, Anexa V

Formare armoniza tă, art.34

Sistemul de recunoaşter e automată – asistent medical generalist, anexa V

Formare armoniza tă de asistent medical generalist , art.31

DA Asistent medical generalist

Sistemul de recunoaştere automată – moaşă, anexa V

Formare armoniza tă de moaşă, art.40

DA Moaşă

Formare armoniza tă de asistent medical generalis t, art.31

Formare armoniza tă de moaşă, art.40

68

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

In categoria generică „Veterinary Surgeon” Dierenarts

Medic veterinar

In categoria generică „Pharmacist” Apotheker

Farmacist

Medic veterinar

Farmacist

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport (Min. Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului) www.diergeneeskun deregister.nl

Sistemul de recunoaşter e automată – medic veterinar, anexa V

Formare armoniza tă de medic veterinar, art.38

DA Colegiul Medic veterinar Medicilor Veterinari din România www.cmvro. go.ro

Sistemul de recunoaşt ere automată – medic veterinar, anexa V

Formare armoniza tă de medic veterinar , art.38

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIG www.bigregister.nl/ en

Sistemul de recunoaşter e automată – farmacist, anexa V

Formare armoniza tă de farmacist , art.44

DA Farmacist

Sistemul de recunoaşte re automată – farmacist, anexa V

Formare armoniza tă de farmacist , art.44

Colegiul Farmaciştilo r din România www.colegf arm.ro

Alte profesii din domeniul sănătăţii Verzorgende individuele gezondheidszorg (fost ziekenverzorgende) Apotekerassistent

Asistent medical sănătate personală (fost asistent medical de nivel 2) Tehnician/asistent farmacist Ministerie van Volksgezondheid,

Sistemul general de

SEC – NU Certificat de atestare a absolvirii unui curs de NU învăţământ secundar, art.11b

69

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Chimist în sistemul sanitar

Klinisch fysicus

NU

Logopedist

Fizician în sistemul sanitar Logoped

Medisch nuclair werker Mondhygienist

Tehnician medicină nucleară Igienist dentar

NU

Oefentherapeut-cesar

NU

Oefentherapeutmensendieck Fysiotherapeut

Fizioterapeut metoda Cesar Fizioterapeut – metoda Mensendieck Fizioterapeut

Diëtist

Dietetician

NU

Ergotherapeut

Ergoterapeut/terapeut ocupaţional Dermatoterapeut

NU

NU

Orthoptist/

Optician în oftalmologie Ortoptist

Podotherapeut

Podolog/chiropodist

NU

Huidtherapeut Optometrist

Welzijn en Sport (Min. Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului) www.diergeneeskun deregister.nl

recunoaştere PS3 – aplicaţie Diplomă primară de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

Klinisch chemicus

DA Chimist în sistemul sanitar

Ordinul Biochimiştilo r, Biologilor şi Chimiştilor din Sistemul Sanitar din România www.obbcssr .ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS4 Diplomă de nivel postsecundar (exact 4 ani), art.11e

AC din România mai gestionează şi profesiile reglementate de biochimist şi biolog în sistemul sanitar (PS4)

NU

NU

NU NU

NU

NU

70

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Psycholoog, gezondheidszorg

Psiholog

DA Psiholog

Psychotherapeut

Psihoterapeut

NU

Radiotherapeutisch laborant/ radiodiagnostisch laborantt Tandprotheticus

Laborant radiologie/radioterap ie

NU

Tehnician ortoprotezist

Dierenartsassistent, paraveterinair

Asistent veterinar, paraveterinar

Fysiotherapeut voor

Fizioterapeut

www.diergeneeskun deregister.nl

DSEDiplomă de nivel postsecundar, incl.Anex a II (ex.92/51 , Anexa C,D), Art.11 c

DA Tehnician dentar

DA Asistent veterinar

Colegiul Psihologilor din România www.copsi. ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

Ordinul Tehnicienil or Dentari din România www.otdr.r o Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi de Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) www.ansvs a.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

NU

71

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

dieren

veterinar

Embryotransplanteur, paraveterinair

Paraveterinar, tehnician transplant embrionar Practician recoltare embrioni animali Supraveghetor animale postmortem Practician recoltare embrioni animali/ouă Practician transplant embrioni animali Tehnician Voedsel en Waren experimente pe Autoriteit animale (Autoritatea pentru Siguranţa Alimentară şi a Bunurilor de Consum) www.vwa.nl

Embryowinner Keurmeester post mortem keuring Verzorger embryo/eicelwinning Verzorger embryotransplantatie Proefdirverzorger

ATT NU Atestarea competenţ e-lor, art. NU 11a NU

România are ca profesie reglementată numai tehnicianul veterinar (DSE) cu ANSVSA ca AC

NU NU NU

Domeniul arhitectură, construcţii Architect

Arhitect

Stichting Bureau Architectenregister (Consiliul Biroului

Sistemul de recunoaşter e automată –arhitect, anexa V

Formare armoniza tă de arhitect, art.46

DA Arhitect

Ordinul Arhitecţilor din România www.oar.org .ro

Sistemul de recunoaşte re automată – arhitect, anexa V

Formare armoniza tă de arhitect, art.46

In construcţii, România are profesii reglementate de nivel de calificare PS3:

72

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Architect (verworven rechten)

Arhitect (drepturi dobândite)

Interieurarchitect

Arhitect de interior/ decorator Urbanist

Stedenbouwkundige

Tuin- en landschapsarchitect Kraanmachinist

Arhitect peisagist

Sloopdeskundige asbest

Specialist în îndepărtarea

Macaragiu

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

de Inregistrare a Arhitecţilor) www.architectenreg ister.nl

Sistemul de recunoaşter e automată –arhitect, anexa VI

Formare armoniza tă de arhitect, art.49

DA Arhitect (drepturi dobândite)

Sistemul general de recunoaşter e – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

NU DA Urbanist

Sistemul de recunoaşte re automată – arhitect, anexa VI

Formare armoniza tă de arhitect, art.49

Registrul Urbaniştilor din România www.rur.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS4 Diplomă de nivel postsecundar (4 ani), art.11e

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) www.iscir.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

ATT Atestarea competenţ e-lor, art.

11a

verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat, responsabil tehnic cu execuţia, auditor energetic pentru clădiri

NU Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid (Ministerul Afacerilor Sociale şi al Muncii) www.szw.nl

ATT DA Atestarea Macaragiu competenţ e-lor, art.

11a

NU

73

UNIUNEA EUROPEANĂ

Duiker

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

asbestului Scafandru profesionist

Duikmedisch begeleider

Supraveghetor medical pentru scufundări

Duikploegleider

Sef echipă de scafandri

Springmeester

Maistru explozive

Schietmeester

Maistru demolări

Explosives Authority (Autoritatea pentru Explozive) http://efee.eu/nation s.html www.springmeester s.nl www.skocert.nl

DA Scafandru, Scafandru salvator, Scafandru lucrător subacvatic, scafandru greu NU, dar sunt: Operator barocameră, tehnician de scufundare DA Sef de scufundare, Scafandru şef grup, Scafandru şef utilaj NU

Centrul de Scafandri Constanţa (Unitatea Militară 02150)

Cerinţe speciale la organizare a pregătirii profesiona le

In România, scafandrul este o profesie militarizată, pe când în Olanda scafandrii sunt indispensabili în construcţii, datorită specificului geografic al ţării (sub nivelul mării)

SEC – Certificat NU de atestare a absolvirii unui curs de învăţământ secundar, art.11b

74

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Domeniul transporturi Profesii din transportul aerian/aviaţie Luchtverkeersleider

Controlor trafic aerian

Onderhoudstechnicus voor zweefvliegtuigen Vluchtinformatieverstr ekker

Tehnician de întreţinere pentru planoare Furnizor de informaţii de zbor

Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului) Inspectie Leefomgeving en Transport (Inspecţia Mediului şi Transportului) www.ilent.nl

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d -

DA Controlor trafic aerian dirijare

-

DA Operator radio navigant

Autoritatea Aviaţiei Civile din România www.caa.ro

NU

Autoritatea Aviaţiei Civile din România www.caa.ro

Sistemul ATT general de Atestarea recunoaşte competenţe re – -lor, art. aplicaţie 11a primară

România mai are următoarele profesii reglementate: pilot de avion, pilot elicopter, balon liber, planor; mecanic navigant, navigator SEC – aerian, Certificat de atestare meteorolog a absolvirii aeronautic, unui curs de prognozist, învăţământ personal aeronautic secundar, pentru art.11b protecţia navigaţiei aeriene şi telecomunicaţi -ei (PNA-TC), inginer de recepţie şi control aeronave, inginer de

75

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

recepţie şi mijloace PNATC, auditor de securitate a aviaţiei civile Transport terestru Keurmeester periodieke keuring lichte voertuigen

Inspector tehnic vehicule uşoare

Keurmeester periodieke keuring zware (bedrijfs) voertuigen

Inspector tehnic vehicule grele (comerciale)

Keurmeester periode keuring zware aanhangwagens LPG-technicus

Inspector tehnic remorci grele Tehnician LPG (Liquid Petroleum Gas)

Rijksdienst voor het Wegverkeer (Biroul Naţional pentru Traficul pe Autostradă) RDW Centrum voor Voertuigtechniek en Informatie (Centrul RDW pentru Tehnică Auto şi Informare) www.rdw.nl

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

ATT DA Atestarea Inspector ITP competenţ e-lor, art.

11a

DA Consilier de siguranţă pentru transportul rutier al mărfurilor periculoase NU

NU

Registrul Naţional Auto Român www.rarom .ro

Autoritatea Rutieră Română www.arr.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

DSEDiplomă de nivel postsecundar , incl.Ane xa II (ex.92/5 1, Anexa C,D), Art.11 c ATT Atestarea competenţ e-lor, art.

11a

România mai are următoarele profesii reglementate: conducător auto care efectuează transport rutier în regim de taxi, conducător de autovehicule care transportă mărfuri periculoase, conducător auto care efectuează transport rutier public de persoane, conducător auto care

76

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Machinist (spoor)

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Maşinist (feroviar)

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului) Inspectie Leefomgeving en Transport (Inspecţia Mediului şi Transportului) www.ilent.nl

Sistemul SEC – general de Certificat recunoaşte de atestare re – a absolvirii aplicaţie unui curs de primară învăţământ secundar, art.11b

DA Mecanic de locomotivă

Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară (CENAFER) www.cenafer .ro

DA Pilot maritim Pilot de mare

Ministerul Sistemul PS3 Transporturi general de Diplomă lor recunoaşte de nivel

efectuează transport rutier cu vehicule având mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite, conducător auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, auditor de siguranţă rutieră, dispecer de trafic (feroviar)

Transport naval Certificaat-loods

Pilot de marină certificat

Koninklijke Sistemul PS3 Dirkzwager BV general de Diplomă www.dirkzwager.com recunoaştere de nivel

77

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Register-loods

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Pilot înregistrat

Eerste stuurman voor de grote handelsvaart Tweede of derde stuurman voor de grote handelsvaart Kapitein grote handelsvaart Maritiem officier

Sef de cart cl. I marină comercială Sef de cart cl. II sau III marină comercială Căpitan de marină comercială Ofiţer de marină

Scheepswerktuigkundi ge a, b, c

Ofiţer mecanic de marină cl. I, II, III

Stuurman kleine handelsvaart Stuurman IV visvaart Stuurman werktuigkundige V, VI visvaart Werktuigkundige IV visvaart Motordrijver

Sef de cart pe vas de coastă Sef de cart cl. IV vas de pescuit Sef de cart mecanic cl. V, VI vas de pescuit Mecanic cl. IV vas de pescuit Supraveghetor de

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Nederlandse Loodsencorporatie www.loodswezen.nl Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului) Inspectie Leefomgeving en Transport (Inspecţia Mediului şi Transportului) www.ilent.nl

– aplicaţie primară

postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

largă

www.mt.ro Autoritatea Navală Română www.rna.ro

re – aplicaţie primară

postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

DA Ofiţer mecanic

DSEDiplomă de nivel postsecundar, incl.Anex a II (ex.92/51 , Anexa C,D), Art.11 c DA

DSEDiplomă de nivel postsecundar , incl.Ane xa II (ex.92/5 1, Anexa

România are următoarele profesii reglementate cu nivel de calificare PS3: comandant, ofiţer punte secund, ofiţer punte, şef mecanic, ofiţer mecanic secund, şef electrician maritim, ofiţer electrician maritim, pilot maritim aspirant România are următoarele profesii reglementate cu nivel de calificare DSE, SEC sau ATT: Căpitan, ofiţeri şi şef mecanic maritimi

78

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

VTS-operator

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

motor Funcţionar VTS (serviciul de ajutor trafic maritim)

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Motorist Stichting NNVO (Nationale Nautische Verkeersdienstoplei ding) Fundaţia de Formare Profesională pentru Traficul Nautic Naţional www.nnvo.nl

C,D), Art.11 c

portuari, ofiţeri maritimi aspiranţi, timonieri, marinari, şefi de echipaj maritimi şi fluviali, conducători de şalupă maritimă şi fluvială, electrician de bord maritim, fitter, pompagiu, căpitan fluvial cat. A şi B, şef mecanic fluvial

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

Spre deosebire de Olanda, unde sunt profesii reglementate distincte pentru fiecare tip de

Domeniul educaţiei şi formării profesionale Leraar voorbereidend wetenschappelijk onderwijs/algemeen voortgezet onderwijs/voorbereiden d beroepsonderwijs (vwo, havo, vmbo)

Profesor în învăţământul secundar general preuniversitar / învăţământul secundar general superior / învăţământul secundar profesional pregătitor

Dienst Uitvoering Onderwijs (Biroul pentru Profesiile din Educaţie) www.duo.nl/Intrnatio

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar

DA Profesor în învăţământul secundar

Ministerul Educaţiei Naţionale www.cnred.e du.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

79

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Docent beroepsonderwijs en volwasseneneducatie, bve Docent hoger beroepsonderwijs

Docent hoger pedagogisch onderwijs Leraar (voortgezet) speciaal onderwijs Leraar basisonderwijs Leraar sector educatie en beroepsonderwijs (voorheen leraar middelbaar beroepsonderwijs) Rij-instructeur

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

(vwo, havo, vmbo) nal_visitors/default.a sp Cadru didactic în educaţia şi formarea profesională a adulţilor Cadru didactic în învăţământul profesional postsecundar Cadru didactic în învăţământul postsecundar pedagogic Profesor în educaţia (continuă) a celor cu nevoi speciale Profesor în învăţământul primar Profesor în educaţia şi formarea profesională (anterior profesor în învăţământul secundar profesional) Instructor de conducere auto

Innovam Groep www.ibki.nl

(3 – 4 ani), art.11d

SEC – DA Certificat Instructor de de atestare conducere auto a absolvirii unui curs de învăţământ secundar, art.11b

învăţământ preuniversitar, în România, în conformitate cu Legea 200/2004, cadrul didactic (în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior) este profesie reglementată.

Deci, în România şi cadrul didactic în învăţământul superior este profesie reglementată.

Autoritatea Rutieră Română www.arr.ro

ATT Atestarea competenţe -lor, art.

11a

România are şi: profesor de legislaţie rutiera, lector pentru pregătirea şi perfecţionarea profesională a

80

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere.

Domeniul juridic Advocaat

Gerechtsdeurwaarder şi kandidaat gerechtsdeurwaarder

Ledenopenbaar ministerie (advocatengeneral, procureurgeneral, officieren van justitie en hun plaatsvervangers) Griffiers en substituurgriffiers

Avocat

Nederlandse Orde van Advocaten (Ordinul Olandez al Avocaţilor) www.advocatenorde .nl

Executor judecătoresc Koninklijke şi executor Beroepsorganisatie judecătoresc stagiar van Gerechtsdeurwaarder s (Asociaţia Regală a Executorilor Judecătoreşti) www.kbvg.nl Membrii Ministerie van Ministerului Public Veiligheid en (avocaţi generali, Justitie (Ministerul procurori generali, Securităţii şi ofiţeri în justiţie şi Justiţiei) adjuncţii lor) http://www.govern Grefieri şi suplinitori ment.nl/ministries/v enj de grefieri

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

PS3 DA Diplomă Avocat de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d DA Executor judecătoresc

DA Procurori

DA Grefieri

Uniunea Naţională a Barourilor din România www.unbr.r o Uniunea Naţională a Executorilor Judecătorest i din România

Consiliul Superior al Magistraturi i www.csm1 909.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS4 Diplomă de nivel postsecundar (4 ani), art.11e PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

România are profesiile reglementate: consilier juridic, consilier de probaţiune, expert tehnic judiciar, expert criminalist ( AC = Ministerul Justiţiei)

Olanda enumeră profesiile din magistratură pe lista profesiilor reglementate,

81

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Rechters (presidenten, vice-presidenten, raadsheren) van kantongerechten, arrondissementsrechtbanken, gerechtshoven, hogeraadleden openbaar ministerie (adv.gen, procureursgeneraal,officieren van justitie en hun plaatsvervangers), gerechtsauditeurs

Judecători (preşedinţi, vicepreşedinţi, consilieri/judecători la Curtea Supremă) din tribunale, curţi de apel, din Corpul Magistraţilor (avocaţi generali, procurori generali, ofiţeri în justiţie şi adjuncţii lor), auditori de justiţie

Rechtspraak (Corpul Magistraţilor)

DA Judecători, Auditori de justiţie

Octrooigemachtigde

Consilier în proprietate industrială

Octrooicentrum Nederland (Oficiul Olandez pentru Brevete) www.octrooicentru m.nl

DA Consilier în proprietate industrială

Kandidaat-notaris

Notari stagiari

Koninklijke Notariele Beroepsorganisatie (Organizaţia

dar prin prisma Directivei 2005/36/CE, nu este posibilă recunoasterea calificărilor dobândite în alte SM, căci magistraţii sunt funcţionari ai statului cu un statut special.

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci www.osim.ro Camera Naţională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România www.cncpir.r o

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

Iîn cazul notarilor publici, recunoaşterea

82

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Profesională Regală a Notarilor Publici)

Domeniul financiar Accountant administratieconsulent

Registeraccountant

Consultant în contabilitate

Contabil înregistrat

Institutul NBA (fostele organisme profesionale NovAA/ Ordinul Olandez al Consultanţilor în Contabilitate + NIVRA/ Institutul Regal al Contabililor Inregistraţi)

titlului profesional dobândit în alt SM nu este posibilă.

Sistem general de recunoaşter e – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d (licenţă din învăţământ ul superior politechnic – profesional)

DA Auditor financiar

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) www.cafr.r o

Sistem general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

Expert contabil

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 Consultant – 4 ani), fiscal art.11d (master din învăţământ ul superior universitar – academic)

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) www.ceccar .ro

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani), art.11d

Camera Consultanţil or Fiscali din

PSMDiplomă de nivel post-

In Olanda, cele două profesii reglementate au ca activitate rezervată exclusiv numai pe cea de audit financiar, pe când activitatea de contabilitate poate fi practicată şi de cei care nu deţin unul din cele două titluri protejate, iar consultanţa fiscală nu este deloc

83

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

România www.camer aconsultanti lorfiscali.ro

Werknemer van een financiële dienstverlener die zich bezighoudt met het verlenen van financiële diensten aan consumenten

Angajat al unui furnizor de servicii financiare care prestează servicii consumatorilor

Feitelijk leidinggevende van

Manager de facto al unui furnizor de

College Deskundigheid Financiële Dienstverlening – CDFD (Colegiul/Consiliul pentru Competenţe în Serviciile Financiare) www.cdfd.nl Ministerie van Financiën

Nedefinit în conformita te cu Directiva 2005/36/C E

De facto DA, dar nemenţionate în lista profesiilor reglementate din Romania din punct de vedere al Directivei 2005/36/CE

Autoritatea de Supraveghe re Financiară (ASF)

reglementată.

In România, fiecare din cele trei profesii enumerate are rezervată exclusiv activitatea specifică.

In plus, mai există contabilul autorizat, evaluatorul şi practicianul în insolvenţă ca profesii reglementate distinct.

Nedefinit în Profesiile de conformitat intermediere e cu de pe pieţele Directiva financiare 2005/36/CE sunt reglementate în toate SM ale UE prin transpunerea Directivelor sectoriale, dar foarte puţine secundar (mai mult de 4 ani ), Art.11 e

84

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

een financiële dienstverlener die zich bezighoudt met het verlenen van financiële diensten aan consumenten

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

servicii financiare care prestează servicii consumatorilor

Domeniul siguranţei şi securităţii publice Inspecteur van politie Superintendent de (officier) poliţie (ofiţer)

Medewerker basispolitiefunctie (agent)

Angajat într-o funcţie de bază în poliţie (agent de poliţie)

Surveillant van politie

Inspector de poliţie

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

(Ministerul de Finanţe) http://www.govern ment.nl/ministries/fi n

Politieacademie (Academia de Poliţie) www.politieacadem ie.nl Politie onderwijsen kenniscentrum www.lsop.nl

SM le-au inclus şi pe lista profesiilor reglementate în sensul Directivei 2005/36/CE

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani)

DA Ofiţer de poliţie (Chestorgeneral, chestor-şef, chestor principal, chestor, comisar-şef, comisar, subcomisar) SEC – DA Certificat Agent de poliţie de atestare (agent-sef a absolvirii principal, agentunui curs de sef, agent-sef învăţământ adjunct, agent secundar, principal, agent) art.11b DA Inspector principal, inspector,

Inspectoratu l General al Poliţiei Române (IGP) www.politia romana.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani)

DSE sau SEC

PS3 Diplomă de nivel post-

România mai are: instructor în poligonul de tir (IGP ca AC), ofiţer şi agent de poliţie de frontiera (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră ca AC), ofiţer şi subofiţer jandarm (Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ca AC)

85

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Brandweerofficier

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Ofiţer de pompieri

Alle brandweerberoepen niet zijnde brandweerofficier

Toate profesiile din serviciile de pompieri cu excepţia ofiţerilor

Beveiligingsmedewerk er, Particulier beveiliger, Persoonsbeveiliger,

Ofiţer de securitate,

Agent de pază privat, Agent de pază personal, Bedrijfsbeveiliger, Agent de pază de firmă, Evenementenbeveiliger, Agent de pază pentru evenimente, Horecaportier Portar de hoteluri şi restaurante, Geld- en Transportator de waardetransporteur numerar si valori,

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Nederlands Bureau Brandweerexamens (Biroul Olandez de Examinare a Pompierilor) www.nbbe.nl

Ministerie van Veiligheid en Justitie (Ministerul Securităţii şi Justiţiei) http://www.govern ment.nl/ministries/v enj

Sistemul general de recunoaşter e – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani) DSEDiplomă de nivel postsecundar, incl.Anexa II (ex.92/51, Anexa C,D), Art.11 c -

subinspector de poliţie DA Ofiţer pompier

DA Subofiţer de pompieri şi protecţie civilă, Maistru militar auto

DA Agent de pază, control acces, ordine şi intervenţie, Agent de protecţie, însoţire şi gardare persoane fizice şi valori

Inspectoratu l General pentru Situaţii de Urgenţă www.igsu.r o

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

Inspectoratu l General al Poliţiei Române www.politia romana.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

secundar (3 – 4 ani) PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani) DSEDiplomă de nivel postsecundar, incl.Anex a II (ex.92/51, Anexa C,D), Art.11 c DSEDiplomă de nivel postsecundar, incl.Anex a II (ex.92/51, Anexa C,D), Art.11 c

România mai are: conducător societate de pază şi protecţie

86

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Winkelsurveillant Particulier onderzoeker

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Supraveghetor magazin Detectiv particular

Centralist alarmcentrale, Installateur alarmapparatuur

Operator centrală de alarmă, Instalator de sisteme de alarmă

Voetbalsteward

Steward de fotbal

Alte profesii Beëdigd tolk, Beëdigd vertaler

Interpret autorizat, Traducător autorizat

România mai are: conducător societate de instalare sisteme de alarmă

DA Detectiv particular DA Operator dispecer sisteme de monitorizare şi pentru aparatură de control, Tehnician pentru sistemele de detecţie, supraveghere video şi de monitorizare, control acces şi comunicaţii NU

Bureau beëdigde tolken en vertalers (Biroul Interpretilor şi Traducătorilor Autorizaţi) http://www.bureaubt v.nl

DA Interpret autorizat, Traducător autorizat

Ministerul Justiţiei www.just.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani)

87

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Bewaarder van het kadaster en de openbare registers

Administrator cadastru şi registre publice

Kadaster (Cadastru) www.kadaster.nl

Ambtenaar van Staat

Funcţionar public

Ministerie van Binnenlandse Zaken en Koninkrijksrelaties (Ministerul Internelor şi Relaţiilor Regatului) http://www.governm ent.nl/ministries/bzk

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

-

PS3 NU Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani)

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară www.ancpi. ro

Diferite DA niveluri de Funcţionar calificare public

Ministerul Afacerilor Interne www.mai.g ov.ro Agenţia Naţională a Funcţionaril or Publici www.anfp.g ov.ro

In România sunt multe profesii reglementate în domeniul cadastrului: ingineri, subingineri şi tehnicieni cadastru, topograf, cartograf, topograf minier; ofiţeri topograf, cartograf, geograf cu specializarea cartografie -

Diferite niveluri de calificare

88

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

(Professioneel) vuurwerkdeskundige

Expert în efecte pirotehnice speciale/ focuri de artificii (profesionist)

Arbeids- en organisatiedeskundige

Specialist în resurse umane şi organizarea muncii

Arbeidshygiënist

Specialist în igiena muncii

Veiligheidskundige

Expert de securitate

Arbeids- en bedrijfsgeneeskundige

Specialist în sănătate la locul de muncă

Stralingsdeskundige

Expert în radiaţii

Gasdeskundige

Expert gaze

Gasmeetkundige

Tehnician de măsurare a gazelor

Gassingsleider

Controlor alimentare cu gaze

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Kiwa (Organizaţie independentă de certificare a competenţelor profesionale) www.kiwa.nl Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid (Ministerul Afacerilor Sociale şi al Muncii) www.szw.nl Directie Arbeidsomstandigheden, Afdeling Productveiligheid en Gezondheid (Direcţia Circumstanţe de muncă, Departamentul Siguranţa produselor şi sănătate)

Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul

-

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

Nu sunt informaţii deoarece nu sunt înscrise în IMI

-

DA Artificier, Pirotehnist pentru focuri de artificii

Inspectoratul General al Poliţiei Române www.politiar omana.ro

Sistemul ATT general de Atestarea recunoaşte competenţe re – -lor, art. aplicaţie 11a primară

NU PS3 Diplomă de nivel postNU secundar (3 – 4 ani) NU

Ministerul Muncii, Familiei, NU Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice www.mmun cii.ro Nu sunt NU, dar sunt: Inspecţia de informaţii Operator Stat pentru deoarece control Controlul nu sunt nedistructiv cu Cazanelor, înscrise în radiaţii Recipientelor IMI penetrante, sub Presiune Operator şi Instalaţiilor umplere de Ridicat recipiente GPL, (ISCIR) Îmbuteliator www.iscir.ro

In România este reglementată profesia inspector protecţia muncii

Sistemul ATT sau general de DSE recunoaşte re – aplicaţie primară

ISCIR mai este AC si pentru alte profesii de sudor, fochisti pentru diferite tipuri de cazane, automatişti

89

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Infrastructurii şi Mediului) http://www.governm ent.nl/ministries/ienm

Bestrijder houtrotverwerkende schimmels

fluide sub presiune, Operator control nedistructiv pentru verificarea etanşeităţii, Sudor în mediu de gaz protector, Sudor în mediu de gaz inert, Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor RSVTI

Tehnician în prevenţia şi combaterea paraziţilor lemnului

NU

Distributeur van Distribuitor de gasvormige en pesticide şi biocide gasvormende gazoase gewasbeschermingsmidd elen en biociden

NU

pentru supraveghere şi întreţinere cazane

90

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Toepasser van biociden voor het afweren of bestrijden van een dierplaag

Aplicator de biocide pentru îndepărtarea sau controlul oricăror daunători

NU

Distributeur bestrijdingsmiddelen

Distribuitor de pesticide

Beheerder landbouwspuitbedrijf

Administrator de pulverizare a plantelor

Uitvoerder gewasbescherming

Tehnician de protecţie a plantelor

Mollen- en woelrattenbestrijder

Aplicator de produse de protecţie a plantelor pentru combaterea cârtiţelor şi volelor de apă

NU

Bedrijfshulpverlener

Specialist intervenţii de urgenţă

NU

Beheerder van een bedrijfsinrichting, asiel of pension

Administrator de firmă, azil sau pensiune

NU

Ministerie van Economische Zaken (Ministerul Afacerilor Economice) http://www.govern ment.nl/ministries/el eni

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

ATT NU Atestarea competenţe -lor, art.

NU 11a

NU

91

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

Algemene rijksarchivaris Sef - arhivist de stat, Rijksarchivaris, Arhivist de stat, Rijksarchivaris in de Arhivist de stat în provincie district/regiune Provinciaal inspecteur Inspector districtual archiefbescheiden al documentelor arhivate Archeoloog Leidinggevende

Arheolog management

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

Dienst Uitvoering Onderwijs (Biroul pentru Profesiile din Educaţie) www.duo.nl/Intrnati onal_visitors/default .asp

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

PS3 DA Diplomă Arhivist de nivel postsecundar (3 – 4 ani)

Arhivele Naționale www.arhivel enationale.ro

Sistemul general de recunoaşte re – aplicaţie primară

PS3 Diplomă de nivel postsecundar (3 – 4 ani)

In România este reglementată şi profesia de arhivar (nivel de calificare DSE)

NU

Profesii reglementate în România care nu apar pe lista profesiilor reglementate în Olanda: mediator, restaurator, ghid de turism, salvator montan, asistent social, asistent personal

92

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POS DRU 2007-2013

InstrumenteStructurale 2007 - 2013

profesionist, asistent personal, asistent maternal, interpret limbaj specific persoanei cu surdocecitate, interpret limbaj mimicogestual

Sursa: prelucrări făcute de autor cu informaţii din baza de date a CE cu profesiile reglementate din SM (http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?newlang=en), lista cu profesiile reglementate din Olanda publicată de Nuffic (Professionalrecognition.nl), Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (varianta în limba română), Legea 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (cu completările şi modificările ulterioare), în luna martie 2013

93