Doftorii sătești

K

/

.

f

î 'rm

I

'

*

M. T. Sâmbotin

mJ

î; %

I ”v>

VOL !!.

I

(DESCÂNTECE) I

■

'

CULESE DIN CÂRLIGELE-X. SĂRA?

I

;1

;!

I

«• V t’

i

■

ri B

>. : f • e i n

•; ' 1 ■ n •

o'.ir *ai

f

\

L

r-

? t t

7/fM :

M. T. Sâmbotin

«

I

VOL. II. (DESCÂNTECE) CULESE DIN CÂRLIGELE-R. SĂRA?

i s.

URA NOASTRĂ" Suburbana Militari —■ bucureşti — '

1

i

LJ

—

p -

39 V.

6u o •

398A:4ir.W

—

w

'

"/!

6U.89' i3l.^3

i

1. De deochiu l

'o0!

!

ir ! :

nW16.» i

Călugâre, bulgăre, Câlnfn goană te-au luat.

Crape ochii cui pe X l-a deocheat.

Bacă o fi de soare, Să se aprindă câmpul.

Dacă-i de vânt, Să-i crape capui.

La o salcie răsădită.

Este-o îatâ’mpodobită.

In sus s'a suit,

1

In jos s'a lăsat, Piatra'n patru s’a crăpat.

Să crape ochii cui pe X l-a deocheat.

A plecat un bou la mare, Apa a băut, Jn patru a crăpat. Şi fn patru s'a uitat.

La o salcie răsădită Văzu o fatâ’mpodobita Cu un ochiu de ploaie Şi unul de foc.

Cel de ploaie

! ! ; ✓ : ! ! i

3 —

. /

!

m

r ’

A stins deochiul Iui X Fugi deochiu Dintre ochi Cum te«ajunge, cum te omoară.

Cum se descântă : Cât se spune descâiEtecul, bolnavul este frecat uşor pe tâmpi©, apoi la sfârşit I se suflă de trei ori în faţă.

I

V

De la Anica Stoicii, de ani, onaljabotâ.

Cum se descântă : Ca la numărul 1.

Dela Saffa Ciolan, de 63 ani, analfabetă, din Câmpineanca Jud• Pufna*

2o De deochiu

fi

Sub salcia răsădită Este-o fată despletită, Cu’n ocbiu de apâ Şi unul de ioc. Â1 de apă Stinge pe ăl de fee.

Aşa să se stingă deochiul lui Din inimă, de sub inima, Din maiu, din bojoc.

Din ficat, din rărunchi, ©in măduva ceoianeior, Din talpa picioardor, Din vârful degetelor, Din încheietura ciolanelor) Din sfârcul nasului, 4 -

Din fata obrazului, Să cheie Să răscheie.

Ca spuma de mare, Ca rouă de apă, Cum Maica Prscista Pe X l-a lăsat.

3. De deochiu

!

•f

i l

Fugi deochiu dintre ochi Câ te-ajung cu patru ochi Pasăre albă, cu coada aibă, Din cer a sburat.

De-o îi deochiu dela rumân (ora) Să-l crape boaşele, Sâ-i curgă apa De-o fi deochiu de femeie, Să-i crap? ţâţele, Sâ i curgă laptele.

De-o fi deochiul dela fata mare Să-i crape pulpele, - 5 —

. :

i

r*

i

■

I

j i ! ''

>1 i

Cum se descântă \ Ca Ia numărul 1.

Să-i iasă icrele.

De-o fi deochiul din codru Să-i pice frunza.

De-o fi deochiul din câmp, Să i se pârlească iarba.

De-o fi deochiu din vânt, Să i crape calul De-o fi deochiul dela pâsărlfe cerului Depe fa(a pământului Să iasă şi să se ducă Peste nouă ţări Şi peste nouă mări, Unde popă nu toacă.

Unde fjueraş nu fluieră, Unde pisică nu miorlâe, Unde câine nu latră, Acolo nu va ştie aşterne, Nu va ştie traiul, hodina, Să ieşi deochiu dea ... X Din ficaţi, din rânză, Din creierii capului Din faţa obrazului, Din sfârcul nasului.

Să râmâie X curat şi luminat Ca'n ceasul In care măsa l-a lăsat.

Dela Crislina Zarzalin de io ani, ştie una clasă primara, din corn. Gura Caliţei, Jud. R. Sărat-

4. De deochiu Sub o tufă de răchită, Şade-o fată ’mpodobită.

Cu un ochiu de apă Şi unul de foc.

Nu se stinge focul Ci se stinge deochiul dela...

Din creierii capului, Din faţa obrazului, Din sfârcul nasului Să cheie să răscheie, Ca rouă de soare, Ca spuma de mare Să se ducă deochiul Dela X din cap Unde cocoşul nu cântă, Unde vaca nusbeară, Unde câinii nu latră.

Daca o fi deochiat de femeie, Să-i crape ţâţele,

- 6 i-*»

- 7 — •7

v:

:

li

ii

ri Sâ-i curgă laptele, De-o fi dtochiat de fată mare, Să-i erspe pulpele picioarelor, Sa~i curgă sângele Sâ rămâră X Curat $1 luminat Ca de Ma^ca Precista din cer

1

'a

Păsărică păsărea.

Ce sări din piatrâ’n piatră Să crape ochii în patru Celui ce-a deochiat pe X. De-o fi deochiat de fată Să-î crape coastele.

De~o fi deochiat de femeie Să-i crape (âţeie.

De o fi deochiat de flăcău Să râdă lumea de ei.

X SJ; rămâi a curat luminat Cum Maica Domnului l-a lăsat

lăsat.

Cum se descântă : Ca la numărul î.

Dela eleva Alanifei Rozofuia, cl. VI primara, anul \940.

I

i : : L I

5. De deoehlia

!

Fugi deochiu Dintre ochi D«n creierii capului Din faţa obrazului, Să rămână X cura), luminai, Cum maica din ceri-a lăsat.

Cum se descântă: Ca ia numămi 5, Dela eleoul ŞîâmboUn Simian clasa Vi primară, aniif 194fl_.

7. De deocMu

Cum se descântă: In timp ce sa spune descântecul, se fricţioneazâ bolnavul U tâmple.

Pasăre sibă, cudalb, în cer se urca, Trei picături de sângs

Dela eleua Popci Ioana cl, VL primară anul 1940>

Pe pic-.irâ pica,

8 -

— 9 -

i !

V

Cum se decântâ: Ca la numărul 5.

Piatra s'a despicat, in apă a picat, Apa a secat.

Aşa să sece deochlul Din ochi, din gcrâ Din plămâni din rărunchi, Să cheie sâ răscheie, S3 rămână X Curat, luminat, Cum Maica Domnului l-a lăsat.

1

i

Dela eleva Andrei Nica clasa Vil primară anul 1940.

Cum se descântă; Se ţine o frigare în îcc până se roşeşte, apoi se vâră 'ntr’o cană cu apă neîncepută.

Se sting apoi tot aci trei cărbuni. Se snopeşte bolnavul cu apă şi i se că să şi guste de trei ori.

Dacă s’au lăsat cărbunii ia fundul câniJei, bolnavul desigur a fost deochiat.

8. De deochiu Păsărică mică, Sus se ridică.

Trei de picături de sânge pică.

Fiaira’n patru a crăpat Aşa sâ crape ochii Cui pe X i-a deochiat.

Dela eleva Alaria Sferiana, clasa Vil primoră anul 1940.

- 11

10 — i

*

9. De deochiu Fugi deochiu Dintre och* Din pântecele capului Din fata obrazului.

Si lăsă pe X curat luminat Ca de Maica din cer lăsat.

Cam se descântă: Ca Ia numărul 5.

i

Dela eleoul Manblt?

Gheorfjhe, clasa VI pri­ mară anul 1940.

10. De deochiu

!

Sub o salcie răsădită, Sade-o fată despletită.

Fugi deochiu dintre ochi, Cum fuge Japul din sat De gură de oameni, De sunet de puşcă De lătrătură de câine.

Aşa sa fugă deochiu! din calea lui X Descântecul dela mine, Leacul dela Dumnezeu.

:

' i

1

;

11. 2e deochiu Are Dumnezeu trei fântâniţe Una cu apă una cu vin Şi una cu venin.

Gare bea apă se s.itură, Care bea vin se îmbată.

Gare bea venin crapă.

Aşa să crape ochii care au deochiat pe X Şi el să rămână curat luminat Ga argintul strecurat Cum Maica Precista l-a lăsat.

!

.

■i

:

1

j

Zum se descântă ; Se aşează bolnavul c« capul pe-o pernă cu fa(a în sus.

Mâna stângă o punem pe fruntea boiszvuiui, iar ca dreapta mestecăm într’o cană cu apă ne’ncepută cu un cuţit de găsit.

După descântec mutăm bolnavul din loc şî-i dăm să guste de trei ori din apa des­ cântată.

Dela elevul Ilârşcu Nicolac clasa V primara anul 1P40.

I

12 —

\

Cum se descântă: Un cuţit de găsit, se roşeşte în foc, apoi se descântă cu ei dinfr’o căniţă cu ^apă ne’ncepută, deasupra capului bolnavului. 1 se da să guste trei ori din această apă.

Dela elevul Hâfşcu NicolueP clasa V primară anul 1940. ’

12. De deochiu Pasăre aibă cu dalbă.

Sus s’a urcat - 13 -

!

I 'i

)\ ’

■i

i

In jos s’a lăsat In patru părţi s'a uitat, Piatra’n patru a crăpat De-o fi deochiat de om Să-i crape ochii, De-o fi de femeie, Să-i moară pruncul.

De-o fi de tată mare, Să-i, crape coastele Fugi deochiu Că te-ajunge vântul Şi crapâ pământul Fugi deochiu f Că te-ajunge suflet de mamă.

Intr'o tufă de corn, Este-o fată de domn, Cu’n ochlu de foc Şi unul de ploaie. de foc sări pe ăl de ploae Cum sări cum se stinse.

Aşa s3 se stingă deochiul Din creierul lui X Să râmâie curat, luminat Cum Dumnezeu 1-a lăsat.

Descântecul dela X Leacul dela Maica Domnului, Cunt se descântă : Se ia o cană cu apă ne'ncepulă si nişte paie de mătură.

[

14 -

Sc 3pune descântecul, făcându-se cu pateto seninul crucii în apă.

Se sting apoi nouă cărbuni în apă după, care se unge bolnavul pe faţă cu această apă.

Dela eleva lliescu- Măriţi*, clasa V primară; anul 1940*

13. De albeaţă

!

Nouăce{i, nouă albeli.

Cum se roade Lâna de pe oaie, Ceata de pe cer, Spuma de pe mare, Rouă de pe flori, Aşa să se roadă albeaţa De pe ochiul lui X.

\

Zum se descântă •. Se iau nouă bobi de fasole sau de porumb.

Se tine câte unul pe. rând, pe. ocltluf bolnav, zicându-se de câte trei ori descân­ tecul la fiecare bob, apoi îl dâm deopar

te.

Se descânta aşa în trei Duminici conse— 15

r, r

W

•J ii

I

efciive, în prima de trei ori, în a doua ă?. cinci ori şi în a treia de şapte orii.

Gâlca cât boul.

Au mâncat boii secară Să iasa gâlca afară.

Cât de repede a mâncat boii secara Aşa de repede să iasă gâlca afară.

Dela Soft fi Ciolan, de 65 ani analfabet, din Câmpi/wanca Jad. Putna.

!

Cum se descântă: In timp ce se spune descântecul se fricţioneazâ locul bolnav cu untdelemn.

14. De brâncă ■I!

;

a ; A

H 1

Doamne iisuse Hrisfoaâe, Dumnezeul tru, îsMveşte pre robul tău X de boala brâncii şi de ori ce boala năprazrdeă'şî brânca ielelor. Amin, amhi, amin.

Cum se descântă: [Pe o bucată de hâr­ tie, se face cu cerneală o cruce.

Se scrie apoi descântecul de mai sus? despărţit In silabe.

Se unge apoi partea scrisă cu miere de albine, şi se lipeşte pe partea bolnavă.

Dela f Dumitru Antimia, de 77 ani, ştie trei clase primare.

15 De galei Gâlcă cât furnica, Gâlcă cât măciuca.

Gâlcă cât oul 1$ —

Deia eleva Marcu Elena clasa l'11 primară, amil ]940>

16, Dedeochiu

!

A plecat un găzar.

Su nouă căruţe de gaz.

Din nouă au rămas opt.

Din opt au rămas şapte, Din şapte au rămas şase, Din şase au îămas cinci Din cinci au rămas patru.

Din patru au rămas trei, Din trei au rămas două Din două au rămas una Din una n’a mai rămas niciuna.

Gâlcile să cheie, să răscheie, —* 17 ■«—

X să rămână curat luminat, Cum Maica din cer !-a lăsat.

Cum se descântă: Se fricţionează locul bolnav cu un corp gras. i i

\

3

Dela eleva Popa Ioana, clasa VI primară, anul 1940.

17 De gâlci

:• i . i

i

Au fost nouă gâlci nouă surori.

Din nouă au rămas şapte, Din şapte au romas cinci, Din cinci au rămas trei, Din trei au rămas una Din una a rămas niciuna.

Gâlcile ca meiul, Gâlcile ca bobul de mac, Să treacă prin urechea de ac X, să aibă leac.

Cuni se descântă', Ca la numărul 16

i

!

Dela eleva lliescu Mariţa, clasa V primară anul 1940.

;

.

J

18 De bubă

Cu nouă pluguri.

Unde aţi pişcat voi nouă călugări Cu nouă pluguri ?

Am plecat în piatia seacă Să arăm orz şi popuşoi.

Când aţi umple voi carele Cu orz din piatra seacă, Atunci să iasă buba din gura Iul X, Atunci, dar nici atunci Ci să împietrească, Fierea din ea să plesnească Buba jidănească, Bubă ţigănească, 'Bubă câinească Bubă prin 4eochiu, Bubă din vânt Bubă din întâlnitură.

Eşi bubă din gura lui X Şi du-îe Undfj cocoşul nu cântă, Unde popa nu toacă, Unde fata mare Cosiţă albă nu împleteşte.

Crzrn se descântă: Se iau trei bucăţele, de cârpă dela gunoi.

Se aprinde una şi se afumă locul bolnav spunându-se descântul.

Au plecat nouă călugări

t

~ 19 -

— ÎS ■

r

Se ia apoi scrum dela arsură şi !*: pune oc locui bolnav.

Se procedează la fol şi cu celelalte.

Dela eleva Marcu ticna cla­ sa VU ptimara, anul 1940»

19. De ce! rai Unde-aţi plecat voi nouă fraţi Gu nouă seceri De nouă meşteri lucrate?

Noi am plecai la uu stejar Verde şi frumos.

Voi aţi plecat la X Sâ-f luaţi cei răi de sub inimă, De sub inimă de sub rărunchi, De sub rărunchi, de sub splină.

De sub splină de sub carne.

De sub carne, din oase.

Din oase, de sub piele.

Să râmănâ X curat' şi luminat Cum Maica Domnului l-a lăsat.

Cum se descântă: lntr'o ceşcuţ^ cu mie­ re de albine, se descântă cu trei fire de - 20 ~

paiu de mătură. La sfârşit, se da bolnavu­ lui să guste din miere.

Dela elevul Hurşcu tficolaa clasa VI primara 1940•

20. De ursita 9 Foc, focuşorul meu, Eu ie învelesc Tu sa te desveleşti.

Să te faci şarpe, balaur, Cu solzii de aur.

Să te duci Ia ursitul meu, De l-ăl găsi la masă Să-.i i?i lingura din mana Si bucăţica aia gură Şi ia mine să-l porneşti.

Pe poduri Fără gloduri Si prin sat Făr’de ruşine.

In vis să-l visez, Aevea sâ-1 văz.

M’ara suit pe un deal marc Văzul nouă focuri In nouă cuptoare.

La cuptorul din mijloc Şedea tartorul dracilor.

— „Ce şezi fartore ?

Du-tc la ursitul meu - 21 -

/

....

Vr*

V '

I

s

Sâ-i iei lingura din mână Şi bucăţica din gură, La mine să-l porneşti Pc poduri Fără gloduri Şi prin sat Făr’dc ruşine In vis să-I visez Aevea să-l vă»!“

i i

1

; !

Eu tc bat focule Cu nuele de nuc Sa vie ursitul năuc.

i

0/: V ; i

Se iasă secerea înfiptă Intre cărbuni până a doua zi dimineaţa.

Dela Ioana Popescu, de 78 ani (y) analfabeta.

1

Cum se descântai) Se adună grămadă nouă cărbuni aprinşi, apoi se înfige Iu mij­ locul lor vârful unei seceri (frigarea) şi sc spune descântecul.

La urmă se ia o ţeavă de soc şi suflând pc ea in foc, zicem:

}

.

.I

Cum se descăntâ: Când intră fata In horă să zică cuvintele de mai sus, apoi sa suile de trei ori spre lumea adunată. ;

Eu te bat focule.

Cu nude de alun Să vie ursitul nebun.

Dela Ioana Popescu* de 78 ani -j* analfabeta. Cârligele R. Şârat.

22 De desfăcut

f

1 î

Se iau apoi câteva nude de nuc, şi dând cu ele peste cărbuni zicem ;

Bună dimineafa apă aibă, Am venit sâ mă spăl

:■

k

21. De dragoste Fugiţi voi ciolpani pârliţi Să vie X vişinie'nfloritâ.

Câte fete, logofete, Toate-s şapte cioare şi-un cioroi Numai X să vie VjşinitâY.floiită’ntre voi.

Ba suflu pe ţeava de soc.

Dar ţie ursitule Să nu-ţi vie a sta în loc.

Se iau apoi câteva nueiuşe de alun, şi dând cu ele peste cărbuni zicem;

. I

;

— 22 - 23 — V

1

i

-

r

: .

I

:

Dc lapt, de strigare, de eăscare, De urâtul ăl mai mare Să rămân curată luminata Ca de Dumnezeu lăsară.

Eu am fost de cloşci că...

In pod aruncată.

Să se facă lut turbat L Sâ se ducă la uşa cui mi-a dat.

Eu să rămân curcată, luminată, Ga de Dumnezeu lăsată.

Cum se descântă; Te duci Ia gârlă şi te speli cu apă, zicând descântecul de mafsus.

Dacă nu e nici o gârlă prin apropriere, pui apă curată intr'ocanâ, şi după ce descânţi cu busuioc, stropeşti prin casă iar restul de apă 11 svârli în drum.

! ! \\

i

:

V

•ii ! .

■

■

i

1

i

Bela Ioana

I

IDO Urlt

•.

î

ţ

i

■

i

’i

»

Cum fuge nevăstuica de furcă, De fuge, de se duce, Aşa sâ fugă X de X. Cum se descântă : Se ia o piele de nevăstuică întinsă pe o crăcană.

Te duci într’o latrină şi'acolo torn! prin piele, aceiaşi apă, de nouă ori, spunând descântecul de mai sus.

Dai apoi să bea, f-iiă sa ştie, celui cui ai descântat.

Dela Ioana Popescu, de 78 mu, f cncf( lafî.

i

v.

Popescu, do 78

ani f analfab^â’

- 24

J

i

.

■

:

:

il

w t

f ; ;

•i

_•

-

- r?".

v

p

• •

EJ

1

1 \ ■

i •> .

1

.

?•

/

r

3

: . \ i.

i

\

; j

\ .t

(

.

4 .! i ! . . i

%

I

.

I

1 .>

j

■ • i

)••• . *. r-

i

\l

■