Extracte și metode de prepararea lor, Ioan Huzum farmacist

10AN HUZUM

A,

FARMACIST

' r-> .

-•■V.

J

*

ijfap

jWii-

!sJr

m «i ia Mm m

c

EXTRACTE ŞI METODE

;

DE 7 ’J* ■

>

PREPARAREA LOR

"A

mă

1

mm X/ .:.-b

<r»

iF x m 2^

) :

•,a

m mm

m

i:

19 2 8 EDITURA «CARTEA PUTNEI» — FOCŞANI ALEXANDRU P. ALEXANDRESCU

• '■.......................................

:

-

l-'Ay x

r

lOAN HUZUM FARMACIST

EXTRACTE ŞI METODE DE

PREPARAREA LOR

•>:'C

19 2 8

EDITURA «CARTEA PUTNEI» ■— FOCŞANI

/j/Jlt

’0uf

e

INTRODUCERE încă din 1914 am simţit lipsa extractelor de tot felul din oficinile noastre, aceasta este cauza care m’a determinat să iau în cercetare această ramură a farmaciei galenice.

Simţeam lipsa lor şi a materiei prime, din care Ie puteam face, unele materii prime se găseau îndeajuns în România, dar nimeni nu se gândea la ele.

In timpul războiului lipsa medicamentelor era destul de mare; plante medicinale erau, dar cine se gândea la ele ? Câte nu se putea face cu puţină osteneală, însă cei ce cunoşteau chestiunea nu-i dădeau atenţie; unele popoare trag foloase din tot ce dă natura şi produsele lor, rezultatele din transforma­ rea materiei prime, fac înconjurul lumei.

Prezenta lucrare chiar de va avea lipsuri sau greşeli, va fi o lucrare premergătoare unei alte lucrări mai complete, căci ştiinţa nu începe dela această lucrare şi nu se va termina cu această lucrare. Ştiinţa evoluează şi progresează, iar noi farmaciştii în oficinile noastre, să dovedim că suntem şi noi în domeniul nos­ tru oameni de ştiinţă şi că aducem o cât de mică contribuţie la progresul ştiinţei.

Nimeni nu se naşte învătat si dacă nu cercetezi cărţile să pătrunzi ştiinţa adânc, rămâi la ceia ce ai fost, o literă ob­ scură a profesiunii, ce ţi-ai ales-o numai pentru a trăi din ea.

Practica şi învăţătura în universitate rămân numai amintiri, iar în colo, de jur împrejur haos şi neştiinţă, temere şi nesiguranţă, in această ştiinţă vastă a farmaciei.

4

| t

A lucra înseamnă a-ţi îmbogăţi cunoştinţele, a lucra în­ seamnă a descoperi şi a trage concluzii, a lucra înseamnă a progresa.

Când lucram, simţeam dragostea profesiunii; mă gân­ deam cum aş putea ajunge Ia rezultatul dorit; de multe ori am avut decepţii, pentru că într’o oficină de farmacie, nu am putut duce lucrul mai departe, din lipsa de utensile şi aparate amenajate în acest scop; totuşi aşa cum am putut, am prepa­ rat şi am avut rezultate bune.

Chestiunea extractelor este foarte veche; din când în când s’au produs modificări, mai cu deosebire, de când s’a făcut analiza chimică a plantelor din care s’au preparat extractele şi atunci extractele s’au pus în concordanţă cu descoperirile, şti­ inţifice, punându-se şi în legătură cu acţiunea lor fiziologică şi terapeutică. S’au propus metode diverse dând rezultate bune şi sigure; s’au luat măsuri ca la preparaţia lor să nu se în­ tâmple modificări prin transformarea materiei şi în loc de un extract bun să avem unul alterat, care să nu fie de fclos su­ ferinzilor.

Când s’a cunoscut composiţia chimică a plantelor, atunci s’a cercetat şi vehiculul, care convine mai bine pentru a face extracţiunea; căci numai în felul acesta putem pune bază pe un astfel de preparat, înainte de a proceda la prepararea unui extract, trebuie să luăm toate garanţiele, fiindcă avem şi o răspundere morală.

La începutul studiului meu am găsit falsificate multe ex­ tracte ; unele cu dextrină, fără menţiune că conţin dextrină, altele amestecate cu miere sau sirop, iar altele diluate . cu alcool, de semănau mai mult cu tmcturile, lucru constatat de mulţi farmacişti.

La congresul „Asociaţiei generale a Farmaciştilor" care a avut loc la Sinaia în anul 1923 prin Iunie, am ţinut o con­ ferinţă despre extracte, care se găseşte publicată în „Revista Farmaciei" din acel an, unde am arătat şi documentat această chestiune. Am scris în revista „Farmacia Română" despre ex­ tracte şi arătând noi metode pentru extractele ce nu s’au fă­ cut până în prezent; am scris în „Revista cercului farmaciş­ tilor din Constanţa" lucrări originale despre unele extracte; am scris în „Arhiva" din Galaţi; în „Revista Farmaciei" ca-

5 pilole întregi si comentarii despre extracte, iar în anul 1926 Ia congresul dela Cernăuţi al „Asociaţiei Generale a Farma­ ciştilor" am ţinut o altă conferinţă destul ,de documentată în această chestiune şi cred că toţi colegii farmacişti au citit, dacă nu au lucrat.

Mi-am dat seama că o lucrare ca aceasta este foarte grea; mi-am dat seama de răspunderea ce ini-o iau, dând noi ^ t \ /> metode în conformitate cu composiţia chimică a fiecărei plante, j căutând în acelaş timp şi vehiculul potrivit extracţiunei şi con-j [diziderat pentru mine dozareajl * tf/is servărei. Rămâne însă ca unextracte^ mai mult alcătuirea jj ^ ^ principilor activi din aceste unui indicator practic relativ la prepararea extractelor, pentru a fi de folosinţă acelora pe care această chestiune îi intere- jj jj h sează.

Am făcut deci încercări asupra metodelor vechi de pre­ simt acelea din Farparare; pe unele le-am trecut aşa, cum majopea Română (ediţia a patra) iar pe altele Ie am inodificat arătând la fiecare extract iniţialele A. H. cari înseamnă autorii şi numele meu, iar unele cu iniţiala H, înseamnă lucrarea mea şi eu am dat formula, pentru ca prepararea extractelor să fie uniformă.

Pentru o mai bună rânduială, voi descrie pe rând modul general de procedare.

Alegerea substanţei. La prepararea extractelor trebuie să ne gândim întâi la procurarea materiei prime din care voim să facem extractul; în această preparare avem de a face mai mult cu substanţe din reglţul vegetal. Vom lua astfel dela ră­ dăcină : rădăcina, rizoma, bulbi, coji de rădăcină, lemn de ră­ dăcină ; dela trunchiu : coaja, lemnul, frunzele, ramurile, întregi sau numai cojile ramurilor, florile şi seminţele.

Toate aceste părţi de plante trebuesc reduse în pulbere cât se poate de măruntă, cu excepţiune pentru extractele făcute prin infuzie, maceraţie sau decocţie, când trebuesc sfărâmate, ca vehiculul să le pătrundă bine şi extracţia să fie cât mai complectă.

Să căutăm a le debarasa de pământ, de praf, cari pot adesea înfluenţa asupra rezultatului final; să ne convingem prin toate mijloacele ca acele substanţe să nu fie substituite cu altele inferioare; să nu fie falsificate cu alte substanţe cari

jzafka&itj

.

6

7 au nimic comun cu substanţa ce o luăm în lucru, căci alunci nu mai putem da un preparat bun medicinei.

Alegerea vehiculului. Pentru extragere avem: apa, alcoolul şi eterul şi în unele extracte se adaugă şi acid clorhidic.

Apa trebue să fie potabilă; apa calcaroasă sau teroasă nu este bună în prepararea extractelor, de cât după ferbere şi sedimentare, căci materiile teroase influenţează composiţia chimică a extractelor şi mai ales asupra taninului pe care’l poate modifica.

Apa desiilată este cea mai proprie, dar este scumpă şi nu convine a face extracţia cu acest vehicul, cănd ştim că’I perdem în întregime, sau în parte în unele extracţiuni.

Apa de ploae este cea mai proprie pentru extractelor şi de aceia în coprinsul lucrărei prepararea spun: apă comună sau de ploae. Apa de ios se menţine şi când ploae trebuie adunată când timpul ploapa de ploae nu dă precipitat totul de argint; cu niea se conservă în lunga t. vase de s«clă timp r„deAlcoolul trebue să fie numai etilic şi cât ce poate de pur cu concentraţia de 95° — 96°, ca să’l putem noi transforma după voinţă în alcool diluat înainte de a proceda la extracţiuue.

Eterul trebuie să fie numai etilic şi să fie cât se poate de pur; extractelor cu ai r* la u prepararea " i ţinem socoteală de inflamabilitatea lui. ajutorul eterului să Prepara(.ia extractelor. Extractel . amenajate adhoc numite percolatoare, extractoare e se prepară în vase satoare, compuse din trei nării • sau deplasubstanţa părt': partea de pulverizată şi SUS unde l,n robinet sa" un tampo,,umectată. partea strâmptă se pune fronde în c« vată, de formă conică care are care păse adună materiele se mai pot prepara şi în vaseextrase. uvjrcane bine închise şi atunci extracţia dacă i obişnuite sau numeşte prin maceraţie şi dacă se face la o temperatură este mai ridicată se numeşte prin digeraţie sau digestie. la rece se Extracţiunea se mai face prin infuzie sau decocţie şiceva se prelungeşte după natura substanţei luate în lucru; se stre­ coară şi se supune evaporărei până la un anumit punct, apoi se tratează înainte pentru prepararea extractului, după metodă.

Extracţiunea se poate face şi prin ajutorul fermentaţiei. Până mi

E*cr...*

în prezent acest mod de preparaţie nu a fost după cât ştiu încercat; am preparat extracte prin fermentaţie, similare celor laltc şi cari dau chiar o cantitate mai mare de produs.

Composiţia chimică a extractelor. Composiţia lor de­ pinde de composiţia plantelor sau a părţilor lorUnele plante conţin alcaloizi împreună cu acizi, seruri, oleuri volatile şi fixe; altele conţin alcaloizi împreună cu glicosizi, amestecaţi cu celelalte substanţe enumerate mai sus precum; ceară, albumină şi zahar; altele conţin derivaţi ca de pildă cei oxifmetilantrochinonici, împreună cu celelalte sub­ stanţe constituante; altele conţin materii extractive taninoase mucilagii şi gumă; altele oleo-resine şi resine etc.

Pentru lucrul acesta trebue să căutăm vehiculul; nu pu­ tem face un extract fluid cu alcool diluat cu o substanţă ce conţine în ea mucilag, căci nu mai putem face extracţiunea.

Denumirea extractelor. Denumirea se face după felul cum este preparat extractul şi anume: Extracte fluide sunt acele preparate prin mediu hidroalcoolic, de consistenţa lichidă, de concentraţii!ne unul egal unul sau mai bine zis, un gram de extract este egal cu un gram de substanţă, ele au culoarea în general brun verzue când pro­ vin dela frunze; brun închis când provin dela rădăcini; brun roşie când provin dela coji şi cafenie gălbue sau brun galbe­ nă când provin dela flori şi seminţe.

Extractele moi sunt acele cu consistenţa ca a mierei, ele sunt semisolide şi filante, se pot transvasa şi iau forma va­ sului în care au fost puse. Extractele moi se prepară prin ajutorul apei, prin ajutorul alcoolului diluat şi prin ajutorul ete­ rului şi al alcoolului.

Acele preparate prin ajutorul apei şi acele preparate cu ajutorul alcoolului, sunt toate solubile în apă, dând soluţii lim­ pezi, cu excepţie câte va din ele; cele preparate prin ajutotorul alcoolului diluat sunt foarte greu solubile în apă, au o culoare brun cafenie sau cafenie închisă şi în general sunt lip­ site de clorofilă.

Extractele eterate sunt în general neomogene; în com­ posiţia lor, ele nu au nici alcool nici eter, sunt de culoare brun verzue, de obicei insolubile în apă.

8 Extractele uscate sunt provenite din cele moi, evaporându-Ie pe bae de apă până la consistenţa pulverulentă.

După natura extractului moale depinde şi solubilitatea extractului în apă. Cele preparate cu apă dau extracte uscate solubile în apă, cele prin alcool diluat numai în alcool diluat se solvă şi au o culoare brun roşcată, brun deschisă sau cafenie.

Extractele uscate sunt foarte igroscopice şi din această causă, trebuesc amestecate cu pul veri inerte, ca să Ie putem conserva în pulbere; ele trebuesc bine amestecate şi pulve­ rizate ca să fie uniform amestecate şi trebue să fie însemnat pe vas conţinutul în extract şi în pulberea adăugată.

Coaservarea extractelor. Conservarea extractelor tre­ bue să se facă în vase de sticlă bine închise; sticlele cu do­ puri de sticlă şi colorate, sunt cele mai nimerite pentru o conservare mai îndelungată.

Extractele fluide cu timpul depun un residiu pe fundul vasului în care sunt puse. Această chestiune a fost obiectul multor cercetări. Eu am observat lucrul acesta la extractul de ipecacuana; nu am găsit de cât amil, care s’a înălbăstrit cu tinctura de iod, după ce l’am tratat cu acid clorhidric; unele extracte precipită o parte din tanin din causa apei calcaroasc întrebuinţate iar unele precipită din cauza unor modificări produse în constituţia lor intramoleculară; chiar acele , prin mediu acid depun cu timpul; glicerina adăugatăpreparate veste pentru a împedica precipitarea mai târziu, ci nu serîmpiedica o eventuală descompunere a extractului dinpentru a micei cantităţi de alcool, ce este destinat a conserva cauza extractul.

Filtrarea din noua a extractului nu-i slăbeşte proprietă­ ţile ; dacă precipitatul va fi din nou solvat în vehicul el tot se va precipita şi a doua oară, deci este bine cute azi, să fie filtrate după 60 zile ca extractele fă­ Extractele din plante verzi. a doua oară.

De câţi va ani se vorbeşte despre' preparate din plante verzi; la început s’ar tiunea cam dificilă fiind că nici un autor, în tratatelepărea chesavut Ia îndâmână nu ce le am pomeneşte de astfel de s’a scris numai de intrate, forme galenice. despre că nu cunosc încă bine care nu voi vorbi pentru Extracte din plant chestiunea. e verzi se Pot face tot aşa de bine ca

9 trebuie să le confundăm cu suşi din acele uscate, însă nu curile din plantele verzi.

Sucurile din plantele verzi se obţin prin sfărâmarea com­ plectă a plantelor, apoi stoarse la presă, strecurate şi su­ puse evaporărei şi apoi clarificărei, ca să îndepărtăm resturile vegetale, clorofila în parte, ciara, albumina, etc.

Extractele din plante verzi se fac din foi, coji, flori şi rădăcini; în general plantele trebuesc pisate bine şi atunci le tratăm prin apă, când este vorba de a face extracte apoase şi prin alcool, când este vorba a Ie prepara prin alcool.

Atât plantele verzi cât şi cele uscate au- aceiaşi composiţie chimică: cele verzi au apă multă în ele, care se per: cele aromatice au multă aromă în celude prin uscare. . lele lor, ca cele uscate, pe care o pierd prin uscare.'

Extractele din plante verzi, în special acele din foi, au clorofilă în ele; cele alcoolice au şi mai multă, dar mai multă în timpul conservărei se depune pe fundul vasului şi să care mire faptul că unele tincturi şi extracte fluide, la înnu ne ceput sunt verzi şi mai târziu se decolorează şi depun.

Lucru constatat de mine cu prepararea extractului de absint din planta verde; la început extractul avea o culoare smarald frumoasă, apoi după 3 zile extractul a luat o faţă mai deschisă şi în acelaş timp a depus la fundul vasului o sub­ stanţă verzue, sămânând ca o resină; după alte 8 zile extrac­ tul şi-a mai schimbat culoarea, iar depositul sa mai îngroşat puţin, deci am dedus că clorofila suferă modificarea această, eşind din soluţiune.

Extractele apoase din foi verzi sunt mai puţin bogate în clorofilă; clorofila este puţin solubilă în apă, totuşi aceste extracte au clorofilă, însă nu se observă din causă că extractul este gros.

Am zis că plantele verzi au aceleaşi principii ca cele us­ cate; cucuta verde fiartă, omoară tot aşa de bine ca şi cea uscată feartâ (Socrate s’a otrăvit cu zeamă de cucută şi pe atunci probabil nu erau extracte).

Pe timpurile vechi beladona a omorât multă lume, însă cred că a fost administrată în fertură de plantă verde sau chiar uscată, căci poate pe atunci nu se cunoşteau sucurile concen­ trate sau extractele.

11

10 Unii autori susţin că principii activi în unele plante se proformează cum este în beladona sau sufăr modificări cum este în digitala.

Dacă lucrurile aşa stau, atunci principii activi din bela­ dona se vor proforma în timpul conservărei extractului şi atunci cărui fapt i se datoreşte toxicitatea beladonei în stare verde ? Digitala în stare proaspătă este tot aşa de activă ca şi cea conservată, însă la fiecare planta trebue să facem distincţiuue cât cântăreşte un Kgr. verde şi cât cântăreşie după ce sa uscat.

Am căutat a face acest lucru numai cu câteva plante, căci nu am avut posibilitatea de a face mai înainte.

Absintul pierde 75 Ia sută din planta verde; unele plan­ te pierd 80 la sută, adică din 1 Kgr. planta verde, avem uumai 200 sau 250 grame cel mult.

Cum facem atunci extractele alcoolice? Cu Kgr. de plantă verde la 800 grame de alcool lde 80° ? sau unpunem 4 sau 5 Kgr. plantă verde pentru 1 Kgr. plantă uscată ? Nu ! căci în cazul acesta alcoolul s’ar dilua aşa de mult încât nu s’ar putea face extracţiunea bine şi un astfel de extract, fiind sărac în noi n’am putea compta pc principii activi.

Concluzia este că, se poate face extracte din plante zi cu 1 Kgr. plantă verde şi 800 grame alcool de 80°, c verca să putem avea o concentraţie de minimum 60°.

Pentru o indentificare şi mai mare am preparat urmă. toarele extracte din plante verzi şi anume; extractul de absint, ex­ tractul de apium graveolens, de apium petroselinum şi daucus carotta. Aceste extracte sunt făcute cu foile verzi şi rădăcinile proaspete şi acolo se vede cât cântăreşte rădăcina verde, cât după scoaterea sucului şi cât extract dă.

Aceste extracte sunt numai ca o normaşi după această normă, putem face extracte şi din alte rădăcini, de exemplu: asparago, altliea, beladona, valeriana, etc., sau din foi de be­ ladona, hyosciam, cicu.ta, mentha, etc., numai să ţinem compt cât luăm la început din substanţa verde şi proaspătă şi cât rămâne după presare; atunci vedem cât suc are planta în păr­ ţile ce ne interesează şi apoi mergem la prepararea extractului.

Voi continua cercetările şi prepararea a mai multor ex­ tracte, ca să-mi pot da seamă mai bine de această formă galenică şi de eficacitatea lor, mai cu deosebire a extractelor

din plante vezi preparate prin alcool şi rezultatul cercetărilor melc îl voi publica în revistele noastre profesionale.

Acestea sunt în linii generale cunoştinţele pe care tredespre extracte şi despre prepararea lor, cubuie să Ie avem mare abundenţă de amănunte, noştinţe înfăţişate fără o prea înţelegerea diferitelor procedee pentru a pregăti cât mai lesne în această carte. care urmează a fi pe larg expuse AUTORUL.

I

//V. d/y

Extractum Absintliii aquosum spissum Extract moale de absint, de pelin.

Se prepară după Farmacopea Romană ed. 4-a astfel: Foi şi vârfuri înflorite de pelin adevărat ., . 1000 grame Apă comună sau de ploac......................... . 8000 „ Alcool concentrat de 96°............................ . . 1000 „ Se toarnă apă ferbinte peste pelin ; se macerează 24 ore amestecându-se din când în când, apoi se presează; se reia planta cu alte 4000 grame apă feibinte şi se extrage din nou.

Se reunesc lichidele, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară şi se supun la evaporare până rămâne 2000 grame; şc adaugă 1000 grame alcool de 96° şi se lasă în repaos 48 orc, apoi se filtrează; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă, miros caracteristic de pe­ lin ; gust amar; se solvă în apă şi alcool slab, dând soluţii limpezi; cu alcoolul concentrat se tulbură.

Extractul de absint prin fermentare (ti). Se prepară foarte uşor: cantităţile ae maî"sus”fărâ"alc5oT surit supuse fer­ mentaţiei până extracţiunea devine limpede şi apare microor­ ganismul aspergillus; apoi se strecoară şi se evaporează, fără a mai trata cu alcool, până rămâne 500 grame din soluţia extractivă, apoi se continuă evaporaţia pe bae de apă pănă la consistenţa de extract moale; randement 180 grame °/00.

A fost preparat de subsemnatul cu destui succes.

Extractul de absint uscat, se prepară din acel moale. evaporându-1 pe bae de apă până la complecta uscare.

14

Extractu m absinthii fluid u ni Extract fluid de absint, de pelin.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi vârfuri înflorite de pelin Alcool diluat de 60°. . . recent pulverizate . 1000 grame Se umectează pulbere cu 1250 grame alcool;6000 grame duce într’un ' percolator lăsându-se 24 ore, apoi se face se prima întroextracţie de 800 grame şi se pune Ia o parte; se face Iixiviaţia cu restul de alcool de 60° până la complecta epuizare a principiilor activi. Se reunesc extracţiile din urmă; se fil­ trează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 200 grame, care se adaugă la cele 800 de grame din primul extras. Se Iasă 48 ore la digerat, filtrează şi se aduce cu alcool de 60° la apoi se grame. greutatea de 1000 Are o culoare brun verzue, cu miros amar. Se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 80°.aromatic şi gllst Evaporând extractul fluid de coolului, obţinem extractul absint după destilar ea almoale de absint; e solubil în apă ci numai în alcool de 60°. acest extract nu

Extr actum

absinthii 11 ^ u i d u m

Extract fluid de

pei/n verde.

Se prepară în modul Foi proaspete verzi de pelin . . următor: (H) Alcool concentrat de 80° Apă destilată . .

100 grame 80 Se pisează 10 pelinul in piuliţă, până se sfărâmă bine;n se adaugă apa, apoi alcoolul şi se lasă la digerat 6 zile.

Se scurge, se presează, se filtrează şi trebuesăiasă 100 grame.

Areţ O ml''*-'* verde conservare . cu Un miros smarald, dar care se Plăcut; eustul pierde prin ex(ren) de ar°maiic de pelin foarte penetrant şi niatfe amar. oare cum greţos, foarte arotractul care păH o culoare cu timpul se depune şi cxverde surie.

■n

cXh

I5 Pelinul pierde 20 la Sutâ din greutatea iniţială din caextragerei alcoolului de care are mare afinitate, iar con­ uza centraţia extractului în cazul acesta este de 60° aproximativ (vezi descrierea la capitolul extracte verzi).

Extractul apos de pelin verde se face astfel: (H) 1000 grame Foi de pelin verzi şi proaspete 3000 „ Apă comună.......................

Se face o decocţiune până ce foile au devenit moi şi fragile; se storc Ia presă; se decantează şi se evaporează pâ­ nă Ia consistenţa de extract moale.

Cantitaiea de extract astfel preparat este de 110 la 1000 grame.

Are o culoare brun verzue, mai puţin aromatic ca cel fluid; nu are clorofilă, este destul de amar, se solvă limpede în apă.

Extractum achilleae fluidum Extract fluid de coada şoricelului — pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (H) Flori de coada şoricelului (vârfuri înflorite) . .

Apă comună sau de ploae.................................

Glicerină . ....................................................

Alcool concentrat de 96° ....... .

100 grame 600 „ io 25 „ Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore fiecare; se reunesc infuziele, se stoarce restul Ia presă, se strecoară şi se supune Ia evaporare până rămâne 65 grame; la rece se ada­ ugă amestecul de glicerină şi alcool; se lasă 48 ore la dige­ rat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu un gust slab amărui şi aromatic, cu miros aromatic de plantă; dă soluţie limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual infuzia sau decocţia.

Extractul fluid de achilea prin alcool se face: Flori sfărâmate de * oada şoricelului . .

Alcool diluat de 50° ............................

. . 100 grame . . 600 „ Se face prima maceraţie cu 120 grame alcool; după 3 zile se strecoară, se stoarce şi prima extracţie de 70—80 de

17

16 grame se opreşte; se face a două cu restul alcoolului; se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se amestecă cu cele 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se adu­ ce la greutatea de 100 de grame.

Este mai aromatic ca precedentul.

Extractum aconiti s pi s s u ni Extract moale de aconit,. — de omeag Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Tuber de aconit pulverizat 100 grame Alcool diluat de 70°. . .

600 „ Tuberele reduse în pulvere, se umectează cu 50 grame alcool de 70°; se maceră două ore în vas închis, apoi se pu­ ne amestecul în percolator, se lasă 24 ore, apoi se lixiviază până ce substanţa este epuizată complect de principii activi.

Se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenta de extract moale.

Reacţiunile pentru caracterizarea extractului de aconit, sunt descrise în Farmacopea Română ed. 4-a şi trebue să con­ ţină 1 gram la sută alcoloizi totali; dacă conţine mai mult se aduce la litru cu pulvere de liqniriţie (convenţie internaţională).

Dosarea alcoloizilor se face după Farmacopea Română ediţia 4-a.

FxtractuL uscat de aconit, se prepară din acel moale, după ce se destilă alcoolul; extractul se evaporează pe bae de apă. până la complecta uscare şi pulverizare.

Este un extract ce atrage umiditatea şi pentru aceasta, se amestecă cu pulvere de liqniriţie sau cu zahar de lapte, în părţi egale.

Este un medicament eroic şi trebuie de umblat cu îngriji re.

Extractum aconiti îl ui du m r i

Extract fluid de aconit, — de omeag Se prepară în modul următor: (A. H.) Tuber de aconit pulverizat.......................... 1000 Alcool diluat de 70° . ..... 6000 grame

întroduce în perSe umectează pulverea de aconit şi se colator, acoperindu-se cu alcool diluat de 70°; se lasă 24 ore în contact, apoi se extrage 800 grame, care se opresc la o parte. Se continuă lixiviafia până Ia complecta epuizare a pulverei de principii activi, cu restul de alcool de 70°; se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 200 grame, cari se adaugă la cele 800 grame: se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 1000 grame; dacă nu ajunge, se complectează cu alcool de 70°.

Are un gust iute piperat, cu miros alcoolic; se tulbură cu apă şi cu alcoolul de 90°; dă reactiunile chimice ca şi cel moale; serveşte a prepara iinctura de aconit extemporană sau ai c. ca atare Aconitul conţine alcoloizi şi cxtracţiunea prin mediu acid însă aconitul este foarte activ şi nu e nevoe de ar fi bună astfel de preparat.

Extractum a d o n i d i s f 1 u î d u m Extract fluid de adonis Se prepară în modul urmâr: (A. H.) 100 grame Planta întregă sfărâmată bine 600 „ Alcool diluat de 60° . . .

Se umectează pulverea cu alcool de 60° şi se întroduce în percolator; se lasă la macerat 24 ore, apoi se deschide robinelui; prima extracţiunc de 80 grame se opreşte, iar lixiviaţia se continuă cu alcool de 60° până Ia complecta epu­ izare a plantei de pr ncipii activi; se reunesc extracţiunile din urmă, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă la primul extras de 80 grame; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame; dacă lip­ seşte, se adaugă alcool de 60°.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust amar, puţin pi­ perat; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat de 80°.

Serveşte a prepara tinctura de adonis extemporană.

2

18 Extraciul moale de adonis so prepară din cel fjlncj după ce am destilat alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până Ia consistenţa de extract moale.

Extractum adonidis pro infusum Extract fluid de adonis pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H.) Blantă de adonis tăinată mărunt . .

100 grame Apă comună sau de ploae ....

600 Alcool concentrat de 96°..................

20 Glicerină......................

10 Se face două imfuzii repetate de câte 300 grame, lăsându-se gate 2 ore fiecare infuzie; se stoarce la presă, se reunesc infuziele, se lasă la scdimentare, apoi să strecoară prin flanelă deasă şi în urmă se supune la evaporat, până ce râ­ mâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool concentrat; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi şi se aduce la greutatea d se filtrează e 100 gr-, şi dacă lipseşte, se spală filtru cu alcool de 30°.

Are o culoare brun portocalie, cu un miros slab alcoolic cu gust amar şi puţin piperat; dar cu apa dă soluţii limpezi, se tll,bl|ră cu alcoolul de 50'' aproape clare.

Serveşte a Prepara infuzia de adonis extemporauă.

Extractum aloes aquosum siccum

Extract de aloes, de sabur.

Se prepară după Farinac Aloes........................... opea Română ed. 4-a astfel : Apă comună sau de ploae ............................1000 gram e ........................... 10000 Extracţiunea se face cu apă ferbinte, împărţind vehicu­ lul în două părţi; se lasă în repaus două zile, apoi se filtrează şi se evaporează lichidul pe bae de apă, până la complecta uscare.

19 mar; disolvat în 5 părţi apă, dă o soluţie hmpede, care se tulbură prin adăugire de apă, iar Ia adăugire de carbonat de sodă, soluţia devine din nou limpede.

Extractum althaeae fluidum Extract fluid de althea, de nalbă Se prepară după modul următor: (H) Rădăcină de nalbă sau de altea . . . 1000 grame . . 4000 * „ Apă comună sau de ploae. . .

Alcool concentrat de 96° . . . . .

100 „ Glicerină. ........................, .

100 Se face o singură decocţiune răpede, până câud mucilagul a devenit in parte solubil; se stoarce prin flanelă Ia cald, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară din nou prin flanelă şi se supune la evaporat pe bae de apă, până rămâne 800 grame; se face întăi amestecul de alcool şi glicerină, apoi se amestecă totul, se lasă Ia digerat 48 ore şi se strecoară din nou prin flanelă, aducându-se la greutatea de 1000 grame, complcctându-se cu părţi egale de glicerină şi alcool.

Are o culoare brun portocalie, cu un guzt mucilaginos şi dulceag, cu un miros slab de rădăcină de altea; dă soluţii lim­ pezi în toate proporţiele cu apa, iar cu alcoolul precipită a_ bondend mucilagul, care apoi se disolvâ cu greu în apă; bă­ tut cu apă spumează.

Serveşte a prepara infuzia, decocţia şi siropul de althea extemporan, căci siropul este foarte uşor fermentescibil.

N. B. — Se poate prepara la fel un extract din foi şi li­ nul la fel din nalba mică.

Extractum amydalarum Emulsie concentrată pentru sirop de migdale după for­ mularul Belcot.

Se prepară în modul următor

Sâmburi de migdale dulci...................! . .

140 grame Sâmburi do migdale amari .............................

40 „ Are culoarea brun închisă, cu miros de aloes, Se pisează sâmburi, după decorticarea pojghiţei cc’i In­ cu gusta-

20

21 veleşte, până se face o pastă omogenă, în care nu se mai văd părticele de sâmburi, apoi se adaugă : Gumă arabică pulverizată............................ ....

Apă de flori de portocale triplă concentrată. .

10 grame

60

Se amestică bine guma cu apa concentrată de flori de portocale până ce se solvă, apoi se adaugă încetul cu încetul peste pasta de migdale şi se amestecă; după 10 minute se adaugă amestecul de:

Glicerină

120 grame 40

Alcool concentrat de 96°

Se amestecă bine în piuliţă până se înălbeşte amestecul, apoi se trece prin flanelă rară sau tifou, se presează încet adunându-se lichidul extras, care trebue să fie de 250 gr. dacă ajunge se adaugă în părţi egale glicerină şi apă de flori nu portocale. de Are o culoare albicioasă; cu apa dă emulsie perfectă al­ bă; cu siropul o culoare tulbure albicioasă, cu gust dulceag şi miros plăcut, nu fermentează, nu se descompune.

Siropul se prepară din 25 grame şi 75 grame sirop sim­ plu, se face extemporan; extractul se conservă timp îndelungat.

In timpul conservărei se alege în 2 straturi şi la re 'şi reia aspectul dela început. agita-

Extractum

angelicae fluidum

Extract fluid de

se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame şi se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia 10) grame.

Are o culoare brun cafenie închisă, cu gust şi miros de angelică; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de angelică extemporană.

Extractul moale de angelică, se prepară din acel fluid după destilarea alcoolului şi evaporarea şpe bae de apă, până Ia consistenţa moale.

angelică

Extractum anisi vulgaris fluidum Extract fluid de anason

Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de anason recent pulverizate ....

Alcool diluat de 60° .

■

600

„

„

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; după 24 ore se introduce în percolator şi se acopere cu alcool; se extrage 80 grame Ia început, iar lixiviaţia se continue până Ia epuizarea complectă a pulverei; se reunesc ultimile eztracţiuni, se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează fie bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă celor 80 de grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare verzue, cu un gust dulce şi miros aroma­ tic de anason; serveşte ca atare, a prepara tinctura extemporană, liquioruri, siropuri, etc.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de angelica sfărâmată . . .

Alcool diluat de 60° .

100 grame Se amestecă pulverea de angelică cu 60 grame alcool de 60o; se introduce în percolator şi după 24 ore se deschide robinetul şi se Iexiviază prima porţiune de 80 grame; se con­ tinue lixiviaţiunea până la complecta epuizare a principiilor activi din rădăcină; se reunesc ultimile extracţiuni, se filtreză,

100 grame 600

Extractum arnicae fluidum Extract fluid de arnica, de doronic

Se prepară în modul următor: (A. H.) Planta întreagă de arnica montana sfărâmată .

100 grame Alcool diluat de 60°..................................... 600 R Se maceră 3 zile cu 200 grame alcool de 60°; se stoarce Ia presă, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se eva

/£/ <3/9

22

23

porează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se ames­ tecă cu cele 80 grame şi după 48 ore de digerare, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are un miros de plantă şi o culoare brun verzue; se tulbură cu apu şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

E x t r a c t u m a p î i s p i s s u ni Extract moale de ţelină verde Se prepară în modul.următor: (II) Foi de (elină verzi tocate 1000 grame Apă comună 3000 Se ferb bine foile; se storc la presă, se strecoară, se evaporă până la concentraţia de 300 .grame, apoi ,pe bae de apă până la consistenţa de extract moale (1000 foi dau suc 450 şi 550 fibre), cântărind 125 grame.

Extractul moale de rădăcină, se face astfel: (I I) Rădăcină de ţelină rasă . . . . . . 1000 grame Apă comună . .... 3000 ' .

Se face o decocţie prelungită; se stoarce, se strecoară si se evaporează până la 300 gr., apoi se continue evaporarea pe bae de apă până la consistenţa moale (1000 g r. rădăcină dă suc 405 grame, fibre 595 grame şi extract 155 grame), Ambele extracte au un miros plăcut de ţelină ; dau soIuţii limpezi cu apa; cel de foi este verzui, iar cel de rădăcină este gălbui.

Extractul de rădăcină conţine puţină asparagină. Ţelină în timpul evaporărei depune o masă cristalină, cari probabil este compusă din oxalat de caice.

Extractum asparaginis fluidum

Extract fluid de

sparanghel, pentru sirop,'etc.

Se prepară în modul următor: (H) Muguri de sparanghel recent uscaţi .

- • 100 grame

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96° . . .

Glicerină . -.......................

600

10 20

„ „

mărunt sparanghelul, apoi se fac două infuzii reSe tae de câte 3 o-e fiecare; se strecoară prin flanelă, se epetate vaporează până rămâne 70 grame, apoi Ia rece se adaugă aamestecul de glicerină şi alcool; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun gălbuie, aproape fără miros, cu gust mugurii sunt verzi; dă soluţie limpede cu puţin amărui când apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporali.

Extractum aurantii corticis fluidum Extract fluid de coji de portocale Se prepară în modul următor: (A. H.) Coji de portocale recent uscate şi pulverizate • .

Alcool diluat de 60°....................... .... . .

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se întroduceîn alcool; după 24 ore se deschide ropercolator şi se acopere cu binetul şi prima extracţie de 80 grame se opreşte ; se contilixiviaţia până la epuizarea pulverei, apoi se reunesc exnue tracţiunile ultime, se filtrează, se destilâ alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă Ia cele 80 gra re; se Iasă Ia digerat 48 ore, se fil­ trează şi se aduce la 100 grame.

Are o culoare portocalie închisă, cu gust şi miros de coajă de portocale; se tulbură lăptos cu apa şi cu alcoolul concentrat. de portocale extemporană, Serveşte a prepara tinctura siropuri, lichiorurii etc.

La preparare să cântăm a perde cât mai puţină esenţă volatilă.

24 25

Extractum badianae fluidum Extract fluid dc badiana, de anason stelat Se prepară în modul următor: (A. H.) Fructe de anason stelat recent pulverizate . .

100 grame AIcoI diluat de 60° . .

• • 600 Se umectează pulverea cu alcool de 60° timp de 24 ore, se introduce în percolator, apoi se acopere cu alcol şi se deschide robinetul; se adună primul extras şi se pune deoparte; se lixiviază cu restul alcoolului până la complecta epuizare a substanţei; se reunesc ultimile extracţiuni; se destilă alcoolul iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame care se amestecă cu cele 80 grame; se lasă 48 ore Ia dige­ rat, apoi se aduce Ia 100 grame.

Are o culoare ros închisă, cu gust şi miros plăcut de anason; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat de 95°.

Serveşte a prepara tinctura de badiana extemporană.

La prepararea extractului, trebue luate măsuri ca să nu se peardă din esenţa volatilă.

Extractum belladonae Extract

spissum

moaIe de beladonă, de mătrăgună Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Foi de beladonă pulverizate . . .

Alcool diluat de 70° . .

• • 1000 grame • • 6000 Se îmoae pulverea de beladonă cu alcool de 70° cât treb«e, apoi se pune Ia 1 lixiviaţie, pănă la epuizarea complectă a Principiilor activi ; se destilă lichidul alcoolic, iar residiul se evaP°ră pe bae de apă până la consistenţa de extract moale: temperatura evaporărei să nu treacă de 50° (convenţie inter­ naţională) iar clorofila trebue eliminată.

Are c culoare brun închisă, neamar; Se solvă cu miros particular, cu gust complect în t,e tulbure. âfcool de 70°*; f cu apa dă soluDă «acţiuni în conformitate cu farmacopea; trebue să

conţină 1,30 Ia sută alcaloizi în totalitate (convenţie interna­ ţională); dosarea alcoloizilor se face clupă Farmacopea Româ­ nă, ed. 4-a.

Extractul moale de betadona din rădăcină, se face în­ tocmai ca cel de foi; este lipsit complect de clorofilă şi este de culoare brun roşietică.

Extractul de beladonă moale apos.

Se face în modul următor: (A. H.) Foi sau rădăcină de beladonă sfărâmate .

Apă comună sau de ploae....................

Alcool concentrat de 96°.........................

. .

•

. .

•

1000 grame 6000 „ 1000 „

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă şi se supune Ia evaporare până rămâne 2000 grame; Ia rece se adaugă alcoolul de 96°, se Iasă 48 ore Ia digerat, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la con­ sistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă (cel de rădăcină brun roşie) cu un gust şi miros de plantă; se tulbură cu alcoolul con­ centrat, iar cu apa dă soluţii limpezi; dă aceleaşi reacţiuni ca si extractul de beladonă făcut cu alcool de 70°.

Extractul de beladonă prin fermentare.

Se prepară în modul următor: (H) Foi sau rădăcină de beladonă sfărâmate .

Apă comună sau de ploae

.

.

1000 grame .

6000 „

Se fac două infuzii prelungite; se stoarce Ia presă, se lasă Ia sedimentare câte va zile, până ce apare microorganis­ mul aspergillus deasupra lichidului şi materiele capabile de fermentatare sau distrus şi atunci soluţia se limpezeşte; se stre­ coară prin vată sau flanelă şi se supune evăporaţiei la foc pâ­ nă rămâne 500 grame, apoi se continuă evaporaţia pe bae de apă, până Ia consistenţa moale.

Are aceleaşi însuşiri şi reacţiuni ca precedentul.

Extractul de beladonă uscat se prepară din extractele debe-

27

26 Iadonă moi, evaporându-le pe bac de apă până la uscarea com­ plectă, când se poat pulveriza.

Extractul de beladonă fiind foarte igroscopic, se amesţecă adesa în părţi egale cu zahar de lapte sau pulvere de liquiriţie şi când se prescrie, pentru un gram se ia două grame.

Extractum belladonae fluidum

me şi se lasă lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea grame. culoare 100 verde, cu gust şi miros de plantă; se tul­ Are o bură eu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau pentru a prepara tinctura extemporană.

Extract fluid de beladonă, de mătrăgună

Extractum boraginis fluidum

Se prepară în modul următor: (A. H.)

Extract fluid de borago-pentru infuzie

Foi de beladonă pulverizate .......

Alcool diluat de 70°

100 grame 600 „

Se umectează pulverca cu alcool de 70°, apoi se intro­ duce în percolator, se acopere cu alcool şi se Iasă 24 ore; apoi se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 gr. se continuă lizivaţia până la epuizarea complectă a pulverci; se reunesc extracţiile din urmă, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se amestecă cu cele 80 grame; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare verde închisă, cu un miros slab narcotic, cu gust neamar; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 90°.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum boldi fluidum

Se prepară în modul următor: (H) Borago întreg (foi şi flori) Apa comună sau de ploae Glicerină...................

Alcool concentrat de 96°

100 grame 600 grame 15 15

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce, se lasă la sedimentare două ore, se strecoară prin flanelă dea­ să, şi se supune evaporărei la un foc moderat până rămâne 70 grame. Se adaugă la rece amestecul de glicerină şi alcool, apoi se lasă 48 ore Ia digerat; se filtrează din nou prin fla­ nelă şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzuie închisă, cu gust mucilaginos de plantă; dă soluţii limpezi cu apa, de culoare gălbue, iar cu alcoolul se tulbură forte, precipîtându-se mucilagiul.

Serveşte a prepara infuzia extemporană.

Extract fluid de boldo.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Foi de boldo pulverizate..................

100 grame Alcool diluat de 70° • • 700 „ . . „Se «mectează pulverea cu alcool de 60° 2 oie, apoi se introduce în percolator, se lasă 24 alcool, apoi se deschide robinetul ore, acoperind cu . pulverea ------de 80 şi se adună primul extras grame. Se lixiviază cu restul alcoolului până la epui­ zarea complectă a pulverei; se reunesc extracţiunile, se filtrea­ ză, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 gra-

Extractum bucco fluidum Extract fluid de bucco.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de bucco pulverizate (Bucco serpenvirens).

Alcool diluat de 60° .........

100 grame 600

Se procedează exact ca la extractul de boldo fluid, aducându-se ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşcată, cu un miros şi gust aroma­ se de plantă; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

28 29

Extractul» bursac pastoris fluidum Extract de bursa pastoris-de traista ciobanului Se prepară în modul următor: (A. H.) BJauta întreagă sfărâmată mărunt 100 grame Alcool diluat de 50°...

600 Se macerează 3 zile cu 200 grame alcool de 50°; ; se stoarce la presă; se macerează a doua oară cu restul alcoolului încă 3 zile, se stoarce şi se filtrează, Din prima extragere oprim 85 grame; iar restul se supune destilaţiei pentru a obţine alcoolul; residiul se evaporează pe bae de apă până răţnâne 15 grame, care se adaugă la cele 85 grame; se lasă la di­ gerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzuie, cu se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul un slab miros alcoolic; concentrat, Serveşte ca atare sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum cacti

grandiflori fluidum

Extract fluid de cactus Se Prepară în modul următor; (A. H.) Flori de grandiflorus) Atol d • .

100 grame 50°.

600 Florile şi pulverizate sunt umectate cu alcool de 60°, apoi se uscate introduce totul în percolator; se lasă 24 ore, apoi see deschide robinetul şi se adună prima porţiune de 80 grame; se lixiviază înainte până la complecta epuizare a flo­ rilor de principii activi.

Se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, sidiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 cari see adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 , iar regrame, poi se filtrează şi ore, aaduce la greutatea de 100 Are o culoaresegalbenă portocalie deschisă, grame. cu un miros slab aromatic, cu gust dulceag puţin aromatic; se tulbură uşor cu apa şi mai tare cu alcoolul de 80°.

Serveşte ca atare, sau a prepara tînctura extemporană.

Se dă în afecţiuni cardiace şi are avantajul că nu se acumulea7ă în organism.

Extractum calabaricae spissum Extract moale de bob de calabar Se prepară în modul următor: (A. H.) 100 grame Boabe de phisostygma venenosum pulverizate .

600 Alcool diluat de 70°.....................................

Se umectează pulverea cu alcool dd 70° pănă se coprin­ de bine; se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se con­ tinuă lixiviaţia până la complecta epuizare a substanţei.

Se reunesc extracţinnile, se filtrează şi se destilă alcoo­ lul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consis­ tenţa de extract moale.

Are o culoare cafenie, fără miros, cu gust amar; nu se disolvă de-cât parţial în apă, dar complect în alcool de 70°.

Extractul de calabar uscat se face din acel moale evaporându’I pe bae de apă până la complecta uscare şi pulve­ rizare ; fiind foarte activ şi igroscopic, se amestecă de obicei cu zahar de lapte în părţi egale şi aşa se manipulează, fiind foarte toxic.

Extractum calami aromatici spissum Extact moale de calam aromatic-de acorus.

Se prepară în modul următor: (A. .

Rădăcină de acorus calamus tăiată . . .

Apă comună sau de ploae ....

Alcool concentrat de 96°.................. .

H.) . 1000 grame . 6000 “ . 1000 „

Se fac două infuzii; se reunesc după presare, se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă, apoi se supune la eva­ porare până rămâne 2000 grame; se pune 1000 grame al­ cool de 96°; se lasă Ia digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă pâ­ nă la consistenţa de extract moale.

30

Are o culoare brun negricioasă,

corus. de aExtractul fluid, de calam se face după regula generală a extractelor cu alcool de 60°; are o culoare brun portocalie, cu miros şi gust aromatic de calam.

Serveşte eventual a prepara tinctura cxtemporană.

Extractum campechiani fluidum Extract fluid de campech.

Se prepară în modul

următor: (A. H.) Lemn de campech gros pulverizat .

100 grame Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° • .

600 50 Se fac două decocţii repetate de câte 300 grame; unesc lichidele, se sedimentează, se strecoară şi >’ se reză până rămâne 50 grame; se amestecă Ia se c vaporoa­ digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la se cu alcool, se grame. greutatea de 100 Are o culoare închisă •naţie, cu gust astrigent; /oş sanguină; eu miros slab arodă soluf!i limpezi cu coolul clihiat. aPa şi cu al­ Serveşte ca atare sau a Extractul uscat de ci Prepara, tinctura extemporană. campech se după destilarea alcoolului şi evaporarea Prepară din ce! fluid, la consistenţa tare şi pulverulentă. pe bae apă până

Extractum

cannabis indicae

3Î

cu gust şi m/ros

spissnni Extract moale de cânePă indiană.

Se prepară după Farniacopea Română Vârfuri înflorite de cânepă indiană pulverizate ed. . 4-a astfel: Alcool concentrat de 90° .

100 grame 9 s.

Se "meetează 90'? Şi se pulverea de canabiscu 30 părţi alcool dc piilor actiW Te "XiViaf,'a - nă la complecta epuizare a pritici' (conv«iţie in(e rnaţională). Se obţine alcoolului prin

destilaţie, iar residiul se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare verde închisă, complect solubil în alcool, chloroform şi oleuri grase; foarte puţin solubil în apă, are mi­ ros pătrunzător de cânepă indiană.

Extractul uscat se face din acel moale evaporându’I pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulverulentă.

Extractum cannabis indicae fluidum Extract fluid de cânepă indiană.

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 100 grame Cânepă indiană pulverizată , .

600 Alcool de 90° ........

Se introduce pulverea umectată cu alcool de 90° în percolator şi se acopere cu alcool; după 24 ore se deschide ro­ binetul şi se opreşte 90 grame din primul extras; se Iixiviază cu restul alcoolului, până la epuizarea complectă a pulverei; se reunesc ultimile extracţiuni, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează până rămâne 15 grame, apoi se amestecă cu cele 90 grame; se lasă 48 ore la digerat apoi se filtrează şi trebue să cântărească 100 grame, (se ia de obiceiu mai mult pentru a eşi Ia greutate).

Are o culoare verde închisă, cu gust şi miros narcotic de cânepă; se tulbură cu apa şi se amestecă limpede cu al­ coolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană, sau ca atare.

Extractum capillariae fluidum Extract fluid de capilaria pentru infuzie şi sirop, Se prepară în modul următor: (H.) Capilaria tăiată mărunt 1000 grame Apă comună sau de ploae 6000 „ Alcool concentrat de 96° 200 „ Glicerină..................

100 „ Sc fac două infuzii repetate de câte 3 ore. fiecare; se

32

stoarce, se strecoară, se lasă la sedimentare, apoi se trecd prjn flanelă şi se evaporează la un foc moderat până rămâne 700 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, apoi se lasă 48 ore la digerat, se filtrează şi se aduce la p greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun roşcată, un gust şi miros de plantă, dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat!

Serveşte a prepara infuzia extemporană, dar mai cu de­ osebire siropul, care este destul de fermentescibil.

Extractum capita papaveris fluidum Extract fluid de căpăţini de mac pentru decocfie Se prepară în modul următor: (H.) Căpăţâni de mac sfărâmate . . . . 1000 grame Apă comună sau de ploae . .

• . 6000 grame Alcool de 96°...................... 200 grame Glicerină 100 grame Se fac două decoctiuni repetate lăsându-se în repaus de fiecare dată câte două ore, apoi se stoarce la presă, se Iasă Ia sedimentare, apoi se filtrează prin flanelă şi se supune cvaporărei până rămâne 700 grame; se face amestecul de alcool şi glicerină, se amestecă cu cele 700 digerat 48 ore, apoi se filtrează din grame, se Iasă Ia nou prin flanelă şi se aduce Ia 1000 grame.

Are o culoare cafenie, cu un miros slab aromatic; dă cu apa soluţii clare şi-limpezi, iar cu alcoolul se tulbură, dincauza precipitărei mucilagiului. o Serveşte a prepara decocţiunea extemporană de diacodi, în lipsa extractului de diacodi. şi siropul VA

Extractum

capsici fluidum

Extract fluid de ardei Se Prepară în modul următor: (A. H.) Ardei mici Alcool dlluaMe^O» PUlVere Pe cât e posibil .

100 grame . 600 ,,

33

Se face umectarea pulverei cu alcool de 70°; se Iasă 24 ore împreună, se acopere cu alcool, apoi se deschide robine­ tul şi se adună- prima porţiune de 80 grame şi se opreşte; se continue lixiviaţia până la complecta epuisare a principi­ ilor activi; se filtrează ultimele extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă cele 80 grame, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşie, cu un gust foarte iute, cu miros alcoolic aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 90°. Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul moale de capsic se prepară din acel fluid, după destilarea alcoolului si evaporareav pe bae de apă până la consistenţa moale.

Are o culoare brun roş închisă, cu un miros de ardei, cu gust iute şi arzător.

N. B. Se poate prepara şi un extract de ardei prin decocţie cu cantităţile de mai sus, însă nu este aşa roş; arc aceleaşi proprietăţi.

Extractum cardamomi fluidum Extract fluid de cardamom Se prepară în modul următor: (H.) Seminţe de Cardamom (fără înveliş) .... 100 grame Alcool diluat de 60°......................................... 600 grame Se amestecă pulverea cu 150 grame alcool de 60°; se introduce în percolator şi după 24 ore- se deschide robinetul, oprindu-se S5 grame din primul extras, apoi se lixiviază până la epuizarea complectă a principiilor activi; se filtrează extracţiunile ultime, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă pană rămâne 15 grame; se amestecă cu cele 85 grame, se lasă 48 ore Ia digerat apoi se aduce Ia 100 grame. Are o culoare brun roşcată, cu un gust şi miros aromatic; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat. . Serveşte a prepara unele medicamente lichide, unde intră cardamomul.

3

34 35

E x t r a c t u m c a r v î fluid uni Extract fluid de chimion Se prepară întocmai ca extractul de amason. (H.) Are o culoare brun roşietică, cu miros pronunţat w chimion, cu gust dulce plăcut; se tulbură cu de aPa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura, siropul, dar mai cu deosebire lichioruri, numite de săcărică.

Extractum caryophyllorum fluidum Extract fluid de cuişoare Se piepară în modul următor: (A. H.) Cuişoare de Zanzibar sau Pemba pulverizăte .

100 grame Alcool diluat de 60° . . 600 grame Se umectează pulverea recentă de cuişoare cu alcool de 60°, apoi se introduce în percolator, se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima porţiune de 80 grame; se continuă extragerea până la complecta epuizare a cuişoarelor de principii activi: ultimele extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar resiliul se evaporează pe bae de apă într’un vas de sticlă, porcelan sau fer smălţuit (au mult tanin) până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce Ia greuta tea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu un miros aromatic de cuişoare, un gust aromatic şi arzător; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 90°, dar rămâne limpede cu alcooluul diluat; cu timpul depune la fundul vasului o substanţa albă, ce se disoivă în alcool mai tare.' Preecipită cu perclorurul de fer în nem albăstrui.

Serveşte a pune m toate exteinporan şi se

Extractum

cuişoarele. cascarillae fluidum

Extract de cascarila fluid Se Prepară în modul următor: (A. H.) C°ajă de cascarila Alcool diluat de ^Pulverizată .

• • 100 grame • • 600 ..

^e uitiectează ptilverea cu alcol; se introduce în percoIator, se acopere cu alcool de 50° şi după 24 ore se deschide robinetul; se adună prima extracţie de 80 grame şi se conti­ nuă extracţiuiiea până Ia epuizarea substanţei de principii ac­ tivi ; se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame care se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrea­ ză şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu gust amar astringent şi greţos, cu un miros aromatic, se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare sau a prepara tinctura extemporană.

Extractul moale de cascarila se prepară astfel: . 100 grame Coajă de cascarila sfărâmată Apă comună sau de ploae .

• 600 „ 100 Alcool concentrat de 96° Se fac două decocţiuni repetate; se stoarce şi se eva­ porează până rămâne 200 grame; se adaugă'alcoolul se di­ geră 48 ore, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de cascarila se face din acel moale evaporându’l pe bae de apă până la complecta uscare şi pulverizare-

Extractum cascarae sagradae fluidum Extract fluid de cascara sagrada.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de cascara sagrada pulverizată .... 100 grame Magnesie calcinată 8 „ Alcool diluat de 50° 9 S. Se umectează pulverea cu 50 grame alcool de 50°, se amestecă cu îngrijire până nu se mai văd parcele de magne­ sie ; se macerează trei sile în vas închis, se introduce în per­ colator şi se continuă cu Iixiviaţia până se epuizează pulve­ rea de toţi principii activi. Se opreşte din prima extracţie 80 grame, iar celelalte extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul,

r 36

37

iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 gr care se adaugă celor 80 gramele lasă la digerat 48 ore, a’ P01 S Lich^roş brun, fără gust amar, nu se tulbură prin di­ luare cu apă.

Dă reacţiunile înscrise în farmacopea Romană ed.

4-a.

Extractul de cascara se mai prepară în felul următor: (H) » Cascara sagrada sfărâmată............................ 1000 grame , Apă comună sau de ploae............................ 6000 Alcool concentrat de 96° . .

500

/

:

l

h !

<

I 1

Se fac două decocţiuni repetate şi prelungite, presânduse după fiecare decocţiune; se reunesc decocţiunile, se stre­ coară prin flanelă, apoi se supune la evaporat, până rămâne 500 grame; Ia rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame (de nu ajunge se adaugă alcool de 40° spălându-se filtru).

Preparat astfel, este puţin amar, şi este în parte lipsit de resina, care face ca extractul să fie amar, şi dacă înainte de filtrare, îi adăugăm magnesie calcinată, îi ia şi ultimul gust amar.

Se amestecă limpede cu apa, se tulbură cu alcoolul con­ centrat şi se înroşeşte cu alcaliele.

Extractul moale de c. cascara se prepară din acel fluid după ce am destilat alcoolul iar residiul •se evaporează pe bae de apă până la consistenţa moale.

Are acelaş gust, acelaşi şi miros, aceiaşi culoare ca şi cel fluid.

Extractul uscat de cascara vaporându’l pe bae de apă până >< se face din cel moale, cfoarte igroscopic şi trebue ţinut înla uscarea complectă; este vase închise, ferit de umi­ ditate.

Extractum

castaneae î 1 u i d u in

Extract fluid de castan Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de castan pulverizată Alcool diluat de 70° • . 100 grame • • 600 „

Se umectează pulverea; se introduce în percolator şi se acopere cu alcool de 60°; după 24 ore se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extragere; se continuă lixiviaţia până la epuizarea alcoolului şi a substanţei de princi­ pii activi. Se filtrează extracţiunile ultime; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 gr.; se amestecă cu cele 80 grame, se Iasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare roş cafenie, fără miros, cu gust astringent; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractul dc castan se mai prepară în modul .

Coajă de castan tăiată mărunt . . .

Apă comună sau de ploae .... .

Alcool de 96°................................

următor: (H.) . 100 grame . 600 „ . 50 „

Se fac două decocţiuni repetate, se lasă în repaos de fiecare decocţiune două ore; se stoarce, se strecocră şi se su­ pune la evaporat până rămâne 50 grame; se adaugă alcoolul se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la gre­ utatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşie sanguină, cu un miros slab alcoolic şi cu gustul astringent; nu se tulbură cu apa; se tul­ bură cu alcoolul concentrat.

Extractum catechu siccum Extract uscat de catec Se prepară în modul următor: (A. H.) Catecu de acacia sau de Pegu Alcool concentrat de 96°. .

Apă comună sau de ploae .

100 grame . 200 „ • 200 „

Se lasă 3 zile la digerat, apoi se filtrează şi se spală din nou residiul cu un amestec de apă şi alcool; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la con­ sistenţa de extract uscat şi pulverulent.

Are o culoare brun roşie, cu un miros aromatic şi gust

38 39

astringent; se disolvă în apă şi alcool diluat, dând soluţjj limpezi.

Extractul apos uscat de catechu Catechu Apă comună sau de ploae .

se face astfel; • •

• •

. 100 grame • 500 «

$e disolvă catecu în apă ferbinte, se lasă Ia sedimentare se filtrează prin flanelă deasă şi se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa tare şi pulverulentă.

Extractum centaurii aquosum spussum

Extract moale de centaură, de corobatică, de fierea

pământului

Se prepară după Farmacopea Română Iarbă de centaură tăiată mărunt.

Apă comună sau de ploae Alcool de 96°

°d. 4-a astfel; • • • • • .

1000 grame 6000 1000

Se toarnă apa ferbinte peste plantă şi se lasă 24 ore la macerat numai cu jumătate din cantitatea de apă; se face a doua maceraţie cu restul de apă ferbinte şi se macerâ din uuu 24 ore; v se stoarce, se strecoară şi se supune evaporărei pâ­ nă rămâne 2000 grame lichid extractiv; la rece se adaugă alcoolul, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează, alcoolul, iar residiul se evaporează se destilă consistenţa de extract Pe bae de apă, până la moale.

Are o culoare brun Plantă; dă s°Iuţii limpezi verzue, cu ana c?' ,gUSt amar- Cl< miros de 11 aPa Şi alcoolul diluat.

Extractul de Se lraura prin fermenta ? (V) ^ Prepară după •nodul următor: Centaura întreagă APă comună sau HSaU Sfărămat* sau de ploae.

• .1000 grame • • 6000 Ia

se reunesc şi se lasă câte va

-pJPS liChilichid.,r duIui C g US> atunci devine

limpede, iar materiele fermentescibile sau distrus; se strecoa­ ră prin flanelă şi se evaporează până Ia consistenţa de extract moale. Este identic cu cel tratat prin alcool.

Extract fluid de centaură Se prepară în modul următor: (A. H.) Centaura sfărâmată bine Alcool diluat de 50u .

. . . .

100 grame 600 „

Se macerează planta cu 200 grame alcool de 50° 3 zile; se stoarce şi se opreşte 85 grame din prima extracţie.

Se macereaza din nou cu restul alcoolului, apoi se fil­ trează ultima extracţie, se destilâ alcoolul, iar residml se evaporează pe bae de apă până rămâne 15 grame, care se adaugă Ia cele 80 grame, se digeră 48 ore, apoi se aduce la 100 giame.

Are o culoare brun verzue, cu uu gust foarte amar, cu miros de plantă; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat.

Sei veste ca atare, sau a prepara iinctura extemporană.

Extractum chamomiîlae fluidum Extract fluid de camomila, românită, muşeţel.

Se prepară în modul următor: (H.) Flori de carnomih recent uscare Alcol diluat de 30° ....

Glicerină ....................................

10 g-ane 1-, 10

Se macerează camormlă cu 125 grame a'ciol de 3Gn timp de 3 zile'; se stoarce la presă şi trebuie să ia;ă max;m 85 grame extract prun, care se pune deoparte; se face cu restul o infuzie cu 500 grame apă, lăsându-sc 4 ore împreu­ nă, apoi se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se supune evaporărei pe bae de apă până rămâne 40 grame; se adaugă glicerina şi se evaporează până rămâne 15 grame ; se adau­ gă celor 85 grame, se lasă 4S ore la digerat, apoi se filtrea­ ză şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben verzue, cu gust şi miros de ca-

40 momila, dă soluţii limpezi mirositoare Cl* apa, cu alcoolul 5e tulbură, precipitându-se mucilagul.

Serveşte a prepara infuzia extemporană.

Extractum chelidonii s p i s s u m Extract moale de chelidoniu, de rostopast, de negelarlţă.

Se prepară în modul următor: (A. H.)

Iarbă de chelidoniu tăiată mărunt . .

Apă comună sau de ploae ....

Alcool concentrat de 96°....................

• • 1000 grame • . 6000 ■ • 1000 Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne grame; se amestecă la rece cu alcoolul de 96°, se lasă în200 repaos 48 ore, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul seevaporează pe bae de apă pănă la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brună, cu gust de plantă; se solvă lim­ pede în apă şi alcool diluat.

Extractul fluid de chelidoniu se mai prepară în modul următor: (H) Iarbă de chelidoniu sfărâmată .

Alcool diluat de 60°

h !

. . . 100 grame .....................

600 de „60° Se macerează 3 zile planta cu 200 grame alcool se stoarce şi se opreşte 80 grame din prima extracţie; se fa­ ce a doua maceraţie încă 3 zile, se presează, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 apă până la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la £rame; se Iasă de 100 grame. greutatea Are 0 floare brun verzue închisă, Plantă; se tulbură cu gust şi miros de uşor cu' apa Ş> cu alcoolul Serveşte a Prepara eventual tinctura ! concentrat, extemporană.

Extractum chenopodii fluidum Extract fluid de chenopodiu Se prepară în modul următor: (A. H.)

Iarbă de chenopodiu pulverizată Alcool diluat de 50°

• ■

• •

100 grame 600 „

41 Se introduce pulverea de chenopodiu umectată în percolator şi se acopere cu alcool de 50°; după 24 ore se deschi­ de robinetul şi se adună prima porţiune de80grame; se con­ tinuă extracţinnea până Ia complecta epuizare de principii activi.

Se filtrează ultimile extracţiuni, se destile alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; apoi se Iasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros camforat, cu gust plăcut neamar, se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concen­ trat.

Serveşte a prepara tinctura şi siropul extemporan.

Extractul de chenopodiu pentru infuzie se' prepară în­ tocmai ca extractul de sparanghel.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractul moale de chenopodiu se prepară din extrac­ tul fluid, după ce se destilă alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractum cihorei fluidum Extract fluid de cicoară.

Se prepară în modul următor: (H) 'S'-jy—,

Rădăcină de cicoară tăiată mărunt .

Apă comună sau de ploae .....

Alcool concentrat de 96° .....

Glicerină..................................................

. . .

. 7'"100 grame . . 600 ,, ..

20 M . • 10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă, şi se evaporează până rămâne 70 grame ; se adaugă la rece amestecul de. alcool şi glicerină, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă, cu gust amar, puţin astringent; se amestecă limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul de cicoară extemporan.

42 43

Extractum chinae aquosum sipissum Extract moale de coajă de china.

Se prepară după Farmacopea Română ed.

4-a astfel; Coajă de china pulverizată . .

• • 1000 gram,.

Apă comună sau de ploae. . .

■ • 15000 Se face inaceraţie cu două treimi din cantitatea de prescrisă, amestecându-se din când în când; se strecoară apă şi se presează; residiul se reia cu restul de apă, macerăndu-se din nou, strecurând şi storcând la presă.

Se reunesc lichidele, se lasă să se depună, se decantea­ ză, se evaporă pe bae de apă până obţinem 200 grame lichid; se lasă să se răcească, se filtrează şi se evaporează de apă până la consistenţa de Pe bae extract moale, Are o culoare brun roşie, cu gust amar astringem şi aromatic.

Dizolvat îni 10 părţi apa dă soluţie tulbure, soluţia acidulată dâ un precipitat abondent cu iodomercuratul n slab de potasiu, şi trebuie să conţină cel puţin 60/0 alcoloizi.neutru

Extract um chinae fluidum Extract fluid de coajă de china Se PreParâ după Fa rmacopea foroână ed. 4-a Coajă de china astfel : pulverizată Glicerină. . . 1000 grame Alcool diluat de 70° . . 100 „ . . 600 S. Se umectează coaja de china cu glicerina şi cu 300 părţi alcool diluat; se acopere cu alcool în percolator, apoi după 24 ore se deschide robinetul şi «e opreşte prima extracţie de 800 . grame; se continue lixiviaţia până la epuizarea complectă* se filtrează extracţiunile ultime, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 200 grame, cari se adaugă celor 800 goarne, se lasă la digerat 48 ore, se fil­ trează şi se aduce la greutatea de 1000 grame (de ge se adaugă alcool diluat până la complectăre). nu ajuli­

Lichid brun roşcat, cu gust şi miros de coajă; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat; conţine 50/y alcoloizi ai coajei de china.

Trebue să îndeplinească reacţiunile din Farmacopea Română.

Extractum chinae fluidum pro decoctum Extract de chilia pentru decoct.

Se prepară în modul următor; (A. H.) Coajă de china pulverizată groscior . . . . 1000 grame Apă comună sau de ploae................... . . 8000 „ 200 Alcool concentrat de 96°.......................

100 Glicerina -................................ ....

Se fac trei decocţiuni repetate, de câte o oră. lâsânduse apoi 3 ore la un loc de 40u, se stoarce la presă, se filtrea­ ză decocţiumle căldicele prin flanelă, după sedimentare; se evaporă în vas bine smălţuit până rămâne 700 grame; se lasă să se răcească, apoi se adaugă amestecul de glicerină şi al­ cool, se lasă în repaos 48 ore, apoi se filtrează prin flanelă şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are culoare brun roşiatică, cu gust amar şi aromatic de coajă de china, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara decocţia extemporană, care esă foarte bine, cu toţi principii activi şi în totdeauna aceiaşi.

Extractum chinae fluidum acidum Extract fluid de china prin acid.

Se prepară în modul următor; (H) Coajă de china sfărâmată 1000 grame Alcool diluat de 60° . .

6000 grame Glicerină . . . .

100 grame Acid clorhidric diluat 50 grame Se macerează caoja cu cele lalte incrediente o dată timp de 3 zile, iar alcool luăm în lucru numai 2000 grame; după trei ‘''•le stoarcem la presă şi.oprim primul extras de 850 gr.

u apoi facem a dona maceraţie cu restul de alcool; Se bresoază la presă, se filtrează, se destilă alcoolul, iar r«.diu|S(; evaporează până rămâne 150 grame, cari apoi se adau cele 850 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se fiitr se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare cafenie roşie închisă, cu gust amar f( uşor acrişor (când este acid în exces); se tulbură uşor cu>ar(e a pa şi cu alcoolul concentrat; cu vinul rămâne aproape Hm de, iar vinul roş capătă o culoare mai vie.

Serveşte ca atare sau a prepara vinul de china extern poran care este mult mai activ ca un vin de china rău pre~ parat; vinul de china făcut cu acest extract după filtrare ^ mai precipită la fundul vasului în timpul conservărei. nu

Extractum chinae sîccum

4b Alcool diluat de 6d° .

.

.

.

600 grame

Se pulverizează bine rădăcina; se umectează cu. alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool şi după 24 ore se deschide robinetul adunându-se prima extrac­ ţiune de 80 grame; se continuă extractiunea până Ia epuiza­ rea complectă a substanţei.

Ultimile extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu gust amărui şi aromatic, cu miros slab aromatic, se tulbură uşor cu apa.

Serveşte ca atare sau a prepara tinctura extemporană.

Extract uscat de china. : Se prepară după Farinacopea Română Coajă de china pulverizată.................. ed- 4-a astfel: Alcool diluat de 70° .

• • 100 grame •

•

600

Se umectează pulverea, se introduce în percolator, se laore, apoi se face lixiviaţia până la a coajei de principii activi; complecta epuizare se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se •evaporează pe bae de apă până Ia complecta sistenţa de extract conşi pulverulent.

Are o culoare tare brun roşie cu un gust amar şi astringent» cu miros aromatic de coajă de china.

Se disolvă complect în alcool de 70° cu o culoare roşietică; soluţia diluată cu 4—5 volume apă, dă după filtrare un lichid, cari după acidulare precipită abundent cu iodo-mercurâtul de potasiu neutru.

Extractul uscat trebuie să conţină 100/0 alcoloizi. să 24

Extractum cimicifu gae (acteae) fluidum

I

Se Papară în modul Rădăcină de următor: (A. H.) cimicifuga racemosa.

• • 100 grame

Extractum c i n a e Extract de semen contra, de limbricariţă.

Se prepară în modul următor: (A. II.) Semen contra recent pulverizate . .

Eter pur Alcool concentrat de 96"...................

. .

100 grame 200 200

Se introduce pulverea în percolator; se extrage întâi cti: eter, apoi cu alcool până Ia epuizarea complectă apulverei ele. principii activi; se destilă separat eterul, apoi alcoolul cu precauţiune, iar residurilc se amestecă, se aduce pe bae de apă, de se gonesc urmele de eter şi alcool.

Are un miros aromatic, cu gust amar şi' aromatic, de culoare brun verzue; este insolubil în apă, însă se disolvă complect în alcool forte.

Extractum cinamomi fluidum Extract fluid de cinaniom, de scorţişoară.

Se prepară în modul următor: (H) Coajă de fcinamom recent pulverizată . .

Alcool diluat de 60".......................

*****

• • 100 grame ... 600 „

46 Macerează 3 zile pufverea cu 150 grame afcoof se stoarce la presă şi extractul prim de 80 grame * 6oo deoparte; se toarnă din nou restul alcoolului peste pujv ?e Pune se maceră încă 3 zile; se stoarce, se filtrează, se destilă ^ cooluff iar residiul se evaporează pe bae de apă până râ 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă 4g nc Ia digerat, apoi se filtrează aducândii-se Ia greutatea de Wn grame.

00 Are o cnloare brun cafenie, cu gust şi miros de cinamom; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 96°.

Serveşte a prepara tinctura de cinamom extemporană La prepararea acestui extract să nu înlocuim coaja de cinamom de ceylan cu acea de cassia cinamomi.

Extractum citri corticis fluidum Extract fluid de coaja de Iămâe

Se prepară în modul următor: (H.)

ÎSofdlfuafdeW* USCa'e f PrizatC'.

•

. 100 grame . 600

Se amestecă pulverea cu alcool de 60° • până pere, se introduce în se acoPercolator, chide robinetul şi se adună 80 se lasă 24 ore, apoi se despână la complecta epuizare grame; se continuă Iixiviaţia a pulverei; se evaporează residiul destilâ alcoolul, pe bae de apă pânăserămâne care se adaugă la cele 80 20 grame filtrează şi se aduce la _ grame, apoi se digeră 48 ore, se greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben plăcut de Iămâe; portocalie, cu un gust şi miros ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat, Serveşte a prepara siropul extemporan, adăugânduM acidul citric necesar.

Ext ract uni

*~ZTJ'uiiua

Se Prepară după Farm

SîSttf ■

acopea Română

ed- 4-a astfel: ■

•

•

100 grame

•

•

9-s

41 3e atfiestecâ uniform pufvereâ cu 40 grame alcool de 50°; se lasă în contact în vas închis timpt de . două ore, apoi se introduce în percolator, se adaugă o nouă cantitate de alcool, şi se urmează cu Iixiviaţia până Ia epuizarea com­ plectă a pulverei, de substanţele active. Se adună prima extracţiune de 80 grame, iar cele lalte extracţiuni se adună, se filtrează, se desdlâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până Ia 20 grame, cari se adaugă, celor 80 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros aromaţic de coca, se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 70°.

Extractul moale de coca. Se prepară din acel fluid, destilând alcoolul şi evaporând residiul pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de coca. Se prepară din acel moale uscându’l pe bae de apă până la consistenta tare şi pulve­ rulentă.

Extractul fluid, de coca Se prepară în modul următor: (H) Tt)0 grame Foi de coca sfărâmate .

600 Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96°.

50 Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce la presă se filtrează prin flanelă, se evaporează până rămâne 50 grame extracţiune; se adaugă la rece alcoolul, se lasă 48 ore la sedimentare şi digerare, apoi se filtrează şi se aduce cu alcoolul de 50° la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de coca; nu se tulbură cu apa şi nici cu alcoolul slab; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara vinul de coca sau unde coca intră în preparate.

Foile de coca conţinând alcaloizi, extractul se poate face şi prin mediu acid ca şi acel de china.

Extractum coculi indici fluidum Extract fluid de gogoşi de peşte Se prepară în modul următor: Fructe de gogoşi de peşte (Menispermum Coculi) pulverizate 100 grame Alcool diluat de 60fl 600 „

48 Se pulverizează bine gogoşfle de peşte, se untect alcool de 60°, se întroduce în percolator, se acopere Ca^ci cu alcool şi după 24 ore se deschide robinetul şi Se U Verea prima extracţie de 80 grame, apoi se continuă extra ?• până Ia epuizarea complectă a substanţei; se filtrează °IUn ea extracţii, se destilă alcoolul; iar residiul se evaporează de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă celor Pebae «O* gr. se Iasă Ia digerat 48 ore, se filtrează şi trebiie să iasă ioo grame.

Are o culoare brună, cu gust foarte amar ; se tulbur* cu apa şi alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul moale se prepară diii cel fluid duP* destilarea , alcoolului, şi evaporarea pe bae de apă, la consistenţa nio;,iL.

Extractum colae fluidum Extract fluid de cola Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel : Nucă de cola bine pulverizată ....

• . 100 grame Alcool diluat de 60°...........................

Se umectează pulverea cu 50 grame alcool diluat, sc Iasă în contact 2 ore în vas închis, apoi sc întroduce în colator; se adaugă alcool diluat şi se lixiviază până la percomplecta epuizare a pulverei; se opreşte 85 grame, din prima extracţie, iar celelalte se filtrează, se destilă alcoolul, până rămâne 15 grame, cari se adaugă la cele 85 grame; se lasă la digerat 48 ore apoi se filtrează si Şi se aduce Ia 100 grame.

Are o culoare brun gust aromatic si slab astringent; cu 10 părţi apă roşcată, dă filtrare se obţine un lichid un precipitat brun gălbui; prin roşietic, cari precipită cu taniuul; cu serurile ferice se colorează în cafeină. hegru; să conţină 1,25%

4V

Extractum c o f f e a e fluidum Extract fluid de cafea Se prepară în modul următor: (H.) 1000 grame Cafea prăjită şi măcinată . . 6000 grame Apă comună sau de ploae 500 . Alcool de 69' Se fac trei infuzii repetate de câte 3 ore, lăsându-se Ia digerat; se strecoară se stoarce la presă; se lasă la sedimontare, apoi se decantă şi se evaporează la un foc moderat până rămâne 500 grame; la rece se adaugă alcoolul, se Iasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame cu alcoolul de 50°.

Are o culoare cafenie neagră, cu gust şi miros de cafea • dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat. * Serveşte a face infuzie şi siropul de cafea exteinporan.

Extractul de cafea uscat, se prepară din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea pe bae de apă Ia con­ sistenţa de extract tare.

Extractul de cafea prin alcoot Se face în modul următor: (A. H.) Cafea prăjită si măcinată Alcool diluat de 50°

ICO grame 600

Se lixiviază în percolator până la epuizarea complectă a cafelei; se opreşte 85 grame din prima extragere, iar cele lalie extrageri se filtrează, se destilă alcoolul iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 15 grame, care se adaugă celor 85 grame, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie închisă, cu miros şi gust de cafea î se tulbură cu apa şi cu siropul simplu, precum şi cu alcoolul concentrat.

Extractum co/chici sicciinl

51

Extract uscat de colhic, — de brânduşa de toamnă Serveşte ea atare, sau a prepară tăietură extemporană.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Bulb sau seminţe (degrasate) pulverizate .

Alcool de 70°

•

• •

100 tfrauie 600

Se lixiviază cu cantitatea de alcool de 70° până la zarea complectă a substanţei; se reunesc extractimiile epui­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează se fiu Pe bae de apă la consistenţa tare.

Are o culoare brun cărămizie, cu-gust foarte amar; este foarte puţin solubil în apă, dar solubil în alcoolul de 70°.

Extractul fluid se prepară ca cel de sus, oprind din prima extracţie 80 grame, apoi urmând procedeul înainte si aducând extractul fluid la greutatea de 100 ^ grame.

Serveşte a face tinetura de colhic extemporană, sau a face vinul de colhic extemporan.

Extractum colocynthidis siccum Extract uscat de colocînt Se prepară în modul următor: (A. H.) Pulyere de colocint 100 grame Alcool diluat de 70° .

.

600

„

Se umectează pulverea cu- alcool diluat de 70°, se întioduce în Percolator si se lixiviază până la epuizarea complectâ a pulverei; se şi filtrează iar residiul se extracţiunile, se destilă alcoolul evaporează pe bae de apă până la pulverizare. uscare şi • Are mitin ' gust ai»ar si 0 culoare brun ruginie; sc disolvă Puţm ui apă, dar se disolvă ? complect în alcool de 70°.

• Extractul fluid dc. colocint se prepară identic cedentul; din prima ca preextracţie oprim 80 extracţiuni se grame, iar cele lai te evaporă pe bae de lui, până rămâne aPă, după destilarea alcoolu20 grame, cari se digeră 48 ore?i se aduce la ioo ndaUga lac 0,e 80 grame, grame.

Extractum colombo siccum Extract uscat de colombo Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 100 grame Rădăcină de colombo pulverizată . . .

600 „ Alcool diluat de 60° Se umectează pulverea cu alcool de 60°, se Iasă în percolator 12 ore; se acope^ cu alcool apoi se lixiviază până la epuizarea complectă a pulverei. Se reunesc extracţiele se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulverulentă.

Are o culoare galben ruginie închisă, cu miros slab de colombo.

Se disolvă greu în apă şi uşor în alcool diluat.

Extractul fluid dc colombo. Se prepară ca cel precedent, oprindu-sc prima extracţie de 80 grame, iar cele lai te se filtrează se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la 20 grame, care se amestecă cu cele 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie gălbue, cu gust amar şi miros alcoolic, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractul, de colombo p. decocţic Se prepară în modul următor: (H) Rădăcina de colombo tăiată mărunt .

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° (ilicerină

. .

100 grame 800 20

10

Se fac două decocţiuni repetate, lăsându-sc de fiecare dată câte 3 ore; se filtrează prin flanelă, se lasă la sedimentare, apoi se evaporează până rămâne 70 grame. La rece se adaugă amestecul de glicerina şi alcoolul, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce Ia greutatea de 109 grame.

A2

53

Are o culoare galben cafenie, gust amar, cu ny de colombo; dă soluţii cu apa nu tocmai clare, se tuju °s s1'slab cu alcoolul de 50°.

Ura Serveşte a prepara decoctul extemporan, Vinuj lombo, cari esă foarte bine cu acest extract. e co-

Extractum combretum fluidum

reazâ pe bac de apă până rămâne 20 grâme, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se aduce la 100 gr.

Uxiviaţia e terminată când ultimile picături diluate cu apă nu se mai tulbură cu taninul.

Are o culoare bruna, cu miros aromatic şi gust amar. diluat cu apa dă un precipitat resinos, cari la încălzire se aglutinează si după filtrare şi răcire precipitată cu taninul.

Extract fluid de combretum Extractul fluid dc coudurango Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de combretum sundaicum pulverizată (combrefacee) ‘00 gr.

Alcool diluat de 60° 600

Sa umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60° introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore astfel, se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extragere; se continue lixiviaţia până la complecta epuizare a pulvere. Se filtrează extracţiele ultime, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 gr. cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă la digerai 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 gr.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust şi miros slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Este indicat în contra intoxicatielor lente cu opiacee.

Extractum condurango fluidum Extract fluid de condurango Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de . . 100 grame • • g. a.

Se umectează pulverea cu 50 grame alcool diluat, apoi se introduce într’un percolator; se adaugă cantităţi »01 alcool comform regulelor lixiviaţiei, lăsându-se ceraţ’e, apoi 48 ore la niase deschide robinetul fracţie de 80 percolatorului şi prima ex grame %se adună se filtrează, opreşte, iar cele lalte din urmă se se destilă alcoolul, iar residiul se evapn-

Se prepară în modul următorj^JJJ), . .

Coajă de condu rango tăiată . .

Apă comună sau de ploae Alcool de 96°

100 grame 600

„

40

Se fac două decocţiuni, se reunesc, se strecoară, se evaporă până rămâne 60 grame: se adaugă alcoolul; se maceră 48 ore se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun verzue, nu este amar, nu se tulbură cu apa; serveşte a prepara decoctul de condurango extemporan.

Extractum eonii maculaţi soissum Extract moale de cucută Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de cucută recent uscate 1000 grame Apă comună sau de ploae 6C00 Alcool concentrat de 96° . 1000 Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce la presă, se lasă la sedimentare, se strecoară şi se evaporează până rămâne 2CC0 grame; se lasă la dig jrat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă la consistenţa moale.

Are o culoare brun închisă cam verzue, se solvă complect în apă şi alcoolul diluat, se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractul de cucută prin fermentare (H.) - «-•' rr

tr.*^vvv—

Se ia 1000 grame foi de cucută şi se ferbe cu apă cât credem de cuviinţă; se lasă după strecurare câte-va zile

’

'

' 54 *

până începe a apare la suprafaţă colonii de aspercr,j|( chidul începe a se limpezi; se strecoară prin flanelă ^ fi Iu evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extra ^ ** Extractul fluid dc cucută se face identic ca Ct ,n°a*eacei de beladonă, cu alcool diluat de 70°.

Are o culoare brun verzue; serveşte a prepara ti Se prepară şi un extract fluid din seminţe tot ca llCtUra' mai sus, însă seminţele trebuesc degrasate prin benzină ^ ^

55. alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până ră­ mâne la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun roşcată, cu gust şi miros de plantă ; dă soluţii limpezi cu apa Uşi tulburi cu alcoolul tare.

Extractul dc coavataria pentru infuzie. (H) i»i..nni i

Extractum consolidae fluidum

:, i

li l

100 600 20

grame

io

Se fac două infuzii repetate cu rădăcina sfărâmată de câte 3 ore fiecare; se strecoară prin flanelă, se evaporă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de gliceri­ nă şi alcool, apoi se filtrează şi se aduce (a greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu gust mucilaginos; dă soluţii limpezi ea alja’ dar se tulbură forte cu alcoolul tare Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extract um c o n V a Ilari 1 a e s p t s s u ni * Extract moale de ‘«"«mioare, mărgăritare!.

. 1

I

• -

10 grame 20

Glicerină . .

Alcool de 96°

Se prepară în modul următor: (H.) Rădăcină de consolida officinalis ......

Apă comună....................................... .....

Alcool concentrat de 96°...............................

Glicerină .......

••

Se prepară ca cel de sus, aducând evaporarea extracţiunei apoase fără alcool, până la 70 grame, apoi se adaugă.

Extract fluid de tătăneasă pentru infuzie

i,

■■■■ ■ ■au.iwM.’-y

Se Prepară în „iodul următor: (A. H.) "0I S1 f,on’ uscate de convalaria . .

Apă comună • . 100 grame sau de lploae . . . .

Alcool concentrat de 96° . . 600 „ . . 100 „ se fîifSe f3C douS infuzii Se Prin flanelă repetate de câte 3 ore; se stoarce, me; se adaugâ alcoolul, Şl se evaporă până rămâne 200 gra­ se lasă la digerat 48 ore, se desti lâ

Se lasă 48 ore la macerat, apoi se filtrează şi se adu­ ce la 100 grame.

Este identic ca cel precedent şi serveşte a prepara infu­ zia de convalaria extemporană.

Extractul fluid de convalaria.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi flori de convalaria Alcool diluat de 50u . .

100 grame 600

Se macerează planta cu 150 grame alcool de 50° timp de 3 zile; se stoarce la presă şi se opreşte 85 grame din prima maceraţie; se face a doua, se stoarce Ia presă, se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residul se evaporează pe bae de apă până rămâne 15 grame, cari se adaugă Ia cele 85 gr., se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de plantă, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum

coto fluidum

Extract fluid de coto.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de coto pulverizată (Palicurea densiflora) pulvere. ................................................... .....

Alcool diluat de 60°..............................................

100 grame 600 „

.. & Se amestecă pulverea de coto cu alcoolul dilnintroduce în percolator; după 24 ore de digerar e> sc de robinetul şi se opreşte primul extras de 80 mează cu lixiviaţia până la epuizarea complectă 3 pj,lverei ultimile extracţiuni, se des«lă alse evaporează pe bae de apă Până râniâ. se adaugă Ia cele 80 grame, se d,gerâ 4$ ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşcată, cu gust şi miros tic de plantă; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

gra"*- Se I'

Extractum

c r o c i

f 1 U > ti II n,

57 200 Eter pur . .

200 Alcool de 95° Se introduce pulverea de cubeb în percolator, şi se ex­ trage întâi cu eter, apoi cu alcool; se destilă separai extrac­ ţiunile obţinute, luând precauţiunile necesare, apoi residurile se amestecă împreună.

Este un extract oleo-resinos, brun închis, senii lichid, neomogen, cu miros şi gust aromatic, insolubil în apă.

Tratat cu acid sulfuric concentrat, se colorează în roş purpuriu, din causa prezenţei cubebinei. Înainte de a fi întrebuinţat, trebuie amestecat.

Extract fluid de şofran Se prepară în modul următor: (A. f|.) Şofran bun francez ••••■- 100 grame Alcool diluai de 50°

•••••. m

Se macerează şofranul cu 150 grame de alcool după 3 zile se stoarce şi se opreşte din din primul de 50°. ; grame; se macerează din nou cu restul alcoolului şi extras se supu­ 90 ne la presă; se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până ce rămâne 10 adaugă la cele 90 grame; se lasă 48 ore la digerat, grame; apoi cari se se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben portocalie frumoasă, cu gust şiniiros pronunjat de şofran; se amestecă aproape limpede cu apa şi cu alcoolul diluat, se tulbură cu alcoolul tare.

Serveşte a prepara tinctura de şofran poran. Şi siropul extern­ p°afre intra în colire, tinctura de opiu in timpurj n , etc. mai vechi Şofran, cari azi ^ prepara şi nn extract moale de nu se mai întrebuinţează.

Ext­ract u m

cubeb arum Extract de cubeb.

Papară după Fa nnacopea R0n,ânâ pulvere de ed. 4-a astfel : cubeb. . . . 100 grame

Extractum cydoniae fluidum Extract fluid dc gutui.

Se prepara în modul următor: (H.) v-—**-*•-- - -• Gutui coapte tăiate (300 de 1. K.). . . . . 3000 grame Apă comună sau de ploae.................... . . 6000 150 Alcool de 96°......................................... . . . n 100 Glicerinâ........................................................

Se ferb gutuele până ce zama a început a se înroşi: se lasă să se răcorească, se strecoară şi se stoarce prin flanelă» apoi se lasă la sedimentare, şi apoi din nou se strecoară prin fla­ nelă, apoi se evaporează până rămâne 750 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină cu alcool, se lasă la digerat 48 ore, apoi se strecoară din nou şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare roşie rubinie, cu un gust şi miros plăcut ele gutui.

Serveşte a prepara siropul de gutui extemporan din l-f-9, căci siropul de gutui e uşor fermentescibil.

La fel se poate prepara siropul de coarne, de agude sau dude, din care se fac numai siropuri.

"Extractum

damianae flcuidum

Extract fluid de dandana.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de damiana (Turncra aphrodisiaca) .

.

.

100 grame

5# 59 Alcool diluat de 60"

•

•

600

Se pulverizează planta, se umeetează cu alcool; se iasj 24 ore, apoi se întroduce în percolator şi se acopere cu al­ cool. Se adună prima extracţie de 80 grame; se lixiviaz* până la epuizarea complectă a plantei; se reunesc extracţiile ultime, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă, până la 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se digeiă 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros şi gust aromatic de plantă se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum dauc. carot - spissum

100 giame 600

Herba sancta concisa Alcool diluat de 30°

Extract moale de morcovi.

Se prepară în modul următor: (H) . ... • ...: v ' Morcovi raşi pe râzătoare '. ~ . . 1000 grame Apă comună . . . 3000 grame Se ferb morcovii până scade lichidul la 2000 grame; se storc la presă, se strecoară şi se evaporează până rămâne 500 gr.' lichid, apoi se continuă evaporarea pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Din 1000 grame morcovi a eşit suc (numai al lui) 620 morcovugrame şi carne (să zic astfel) 380 grame, iar extract a eşit 165 grame în total Are o culoare brun Portocalie cu miros şi gust tic de morcovi, dă soluţii limpezi cujapa şi înlocueşte aromavii îu supă, tot aşa de bine ca şi morcovii proaspeţi.morco-

Se macerează 3 zile cu 150 grame alcool diluat de 60", se stoarce la presă, se opreşte 85 grame; se macerează din nou cu restul alcoolului; se extrage, se filtrează, se destilă alcoolul; iar residiul se evaporează pe bae de apă, până ră­ mâne 15 grame, cari se amestecă cu cele 85 grame; se di­ geră 48 ore şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust amărui‘abea percep­ tibil, balsamic, cu miros aromatic; se tulbură cu apa şi cu al­ coolul concentrat.

Siropul făcut cu acest extract esă tulbur, iar resina cc se extrage din foi' de alcool, pluteşte deasupra.

Extractum diacodi fluidum Extract fluid de diacodi Se prepară în modul următor: (H)

Extractum desamarans fluidum Extract d

Se fac două infuzii repetate de câte 1500 grame, lăsându-se după ferbere la macerat câte 2 ore, apoi se strecoară se presează, se reunesc infuziele,][se strecoară prin flanelă şi se evaporează la foc moderat, până rămâne 250 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 500 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust aromatic şi balsa­ mic, fără să fie amar; se amestecă aproape limpede cu apa, cu siropul simplu şi cu alcoolul diluat.

Serveşte a prepara siropul desamaricans din 1+9.

Extractul desamaricans fluid, după metoda generală a extractelor fluide se face în modul următor:

esamaricant, de yerba

santa.

Se Prepară în modul următor; (H) Herba eryodyctionis Apă comună sau de californiei ploae . .(Herba sancta) 500 grame Alcool concentrat de 96°. .

• • 3000 ’ „

Căpăţâni de mac sfărâmate . .

Rădăcină de liquiriţia sfărâmată .

Apă comună sau de ploae . . .

Alcool de 96°...............................

Glicerină ..........................................

.

.

200 grame 100 1800 80 20

__ i

* • ^0

„

Se fac două decocţiuni repetate, se stoarce la presă, se*

60 lasă la sedimentare; se evaporează până rămâne 200 la rece se'adaugă amestecul de alcool concentrat şi (r.?ra,J,e; se Iasă Ia digerat 48 ore, apoi se aduce la 300 ^ CCrhi, mestecul trehueşte pus-în porţiuni mici şi agitat, căci 1* ' depune mucilagiul şi miile materii extractive. r Are o culoare brun cafenie, cu miros aromatic *• dulfe'eag; se amestecă limpuile cu apa şi cu siropul '*• gust siniplu • se tulbură forte cu alcoolul de 50”.

Serveşte a prepara siropul diocodi din 1-f-C) jq.

Extractum digitalis spissum Extract moale de digitala, dc imgurea.

Se prapară jn modul următor; (A. H.) Foi de digitala pulverizate .

Alcool diluat de 60n

.

.

100 fininie 9 S. Se umectează pulverea de digitală cu alcool diluat se introduce m percolator şi se acopere cu alcool; se lasă 24 ore in contact, apoi se deschide robinetul şi se face lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei. Se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilâ alcoolul, iar residinl se evaporeazâ până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun verzue, im gust foarte amar, cu un miros de plantă.

Se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat, când se face soluţie.

Extractul de digitala uscat: se prepară din acel moale, evaporându-se pe bae de apă până ov Extractul fluid de digitalase: usucă complect. se prepară cu cantităţile arătate (a extractul moale; se opreşte din prima extragere80 grame, iar cele lalie după filtrare, sidiul se evaporează pe bae de apăse destilă alcoolul, iar repână rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 se aduce la 100 grame. grame şi după 48 ore de digerare Se tulbură cu apa şi cu alcoolul toncentrat.

Extractum digitalae

•

•

fluidum

(Pentru infuzie) Piepară în modul Foi de digitală (S0 următor r (H) nu fie mai vechi de un an) .

100 grame

61 Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96° Glicerină

-

.

i

.

600 25 100

„

Se fac două infuzii repetate; se strecoară şi se evaporează până rămâne 65 grame; se adaugă la rece amesteci! de alcool şi glicerină, se lasă 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce exact la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros de digitală, cu gust foarte amar; dă soluţii clare galben verzui cu apa; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte exclusiv a prepara infuzia exteinporană, cari este mult mai activă, ca o infuzie făcută fără control.

N. B. Este neapărat necesar ca foile să fie proaspete sau cel mult de uman, fiindcă prin învechirea lor se ştie că perd din principii activi şi sufăr profunde transformări.

Extractum diureticum fluidum Extract fluid diuretic.

Se prepară în modul următor; (H) • •

Radix ononidis concisa .

Radis petroselini sativa concisa Radix apii graveolens concisa Radix graminis concisa Radix levistici concisa Radix foeniculi concisa Baceae Juniperi pul vis Stipites cerasoruni Stigmata maidis Radix asparaginis concisa Apă comună sau de ploae Alcool de 96° Glicerină

•

' ’

.

'

.

*

••

r.

V.'..

.

100 grame 100 100 100 100 100 100 100 100 100 6000 . 200 100 .

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore, se stoarce la presă, se lasă la sedimentare ; se strecoară prin flanelă, se cvaporă până rămâne 700 grame; Ia rece se adaugă ămestecui de alcool si glicerină, apoi se lasă 48 ore Ia digerat şi

p 63

62 1

pe urmă se filtrează prin flanelă şl se aduce la j>reil(a( 1000 grame. d C(i Are o culoare brun cafenie, cu gust dulceag şj aro şi cu miros de asemenea aromatic; se amestecă Iiinpecj *IC apa, dar se tulbură forte cu alcoolul concentrat.

Cu Serveşte a prepara infuzia, decoctul şi siropul diuretic

Extractum droserae fluidum

digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se a(a rece alcoolul; se duce la 100 cafenie, grame. cu miros şi gust aromatic; Arcgreutatea o culoaredebrun dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcool diluat.

Serveşte a prepara tinctura, infuzia, decoctul şi siropul extemporan când eventual s’ar scrie.

Extractul moale de itiula se face din acel fluid, după • destilarea alcoolului şi evaporarea la consistenţa moale.

Extract fluid de drosera Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de drosera rotundifolia sfărâmată Alcool diluat de 60°......................

i 1

. 100 grame . 600

Se umectează drosera cu alcool 'de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool; se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 gr.; se continuă lixiviaţia până la complecta epuizare a plantei.

Se adună ultimile extracţii, se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 gra­ me, cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă 48 ore la di­ gerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros slab aromatic, cu gust neamar şi slab aromatic; se se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura exteniporană.

Extractum Enulae fluidum Extract fluid de

enula, - iarbă mare

Se prepară în modul următor; (H) Rădăcină de inul a sfărâmată 7 APâ «mmm • • * 100 grame sau de ploae. . .

Alcool concentrat de 96* . . 600 ..

50 Se fac două infuzii repetate; se stoarce la presă; se reunesc infuziele; se lasă la sedimentare; flanelă şi se evaporează până rămâne 60 se strecoară prin grame; se adaugă

Extractum Eucalypti fluidum Extract fluid de eucalipt Se prepară în modul următor: (A. H.) . 100 grame Foi de eucalipt recent pulverizate 600 grame Alcool diluat de 60° . . . .

Se umectează pulverea cu alcool, se întroduce în percolator, se acopere cu alcool şi după 24 ore se deschide roadună prima extracţiune şi se opreşte; se contibinetul; se lixiviaţia până la epuizarea pulverei; se filtrează ultimele nue extracţiuni; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la 20 grame; se adaugă celor 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros balsamic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de eucalipt exteniporană.

Extractul moale de eucalipt; se prepară din acel fluid după destilarea alcoolului, şi evaporarea pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de eucalipt; se prepară din acel moale evaporânduM pe bae de apă, până la uscarea complectă.

Extractul de eucalipt pentru infuzie.

Se prepară în modul ...... următor: ...... (H.) 100 grame Foi de eucalipt sfărâmate...................

Apă comună ferbinte sau de ploae . . . . . 600 25 Alcool de 96°..........................................

10 Glicerina ..............................................

Se fac două infuzii de câte $ ore; se stoarce coarâ se evaporă până rămâne 65 grame; la rece se Se S<IK adaiigâ amestecul de glicerină şi alcool, apoi se Iasă 48 ore la dl'gerat şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara infuzia de eucalipt extemporal Extractul apos de eucalipt se prepară ca cel ele infuzie; evaporăm infuzia până la 200 gr., se apoi tratea \ ^ 100 grame alcool de 96°; se Iasă 48 ore Ia digerat ?< CU se fiitrează şi se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează Pe bac de apă până Ia consistenţa de extract moale.

Ambele extracte apoase se disolvă în apă si diluat, dar se tulbură cu alcool concentrat.

î*1 alcoo

Extractum Filicis aethereum Extract de filix mas, — de feregă Se prepară după Farmacopea Română Rizomă de feregă pulverizată .

Fter oficinal ...

ed. 4-a astfel:

.

Rizoma de curând uscată şi pulverizată/ debarasată, de rădăcini şi scuame se macerează trei zile cu trei părţi eter, într’o sticlă bine astupată. Se decantează lichidul eteric iar pulverea se macerează din nou cu 2părţi eter; se presează se reunesc extracţiunile, se filtrează se destilă cu precauţie eterul, iar residiul eapsulă la temperatura de complectă a eterului, Are consistenţa semilichidă, cu aspect neomogeu, cu o culoare brun n verzue, si cu miros de în apă. feregă; este insolubil

.....«iS1* ",lr'°

Extractum frangulae Extract fluid de

fluidum

frangula Se prepară după Farmac opea Română ed. 4-a astfel: Coajă de frangula H pui'verizată Alcool diluat de 30°

..... 100 grame

. . g s.

Se Prepară 100 scris Ia extractul fluidgrame ex‘racf «''ici, după cum s’a de­ de coiidurango.

'65 Se amestecă o parte cu patru părţi apă, şi se bate cu 10 părţi eter; se Iasă în repaos, se decaută eterul într'o eprubetă, se adaugă 2 părţi apă şi 4-5 picături amoniac; se bate şi se lasă în repaos; lichidul apos se separă şi trebue să fie vişiniu (reacţia oximetilantrachinonei).

Extractul fluid de frangula Se prepară în modul următor: (H.) 100 grame 600 50

Coajă de frangula sfărâmată Apă comună sau de ploae .

Alcool de 96°....................

Se fac două decocţiuni lăsându-Ie câte 3 ore în repaos; se strecoară, se evaporează până rămâne 50 grame; Ia rece se amestecă cu alcoolii, se Iasă 48 ore Ia digerat/ apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie închisă, cu miros slab aro­ matic, cu gust neamar (cel lalt e amar); se amestecă limpede cu apa şi cu alcoolul diluat; se tulbură cu cel concentrat.

Extractum fraxini fluidum Extract fluid de frasin Se prepară în modul următor: (H) Foi de frasin recente . . . .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96°. . .

Glicerină....................................

.

.

100 grame 600 30 10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce se strecoară prin flanelă, se evaporează până rămâne 60 gr. se adaugă la rece amestecul de glicerină şi alcool, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 100 gr.

Are o culoare brun verzue, cu gust astringent ncamar ; se amestecă cu apa limpede şi cu alcoolul diluat; se tulbură cu cel concentrat.

Serveşte a prepara infuzia extemporană şi a prepara vinul de colchic, în care intră foi de frasin.

5'

Kxtrncl fluid de «aian^a

Sc prepară în modul următor: (A. H.) Rjzomâ de ga la nga sfărâmată . - .

• - 100 • •

Alcool diluat de 60" . • •

000

Se macerează pulverea cu 200 grame alcool de 60'1 ■ Jaw. * _;ip. se opreşte 85 grame se din destilă prima alcoolul, extracţie, iar se timpde ’se filtrează; •ace a d°ua J ’dlipă evaporare pe hae de apă, se a* ”*■ ,p'J “

'■

îclwrf”» roşcata, ca gast şl miros aromatic de gaianga.

Serveşte ca atare, şau a prepara tinciura extemporană

Extractum galegae fluidum Se prepară în modul următor: (A. H.) .

.

.

Se umectează pulverea de galega cu alcool: se intro­ duce iu percolator, se lasă 24 ore acoperită cu alcool; se des­ chide robinetul si se adună primul extras de 80 grame: se continue lixiviaţia până la epuizarea complectă a plantei: se nlreacâ ultimile extracţiuni, se destilă alcolul. iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă Ia cele 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce U greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşiatică, cu un gust puţin sărat ş?j amirui, cu un miros slab aromatic; se dă ca galaciagog.

Extract fluid de gelsetni.

Papară în modul următor: (A H.) âv nâ Ue gelsemiuni serpenvirens

Extractum gentianae aquosum Extract apos de genţiană, Extract moale de genţiană.

100 grame

. • 600 V

Extractum gelsemii fluidum

Se amestecă pulverea cu 150 grame alcool de 50°; se introduce în percolator şi se lasă 24 ore; • se deschide robi­ netul şi se adună 85 grame din prima extragere; se continuă lixiviaţia până ia epuizarea complectă a pulverei.

Ultimile extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 15 grame, care se ada­ ugă celor 85 grame; se digeră 48 ore, se filtrează apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu un miros şi gust aro­ matic puţin armărui; se tulbură cu apa şi cu alcoolul con­ centrat.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel : Rădăcină de genţiană tăiată mărunt . . . . . 1000 grame Apă comună sau de ploae....................... . 8000 „ 1000 Alcool concentrat de 95° ......

Extract fluid de galega

Planta întreagă de galega pulverizată .

Alcool diluat de 50°

600 grame

Alcool diluat de 50°

Se macera rădăcina de genţiana cu 5 părţi apă timp de 48 ore, amestecând din când în când ; se streaoară şi se pre­ sează; residiul se macerează din nou cu 3 părţi apă 12 ore, apoi se presează din nou; lichidele se reunesc, se lasă Ia se­ dimentare, se decantează şi se evaporă până rămâne trei părţi după răcire se adaugă 1 parte -alcol, se amestecă, se lasă do­ uă zile la loc răcoros; se filtrează, se destilă alcoolul, iar re­ sidiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa dc extract moale.

Are o' culoare brun roşcată, cu miros de genţiana, cu gust amar; cu apa dă o soluţie aproape limpede, asemenea şi cu vinul; soluţia apoasă pare fluorescentă.

Extractul dc genţiana prin fermentare.

Se prepară după modul următor : (II) - -v-. v ...

Cantităţile de mai sus afară de alcool; se fac două in-

tis Can produce dedublarea unor substanţe, din genţiana C...°’ taţia e gata când lichidul a devenit aproape linipe^ fcrni coară prin flanelă deasă, şi se evaporează până ia SCstre' {a de extract moale. * COnsisteo.

Are aceiaşi culoare ca precedentul; miros Penetrant de genţiana şi tot ca precedentul de a î ar.

p« se adaugă la cele 80 grame, se destilă 48 orc şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust şi miros slab aro­ matic.

Se tulbură uşor cu apa şi forte cu alcoolul concentrat.

Extractum graminis aquosum spissum

Extractul fluid de genţiana (A. H.)

Extract moale de gramen, de pir.

Se prepară astfel:

Sc prepară în modul următor: (A. H.) 1000 grame Rădăcină de pir tăiat mărunt 6000 „ Apă comună sau de ploae 1000 Alcool concentrat de 06°

Rădăcină de genţiana pulverizată .

Alcool diluat de 60°

.

•

•

•

•

100 grame

600

Se umectează pulverea cu alcool de 60° într’uu percolator; se acopere cu alcool, se lasă 24 ore în contact; se deschide robinetul şi se adună prima extracţie ele 85 .gr.; se coti­ tinue lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei; se filtrează ultimile extracţii; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 15 grame; s se lasă la di­ gerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Se întrebuinţează, a prepara tinctura, siropul şi vinul extemporan.

Extractum gossypîi fluidum Extract fluid de bumbac.

Se prepară în modul următor: (A. H.) - -cCc rădăcină degossypium herbaceum pulver. 100 grame diluat de 70° 600 » •VT*ează P^verea; se introduce în percolator;sc se lasă 24 ore în contact;; sc des• -«netul: opreşte primul extras de 80 grame; se r • ••siviatia Până la epuizarea complectă a pulverei. Se atracţii, se filtrează, se dstilă alcoolul, sec-

Se fac două decocţiuni repetate, se lasă 2 ore în repaos; (putem face şi infuzii); se adună lichidele, se strecoară şi se supune cvaporărei, până rămâne 2000 grame; Ia rece se adaugă alcool, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust dulceag; se solvă limpede în apă şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractul de gramen pentru infuzie sau decoct.

Se prepară în modul următor: (H) ----------- —— ■■»iani(a.ui>ign7w

Rădăcină de pir Apă comună sau de ploae Alcool de 98° .

Glicerina . .

-•*•■*.*

100 grame 600 20

, „

10

Se fac două decocţiuni sau infuziuni tari; se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşcată, cu gust dulceag, cu miros slab alcolic; se amestecă limpede cu apa; se tulbură- cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul, infuzia şi decucţia extempo fana.

Eztractum granati spissum

Extractul fluid de gratuit pentru de.coct.

Exract moale de coajă de rodie.

Se prepară în modul următor: (A. H) Coajă de rodie (rădăcină) sfărâmată • Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96°

•

• •

100 graine 600 100 ”

Se fac două decocţiuni repetate, lăsându-se fiecare dată 3 ore în repaos, apoi se filtrează prin flanelă, sedimentare, se strecoară a doua oară prin flanelă, se lasă Ia supune evaporărei până rămâne 200 grame; Ia rece apoi se se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, cu gust astringent displăcut, cu un miros slab aromatic; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Extractul uscat de gratuit se face pe bac de apă, până la consistenţa evaporând extractul moale uscata şi pulverulentă.

Extractul fluid de granul (A. Se face cstfel : Coajă de rădăcina de Alcool diluat de 60° rodie pulverizată .

"■)

. .

•

100 grame

.

600

alcool;Sese'Slf PI"Verea î,Ur’u" percolator acoperind’o cu ore împreună; şe deschide robinetul, se opreşte prima extracţie de 80 grame; se extrage pulverea complect, reunesc extracţiile ultime; se filtrează, se destilă alcoolul, iar cari se aHa,rex?Ul Se evaporează Până rămâne 20 grame, duce u la p f a Ce^e 80 grame, se digeră 48 ore si se agreutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cu apa. cafenie ; gust astringent, se tulbură Serveşte a prePara tinctura de granat extemporană.

Se preparăjn imidul uniinţi>r.:Jiy,. . . 100 grame Coajă de rodie (rădăcină) sfărâmată Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 95° Glicerină Se fac două decocţiuni repetate ; se lasă în repaos câte 3 orc; se strecoară prin flanelă; se lasă Ia sedimentat; se strecoară a doua oară; se evaporează până rămâne 65 gra­ me ; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşie tică, cu gust astringent displăcut, miros slab alcoolic ; da soluţii puţin limpezi cu apa, dar se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara decocţia extemporană.

Extractum gratiolae fluiduin Extract fluid dc graţiola.

Se prepara în modul următor: (A. H.) Mori uscate de curând şi pulverizate . . . . 100 grame Alcool diluat de 50° 600 Se umectează florile pulverizate cu alcool de 50°; seîntroduce in percolator şi după 24 ore se dechide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; se continue lixiviaţia până la complecta epuizare a principiilor activi; se filtrează ultimile extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutate de 100 grame.

Are o culoare brun portocalie, cu un miros slab aromatic, cu gust de plantă ; se tulbură cu apaşi cu alcoolul concentrat.

extractum grindeliae fluidurn Extract fluid de grindelia robusta Se prepară în mooul următor: (A. H.) Vârfuri înflorite de grindelia sfărâmate . . . . 100 grame Alcool diluat de 60°

72

3

Se umectează pulverea groasă de grindelîa cu alcool 60°; se Iasă după acoperire, 24 ore împreună ; se deschid° ^ binetul şi se opreşte prima extracţie de 85 grame; se q ^ nue lixiviaţia până Ia complecta epuizare a plantei; °ntl' ^ filtre, ză ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se eva*. poră pe bae de apă până rămâne 15 grame, cari se adaugâ Ia cele 85 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie; cu gust amar şi resinos miros aromatic; se tulbură cu apa uşor, dar se’tulbură ^ mai tare cu alcoolul concentrat.

Extractum guajaci aquosum spissum Extract moale de guajac, de lemn sfânt.

Se prepară în modul următor: (A. II.) Lemn de guajac tăiat mărunt . . .

• .1000 grame Apă comună sau de ploae ....

8000 Alcool concentrat de 96° ....

1000 Se fac două decocţiuni prelungite de coarâ, se evaporează până rămâne 2000 câte 2 ore; se stregrame; se adaugâ la rece alcoolul, se lasă la digerat 48 ore; se filtrează, se destiă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă, cu miros şi gust aromatic de guajac ; se disolvă în apă şi în alcool slab.

Extractul uscat.de guajac; se prepară din acel moale evaporându’I pe bae de apă până la consistenta tare şi pulverulentă.

Extractul fluid de guajac se prepară din : Lemn de guajac pe cât posibil sfărâmat • Alcool diluat de 60° . . .

• . 100 grame .

.

600 ‘ „

Se macerează guajacul sfărâmat cu 200 grame alcool de • 60°; se doua oarâPpTe d*n, Prima extractie 90 grame; se macera a

sns? ir .fs'T - ..... . >

residiul se evaporă pe bae de apă, pa-

73

nă rămâne 10 grame, cari se disolvă în cele (J0 grame ; se Iasă 48 ore Ia digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros balsamic resinos; se tulbură cu apa si cu alcoolul concentrat.

Extractum hamainilidis fluidum Extract fluid de hamamelis.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: 100 grame Foi de hamamelis pulverizate G. S. Alcool diluat de 60° . . . se umectează pulverea de foi de hamamelis cu 40 gr. al­ cool de 45°; după 24 ore se introduce în percolator, şi se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei; se opreşte 80 grame din prima extragere, iar cele lalte extrage­ ri se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugâ celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o c u I o a r e brun verzue, cu un miros aromatic» cu gustul foarte amar; diluat cu 10 gârţi apă dă un lichid tul­ bure albicios, cari se colorează în albastru închis cu perclorurul de fer. Cu o picătură de extract şi 5 grame glicerina diluată in 100 grame apă şi apoi luat două grame din ame­ stec şi tratat cu 10 grame amoniac, se colorează în roşietic, ce trece in galben brun deschis.

Extractul hamamelis se prepară astfel: (li) 100 grame Coajă de hamamelis tăiată . . .

8000 .

Apă comună sau de ploae .

500 Alcool de‘ 96°..................

Se fac două decocţiuni repetate lăsându-se de fie care da­ tă câte 3 ore; se reunesc decocţiele, se strecoară prin flane­ lă şi se evaporează până rămâne 600 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi trebue să iasă 1000 grame (residiul de pe filtru se presează uşor ca să se extragă tot ce a rămas în deposit).

Arc o culoare cafenie ros închisa, Cl, foarte pu|in amar, căci resina a fost elimin M,iros ar°^lic cu apa aproape limpede; se tulbură Extractul din foi preparat de este din coajă; este foarte puţin amar.

Evaporând extractele de hamamelis fiufde. tractul moale, după destilarea alcoolului ■ 5' de apă.

Extractum helebori

spissum

Extract moale de elebor, de 5Pânz.

Sc prepară în modul lt

•

. JOfjo S^nie - 6000

& -"livrează pulverea cu a’c . ; î-'verea m percolator : » îmnducc «v a pnncipîiior acti\ f; se fixiviază -i:-r,:-*îa epoi. v<e „ , fiî:reaza. .

5e feştilă sicnofut iar evaporează ,xbae * apă până i= extract moale. consistenta de Extrag- tft- hclerr.

Se Papara in modul următor : (H) Kadăcjoâ de elebor . comuna • • f 000 sranie «au de ploae Alcool c°ncentrat de lgp> - *000 ..

• - 1000 , & fac d repaos- sc sl oua decoc|ii rep*:,a,e- ^aridu-se câte 3 rămâne ore in 2000 g’ra,,,;. * pn" (ia^lâ; se evaporează până

se filtrcaz ir,8' nă„x .

’ a|x" se destilă

akw“>'-'

digeră 48 ore; alcoolul, iar residiul sc evaporează

1 AnSrrrde extraa n,oa|e-

solvâ tulbure î,!' aCfla?' ailo,re; acelaşi miros: primul sc uipleet. a,)d> lar al doilea disolvâ limpede şi eoni-

“■ '"■'T.it-'""''” 11,1 ^l,st dulceag,

Extractul fluid de hclebor.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Cantităţile de la extractul de elebor spis se i-au îu Iucru, oprindu-se prima extracţie de 80 grame, iar cele lalte se filtrează, se destilă alcoolul iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă Ia cele 80 gr., se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara tinctura extemporană. *

Extractum Herniariae fluiduni .)

.^fiâcjnă de elebor pulverizată AV.vl diluat de 60;

75

cari apoi devi-

Extract fluid de herniaria, pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (II) Herniaria sfărâmată Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96,J .

Glicerina . .

100 grame 600 25 10

.

. .

Se fac două infuzii repetate; se reunesc iufuzielc se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă şi se supune evaporarei până rămâne 65 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, apoi se Iasă Ia digerat 48 ore; se filtreaza şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Arc o culoare brun verzue, cu un miros slab aromatic, cu gust dulceag puţin sărat, dă soluţii clare gălbui cu apa, so tulbura cu alcoolul.

Serveşte a prepara infuzia extemporană.

Se poate prepara şi un extract fluid alcoolic, după regula generală a extractelor fluide şi cari poate servi la pre­ pararea eventuală a iincturei.

Extractum hydrastis fluiduni Extract fluid de hydrastis canadensis.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rizomă de hydrastis canadensis pulvere Alcool diluat de 70°

.

.

.

ICO grame 9 S.

••

76

I

i

I

f'

77

Se umectează pulverea cu 40 grame alcool de 70,,; se maceră 48 ore; apoi se introduce în percolator şi ie toarnă alcool de se acopere; se adună 80 grame din prima extracţie şi se lasă deoparte; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a puiverei de principii activi; se reunesc extracţi­ unile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la. cele 80 grame: se lasă Ia digerat 48 ore, apoi se filtrează şi de aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben brună, cu gust şi miros {carac­ teristic de plantă, aducând cu tinctura de opiu; are gust amar.

Extractul moale de hydrastis se face din cel fluid evaporându’l pe bae de apă, după ce am destilat alcoolul, pâ­ nă la consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de hydrastis, se prepară prin evapo­ rarea celui moale, pe bae de apă, până la complecta uscare şi pulverizare.

N. B. Hydrastis canadensis, conţinând 3 alcoloizi, extrac­ tul7 se poate face şi prin mediu acid şi în cazul acesta alcaloizii vor fii sub formă de seruri solubile în extract.

Preparat cu acid, nu se mai tulbură în amastec cu hamamelis, căci tanaţii alcaloizilor, formaţi în timpul amestecului, se solvă imediat şi amestecul devine limpede.

Extractum hyoscyami spissuni Extract moale dc hiosciam, de măsălariţă.

■

1

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Foi' de măsălariţă pulverizate .... . . 100 grame Alcool diluat de 70u....................... . . 600 „ Se prepară întocmai ca cel de beladona, evaporând li­ chidele la o temperatură de cel mult 50’ (convenţie interna­ ţională).

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab narcotic, se uişolvă în alcool de 70°, dă soluţii tulburi cu apa şi cu al­ coolul concentrat; trebue să fie debarasat de clorofilă (conven­ ţie internaţională); să conţină 0,50o/o alcaloizi.

Dosarea se face după Farmacopea Română ed. 4-a.

Extractul apos de hyoscyam.

Se prepară în modul următor: (A. H.) 1000 grame Foi de* măsălariţă . .

6000 ' „ Apă comună sau de ploae 1000 Alcool concentrat de 96° Se fac două infuzi repetate de câte 3 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are aceiaşi culoare ca precedentul, fără clorofilă, se disolvă complect în alcool diluat şi în apă; aie aceiaşi acţiune terapeutică.

Extractul de hyoscyam prin fermentare Se prepară în modul următor; (H) . 1000 grame Foi de măsălariţă . . • . 6000 grame Apă comună sau de ploae Se fac două decocţiuni repetate; se stoarce la presă, se decantă şi se lasă 3—4 zile descoperit, până ce apare la suprafaţă pete albe de microorganismul aspergillus şi soluţia se limpezeşte; se strecoară prin vată sau flanelă şi se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are aceiaşi culoare şi aceleaşi principii ca precedentulExtractul uscat de hyoscyam, se prepară din acel moale evaporându’I pe bae de apă, până la consistenţa de extract tare şi pulverulent; cum acest extract este foarte igroscopic, se amestecă în părţi egale, cu liquiriţ'e sau cu zaliar de lapte.

Extractul fluid de hyoscyam Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de hyosciam sau de măsălar pulverizate . . 100 grame ............................... 600 grame Alcool diluat de 70° alcool de 70°

*

până la complecta epuizare

«Mi-

opreşte din primul extras 80 grame, iar cele iaite se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pân/V'Vâ grame, cari se adaugă celor 80 grame ; se Iasă 4»^"° 20 geraf, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de w* lad'Are o culoare brun verzue; se tulbură cu °gra"ie apa şj

c» al. coolul concentrat.

Serveşte a prepara tiuctura de Iiyoscyam exte N. B. Hyoscyamul conţinând alcaloizi se noaf m?0r,naprin mediu acid ca să avem alcaloizii sub formă de extract, dar nu se usitează, căci şi aşa hyoscyamul Sarilri,n stul de activ, şi extracţiunea se face destul de . este defc b,ne Pdn capitolele descrise.

Extractum Hyperici fluidum Extract fluid de sunătoare, de pojarniţă.

Flori şi frunze (vârfuri înflorite) recent pulverizate 100 grame Apă comună sau de ploae . . .

• . 600 Alcool concentrat de 96°. .

25 Glicerină 10

Se fac două infuzii repetate sau o singură decocţie în de fer smălţuit (acidul quercitanic); ; se stoarce, se strecoară, se sedimentează, se supune la evaporare într’un vas de pământ sau de fier bine smălţuit (ca să nu se înegrească extractul) pană rămâne 65 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool; se Iasă Ia digerat 48 ore, se filtrează şi se aduce’ la greutatea de 100 grame.

Are 0 culoare brun roşietică, cu uu miros slab aromatic, cam greţos; dă soluţii limpezi cu apa concentrat. oerveşte a prepara infuzia, decocţia şi siropul extemporan.

"'fisa

Extractum Ipecacuanhae fluidimi Extuct fluid de ipecacuana.

Se P«P«ril în modul ipecacu

600 grame

Alcool diluat de 60°

Se uinectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se introduce în perco.ator, se «opere «h apoi se deschide robinetul şi se grame; cele lalte extracţiuni urmate până Ia complecta epu­ izare a pulverei de principii aticvi, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporcază până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame/ se lasă 48 ore la digerat, apoj se aduce Ia greutatea de 100 grsme.

Extractul uscat de fpecacuana, se prepară din acel fluid; se destilă întâi alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până Ia consistenţa de extract uscat.

Are o culoare ruginie, nu se disolvă complect în apă ci numai în alcool de 60°.

Se prepară în modul următor: (H)

Rădăcina de

79

următor: (A. II.) ana pulvezizală .

100 grame

Extract fluid de ipecacuana.pentru infuzie Se prepară în modul următor : (H.) Rădăcină de ipecacuana tăiată mărunt . .

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96°.

Glicerină

.

100 grame 600 20 10

„

două infuzii repetate de câte 3 ore; se strecoară, Se fac se lasă la sedimentare; se filtrează prin vată sau flanelă deasă apoi se evaporează la o temperatură moderată până rămâne adaugă amestecul de alcool şi glicerină, 70 grame; la rece se se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce exact la greutatea de 100 grame. cu im miros slab alcoolic, Are o culoare brună roşioara, amestecă clar cu apa şi se tul­ cu un gust abea amărui; se bură cu alcoolul concentrat. de ipeca extemporauă.

Serveşte a prepara infuzia şi siiopultimpul o pulbere, cari N. B. Acest extract depune cu în acizi. solvă se nu este de natură alcaloidicâ, căci sinu extractul se poate face Ipecacuana conţine alcaloizi în extract este şi prin mediu acid, dar şi aşa ipecacuana destul de activă.

7

80

Extractuni Jaborandi fluiduni

81

Extract fluid de jaborandi Se prapară în modul următor; (A. H.) Foi pulverizate de jaborandi . .

■ • 100 gr<i„le Alcool diluat de 60° ■

■

600

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; Se întroduce în percolator; se acopere cu alcool, se lasă 24 ore îmni-ptmă • apoi se deschide robinetul se adună primul extrasde 80P„rame’ se continuă cu şi lixiviaţia până la epuizarea complectă’ a pulverei. Se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiui se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă Ia cele 80 grame, apoi se lasă 48 ore la di„etat se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

'Are o culoare brun verzue, cu un miros şi gust aromatic; se tulbură cu apa şi cu «alcoolul concentrat.

Serveşte ’ a prepara tinet ura de Jaborand Extractul de jaborandi Se prepară în modul Foi de jaborandi sfărâmate APă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 95° Glicerină .

Extractum jalapae spissum Extract moale de jalapa Se prepară în modul următor; (A. H.) Rădăcină de jalapa sfărâmată (tubere) .... 100 grame Apă comună sau de ploae 800 Se macera 24 ore pulverea de jalapa cu 500 grame apă; se exprimă Ia presă, apoi se face a doua maceraţie de 12 ore cu 300 grame apă: se reunesc lichidele, se strecoară prin flanelă apoi se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie cu miros de jalapa; se solvă în apă, dar se tulbură cu alcoolul de 50°.

Extractul fluid de jalapa (A. H.)

extemporal.

pentru infuzie

următor: (H) 100 grame 600 20 .

10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se strecoară pnn flanelă; se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se a augă amestecul de alcool şi glicerina, se lasă 48 ore Ia igerat, apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame. re o culoare brun verzue, cu miros şi gust slab alcooliilS^aremeSteCă I,mpec*e cu apa SG tulbl,râ forte arocu Serveşte a Prepara infuzia bire în extemporană, mai cu deoscl'Z veterinar. avem în extractCOn^nc alcal°izi şi dacă adăugăm acid, face la înepn.,*! i 3 ca,0*z*1*. sub formă de seruri; adăugirea sc începutul preparaţi, nu în extract.

Rădăcină de jalapa (tubere) . .......................

Alcool diluat de 60°.........................................

100 grame 600

Se maceră cu 150 grame alcool de 60°, timp de 24 ore; apoi se întroduce în percolator şi se lixiviază prima porţiune de 80 grame, iar cele lalte extracţiuni se filtrează şi se desiilă alcoolul, iar residiui de 20 grame după evaporare, se adaugă celor 80 grame, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben închisă cu gust şi miros de jalapa.

Serveşte a prepara tinctura de jalapa.

Se poate prepara un extract pentru tinctura de jalapa compusă după cantităţile din Farmacopea Română 4-a. Această tinctură cere mult timp de preparat şi extractul se face cam în atât timp cât şi tinctura.

Extractum Juglandis aquosum spissum Extract moale de foi de nuc.

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 1000 grame Foi de nuc recent uscate . . b

Apă comună * .

Alcool de 96°

i

•

• •

6000 STcinig 1000

o fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce ’a Tşi se evaporează^â^ă'râmân^OOC)6 grame;15™rece Se Manelă atogă alcoolul, alcoolul, iar se lasă 48 seore evaporează la digerat, pană se filtrează, deS residiul la consis-se te"ţarO culoare brun cafenie, cu un miros slab cu gust amărui abea simţit; se disolvă limpede în aromatic ; aPă şi alcoolul diluat-

Se fac două infuzii repetate; se reunesc, se strecoară se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; se adaugă la rece alcoolul şi glice­ rina, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică; cu un gust şi miros resinos şi balsamic; se amestecă aproape limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul tare.

Serveşte a prepara infuzia extemporană şi eventual siropul.

Extractum Kawa-Kawa fluidum

Extractum Juniperi aquosum spissum Extract moale de juniper, de boabe de brad

mm f; . .

*■.

:

Se prepară în modul următor: (A. H.) Boabe de juniper sfărâmate Apă comună sau de ploae . . • • • • . 1000 grame .................. 6000 Alcool concentrat de 96° • • • • . 1000 Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se strecoară prin flanelă, se reunesc, se lasă la ™ sedimentare, se decantă şi se supune la evaporare până rămâne 2000; grame; se adaugă la u rece alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează la consistenţa moale.

Are o culoare brun Şi balsamic cu miros de cafenie, cu un gust dulce, resinos asemenea aromatic; se amestecă cu aPa» dar nu tocmai limpede, de asemenea cu alcoolul diluat, iar cu alcoolul ' C01icentrat soluţia esă tulbure.

Extractul de i juniper pentru infuzie Se Prepară î„ „iodul următor: (H) Boabe de brad Apă comună sausfărâmate de ploae . .

100 grame Alcool de 96°.................. ....

Glicerină .

Extract fluid de Kawa sau awa Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de piper methysticum pulverizată . . 100 grame 600 Alcool diluat de 60° Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool şi se lasă 24 ore împreună; se deschide robinetul şi se adună primul ex­ tras de 80 "grame; se continue extracţiunea până la epuizarea complectă a pulverei, apoi se reunesc extracţiele ultime, se • filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, apoi se digeră 48 ore şi în urmă se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşietică, cu un miros aromatic, :u gust aromatic resinos şi piperat; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum kermesini fluidum Extract fluid de kermes, pentru sirop Se prepară în modul următor; (H) ^

1___________ JMI

Coccionela sfărâmată

.................................................. ...

100 grame

84

85 5 1.70 50 150

Carbonat de potasiu . • ■ Alumen crud . .

Glicerină . • • • • Alcool concentrat de 96 Se face maceraţie de 3 zile cu amestecul de alcool şi apele medicinale, apoi se supune unei.digeraţii la temperatura de 40°; se strecoară, se stoarce se lasă la sedimentare, se filtrează şi se complectează până la greutatea de 500 gr. cu alcool, ape medicinale, iar glicerina se adaugă Ia urmă.

Are o culoare frumoasă cârmâzie.

Serveşte a prepara siropul de kermes din 50+950^ 1000 grame.

N. B. Toate extractele sunt. de natură vegetală, căci sunt preparate din plante. Coccionella, care serveşte Ia pre­ pararea siropului de kermes, deşi nu face parte din regimul vegetal, este o substanţă din care se poate prepara un ex­ tract util, pe care am crezut de cuviinţă că nu trebue să-l omit, din şirul celorlalte extracte.

Extractum Kousso fluidum

Extractum lactucae aquosum spissum Extract moale de lactucă sau lăptucă Se prepară în modul următor: (A. H.) Lăptucă viroasă sau sălbatică sfărâmată . . . 1000 grame Apă comună sau de ploae. .

6000 „ Alcool concentrat de 96° . .

1000 «f Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se reunesc lichidele, se strecoară prin flanelă; se evaporează până ră­ mâne 2000 grame, se adaugă Ia rece alcoolul, se lasă Ia di­ gerat 48 ore, apoi se filtrează şi se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă la consistenta de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust slab amărui, şi cu un miros slab aromatic; se disolvă limpede cu apa şi cu alcoolul diluat.

Serveşte a prepara siropul de lactucă.

Extractum liquiritiae aquosum spissum Extract moale de liquiriţie, de lemn dulce

Extract fluid de cuso Se prepară în modul următor: (A. H.) Flori de cuso pulverizate .

100 grame Alcool concentrat de 80° 600 „ Se umectează pulverea* cu alcool de 80°, se întroduce în percolator; se lasă 24 ore acoperindu-se pulverea cu alcool, apoi se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extragere; se continuă extracţiunea până la complecta epui­ zare a principiilor activi; se filtrează ultimele extracţiuni, se cestilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, caii se adaugă la cele 80 grame, se digeră 48 orc, se filtrează ş, se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust displăcut, cu miros de cuso, se tulbură, cu apa şi cu alcoolul diluat mentă «,, ■ de CUS0 peutni se face ca şi cel de EkL TfV' estc nlai întrebuintat ca cel fluid.

• actul eterat de cuso, se face întocmai ca acel de cina.

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 1000 grame Rădăcină de liquiriţia tăiată . . . . 6000 „ Apă comună sau de ploae. . .

1000 Alcool concentrat de 96° . . .

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se presează, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă Ia digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun negricioasă, cu gust dulce şi miros caracteristic de liquiriţia; dă soluţii limpezi cu apa şi alcoolul diluat.

Extractul fluid, de liquiriţia pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H.) Rădăcină de liquiriţia sfărâmată.......................

100 grame

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° Glicerină

600 grame 20 10

Se fac două infuzii ca mai sus; se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum lobeliae fluidum

Extract moale de înalţ.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de lobelia inflata pulverizată . .

• . 100 grame Alcool diluat de 60° ..... .

• • 600 Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°, se introduce în percolator, se acopere cu alcoolul şi se apoi lasă 24 ore împreună; se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; se continuă lixiviaţiunea până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi; se filtrează ultimele extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se Iasă 48 ore la digerat, apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab aromatic, cu gust neamar şi puţin aromatic; ; se tulbură cu apa şi alcool forte, Serveşte a prepara tinctura de lobelia extemporană.

Extractum malatis ferri spissum

Extract de fer pomat, de malat de fer Papară după Far macopea Română ed. 4-a astfel:

Hl"veren'deefe(rle Să'batice mce au mai mult acid malic)

Se adaugă sucului obţinut 1 parte fer pulverizat şi se încălzeşte fără întârziere pe bae de apă, până ce încetează degajarea gazelor; se diluează cu 50 părţi apă, se lasă în repaos 3-4 zile, apoi se filtrează şi se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare neagră verzue, cu gust dulceag feruginos; se disolvă în apă dând soluţii limpezi; conţine 5°/0 fer.

Dozarea ferului se face după Farmaccpea Română 4-a.

Extractum malti spissum

Extract fluid de lobelia

Suc de

37

Se prepară în modul următor: (A. H.) Orz germinat sau încolţit şi usat la 50° şi măcinat 1000 grame Apă comună sau de ploae 2000 „ Se ia orzul încolţit a cărui tigele nu a trecut de cât două treimi din lungimea sa; se tratează cu apa la temperatură or­ dinară, amestecându-se din când în când; se presează după 5—6 ore de contact; se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă deasă şi se supune evaporărei în vase largi deschise» la o temperatură ce nu trebue să treacă de 45—50°, până ce ajunge Ia consistenţa siropoasă.

Are o culoare brun de caramel, cu miros aromatic şi gust gulceag; se disolvă complect şi limpede în apă; dar este insolubil în alcool.

Serveşte ca atare, sau în prepararea siropului şi a bom­ boanelor pectorale.

Extractul de înalţ uscat, se face din acel moale, evaporându’l pe bae de apă până Ia complecta uscare şi pulve­ rizare.

Are un gust dulceag, cu miros de caramel.

Extractum matico fluidum Extract fluid de matico.

.

50 părţi

....... 1 Parte Se ia 50 Părţi mere acre coapte, se reduc în pastă prin sdrobire sai' radere pe râzătoare şi apoi se strecoară.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de matico pulverizate (piper angustifolium . 100 grame Alcool diluat de 60°.................. ....

600 „

88

60 grame de alcool Se umecteaM, voulverea^cuac0pere cu alcooi şi se de lasJ6ff>. ^ se introduce 1,1 pe ide robinetul şi se adună ;Prima tt. ore împreună- be u ^ ,ixiviaţja se conţină până la comtracţie de 80 grai - gi de principii activi; se filtrează explecta epuizare a P alc00iul( iar residiul se evaporeatracţiunile ultime, 20 grame> cari se adaugăce. a pe dae de apă ,a digerat 48 ore, apoi se filtrează si

cu 1,11 gust acru balsamic şi

tinctura de inatico e^teniporană.

Extractum melisae fluidum Extract fluid de melisa.

Se face în modul următor: (A. H.) Foi de melisa recent pulverizate . .

• • 100 grame Alcool diluat de 60° .

• • 600 Se umecfeazâ pulverea cu alcool de 60°; se întroduce în percolator; se acopere cu alcool; se Iasă 24 ore împreună; se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de 80 gra­ me; se lixiviază complect; se filtrează ultimile extracţiuni,se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore şi se aduce după filtrare la greutatea de 100 grame. re o culoare brun verzue, cu un miros şi gust de mese tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura sau siropul.

Extractul de e melisa pentru infuzie.

Se Prepară ln modul următor :(H.) Foi de melisă -.-ii-.-r vr.« r.r.-..

Apă c°munâ . . 100 grame Aleool de 9g0 sau de ploae . . 600 „ 20

10 douâ 'nfuzii; se strecoară prin flanelă deasă; se

89

evaporă pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină; se Iasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează Şi se aduce la ■greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust şi miros de melisa; dă soluţii limpezi cu apa şi tulburi cu alcolul tare.

Serveşte a prepara eventual infuzia de melisa extemporană.

Extractum menthae fluidum Extract fluid de mentă, de ismă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi vârfuri de mentă recent pulverizate. . . 100 grame 600 „ Alcool diluat de 60° Se uine.ctează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator, acoperindu-se cu alcool; se Iasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de 80 grame; se continuă lixiviaţia până la epuizarea pulverei de principii activi; se filtrează ultimile extracţiuni. se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne-20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun vede închisă, cu gust şi miros de mentă ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporaua.

Extractul de menta pentru infuzie.

Se prepară în modul următor; (H) Foi de mentă împreună cu vârfuri înflorite . . 100 grame 600 Apă comună sau de ploae 20 Alcool de 69° .

10 Glicerină ...... .....................................................................

T,

..—-

*■

Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă deasă; se evaporează pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de al­ cool şi glicerină; se Iasă 48 ore la digerat, se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

. Are o culoare brun cafenie verzue, cu gust 5* Miros de mentă; dă soluţii limpezi cu apa, dar se tulbură cu a,coolu| foite. * Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum mezeri spissum Extract moale de mezereu.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de mezereu tăiată mărunt Alcool de 90°

I

i!

■

100 grame 600

Se face prima maceraţie de 8 zile cu 400 grame alcool de 90°; apoi a doua maceraţie de 4 zile; se reunesc extracţiunile; se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale. ' Are o culoare brună, cu miros slab aromatic, cu gust piperat; este insolubil în apă, dar se disolvă în alcool de 90°.

Extractul fluid de mezereu, se face cu cantităţile de mai sus, opritidu-se prima extracţiune de 80 grame, apoi se continuă extracţiunea până la epuizarea complectă a droguei; se reunesc ultimile extracţii, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se amestecă cu cele 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brună, cu miros slab aromatic, cu gust piperat; se tulbură cu apa şi rămâne limpede cu alcoolul de 90°.

Serveşte a prepara eventual tinctura de mezereu.

Extractum muira puama fluidum Extract fluid de muira puama.

Se Prapară în modul următor: (A. H.) Coajă de rădăcină de muira puama (Liriosma o-

*»«,s«Aî,îr)

i

Se pulverizează

.

de 60° şi se introduce în percolator. acoperindu-se cu alcool; se lasă 24 ore împreună ; se descside robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; se lixiviază înainte până la epu­ izarea complectă a pulverei de principii activi. Se filtrează ultimile extracţii; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben închisă, mai mult portocalie, cu gust şi miros slab aromatic; producând oare cum înţepături.

Se tulbură uşor cu apa şi cu alcool concentrat.

Extractum myrrhae siccum Extract uscat de mirha.

Se prepară în modul următor: (A. H.) 100 grame 400 10

Mira pulverizată . . .

Apă de ploae sau destilată Alcool de 96° ....

Se "macerează 48 ore mira la o temperatură de 20 gra­ de, cu apă, agitându-se din când in când, apoi se filtrează; se evaporă filtratul până la greutatea de 60 grame, apoi se adaugă 10 grame alcool de 90° şi se supune evaporărei pe bae de apă, până. la complecta uscare şi pulverizare.

Este bine ca acest extract să se păstreze moale de cât uscat, din causa perderei esenţei şi chiar uscat fiind, Irebue umectat cu apă ca să se desvolte din nou mirosul de mira.

Are o culoare ruginie, cu gust şi miros de mira; se di­ solvă îu apă şi în alcoolul slab.

Extractum nucis gallicae fluidum Extract fluid de gogoşi de ristic. ^ Se prepară în modul următor: (H) ristic (nuces gallicae) pulverizate . . 100 ,n grame Gogoşi de 600 Alcool diluat de 60° Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce '

100 grame .

91

600

c°aja bine, apoi se umectează cu alcool

■

....

o

■

63

92 • iu„ă 24 orc se deschide robinetul şi i,, percolator $' u ' gQ grame; apoi se se continua se adu. cu te nă pr'ma P°, nnizarea complectă a pulverei de principii acviaţia până la ep tiuni|e ultime, se filtrează, se destilăaltjvi; se reunesc ^ Jvaporează pe bae de apă, într’im _ vas coolul, iar resio orceianj ca să nu se înegrească, până de sticlă, păm ^ se amestecă Cu cele 80 grame; se St digerat 48 are, apoi se filtrează şi se aduce la greutatCa t'^cutoarebrun roşcat închisă, cu

im miros alcoolic, cu gustul neamar dar astringent (conţine mult tanin). Se tul­ bură uşor cu apa şi mai tare cu alcoolul concentrat Serveşte a prepara tînctura de nucă de gală extempo rană.

Extractum ononidis fluidum Extract de ononis spinosa, pentru infuzie, Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de ononis tăiată mărunt . .

Apă comună sau pe ploae....................

Alcool de 96° . ..................................

Glicerină...............................

. . 1{)0 grame . . 600 grame . . 20 grame . .

10 grame

Se fac două decocţii sau infuzii de câte 3 orc fiecare; se reunesc decocţiile, se strecoară prin flanelă deasă; se evaJăm.ane ^ grame; la rece se adaugă amestecul de Ia ion’1 se digeră 48 ore, se filtrează si se aduce la grame. dă soluţii n Culoare 13:11,1 cafenie, cu un miros slab alcoolic I Serveşti1 CU SC *uIl3Ură cu alcoolul concentrat. ea PrePara siropul, decoctul sau infuzia extemporană.

Se taie opiul în bucăţi mici, se divizează în două treimi din cantitatea de apă prescrisă; se lasă Ia macerat 24 ore, se strecoară şi se stoarce; se reia residiul cu restul de apă, se agită, se maceră din nou 12 ore; se strecoară şi se stoar­ ce. Se reunesc lichidele apoase, se filtrează şi se evaporă pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Se ^eia acest extract cu 10 părţi apă destilată rece; se lasă în repaus pentru sedimentare şi separarea materielor in­ solubile, se filtrează şi se evaporă pe bae de apă, până la consistenţa de extract uscat.

Extractul de opiu trebuie să conţină 200/0 morfină anhidră (convenţie internaţională). In caz de conţine mai multă va reduce la titru cu zahar de lapte, morfină, se va culoare brun roşietică, cu gustul amar; se disolvă Are o este puţin solubil în alcoolcomplect în apă, daridentitate sunt înscrise în Farmacopea RoReacţiunile de mână ed. 4-a.

Extractul apos de opiu prin alcool.

Se prepară în modul următor: (H) Opiu brut pulverizat Alcool de 70° • • .

Extract de opiu, extract tebaic.

Se prepară după Farmaco pea Română ed. 4-a astfel: Opiu brut 100 grame

250 grame . .1000 grame

Se maceră opiul brut cu 600 grame alcool de 70°; se Iasă 3 zile la macerat; se stoarce, se adauga restul de alcool, se maceră din nou 3 zile şi se stoarce la presă; se reunesc cxtracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul rămas dela destilatia alcoolului, se lasă h sedimentare 48 ore, apoi se fil­ trează, se spală residiul bine cu apă destilată şi apoi se eva­ porează pe bae de apă până la consistenţa de extract uscat, dând un randement de 42 grame la sută extract de opiu aceleaşi proprietăţi şi reacţiuni ca precedentul.

Are N. B. — Opiul conţinând mulţi alcaloizi, se poate face extract şi în mediu acid, având toţii alcaloizii sub formă în cazul acesta este mai solubil în apă. un de săruri şi

uscat.

Extractum opii aquosum siccutn

750 grame

Apă comună sau de ploae

Extracttffii papaveris rhoeados fluidu }

Extract fluid de papaver rheas, pentru sirop.

Se prepară în modul următor: (H) ■>iMf

Flori de paparoane Apă comună sau de ploae .

Alcool de 96 Glicerină

r

.

.. ;■

..

.

•

•

100 grame 600 grame

15 grame 10 grame

Se face o infuzie ce se lasă în repaos 3 ore; se stoarce la presă, se strecoară prin flanelă deasă, se ferbe până ră­ mâne 75 grame, apoi la rece se adaugă amestecul de glice­ rină şi alcool, încetul cu încetul, să nu se precipite mucilagiul; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează prin flanelă şi se aduce la greutate de 100 grme.

Serveşte a face eventual siropul de paparoane, sau infuzia extemporană.

Extractum petroselini spissum Extract moale de pătrunjel verde.

Se prepară în modul următor: (H).

F°i de pătrunjel Proaspete şi verzi • • • :000 grome Apă comună.

• • • 3000 grame Se face o decocţiune prelungită; se stoarce la presă, se strecoară şi se evaporează până rămâne 300 grame, apoi se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

(1C00 • 120 grame grame foi dau 350 grame suc, 650 grame rest şi extract).

Rădăcină de Alcool

Extractul moale de rădăcină.

Se face

-!îr: ■

Se face o

................... 100 grame •................80 grame

decoctie Prelungită; ; se stoarce la presă, se

verde.

Se face în modul următor: (H) Foi proaspete verzi pisate Alcool concentrat de £0°

• •

100 grame 80 grame

Se pisează bine foile, apoi se amestecă cu alcoolul şi se lasă 6 zile la macerat; se presează, se filtrează şişi se aduce la greutatea de 100 grame.

Foile pierd 20—250/0 din apa ce o conţin, iar alcoolul se diluează.

Au acelaş miros de plantă şi acelaş gust, cel de foi este verzui făcut prin apă, verde frumos, cel făcut cu alcool şi găl­ bui cel de rădăcină.

Extractum phellandri fluidum Extract fluid de chimion de baltă, de maraşi.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de felandrin degrasate prin eter de petrol 100 grame 600 „ Alcool diluat de 70° Se degrasează întâi seminţele pulverizate şi se face extracţiunea întocmai ca la extractul de colehric (vide).

Are o culoare brun cafenie, cu un miros şi gust slabaromatic amărui, se disolvă greu în apă şi uşor în alcool di­ luat ; este toxic.

Extractum pichi-pichi fluidum Extract fluid de pichi, de fabiana imbricata.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de ramuri (fabiana imbricata) pul vere . . 100 grame . . 600 „ Alcool diluat de ......................................

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60n; sc

1

.

(■

:

07

§6

i;

Alcool de 96° Acid clorhidric diluat

pune 1

i

i

loirIfV‘;ill iar residiul se evaporă pe bae de apă până ră‘ P 20 grame care se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 graure.

Arc o culoare brun cafenie, cu gust şi nnros aromatic.

Se tulbură cu apa şi cu alcoolul concetrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura de fabiana, sau ca atare.

Extractum piscidiae fluidum Extract fluid de priscidia orythrina.

■

Se prepară în modul următor: (A. H.)

i

Coajă de piscidia sfărâmată.............................

Alcool diluat de 50°...........................................

100 grame 600

i

1

!

Se umectează pulverea cu 150 grame alcool de 50°; se lasă 3 zile în contact, apoi se presează şi se opreşte 80 gr. din primul extras; se continuă cu extracţiunea în percolator, până la epuizarea coajei de principii activi; se adună extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame; se digeră 43 ore, apoi se filtrează si se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun portacalie, cu gust slab aromatic; se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

N' 7" Pisc*dia cedează principii săi activi foarte greu a coo ului chiar de 50°; dacă se ferbe coaja cu apă, piscidia desM Hf°arte mUlt din principii activi> făcându-se o soluţie trat*1 f ^r0as^’ turnand peste această soluţie alcool conceiiCU masă cascoasă brună, cari se’ disolvă repede cu acld clorhidric diluatPentru aceste motive dau următoarea formulă: (H) ivjccr

'

100 grame 600 „

50 grame 9. s.

Se fac decocţiuni repetate de 2 ori; se filtrează prin fla­ nelă şi se evaporează până rămâne 50 grame- La rece se adaugă alcoolul, cari tulbură extracţiunea: se toarnă picătură cu picătură acid clorhidric diluat, până la complecta solvare a precipitatului; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la crreutatea de 100 grame.

Am mai preparat acest extract şi în felul următor, cari a dat acelaş rezultat; decocţia împreună cu coaja, am tratat’o la rece cu acid clorhidric diluat 10 grame; am lăsat’o la marprat 6 ore, am strecurat’o şi apoi am evaporat'o la 60 gragreutate, şi în urină am adăugat alcoolul, iar de data ame ceasta nu a mai precipitat nici un principiu al piscidei.

Are o culoare brun roşietică, cu un miros eterat şi cu gust aromatic, puţin acrişor când conţine acid clorhidric. un Am publicat pe larg în 1926 despre acest extract, in revista cercului din Constanţa.

Extractum plantaginis fluidum Extratt fluid de pătlagină, de plantago.

Se prepară în modul următor: (A. H.) 100 grame pătlagină sfărâmate . • Foi de plantago sau . 600 „ Alcool diluat de 50° . • • ■ cu câte o jumătate din maceraţii consecutive Se fac două se stoarce la presă 50°; după 4 zlle extracţiunile, se f»cantitatea de alcool de si se face a doua maceraţie; se reunesc evaporează pe bae alcool de 5U , irează, se destilă M »r ™ să iasă 100 grame miros de planta.

Extractul aP0S de genţiana.

,/(■ plantago se

prepară identic ca cel 7

\

I

Extractum polyg-oni h. ftuiduni Extract fluid de poligonum hydropiper.

Se prepară în modul următor: (A. H.) întreagă sfărâmată convenabil! . . • • 100 grame Planta 600 Alcool diluat de 50 Se rnaceră 3 zile cu 150 grame alcool de 50°; se stoar­ ce la presă, se rnaceră a doua oară cu restul alcolului şi din «rima extracţie se opreşte 80 grame ; se^ destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pana iămâne 20 gra­ me, cari se adaugă la cele 80 grame, se digeră 48, ore apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun deschisă, cu gustul iute şi cu miros slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

•. •.

I

i

•

•

<

' . 600 grame Se fac două maceraţii repetate cu câte • cantitatea de alcool; se stoarce după 4 zi|e ° JUmăfa,e d'n tracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul jârSe ex' vaporă pe bae de apă, până rămâne 30 Lm reS'd'ul se e' în alcool de 70- (să vie la 60»); după o digerarTri se filtrează şi trebuie să iasă 100 grame S d 48 °re Are o culoare brun verde, cu gust si miros de plantă; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat Serveşte a prepara iinctura extemporană Extractul apos de pulsatila se prepară'identic ca cel de genţiana.

Extractum pyrethri fluidum

Extract fluid de pulmonaria

Se prepară în modul următor: (A. H.)

100 grame 600 „ 20 10 Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporă până rămâne 70 gra­ me; se adaugă la rece amestecul de apă şi alcool, se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame. ^re. 0 Cl,l°are brun verzue, cu gust şi miros de plantă; da soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul.

Se întrebuinţează a PrePara infuzia sau siropul de pulmonaria extemporan.

Face parte din extractele cu mult mucilagiu*

Extractum pulsatillae fluidum

/

•

Extract fluid de piretru.

2*jr. -

i

Alcool diluat de 60

Extractum pulmonariae fluidum Se prepară în modul următor; (H) Foi de pulmonaria tăiate . .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96° . .

Glicerină...........................

!

9â

Extract fluid de pulsatila Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de pulsatilă înflorită şi sfărâmată . . . 100 grame

Rădăcină de piretru pulverizată.................... 100 grame Alcool diluat de 60° . . ........ 600 grame Se umectează pulverea de piretru cu alcool de 60°; se întroduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună prima por­ ţiune de 80 grame; se continuă lixiviaţiunea până la epuiza­ rea pulverei de principii activi.

Se filtrează ultimile extracţii; se destilă alcoolul, iar re­ sidiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează si se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun portocalie, un miros slab ar°™a ^ gustul piperat neamar; se tulbură cu apa ş. cu alcooMfo Serveşte ce atare, sau a prepara tmctura extemporal >

Extractum quassiae

aquosum spissum

Extract moale de quassia amara nană ed. 4-a astfel: Se prepară după Farmacopea R01 . 1 parte Lemn de quassia sfărâmat • •

\

»p* «**j£ t p“

Alcool concentrat

•

Glicerină Se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Dă soluţii clare cu apa de culoare gălbue limonie, cu gust foarte amar, se tulbură cu alcoolul concentrat.

. O nărti apă ferbinte peste Se VarLerăP12 ore, agitând din când în când; de quafsw; se 8^ sg reja residiul în acelaşi mod 6 “f^Lbinte si se presează după 3 ore de digerare, 5e P Î'c? lichidele si se reduce prin evaporare la 2 părţi; după reW'e adaugă 1 parte alcoolul de 96, se lasă 48 ore în răCire anni se filtrează, se destilâ alcoolul, iar residiul se repa°S’ P pe bae de apă până la consistenţa moale.

6 P Are o culoare brun închisă, cu gust foarte amar, cu apa dă soluţie slab2tulbure, cari precipită cu taninul. d o Se d'isolvă grame extract de quassia în 10 c- c. apă si se bate cu cloroform; se decantă cloroformul şi se evaporează; residiul are un gust foarte amar şi reduce licoarea Fehling (quassina).

Extractul uscat de quassia se face din cel moale, evaporându-1 pe bae de apă până la uscarea complectă şi pulverizare.

Extractum quebracho fluidum Extract fluid de quebracho Se prepară în inooul următor: (A. H.) Coajă de quebracho bine sfărâmată .....

Alcool diluat de 50°

Se maceră coaja de quebracho pe cât posibil de sfărâ­ mată, cu 150 grame alcool de 50° după 3 zile se stoarce, se strecoară; se filtrează ultima extracţiune, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se vor adăuga la prima extracţie ce s’a oprit de 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun portocalie, cu miros şi gust amar şj slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul uscat de quebracho se prepară din acel fluid, după ce se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare.

Extractul fluid de quassia Se prepară în modul următor; (A. H.) Lemn de quassia pulverizat cât se poate .

Alcool diluat de 60° . . . _

. .

.

•

100 grame 600 „

Se maceră pulverea cu 150 grame alcool de 60°, şi după zie se stoarce şi se opreşte 80 grame din prima extragere; e maceră a douq oară cu restul alcoolului se stoarce, se filfracţiunea, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo-

: !

/ /

i » H /

20 grame, cari la rece sc Snrwao* grame şi se aduce la greutatea de 100 gr.

Extrnrf 3 prepara tinctura extemporană.

—-'^cocţie se far Pen^ni infuzie, maceraţie şi dcapoasă pânăV^n011131 Ca C.eI apos> evaP°rând extracţiunea ,a care se adau ~ • ^rame’ c*,n 0 Sl,t8 de lemn luat în lucru, Alcool

/

concentrat de 96°

20 grame

100 grame 600

Extractum quillayae fluidum Extract fluid de quillaia Se prepară în modul următor: (H) I

Coajă de quillae sfărâmată Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96°.

*~TCTCfgrame 600

50

Se fac două infuzii repetate; se reunesc infuziile, se strecoară prin flanelă deasă, se evaporează până rămâne 50

W '

i '; . ,

r 102

103

adaugă alcoolul, se lasă 48 ore înin Pr eUn£ grame; la $e aduce la greutatea de 100 fp°i se filtre^foaŞre brun roşietică, dând cu apa gi'anie.

Are Lnă- cu alcoolul concentrat se tulbură. s°lujie (ic :

r cu 3 părţi apă şi se repetă operaţia în acelaş mod. Se reunesc lichidele, se încălzesc la ferbere, se filtrează la cald şi se evaporează la consistenţa de extract uscat. Lichidul ajuns onsistenţa simpoasă întins pe sticle sau pe farfurii întinse la c şi apoi uscate, ne dă extractul de ratania iu lamele.

Are o culoare roşie brună, cu gust astringent, Ia cald cu apa dă o soluţie limpede, care se tulbură.la răcire.

Este aproape insolubil în alcoolul concentra .

CUl0aSefveşte a prepara infuzia şi tinctura extemporal.

Extractum quinque radices fluidum Extract fluid de 5 rădăcini (Belcot) Se prepară în modul următor: (H) !

■

i

Rădăcină de fenicul uscat şi tăiat. • • • Rădăcină de sparanghel uscat şi tăiat . .

Rădăcină de pătrunjel „ » Rădăcină de ţelină „ » Rădăcină de ruscus aculeatus uscat şi tăiat Apă comună sau de ploae ......

Glicerină.......................................................

Alcool concentrat de 96°................................

Extractul fluid dc ratania 100 grame 100 100 .

100 100 300 50 .

100 „

Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează pe foc moderat până rămâne 350 grame; Ia rece se adaugă amestecul de glicerină cu alcool, se Iasă 48 ore Ia macerat, apoi se stre­ coară din nou prin flanelă deasă si se aduce la greutatea de 500 grame.

Are o culoare brun închisă, cu gust dulce aromatic şi cu miros de asemenea aromatic; dă soluţii limpezi cu apa, şi se tulbură forte cu alcoolul chiar de 50°/ Serveşte a prepara siropul din 10-1-50=60.

Extractum ratanhiae aquosum siccuni Extract uscat de ratania Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rădăcină d e ra*ania oficinală pul vere Apă comună sau de ploae face

lllnP de 12 or?;3?3 pulverei de ratania cu 5 părţi apă, s recoară şi se presează; se reia residiu!

Se prepară în modul următor: (H.) . . 1000 grame Rădăcină de ratania sfărâmată . . . . . 6000 „ Apă comună sau de ploae. ....

500 Alcool concentrat de 96°..................

Se fac câte-va decocţii până se epuizează bine rădăcina; se reunesc lichidele, se încălzesc şi se strecoară; se evaporă în vas de pământ sau fer smălţuit până rămâne 500 grame; Ia rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare roşie, cu un gust astringent şi ca miros alcoolic, se tulbură cu apa şi alcoolul diluat, iar cu siropul

i

rămâne limpede. decoctul, siropul şi tinctura externServeşte a prepara porană.

Extractul fluid de ratania modul următor: .(A. H.) Se prepară în 100 grame de ratania pulverizată • .

600 „ Rădăcina Alcool diluat de 50 Se umectează pulverea cu alcool de 50°, se Introduc în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extra­ gere, se lixiviază până la epuizarea pulverei de principii ac­ tivi ; se fi\treaza ultimele extracţii, se desiilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă

*.

I i 105 J04_ ,

se lasă 48 ore la digerat apoi se aduce la la cele 80 grame, greutatea de 100 grame, Este la fel cu precedentul.

:

I

szsszxrzssri'zx:* 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 trame’ * digerăAre o culoare brun roş închisă, cu gust şi mfros dl revent; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat Serveşte a prepara tinctura de revent extemporană.

Extractum rhei siccum Extract uscat de revent Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rădăcină de revent pulverizată (rizomă) Alcool concentrat de 95° . .

Apă comună sau de ploae . •

.

.

*

100 grame . • 9. s. . . 9. s.

Se amestecă 100 părţi pulvere de revent cu un egal volum de apă şi alcool, apoi se întroduce în percolator şi se continue extracţiunea conform regulei lixiviaţiei, până la com­ plecta epuizare a pulverei de principii activi.

Extragerea complectă se constată astfel: 5. c. c. dinjultima extracţiune, se amestecă cu un volum egal de apă şi se bate cu eter; se decantă eterul, se bate cu 5. c. c. apă şi câteva picături de amoniac; după separarea lichidelor, stratul apos trebue să fie incolor, sau slab roşietic şi atunci extrac­ ţiunea este terminată.

Se reunesc lichidele extrase, se destilă alcoolul, iar residul se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brună, cu miros şi gust de revent; dă so­ luţie tulbure cu apa şi limpede cu alcoolul diluat de 50°.

Se colorează în roş vişiniu în prezenţa unui alcali.

.

Extradul fluid de revent Se prepară în modul următor: (A. H.)

.

Rădăcină de revent pulverizată Alcool de 60°

. . . .

100 grame 600 ,

Se umectează pulverea cu alcool, se întroduce în percolator, apoi se acopere cu alcool de 60° şi se lasă 24 ore îm­ preună, se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de dIp ta3™6 ’ aPOi Se cont"luă Hxiviaţia până la epuizarea comC a Pu verei I se reunesc extracţiunile, se filtreeză, se

t

Extractul de revent pentru Sirop Se prepară în modul următor: (H) n

i L ,

:T -|- -

-

■

<"■'

Rădăcină de revent sfărâmată sau pulve . . . 1000 grame 100 „ Carbonat de sodiu sau potasiu (indiferent) .1500 „ Apă comună sau de ploae ..................... .1500 „ Alcool concentrat de 96°.........................

Se macerează pulverea cu amestecul de părţi egale de cari s’a disolvat carbonaţi! 1 de sodiu, până alcool şi apă în se acopere complect pulverea; se lasă 3 zile amestecându-se din când în când; se supune la presă cât se poate de forte prima extracţie de cel puţin 900 grame. Se pune si alcool fără carbonat, se macezează > se adună a doua cantitate de apă şi forte încă 3Sezile, apoi se stoarce __ lasepresă. filtrează a doua extracţie destilă alcooiul, iar reapă până rămâne 100 grame, sidiul se evaporă pe bae de ; se lasă Ia digerat 48 ore. cari se disolvă în ceie 900 grame apoi se aduce Ia 1000 grame. mult sanguin, cu gust Are o culoare roşie cărmâzie mai amărui şi aromatic de revent. alcoolul concentrat şi «Se tulbură uşor cu apa şi cu mâne limpede cu siropul. siropul din 50+950'1000.

Serveşte a prepara revent pentru infuzie Extractul fluid de Se face în modul următor: (H) Rădăcină de revent gros Apă comună sau de ploae • • Carbonat de sodiu . •

pulverizată

100 grame • . J5C0 n 30

1

•' 107

106

i

■

: .

ii

:

■

30 grame 20

Glicerina . ■ • • • ' Alcool concentrat de w • ■ Se face infuzia cu apă în care s’a disolvat carbonatai „ lasă 3 ore în repaos; se strecoară prin Flanelă de sodiu; se si se supune evaporaţiei până rămâne 50 grame, se lasă să se răcească se strecoară din nou prin flanela, • apo. se eva­ poră până rămâne 70 grame; se lasă să se răcească, apoi se adaugă amestecul de glicerină şi alcool; se lasă 48 ore la digerat si se aduce la greutatea de 130 grame.

Are o culoare roş carminie sanguină, cu gust şi miros de revent.

Serveşte a prepara infuzia extemporană din 13 grame la 150 grame în total.

Extractum rhois aromaticae fluidum

i ii.:

m 1 <

;1

• ■ • 3000 grame • ... 150 „ • ... 100 „

Se face o singură infuzie, se lasă 3 ore Ia digerat; se stoarce forte la presă; se lasă la sedimentare;; se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează la un foc moderat într’un vas cu capac până rămâne 1000 grame; se continue evapo­ rarea pe bac de apă, tot în vas cu capac, până rămâne 750 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcoolul, apoi se lasă 48 ore la digerat, se strecoară prin flanelă deasă şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu miros plăcut de tran­ dafir cu gust uşor astringent; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură forte cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara mierea rozată extemporană şi siropul.

Extract fluid de rhois aromatica

Extractum rosmarini fluidum

Se prepară în modul următor: (A. H.)

Extract fluid de rosmarin,.de antos

Coajă de rhois aromatica pulvere . .

Alcool diluat de 60°....................... ....

. .

. .

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool de 60°, se introduce în percolator; se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună se deschide robinetul, se adună prima extracţie de 80 grame.

Se lixiviază până la complecta epuizare a substanţei de principii activi; se reunesc ultimele extracţii, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă până rămâne 20 gr. cari se adaugă celor 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă, cu gust şi miros aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum rosarum fluidum Extract fluid de trandafir, de rose Se prepară în modul următor ^ (H)__ Petale de roze recent uscate . . . . 1000 grame

][ !

Apă comună sau de ploae . , Alcool de 90" .......

Glicerina..........................................

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 100 grame Foi de rosmarin pulverizare . . . . 600 „ Alcool diluat de 60° . . . .

Se uinectează pulverea cu alcool; se introduce în per­ colator se lasă 24 ore îmreună, apoi se deschide robinetul şi se opreşte prima extragere de 80 grame; se continue culixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii ac­ tivi ; se filtrează ultimele extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame, miros de rosmarin; se Are o culoare brun verzue, cu tulbură cu apa. extemporană.

Serveşte a prepara tinctura

Extractum ruthae fluidum Extract fluid de ruta. odul următor; (A- H') Se prepară în m

I

I

'

108

i

?

si '

" fi!

fi

. . 100 grame Ruta redusă în pul vere . . . . . . 600 „ Alcool diluat de 60°................... de ruta cu 150 grame alcool de 60 Se maceră pulverea într’un percolator 24 ore; se deschide robinetul şi se opreşte 80 grame din prima extracţie; se continuă cu Iixiviaţia până Ia epuizarea pulveriei de principii activi; se filtrează ultimile extracfiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până Ia 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame ; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de rutătulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat. se Serveşte a prepara tinctura de rută extemporană.

Extractul fluid de rută pentru infuzie se face întocmai ca cel de trandafir şi serveşte a prepara evnntual o infuzie de rută.

Extractum sabadillae fluidum

ti

Extract fluid de sabadila, de popaz.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Pulvere de seminţe de sabadila........................

Alcool diluat de 70° .... *....................

Eter de petrol sau benzină ........

i.

i

iii :

100 grame 600 9 S.

Se degrasează pulverea cu eter de petrol sau benzină, până ce nu mai lasă, pată grasă pe hârtie; se usucă bine pulverea până dispare mirosul de benzină apoi se umectează pulverea cu alcool de 70°, se întroduce în percolator, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi seopreşte prima porţiune de 80 grame; se lixiviază înainte pulverea până la complecta epuizarea a principiilor activi, apoi se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se amestecă cu cele 80 grame ; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros slab aromatic Şt cu gust arzător; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

1 9

Serveşte a prepara tincfura extemporană

JZSFSLSt'Z IZ'rn zs. dl" '“■dePe bae de apă, până la consistenţa de extract uscat.

N. B. Sabadila conţine alcaloizi şi fo cazul acesta am putea face şi un extract fluid prin mediu acid •: nu ar fi de folos, căci sabadila este destul de activă sişi aşa.’

Extractum sabinae fluidum Extract fluid de sabină.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Pulvere de sabină .

Alcool diluat de 60°

100 grame 600 .

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul, se adună prima porţiune de 80 gr.; se lixiviază până Ia epuizarea coinpleaiă a pulverei de prin­ cipii activi; se filtrează ultimile extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare verzue, cu un miros şi gust de sabina; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum salviae fluîdum Extract fluid de salvia, pentru infuzie Se prepară în

modul următor: (H)

Foi de salvie tăiate mărunt . . . .

Apă comună sau de ploae.................

Alcool concentrat de 96° . . . . • Glicerină .

.

100 grame 600 „ . 150 „ . 100 „

de câte 3 ore; se stoarce la infuzii repetate Se fac două pe bae de flanelă şi se evaporează se adaugă amestecul de strecoară prin presă, se ; la rece apă, până rămâne 75 grame

Ui

llo lasă 48 orc ia digerat, apoi se filtrează

Alcool coilcentrat de '96“ .

Glicerină ........

•

.

si se

Are o culoare brun verzue, cu miros şi gust de salvie ; dă soluţii limpezi de culoare galben verzui cu apa, se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual o infuzie, un decoct sau un sirop extemporan.

Extrachl fluid alcoolic, de salvia se face la fel ca acel de rosmarin sau de mentă şi serveşte a prepara tinctura extemporană.

20 grame 10

9

■

;; ,

;■!

! '!

1

Extractum sambuci fluidum

i-!i

Extract fluid de soc pentru infuzie.

I ii

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce7 se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă, apoi se evaporă până rămâne 70 grame; Ia rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcol; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu gust săpunos fără miios; dă soluţii limpezi cu apa şi spumează forte; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia sau decocţia extemporană.

Extractum sarsaparillae aquosum spissum Extract moale de sarsaparilla.

Se prepară în modul următor: (H) Flori de soc recent uscate.............................

Apă comună sau de ploae.............................

Alcool concentrat de 96° .......

Glicerină.........................................................

100 grame 600 20

10

Se face o infuzie de câte va ore până se răceşte bine, şi se digeră convenabil; se stoarce, se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează (intr’un vas acoperit cu un capac) pe bae de apă, până rămâne 70 grame; la rece se adaugă ainestecul de alcool şi glicerină; se digeră 48 ore, apoi se fil­ trează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun galbenă, cu gust dulceag, cu miros aromatic de flori de soc; dă soluţie limpede cu apa si se tul­ bură cu alcoolul.

Seiveste a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de sarsaparilla tăiată mărunt.... 1000 grame 6000 Apă comună sau de ploae .

1000 Alcool concentrat de 96° Se fac două decocţiuni repetate, lăsându-se în repaos câte 3 ore; se stoarce, se strecoară şi se evaporează, până ce rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se bate şi se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă la consistenţa moale.

Are o culoare brun roşietică, cu miros slab aromatic şt cu gust de sarsaparila; se tulbură cu alcoolul concentrat, dă soluţii limpezi şi spumoase cu apa.

Extractul de sarsaparila pentru decoct şi infuzie.

Se prepară după modul următor: (11)

Extractum saponariae fluidum Extract fluid de saponaria pentru infuzie.

i

ii

Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de saponaria sfărâmată . .

Apă comună sau de ploae .

100 grame 000 ..

Rădăcină de sarsaparila tăiată mărunt • • • • §1<I 6090 Apă comună sau de ploae...................... . . 200 „ Alcool concentrat de 96°.................. . . 50 „ Glicerină . . la presă, se streSe fac două decocţiuni; se stoarce

i

f 13

i\2

\

.

se evaporă până rămâne 750 grame; *j

:

Hi’

‘Iii • Jj

ore 1000 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust dulceag şi cu miros slab alcoolic; dă soluţii limpezi spumoase cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia, decoctul şi siropul externporan-

Extractum scillae spissum i

: i r .

Extract* moale de scila.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Bulb de scila pulverizat Alcool diluat de 70° .

1 parte 6 părţi

|

i

■

:

.!

j:

j

Se umectează pulverea cu alcool; se introduce în per­ colator şi se acopere cu alcool, lăsându-se împreună 24 ore; se deschide robinetul şi se continuă lixiviaţia până la epuiza­ rea complectă a bulbului de principii activi.

Se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până la consistenţa de-extract moale.

Are o culoare roşietică, cu gust iute; miros foarto slab aromatic; se solvă tulbure cu apa şi limpede cu alcoolul di­ luat.

Extracul fluid de scilla se face ca cel moale. Prima extracţiune din percolator de 80 grame se opreşte, iar cele lalte extracţiuni după filtrare, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se a augă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea egală cu bulbul luat în lucru. ^re 0 cuIoaae galben brună, dând cu alcoolul diluat soll,t» gălbui clare; se tulbură cu apa; cu gust şi miros Ia fel cu cel moale.

Serveşte , a prepara tinctura şi siropul extemporan.

Extractum secalis cornuţi aquosum spissum Extract moale de secară cornută. Ergotlna Bonjean.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel : Secară cornută pulverizată Alcool concentrat de 95°.

Apă cloroformată . . .

100 grame 60 „ 9, s.

Se umectează pulverea de secară cornută cu 60 grame apă cloroformată; se introduce amestecul în percolator, fără comprimare; se toarnă apa cloroformată până ce lichidul în­ cepe a curge prin robinetul percolatorului şi până ce pulverea este acoperită; se închide robinetul, lăsându-se 12 ore la ma­ cerat. Se percolează cu apă de cloroform, până se obţine o fracţiune de 120 grame lichid; se întrerupe percolarea 3 ore, apoi se contiună până obţinem a două percolaţie de 200 gra­ me. Prima fracţiune, se încălzeşte fără întârziere pe bae de apă, până se formează un precipitat floconos, şi se lasă la o parte; se evaporă şi a doua porţiune, până la consistenţa sirupoasă; se reunesc ambele extracţiuni, se evaporă pe bae de apă, până rămâne 50 grame; după răcire se adaugă alcoolul de 95°, dând un lichid de aproape 60° (convenţie internaţio­ nală).

Se lasă 3 zile în repaos, agitând din când în când, apoi se ‘filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun roşietică, cu miros şi gust particu­ lar • cu apa dă soluţii limpezi, cu reacţiune acidă. Soluţia apoasă încălzită cu hidrocsid de sodiu în soluţie, dă vapori, cari albăstresc hârtia de turnesol, având un miros de inetilamină.

Soluţia apoasă precipită cu iodomercuratul de potasiu, când este acidulată cu acid clorhidric.

Se disolvă 0,20 grame extract în 5 c. c. apă, se adau­ gă 2 picături de amoniacse^ ££ tează eterul şi se evaporă, se diso suprapu8

ff 5

114 formează o zonă colorată în albastru

contact a lichidelor, se violet îngrijire pe bae de apă,obEvaporând acest extract cu extractul tare de secară cornută. ţinem de secară cornută.

Extractul apos modul următor: (H) Se prepară în ;~7\ 1000 grame Secară cornută pulverizată . . . . . . 8000 „ Apă comună sau de ploae . . . . 1000 „ Alcool concentrat de 96° . . . g s.

Benzină sau eter de petrol . . .

Se fac 4 decocţinni repetate; se strecoară la cald; fie decocţiune să fie de 2000 grame, apoi se stoarce Ia precare să; se Iasă Ia răcire şi sedimentare; după răcire se adaugă benzină sau eter de petrol şi se bate; se lasă câte va ore în repaus până ce benzina s’a adunat deasupra şi din albă a devenit galben verzue, căci a rădicat oleul gros şi inert din so­ luţia făcută; se extrage benzina şi se tratează a doua oară cu benzină; se lasă din nou în repaus şi din nou se extrage benzina, cu ultimele rămăşiţi de oleu gras: se strecoară şi se evaporează lichidul apos până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul de 96°; se lasă 48 ore împreună, apoi se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie închisă cu miros de secară cornută, cu un gust oare cum sarat; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat, se tulbură cu alcoolul concentrat.

Se ia mai uşor de bolnavi, din cauză că nu mai are mi­ rosul accentuat de ciuperci.

.

■

Extractum secalis cornuţi fluidum Extract fluid de secară cornută.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Secară cornută pulverizată 100 grame Acid acetic diluat . . .

3 grame Alcool de 95° . . . .

9 s.

Apa comună sau de ploae . .

g s.

Se umectează pulverea de secară cornutâ proaspăt mă­ cinată, cu un amestec preparat din 3 grame de acid acetic di­ luat şi 6 grame alcool de 95” şi 24 grame apă. Se lasă în contact 3 ore în vas închis, se introduce apoi în percolator şi se percolează cu cantitatea necesară, dintr’un amestec de 20 grame alcool de 95° şi 80 grame apă, după regulele lixiviaţiei.

Primele 85 grame se pun deoparte; lixiviaţia se conti­ nuă, până ce o porţie din lichidul ext-activj acidulat cu acid clorhidric, nu mai precipită cu iodomercuratul de potasiu.

Lichidele extract-ve se evaporă până la 15 grame, apoi se amestecă cu cele 85 grame, se lasă în repaos 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Lichid roş brun închis, cu gust şi miros particular, cu reacţiune acidă; cu apa dă un lichid limpede, iar cu un vo­ lum 'egal de alcool se tulbură.

Presintă aceleaşi reacţiun: ca şi extractul moale de secară coruută.

Extractul, fluid de secară cornută (H)} se prepară exact cu cantităţile de mai sus, cu'acîd citric " nHToc de acid acetic şi după degrasare cu alcool de 40°.

(Se crede că acidul citric este mai propriu în extragerea ergotininei). culoare şi aceleaşi reacţîuni ca precedentul.

Are aceiaşi

Extract de secaraă cornută pentru injecţii Extract fluid de secară

cornută pentru injecţii.

Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Se prepară după ... 100 grame Secară cornută pulverizată . . .

100 Alcool concentrat de 95° . . .

4 Calciu carbonic..........................

Acid tartaric..............................

Apă cioroformată......................

Eter de petrol . ...................... ră cornută proaspăt măSe degrasează pulverea de seca... . ce eterul de cinată, prin pcrcolarc cu cier de petrol, până

117

' i

I

petrol nu mai Iasă pată grasă pe hârtia de filtru (aproximativ 180 grame eter de petrol) se usucă Ia aer pulverea de secară, apoi la căldură moderată până la îndepărtarea mirosului de eter.

Se umectează pulverea cu 50 grame apă cloroformată, în cari s’a topit acidul tartaric în proporţie de 0.400/0; se lasă 12 ore în vas închis, se întroduce apoi în percolator, şi se percolează cu apă cloroformată, în care s'a disolvat acid tartaric în aceiaşi proporţie. Percolarea se continuă până ce lichidul scurs nu mai dă precipitat cu iodomercuratul de potasiu.

Cantitatea totală de soluţie de acid tartaric şi apă clo­ roformată necesară percolărei este aproximativă de 500 grame.

Lichidele extractive se încălzesc până Ia ferbere; se adaugă 4 grame carbonat de calciu, se amestecă şi se lasă în repaos, jumătate oră, amestecându-se din când în când; se strecoară printr’o flanelă, şi se evaporă lichidul fără întârziere, la o temperatură de aproape 50° (de preferinţă în vid) până ce se reduce la 30 grame. După răcire se adaugă residiului 100 grame alcool de 95°; se amestecă bine, se lasă în repaos 3 zile, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se complectează cu 100 grame apă des^ilată sterilizată, până Ia 100 grame. Se filtrează şi se divide în sticle de capacitate mică sau în fiole; se sterilizează prin tindalizare, menţinându-se câte jumătate oră Ia 100°, în trei rânduri, Ia intervale de câte 12 ore.

Lichid brun închis, cu miros şi gust particular; cu reacţie neutră, prezentând aceleaşi reacţiuni ca şi extractul fluid şi extractul moale de secară cornută.

Extractum senegae fluidum Extract fluid de senega, de poligala.

i

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de senega bine sfărâmată . .

• • 100 grame Alcool diluat de 60° . . . 600 Se maceră 3 zile împreună percolator cu alcool de 60°, cât se acopere rădăcina; se îndeschide robinetul si se scurge prima porţiune dc 80 grame cari se opreşte; se con-

tinuă extracţia până la complecta epuizare a principiilor activi din rădăcină; se unesc ultimele extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu gust şi miros de senega; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat; Ia agitare spu­ megă forte.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractul uscat de senega, se prepară din extractul fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea residiului pe bac de apă, până Ia uscarea complectă, Are c culoare roş ruginie, cu miros şi gust de senega; este greu solubil în apă, dând soluţii tulburi, cu alcoolul di­ luat dă soluţii limpezi. !

Extractul de senega pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de senega tăiată Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° Glicerină...................

- -

rr'rttt» grame 6000 250 50

Se cerne bine rădăcina de senega de pământ; se spală repede în apă comună sau de ploae, apoi se fac două infuzii repetate, cari se storc pe urmă Ia presă, se reunesc, se lasă la sedimentare, se strecoară şi se evaporează Ia o tempera­ tură moderată până rămâne 700 grame lichid. La rece se adaugă amestecul de-glicerină şi alcool, se lasă 48 ore Ia di­ gerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 gr.

Are o culoare cafenie roşcată cu un miros aromatic de senega, cu gust dulceag pietros uşor astringentşi aromatic.

Se amestecă limpede cu alcoolul de 40°, dar mai con­ centrat se tulbură; dă cu apa soluţii galben limonii închise foarte clare şi Ia agitaţie spumegă forte.

Serveşte a prepara infuzia, decocţiunea şi siropul extemporan, cari de alt fel sunt destul de alterabile.

N. B. La prepararea acestui extract să evităm apa cal-

118

119

carcasă sau să o întrebuinţăm după ferberea şi depunerea substanţelor calcaroase, căci substanţele calcaroase acţ.onează asupra extractului şi’l colorează prea mult.

Extractum sennae fluidum

Folicule de sennă- .

Apă comună sau de ploae Mană ......

Glicerină .....

Alcool concentrat de 96°

Extract fluid de sena, de senaniichie.

• • . 100 grame ■ • . 3000 • ■ • 450 * • • * • • •

75 75

„ „

Se prepară în modul următor: (H.) I

i

!; !

■

:

;! I i:

!

i!:: <■:

:

1000 grame 4000 150 100

Foi de senă tăiate mărunt.............................

Apă comună sau de ploae..................................

Alcool concentrat de 96° . . ........................

Glicerină . ................................................*

Se face numai o infuzie.cu apă clocotită (are mult mucilag) timp de 3 ore; se stoarce Ia presă; se lasă la sedi­ mentare; se filtrează prin flanelă şi se evaporează până ră­ mâne 2000 grame; se lasă în repaos 12 ore, apoi se filtrează din nou prin flanelă şi se evaporează până rămâne 750 gr-; se adaugă la rece încetul cu încetul amestecul de glicerina şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se strecoară prin fla­ nelă şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare cafenie închisă, cu gust dulceag greţos şi mucilaginos, cu miros de sena; se- amestecă clar cu apa dând soluţii cafenii închise; se tulbură forte cu alcoolul chiar de 40°.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

EtractuL moale de sena se face cu cantităţile de mai sus, fără glicerină şi alcool, evaporându’I pe bae de apă până la consistenţa moale.

Extractul uscat de sena se face evaporând pe cel moale pe bae de apă până la consistenţa tare; este însă foarte igroscopic şi trebue ţinut în vase bine închise.

Extract de senna Extract laxativ de viena pentru infuzie de sena compusă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de sennă .

.

.

300 grame

p,i„ flanelă şi se evapora'^ grame apo, se adaugă amestecul de alcool si glicerină se

lasa.4f °r,e ssn,gerat’ 56 StreC°ară din nou ’?i se aduc’e la

greutatea de 850 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros aromatic şi gust zaharat; se amestecă limpede cu apa, dar cu alcoolul se tul­ bură.

Serveşte a prepara infuzia de sena compusă din: 25 grame extract laxativ la 210 grame apă comună, în total 295 grame.

Serveşte a prepara idromelul infantil, din 25 grame ex­ tract de sena compus la 30 grame sirop fde mană şi restul apă până la 100 grame.

Extractul laxativ vienez uscat se prepară din infuzia de se­ na compusă fără alcool şi glicerină, evaporând soluţia pe bae de apă până la consistenţa uscată.

Are o culoare roş ruginie, cu miros plăcui şi gust dul­ ceag; se amestecă limpede cu apa; este insolubil în alcool.

Serveşte a prepara infuzia de sena compusă şi idrome­ lul infantil; representând 18 grame la sută împreună cu mana.

Extractum simarubae fluidum Extract fluid de simaruba.

Se prepară în modul următor: (A. H.) . 100 grame Coajă de rădăcină de simaruba pulverizată . . 600 grame Alcool de 60° Se introduce pulverea în |j*a“PJ cool de 60°; după 24 ore se deschide rob

îăt

120 tivÎ;'se'filtrează eîtracţ^nSe^"^destilă alÎoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa moale, apoi se reia cu alcool de 60°; se lasă 48 ore la digerat, se fiitrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu miros slab aromatic, cu gust astringent şi amar; se tulbură cu apa ş» cu alcoolul con­ centrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum simulo fluidum Extract fluid de simulo.

Se prepară în modul următor; (A. H.) Fructe uscate şi sfărâmate (capparis scoriacea) .

Alcool diluat de 50°

100 grame

i

600

Se amestecă 150 grame alcool de 50° cu pulverea de fructe, se lasă 24 ore în vas închis, apoi se introduce în percolator şi se extrage prima porţiune de 85 grame; se conti­ nuă extracţiunea până la complecta epuizarea a pulverei de principii activi; se leunesc ultimile extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pâ­ nă rămâne 15 grame, cari se adaugă celor 85 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust slab aromatic şi dulceag; se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Se dă în epilepsie şi isterie ca bromurele.

Se fac dona decocţiuni repetate de câte se de fiecare dată să se răcească, apoi se 0 oră, Iăsânduse reunesc decocţiele, se lasă la sedimentare,'seîtreciară'prin flanelă deasă, apoi se se lasă din nou la gnme: vaporă până rămâne 800 grame; la rece *t mestecul de ghcennă şi alcool în proporţii mici, ca să nu e prec.p.te n.uclagul, apo, se lasă 48 ore ia digerat, se strecoară din nou şi se aduce la greutatea de 1000 grame Tinctura de anason stelat se adaugă, ca să-i dea 'aroma ce prin ferbere sa mai putut pierde, sau speciele şi-au perdut prin conservare îndelungată mirosul de anason stelat.

Are o culoare brun verzue, cu un miros aromatic şi cu un gust dulceag aromatic; se tulbură forte chiar cu alcoolul de 40° depunând inucilagiul; dă soluţii aproape limpezi cu apa.

Serveşte a prepara, decocţiunea, infuziunea şi siropul pectoral.

Extractum spilanthis fluidum

! :

Extract fluid de spilantis.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Flori pulverizate de spilauthus oleracea . . . 100 grame Alcool diluat de 60°......................................600

!

Extractum species pectorales fluidum

i

Extract fluid de specii pectorale.

Se umectează pulverea de flori cu alcool de 60°; se întrodiice în percolator şi după ce se acopere cu alcool se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima extracţiune de 80 grame; se continuă cu extracţiunea pana la epui­ zarea complectă a substanţei; ultimile extracţium se se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă

p.,«

Se prepară în modul următor: (H.) Specii pectorale. . . . .

1000 grame Apă comună sau de ploae .

4000 „ Alcool concentrat de 96° 150 Glicerină ......

50 Tinctuiă de anason stelat

20 r~. ” “'2 ‘ f,Z,‘TvZ

lasă la digerat 48 ore, apoi se filtreăză ş tatea de 100 grame. cu miros aroAre o ct|loare galbe» P°r (seaniână cu cochleomatic şi gust iute de muştar J ^ „trat. na); se tulbură uşor cu ap js Serveşte a prepara tmctu.a ue v

5

i

i

123

122 I

Alcool diluat de 40°

Extractum spinae cervinae spissum

. . 8000 „ . f6 .'”acerează în două înduri boabele sfărâmate cu al-

Extract moale de nerprun. .!

56 PreSeaZă’ 56 fi,trează ^tracţiunea, se destilă alcoolul iar residiul se evaporează pe bae de apă,pâna ramane 600 grame, apoi se adaugă alcool de 96° 400 gr: se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează si se aduce Ia greutatea de 1000 grame.

N. B. — Sucul de nerprun se obţine din fructe proas­ pete , ca cel de smeură.

Se prepară în modul următor; (H)

1000 grame Fructe uscate şi pulverizate . • . .

6000 Apă comună sau de ploae . . • Se fac două şi la nevoie trei decocţiuni, dacă pulverea este bine extrasă; se reunesc decocţiele, se lasă la sedinu mentare şi în ace laş timp la fermentare 3—4 zile, (cât ajunge până la complecta fermentare) şi atunci lichidul se limpezeşte complect; se strecoară prin flanelă şi se supuue la evaporare pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă, cu un gust slab acrişor şi astringent; se djsolvă limpede şi clar în apă şi în alcool di­ luat, nu se ame.stecă cu alcoolul concentrat.

Se prepară din acest extract siropul de nerpun din 50 grame extract la 950 grame sirop simplu.

N. B. — E unul din extractele ce reuşesc foarte bine prin fermentaţie.

Extractum staphisagriae fluidum Extract fluid de stafisagria.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de stafisagria 100 grame Eter de petrol . .

9. s.

Alcool diluat de 70° 600 grame Se sfărâmă seminţele şi se tratează cu eter de petrol, până se degraseazâ complect, apoi se usucă la o temperatură de 30—40° ca să se evaporeze mirosul de eter, apoi se în- • troduce într’un percolator şi se acopere cu alcool de 70°; se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima extiacţiune de 80 grame; se continuă lixiviaţia până la epuiza­ rea complectă a pulverei de stafisagria.

Se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 gra­ me, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben brun, cu gust şi miros droguă.

Se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 95°.

Extractul moale de stafisagria se prepară din acel fluid după destilarea alcoolului, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are aceleaşi proprietăţi ca şi precedentul.

Extractul moale de nerprun.

Se prepară în modul următor: (H.) r- • Boabe uscate de nerprun 1000 grame Alcool de 96°..................

1000 ..

Apă comună sau de ploae .

6000 i

! i

,

Se sfărâmă bine boabele şi se fac două decocţii repetate; se reunesc decocţiele după strecurare, se lasă la sedimentare, apoi se evaporează pană rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă 48 ore ia digerat, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Are aceiaşi culoare ca precedentul, este însă mai filant şi se întăreşte mai greu în timpul conservărei.

Extractul fluid de nerprun Se prepară în modul următor: (H) Boabe de nerprun bine sfărâmate . . . . 1000 grame

:

Extractum stigmatis maidis fluidum Extract de mătasă de porumb.

Se prapară în modul următor: (A. H) . . 100 grame Mătasă de porumb recent uscată . • . . 600 „ Apă comună sau de ploae . , • • •

125

124 ;

! :

Extractul de stramoniu uscat, se prepară din acel moale, evaporândr.M pe bae de apă, la consistenţa tare şi pulverulentă.

20 grame 10

Alcool concentrat de 96° .

Glicerină .......

Extractul fluid de stramoniu

Se fac două infuzii de câte 2 ore; se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; se adaugă la rece amestecul de alcool şi glicerină, se lasă 48 ore la di­ gerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 gr.

Are o culoare cafenie, cu gust dulceag şi cu miros slab alcoolic: dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul forte.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Se prepară şi un extract fluid cu alcool de 40° prin lixiviaţiune în percolator, conform regulei generale a extracte­ lor fluide.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de stramoniu pulverizate .

100 grare Alcool diluat de 60° . . . .

600 grame Se umectează pulverea cu alcool, apoi se introduce în percolator şi se acopere cu alcool, se Iasă 24 ore împreună, se opreşte prima porţiune de 80 grame, şi se continuă lixiviaţia, până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi;se reunesc ultimile extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se Iasă la digerat 48 ore, apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab narcotic, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum stramonii spissum Extract moale de stramoniu, de laur.

Foi de stramoniu sfărâmate Apă comună sau de ploae Alcool de 69° ... .

. 1000 grame . 6000 „ . 1000 „

Extractum strophanthi siccum Extract uscat de strofant.

Se fac două înfuzi repetate de câte 3 ore; se storc se lasă Ia sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă, apoi se supune evaporărei până rămâne 2000 grame. La rece se adaugă alcoolul se Iasă la digerat 48 ore, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până la consis­ tenţa de extract moale.

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab narcotic; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Extractul de stramoniu prin fermentare (H).

Se prepară cu cantităţile de foi şi apă ca precedentul, afară de alcool.

Se lasă infuziele 3—4 zile descoperite, până când dea­ supra apar pete albe de aspergillus şi soluţia începe a se lim­ pezi ; se strecoară prin vată sau flanelă deasă, şi se evapo­ rează la consistenţa de extract moale.

Este la fel cu cel de mai sus.

Se prepară în modul următor: (A. H.) i

100 grame Seminţe-de strofant, degrasate şi pulverizate . .

600 „ Alcool diluat de 60°....................................

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 70°; se întroduce în percolator şi se continuă lixiviaţia cu alcool de 70°, până pulverea este complect epuizată de principii activi; se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până Ia complecta uscare şi pulverizare.

Are o culoare brun roşietică, cu gust foarte amar şi cu miros slab aromatic; se disolvă puţin în apă, dând solu­ im ţie tnlbure, dar devine limpede la adăugire de alcool.

Strofantul are o mulţime de varietăţi şi din fie care se poate face un extract, având oare care deosebire între ele.

Extractul fluid de slrop/iant, se prepară exact cu căn­

126

127

titătile de mai sus, oprind din pruna extracţie 80 grame, apoi'se procedează conform regiile. extractelor fluide.

Serveşte a prepara tinctura de strofant exteinporauâ.

Este un medicament eroic, şi trebuie manipulat cu îngrijire.

Extractum strychni siccum Extract uscat dc nuca voinica.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Seminţe de nucă vomică sfărâmată şi pulverizate 100 grame 9. s Eter de petrol . .

9. s, Alcool diluat de 70°

i

| .

Se degrasează 100 grame pulvere de nucă vomică, cu eter de petrol, se usucă apoi la 30-40°. Se umecteazâ pulverea degrasată cu 40 grame alcool de 70°; se lasă 24 ore în repaos în vas închis, apoi se întroduce în percolator, şi se acopere cu cantitatea necesară de alcool de 70°, şi se continuă lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei de principii activi, (având nevoe de această extracţie, de 600 gr. alcool) se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare.

Are o culoare brun roşcată cu gust foarte amar; se disolvă complect în alcool de 70°, cu apa dă soluţie tulbure Extractul acesta se caracterizează prin reacţia loganinei (glicosid), se disolvă 5-10 cent. grame extract în 2-3 centi­ metri alcool de 70°; într’o capsulă aproape de 200 c. c. capacitate, se adaugă o picătură de acid sulfuric concentrat şi se încălzeşte pe bae de apă, înclinând capsula pentru a răs­ pândi lichidul pe pereţii sei; după evaporarea lichidului se produce o coloraţie violetă intensă.

Extractul de nuca vonică trebue să fie degrasat şi să conţină 160/0 alcaloizi totali (convenţie internaţională).

Dozarea alcaloizilor se face după Farmacopea Română. .

Exactul fluid de nucă vomică se face exact din canităţile dela extractul uscat/oprind prima extragere de 80 gr. air? extracPl,ni se filftează, se destilă alcoolul şi ree grame se adaugă la cele 80 grame; se lasă Ia

10? gîame

i

aP°' "

¥ * adl'Ce la grel,tatea de

Serveşte a prepara tinctura de nucă voinică extemporană.

N. B. Nuca vomică conţine alcaloizi şi se poate face extractul prin mediu acid, însă în acest caz trebuesc dosatj alcaloizii, să nu treacă de I60/0.

Extractul de Strychni Ignat.i se prepară Ia fel cu acel de nucă vomică.

Extractum Syzygii jambolani fluiduni Extract fluid de syzygi jambolani.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă sau fructe de jambolani pulverizate . . . 100 grame Alcool diluat-de 70° 600 „ Se umectează pulverei cu alcool de 70°, se întroduce în percolator şi se acopere cu alcool; se lasă 24 ore împre­ ună, apoi se deschide robinetul şi se adună porţia de 80 gr.; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi; se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame ; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă cu gust şi miros de jambo­ lani ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare sau a prepara eventual tinctura extemporană.

Extractum taraxaci spissum Extract moale de taraxac, de păpădie.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Păpădie întreagă recent uscată . .

Apă comună sau de ploae • ■ • • Alcool concentrat de 96° .

•

. 1000 grame . . 6000 „ .

.

1000

„

ji mp

Ri • 128

ir

129

ore; se stoarce Se fac se strecoară prin flanelă şi se evaporă pana rămâne 2000 gr ; a rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore apoi se filtrează se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apa pană la consistenta moale.

Are o culoare brun închisă, cu gust amar; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

j

Extractum tilliae îluidum Extract fluid de flori de tei.

Se prepară în modul următor: (H)

: -

I1!

;

P f

:

Flori de tei recent uscate Apă comună sau de ploae Alcool de 96° . . • .

Glicerină......

1000 grame 3000 ’ „ 150 50

Se face o decocţiune de o jumătate ora într’un vas cu capac şi până ce mucilagiul a devenit solubil în parte; se ia dela foc, se lasă să se răcorească, apoi se stoarce prin flane­ lă şi presă; se mai face o a doua extracţiune Ia fel cu cea primă, dând un produs total de 2000 grame; se ferbe Ia un foc moderat sau pe bae de apă, până rămâne 800 grame, apoi la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, încetul cu încetul ca să nu se precipite mucilagiul, apoi se lasă 48 ore amestecul la digerat; apoi se strecoară prin flanelă şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Trebue condusă bine preparaţia a acestui extract. Să epuizăm florile de tei cât mai complect şi cu o cantitate mică de apă; să se evapore infuzia în aşa fel’, ca extractul să nu-şi piardă mirosul şi nici să se înroşească, şi de aceia vasul în timpul evaporărei să fie acoperit cu un capac.

Are o culoare galben portocalie roşcată, cu miros suav de tei şi cu un gust dulceag şi acrişor;’dă soluţii limpezi cu apa de culoare limonie închisă; se tulbură cu alcoolul concentrat şi cu alcool diluat.

La preparare florile trebuesc cernute, eliir.inându-se anterele căzute din florile desfăcute, căci înroşesc extractul Serveşte a prepara infuzia-şi decocţia extemporană.

Extractum thymi fluidum Extract fluid de tym.

Se face în modul următor: (A. H.) Tim cu vârfuri înflorite si pulverizate . . 100 grame Alcool diluat de 60° . .

600 grame Se maceră pulverea cu 150 grame alcool de 60°, 24 ore, apoi se întroduce în percolator şi se lixiviază 80 grame; se adaugă alcool până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi. Ultimele extracţiuni se filtrează se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până ră­ mâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 gr.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de cimbru, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul şi tinctura extemporanâ.

Extractum tormentillae fluidum Extract fluid de tornientila Se prepară în modul următor; (H) Rădăcină de tormeniila sfărâmată . . ‘ “ 100 grame Apă comună sau pe ploae..................

600 40 Alcool concentrat de 96° .....

Se fac două decocţiuni repetate de câte ll» oră; se stre­ coară, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă şi se evaporă până rămâne 60 grame; la rece se adaugă al­ coolul, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust astringent; dă so­ luţii aproape limpezi cu apa, dar se tulbură cu alcoolul con­ centrat.

Serveşte a prepara decocţiunea şi infuzia extemporană.

Extractum trifotlii fibrini spissum Extract moale de iriroi de apă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 1000 grame Trifoi de apă tăiat • • 9

130

I3J

Apă comună sau de ploăe .

Alcool concentrat de 96° . .

i

ii

. .

.

.

6000 grame

Alcool concentrat de 96°.......................

Glicerina................................ ....

1000

Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se strecoară se stoarce la presă, se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă, apoi se evaporează până rămâne 2000 grame.

La rece se adaugă alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab aromatic, şi cu un gust amar; se solvă în apă şi alcool diluat.

Extractul de trifoliu fibrin fluid se face cu alcool de 60°, după regula generală a extractelor fluide şi serveşte eventual a prepara tinctura extemporană.

Se fac două infuzii repetate; se stoarce, se strecoară şi se evaporă pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool; apoi după 48 ore se strecoară şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab aromatic, gust du Iceag.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum uvae ursi fluidum Extract fluid de uva ursi Se prepară în modul următor: (H) Foi de uva ursi sfărâmate Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 95° Glicerină.......................

Extractum turiones pini fluidum Extract fluid de muguri de pin Se prepară în modul următor: (H) Muguri de pin recent uscaţi şi sfărâmaţi .

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96°.

Glicerină pură . . . .

.

. .

100 grame 600

100 grame 600 20 10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se reunesc infuziele, se strecoară prin flanelă, şi se evaporează până ră­ mâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab alcoolic, cu gust astringent; dă soluţii limpezi cu apa, dar se tulbură au alcoolul forte.

Serveşte a prepara infuzia sau decocţia extemporană.

20 10

Se fac două infuzii repetate de câte două ore ; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; Ia rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust şi miros resinos de pin; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Serveşte a prepara siropnl de muguri de pin din 33°/00.

Extractum valerianae spissum Extract moale de valeriană.

Extractum tussilago fluidum Extract fluid de farfara, pentru infuzie.

Se prepară în modul următor : (H) Foi de tusilago sau de farfară Apă comună sau de ploae .

20 10

;

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: . . 100 grame Rizomă de valeriană pulverizată . • 600 Alcool diluat de 60° Se amestecă pulverea de valeriană cu 100 grame alcool de 60°, se lasă în contact 2 ore, apoi se pune în percolator

100 grame 600 ;

132

133

si se continue extracţiunea până la epuizarea complectă a

până la consistenţa moale. . .

Are o culoare brun cafenie, cu miros de valenană şi cu gust neamar; dă cu apa soluţie tuibure, dar adăugând alcool soluţia devine limpede.

Carbonat de sodiu . .

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96°. .

Glicerină . .

600 15 10

Se fac două infuzii repetate în nafll, , , , care s’a disolvat carbonatui de sodiu, de reunesc extractiunile, se lasă la sedimen­ tare, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul pe alcool şi glicerină se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust .şi miros de vale­ nană foarte pronunţat nedisplăcut; dă soluţie limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de valeriană extemporană.

; i

Extractul de valeriana apos moale Se prepară în modul următor;. (H) . . 1000 gram Rizomă de valeriană sfărâmată . . . . 6000 „ Apă comună sau de ploae ....

Carbonat de sodiu (pentru a fixa acidul valcrianic 5 „ 1000 „ Alcool concentrat de 96°

0,50 grame

;

1

ti

1

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se reunesc se strecoară se vaporează până rămâne 2000 grame; se adaugă Ia rece alcoolul, se lasă 48 ore Ia digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, miros şi gust de valeriană; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Extractum vanilliae fluidum Extract fluid de vanilie.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Guse de vanilie sfărâmate în piuliţă . . . . 50 grame Alcool diluat de- 60°......................

• . 250 „

Se prepară întocmai cu cantităţile deia extractul de va­ leriana moale, dar din prima extracţie oprim 80 grame, iar extracţiunile ulterioare le reunim şi destilăm alcoolul, iar re­ sidiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame ; apoi se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşcată, cu un miros de valerină, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de valeriană extemporană

Se introduce vanilia pisată într’un borcan de sticlă şi peste ea se toarnă 30 grame alcool; se lasă 3 zile la mace­ rat, se scurge extracţiunea (cât esă); se pune încă 30 grame alcool, se maceră încă 3 zile, se scurge din nou şi se pune peste cea extrasă la început; a treia oară se toarnă tot res­ tul de alcool, se maceră încă 3 zile, apoi se stoarce la presă ; ultima extracţiune se fitrează, se destilă alcool sau se pierde, iar residiul se evaporează încet pe bae de apă şi în urmă se amestecă cu primele extracţii; se filtrează după 48 ore şi tre­ buie să iasă 50 grame.

Are o culoare brună, un miros şi gust suav; serveşte a prepara tinctura extemporană precum şi lichiorurile.

Extractul de valeriana pentru infuzie

Extractum veratri albi fluidum

Extractul de valeriana fluid

■

j

Se prepară în modul următor : (H) Rizomă de valeriană sfărâmată . .

Extrac fluid de veratru, de stirigoae.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rizonă de veratrun album pulverizată . . • . 100 grame

100 grame

*

• ■î

135

134

Alcool 'diluat de 60° ... •

Alcooi diluat de 60^

600 grame

•

Extractum verbasci fluidum Extract fluid de luinânărică, pentru infuzie

Flori de luinânărică recent uscate (galbene) „ .100 grame Apă comună sau de ploae 500 Glicerină.......................

15 Alcool de 90° . . . .

15 Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de gli­ cerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la gre­ utatea de 100 grame.

Are o culoare brun galbenă, cu miros şi gust aromatic» dă soluţie limpede cu apa; se tulbură forte cu alcool.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum viburni fluidum Extract fluid de viburn Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă dc viburn pulverizată . . 100 grame

9. s.

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se introduce în percolator, la digerat, se deschide, se acopere cu alcool, se Iasă 24 ore robinetul şi se opreşte prima extracţie de 80 grame.

Se continuă.«tracţiunea până Ia epuizarea complectă a pu verei de principii activi; se reunesc ultimile extracţiuni se filtrează, se desţilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de aPă Pană rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Lichid roş brun, cu miros particular, aducând cu acel de valeriană, :u gust amar şi astringent.

Diluat cu 10 părţi apă se tulbură şi precipită; lichidul filtrat şi tratat cu amoniac, se colorează în galben portocaliu, ce devine roş rubiniu, iar cu perclorurul de fer dă precipitai verde închis.

Se umectează pulverea cu alcool de 60n; se introduce în percolator si se acopere cu alcool; după 24 ore se des­ chide robinetul şi se lixiviavă 80 grame, cari se opresc; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei dc principii activi. Se reunesc ultimile extracţii, se filtrează, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă, pâ­ nă rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se di­ geră 48 orc, apoi se aduce la' greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşcată, cu gust greţos şi slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de veratri extemporană.

Extractul moale de veratri se prepară din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea şe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Se prepară în modul următor: (H)

.

i

Extractul de vUnim prin decoc(ie.

Se face în modul următor: (H) Coajă de vilburn sfărâmată .

Apă comună sau de ploae • Alcool concentrat de 96°

100 grame 600

. .

50

Se fac două decocţiuni repetate şi prelungite împreună cu o maceraţie de 4 ore; se stoarce la presă, se reunsc decoctiunile, se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă şi se supune evaporaţiei până rămâne 50 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se adu­ ce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă roşie, cu miros accentuat de puţin amar ; dă soluţii valeriană, cu &ansi astringent şi foarte alcoolul concentrat. limpezi cu apa şi se tulbură cu Extractul moale de viburn se face din acel fluid, după bae de apă până la condestilarea alcoolului şi evaporarea pe sistenţa de extract moale.

137

l3f5

Serveşte a prepara infuzia, decoctul şi siropul extem­ poral!.

Extractuni violae fluidum Exract fluid de viola odorata, de micşunele

Extractum Yohimbehe fluidum

Se prepară în modul următor; (H) Flori de viola odorata . .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96° • Glicerină............................

.

100 grame 600 15 10

Se fac două infuzii repetate ; se stoarce la presă, se stre­ coară prin flanelă şi se lasă la sedimentare, se stiecoaiă din nou prin . flanelă deasă, apoi se supune evaporărei pâ­ nă rămâne 75 grame; se adaugă la rece amestecul de alcool şi glicerină, se lasă la digerat 48 ore, apoi se strecoară din nou şi se aduce la greutate de 100 grame.

Are o culoare cafenie verzue, cu gust dulceag şi slab aromatic; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul chiar de 30°, precipitând mucilagul.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporal!.

Serveşte în chimia analitică ca . reactiv; cu alcaliele se înverzeşte şi cu acizii se înroşeşte.

Extractum visci querci fluidum

' i

! ' ■

Se prepară în modul următor: (H) Lemn de vâsc (de pe stejar) tăiat mărunt Apă comună sau de ploae............................

Alcool concentrat de 96° .......

Glicerină .........................................................

Se prepară în mooul următor: (A. H.) Coajă de Corynanthe Yochimbe pulveriza • 100 grame Alcool diluat de 60° v 600 „ Se umectează pulverea cu alcool de 60°;' se introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună apoi se deschide robinetul, se adună prima porţiune de 80 gr.; se lixiviază până la epuizarea compleată a pulverei de prin­ cipii activi; se filtrează ultimile extracţii, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust amar fără miros; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum zeduariae fluidum Extract fluid de zeduaria

Extract fluid de vâsc. «

Extract fluid de Yohimbehe sau Yohimboa.

Se prepară în modul următor: (A. H.) 100 grame 600 25 5

„

Se fac două decocţiuni repetate; se reunesc decocţiele, se strecoară prin flanelă, se lasă la sedimentare, apoi se evaporă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerina şi alcool; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtreăză şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun rosietică, aproape fără miros si cu un gust dulce astringent; dă soluţii limpezi cu apa şi se tul­ bură forte cu alcoolul concentrat.

Rădăcină de zeduaria (rizomă) pulverizată ... 100 grame 600 „ Alcool diluat de 60° Se maceră zeduaria cu 150 grame alcool de 60’J înperlixiviaţia până colator si se lixiviază 80 grame; se continuă... la epuizarea complectă a pulverei de principii activi apoi se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul iar resi­ diul se evaporează pe bae de apă, pana ramane -0 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă a digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 0rame.

Are o culoare brun rosietică, cu un gust ş, miros aroA tulbură cu apa şi cu alcool concentrat. matic de zeduaria; se tjnCtura de zeduaria extemporana.

Serveşte a prepara

i

138

Extractum zingiberis fluidum Extract fluid de zingiber. ' Se prepară în modul următor: (A. H.) j

' !

Rădăcină (rizonă) de zingiber pulverizată ...

Alcool diluat de 60°

100 grame 600 »

Se macerează pulverea cu 150 grame alcool de 60°; se întroduce în percolator şi după 24 ore se adună prima ex­ tracţie de 80 grame; se continuă cu extracţiunea până ce toată pulverea este epuizată de principii activi; se reunesc ultimile extracţiurii, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie deschisă, cu un gust piperat şi cu un miros aromatic de zingiber; se tulbură cu apa şi cu’ al­ coolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de zingiber extemporană.

i

<r>o<

i l

Introducere Alegerea substanţei .

Prepararea extractelor Composiţia chimica ~a extractelor Denumirea extractelor Conservarea extractelor Extracte din plante verzi .

Extractum absinthii aquosum spissum absinthn_prin fermentare n absinthii uscat . n absinthii fluidum » absinthii fluidum verde absinthii verde a achilleae fluidum a achilleae alcool . a aconiti spissum . n aconiti uscat n aconiti fluidum . n adonidis fluidum adonidis fluidum infusie n aloiis aquosum siccuin » althaeae fluidum n amygdalarum . n angelicae fluidum n ainsi vulgaris fluidum » n arnicae fluidum . apii spissum a asparaginis fluidum n aurantii corticis fluidum n badianae fluidum n belladonae spissum belladonae moale belladonae fermentare )> • belladonae fluichmi" n ti

—SFÂRŞIT—

ti

!

; :

ti ii

2

3 Pag.

|i

Extractum boldi fluidum borraginis fluidum n bucco fluidum n bursae pastoris fluidum » cacti grandi flori fluidum calabaricae spissum . calami aromatici spissum n campechiani fluidum . canabis indicae spissum canabis indicae fluidum capillariae fluidum capita papaveris fluidum capsici fluidum . capsici moale n cardamomi fluidum n carvi fluidum . n caryophyllorum fluidum n cascarillae fluidum » cascarillae moale cascarae sagradae fluidum moale i» » uscat ” ” castaneae fluidum n catechu siccum . n n

» v

n

n n n n

n

n

centaurii aquosum spisum fermentare . n „ fluidum chamomillae fluidum . chelidonii sp;ssum „ fluidum chenopodii fluidum infuzie n „ moale cichorei fluidum . . chinae aquosum spissum fluidum . n decoct . n » „ „ acidum. „ siccum . cimicifugae (acteae) fluidum cinae . cinamoini fluidum citri corticis fluidum . cocae fluidum .

Pa*.

26 27

27 28 28 29 29 30 30 31 31 32 32 33 33 34 34 34 35

Extractum cocae moale n „ uscat » fluid coculi indici fluidum colae fluidum . n coffeae fluidum . n n alcoolic . n „ uscat colchici siccum . „ fluidum . n colocynthidis siccum „ fluidum colombo siccum. n fluidum „ decoctum combretum fluidum condurango fluidum n

I

ii

ii

n

35 36 36 36 37 38

38 38 39 39 40 40 40 41 41 41 42 42 43 43 44 44 45 45 46 46

n

n n n n

»

» ■

n

n

17

» » w n

n n

n

:

"

eonii muculati spissum .....fermentare fluidum » n consolidae fluidum convallariae spissum „ infusum „ fluidum coto fluidum croci fluidum cubelarum cydoniae fluidum damianae fluidum dauc. carot. spissum desamaraus fluidum

»

i

diacodi fluidum . digetalis sp’ssum „ fluidum „ siccum „ infusum diurcticuin Uuidum droserae flindum tnulae flu’dum . „ spfssum . eucalyp.i f*iddi m „ moale . uscat .

47 47 47 47 48 49 49 49 50 50 50 50 51 51 51 52 52 53 53 53

54 54 54 55 55

55 56 56 57 57 58 58 59 59 60 tO 6

6 03

.

5

4 Paj?.

Extractum eucalypti infuzie. „ apos • n filicis aetliereum. n frangulae fluidum n n i»

n

ft

» n

» n

n

n

fraxini fluidum . galangae fluidum galegae fluidum gelsemii fluidum. gentianae aquosum n fermentare. . „ fluidum gossypii fluidum graminis aquosum spissuin „ decoctum granati spissum. „ fluidum .

• „ decoctum gratiolae fluidum grindeliae fluidum guajaci aquosum spissum uscat n „ fluidum . hamamilidis fluidum . n

helebori spisum n

n

,, fluidum herniariae fluidum hydrasti fluidum. moale . n » „ uscat . » liyosciami spissum M n apos • » fermentare .

--fluidum n hyperici fluidum » ipecacuanhac fluidum . n infuzie . » n „ uscat jaborandi fluidum n „ infuzie n jalapae spissum . n „ fluidum . juglandis aquosum spissum n

; i '■

!

n

»■

Pa?.

63

64 64 64 65 65 66 66 66 67 67.. .

68 68 69 69 70 70 71 71 71 72 72 72 73 73

74 74 75 75 75 76 76 76 77 77 77 78 78

79 79 80 80

81 81 81

:

Extractum juniperi „ infuzie . n kawa-kawa fluidum . kermesini fluidum kousso fluidum . lactucae aquossum spissum n liquiritiae aquossum * „ H „ infuzie » lobeliae fluidum . » maladis feri spissum . n malti spissum . matico fluidum . melisae fluidum . infuzie • mentliae fluidum „ infuzie . mezerei spissum n muira puama fluidum . myrhae siccum . nucis gallicae fluidum . n ononidis fluidum opii aquosum siccum . „ „ alcool . papaveris rlioeados fluidum petroselini spissum „ rădăcină „ fluid pliellaudrufluidum n pichi-pichi fluidum piscidiae fluidum » plantaginis fluidum apos ii polygoni'li- fluidum pulmonariae „ n pulsatillae „ apos n pyrethri fluidum quassiae aquosum spissum uscat II ” „ fluid . infuzie. quebracho fluidum uscat quillayae fluidum quinque radices fluidum

82 82 83 83 84 85 85 85 86 86 87 87 88 88 89 89 90 90 91 91 92 92 93 94 94 94 95 95 95 96 97 97 98 98 98 99 99 99 100 100

100 101 . 101 101 102

r i

7

.6

Pag.

!

Extractum ratauhiae aquosum siccum fluid . n fluid . n rhei siccum „ fluid . „ sirop . „ „ infuzie rhois aromaticae fluidum rosarum fluidum rosmarini fluidum ruthae fluidum . sabadillae fluidum „ uscat sabinae fluidum. salviae fluidum . sambuci fluidum saponariae fluidum n . sarsaparillae aquosum spissum „ infuzie . scilae spissum . „ fluid secalis comuti aquos spissum „ » apos . secalis comuti fluidum „ „ fluid . „ „ injecţii. senegae fluidum „ uscat . „ infuzie . sennae fluidum . „ moale . ,, uscat „ infuzie compusă „ laxativ . simarubae fluidum » simulo fluidum . species pectorales fluidum spilanthis fluidum spinae cervinae spissum „ moale „ cervinae fluid . staphisagriae fluidum . „ moale stigmatis maîdis fluidum stramonii spissum

102 103 103 104 104 105 105 106 106 107 107 108 109 109 109 110 110 111 111 112 112 113 114 114 115 115 116 117 117 118 118 118 118 119 119 120 120 121 122 122 122 123 123 123 122

Extractum stramonii fermentare » „ uscat . n „ fluid . „ strophanti siccum i» „ fluid . „ strychni siccum » „ fluid . ,, „ Ignati . „ taraxaci spissum „ tilliae fluidum . „ thymi fluidum . „ tormentillae fluidum „ trifolii fibrini spissum „ „ „ fluid „ turiones pini fluidum „ ' tussilago fluidum „ uvae ursi fluidum „ valerianae spissum „ „ apos . „ „ fluid . „ „ infuzie „ vanilliae fluidum „ veratri albi fluidum „ „ moale . „ verbasci fluidum „ viburni fluidum . „ „ prin decoct „ „ moale . „ violae fluidum . „ visci querci fluidum yohimbehe fluidum ” zeduariae fluidum zingiberis fluidum h

Pag.

124

125 125 125 125 126 126

127 127* 128 129 129 129 130 130 130 131 131 132 132 132 133 133 134 134 134 135 135 136 136 137 137 138

f'

'.

J

\ ' ■

J

V-

i

ERATA

I

Pagina 5 în rândul 10 se va citi intercalându-se dela fraza: De altfel scopul meu a fost nu a face un studiu com­ plect despre extracte ci (iumai alcătuirea unui indicator.

Pagina 5 rândul 26 în loc de regimul vegetal, se va citi regnul vegetal.

Pagina 7 rândul 10 în loc de oxidmetilantrachinonici se va citi oximetilantrachinonici.

Pagina 10 în loc de se poate se va citi se pot face.

i ; !

✓•

o

*

■

:

' #•

\

V