Page 1


SÂMBÃTÃ SÃPTÃMÂNA A III-A DE PESTE AN Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. O, de aþi asculta astãzi glasul Domnului: nu vã împietriþi inimile! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.


Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

2 10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. O, de aþi asculta astãzi glasul Domnului: nu vã împietriþi inimile! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. IMNUL Când lumea rãnitã se zbate ºi geme, Din ceruri ne vine prielnicã vreme; E darul pe care chiar Domnul ni-l face, E timp de iertare, de har ºi de pace. Cristos strãluceºte, el este lumina Ce face s-aparã pãcatul ºi vina; Ne iartã de vede-ale-ntoarcerii semne În faptele vieþii cinstite ºi demne. Aºa cum Cristos a-nviat dintru moarte, La viaþã cãinþa pe noi sã ne poarte. Mai mult rãutatea sã nu ne rãpunã; Pãstreazã-ne, Doamne, dorinþa cea bunã.


Oficiul lecturilor

3

Acum ºi-n vecie, Treime Preasfântã, Întreg universul te-adorã ºi-þi cântã. O datã cu plânsul cãinþei amare, Primeºte smeritul prinos de-nchinare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Sã-l laude pe Domnul îndurãrile lui, ºi faptele lui minunate faþã de fiii oamenilor. Psalmul 106 (107) Aduceri de mulþumire pentru eliberare Dumnezeu le-a trimis fiilor lui Israel cuvântul sãu, care aduce vestea cea bunã a pãcii prin Isus Cristos (Fap 10,36). I 1 Preamãriþi-l pe Domnul pentru cã este bun, * veºnicã este îndurarea lui! 2 Aºa sã spunã cei rãscumpãraþi de Domnul, * cei pe care i-a eliberat din mâna duºmanului, 3 pe care i-a adunat din toate þãrile: † de la rãsãrit ºi de la apus, * de la miazãnoapte ºi de la miazãzi; 4 pribegeau prin pustiu, strãbãteau cãi neumblate * ºi nu gãseau drumul spre vreo cetate în care sã poatã locui; 5 sufereau de foame ºi de sete; * viaþa se stingea în ei. 6 În strâmtorarea lor, au strigat cãtre Domnul * ºi i-a mântuit din necazurile lor; 7 i-a cãlãuzit pe drumul cel drept, * ca sã ajungã într-o cetate în care sã poatã locui. 8 Sã-l laude pe Domnul pentru bunãtatea lui, * pentru minunile pe care le-a fãcut în folosul fiilor oamenilor. 9 Cãci el a potolit setea sufletului însetat * ºi a umplut de bunãtãþi sufletul flãmând.


4 10

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

Ei locuiau în întuneric ºi în umbra morþii, * robi ai sãrãciei ºi încãtuºaþi în lanþuri, 11 cãci s-au revoltat împotriva cuvintelor lui Dumnezeu * ºi au dispreþuit planul Celui Preaînalt. 12 El le-a zdrobit inima în necazuri, * cãdeau ºi nimeni nu le venea în ajutor. 13 În strâmtorarea lor, au strigat cãtre Domnul * ºi i-a mântuit din necazurile lor; 14 i-a scos din întuneric ºi din umbra morþii * ºi lanþurile lor le-a rupt. 15 Sã-l laude pe Domnul pentru bunãtatea lui, * pentru minunile pe care le-a fãcut în folosul fiilor oamenilor. 16 Cãci a sfãrâmat porþile de aramã * ºi a frânt zãvoarele de fier. Ant. Sã-l laude pe Domnul îndurãrile lui, ºi faptele lui minunate faþã de fiii oamenilor. Ant. 2 Ei au vãzut lucrãrile Domnului ºi minunile lui. II 17 ªi-au pierdut minþile pe calea fãrãdelegii * ºi din cauza nelegiuirilor lor au ajuns nenorociþi, 18 sufletul lor era dezgustat de orice hranã * ºi au ajuns pânã la porþile morþii. 19 În strâmtorarea lor, au strigat cãtre Domnul * ºi i-a mântuit din necazurile lor. 20 A trimis cuvântul sãu ºi i-a vindecat, * i-a scãpat de la nimicire. 21 Sã-l laude pe Domnul pentru bunãtatea lui, * pentru minunile pe care le-a fãcut în folosul fiilor oamenilor. 22 Sã-i aducã jertfe de mulþumire * ºi sã vesteascã faptele lui în cântece de bucurie! 23 Cei care plecau pe mare în corãbii * ºi fãceau negoþ pe apele cele mari, 24 ei au vãzut lucrãrile Domnului * ºi minunile lui în adâncuri.


Oficiul lecturilor

5

25

El a poruncit ºi s-a pornit furtuna * care a ridicat valurile mãrii: 26 se suiau spre ceruri, † se prãbuºeau în adâncuri; * sufletul lor se topea de groazã. 27 Se clãtinau ºi se împleticeau ca un om beat * ºi toatã priceperea lor pierise. 28 În strâmtorarea lor, au strigat cãtre Domnul * ºi i-a mântuit din necazurile lor; 29 a domolit furtuna * ºi valurile s-au potolit. 30 Ei s-au bucurat cã valurile s-au liniºtit * ºi el i-a condus la portul dorit. 31 Sã-l laude pe Domnul pentru bunãtatea lui, * pentru minunile pe care le-a fãcut în folosul fiilor oamenilor. 32 Sã-l preamãreascã în adunarea poporului * ºi sã-l laude în sfatul bãtrânilor. Ant. Ei au vãzut lucrãrile Domnului ºi minunile lui. Ant. 3 Cei drepþi vor vedea ºi se vor bucura ºi vor înþelege bunãtatea Domnului. III 33 El a schimbat râurile în loc uscat * ºi izvoarele de apã în pãmânt arid, 34 pãmântul roditor, în sãrãturã, * din cauza rãutãþii locuitorilor lui. 35 Dar a preschimbat pustiul în întindere de apã * ºi pãmântul uscat în izvoare de apã 36 ºi i-a fãcut sã se aºeze acolo pe cei înfometaþi, * iar ei au construit o cetate unde sã locuiascã. 37 Au semãnat ogoare ºi au sãdit vii * ºi ele au adus roade îmbelºugate. 38 I-a binecuvântat ºi ei s-au înmulþit * ºi nu a lãsat sã se reducã numãrul animalelor lor. 39 Apoi a scãzut numãrul lor ºi au fost abãtuþi * din cauza oprimãrii, a relelor ºi a suferinþelor.


6

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

40

A revãrsat dispreþul asupra conducãtorilor, * i-a fãcut sã rãtãceascã printr-un pustiu fãrã drumuri. 41 Dar l-a ridicat pe cel sãrman din necaz * ºi a fãcut familiile numeroase ca turmele. 42 Cei drepþi vor vedea ºi se vor bucura * ºi orice nelegiuit îºi va închide gura. 43 Cine-i înþelept sã ia aminte la acestea * ºi va înþelege bunãtatea Domnului. Ant. Cei drepþi vor vedea ºi se vor bucura ºi vor înþelege bunãtatea Domnului. V. Cine face adevãrul vine la luminã. R. Ca sã se descopere lucrãrile sale. LECTURA ÎNTÂI Din cartea Exodului 40,16-38 Înãlþarea sanctuarului; norul lui Dumnezeu În zilele acelea, 16 Moise a fãcut toate aºa cum Domnul îi poruncise lui sã facã. 17 În anul al doilea dupã ieºirea din Egipt, în prima zi a lunii întâi, a fost ridicat cortul lui Dumnezeu. 18 Moise a ridicat cortul astfel: i-a pus tãlpile, grinzile ºi scândurile ºi a înfipt stâlpii. 19 Deasupra cortului a întins acoperiºul, aºa cum Domnul îi poruncise lui Moise. 20 A luat tablele legii ºi le-a pus în chivot. A aºezat drugii în verigile chivotului ºi a pus capacul deasupra chivotului. 21 A dus arca în cort ºi a întins perdeaua ca sã acopere chivotul mãrturiei, aºa cum îi prescrisese Domnul lui Moise. 22 A aºezat masa în cortul întâlnirii, în partea de miazãnoapte a cortului, dincoace de perdeaua dinãuntru; 23 ºi a pus pe ea pâinile, înaintea Domnului, aºa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 24 Apoi a aºezat candelabrul în cortul întâlnirii, în faþa mesei, în partea de miazãzi a cortului, 25 ºi a aºezat candelele înaintea Domnului, aºa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 26 Apoi a aºezat altarul din aur în cortul întâlnirii, în faþa perdelei dinãuntru; 27 a ars pe el tãmâie mirositoare, aºa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 28 A aºezat perdeaua


Oficiul lecturilor

7

29

la uºa cortului. A aºezat altarul pentru arderile de tot la intrarea lãcaºului cortului întâlnirii; ºi a adus pe el arderea de tot ºi jertfa de mâncare, aºa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 30 A aºezat vasul pentru spãlat între cortul întâlnirii ºi altar ºi a pus în el apã pentru spãlat. 31 Moise, Aron ºi fiii lui ºi-au spãlat mâinile ºi picioarele în el; 32 când intrau în cortul întâlnirii ºi se apropiau de altar, se spãlau, aºa cum îi poruncise Domnul lui Moise. 33 Apoi a împrejmuit curtea în jurul cortului ºi altarului ºi a pus perdeaua la intrarea curþii. Astfel a terminat Moise lucrarea. 34 Norul a acoperit cortul întâlnirii ºi gloria Domnului a umplut cortul. 35 Moise nu putea pãtrunde în cortul întâlnirii din cauza norului care stãtea deasupra lui ºi a gloriei Domnului care umplea cortul. 36 Dupã fiecare oprire, când norul se ridica ºi se îndepãrta de cort, fiii lui Israel porneau la drum. 37 Dacã norul nu se ridica, ei rãmâneau pe loc, pânã în ziua în care se ridica norul. 38 În timpul zilei, norul Domnului rãmânea deasupra cortului, iar noaptea era în nor un foc strãlucitor, pe care îl putea vedea întregul Israel. Aºa a fost în tot timpul cãlãtoriei lor. RESPONSORIUL 1Cor 10,1b.2a; Ex 40,34 R. Pãrinþii noºtri au fost cu toþii sub nor ºi toþi au trecut prin mare: * ºi toþi, în Moise, au fost botezaþi în nor. V. Norul a acoperit cortul întâlnirii ºi gloria Domnului a umplut cortul. * ªi toþi. LECTURA A DOUA Din Predicile sfântului Grigore din Nazianz, episcop (Pred. 14, Despre iubirea faþã de sãraci, 38.40: PG 35, 907.910)

Sã-l slujim pe Cristos în cei sãraci


8

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

Scriptura afirmã: Fericiþi cei milostivi, pentru cã ei vor afla milostivire (Mt 5,7). Milostivirea nu are ultimul loc în cadrul fericirilor. Mai noteazã: Fericit este omul care se îngrijeºte de cel sãrman (cf. Ps 40,2). De asemenea: Fericit este omul care are milã ºi dã cu împrumut (cf. Ps 111,5). Într-un alt loc se citeºte: Ziua întreagã el se milostiveºte ºi dã cu împrumut (cf. Ps 36,26). Sã ne câºtigãm binecuvântarea, sã facem în aºa fel încât sã fim numiþi înþelegãtori, sã cãutãm sã fim binevoitori. Nici mãcar noaptea sã nu întrerupã datoriile tale de milostivire. Sã nu spui: Du-te ºi întoarce-te ºi mâine îþi voi da (Prov 3,28). Nici un interval sã nu existe între propunerea ta ºi opera de binefacere. Într-adevãr, binefacerea nu permite amânãri. Frânge pâinea ta cu cel înfometat ºi adu-i în casa ta pe cei sãraci ºi pe cei fãrã adãpost (cf. Is 58,7) ºi acest lucru fã-l cu suflet bucuros ºi iubitor. Acest lucru þi-l spune Apostolul: Când faci fapte de milostivire, fã-le cu bucurie (cf. Rom 12,8) ºi harul binefacerii pe care-l aduci va fi dublat atunci de promptitudine ºi de spontaneitate. De fapt, ceea ce se dã cu suflet trist sau din constrângere nu este plãcut ºi nu are nimic atrãgãtor. Atunci când practicãm faptele de milostivire, trebuie sã fim bucuroºi ºi nu sã plângem: Dacã vei îndepãrta de la tine meschinãria ºi preferinþele, adicã zgârcenia ºi discriminarea, ca ºi ezitãrile ºi criticile, rãsplata ta va fi mare, atunci, lumina ta va rãsãri ca zorile ºi vindecarea ta va încolþi repede (Is 58,8). Cine este cel care nu doreºte lumina ºi sãnãtatea? De aceea, slujitori ai lui Cristos, fraþii sãi ºi împreunã-moºtenitori cu el, dacã voi consideraþi cã meritã cuvântul meu vreo atenþie, ascultaþi-mã: cât timp avem posibilitatea, sã-l vizitãm pe Cristos, sã-l îngrijim pe Cristos, sã-l hrãnim pe Cristos, sã-l îmbrãcãm pe Cristos, sã-l ospãtãm pe Cristos, sã-l cinstim pe Cristos nu numai cu masa noastrã, aºa cum au fãcut unii, nici numai cu unguente, ca Maria Magdalena, nici numai cu mormântul, ca Iosif din Arimateea, nici numai cu lucrurile


Laudele

9

care sunt necesare pentru înmormântare, ca Nicodim, care îl iubea pe Cristos numai pe jumãtate, ºi nici numai cu aur, tãmâie ºi smirnã, cum au fãcut magii, deja înaintea acestora numiþi. Însã, deoarece Domnul tuturor vrea milostivire, ºi nu jertfã, ºi deoarece milostivirea valoreazã mai mult decât mii de miei graºi, sã-i oferim milostivirea în cei sãraci ºi în cei care astãzi sunt cãzuþi pânã la pãmânt. Astfel, atunci când vom pleca de aici, vom fi primiþi în lãcaºurile veºnice, în comuniunea cu Cristos Domnul, cãruia sã-i fie glorie în veci. Amin. Mt 25,35.40; In 15,12 RESPONSORIUL R. Am fost flãmând ºi mi-aþi dat sã mãnânc; am fost însetat ºi mi-aþi dat sã beau; am fost strãin ºi m-aþi primit. * Adevãr vã spun: tot ce aþi fãcut unuia dintre fraþii mei cei mai mici, mie mi-aþi fãcut. V. Aceasta este porunca mea: sã vã iubiþi unii pe alþi, aºa cum eu v-am iubit pe voi. * Adevãr. Rugãciunea de încheiere Trãind cu bucurie zilele sfinte ale acestui timp de pocãinþã, te rugãm, Doamne, dãruieºte-ne harul ca, pãtrunzând tot mai adânc în misterul pascal, sã ne putem bucura din plin de roadele lui. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin.


10

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

IMNUL Când alungi în zorii zilei bezna nopþii-ntunecoase ªi pãmântul în luminã îl îmbraci din nou, Cristoase, Fã ºi-n sufletele noastre, cu lumina de afarã, Soarele iubirii sfinte ºi-al virtuþii sã rãsarã. Ne e inima bolnavã de nelegiuiri enorme, Însã harul tãu e-n stare sã o schimbe, s-o transforme. Am umblat pe cãi greºite ºi-n pãcate mai-nainte, Ne cãim ºi ne propunem sã pornim pe drumuri sfinte. ªtim cã pocãinþa noastrã, Doamne, nu e pe mãsurã, Cãtre neputinþa noastrã tu priveºte ºi te-ndurã; Doar iubirea ta cea mare, rãstignitã pe o cruce, Ne va scoate din pãcate, la salvare ne va duce. Ziua învierii tale va fi zi de primãvarã, Tot ce zace-n întuneric va veni la viaþã iarã. Mâna ta asupra noastrã totdeauna sã ne fie, ªi pe toþi ne va conduce cãtre culmi de bucurie. Îngerii în cer, Treime, îþi aduc cântare-naltã, Pe pãmânt, fãptura toatã te slãveºte laolaltã. Peste noi sã cadã haruri precum picurii de rouã, Ca-ncepând o altã viaþã, sã-þi cântãm cântare nouã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Aproape eºti tu, Doamne, ºi toate cãile tale sunt adevãr. Psalmul 118 (119),145-152 XIX (Qof) Am strigat din toatã inima mea, ascultã-mã, Doamne, * ºi voi pãstra îndreptãrile tale. 146 Am strigat cãtre tine, mântuieºte-mã * ºi voi pãzi poruncile tale. 147 O datã cu ivirea zorilor am strigat, * îmi pun încrederea în cuvintele tale. 145


Laudele

11

148

Îmi deschid ochii înainte de strãjile de noapte, * ca sã meditez la fãgãduinþele tale. 149 Ascultã-mi glasul, Doamne, dupã îndurarea ta, * dã-mi viaþã dupã judecata ta! 150 Prigonitorii se apropie de mine cu viclenie; * se îndepãrteazã de legea ta. 151 Dar tu, Doamne, eºti aproape * ºi toate poruncile tale sunt adevãr. 152 De mult timp am cunoscut îndrumãrile tale, * cã le-ai statornicit pentru vecie. Ant. Aproape eºti tu, Doamne, ºi toate cãile tale sunt adevãr. Ant. 2 Sã-mi stea alãturi înþelepciunea ta, Doamne, ºi sã lucreze cu mine. Cântarea

Înþ 9,1-6.9-11

Doamne, dã-mi înþelepciune Vã voi da grai ºi înþelepciune cãrora nu le vor putea sta împotrivã... duºmanii voºtri (Lc 21,15). 1

Dumnezeul pãrinþilor mei ºi Domnul îndurãrii, * care ai fãcut toate prin cuvântul tãu 2 ºi cu înþelepciunea ta l-ai rânduit pe om * ca sã stãpâneascã peste fãpturile create de tine 3 ºi sã cârmuiascã lumea în sfinþenie ºi dreptate * ºi cu inimã nepãrtinitoare sã facã judecatã, 4 dã-mi înþelepciunea care ºade alãturi de tine pe tron * ºi nu mã scoate din rândul fiilor tãi, 5 cãci sunt slujitorul tãu ºi fiul slujitoarei tale, † om slab ºi cu viaþã scurtã, * puþin priceput pentru a înþelege judecata ºi legile. 6 Cãci chiar dacã ar fi cineva desãvârºit între fiii oamenilor, † dar dacã îi va lipsi înþelepciunea ta, * va fi socotit ca un nimic. 9 Cu tine este înþelepciunea care cunoaºte faptele tale; * când ai fãcut lumea, ea era de faþã


12

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

ºi ºtia ce este plãcut înaintea ochilor tãi * ºi ce este drept potrivit poruncilor tale. 10 Trimite-o din cerurile tale sfinte, * ºi trimite-o de pe tronul mãririi tale, ca sã-mi stea alãturi ºi sã lucreze cu mine, * ca sã ºtiu ce este plãcut înaintea ta. 11 Fiindcã ea ºtie ºi înþelege toate † ºi mã va cãlãuzi în lucrãrile mele cu chibzuinþã * ºi mã va ocroti cu slava sa. Ant. Sã-mi stea alãturi înþelepciunea ta, Doamne, ºi sã lucreze cu mine. Ant. 3 Adevãrul Domnului rãmâne întotdeauna. Psalmul 116 (117) Lauda îndurãrii Domnului Naþiunile pãgâne sã-l preamãreascã pe Dumnezeu pentru îndurarea lui (Rom 15,9). 1 Lãudaþi-l pe Domnul, toate neamurile, * preamãriþi-l, toate popoarele. 2 Cãci mare este îndurarea lui asupra noastrã, * ºi adevãrul Domnului rãmâne întotdeauna. Ant. Adevãrul Domnului rãmâne întotdeauna. LECTURA SCURTÃ Is 1,16-18 Spãlaþi-vã, curãþaþi-vã, înlãturaþi dinaintea ochilor mei faptele voastre rele, încetaþi de a mai face rãul! Învãþaþi sã faceþi binele: cãutaþi dreptatea, ocrotiþi-l pe cel asuprit, faceþi dreptate orfanului, apãraþi-o pe vãduvã. Veniþi sã facem judecatã, zice Domnul: de-ar fi pãcatele voastre ca purpura, se vor face albe ca zãpada, ºi de-ar fi roºii cum este carminul, se vor face albe ca lâna. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul mã elibereazã * de laþul vânãtorului. Domnul.


Laudele

13

V. ªi de cuvântul cel rãu. * De laþul vânãtorului. Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Benedictus: Vameºul, stând departe, nu îndrãznea nici mãcar sã-ºi ridice ochii spre cer, ci îºi bãtea pieptul, zicând: Dumnezeul meu, ai milã de mine, pãcãtosul! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin.


14

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

Ant. Vameºul, stând departe, nu îndrãznea nici mãcar sã-ºi ridice ochii spre cer, ci îºi bãtea pieptul, zicând: Dumnezeul meu, ai milã de mine, pãcãtosul! RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-l preamãrim pe Cristos Domnul, care, pentru a-i face pe oameni fãpturã nouã, a orânduit baia naºterii din nou ºi le-a pregãtit ospãþul trupului ºi al cuvântului sãu. Sã-l rugãm, zicând: Reînnoieºte-ne, Doamne, prin harul tãu! Isuse blând ºi smerit cu inima, dã-ne o inimã îndurãtoare, plinã de bunãtate ºi de umilinþã – ºi fã-ne rãbdãtori faþã de toþi! Învaþã-ne sã fim cu adevãrat alãturi de cei nevoiaºi ºi încercaþi, – ca sã te imitãm pe tine, Samariteanul milostiv! Fericita Fecioarã, Mama ta, sã mijloceascã pentru fecioarele consacrate, – ca ele sã-ºi trãiascã tot mai intens în Bisericã dãruirea totalã faþã de tine! Împãrtãºeºte-ne darul îndurãrii tale – ºi iartã-ne de pãcate ºi de osânda lor! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Trãind cu bucurie zilele sfinte ale acestui timp de pocãinþã, te rugãm, Doamne, dãruieºte-ne harul ca, pãtrunzând tot mai adânc în misterul pascal, sã ne putem bucura din plin de roadele lui. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.


Ora medie

15

Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. IMNUL Sã-ndreptãm iar gândul nostru spre Isus, La aceastã orã când pe cruce-i pus. Chinuit de sete-n agonia grea, Bãuturã-amarã i se dã sã bea. O, Isuse, Doamne, Salvator divin, Fã-ne s-avem parte ºi noi de-al tãu chin. Foame, sete mare, chin mistuitor, Pentru cele sfinte dã-ne tuturor. Împietrirea noastrã, Doamne, s-o înmoi, Revãrsând pe Duhul tãu cel Sfânt în noi. Potoleºte focul patimii fierbinþi ªi alungã bezna rãului din minþi. Te slãvim, Cristoase, ºi-n acelaºi cânt Îl slãvim pe Tatãl ºi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouã tuturor Dã-ne fãrã preget sprijin ºi-ajutor. Amin. PSALMODIA Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moartea pãcãtosului, ci sã se converteascã ºi sã fie viu. Psalmul 118 (119),121-128 XVI (Ain) Am fãcut judecatã ºi dreptate, * nu mã da pe mâna celor care mã calomniazã! 122 Ia sub ocrotirea ta binele slujitorului tãu, * ca sã nu fiu asuprit de cei îngâmfaþi! 121


16

Sâmbãtã, sãptãmâna a III-a din Post

123

S-au sfârºit ochii mei în aºteptarea mântuirii tale * ºi a promisiunii dreptãþii tale. 124 Poartã-te cu slujitorul tãu dupã bunãtatea ta * ºi învaþã-mã orânduirile tale. 125 Eu sunt slujitorul tãu, fã-mã sã înþeleg * ºi voi cunoaºte învãþãturile tale. 126 E timpul, Doamne, ca sã intervii, * cãci au cãlcat legea ta. 127 De aceea eu iubesc poruncile tale * mai mult decât aurul, mai mult decât aurul curat. 128 De aceea gãsesc drepte toate învãþãturile tale * ºi urãsc orice cale a minciunii. Psalmul 33 (34) Domnul e mântuirea celor drepþi Voi aþi gustat cât de bun este Domnul (1Pt 2,3). I 2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp, * lauda lui va fi fãrã încetare în gura mea. 3 Sã se laude sufletul meu în Domnul! * Sã audã cei umili ºi sã se bucure! 4 Preamãriþi-l pe Domnul împreunã cu mine, * sã înãlþãm numele lui împreunã! 5 L-am cãutat pe Domnul ºi el mi-a rãspuns * ºi m-a eliberat de orice teamã. 6 Priviþi la el ºi veþi fi luminaþi, * ºi feþele voastre nu se vor ruºina. 7 Acest sãrac a strigat ºi Domnul l-a ascultat * ºi l-a scãpat din toate necazurile sale. 8 Îngerul Domnului vegheazã lângã cei ce se tem de el * ºi-i scapã din primejdie. 9 Gustaþi ºi vedeþi cât de bun este Domnul, * ferice de omul care se încrede în el. 10 Temeþi-vã de Domnul, voi, sfinþii lui, * cãci de nimic nu duc lipsã cei ce se tem de el.


Ora medie 11

17

Bogaþii au sãrãcit ºi îndurã foame, * dar cei care îl cautã pe Domnul nu duc lipsã de nimic.

II Veniþi, fiilor, ascultaþi-mã, * vã voi învãþa frica de Domnul. 13 Cine este omul care doreºte viaþa, * care vrea zile multe ca sã vadã binele? 14 Fereºte-þi limba de rãutate * ºi buzele de vorbe înºelãtoare; 15 fugi de rãu ºi fã binele, * cautã pacea ºi urmeaz-o. 16 Ochii Domnului sunt peste cei drepþi * ºi urechea lui ia aminte la strigãtele lor. 17 Faþa Domnului este împotriva celor ce fac rãul, * pentru a ºterge amintirea lor de pe pãmânt. 18 Când cei drepþi strigã, Domnul îi aude * ºi-i scapã din orice strâmtorare. 19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobitã * ºi-i mântuieºte pe cei cu sufletul mâhnit. 20 Multe încercãri se abat peste cel drept, * dar Domnul îl elibereazã din toate. 21 El vegheazã asupra fiecãruia dintre oasele sale, * nici unul dintre ele nu va fi zdrobit. 22 Pe cel nelegiuit îl va ucide rãutatea, * iar duºmanii celui drept îºi vor primi pedeapsa. 23 Domnul elibereazã sufletele slujitorilor sãi, * nu vor fi pedepsiþi cei ce se încred într-însul. Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moartea pãcãtosului, ci sã se converteascã ºi sã fie viu. 12

LECTURA SCURTÃ Is 44,21-22 Adu-þi aminte cã tu eºti slujitorul meu; eu te-am format, tu eºti servitorul meu, Israele, tu nu mã vei înºela. Eu îþi ºterg fãrãdelegile ca un nor ºi pãcatele ca ceaþa: întoarce-te la mine, cãci eu te-am rãscumpãrat.


Duminica a IV-a din Post

18

V. Întoarce-þi faþa de la pãcatele mele. R. ªi ºterge toate nelegiuirile mele.

Rugãciunea de încheiere Trãind cu bucurie zilele sfinte ale acestui timp de pocãinþã, te rugãm, Doamne, dãruieºte-ne harul ca, pãtrunzând tot mai adânc în misterul pascal, sã ne putem bucura din plin de roadele lui. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele I V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. IMNUL Pleacã-þi urechea, bunule Tatã, Spre ruga noastrã înlãcrimatã. Îþi cerem milã ºi îndurare În timpul sfânt al Postului Mare. Sã se ascundã nimeni nu poate, Faptele noastre tu le ºtii toate. Noi ne întoarcem iar cãtre tine, Tu ne aratã calea spre bine. Ne recunoaºtem faptele rele; Mila ta, Doamne, sã ni le spele ªi spre-ndreptare sã ne îndrume, Ca sã se-nalþe sfântul tãu nume. Prin pocãinþã, post ºi-nfrânare, Vrem sã aparã voinþa tare


Vesperele I

19

De-a nu ne-ntoarce nicicând, Pãrinte, La viaþa tristã de mai-nainte. Mâna-þi deschide, darnicã, plinã. Dã-ne putere, dã-ne luminã. Postul ce-l facem, roade sã poarte Acum, în viaþã, ºi dupã moarte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vom merge cu bucurie în casa Domnului. Psalmul 121 (122) Ierusalimul - cetatea sfântã V-aþi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul ceresc (Evr 12,22). 1 M-am bucurat când mi s-a spus: † „Sã mergem la casa Domnului”. * 2 Iatã, picioarele noastre au ajuns la porþile tale, Ierusalime! 3 Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întãritã. 4 Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, † dupã legea lui Israel, * ca sã laude numele Domnului. 5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, * tronurile casei lui David. 6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: * „Sã fie în siguranþã cei care te iubesc! 7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale * ºi liniºtea în palatele tale”. 8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, * eu spun: „Pace þie!” 9 De dragul casei Domnului, Dumnezeului nostru, * mã rog pentru fericirea ta! Ant. Vom merge cu bucurie în casa Domnului. Ant. 2 Scoalã-te, tu, care dormi, ºi ridicã-te din morþi ºi Cristos te va lumina.


20

Duminica a IV-a din Post

Psalmul 129 (130) Dintru adâncuri strig cãtre tine El va mântui poporul sãu de pãcatele sale (Mt 1,21). 1 Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne, * 2 Doamne, ascultã glasul meu! Pleacã-þi urechea ta * la glasul rugãciunii mele. 3 Dacã te-ai uita la fãrãdelegi, Doamne, * Doamne, cine ar mai putea sã stea în faþa ta? 4 La tine însã este iertare * ºi ne temem de tine. 5 Eu nãdãjduiesc în Domnul; * sufletul meu se încrede în cuvântul sãu. 6 Sufletul meu îl aºteaptã pe Domnul * mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor. Mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor, * 7 sã nãdãjduiascã Israel în Domnul, cãci la Domnul este îndurare * ºi belºug de mântuire. 8 El îl va mântui pe Israel * de toate fãrãdelegile lui. Ant. Scoalã-te, tu, care dormi, ºi ridicã-te din morþi ºi Cristos te va lumina. Ant. 3 În marea sa iubire, cu care ne-a iubit pe noi Dumnezeu, încã pe când eram morþi în pãcate, ne-a dãruit viaþa în Cristos. Cântarea

Fil 2,6-11

Cristos, slujitorul lui Dumnezeu Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † ºi devenind asemenea oamenilor. * Dupã înfãþiºare era considerat ca om. 6


Vesperele I

21

8

S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, * ºi încã moartea pe cruce. 9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat † ºi i-a dãruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor din adâncuri, 11 ºi orice limbã sã proclame, spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. În marea sa iubire, cu care ne-a iubit pe noi Dumnezeu, încã pe când eram morþi în pãcate, ne-a dãruit viaþa în Cristos. LECTURA SCURTÃ 2Cor 6,1-4a Vã îndemnãm sã nu primiþi harul lui Dumnezeu în zadar, cãci el spune: „La momentul potrivit te-am ascultat ºi în ziua mântuirii te-am ajutat”. Iatã, acum este momentul potrivit, iatã, acum este ziua mântuirii. Noi nu dãm nimãnui nici o ocazie de poticnire, ca sã nu fie defãimatã slujirea noastrã. Dar în toate, noi ne prezentãm ca niºte slujitori ai lui Dumnezeu. RESPONSORIUL SCURT R. Aratã-þi, Doamne, milostivirea, * pentru cã þi-am greºit þie! Aratã-þi. V. Cristoase, ascultã rugãciunea noastrã. * Pentru cã þi-am greºit þie! Slavã Tatãlui. Aratã-þi. Ant. la Magnificat: Mã voi scula ºi mã voi duce la tatãl meu ºi-i voi spune: Tatã, am pãcãtuit împotriva cerului ºi înaintea ta. Nu mai sunt vrednic sã mã numesc fiul tãu. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul


22

Duminica a IV-a din Post

46

Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Mã voi scula ºi mã voi duce la tatãl meu ºi-i voi spune: Tatã, am pãcãtuit împotriva cerului ºi înaintea ta. Nu mai sunt vrednic sã mã numesc fiul tãu. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l preamãrim pe Dumnezeu, care poartã grijã de toate, ºi sã-l invocãm zicând: Doamne, dã mântuire celor rãscumpãraþi! Dumnezeule, dãtãtorule a toate ºi izvorul adevãrului, revarsã din belºug darurile tale asupra colegiului episcopilor – ºi pe cei încredinþaþi grijii lor pãstreazã-i în învãþãtura apostolilor!


Completoriul

23

Revarsã iubirea ta asupra tuturor acelora care se împãrtãºesc din unica pâine a vieþii, – ca sã se bucure de unitate mai strânsã în trupul Fiului tãu! Dã-ne harul sã ne dezbrãcãm de omul cel vechi cu faptele lui – ºi sã ne îmbrãcãm în Cristos, Fiul tãu, Omul cel nou! Dãruieºte tuturor bucuria ca prin pocãinþã sã dobândeascã iertarea pãcatelor – ºi fã-i pãrtaºi de rãscumpãrarea adusã de Cristos, Fiul tãu! Cheamã-i pe cei rãposaþi în pacea ta, sã te laude fãrã de sfârºit în ceruri, – unde sperãm sã te preamãrim ºi noi în veci! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care prin Cuvântul tãu împlineºti în chip minunat împãcarea neamului omenesc, dã, te rugãm, poporului creºtin harul sã iasã cu credinþã vie ºi cu evlavie generoasã în întâmpinarea sãrbãtorii Paºtelui care se apropie. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin.


Duminica a IV-a din Post

24

IMNUL O, Cristoase, nici un soare nu te-ntrece în splendoare; Toatã bezna o alungã raza ta strãlucitoare, Cum Biserica îþi cântã, eºti Luminã din Luminã, Pentru cei ce te contemplã fericire eºti deplinã. Câtã vreme peste fire noaptea neagrã e stãpânã, Mâna ta asupra noastrã cu iubire sã rãmânã. Mãdularele trudite sã gãseascã tihnã-n tine, Sã ne fie somnul dulce ºi visãrile senine. Deºi ochii în neºtire dorm cu pleoapele închise, Urmãrind ce-aduc privirii iluzoriile vise, Inima rãmâne treazã, pentru tine-n somn sã batã. Cãtre noi cu drag þi-aratã faþa ta cea minunatã. Când suntem sub vraja nopþii ºi a viselor domoale, Apãrat de întuneric, duhul rãu ne dã târcoale. Sã nu-ngãdui ca duºmanul cel viclean sã ne rãpunã. Te rugãm trimite-un înger sã ne ia sub paza-i bunã. O, Cristoase, îþi aducem jertfa buzelor curate; Rugãciunea de-nchinare, tu primeºte-o, Împãrate. Tatã veºnic, de asemeni, îþi aducem fiecare Ca ºi þie, Duh Preasfinte, sfânt prinos de închinare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; † din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea.


Completoriul

25

3

Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude. 5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul. 7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale! 8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul. 9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul. 3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.


26

Duminica a IV-a din Post

LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7 Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne pu-


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

27

tem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!


28

Duminica a IV-a din Post

Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


13-03-2010  

V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta. Ant. O, de aþi asculta astãzi glasul Domnului: nu vã împietriþi inimile! In...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you