Issuu

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Sumar

Argument

Ludmila Ouș, Anul 2019 - Anul promovării imaginii bibliotecii în comunitate............................2

Politici de bibliotecă

Ana Botezat, Contractul Colectiv de Muncă, între aspirații bune și schimbări legate de Lege...............4

Instruirea continuă

Galina Sacaliuc, Bibliotecile publice între tradiție și modernitate. Formarea profesională continuă a bibliotecarilor din rețeaua de biblioteci teritoriale din raionul Râșcani............................6

Biblioteca - centru comunitar

Imagine inspirată din: community-connections.ca

Biblio - Info Colegiul de redacție: Maria Caraștefan Elena Belinschi

Procesare computerizată: Diana Țurcanu

Responsabil de ediție: Ludmila Ouș

E-mail: bibliobalti@gmail.com Site: bmbcoseriu.md Blog: bibnordcoseriu.wordpress.com https://www.facebook.com/BibliotecaMunicipală-Eugeniu-Coșeriu-Bălți

Orice publicație reflectă punctul de vedere al semnatarului și nu coincide neapărat cu cel al redacției Biblio - info

Elena Voițeniuc, Медиаграмотность – необходимый навык в век информационных технологий! ...........................................................9 Elena Iurceac, Biblioteca de cartier - un centru comunitar ce ascultă vocea comunității ...............11 Elena Iurceac, Лэпбук – как средство развития познавательных способностей детей .............14 Lilia Zorilă, Ce este arta? .....................................16 Lilia Zorilă, Holocaustul - tragedia umanității ce trebuie cunoscută de către tineri............................18 Svetlana Lisa, Orb e cel ce n-a citit în viața sa o carte........................................................................20 Raisa Josan, „STORYSACK - metodă inovativă de înțelegere a textului literar.....................................23 Svetlana Boico, „Frumos Covor Basarabean”......26

Istorii de succes

Maria Caraștefan, Un zâmbet pentru cei mai triști ca noi..........................................................................29 Ana Botezat, Servicii motivante pentru copii .......31 Veronica Pușcari, Istoria prin prisma tabletei ......34

Colecții de bibliotecă

Silvia Popa, Securitatea sistemelor informaționale..36

Activitate de cercetare

Victor Vasian, „Ochiu de urs”...............................40

Unele gânduri despre...

Ala Tonconog, The reading problem.....................50 Svetlana Boico, Cuvântul cărții............................53 Svetlana Boico, Răspuns la întrebare...................56

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Anul 2019 - Anul promovării imaginii bibliotecii în comunitate Ludmila Ouș, director Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Cine dintre noi a participat la training-ul de advocacy, livrat fie de Programul Novateca, fie de către formatorii pregătiți de Programul dat, își amintește cu certitudine de cele două exemple aduse de formatori atunci când formabilii trebuiau convinși că orice bibliotecă trebuie săși promoveze oferta cu care vine în fața comunității servite. Vă amintiți cu certitudine despre incomparabila invenție a lui Elisa Otis, și anume sistemul de frânare pentru ascensoare, care, în anul 1850, nu numai că a realizat această invenție, dar a știut să spună lumii întregi despre ea, devenind cunoscut datorită faptului că „toată lumea” l-a auzit și datorită faptului că el singur și-a strigat numele, făcându-l cunoscut. Și lumea și-a schimbat perceperea despre ascensoare. În contrazicere cu acest exemplu este altul, unul negativ. Vorba e de inginerul Nicola Tesla, care, inventând modul de obținere stabilă a curentului electric alternativ care stă la baza întregii tehnologii contemporane, a murit sărac și necunosct, deoarece nu a comunicat lumii despre invenția sa. Ba mai mult decât atât, toată lumea cunoaște că Tomas Edison este autorul acestei invenții. De ce? Pentru că acesta a știut să comunice lumii despre invenția dată.

Argument

Nu întâmplător, am purces la realizarea articolului dat aducând ca exemplu aceste două mari descoperiri ale umanității. Da, desigur, la nivel mondial, toate transformările ce au loc acum în bibliotecile publice din țară nu pot fi comparate, ca impact, cu descoperirea frânei pentru ascensoare sau cu becul electric, fără de care nu ne putem imagina nicio zi din viața noastră. Dar, totodată, putem afirma cu certitudine că toate schimbările prin care au trecut în ultimii ani bibliotecile din țară, și mai continuă să treacă, au un impact benefic asupra comunităților servite și asupra persoanelor în parte. Bibliotecile au devenit mai accesibile oamenilor mai ales grație serviciilor prestate – alfabetizare digitală, încadrare în câmpul muncii, servicii de e-guvernare, sănătate, socializare etc. Acuma apare întrebarea: Da oare întotdeauna membrii comunității, inclusiv decidenții, sunt la curent cu realizările noastre? Răspunsul este cert – NU! De ce NU? D-voastră cunoașteți răspunsul – nu știm a ne promova și nu dorim să ne promovăm. Uneori, unii dintre noi mai zic că nu avem timp. Cred că exemplele anterioare v-au convins că nu este destul doar să realizăm evenimentul cultural sau

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

să livrăm un serviciu și atât. Elisa Otis, sau, mai bine zis, modalitatea persuasivă utilizată de aceasta pentru a convinge publicul și pentru a-și face cunoscut numele ne îndreaptă spre ideea că e nevoie să ne promovăm, să oferim elemente de credibilitate, exemple care dau comunității încredere. La ce bun mai avem un produs, dacă nu putem dovedi comunității că acesta funcționează în avantajul persoanelor. Dacă nu ne promovăm, riscăm, și cam așa și se întâmplă uneori, să avem soarta lui Nicola Tesla, căruia Tomas Edison nu i-a plătit măcar pentru invenție. De aceea, noi trebuie să conștientizăm că pentru a se menţine în atenţia comunităţii şi a provoca interesul unor noi segmente de public, Biblioteca are nevoie de o promovare continuă şi eficientă. Biblioteca în permanență, prin activitățile de promovare, trebuie să tindă să-și menţină şi să-și îmbunătățească imaginea, să informeze și să convingă asupra rolului său în comunitate, să reamintească utilizatorilor actuali şi potenţiali despre Bibliotecă şi serviciile ei. Fiind încadrată în activități de promovare, Biblioteca va atrage noi utilizatori și va spori cererea pentru oferta sa, menținând fidelitatea actualilor beneficiari. În perioada când Biblioteca trece printr-un amplu proces inovativ, când s-au modernizat inclusiv serviciile prestate de Bibliotecă, promovarea este importantă și pentru convingerea consumatorilor să treacă la un nivel superior de servicii de bibliotecă, dezvoltate de instituție. Totodată, promovând oferta Bibliotecii,

are loc crearea unei diferențe competitive în raport cu alte instituții, care nu au dezvoltat sau nu promovează oferta/ serviciile atractive pentru comunitate. Promovarea este importantă pentru Bibliotecă și în demersul de fortificare a statutului Bibliotecii ca și promotor al inovației și lider al schimbărilor pozitive în comunitate. Va spori gradul de percepere pozitivă a Bibliotecii în comunitate. Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți are deja o experiență în ceea ce privește promovarea. Aceasta pledează pentru diverse modalități de realizare a promovării: campanii de promovare, publicitate audio și video, publicitate pe rețelele de socializare, siteul și blog-ul instituției, promovare prin mass-media (audio, video), promovare prin intermediul broșurilor, pliantelor, fluturașilor, posterelor, infograficelor, calendarelor etc., panouri informaționale, expoziții mobile, activități stradale (flashmoburi), promovarea în cadrul schimbului de experiență. Aceasta este situația per ansamblu. Există în Bibliotecă anumite persoane, care au realizat că succesul Bibliotecii rezidă în promovarea acesteia, dar o bună parte din noi sunt indiferenți. Se mai adaugă și lipsa unei prese scrise locale, dar există cea națională, avem revista noastră, blog-ul etc. Ne rămâne să conștientizăm că trebuie să ne promovăm, să ne strigăm numele sus și tare și atunci toate eforturile care s-au făcut în ultimii ani vor avea continuitate. Argument

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Contractul Colectiv de Muncă, între aspirații bune și schimbări legate de Lege Ana Botezat, șef Filiala pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Ce este un Contract Colectiv de Muncă?

Care este valoarea CCM?

Contractul Colectiv de Muncă (CCM) este actul juridic care reglementează raporturile de muncă şi alte raporturi sociale în unitate, încheiat în formă scrisă între salariaţi şi angajator de către reprezentanţii acestora (a se vedea art. 30 alin. 1 din Codul muncii).

Este un act juridic care se formează prin negociere şi consens. Asigură o balansare a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor. Realizează o interacţiune dintre salariaţi şi angajator pentru un interes comun. Este un mijloc suplimentar de promovare a drepturilor şi garanţiilor salariaţilor.

Să asigure protecţia social – economică a salariaţilor. Să stabilească pentru salariaţi drepturi şi garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de Codul muncii, de alte acte normative şi de convenţii colective. Să prevină conflictele colective de muncă. Să evite declanşarea grevelor.

Angajamente reciproce ale salariaţilor şi angajatorului ce urmează a fi negociate şi incluse. Bunăoară, CCM al Bibliotecii Municipale „E. Coşeriu”, Bălţi (pentru anii 2017 – 2020) prevede următoarele: Dispoziţii generale (cap. I), Drepturile, obligaţiile şi garanţiile activităţii sindicatului şi angajatorului (cap. II), Drepturile şi obligaţiile salariaţilor (cap. III), Obligaţiile sindicatului (cap. IV), Angajarea salariaţilor şi încetarea acţiunii contractului individual de muncă (cap. V), Timpul de muncă şi de odihnă (cap. VI), Organizarea muncii şi salarizarea (cap. VII), Securitatea şi sănătatea muncii (cap. VIII), Dispoziţii finale (cap. IX). „Pe lângă faptul că CCM trebuie să

Care este scopul CCM?

În ce constă importanţa CCM?

Este cel mai elocvent rezultat al activităţii sindicatelor, precum şi al dialogului şi parteneriatului social eficient la nivel de unitate. Reprezintă un instrument prin intermediul căruia salariaţii pot obţine în mod colectiv mai mult decât ar putea fiecare în mod individual.

Politici de bibliotecă

Ce trebuie să conţină un CCM?

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

creeze condiţii de muncă mai favorabile şi să acorde înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, este foarte important să cunoaştem că clauzele acestuia au o valoare normativă, deoarece alcătuiesc un „drept al muncii” propriu al celor care îl încheie”(1). Aşa s-a menţionat în cadrul unui training organizat de Federaţiile Sindicale din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Prevederile CCM trebuie să fie mai favorabile decât prevederile Codului muncii şi clauzele Convenţiei colective la nivel de ramură. Şi aici vreau să fac o remarcă. Un CCM cu „mari facilităţi” pentru salariaţi il pot dobândi doar sindicatele din domeniul economic, care au un capital propriu şi pot să-l gestioneze cum îşi doresc. Însă aceasta nu pot să o facă sindicatele din domeniul bugetar. Aici trebuie respectate prevederile multor acte normative. CCM este un document important la nivel de unitate. Dar iată ce a concluzionat Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM: „... au fost operate unele modificări în cadrul legislativ, prin care s-a redus din drepturile şi garanţiile salariaţilor...” (2). Şi Biblioteca noastră a fost nevoită (chiar impusă de Secţia Finanţe) să modifice clauzele ce ţin de salarizare. Astfel a fost incheiat Acordul adiţional de modificare a CCM al Bibliotecii, conform prevederilor Legii 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar. Desigur, cadrele biblitecare din instituţie nu se pot şi nu se vor împăca cu gândul că au rămas fără ajutor material la concediul anual. După un an de muncă cu „o încărcătură bunicică”, fiecare are nevoie de recuperare şi era bine ca acest ajutor material să fie acordat. Amintesc că, prin adoptarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, intrată în vigoare la 1 decembrie 2018, s–a redefinit structura salariului angajaţilor din sectorul public. Potrivit articolului 10 din legea respectivă, ajutorul material şi premiul anual (al 13-lea salariu) nu mai sunt parte componentă a remuneraţiei angajatului. Acelaşi vorbitor continuă: „...în care putem să negociem norme şi garanţii în plus, decât cele prevăzute de legislaţia naţională” (2). De ce atunci suntem nevoiţi să modificăm CCM? Întrebare fără răspuns, probabil... Referinţe bibliografice:

1. Contractul colectiv de muncă, în atenţia permanentă a sindicatelor. In: Vocea poporului, 2018, 13 aprilie, p. 3. 2. Încheierea contractelor colective, o prioritate a organizaţiilor sindicale. In: Vocea poporului, 2018, 27 aprilie, p. 5.

3. Contractul colectiv de muncă al Bibliotecii Municipale „E. Coşeriu”, Bălţi, pentru anii 2017 – 2020. Politici de bibliotecă

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Bibliotecile publice între tradiție și modernitate. Formarea profesională continuă a bibliotecarilor din rețeaua de biblioteci teritoriale din raionul Râșcani Galina Sacaliuc, directorul Bibliotecii Publice Orășenești Râșcani

Pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creșterea competitivității bibliotecii este de o importanță vitală. Din acest motiv tot mai multe state cu sisteme i n fo r m a ț i o n a l - b i b l i o t e c o n o m i c e dezvoltate sau mai puțin dezvoltate au adoptat un cadru legislativ de încurajare și stimulare a participării personalului din biblioteci la diferite forme de formare profesională continuă. Prin prisma noii Legi cu privire la biblioteci, care va intra în vigoare în februarie 2019, formarea profesională continuă a bibliotecarilor are un rol important și se asigură prin educația formală, nonformală și informală. Formarea profesională continuă a bibliotecarilor la nivel raional se asigură în cadrul centrelor de formare profesională. Biblioteca Publică Orășenească a devenit Centrul Biblioteconomic Teritorial, care analizează și identifică necesitățile de formare continuă, problemele cu care se confruntă bibliotecarii din rețeaua teritorială, proiectând obiectivele, acţiunile specifice soluţionării

Instruirea continuă

problemelor respective. Oportunitățile pentru modernizarea bibliotecilor din Republica Moldova au fost create pe parcursul ultimilor ani de Programul Național Novateca, care a contribuit esențial la formarea profesională a bibliotecarilor, instruind formatori, care, la rândul lor, instruiesc bibliotecarii din rețea. Activitatea bibliotecarilor din raion a devenit intensă, mai ales în

anii 2017 – 2018, căci, pentru a asigura consolidarea și progresul bibliotecilor publice în continuare, este necesar ca, pe lîngă dotarea bibliotecilor cu noi tehnologii, să fie și o investiție semnificativă în formarea profesională a bibliotecarilor. Obiectivul principal al unei biblioteci este acela de a oferi

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

accesul la orice tip de informaţie pentru oricine, oricând şi oriunde. Calitatea serviciilor asigurate de biblioteca publică pentru publicul larg depinde de buna pregătire şi instruirea continuă a personalului acesteia. Formarea profesională a bibliotecarilor are următoarele obiective principale: - Adaptarea la cerinţele postului sau ale locului de muncă; - obţinerea unei calificări profesionale;

- actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază; - dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale.

Ca obiectiv prioritar în activitatea bibliotecilor publice s-a pus accent pe organizarea activităților profesionale: training-urilor, atelierelor, ședințelor metodice. Scopul instruirilor profesionale constituie creșterea calității și extinderea ariei de deservire utilizatorilor și dezvotarea profesională a cadrelor bibliotecare în domeniul TI, prestarea serviciilor moderne în comunitate, scrierea proiectelor.

Instruirile, organizate de CRF Râșcani, în parteneriat cu Secția Raională Cultură, au scopul de a forma bibliotecari moderni, inovativi, de a le dezvolta competențe profesionale:  Utilizarea noilor tehnologii;

 Capacitatea de aplicare cunoștințelor și abilităților activitatea din bibliotecă;

a în

 Deservirea și educarea utilizatorului;  Realizarea unor proiecte practice, dezvoltarea SMB necesare comunității.

Impactul reuniunilor profesionale se constituie prin următoarele cifre: - 55 bibliotecari instruiți în domeniul TI; - 7 bibliotecari inovatori; - 12 e-ambasadori;

- 24 bibliotecari instruiți în Advocacy; - 21 biblioteci participante la replicarea serviciului ”Școala de vară cu TI”;

- 2 biblioteci participante la replicarea serviciului ”MEDIA ROOM Terapeutic”; - 3 biblioteci participante la replicarea serviciului ”iCAN pentru o carieră de succes”; - 6

biblioteci

implementarea

Instruirea continuă

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

proiectului inovator ”FamilyL@B”;

- 10 biblioteci - participarea la inițiativa 1+1;

- 30 biblioteci - implementarea a 145 de servicii moderne în diferite domenii.

Astfel, prin modelul nostru de a fi, am demonstrat că formarea profesională a bibliotecarilor este un proces extrem de important. În pofida dificultăților economice, am găsit oportunități de a realiza instruirea bibliotecarilor din raion. Rezultatele pozitive nu s-au lăsat mult așteptate. Bibliotecarii au devenit persoane influente în comunitate, au adus resurse tehnologice în biblioteci, au dezvoltat servicii moderne utile pentru cetățeni, au reușit să atragă simpatia cetățenilor și a APL. Ca rezultat, APL, în calitate de parteneri, s-au implicat mai activ în

Instruirea continuă

procesele de îmbunătățire a condițiilor din biblioteci. Astfel bibliotecile au devenit importante centre comunitare, ce contribuie la asigurarea accesului cetățenilor la informații, programe educative, programe inteligente de recreare și de formare multilaterală. Și noi, Centrul Regional de Formare Râșcani, am avut multiple beneficii, datorită faptului că am inițiat programe de formare a bibliotecarilor. Am reușit să îmbunătățim infrastructura bibliotecii, am devenit formatori recunoscuți și apreciați în regiune. Am reușit să diseminăm succesele noastre prin rețeaua Novateca și prin alte rețele de socializare. Imaginea bună despre noi în comunitate este în progres, avem tot mai mulți simpatizanți, susținători, parteneri și utilizatori.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Медиаграмотность – необходимый навык в век информационных технологий! Elena Voițeniuc, șef Serviciul Relații cu Publicul , Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

В настоящее время мы живем в мире информационных технологий. В считанные секунды можно узнать последние новости, пообщаться с друзьями или родственниками, живущими на другом конце света, оплатить счета, не выходя из дома или заказать товар, который привезут прямо домой и многое другое стало возможным, благодаря быстрому развитию информационных технологий. Информационная свобода облегчила жизнь многим людям, некоторые вещи стало легче и доступнее сделать, например, самим спланировать свой отпуск и при этом еще и сэкономить или заказать документы посредством электронного правительства. Но, в то же время, есть и негативные стороны информационной свободы. Например, просмотр или поиск информации сексуального характера или сцен насилия, может быть позволительно взрослому человеку, но может нанести непоправимый вред, влияющий на психику ребенка 8 – 14 лет.

Как разобраться в потоке информации, как выбирать, что является важным и полезным, а что не стоит внимания? Как научиться критически оценивать полученную информацию и как проверить, правдива информация или нет? Ответы на эти и многие другие вопросы может дать курс по медиаграмотности, который проводится в муниципальной

библиотеке Бэлць. Медиаграмотность – это умение мыслить критически, анализировать получаемую информацию, оценивать и создавать медиасообщения. Стремительное развитие информационных технологий и создание новых медиа приводит к утрате культурных ценностей Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

личности, а приоритетом становится простое потребительство информации в виде постоянного просмотра «кошечек» или сюжетов развлекательного характера. Особенно, это касается современной молодежи. Дети сейчас получают огромное количество информации из новых медиа, таких как: социальные сети, сайты, видеоигры, почтовые порталы, блоги и др. К тому же они же сами и могут создавать эти новые медиа. Поэтому становится труднее узнать, кто автор того или иного сообщения и следует ли ему доверять. Критическое мышление позволит не попасть в ловушку. Библиотекари, выступающие в качестве одного из посредников передачи информации на запрос

Biblioteca-centru comunitar

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

пользователя, просто обязаны быть медиаграмотными, чтобы качественно выполнять свою работу. Современная библиотека – это не только хранилища книг и знаний, но и центр информации и общения, который является гарантом достоверного источника информации, а библиотекари, прошедшие специализированные курсы, хорошо ориентируются в многообразии информационных ресурсов и могут оказать помощь в нахождении объективной информации.

http://mic.org.ru/new/644mediaobrazovanie-v-bibliotechnojsfere-osnovaniya-dlya-realizatsiinovogo-napravleniya-podgotovkikadrov-i-obucheniya-medijnoinformatsionnoj-gramotnosti-grazhdanv-biblioteke - доступен на 02.07.2019 г.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca de cartier - un centru comunitar ce ascultă vocea comunității Elena Iurceac, bibliotecar Filiala nr. 3, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Возможности библиотеки микрорайона для привлечения новых пользователей

Наверняка, всем известно, что в настоящее время пользователи библиотек ждут от нас не только книг и журналов, но и чего – то нового, необычного и мы разнообразили нашу работу новыми библиотечными услугами, новыми формами работы, тем более что благодаря программе Новатека, у нас появились компьютеры. Принимая во внимание потребности и желания общественности, что же мы делаем?

Приспосабливаемся к современным условиям жизни, учимся привлекать современных читателей и быть им полезными, стараемся преобразовать свою деятельность в современную, чтобы продолжать успешно работать. Книги и периодика + интернет + доступность информации + современные библиотечные услуги и другие мероприятия = радости человеческого общения и помощи квалифицированных кадров в

области книжного чтения изучения новых технологий.

Мы работаем со всеми возрастными группами – от трех лет и далее, возраст не ограничен.

У людей старшего поколения большой успех имела услуга Viață activă cu IT и тренинги в рамках современной библиотечной услуги Media room terapeutic (replicare), где мы кроме предложенных тем добавляли свои. Подростковый возраст – особый период развития, который является, своего рода, переходом от беззаботного детства к взрослой жизни. Поэтому у ребят в этом возрасте возникает много вопросов, много тем, которые они бы хотели обсудить, но не с родителями.

Мы предложили такие современные услуги как Biblioteca – mediu educativ pentru adolescenți , Biblio@ Cafenea La răscruce. Много тренингов для подростков мы провели в партнерстве с Центром здоровья для молодежи АТИС, где есть психолог и другие специалисты. Темы: Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Насилие в школе, Легко ли быть толерантным, Время выбирать профессию и другие вызвали интерес в кругу подростков.

В основном молодежь заинтересовалась новой библиотечной услугой ICAN pentru o carieră de succes. (replicare) Больше всего понравилось работать с шаблонами из коллекции Publisher, создавать презентации, открытки в онлайн инструменте Canva, а манипуляции с фотографиями в Fotojete приводили их в полный восторг. Так как CV — это первый документ, который читает приемная комиссия, чтобы составить впечатление о кандидате, мы научили желающих правильно его заполнять. Благодаря этому, несколько человек поступили в вузы Румынии, Франции, России и 2 человека устроились на работу. Очень хороший контакт налажен у нас с малышами, которым пока интересно все новое.

Культурно – эстетический клуб Вдохновение, Biblio@nimația, Academia de vară a micilor erudiți, которая мягко перешла в просто Academia micilor erudiți – все эти услуги были направлены на

Biblioteca-centru comunitar

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

всестороннее развитие маленького читателя, на расширение его кругозора, они помогают ребятам не только разнообразить досуг, но и способствуют развитию эстетических, творческих способностей, а главное – дают им возможность интересного общения, в процессе которого формируется хороший эстетический вкус. Мы много говорим о кризисе детского чтения. Кризис детского чтения проявляется не только в том, что многие дети пeрестали читать, сколько в том, что у них не развит интерес к этой сфере. Интерес к чтению мы развиваем через творчество. Что это значит? Это значит привлечение к интересному досугу, а затем и к чтению литературы. Это толчок, побуждение к творчеству, а через творчество – к чтению, и наоборот. Когда на очередной встрече дети сделали своими руками из бумаги муравья, они потом с большим интересом слушали Сказ о муравье Иона Друцэ. Другими словами наши встречи состоят из двух частей: творческая и познавательная. Что мы используем в нашей работе? 1) Книга; 2) Компьютеры;

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

3) Игры (настольные, подвижные, интеллектуальные) 4) Театр (теней, кукольный, настольный, пальчиковый) Кстати, театр мы используем не только в работе с детьми.

5) Мы в своей работе используем даже свои хобби, умения и навыки. Я, например, увлекаюсь моделированием из шаров, и это мне пригодилось ко «Дню приручения воздушного шарика». Дети были в восторге! Мы используем разные подручные материалы: бумагу белую и цветную, гофрированную, вату, пластилин, коктейльные трубочки, пластиковые тарелки и стаканы, рулоны от туалетной бумаги, салфетки, пенопластовую крошку, картошку, яблоки, клей, ножницы.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

вместе с детьми создали небольшой мультфильм под названием Соберу букет для мамы. Дети раскрасили разнообразные цветы, потом вырезали каждый, затем я каждый цветок сфотографировала, потом на ватмане по очереди ставили элементы композиции, опять фотографировали, наложили музыку, добавили эффекты и когда дети увидели конечный результат, они просто были в восторге! Кстати, мы сделали фильм сначала в программе Стоп моцион, а затем в Вива Видео. И мне и детям понравился больше второй вариант. Желаю всем здоровья, успехов и новых достижений!

Конечно, мы широко используем в нашей работе новые технологии. Мы показываем детям, что компьютер не только для игр, мы познакомили детей со многими возможностями компьютера. У нас была такая тема как Волшебный мир анимации. Мы

Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Лэпбук – как средство развития познавательных способностей детей Elena Iurceac, bibliotecar Filiala nr. 3, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

В рамках библиотечной услуги «Academia micilor erudiți» мы проводим креативные ателье на самые разные темы. На одном из них мы познакомили ребят с лэпбуком, правилами его создания, ну и, конечно, ребята с нашей помощью создали лэпбук на весеннюю тему на государственном и русском языках. Почему мы выбрали эту тему? Потому что в настоящее время растёт поколение детей, часто безразличное к речевой деятельности, демонстрирующее нелюбовь к трудным заданиям, избегающее регулярных усилий и трудностей вообще.

Вовлечь ребёнка в деятельность возможно лишь в том случае, когда ему интересно, когда он увлечён и играет. Помочь в этом может лэпбук. Преимущества Лэпбуков:

использования

- ребенок самостоятельно собирает нужную информацию;

- побуждает интерес у детей к

Biblioteca-centru comunitar

познавательному развитию;

- может разнообразить занятие или совместную деятельность со взрослым; развивает креативность творческое мышление;

- простой способ з апоминания. Что же такое лэпбук?

В дословном переводе с английского языка лэпбук означает «книга на коленях», или как его еще называют тематическая папка. Лэпбук – это интерактивная тематическая папка, где для представления материала используются вращающиеся и высовывающиеся элементы, кармашки, окошки, конверты, чистые листочки для заметок. Их могут использовать люди любого возраста, но лучше всего они подходят для работы с детьми. Лэпбуки для детей позволят в игровой форме дать малышу знания об окружающем мире и развить внимание и мелкую моторику.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Систематизация материала облегчает процесс усвоения новой информации и позволяет упорядочить уже имеющиеся знания. Взрослым тоже может быть проще усваивать информацию в наглядной и интерактивной форме, чем в виде сухих данных.

Для детей оптимальный возраст начала занятий по лэпбукам – около семи лет. Стандартный размер такой игрушки – А4 в закрытом виде и А3 в развернутом. Работать с таким размером удобнее всего – в развернутом виде он без проблем умещается на коленях, а в сложенном – помещается в сумку или рюкзак. Создание лэпбука содержит следующие этапы: 1выбор темы, 2- разработка лэпбука (составление плана), 3 - выполнение (практическая часть), 4 - подведение итогов. При создании лэпбука дети не получают знания в готовом виде, а добывают их сами в процессе собственной исследовательской – познавательной деятельности. Лэпбуки не обязательно использовать только для учебы. Они могут стать оригинальным подарком родственнику или близкому другу. Вклейте забавные фотографии, составьте карточки с описаниями положительных

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

качеств того, кому будете дарить лэпбук, придумайте викторину с вопросами, связанными с совместными воспоминаниями. Такой подарок будет намного интереснее банальной открытки и запомнится надолго. Подходит формат лэпбука и для хранения воспоминаний о путешествиях. Билеты, монетки из других стран, вырезки из буклетов, фотографии – все это можно использовать для создания памятной папки. Но вернемся к детям. На смену традиционному образованию приходит продуктивное обучение, которое направлено на развитие творческих способностей, формирование у детей созидательной деятельности.

Мы, как библиотека, вполне можем помочь детям развить свои творческие способности, фантазию и воображение для достижения лучших результатов в обучении.

1. h t t p s : / / m i r d o s h k o l y a t . r u / m i r _ doshkolyat/ljepbuk-kak-sovremennoes re d s t vo - o b u c h e n i j a - d o s h ko l n o g o vozrasta 2. h t t p s : / / n s p o r t a l . r u / d e t s k i y - s a d / raznoe/2018/01/09/chto-zhe-takoelepbuk 3. https://fin-journal.com.ua/lepbuk-chtoeto-takoe-prostymi-slovami/

Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Ce este arta? Lilia Zorilă, bibliotecar Secția Relații cu Publicul, Oficiul Împrumut, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Din punctul meu de vedere, și cred că sunteți de acord cu mine, arta este o latură a omenirii. Este reprezentarea a ceea ce fiecare om simte. Adună credința, gândirea, personalitatea, puterea, slăbiciunea, bunăvoința - tot ce ține de acel om. Este

Un artist este un om cu abilități, cel ce nu dă greș atunci când vine vorba despre ceea ce face cu talentul său, să gândească și să știe că mereu va fi înconjurat de oameni ce își doresc lucruri de la el. Arta este, în esență, cea mai profundă expresie a creativității umane.

În acest context, țin să menționez cum s-a sărbătorit Ziua Națională a Culturii la Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”, Oficiul Împrumut, Secția Relații cu Publicul.

dăruire. Arta este tot ceea ce ai în suflet și în minte, tot ceea ce poți transmite celor din jur într-o forma elaborată. Arta nu înseamnă perfecțiune, înseamnă trăire. Nu este vorba doar despre un obiect de artă sau despre un talent înnăscut, ci despre ceea ce o persoană poate realiza cu toată ființa sa. Este o materie a divinului. Trebuie să treci granițele simțirii ca să fie vorba despre artă, să poți atinge oamenii cu ceea ce faci. Trebuie să te poți traduce prin artă, să poți vorbi prin ea și să poți trăi prin ea.

Biblioteca-centru comunitar

La workshop-ul „Artele mereu la ele acasă”, s-a organizat un concert de muzică ușoară, într-o atmosferă caldă și luminoasă, vernisat cu studii expuse de desen, pictură și compoziție ale elevilor de la profilul Arte, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”. În colaborare și sub egida profesorilor: V. Popovici, prodecan al Facultății de Științe ale Educației, Psihologie și Arte, profesor de armonie; F.Oliva, L. Garp – profesori de arte. Am discutat despre rolul artei, care sunt genurile și ne-am axat pe muzică și pictură.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Au interpretat cântece populare, de estradă, ne-am relaxat și ne-au oferit o stare de bună dispoziție. Vorba poetului: „Muzica răscolește toate sentimentele; și ca după o furtună, sufletul, liniștindu-se, devine mai bun, mai îngăduitor, mai nobil” – Vasile Conta.

Muzica are câte un remediu pentru fiecare stare emoțională. Ea nu face discriminări, ci există pentru fericiți, triști, energici, bolnavi, melancolici sau colerici... Așadar, muzica influențează pozitiv și cel mai important este faptul că ne regăsim în foarte multe melodii.

Și dacă muzica e atât de benefică sufletului și auzului, atunci pictura exprimată în culori ne bucură ochiul, și, după cum definește Orhan Pamuk: „Pictura este tăcerea minţii, muzica ochiului”. Expoziția a fost prezentată de elevele de la Profilul de Arte, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

La expoziție au fost prezentate tablourile elevilor aranjate pe ascensiune stilistică care tranzitează din realismul abstract spre mixt-media. Colecția poate fi văzută ca o reflecție vizuală, coloristică pusă pe pânza în care se poate citi atât vârsta, incertitutinea psihologică, cât și stările de spirit ale elevilor. Elevii au demonstrat abilități căpătate și măiestrie interpretativă, anticipat de o pregătire serioasă în pictură. Tinerele talente rămân a fi păstrători ai valorilor culturale și promotori ai spiritualității noastre.

Felicitări elevilor și cadrelor didactice

care și-au lansat și promovat discipolii. Să aveți, în continuare, creativitate, succese în muncă și noi realizări. (Astfel de evenimente sunt eficiente în promovarea tinerilor talente.) Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Holocaustul - tragedia umanității ce trebuie cunoscută de către tineri Lilia Zorilă, bibliotecar Secția Relații cu Publicul, Oficiul Împrumut, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

De Ziua Internațională pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului, datată pe 27 ianuarie, s-a organizat o oră informativă. Au fost invitați la bibliotecă elevii Liceului „Lucian Blaga”, clasa a XI-a A, însoțiți de profesoara de istorie, doamna Rusu.

Din scurta introducere despre noțiunea și proveniența cuvântului, Holocaust înseamnă catastrofă, adică nimicirea în masă a evreilor. Nimicirea planificată, din motive ideologice, a tuturor reprezentanților unui grup național, etnic, rasial sau religios. Holocaustul a fost un fenomen larg, un fenomen cu multe victime, o realitate despre care ar trebui să vorbească mai mult manualele de istorie. Când vorbim de Holocaust, vorbim de durere, vorbim de lipsa unui ajutor. Holocaustul a distrus vieți, au fost uciși aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești” – program

Biblioteca-centru comunitar

de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia. Între victime, s-au numărat 1.5 milioane de copii. Vizionarea filmului, bazat pe romanul omonim al scriitorului irlandez John Boyne, filmul Băiatul în pijama vărgată este o dramă profundă, a cărei acţiune este plasată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi se referă la situaţia deplorabilă a evreilor din lagărul de la Auschwitz, toată povestea fiind văzută prin ochii inocenţi ai lui Bruno, copilul în vârstă de 8 ani al comandantului german al taberei de concentrare.

Nevoit să părăsească Berlinul natal împreună cu părinţii săi şi cu sora mai mare Gretel, atunci când tatăl lui primeşte de la însuşi Hitler însărcinarea

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

de a prelua conducerea lagărului de concentrare de la Auschwitz, Bruno observă fără să înţeleagă de la fereastra noului său cămin mulţimea de bărbaţi şi băieţi îmbrăcaţi în haine vărgate aflaţi dincolo de gard. Simţindu-se singur şi neavând alţi copii cu care să se joace, Bruno porneşte într-o zi într-o călătorie de explorare prin preajma gardului care separa proprietatea lor de lagăr şi se împrieteneşte cu un copil străin

pe nume Shmuel, care se întâmplă să fie tocmai evreu, această legătură interzisă de prietenie având consecinţe neaşteptate în viitor… Chiar fiu de nazist, Bruno dă dovadă de foarte multă umanitate. Chiar și Shmuel ajunge să se întrebe uneori cum poate acest băiețel bun și sufletist să fie fiul comandatului lagărului. Astfel ni se arată faptul că nimeni nu se naște rău, nimeni nu se naște rasist și că

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

împrejurările cu care ne confruntăm în viață sunt cele care ne modelează și ne transformă în oamenii care suntem deja. Finalul a fost emoționant, de un impact puternic, care a fost ca o subliniere a adevăratei prietenii și care s-a dovedit a fi mai puternică decât orice problemă rasială, decât chiar și războiul în sine, fiind un act de curaj. „Băiatul cu pijamale în dungi” este o carte extraordinară, un film cu un adevărat impact și cu un mesaj puternic, care ajunge să înduioșeze și să impresioneze prin construcția textului, prin viziunea despre viață a lui Bruno și prin toate acțiunile micului băiețel care trăiește și sfidează întreaga răutate și întreaga problemă rasială, și nu numai. Este o carte ecranizată, din care se pot învăța multe, o carte care evidențiază realitățile războiului și modul în care oamenii erau tratați. O carte care se bazează atât pe istorie, dar care subliniază și păstrează și sentimentele umane. O adevărată lecție de viață pe care v-o recomand cu multă căldură! Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Orb e cel ce n-a citit în viața sa o carte Svetlana Lisa, șef Filiala Carte Românească, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Cartea... Un miracol, o fascinație, un izvor de înțelepciune și de informare. Cartea cea mai mare și

importantă invenție a omenirii, și ea, în șirul de sărbători ale neamului, își are Zilele ei de omagiere, de reculegere, de refugiu când i se acordă o atențe deosebită. Pe data de 2 aprilie sărbătorim Ziua Internațională a Cărții pentru Copii ( ziua de naștere a povestitorului H. Ch. Andersen), iar de pe 1-7 aprilie - Săptămâna Lecturii și a Cărții pentru Copii, apoi pe 23 aprilie Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor. De ani buni de zile, primăvara, la

Biblioteca-centru comunitar

Chișinău, are loc Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret. Iar începând cu 30 august 2011, BN a inițiat Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Anul acesta Festivalul cu elementul central Programul Național de promovare a lecturii intensive LecturaCentral s-a extins în timp și s-a petrecut de pe 30 august până pe 28 septembrie și a cuprins o suită de activități destinate cărții și lecturii. Tot la început de toamnă, când frumosul și bogatul anotimp ne îmbie să adunăm roadele din câmpii, vii și livezi, și Biblioteca Municipală din Bălți ce poartă numele marelui lingvist de talie universală Eugeniu Coșeriu (născut prin părțile Mihăilenilor și cu studiile făcute la Liceul de băieți „Ion Creangă” din Bălți), petrecându-și Zilele Ușilor Deschise, își prezintă succesele către o nouă aniversare. În această perioadă a ușilor deschise, în cadrul Programului

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Național de promovare a lecturii intensive LecturaCentral, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”, și anume Filiala de Carte Românească, a organizat un workshop cu elevii cl. a IX-XI-a din IP L.T. „Mihai Eminescu” și „Lucian Blaga”, prof. V. Botnariuc și N. Botnari, cu genericul „Orb e cel ce n-a citit în viața sa o carte”. Liceenii au ținut să demonstreze că biblioteca nu este un depozit imobil, o comoară îngheţată de valori nebănuite cuprinse în rafturi. Biblioteca este un templu al lecturii, al discursului în tovărăşia celor mai de seamă spirite ale culturii universale, de la îndepărtata Antichitate până la ultimii contemporani. Cărțile lecturate în afara programului școlar au fost recomandate colegilor, fiecare argumentând prin conținut utilitatea lecturării lor. Citind cărți de valoare, putem străbate, cutreiera, înțelege că avem acces în lumea cunoașterii, științelor, avem posibilitatea de a ne bucura de comorile ascunse ale limbii vorbite. Diverse opinii au fost la temă: cărțile sunt instrumente de învățare excelentă care necesită abilitatea de a citi și de a înțelege cele citite; citirea dezvoltă imaginația; citirea dezvoltă partea creativă a oamenilor; citirea este fundamentală în dezvoltrea unei imagini bune despre persoana proprie ș.a. Totodată s-a discutat topul celor mai citite cărți din toate timpurile

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

și al cărților ce necesită a fi lecturate. „Cititul este la fel ca și exercițiile fizice pentru corp”- gândul este argumentat de studii serioase și confirmat de personalități. Tot mai multe studii, realizate pe diverse meridiane, demonstrează influența benefică a lecturii asupra minții. Nu este greu de înțeles îndemnul scriitorului Michel Tournier: „Citiți, citiți, cititul vă face fericiți și inteligenți”. Cu privire la inteligență, totul este foarte clar, cât privește fericirea, aceasta poate fi gândită și prin prisma faptului că lectura oferă șanse egale pentru cunoaștere și dezvoltare, fiind esența existenței conștiente. Unele studii demonstrează că lectura prelungește viața omului și cu cât omul citește mai mult, cu atât trăiște mai mult, altele-că lectura cărților bune face omul mai bun, că lectura poate face omul să se însănătoșească mai repede. Un studiu realizat de 3 economiști de la Universitatea din Padova demonstreză importanța cărților și cât de mult înseamnă să le oferim copiilor acces la lectură de la vârste cât mai fragede. Copiii înconjurați de cărți au șansa de a câștiga mai mult decât adulții, demonstrează studiul care a implicat 6000 de subiecți din nouă țări europene. Cercetarea arată că persoanele care au crescut înconjurate de un număr Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

mare de cărți, au înclinația naturală de a învăța mai mult pe parcursul vieții, curiozitate intelectuală și capacitatea de a se adapta mai ușor, în timp ce pentru persoanele, care nu s-au bucurat de avantajul lecturii în copilărie, provocările intelectuale sunt, în general, destul de greu de depășit. Se zice că este important să le oferim copiilor cărți și să-i încurajezi să citească, petru că asta va avea, cu siguranță, efecte pozitive asupra performanțelor lor școlare și le va oferi condiții socio-economice

Biblioteca-centru comunitar

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

avantajoase. „Locul cărţii este în biblioteca publică”, afirmă Constantin Noica. Aici o carte bună este accesibilă, citită, recomandată, transmisă, discutată. Se spune că Biblioteca este vitrina unei comunităţi. Aceasta ne-am dorit să dezvăluim prin argumente invitaților întâlnirii și încă o dată să dovedim că Biblioteca este simbolul educaţiei culturale. Sufletul ei fiind cartea scrisă de om sau de Dumnezeu, prin intermediul omului.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„STORYSACK - metodă inovativă de înțelegere a textului literar Raisa Josan, bibliotecar Filiala pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Lectura este o abilitate foarte importantă pe care trebuie s-o dobândească copiii noștri. Ea are un rol

• •

•

important în dezvoltarea și formarea personalității. Lectura cu voce tare, încă de la vârsta fragedă, oferă o mulțime de beneficii pentru dezvoltarea psihomotorie a copilului, precum: •

•

• •

le formează copiilor abilități de a asculta, de a acorda atenție, de a se concentra și de a memora; îi ajută să înțeleagă sensul cuvintelor, familiarizându-i cu sunetele și limba, construindu-le, în timp, vocabularul; le transmite copiilor dragostea pentru lecturare și învățare;

le îmbunătățește abilitățile de comunicare prin dezvoltarea simțurilor;

•

le stimulează creativitatea;

imaginația

și

le facilitează înțelesul unor concepte, precum poveste, numere, litere, culori, forme și le oferă informații despre lumea din jurul lor; îi ajută să deprindă abilități de gândire încă de la vârsta fragedă. Atunci când îi citești, copilul învață să înțeleagă cauza și efectul, învață să exerseze logica, dar și să gândească în termeni abstracți; lectura îi ajută pe copii să depășească stările de anxietate și stres.

Revenind de la trainingul cu subiectul ,, STORYSACK ”– o modalitate inovativă de înțelegere a textului literar”, desfășurat la Biblioteca Municipală ,,Eugeniu Coșeriu”, Filiala nr. 5, formator Palii Margarita, am decis să implementez în practică abilitățile și competențele asimilate. Beneficiari au fost copiii de la grădinița ,,Lăstărel”. Pentru a desfășura activitatea, am respectat cerințele și etapele de pregătire: Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

1.Criteriile de selectare a literaturii: • carte cu conținut serios;

• ilustrații de calitate;

• comodă pentru lectura în glas; • să corespundă de vârstă;

• accesibilă tuturor.

particularităților

2. CONFECȚIONAREA SACULUI:

• sacul cu povești;

• jucăriile moi - personajele din poveste; • desenele – chipul personajelor; • ustensilele necesare.

3. SELECTAREA COMPONENTELOR SUPLIMENTARE: • Jucării moi;

• literatură suplimentară; • cărți-audio;

• film cu desene animate.

Biblioteca-centru comunitar

4. SELECTAREA JOCURILOR LITERARE: • integrame;

• încrucișare de cuvinte; • recunoaște personajul.

5. ELABORAREA SUBIECTELOR PENTRU MATURI:

• întrebări referitoare la conținut;

• prezentarea personajului preferat;

• reprezentarea eroilor prin desene. 6. ETAPA DE PUBLICITATE:

• aviz;

• poșta electronică;

• rețelele de socializare.

Fără a minimaliza importanța mijloacelor moderne de informare, bibliotecarul are datoria de a apropia copiii de Carte încă de la vârsta mică, dar să nu-l oblige să citească, ci trezându-le interesul pentru această activitate intelectuală, ceea ce oferă această metodă inovativă ,,Storysack”. Scriitorul I. L. Caragiale afirmă: „O carte bună de citire, în vârsta fragedă, este, poate, una din împrejurările cele mai hotărâtoare ale unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărți căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot așa precum umbrele multor stejari seculari se datoresc căderii unei ghinde

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

pe pământ prielnic”. Pentru lectură și prezentare, am selectat cartea ,,Ridichea”, o poveste populară, căci povestea le oferă copiilor un simț al identității și o perspectivă mai nuanțată asupra realității. Citindule copiilor cu voce tare și împărtășind cu ei povestea, m-am străduit ca lectura să fie însoțită de dragoste și atenție, proiectând o mișcare interioară și devenind regizor și, respectiv, actor al acțiunii. Au fost foarte importante contactul vizual, mimica și gesturile pe care le-am folosit în timpul lecturii. Am vorbit mai rar pentru a-i ajuta pe copii să asculte, să înțeleagă și să învețe ritmul, chiar muzicalitatea limbii. Toate aceste forme și metode au căpătat atenția și au stimulat creativitatea. Copiii au demonstrat acest fapt în aplicarea metodei de lucru ,,Joc de rol”. Citind această poveste de mai multe ori, copiii și-au dezvoltat memoria și limbajul. În general, ei învață cel mai

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

bine prin repetiție, iar un vocabular bogat conduce la un limbaj mai dezvoltat, o gândire mai complexă, la o comunicare largă cu cei din jur. Aplicând acest procedeu – repetiția, ei au prezentat acțiunile din poveste prin personajele desenate, iar pentru a face un colaj, copiii au lucrat în grup. Ghidați de educatoare , ei au restabilit personajele în ordinea participării la acțiune – tragerea ridichii, au motivat și au adus argumente de ce e necesar să folosim această legumă în alimentație. Momentele pe care le-am descoperit sunt clipe prețioase de timp petrecute împreună, care ne-au dat ocazia să fim apropiați, să construim o conexiune puternică. Important este ca cei mici să ajungă să deschidă o carte din plăcere, singuri, fără a li se spune sau a li se cere. Atunci înseamnă că demersul meu a avut succes, înseamnă că acest copil va avea toată viața un prieten adevărat: CARTEA!

Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„Frumos Covor Basarabean”

Svetlana Boico, bibliotecar Serviciul Informativ-Bibliografic, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Pe 21 decembrie 2018 în Sala de Lectură Biblioteca Municipală „E.Coșeriu” ne-am întâlnit la o șezătoare organizată de membrii cenaclului Sfânta casă de acasă cu genericul „Frumos Covor Basarabean”. Scopul promovării covorului și tehnicilor de realizare ale acestora ca o expresie a creativității și identității naționale.

Oaspeții au avut ocazia să admire exponatele vechi de covoare basarabene cu motive tradiționale, colectate de către organizatorii activității, împrumutându-le de la reprezentanții populației rurale. Localul ales s-a transformat, pe o zi, într-un mic muzeu „viu” al meșteșugului popular, pe cale de dispariție, într-o demonstrare a unui înalt nivel artistic de artă a covorului

Biblioteca-centru comunitar

popular moldovenesc. Activitatea a fost moderată de Olga Crevenciuc și Elena Belinschi– bibliotecari la sala de lectură. Invitații speciali la activitate au fost: Marina Caliga, profesor de canto, lector universitar de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți; Svetlana Comendant, bibliotecară, Biblioteca satul Pelinia; Ana Gangal, director, Muzeul sătesc Pîrlița; Elena Aidin, profesoară de istorie, Liceul Teoretic „V. Alecsandri”; Tatiana Căldare, director și Constantin Gogu, conducător artistic – ambii de la clubul „Veteran”. Salutând reprezentanții mass-media și oaspeții prezenți în sală, dna Olga Crevenciuc a menționat: „Mult stimați oaspeți, bine ați venit aici, la bibliotecă, la carte. Astăzi vom discuta despre o carte a destinului neamului nostru. O carte, filele căreia reprezintă istoria timpului în imagini și culori ca rezultat al căutărilor și eforturilor autoarelor anonime ale țării noastre Moldova. Am numit această carte „Frumos Covor Basarabean”. Da, anume despre ele, covoarele noastre tradiționale, care au adus cu sine din secol în secol motive originale străvechi cu anumite mesaje, vom

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

susține astăzi dialogul. Le-am putea numi poeme scrise cu fir de lână. Le-au scris femeile neamului – străstră-străbunicile noastre. Pentru ele a țese un covor era o misiune importantă a vieții. Este binevenită această măsură la care vom conversa despre importanța patrimoniului moldovenesc, apreciat în întreaga lume. Covoarele care au devenit o raritate sunt covoarele secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIXlea numite peste hotare şi „covoare vechi basarabene”. Ele demonstrează un înalt nivel artistic, rădăcinile căruia au fost cultivate cu mult înainte. În această perioadă se evidenţiază trăsăturile tradiţionale, caracteristice covorului moldovenesc, reflectate în ornamentică, compoziţie şi colorit.” Dna Elena Belinschi a remarcat despre importanța „covoarelor vechi basarabene”, care prezintă un domeniu considerabil de creaţie şi un sistem dezvoltat de procedee tehnicodecorative a populaţiei rurale din Moldova. Datorită documentărilor similare, datate cu sec. al XVII– XVIII și lăsate de către călătorii care vizitase Moldova (Paul de Aleppo, M. Bandini, M. Carra ş.a.), precum şi în secolul al XIXlea (A. Afanasiev - Ciujbinskii, A. Zaşciuc, D. Surucean, Z. Arbore, A. Iaţemirski ş.a.), avem posibilitatea de a afla despre

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

importanţa covoarelor în casa şi viaţa ţăranilor moldoveni. Iată cum descrie locuinţa ţărănească A. A. Ciujbinski: „De-a lungul pereţilor caselor ţărăneşti se află laviţe aşternute neapărat cu covoare..., covoare atârnă pe pereţi, peste aşternuturile de pat; pe acesta se înalţă clituri de perne cu feţele brodate... Prichiciurile sobei şi vetrei sunt împodobite cu covoraşe. Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor înstăriţi în care ei nu trăiesc, dar le ţin pentru oaspeţi. Acolo nimic nu se vede după covoare”. De asemenea, a luat cuvânt bibliotecara din satul Pelinia, Svetlana Comendant. Ea a menționat că motivul de participare la manifestarea dată a fost dorința de a expozita și a povesti despre covorul vechi moldovenesc din satul natal și despre portul popular. Discuția a fost reluată de către Ana Gangal, director la Muzeul sătesc Pîrlița, care a demonstrat publicului un şir de instalaţii tehnice de prelucrare a lânei și a covoarelor și a vorbit despre procedeele tehnice specifice pentru covorul moldovenesc.

Dna Elena Aidin a preluat conversația cu un mesaj interesant despre covoarele prezentate personal la expoziție, menționând: „…covoarele de față sunt basarabene, fiindcă sunt făcute din lână naturală, în culori natural obținute Biblioteca-centru comunitar

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

din plante vegetale, cu motive mici în formă geometrică, simple și elegante. În perioada anilor 40-70, atunci când femeile au început să cumpere vopsea din străinătate, pe covoare erau reprezentate flori mari, trandafiri, coșuri cu flori, păsări, animale, cerbi, muzicanți și alte ornamente; colorau lâna în culori stridente, au apărut covoarele moldovenești. Vopsirea lânei trebuie să fie cu plante naturale, așa cum se făcea prin secolele XVI-XIX. Scoarța țesută pe vertical este de ață, dură, poate fi păstrată 200-300 de ani. Lâna de oaie trebuie bine spălată, altfel covorul este mâncat de molii, nu se păstrează. Lâna trebuie toarsă în așa fel, încât firul să nu formeze cârcei, deoarece covorul nu iese neted. Firele trebuie întinse bine, dacă un fir e slăbit, nu obținem calitate înaltă”. Remarcăm faptul că UNESCO protejează tehnicile vechi, prelucrarea lânei, urzitul, țesutul la război, unde e pus accentul pe motivele autentice, nu pe covoarele cu motive împrumutate. Dna Marina Caliga, lector universitar, împreună cu ansamblul coral, a dăruit publicului un buchet de melodii. De asemenea, auzul oaspeților a fost alinat de cântecele populare moldovenești interpretate în acompaniamentul acordeonului de către dna Căldare, și dl Gogu, arhicunoscuți membri ai

Biblioteca-centru comunitar

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

clubului „Veteran”. Răspunzând la întrebările reprezentanților mass-media, participanții la manifestare au remarcat faptul că o dată intrat în patrimoniul cultural mondial, alături de colindatul și ceată bărbătească, covorul va fi o atracție pentru turiști și o imagine a țării noastre. „Sperăm cu toții că meșterii populari vor transmite meșteșugul mai departe, generațiilor viitoare, iar oamenii vor redescoperi covorul autentic și vor alege să-și decoreze casa cu scoarțe din Moldova”. Remarcăm și faptul că dezvoltărea largă a artei covorului popular moldovenesc a servit ca motiv de participare la un şir de expoziţii internaţionale. Amintim, covoarele moldoveneşti au fost expuse în 1867 la expoziţia Internaţională din Paris, apoi la Cracovia, Viena, Geneva. După anii 80 ai secolului al XIX-lea covoarele basarabene au fost prezentate la un şir de expoziţii din Rusia – la Harcov (1887), Nijnii-Novgorod (1896), Petersburg (1902, 1913). Manifestarea „Frumos Covor Basarabean” desfășurată în Sala de Lectură BMB „E. Coșeriu” le-a adus plăcere participanților și oaspeților, care au menționat sala completată din plin cu obiectele prețioase ale patrimoniului. Participanții au fost menționați cu Diplome de Onoare și Certificate de participare la manifestarea „Frumos Covor Basarabean”.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Un zâmbet pentru cei mai triști ca noi Maria Caraștefan, director adjunct, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Nouăsprezece beneficiari de la Internatul Psihoneurologic din mun. Bălți au devenit mai comunicabili, mai binevoitori, mai activi grație serviciului nou de bibliotecă „Șanse pentru comunicare”, prestat de Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți. Acest serviciu a fost preluat și adaptat de la colegii noștri de la Biblioteca

Județeană „Panait Istrati” din Brăila. Majoritatea beneficiarilor Centrului se confruntă zilnic cu lipsa de comunicare, ei fiind abandonați de familie, simțindu-se neajutorați, inutili pentru societate. Ei au mare nevoie de sprijin, căldură sufletească și să-și împărtășească retrăirile, impresiile, amintirile cu cineva. Luând în considerație situația lor de astăzi și preluând o experiență frumoasă din România, Biblioteca Municipală

„Eugeniu Coșeriu” a dezvoltat și a început să livreze serviciul de bibliotecă „Șanse pentru comunicare”, care a reușit să le aducă un pic de bucurie și comunicare în viața lor zi de zi. Chiar la primul atelier de lucru, bibliotecarii au identificat trei familii care vor primi locuință și au venit cu niște sfaturi referitor la regimul zilei și regulile de securitate în casă. În așa mod au contribuit și la integrarea în societate a acestor persoane. Ei au primit în dar Mărțișoare de la moderatorii serviciului, totodată au făcut și cunoștință. Beneficiarii au fost familiarizați și, cu regimul zilei și cu multă atenție, au vizionat prezentările, filmulețele la subiectul dat. În continuare, a fost organizat un Master Class de servire corectă a mesei și o discuție de utilizare a regulilor de comportare la masă. Roman, beneficiar al acestui serviciu, a menționat: „Chiar sunt bucuros că ați venit la noi, sunteți niște doamne așa de bune și frumoase și așa de bine ne-ați povestit. Vă mulțumim și de Mărțișoare. Eu tare vreau să mai veniți la noi și să ne învățați cum să ne comportăm când mergem la magazin, în oraș, cum să Istorii de succes

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

ne facem prieteni noi și despre ce să vorbim cu ei ca să nu se supere. Aș mai vrea să mă fotografiez cu tableta și să am și eu niște poze”. Până la finele atelierului, s-au mai

Istorii de succes

alăturat câțiva beneficiari ai Centrului prezentând interes pentru atelierele viitoare. Chiar aveau și niște propunerisolicitări. Ei au devenit mai prietenoși. Ba. Am observat că și cei mai complexați au început să comunice și să zâmbească. Membrii grupului țintă au rămas impresionați și mulțumiți de această întâlnire, având posibilitatea nu numai să afle câte ceva nou, dar și să comunice la subiecte vitale importante.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Servicii motivante pentru copii

Motto: Toate bibliotecă!

Ana Botezat, șef Filiala pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

drumurile

duc

În conformitate cu „Liniile directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare”, un rol important al bibliotecii publice constă în „susţinerea atât a educaţiei individuale şi a autoinstruirii, cât şi a educaţiei instituţionalizate la toate nivelurile” (1, p. 12) Acest gen de educaţie este o abordare a învăţării, pusă în aplicare prin servicii motivante şi de către Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coşeriu” Bălţi.

Astfel, în colaborare cu alte instituţii educaţionale din mun. Bălţi, au fost iniţiate şi organizate (în anul 2018) servicii adecvate pentru a susţine copii de vârste diferite în utilizarea cât mai eficientă a resurselor educaţionale. Pentru a-i ghida şi a-i ajuta pe copii să utilizeze Tehnologiile Informaţionale într-un mod folositor, s-a desfăşurat Serviciul de Bibliotecă „CodeLab – Învaţă coding la bibliotecă” (moderator Elena Slivinscaia), iniţiat de către Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. Atelierele de „învăţare altfel” a programării (ateliere – 24/participanţi

– 561) au avut ca scop formarea şi/ sau dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor de programare cu ajutorul aplicaţiilor educaţionale pe computer şi pe tabletă. Participanţii au însuşit concepte elementare ale programării într-un mod atractiv şi distractiv, au creat propriile aplicaţii şi/sau jocuri. Pentru copii de vârstă preşcolară a fost implementat Serviciul de Bibliotecă „ITDeceluşii” (moderator Ana Botezat), având ca scop educaţia nonformală a generaţiei în creştere. Copiii au avut posibilitatea să înveţe

într-un mod plăcut şi accesibil în cadrul sesiunilor informativ – cognitive (25 de sesiuni) diverse subiecte. Fiecare modul a înglobat instrumente de lucru şi metode active/interactive de învăţare. Participanţilor (595 de copii) li s-au format cunoştinţe şi abilităţi corespunzătoare vârstei prin utilizarea cărţii şi lecturii, desenelor animate, Istorii de succes

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

jocurilor, aplicaţiilor educaţionale pe tabletă, în concordanță deplină cu nevoile şi nivelul de vârstă al preşcolarilor.

Copiii de vârstă şcolară mică au fost motivaţi să se implice în Serviciul de Bibliotecă „StoryKid” (moderator Natalia Fotescu), pentru organizarea orelor de poveşti în format modern. Voioşi şi bucuroşi, copiii s-au încadrat în „jocul de-a povestea”. Astfel, ei au surprins frumosul şi magia, au devenit mai curioşi îmbinând cartea şi tableta. Aceste ore nu sunt doar ore de ascultat poveşti. Aici participanţii (303 de copii) au învăţat să interacţioneze unii cu alţii. Au deprins să citească. Să povestească. Să însceneze. Să înveţe prin joc. Astfel aceste ore (13 ore ale poveştilor) s-au transformat în adevărate „poveşti ale copilăriei” cu mult haz, zâmbet şi bucurie. Educaţia estetică ocupă un loc important în formarea personalităţii copilului. Acest proces depinde de ceea ce i se oferă copilului. Pentru a forma la preadolescenţi gustul pentru perceperea frumosului, a fost iniţiat Serviciul de Bibliotecă „DecoArt” (moderator Eugenia Laneţcaia). Copiii, cărora le place să deseneze şi să lucreze cu diferite materiale, au fost îndrumaţi şi susţinuţi pentru a-şi aprofunda aceste capacităţi. Pentru

Istorii de succes

ei au fost dezvăluite variate subiecte. Atelierele creative (19 ateliere) au fost o oportunitate de formare a unor tehnici şi noţiuni elementare de desen şi creaţii handmade, cât şi de dezvoltare a imaginaţiei într-un mod creativ. Participanţii (158 de copii) şi-au organizat timpul liber într-un mod plăcut şi util, creând lucrări interesante. Pentru copii cu anumite calităţi personale a fost organizat Serviciul de Bibliotecă „PlastiKids” (moderator

Tatiana Poneatovscaia). Atelierele de modelare, fiind formative şi creative, au fost un suport de completare a capacităţii de exprimare prin crearea de lucrări în plastilină, utilizând diferite platforme informaţionale. Abordarea cognitivă a subiectelor (5 ateliere creative) a reliefat la participanţi (53 de copii) imaginaţia şi gândirea, capacitatea de concentrare şi de focalizare a atenţiei. Ei şiau etichetat lucrările efectuate prin

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

socializare şi interacţiune, beneficiind de o deschidere şi o înţelegere mai amplă. În anul 2018, în cadrul serviciilor enumerate, au fost organizate 86 de ateliere/sesiuni la care au participat 1956 de copii de vârstă diferită, având posibilitate să-şi dezvolte abilităţi, să-şi modeleze atitudini, să-şi cultive propriul sistem de valori etc. În acest context, prezint şi câteva opinii referitor la aceste evenimente: Lilia Tcaci: Bravo echipa BiblioCode Bălți şi succes tuturor! Mă bucur să văd atâtea colege dornice să replice serviciul; Lolita Caneev: Супер-мега-крутая команда из Бельц! Спасибо, что вы с нами!; Неля Бабин: Mulțumim din suflet pentru activitățile organizate la nivel înalt, pentru înțelegere, pentru un parteneriat eficient, pentru răbdarea cu care ne-ați tratat copiii, pentru biscuiții mult asteptați la toate sărbătorile, pentru surprizele făcute, pentru Toate! Speram să continuăm această colaborare și la anul, cu alți copii, cu alți educatori, care așteaptă cu nerăbdare începutul proiectului de colaborare cu Biblioteca Municipală „Ion Creangă” ; Inna Berega: Sincere mulțumiri pentru această colaborare frumoasă și eficientă. Succese în continuare! Sunteți o echipă puternică!; Lidia Corenciuc: Mulțumesc pentru această colaborare frumoasă. Succese mari pe

viitor; Неля Бабин: Bravo, bravo, bravo! De fiecare dată vă admir pentru lucrurile frumoase pe care le faceți. De fiecare dată sunteți inediți și atrăgători pentru copiii din Grădinița nr. 36. Așteptăm cu drag invitațiile voastre și ne mândrim că vă avem Parteneri! Mulțumesc pentru literaprajitura!; Ina Zubrii-Sincovschi : Sunteţi o echipă minunată! Vă mulţumim pentru învitaţie!; Iulia Arlet : Mulțumim bibliotecii „Ion Creangă” și gr. „Steluța” pentru tot ce plantați în copiii noștri!; Viorica Cemîrtan: E bine când copiii noştri vizitează cu plăcere biblioteca, unde permanent sunt ghidaţi de oameni competenţi şi buni la toate. Echipa puternică rezultă rezultate evidente și frumoase. (Selectate de pe Pagina Facebook: Ion Creangă (Biblioteca Bălţi). Cu certitudine, cele realizate sunt un succes al tuturor: bibliotecari, copii, educatori, învăţători, părinţi...

Referinţe bibliografice : 1. Rolul şi scopul bibliotecii publice. În: Biblioteca Publică: Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare. Ch.: Epigraf, 2007, pp. 12 – 14. ISBN 9789975-924-57-3. 2. Servicii de Bibliotecă. În: Programul de activitate al Filialei „Ion Creangă” pentru anul 2018. 3. Pagina Facebook: Ion Creanga (Biblioteca Bălţi). Disponibilă la 21.06.2019. Istorii de succes

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Istoria prin prisma tabletei Veronica Pușcari, bibliotecar Filiala de Carte Românească , Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Biblioteca este locul unde îț i poți îmbunătăți abilitățile IT și împărtăși cunoștințele cu prietenii. Membrii comunității bălțene, în special elevii, sunt limitați în dreptul de a se documenta în vederea cunoașterii istoriei municipiului Bălți, din lipsa unui serviciu, program

de activități bine gândite și organizate. Informația se ia din internet și se culege la calculator. Se pierde legătura, comunicarea de suflet dintre generații, istorie și fapte de-ale martorilor vremurilor. În urma multor adresări ale elevilor în bibliotecă, celor 30 de chestionare oferite cetățenilor din comunitate, s-a evidențiat problema. Din aceste considerente Filiala de Carte Românească a planificat serviciul „Bălțiul-tezaur de valori”, care

Istorii de succes

ar oferi generației în creștere implicare activă în studierea istoriei municipiului prin discuții cu persoane competente, deplasări în teritoriu, pentru a face poze, selectarea informației despre locurile istorice din municipiu, ca mai apoi să monteze și un film . Astăzi, în era tehnologiilor informaționale, nu-i poți uimi pe copii cu o tabletă. Dar totuși noi, bibliotecarii de la Filiala de Carte Românească, am reușit să cointeresăm 16 elevi din clasa VII „B” de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, dovedindu-le că prin prisma tabletei putem vedea nu numai realitatea, dar și istoria. La trainigul „Descoperim Bălțiul altfel...” din cadrul serviciului „Bălțiul-tezaur de valori”, organizat la Centrul de Excelență Profesională, elevii au fost instruiți de dna N. Gherman cu depriderile și abilitățile de a folosi tableta în procesul de fotografiere și filmare. „Calea ta spre cunoaștere...”sunt deplasările în teren ale elevilor ghidați de bibliotecar, pentru a realiza cele planificate, când fiecare grupă cu mare interes și entuziasm a fotografiat și a filmat bisericile, monumentele, clădirile ce dețin o valoare istorică a

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

municipiului Bălți. Dumitru Seul, beneficiar al serviciului,

a menționat: „Nu m-am așteptat că o să fie așa de interesant acest proces

de lucru. Am mers prin oraș ca niște reporteri. Mă gândeam că îmi aduc aportul la păstrarea informației despre municipiul nostru și prin filmul care îl vom realiza, vom transmite-o și altor colegi, elevi, prieteni.” Laurențiu Pânzaru: „N-am știut că un șir de clădiri din oraș, pe lângă care treceam în fiecare zi, au o valoare istorică. E bine să le cunoască cât mai multe persoane ”. Prin SMB „Bălțiul-tezaur de valori” bălțenii vor cunoaște mai mult despre istoria și clădirile municipiului, vor manifesta stima și respectul f ață de înaintașii noștri.

Istorii de succes

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Securitatea sistemelor informaționale Silvia Popa, șef Secție Achiziții Completare și Catalogare, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Revistă bibliografică

Cunoaştem cu toţii şi utilizăm oportunităţile pe care ni le oferă tehnologiile informaţionale:

Informaţie multiplă, variată, accesibilă; comunicare nelimitată, servicii Onlyne ş.a. Însă, din păcate, ele presupun şi anumite pericole despre care trebuie să fim informaţi noi şi utilizatorii bibliotecilor. În acest scop propun atenţiei D-voastră câteva articole din revistele „Мир ПК” şi „Вы и ваш компьютер”. «Грязная и опасная сторона технологий »

Este greu de închipuit viaţa contemporană fără tehnologiile informaţionale şi respectiv fără dispozitivele electronice, dar puţini cunosc ce conţin ele şi care este impactul lor asupra mediului înconjurător şi asupra omului. Puţini cunosc că toate dispozitivele electronice conţin elemente chimice toxice, ce dăuneză sănătăţii ( Beriliu, Cadmiu, Mercur, Plumb, Arsenic). La extragerea lor are loc poluarea atmosferei, iar procesul de producere este nociv şi are urmări grave asupra sănătăţii

Colecții de bibliotecă

muncitorlor. Este contraindicată pentru sănătate şi utilizarea dispozitivelor învechite cu termen de utilizare expirat. «21 пагубная технологическая привычка и как с этим бороться »

Deprinderile dăunătoare, urâte ne pot distruge sănătatea, sau poate şi viaţa. În articol sunt enumerate 21 de deprinderi dăunătoare şi în fiecare caz individual este explicat impactul asupra sănătăţii şi regulile de securitate, măsurile de protecţie. • Folosirea dispozitivelor electronice cu mâinile murdare.

• Telefonul mobil – pe masa de la bucătărie. • Poziţia incorectă la calculator.

• Ţinerea laptop-ului pe genunchi.

• Utilizarea îndelungată, fără pauză, a dispozitivelor electronice.

• Lăsarea fără supraveghere a dispozitivelor electronice în locurile publice cu riscul de a le pierde şi a rămânea fără informaţia din ele. • Neglijarea copiilor suplimentare.

• Ignorarea ajutorului oferit de firmă

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

în rezolvarea unor probleme.

Şi multe alte deprinderi, pe care nu le luâm în consideraţie – de la cele mai banale şi până la cele mai grave. «Родительский контроль на компьютере, смартфоне, планшете »

Articolul vine cu detalii despre oportunităţile acestui program cu ajutorul căruia se poate limita timpul aflării copilului în Internet, se poate bloca Internetul pe timp de noapte. Este posibilă filtrarea informaţiei şi protejarea copilului de influenţa jocurilor violente, a informaţiei ce distruge psihica copilului, precum şi a informaţiei ce nu corespunde vârstei. «Хорошо сидим»

Autorul articolului vine cu sfaturi utile ce ne vor ajuta să facem o alegere corectă a scaunului de lucru la calculator. Ne atenţionează să luăm în consideraţie forma scaunului, ne sfătuie să alegem un scaun ce repetă forma corpului omenesc, deoarece acesta asigură poziţia corectă la calculator. Urmând recomandaţiile din articol, vom alege un scaun cu o căptuşeală potrivită care va exclude transpiraţia în timpul lucrului (nu neapărat din piele naturală). «Угрозы на которые следует обратить внимание »

Autorul acestui articol este Alexandru Gostev - expert antivirus principal laboratorul „Kaspersky”. Subiectele principale:

• Războaiele cibernetice; • Programele de spionaj;

• Atacurile prin browser;

• Atacurile prin reţelele de socializare • Atacurile prin dispozitivele mobile. «Ох, рано встаёт охрана»

Companiile care elaborează programe antivirus sunt mereu în căutare, în permanentă dezvoltare pentru a fi mereu în pas cu modificările ce au loc în lumea informaţională, pentru ca să poată preveni şi înlătura orice pericol din sistemele informaţionale. În articol sunt prezentate toate oportunităţile şi toate neajunsurile programei antivirus Web Security Spase. «Обзор Dr.Web Security Spase 11.0. Всеобъемлющая система безопасности ПК»

Aceasta nu este doar o simplă programă antivirus, ci e o sistemă complexă de securitate a computerelor personale. Viteza de utilizare este maximă. Colecții de bibliotecă

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

«Информационная безопасность планшетов»

Folosind recomandaţiile simple, pe care le propune acest articol, ne vom simţi în siguranţă la utilizarea planşetei, laptop-ului, smartphon-ului şi a altor dispozitive mobile. Pericole:

• Datele personale pot fi folosite în interese meschine.

• Acces nesancţionat cu scopul copierii informaţiei. • Dezinformarea (prezentarea informaţiei neveritabile). • Ştergerea informaţiei.

• Spargerea codului, a parolei.

• Securitatea operaţiunilor bancare.

Din cele expuse mai sus e cert faptul că tot binele este însoţit de rău pe care trebuie să-l cunoaştem şi să ştim a-l învinge. Omul informat este puternic. Suntem datori să ne informăm despre pericolele sistemelor informaţionale şi să prezentăm această informaţie tuturor utilizatorilor bibliotecii. Este necesar să însuşim şi să respectăm regulile de securitate, pentru a ne proteja şi pentru a-i proteja pe cei dragi, pe cei apropiaţi. În acest scop avem o bază sigură:

Colecții de bibliotecă

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

• Programele antivirus; • Linia fierbinte;

• «Родительский контроль».

O putem face şi prin convorbiri, dezbateri, convingere, argumentare, cu multă încredere şi pasiune. Referinţe bibliografice:

1. Бабицкий, Мирослав. Родительский контроль на компьютере, смартфоне и планшете. В: Мир ПК. 2013, N9 cc.42-45 ISSN 02353520.

2. Гостев, Александр. Угрозы на которые следует обратить внимание в 2013 году. В: Мир ПК. 2013, N 2 сс.43-44 ISSN 02353520.

3. Капранов, Олег. Kaspersky Internet Security 2016 : На защите личных данных. В: Мир ПК. 2015, N 10 сс. 38-39 ISSN 02353520. 4. Коротков, Александр. Ох, рано встаёт охрана…В: Мир ПК. 2013, N2 с.79 ISSN 02353520. 5. Логинов, Вадим. Хорошо сидим? Выбираем компьютерное кресло. В: Мир ПК. 2014, N9 сс.30-31 ISSN 02353520.

6. Налл, Кристофер. 21 пагубная технологическая привычка и как с этим бороться. В: Мир ПК. 2013, N 7 сс.71-79 ISSN 02353520.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

7. Рудомётов, Евгений. Информационная безопасность планшетов. В: Вы и ваш компьютер. 2013, N 5, сс.21-25.

8. Спектор, Линкольн. Грязная и опасная сторона технологий. В: Мир ПК. 2013 , N6 сс.36-37 ISSN

02353520.

9. Стародымов, Алексей. Обзор Dr.Web Security Space 11.0: Всеобъемлющая система безопасности для ПК. В: Мир ПК. 2015, N12 сс.34-35 ISSN 02353520.

Colecții de bibliotecă

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„Ochiu de urs” Victor Vasian, bibliotecar Secția Relații cu Publicul, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„Ochiu de urs”, o nuvelă fantastică din 1938, de Mihai Sadoveanu, una din povestirile sale cele mai complexe „O carte bună e ca și o conversație cu un om deștept.” (L. Tolstoi) Colecția de carte rară a Bibliotecii Municipale ,,Eugeniu Coșeriu” Bălți a fost constituită după redeschiderea Bibliotecii publice în 1945, din donațiile persoanelor fizice din oraș și a donațiilor bibliotecilor publice din republică. Pe parcurs, Biblioteca a mai completat colecția prin achiziția unor ediții de preț. Astăzi, fondul de carte rară constituie 164 de cărți în șase limbi: română, rusă, engleză, franceză, italiană și germană. Colecția include: cărți vechi românești (1925-1945); cărți vechi în limba rusă (1848-1964); cărți vechi în limbi străine (19101943). În continuare, voi atrage atenția asupra unor opere de valoare peste care s-a așezat praful vremurilor, dar care au fost păstrate în fondul Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu”. Depășind caracterizările larg acceptate și devenite loc comun, care-l

Activitate de cercetare

prezintă drept „maestru al descrierilor de natură”, sau pe cele livrești, „creator al unui stil original ce valorifică lexicul cronicarilor”, îl putem (re)descoperi pe Mihail Sadoveanu ca pe un mare prozator al secolului XX, care poate fi citit cu plăcere și în secolul al XXI-lea. Volumele sale sunt o pledoarie în acest sens. Mai mult, ele se pot constitui în reale surprize pentru cititorii care, dintr-un motiv sau altul, au uitat gustul narațiunii scrise întru obținerea unei morale, dar cu un talent care elimină orice aer vetust. În anul 1938, 6 februarie, lui Mihail Sadoveanu i se înmânează, în cadrul unei solemnități, diploma de „doctor honoris causa” al Universității din Iași. În acest an apare și volumul „Ochiu de urs”, creație care surprinde splendorile naturii, această lucrare fiind una dintre povestirile cele mai complexe ale lui M. Sadoveanu. Scriitorul scrie despre o întâmplare a lui Ursake Nicula, una cum că

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

„nici în cartea lui Alexandru Machedon nu se scrie”. Apare în octombrie la editura „Cartea Romanească”, în volumul omonim ce mai cuprinde povestirea pescărească „24 iunie”, cu care împărtășește efectele terapiei naturii în regenerarea lăuntrică a individului, pusă alternativ sub auspiciile vegetalului și geologicului montan sau ale solarității solstițiale din imperiul acvatic al Deltei. Cu prilejul uneia din serile vrăjite ale cabanei, îi va fi dat să asculte varianta rudimentară a poveștii despre „oameni a caror viață a fost învolburată de acele întâmplări vechi și tragice” (Ionel Pop), care vor alcătui suportul nuvelei sale desăvârșite. În spațiul fictiv al operei scriitorului, nuvela a fost alăturată, succesiv, potrivit tipului lecturii aplicate, povestirilor de vânătoare și pescuit. Ca în toate scrierile autorului, distingem și aici două niveluri narative: al faptelor propriu-zise, dincolo de care se întrezăresc conturele arhitecturii simbolice de profunzime a textului. În ciuda împotrivirii mamei sale, dar cu încuviințarea tatălui ei, Irimie, Ana s-a căsătorit cu pădurarul Nicula Ursake, zis și Culi. Acesta din urmă este fiul unui coleg de armată al lui Irimie și locuiește, împreună cu mama sa, nana Floarea, într-o casă izolată din vârful munților. Culi Ursake, unul dintre cei mai

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

buni paznici ai terenurilor de vânătoare de la apa Frumoasei, devine, începând dintr-o zi de marți, 15 noiembrie 1926, protagonistul unor întâmplări ieșite din comun, pe care se iluzionează că le-ar putea controla, stăpâni, ajutat de însușirile detectiviste dobândite din lecturile cu subiecte cinegetice și polițiste. Luându-se pe o urmă de urs, pădurarul are sentimentul de a fi intrat într-un spațiu misterios, având chiar și atribute infernale. Culi este o victimă a imaginației proprii. Cercetarea spre a afla hoțul butului de cal, fiind „după părerea lui Culi, mai mult polițienească decât vânătorească”, se produce în capul pădurarului o confuzie periculoasă, de obiect și de metodă. Culi descoperă ceva neobișnuit, pădurea devenindu-i străină. Nu pădurea îl refuză, aflăm, ci el refuză pădurea. Pentru el, „în pădure toate sânt limpezi și se cetesc ușorˮ (14). Se vedea străin într-o pădure ca a sa (18), gândindu-se mereu la ale sale, care erau „pădurea și dihăniileˮ. Nici un secret nu există pe care pădurarul să-l violeze. Ne dăm seama cu toții că există doar secretul pe care el însuși îl introduce, odată cu ipoteza că hoțul de carne ar fi altceva decât e firesc să fie, adică un urs flămând și agil. Imaginația lui Culi este aceea care creează secretul. Ursul ia forma diavolului sau a calului. Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Locurile își schimbă înfățișarea, o ceață deasă învăluindu-l pe pădurar, tăindu-i retragerea. Cățelușa sa este singura lui salvare, fiind singurul contact cu lumea vie, mintea sa fiind parcă rătăcită în labirintul ipotezelor proprii. Culi se dovedește un mitoman în toată regula, o persoană care a avut tendința de a denatura adevărul, inventând fapte care nu s-au petrecut în realitate. Badea Toma e un om cărunt și cuviincios, cu frica lui Dumnezeu. Traian, „un băiat tânăr și buiac, fără griji și fără necazuriˮ, putând să facă o glumă, neștiind că inima lui Culi e neagră ca tina. (22-23) Pădurea era cufundată în somnul de cremene al muntelui. În Culi (Nicula) Ursake, un tovarăș de breaslă, exilat la marginea lumii. O rătăcire stă la originea întâmplării sale. În Culi „se tulburau veninurile supărării. Deloc „nu-i plăcea întâmplarea cu acel drac/ diavol de ursˮ. (32) O părere a sa despre femei este că toate-s la fel, fie bătrâne, fie tinere, având și ele vorbele lor anumite și socotelile lor viclene. Culi, într-un timp dă o replică, anume că muierii nu-i trebuie altceva decât pe cel cu coarne și coadă, pe lângă faptul

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

că Dumnezeu i-a dat de toate femeii sale, casă bună și bărbat bun. Maică-sa îi reproșează bărbatului că mai bine ar fi fost ca al lor Culi să se fi născut popă, Culi rămănând „plin de nedumerireˮ. Aceasta pentru că ei ar fi avut în acea vreme „doctoriileˮ, că l-ar fi avut fără doar și poate și pe doctor. Căutând ursul, întâmplător, o întâlnește pe Vidra, cățelușa lui de vânat, care căuta urma cerbilor răniți. (42) Ea fusese pusă cu nasul pe urmele lui Culi Ursake de către maică-sa, acest fapt fiindu-i de mare folos. (44) Ajungând acasă, nu era în apele sale. Lui Culi i se năzărea chiar că ar fi ajuns pe „celălalt tărâmˮ, ademenit de necuratul. Ochiul ursului ar fi ochiul diavolului. Lucrurile au și un aspect patologic, fiindcă pădurarul, căruia i-a murit soția, a suferit un șoc, peste care s-a suprapus întâmplarea cu ursul. Însă, când, după însănătoșire, se duce împreună cu un vânător să caute iarăși fiara, Culi vede, în locul ursului, calul său. Observăm că e o halucinație de-a sa, căci, întorcându-se acasă, găsește calul în grajd. Pădurarul nu-și revine decât când se convinge că sălbătăciunea în care a tras vânătorul a fost cu adevărat ursul. După ce a născut greu un băiat pe nume Octavian, Ana este bolnavă și are permanent febră. Din cauza faptului că doctorul nu putea ajunge în acele pustietăți, soacra sa încearcă să

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

o vindece cu leacuri băbești, dându-i să bea sânge de cocoș negru. Aproape în fiecare noapte Culi are coșmaruri în care soția sa dă copilul unei fete blonde și traversează un râu pe trunchiul unui copac, dar cade în apă. Iarna următoare se dovedește a fi foarte aspră. Domnii de la Sibiu care anunțaseră că vin la vânătoare și-au amânat planurile, iar prin acele părți se pripășise un lotru pe care jandarmul Alecu vrea să-l prindă și să-l dea pe mâna justiției. De la alți pădurari, Culi află că vânatul era distrus sistematic în ultima vreme de un prădător. El pune capcane și într-o zi cețoasă vede un urs mare care înșfacă momeala lăsată într-o râpă. Culi pregătește pușca, dar, când urma să tragă, ursul se uită fix la el și-l derutează. Pădurarul pornește în urmărirea ursului, dar acesta dispare în pădure. Ajuns acasă, mama sa îi spune că trebuie să plece neapărat cu fata la spitalul din Sebeș, deși până acolo sunt peste 30 de km. Maica Domnului i s-a arătat Anei și i-a spus să coboare din munți. La auzul acestei vești, Culi, care fusese până atunci absent cu gândul, tresare pentru că tot pe la acea oră văzuse și el ursul în râpă. Cele două femei și Culi pornesc a doua zi cu sania la vale, pentru a ajunge la oraș. Viscolul se întețește pe drum. Calul își rupe piciorul, iar pădurarul este nevoit să-l împuște pentru a-i curma suferința. Culi

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

începe să tragă sania el însuși, dar Ana moare pe drum. După înmormântarea soției, pădurarul devine din ce în ce mai tăcut și comportamentul său este straniu; el zace zile întregi în pat, are gânduri negre și suferă din punct de vedere sufletesc. Dându-și seama că a pătruns ceva necurat în sufletul fiului ei, nana Floarea stropește gospodăria cu apă sfințită primită de la părintele Bogdan. Ea îi spune că trebuie să-și continue viața pentru că are un copil de crescut. Mama îl duce apoi la grota unui pustnic, unde mai fusese demult și cu soțul ei. Nana Floarea îi spune sihastrului că băiatul ei „și-a întors fața de la viață” și că nu-i dă pace permanent un ochi de urs (simbolul diavolului). Pustnicul îi citește tânărului din Biblie. Dându-și seama că momentul în care au început toate necazurile este cel în care s-a uitat în ochii ursului, Culi urcă la cabana de vânătoare din pustietatea muntelui și încearcă să dea de urma animalului. El se izolează de toată lumea și nu lasă pe nimeni să vină la el, într-o încercare de retragere. Culi stă toată noaptea în ascunzătoare și spre dimineață aude un mormăit. El țintește ursul și-l împușcă, iar în acel moment i se pare că o vede peste râpă pe Ana, care-l privește cu dragoste. Cu ajutorul câinelui Vidra, pădurarul găsește ursul mort la rădăcina unui copac. Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

O rătăcire deci stă la originea întâmplării lui Nicula Ursake, un tovarăș de breaslă, exilat la marginea lumi. Felul în care se petrec faptele în „Ochiu de urs” relevă stranietatea perimetrului forestier crezut familiar și transformat brusc într-o veritabilă capcană: „Pustia s-a îngustat, sălbăticia codrului s-a strâns grămadă, potecile s-au oprit, sunetele s-au strâns. Zadarnic ar da glas. Zadarnic ar detuna cu carabina. Sunetele cad la o sută de metri, ca niște vreascuri”. Deși firea lui Culi e „îndrăzneață și bărbătească”, necazurile din ultimul timp pricinuite de boala soției adaugă în el o „îndărătnicie” ce se va amplifica necontenit din clipa când mama lui, nana Floarea, decide că Ana trebuie dusă la spital. Fatalist, neîncrezator în doctori, Culi acceptă călătoria, caută primejdia în vreme de iarnă, doar spre a se vedea „câte întâmplări pot fi pe lumea asta” și „la cât nacaz poate ajunge un om blajin ca el”. Numai că și de această dată faptele, accidentele drumului, moartea soției lui Culi, Ana, îi depășesc lui capacitatea de prevedere, nuvela inițiându-ne în relativizarea unei convingeri încrezute și, paralel,

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

punctul culminant al „ceasului crâncen” trăit de erou, consecutiva șocului nervos pricinuit de moartea Anei. Bolirea de luni în șir a lui Culi, îngrijit de medici, dar și tratat vrăjitorește, ia sfârșit în clipa când înțelege cum „cu toate cărțile lui din raft și cu toate însușirile de polițist n-are ce și de ce să judece”. Dispariția butului de cal, pus momeală pentru urși la observatorul dintr-un loc ascuns al pădurii, e „ceva încurcat și bizar”, din alt domeniu, ce trebuie cercetat „după normele polițienești, și adevărul, crede el, nu se poate să nu iasă la lumină”. Falsă în judecata „polițistului” este concluzia „nu poate fi nimeni” în pustietatea dintre Prelunci și Valea Mare, unde „nu se vede cu anii obraz străin” și unde „singurătățile s-au așezat în domnia lor de iarnă”, numaidecât contrazisă de apariția ursului, a cărui privire oblică îl atrage într-o urmărire fără noimă spre „locuri înfricoșate”, din care-l salvează, călăuzindu-l spre casă. Vidra, cățelușa sa de vânătoare, cât mai cu seamă premisa raționamentului, potrivit căreia „în pădure toate sunt limpezi și se cetesc ușor”, „numai între oameni mulți și departe, fie și la Sebelul săsesc, treburile încurcate și ciudate pot căpăta caracterul anumit la care cugeta el”. O anume explicare a halucinațiilor lui Culi ne-o furnizează boala sa. O alta

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

trebuie legată de pasiunea de detectiv pe care pădurarul și-o admitea singur, citind romane polițiste. Traian e un fecior blând și bun de-al său, în care Culi își putea pune toată credința. Floarea este mama lui Culi. Nana-Floarea când i-a sărutat mâna, pe Traian l-a zguduit un spasm, ea menționând că doar pe el îl are, pe Culi, bucurându-l nespus în acest fel. Ulterior, ea s-a retras, Culi neputând s-o vadă, lăsând să-i curgă lacrimile. Alt fecior n-avea nana-Floarea. În el îi era toată puterea. Nicula Ursake slăbise tare, fiind „pălit de obrazˮ și „cu ochii trudnici”. A dat necazul peste ei. Se aflau într-o vreme într-o împrejurare dintre cele mai grele. Nevasta cea tânără era moartă în sanie. Murgul pierit întrun loc mlăștinos, în „mărghilă”, iar pruncul țipând în cóvrul, adăpostul din sanie. Nana-Floarea-l iubea foarte mult. Ea vedea în suferința năprasnică a lui Culi „un ochiu de urs”. Când suspina, remarca plină de seriozitate că și brazii au viermii lor, care-i rod la inimă, astfel înveselindu-l pe Traian, bunul și blândul fecior al lui Culi Ursake. Despre biata Ana nu se putea spune că n-a fost frumoasă și drăgăstoasă și blândă. Unicul neajuns pe care-l avea era că nu-i plăcea să se scoale dimineață. Ea a murit în urma accidentului, lăsând un copil orfan

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

în grija unei femei. Nana-Floarea, cumpărându-i laptele și hrănindu-l, se îngrijora pentru Culi, nepotul ei, care a avut un șoc nervos. Ceea ce i-a rămas de la soțul ei a fost multă grijă cu care s-a hrănit, ridicându-l pe Culi, dar și multă sărăcie cu care s-a „învelit”. În privința ursului, nu mai descoperea „nici o dușmănie și nici o drăcărie, căci spaima lui de-atunci își avusese pricina în supărările lui proprii, clocite și înveninate”. Revigorat de mireasma pădurii, pe care o primește de la pământ și brazi „până în fundul sufletului”, Culi se va îndrepta spre o nouă viață. Ceea ce ni se sugerează prin trăirile de mare complexitate ale personajului e felul cum acesta „s-a bucurat de viață și dragoste, nefiindu-i încă dat să bănuiască puterile necunoscutului”. Aici începe adevarata „coborâre în infern”, călătorie pe care Culi însuși o va istorisi ulterior, în nopțile de insomnie ale bolii, zice că, intrat printr-o poartă neagră, s-a dus pe celălalt tărâm, acolo fiind ademenit, după el, Necuratul în felurite chipuri schimbate. Dar mai ales s-a îmbrăcat acel Necurat în aratare de urs, cu un singur ochi; tot clipind din acel ochi, așa, ca dintr-un jar. Ca scenariu inițiatic, nuvela a fost citită începând de la semnificația deținută în toponimia sadoveniană, un prag de trecere către Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

„alt tărâm”, ne-am convins. Ursul, într-un timp, a fost împușcat. El fura și mânca șuncile oamenilor. Era un animal frumos, dar neavând nimic deosebit în afara blănii întunecate. S-a scos blana ursului pentru a fi dată la vânzare. Din carnea lui se pregătea șunci. Ca orice peripeție fantastică și acestea pot primi mai multe explicații, fără ca scriitorul să fi avut neapărat în vedere vreuna. În definitiv, introduce un sens alegoric și fantasticul se spulberă. De ce s-au rătăcit călătorii mergând spre Hârlău? De ce s-a rătăcit Culi urmând pe hoțul butului de cal din hochstand. Densitatea celor două narațiuni vine din misterul lor. Observatorul Mihai Ungheanu a propus pentru această lucrare o frumoasă ipoteză bazată pe compararea cu Ursul lui Faulkner: uciderea ursului ar fi sacrificiul ritual pentru îmblânzirea (civilizarea) pădurii simbolice. În Ochiu de urs pădurea este demult domesticită, ca o mare „rezervație naturalăˮ; e o încercare de răzvrătire a duhului vechii păduri. Mihai Ungheanu mai susține, foarte convingător de altfel, motive de îndoială pe anumite segmente. Revăzut, Ochiu de urs devine, tot mai desluşit, expresia tămăduirii unui om de o „vrăjmăşie” care „s-a stârnit”

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

asupra sa: nevasta unui pădurar ce trăieşte izolat, în vârf de munte, suferă şi moare, fiind ca moartea Euridicei, care are ca efect coborârea lui Orfeu în infern - în acest caz un infern interior. Ochiul de urs, despre care se spune că ar fi „însuşi Necuratul”, este prilejul „înduhovnicirii” progresive a lui Culi Ursache, în urma vizitării Pustnicului (la iniţiativa mamei lui Culi, o femeie energică şi robustă). Semnele „eliberării” sale de obsesia „ochiului de urs”, prietenul cu care are un „rămăşag” - sunt retragerea sa la o cabană (foarte asemenea unei chilii), postul şi rugăciunea. Acolo îşi „exorcizează” Culi „vrăjmăşia” din suflet, acolo îşi înţelege şi iartă viaţa. Şi tot acolo deprinde a trăi sfatul Pustnicului: „Împacă-te cu oamenii şi legile lor ca să te linişteşti!” Bătălia lui Culi cu o „asemenea suferinţă” e când „minimalist” sugerată, când ostentativ enunţată. Pe de altă parte, o judecată mai aspră ar putea vedea în însăşi construcţia personajului Ana (soţia lui Culi), premise pentru cuibărirea unor „farmece” şi purtări nefireşti, care îi şi aduc sfârşitul, după ce dă naştere copilului lor, Octavian. „Mai bine te făceai tu popă!”, îi spune lui Culi mama sa iubitoare, adăugând că, dacă era popă, locuiau la oraş, nu în creierii munţilor, unde nu găseşti niciun doctor la nevoie. M. Sadoveanu se arată stăpân pe

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

un talent original izvorât din fondul propriu al țării în care s-a născut. Stilul său este poetic, expresiv, cromatic, echilibrat, cu elemente de specific național bogat, cu iz arhaic și impregnat cu elemente dialectale moldovenești, multe din paginile lucrărilor sale fiind considerate poeme în proză. Cititorul are parte de multe expresii frazeologice populare și dialecte, de exemplu: a umbla cu luare aminte, a te duce pe celălalt tărâm, a-ți pune toată credința în cineva, a fi în apele tale, a băga de seamă, a-ți pierde mințile, a privi țintă, a ieși la lumină, a băga de seamă etc. Poetizarea textului se face prin expresii figurative de tip metaforic, prin construcții ca: îi înfloriseră obrajii; răsăritul încununa cu aur depărtările etc.; prin simboluri. Expresivitatea crește prin folosirea de comparații, metafore etc. Rezultă și din utilizarea termenilor rari ca: spuzită, sudalmă, cotlon, perine, beregată etc. Sadoveanu utilizează cu predilecţie un limbaj parabolic. Știe să creeze expresii poetice, să folosească termeni cu valoare expresivă, am observat cu toții: „mâni, să mâie, să puie, ici, pâne, să ne luăm la trântă, râdea știrb, a mas la Braniște, să deslege, ai fos etc.ˮ Nuanțarea, expresivitatea se realizează așadar și prin cultivarea termenilor rari, dialectali, prin folosirea a numeroase construcții care caracterizează o

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

situație, un erou. Stilul este poetic, expresiv, cromatic, echilibrat, cu elemente de specific național bogat, cu iz arhaic și impregnat cu elemente dialectale moldovenești, multe din paginile lucrărilor sale fiind considerate poeme în proză. M. Sadoveanu se arată stăpân pe un talent original izvorât din fondul propriu al țării în care s-a născut. Fără doar și poate, stilul sadovian arată o maturitate artistică atinsă, autorul nostru având o apartenență la linia realismului liric, astfel continuându-l pe Ion Creangă (așa cum el însuși o mărturisește). El recreează un climat social-istoric, nu-l reconstituie, ci dă aspectul popular al tradiției povestitorilor populari, avându-i ca model pe Ion Neculce și Ion Creangă. Realismul liric, ca mod de a scrie al lui M. Sadoveanu, ia ființă, precum și o parte din motivele universului pe care îl creează. Folosește expresii ale limbii vorbite cu scopul de a da, prin caracterul oral al limbii folosite, mai multă viață textului. E de notat și tipul de imaginație, ingeniosul, jocul, viclenia narațiunii, pe care Sadoveanu și-l permite cel mai des. Tonul original îi dă acel amestec de lirism și reflecție. M. Sadoveanu e un mare povestitor. Al. Paleologu scrie un comentariu strălucit la Ochiu de urs. Evidențiază înainte de orice latura ascunsă, cea ezoterică, altfel spus, în Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

acest roman stabilind o serie de relatări ale unor fapte extrem de interesante, care eliberează înțelesuri adânci, nepercepute până acum de critică. În opinia criticului, „izbăvirea omului și pacificarea pădurii depind fără doar și poate de uciderea fiarei”. Revenirea la lumina și reintrarea în circuitul vital prilejuiesc autorului splendide pagini despre fragilitatea ființei umane, dulceața părerilor de rău, veșnicia naturii, unde proza scriitorului se lasă impregnată de obsesia lui „fugit ireparabile tempus”, într-un cadru unde „pustietatea muntoasă, codrul apărat de propriile-i sălbăticiuni, râul și lacurile geologice sunt metaforele eternității pe care le caută și le masoară metaforele vremelniciei”, care „toate vorbesc sufletului nostru de o mare fabulă a eternității pe care o povestesc și o susțin personaje fantastice: Pământul, Codrul, Apa și Văzduhul ca într-o Kalevala autohtonă. ” (Vl.Streinu) Într-o evocare a statornicirii estivale a marelui prozator pe meleagurile transilvane, Blaga scria în 1955: „În cursul anilor petrecuți în străinătate mi-a venit cândva o neașteptată veste: Mihail Sadoveanu își clădea o casă de vară în Valea Frumoasei. Am tresărit ca de un ecou al copilăriei. Ce l-o fi îndemnat, mă întrebai singur, pe scriitorul nostru, care-și îndeplinea în

Activitate de cercetare

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

lume slujba de poet, să-și aleagă pentru odihna de vară tocmai acest loc? Mulțimea păstrăvilor din apa Frumoasei, iezerul cu oglinda de cleștar de subt stâncile Surianului, basmele auzite la BraduStrâmb, slava albastră sălășluită deasupra piscurilor. Oricum, pentru mine, care aflam vestea, se așeza atunci, în valea copilariei mele, însuși duhul întrupat al naturii românești”. „ Nuvela a fost ecranizată. Filmul „Ochiu de urs” a fost vizionat de 1.392.893 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În „Istoria filmului românesc (18972000)” (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că este „un film polemic, o replică la modalitatea „descriptivă”, evidentă în mai toate peliculele inspirate din opera ilustrului prozator moldovean. Ochiu de urs este o încercare, nu lipsită de reușite (de portret, psihologice, de atmosferă), de a pătrunde în universul mitic al pădurii românești”. Stere Gulea a apelat la interpreți în mare parte noi: Dragoș Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu etc. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: „Doborât

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

de pierderea soției, un tânăr cioban „și-a întors fața de la viață” într-o acută depresiune. El izbutește să răpună ursul a cărui privire crede că i-a adus nenorocirea. Filmul este o adaptare a nuvelei omonime de Mihail Sadoveanu, cu exces de ritualuri ezoterice și farmece țigănești. Lipsesc „doar” aura poetică, fabulosul și miticul. Nici un fior de parfum moldav, numai lentoare pustie cu pretenții de „atmosferă” și „interesante” compoziții în dominantă albă ale operatorului Florin Mihăilescu. Personajele se exprimă în cel mai curent idiom dâmbovițean. Singura care are curajul să pună culoare locală și diversitate în rostire e Vicoveanca, și

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

de aceea e și cea mai credibilă. Referințe bibliografice: 1. Sadoveanu, M. Ochiu de urs. București: Cartea românească, Iași, 1938. 229 p. 2. Sadoveanu, M. Drumuri basarabene. București: Saeculum, 1992. 5 p. 3. Sadoveanu, M. Zece povestiri. Antologie și prefață de N. Manolescu. București: Minerva, 1974. 5,18 p. 4. Alexandrescu, Emil. Literatura română. Ediția a III-a, Ch., 2000. 303 p-304 p. 5. Ciocanu, Ion. Literatura română. Studii și materiale. Chișinău: Prometeu, 2003. 230 p. 6. Crăciun, Gh. Istoria literaturii române, Chișinău: Cartier educațional, 2004. 548 p.

Activitate de cercetare

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

The reading problem Ala Tonconog, English teacher, superior pedagogical degree, Public Institution High School “C. Stere”, Soroca

All secondary school teachers, no matter what subject they teach, must face up to the necessity of teaching reading in their classes. Reading is a difficult skill that takes years to mas ter. For most of us, it is a skill we must continue to learn well into our adult lives. Even then, none of us reads as well as we might. Undoubtedly, two of our best students will not have mastered all the skills they need to become efficient, effective readers and some of our students will be truly disabled readers. If they are ever to become efficient readers and gain the most they can from our courses, someone must teach them how to read the content of our courses. We must do teachers this work.

Reading skills should be taught functionally. Therefore, a teacher must teach reading skills in regular content courses. Content courses provide a milieu in which students can both learn and apply reading skills. Furthermore, when the teaching of the reading skills succeeds, the con tent reading will also be successful and students will be rewarded with feelings

Unele gînduri despre...

of satisfaction rather than frustration and failure. Thus, we see that teach ing reading skills in the content courses accomplishes several goals at once. After all, have not we already learned that to practice in context is usually much more effective than to practice out of context? To be successful in teaching reading to students in our content area, we should address ourselves to questions such as the following. 1. What reading and study skills are necessary for success in my study area? 2. How can these skills best be taught? 3. When should they be taught?

4. What are the best techniques for teaching them? 5. What are the best materials for teaching them?

As a rule, content-area textbooks are not easy reading—not even for good readers. They present new concepts in a jargon new to the students. Both the new ideas and the new language are essential parts of the discipline to be studied, for in each discipline, new

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

words are used to express new concepts, or old concepts that have acquired new names and familiar words have taken on new meanings. Not only do the fields use different vocabularies, they require different reading strategies. Reading a page of an algebra text is different from reading a page of a novel! In addition, reading in certain disciplines requires specialized skills. Reading in history or geography requires some fluency with maps; mathematics reading assumes the ability to read equations. The only person competent and available to teach these special skills is the special ized subject matter teacher concerned. When we teach our students how to read and study the subject matter in our courses, we should center our teaching on our content, not on reading. We should use regular classroom texts and ancillary readings. It is good to select our lesson content for subject-matter objectives, not reading objectives. We should adapt our teaching of reading skills to our content objectives. It is necessary to teach the reading skills students need for learning a particular kind of content when we teach that content, to keep special lessons in reading to a minimum and even then aim the reading lesson at the content of the unit under study. We should remember, we are a content specialist,

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

and reading is one of the tools for teaching our content. The skills of reading do not differ so much from grade to grade and subject to subject as you may think. The differences are not so much differences in kind as differences in degree. As the students move up the ladder from grade five to grade twelve, their skills should become stronger and more sophisticated. Similarly, in the content fields, it is not so much that one uses different skills, as that one must emphasize different skills. Consequently, students will not come to us unskilled. What we must do is to take the students where we find them, teach them how to choose correct approaches to use, and how to carry out the skills needed for these approaches. If we teach in a middle school, our job for teaching reading skills is somewhat more complicated than it would be if we teach at the senior high school level. At this level, we must teach both the basic reading skills and the study of the discipline. Because some boys and girls have learned to read quite well in the earlier grades, do not assume that they no longer need instruction in basic reading. All middle scholars need instruction in all reading and study skills. They particularly need instruction in the connective prefixes, Unele gânduri despre...

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

suffixes and technical vocabulary of the discipline. To prepare our middle school students for their high school courses, we should read several high school textbooks in our field carefully and use them as a source of vocabulary connectives and the like in your own courses. The high school reading program should be somewhat different from that of the middle or junior high school. It should provide remedial help, re -teaching and review of the basic reading skills. Since this is the educational level when academicians take over, we should be ready to help students master the jargon of the discipline and find the meaning of esoteric academic writing. In spite of many changes, reading remains the heart of the secondary school curriculum. Therefore, every teacher should be a teacher of reading. Although reading specialists may teach remedial programs and courses for slow learners, subject-matter teachers must assume responsibility for developmental reading in their subjects. Selecting the proper reading material is essential. Probably no one text can ever be adequate. To utilize many readings in their classes and to develop techniques for individualizing

Unele gânduri despre...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

instruction would usually be more satisfactory. For this reason, full use of the library and the development of classroom libraries is essential. Ordinarily the reading selection should be matched to the reader’s skill. Boys and girls must be taught how to use books effectively and efficiently. They need to know how and when to skim, how and when to read closely and how to use the aids provided by the author and publisher. Subject teachers must also help students to develop their vocabularies and to read for comprehension. Part of their job is to point out new words and ideas and to suggest methods by which the students can get the most from their reading. However, most important of all is their obligation to teach students to read critically with open minds. For students to learn to evaluate what they read is perhaps just as important as their learning to read with understanding. Oral reading has been neglected in the secondary schools. If students are to be asked to read orally, they should be taught how. On the other hand, teachers must be wary of fads that cause us to emphasize the wrong objectives in our teaching. A recent example is the fad for speed-reading. Going through a book quickly is not always a valid goal. Rather, the students should learn to adapt their reading attack to the material to be read.

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Cuvântul cărții Svetlana Boico, bibliotecar Serviciul Informativ-Bibliografic, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Într-una din zilele de serviciu, îndeplinindu-mi obligațiunile funcționale, și anume descrierea bibliografică a articolelor din periodica recent primită, am atras atenția la două articole din ziarul „Literatura și Arta” de la 8 februarie curent. Acestea sunt: articolul scris de protoiereul mitrofor Gheorghe Cojocaru „Legile Împăraților Constantin și Elena lucrarea Duhului Sfânt” și articolul scris de preotul Octavian Moșin „Nu mai știm ce înseamnă smerenie”. Gândurile-mi au început să se învârtă ca un roi de albine în jurul frazei ce ține de Legile creștine elaborate de împărații Constantin și Elena și care sună astfel: „...care să renască și să însănătoșească viața morală a lumii...” și în jurul enunțului preotului Octavian Moșin: „Tânăra generație nu mai este educată în duhul că „demnitatea umană a credinciosului e manifestată prin umilință, înălțarea – prin căderea în genunchi; mândria – prin lipsa de orgolii; perfecțiunea – prin armonia dintre gând, vorbă și faptă” (N. Dabija). Aceste articole ating problematica actuală a dezvoltării sufletești, culturalspirituale și duhovnicești a generației în

creștere. Voi începe însă de la unele momente din viața zilnică, pe care leam observat și datorită cărora m-am hotărât să le expun în aceste rânduri.

În memorie, îmi reînvie situații reale care s-au întâmplat într-un market din oraș, unde procuram zilnic produse alimentare. Aici erau scoase în vânzare și aranjate pe rafturi Cărți pentru minori și adolescenți. Deseori, privirea îmi era atrasă de aceste Cărți ilustrate în culori vii, aprinse. Copertele lor parcă emanau fericire, lumina soarelui, zâmbetul mamei. În așa momente observam că și alte Personalități erau încântate de Cărțile frumos ilustrate. Erau Copiii de vârsta preșcolară. În timpul când părinții erau ocupați de alegerea productelor și celor de-ale gurii, ei, Copiii, admirau încântați Cărțile: se apropiau, le priveau, apoi... își alegeau „...una..., cea mai minunată,... o să fie întotdeauna lângă mine, o s-o admir permanent...”. Cu așa gânduri, expuse în voce, micuții ... luau Cartea de pe raft și, bucuroși, intuind plăcerea ce va urma, o duceau părinților, pentru a fi procurată. Dar..., în numeroase cazuri de acest fel, eram Unele gânduri despre...

Biblio-info nr. 1 (32) 2019

martoră a lacrimilor mari pe fețele copiilor din cauza refuzului părinților, care motivau astfel: „Înțelegi, micuțule, acum mămica nu are bani pentru a-ți procura această carte, costă foarte scump...”; ”Nu pot să-i procur cartea, n-o să ne ajungă pentru bere...”; ”Dacăți cumpăr această carte scumpă, n-o să plătesc căldura și lumina și-o să locuim acum, iarna, în întuneric și în frig, doar tot una nu înțelegi nimic, ce-ți mai explic și eu...”. Permanent, mă indignam în sine de cele auzite: „Cum se poate, doar dezvoltarea sufletului începe anume la această vârstă minoră și rolul Cărții este incontestabil”! Mai multe situații de acest fel, desfășurate în timp și spațiu, m-au îndemnat să meditez asupra valorilor: Carte, Suflet, Armonie. Ele, gândurilemi, ca bătăile ritmice ale tamburului, se rânduiau, unul după altul și se repetau până la infinit aidoma unui ecou: „dragostea de carte”, „dezvoltarea sufletească a micuților datorită cărților”, „cărți scumpe și părinți fără bani”, „dezvoltarea sufletească a micuților datorită cărților”, „copii în lacrimi”, „dragostea de carte”... Chibzuind asupra acestor evenimente, am ajuns la concluzia că, la momentul actual, accentul educației copiilor în familie este pus pe traiul

Unele gânduri despre...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

biologic, a cărui preocupare principală o constituie cea legată de hrană, îmbrăcăminte și, posibil, în mai multe cazuri, părinții nu posedă cunoștințe cum să educe spiritual un copil. Problema poate fi ascunsă și mai adânc – în golurile educației moral-spirituale, primite cândva de însuși părinții. După mai multe zile de cugetări asupra acestor momente, am tras o paralelă între misiunea dascălului ce ține de a aduce lumina în sufletele oamenilor prin Cuvântul lui Dumnezeu pentru „renașterea și însănătoșirea vieții morale a lumii” și datoria părinților de a depune efort și a crește copii sănătoși atât fizic, cât și spiritual și sarcina bibliotecarului, care e de a umple aceste goluri în dezvoltarea moralspirituală a minorilor, adolescenților, chiar și vârstnicilor, dobândite de ei în diverse perioade ale vieții. Anume la acest capitol, un rol important îi revine bibliotecarului, misiunea căruia ține de îmbogățirea vieţii spirituale a cetățenilor și dezvoltarea lor personală prin prezentarea și promovarea Cărții la diverse activități și anume: la audiţiile de muzică clasică sau modernă, la vizionările de filme, la lecturile publice, la serviciile oferite, la desfăşurarea de activităţi pe bază de voluntariat etc. Părerea mea este că numai în așa

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

mod, noi, bibliotecarii, vom cultiva dragostea de Carte, deci vom depune un aport important la dezvoltarea spirituală a personalității la generația în creștere, care prezintă viitorul nostru. Cartea este principalul instrument al cunoașterii și datorită ei este posibilă atingerea înălțimilor în formarea unei personalități multilateral dezvoltate. Menirea personalului profesionist din orice bibliotecă este de a împărtăși crezul legat de Carte și de sentimentul pur față de ea, de a deschide în conștiința oamenilor ușa unei noi realități, care va duce la îmbogățirea spirituală a vieţii acestora, conștientizarea culturală. Lansarea de către bibliotecari a programelor de promovare a Cărții are ca rezultat capacitatea sporită de comunicare prin dezvoltarea limbajului utilizatorului, creșterea încrederii și respectului de sine, dezvoltarea creativității și, mai întâi de toate – dezvoltarea morală și spirituală a personalității contemporane. La această temă sunt elaborate o mulțime de proiecte și contribuția bibliotecarului, pentru atingerea unei înălțimi importante în acest domeniu, stă pe prim plan. Căci, anume aici, în apropierea colecțiilor de Carte, unde găsim înțelepciunea seculară a omenirii,

Biblio-info nr. 3 (32) 2019

nouă, bibliotecarilor contemporani, ne-a revenit misiunea de a fi acei „magicii grădinari” care „fac sufletele să înflorească” (Marcel Proust). În prezent, datorită statisticii, a fost înregistrat un număr în creștere de copii, maturi și persoane în etate care au dorința de a se perfecționa moral și spiritual prin intermediul Cărții. Îmbucurător este articolul din ziarul „Timpul” de la 8 februarie curent, unde aflăm că: „Peste o mie de elevi de pe ambele maluri ale Prutului s-au înscris la Festivalul Boovie”, lucru comentat de Ion Carmen cam așa: „Suntem copleșiți de numărul mare de elevi dornici să citească”. Concluzia este simplă, drumul de dezvoltare a personalității umane prin intermediul serviciilor acordate de bibliotecar în biblioteci are o importanță strategică, iar altoirea dragostei fată de lectură este acel fir transparent care unește Cartea și sufletul uman. Aici, voi accentua citatul, care relevează foarte clar sensul celor expuse mai sus: „Cărţile sunt mai mult decât cărţi, ele sunt viaţa, sufletul şi miezul timpurilor trecute, motivul pentru care oamenii au muncit şi au murit, esenţa şi chintesenţa vieţilor lor” (Amy Lowell).

Unele gânduri despre...

Biblio-info nr. 3 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Răspuns la întrebare Svetlana Boico, bibliotecar Serviciul Informativ-Bibliografic, Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți „Cartea e Dumnezeu Cuvântător, iar orice întoarcere la Ea este o întoarcere la Dumnezeu” Radu Preda

În perioada selectării documentelor pentru angajare la BMB „E. Coșeriu”, Sala de Lectură, pășind pragul mai multor oficii, am auzit o întrebare glumeață: „ Dar bibliotecile mai funcționează oare?”. Din motive de educație, nu mi-am permis să argumentez un răspuns. Dar iată-mă acum, activând în cadrul bibliotecii municipale la Sala de Lectură, doresc să discut la această temă, care mă frământă din ziua când am auzit întrebarea plină de sarcasm. Fiindcă anume azi mi s-a copt răspunsul... Or, să pornesc de la început.... Fiecare bibliotecar activează conform planului său de lucru, care include măsuri artistice, trening-uri, lecții, convorbiri, excursii, expoziții etc. Într-o perioadă destul de restrânsă, am avut onoarea să particip la mai multe activități, și anume: pe 19 noiembrie 2018, am participat la instruirea „Educația electorală și informarea alegătorilor” din cadrul proiectului „Promovarea Informării

Unele gânduri despre...

Alegătorilor” implementat de IREX, care s-a desfășurat în BMB „E. Coșeriu”, Filiala nr. 5 la 26 noiembrie 2018, în Sala de Lectură, personal am desfășurat cu cititorii sălii convorbirea la tema „Educația electorală și informarea alegătorilor”; la 20 decembrie 2018, am participat la pregătirea și aranjarea Sălii de Lectură către cenaclul „Frumos Covor Basarabean”, iar a doua zi, pe 21 decembrie 2018, m-am văzut participantă activă la desfășurarea acestei manifestări, la 29 decembrie 2018, am scris articolul „Frumos Covor Basarabean” despre cum a evaluat activitatea desfășurată de profesioniști la un nivel calitativ înalt... În prezent, mă aflu la finisarea unui Curs de creștere profesională în domeniu, care are loc la Centrul de Excelență din Bălți. Aici suntem consultați de specialiști excelent pregătiți, care ne predau noi metode și noi tehnici de activitate în cadrul unei biblioteci. Am descris dinamicul unor activități, pe care le-am atins într-o perioadă de trei luni în calitate de bibliotecar, Secția Informativ–Bibliografică. Sincer, nu pentru a-mi preamări încercările, ci fiind ca un început de răspuns la acea

Biblio-info nr. 3 (32) 2019

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

întrebăre nostimă: „ Dar bibliotecile mai funcționează oare?” Pot zice cu mândrie: „Da, bibliotecile funcționează, activează, promovează și sunt mai vii ca oricând, sunt permanent în căutare de noi soluții și inovații, orientate spre procesul „educaţiei, formării continue și sprijinirii integrării socio a tinerilor, adulţilor și oamenilor în etate”, creare a unei „culturi a dialogului” deschis, transparent, cunoaştere a mediului socio-cultural şi economic din care provin utilizatorii. Drept dovadă, a fost Atelierul profesional de

la 31 ianuarie 2019 , unde am admirat roada anului 2018, oferită pentru vizualizare de către bibliotecarii din rețeau filialilor bibliotecii municipale și unde au fost propuse noi metode de utilizare a tehnologiilor informatice şi de comunicare în cadrul bibliotecii. Fără doar și poate, dar am avut ocazia să mă aflu aproape de specialiști, care au atins un înalt nivel de maturitate profesională. Multă stimă Vouă, Mari Profesioniști, care aduceți lumina Cărții în casele oamenilor!

Unele gânduri despre...

• Argument • Politici de bibliotecă • Instruirea continuă • Biblioteca - centru comunitar • Istorii de succes • Colecții de bibliotecă • Activitate de cercetare • Unele gânduri despre...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”, Bălți

ISSN 1857-2790

2019 nr. 1 (32)