Issuu

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare) reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

1 Ianuarie - Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului ; Sfântul Ierarh Vasile cel Mare , Arhiepiscopul Cezareei şi Capadociei ( Anul Nou) Pe 1 ianuarie, în toate bisericile se citesc Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare. Un obicei foarte popular în această zi, în special printre copii este “sorcovitul”. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg “cu Sorcova”. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hartie, în timp ce la origine sorcova era formată din nuiele înverzite. Copiii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc usor cu sorcova umărul celui “sorcovit”. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug. În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Ianuarie 2011 D

S 1

(

6 Ianuarie - Botezul Domnului Boboteaza sau Iordanul – Dumnezeiasca Arătare )

Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Deoarece în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte si Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. La Bobotează nu se spală rufe, apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca crucea. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul. În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun busuioc sub pernă.

7 Ianuarie - Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului În Transilvania şi Bucovina, există obiceiul "udatului Ionilor". Toţi băieţii cei care poartă acest nume sunt duşi cu alai prin sat până la râu, unde sunt scăldaţi şi purificaţi. De asemenea, sărbătoriţii îşi pun la poartă un brad împodobit. În Transilvania (Tălmăcel, jud. Sibiu), flăcăii cu nume de Ioan poartă un steag împodobit şi sînt urcaţi într-un car alegoric, gătit cu crengi de brad. Animalul înhămat, cal sau bou, este şi el împodobit cu betele colorate şi în acest fel, cu toţii, sunt purtaţi până la marginea satului, la un râu. Aici, Ionii sunt botezaţi şi purificaţi de toate relele anului trecut, astfel întreaga comunitate urmând să aibă parte de un an îmbelşugat. După acest ritual se organizează joc, la care sunt invitate şi fetele.

30 Ianuarie - Sfinţii Trei Ierarhi : Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur Sfântul Grigorie Teologul este simbolul ştiinţei teologice, sfântul Vasile cel Mare este simbolul energiei şi acţiunii puse în slujba oamenilor, iar sfântul Ioan Gura de Aur este simbolul râvnei apostolice prin cuvânt şi faptă; Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gura de Aur sunt socotiţi mari dascăli ai creştinătăţii. Sf. Grigore Teologul a săvârşit multe minuni şi a vindecat pe multi. În unele părti ale Munteniei se tin Filipii de Iarna (25.01-2.02) - sfinti însarcinati de Dumnezeu cu paza vitelor contra lupilor.

2 Februarie – Întâmpinarea Domnului La 40 zile după Crăciun, la 2 februarie, când biserica ortodoxă sărbătoreşte Întâmpinarea Domnului, spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Ăl Mare sau Martin. Pentru a câştiga bunavoinţa animalului salbatic ei aşezau, pe potecile pe unde obişnuia să treacă acesta, bucăti de carne sau vase cu miere de albine.

Februarie 2011 D

Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog si, văzându-şi umbra, se sperie si se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra si rămâne afară, prevestind slăbirea frigului si apropierea primăverii.

Mănăstirea Buna Vestire Malu Spart (Giurgiu)

25 Martie – Buna Vestire În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenia. Se spune ca in ziua de Bunavestire, arhanghelul Gavril, a venit în cetatea Nazaret si i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. I-a grăit aşa: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul

este cu tine! Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui preaînalt te va umbri.”

Martie 2011 D

Este ziua în care se spune că va cânta pentru prima dată cucul, cel care vesteşte lucruri importante în viaţa omului, el fiind perceput ca o pasăre cu strămoş mitic, cu puternic substrat erotic si cel care anunţă venirea primăverii. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. Gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureseană, el durând până dupa miezul nopţii sau până în zori.

24 Aprilie - Învierea Domnului (Sfintele Paşti)

17 Aprilie

Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viaţa pământească, ci începutul altei vieţi: viaţa veşnică, în care trupul omenesc nu mai este supus stricăciunii. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paşti: "Prăznuim astăzi omorârea morţii şi începutul

unei alte vieţi, veşnice”.

În biserică este obiceiul ca, în această noapte, să se sfinţească pâinea numită paşti, fie sub forma de anafură sau anafură amestecată cu vin (în Vestul ţării). Oul vopsit roşu este simbolul Mântuitorului, care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă, precum puiul de gaina iesit din ou. La ţărani, mai există obiceiul ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apa nouă sau apa neincepută, în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi si sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea oualelor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun. În Moldova mai ales, dar şi în alte zone ale ţării, femeile pregătesc din grâu pască. Pasca are forma rotundă pentru că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit in trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost rastignit Hristos.

Aprilie 2011 D

- Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile )

În ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-L întâmpina tainic pe Hristos. Ele sunt sfinţite si puse la icoane. Se crede că nu e bine să renunţi la aceste ramuri dacă nu au venit celelalte Florii. Oamenii le pun si pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Există credinţa că abia acum pomii prind putere sa rodească. De aceea, nu se plantează pomi înainte de Florii, de teama ca aceştia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii sunt împodobiți cu ramurile de salcie sfinţite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâţişorii sunt aruncaţi în curte când începe să bată grindina. Însă, ramurile de salcie au în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.

23 Aprilie

- Sf.Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă

Sfântul Gheorghe este una din cele mai mari sărbători ale românilor, imaginea sa fiind întotdeauna asociată cu vitejia nemărginită şi credinţa în biserica creştină până la sacrificiu suprem. În această zi se aleg ciobanii cărora li se dau în primire oile până la sărbătoarea Sf. Dumitru (26 octombrie) . În dimineaţa zilei de Sf.Gheorghe, capul familiei, întotdeauna un bărbat, asează la stâlpii porţilor şi ai caselor, la ferestrele si uşile caselor şi grajdurilor, în grădini şi pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se crede că oamenii, vitele si semănăturile sunt protejate de forţele malefice. Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

29 Aprilie

- Izvorul Tămăduirii

Vineri, în Săptămâna Luminată, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un mare praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin. La această sărbătoare de mergem cu gândul si cu inima mai ales spre Maica Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin naşterea Mântuitorului. În toate bisericile si mănăstirile, după Sfânta Liturghie, se săvârseşte slujba de sfinţire a apei (Aghiasma mică).

21 Mai – Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena

Mai 2011 D

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin și Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), în pragul înfruntării cu păgânul Maxenţiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Conform calendarului popular, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri). Se crede că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare iar recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se munceşte la câmp. De asemenea, se consideră că este ultima zi in care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua în care păstorii işi aleg baciul şi locul stânelor, femeile alungă duhurile rele cu tămâie şi agheazmă iar bărbaţii aprind Focul Viu, în jurul căruia stau şi se afumă împreună cu oile, ca să fie ferite de rele cât timp vor sta la stână.

2 Iunie

- Înălţarea Domnului ( Ziua Eroilor )

Înălţarea numită în popor şi Ispas este unul dintre cele 12 mari Prazince Împărăteşti ale Bisericii noastre. În această zi prăznuim momentul în care, în prezenţa apostolilor Săi, Domnul nostru, lisus Hristos s-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor. Aceasta a avut loc la 40 de zile de la Înviere. Sărbătoarea Înălţării Domnului pentru noi, românii, mai are un sens : acela că cinstim si pomenim pe Eroii si Martirii Neamului, care şi-au dat viaţa pentru apărarea şi întregirea ţării, pentru dreptate şi adevăr. La țară se poartă foi de nuc la brâu, pentru că şi Hristos i-a pus când s-a înălţat; la Ispas se bat cu leuştean vitele, ca să se îngraşe;

12 Iunie

- Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile)

În această zi Sfântă se comemorează coborârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Isus Hristos. La sate în special se păstrează tradiţia ca în această zi să se ducă la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Aceste crenguţe se agaţă apoi la streaşina caselor sau la icoane. Se spune ca acestea te vor apara de cele rele. Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele.

Iunie 2011 D

13 Iunie

- Sfânta Treime

În calendarul Bisericii noastre, ziua de luni, dupa Rusalii este închinată Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul şi Sfantul Duh ). Această zi denumită popular Troiţa sau Ziua Căluşului - se ţine în cinstea morţilor. În această zi, copiii sunt spălaţi pe picioare, după care sunt unşi cu unt alb pe tălpile picioarelor. După aceea, copiii sunt trecuţi cu picioarele peste lână şi frunze de tei, ca să fie drumul moale pe unde vor merge moşii. Tot în această zi, are loc şi obiceiurile: “moşii de cireşe” şi “luatul din căluş”, când căluşarii se duc la casa bolnavului, şi, prin dansul lor ritualic, ajută la vindecarea acestuia.

24 Iunie - Naşterea Sf.Ioan Botezătorul (Sânzienele – Drăgaica) Sărbătoarea de Sânziene, este o sărbătoare a satului tradițional românesc cu diverse obiceiuri în funcție de zona etnografică. În Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei sărbătoarea se numește Drăgaica, unde există obiceiul ca mai multe fete să se faca Drăgăici. Cea mai frumoasă dintre ele se îmbracă în mireasă și capătă puteri nelimitate: dă roade holdelor și le apară de furtuni și grindină, dă miros florilor, dă sănătate bolnavilor, ursește fetele de măritat, dar apoi, trei ani se spune că nu se va putea căsători, căci de 3 ani are nevoie pentru ca să se lepede de puterile pe care le-a primit în calitate de Drăgaica. În noaptea de Sânziene, dacă fetele nemăritate își pun flori de sânziene sub pernă se zice că își vor visa ursitul. Se împletesc cununi pentru bărbați în formă de cruce și pentru fete în formă de cerc, care sunt aruncate pe casă.

29 Iunie

- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Sânpetru de vară)

În fiecare an, pe data de 29 iunie, se face pomenirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Cei doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, de 29 iunie a anului 67, in timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero. În calendarul popular, ziua de 29 iunie poarta numele de Sânpetru de vara (sau sărbătoarea lupilor) şi marchează miezul verii agrare si perioada secerişului. Acum se “calcă” ceapa sau usturoiul. Sf. Petru, patronul agricultorilor, raspunde de starea recoltelor. Fiind un om bun, milostiv si credincios, Dumnezeu l-a luat în cer si i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului.

20 Iulie

Iulie D

2011 V

- Sfântul Mărit Prooroc Ilie Tesviteanul

În fiecare an, pe data de 20 iulie, lumea creştină îl cinsteşte pe unul dintre cei mai mari profeţi ai Vechiului Testament: Sfântul Ilie. Acest sfânt era de origine din ţinutul Tesvi, în Galaad, de unde îi vine şi numele de „Tesviteanul” şi era fiul unui preot al Legii vechi. Sfântul Proroc Ilie s-a născut cu aproximativ 900 de ani înainte de Iisus Hristos într-o perioadă grea a istoriei poporului ales, când cultul idolilor otrăvea oamenii. În această zi nu se lucreaza de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină); se duc faguri si miere la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană; se organizau iarmaroace si bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. Mai mult temut decât iubit, Sântilie e ţinut nu numai de ziua lui ci şi de sărbătorile care îi preced – Ana-Foca (1-5 iulie), Pricopul (8 iulie), Panteliile (13-27 iulie), Ciurica (15 iulie), Circovii de vară (15 - 17 sau 16-18 iulie). Târgul de Fete de pe Muntele Gaina este cea mai cunoscută şi cea mai veche manifestare populara din Transilvania. Acest eveniment se desfasoara la o altitudine de aproape 1.470 de metri, pe un platou situat la întretăierea judeţelor Alba, Arad si Hunedoara. Târgul de fete este atestat documentar din anul 1816.

6 August

- Schimbarea la Faţă a Domnului

Numită de popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni, sarbatoarea Schimbării la Faţă aminteste de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos îşi descoperă Dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o. Acum se "proboze" frunza si iarba, adică e coaptă, nu mai creşte iarba si începe să îngălbenească frunza. În această zi se aduc in biserici prinoase din struguri, se binecuvântează şi se împart, se pleacă în pelerinaj la mănăstiri. Se consideră că până la această sărbătoare trebuie terminat cositul si făcutul fânului, pentru că se trec florile si iarba îmbătrâneşte, diminuând calitatea furajelor. Se crede ca in aceasta zi, nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul, până la urmatoarele Probojenii.

August 2011 D

11 August - Sf.Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti, ale cărui Sfinte Moaşte se află la Catedrala din Târgovişte. Domnitorul Ţării Românesti, Radu cel Mare (1496-1508) l-a vizitat pe Sfântul Nifon la Adrianopol. Fiind în fata sfântului, domnitorul Radu cel Mare a grăit: "Mă rog Arhieriei tale să vii în Ţara Româneasca sa ne înveti pe noi, căci cu totul suntem lipsiti de duhovniceasca învatatura si de pastor învatator; acolo te vei odihni si toti te vor primi cu bucurie.". Si, sfântul învoindu-se, l-a luat domnitorul Radu cel Mare cu sine si l-a dus în Tara Româneasca, la Târgovişte, în anul 1504, unde toţi l-au primit ca pe un Apostol al lui Dumnezeu. “

15 August - Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare )

Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului, este cea mai mare sarbatoare a verii. În ziua de Sf. Maria nu se face joc. Abia a doua zi feciorii isi organizeaza jocul in sat. Dupa Sf. Maria Mare se pot face si nunti (din 16 august pana in 14 noiembrie) si tot acum incep targurile de toamna. Ciobanii desfac staulele, stânele incep sa coboare la țarina de lângă sat, dupa cum e vremea, sa nu-i prinda omatul acolo, de unde si zicala ”La Sfanta marie Mare / Coboara oile la vale”. Acum hotarul satului este liber, oile pot paste pe miristi, pe locurile cosite. Pot să înceapă semanaturile de toamna. Se caută dacă au ajuns cucuruzii (porumbul) ”în lapte”, se fierb sau se frig pe jar ca o mancare specifică sărbătorii. Stuparii cerceteaza productia albinelor si recolteaza primii faguri cu miere, pe care ii imparte cu familia. De asemenea, se fac daruri cu miere ca sa guste si cei care nu au stupi.

29 August

- Tăierea Capului Sf. Ioan Botezatorul

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezatorul este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc care se incheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie incepe un nou an bisericesc. Ziua de 29 august este una de post, in care, potrivit traditiei, este bine sa nu se manance pepeni, pentru ca forma lor aminteste de cea a capului. In satul traditional, in aceasta zi nu se foloseste cutitul, totul se rupe cu mana. In unele locuri din Muntenia, dupa ce se insereaza, se aduna mai multe femei si petrec impreuna, fara barbati; se zice ca aceasta e ziua cand femeia e tot asa de mare ca si barbatul.

8 Septembrie - Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) Nașterea Maicii Domnului este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc care a inceput la 1 septembrie . Aceasta zi marcheaza, in calendarul arhaic, sfarsitul verii. In data de 8 septembrie randunelele isi iau deja zborul spre tarile calde, iar insectele si reptilele incep sa se ascunda in pamant ceea ce inseamna ca e timpul lucrarilor agricole de toamna. Femeile care isi doresc copii, se duc la Biserică si se roaga la icoana Fecioarei Maria. Chiar si femeile insarcinate fac acest lucru, pentru ca Maica Domnului sa le ajute sa nasca usor. La aceasta data, românii nu aprind focul in vatra deoarece se spune ca acest lucru ar aduce ghinion si boala. De ziua Fecioarei, crestinii aprind o candela care arde intreaga zi; în aceasta zi nu se lucreaza. După această dată se incep muncile agricole: semanatul graului, secarei si al orzului; culesul viilor; batutul nucilor, pentru ca se spune ca asa la anul fac din nou rod; jupuirea cojii de pe ulmi (ce va fi folosita primavara la legatul vitei-de-vie).

SeptembrIE 2011 D

14 Septembrie

- Înălţarea Sfintei Cruci

În fiecare an, pe 14 septembrie, se sarbatoreste Înalțarea Sfintei Cruci, ziua in care imparatul Constantin si mama sa, Elena, au gasit crucea pe care fusese rastignit Iisus si o multime mare de oameni din Ierusalim s-au adunat pentru a cinsti Sfanta Cruce. În popor i se mai spune Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. De Ziua Crucii se posteste (e bine chiar sa se tina post negru) si se fac praznice. Oamenii merg la biserica si dau de pomana ulcele noi, pline cu apa curata, miere sau mied, impodobite cu fir rosu, acoperite cu un colacel/covrig si o lumanare; Nu se mananca fructe care au ceva cu infatisare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune; Calendarul popular consemneazã aceastã zi si sub alte denumiri cum ar fi Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscutã mai ales în zonele deluroase si sudice , în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscutã pretutindeni.

26 Septembrie - Sf.Voievod Neagoe Basarab; Aducerea şi aşezarea moaştelor Sf.Ierarh Nifon în Catedrala din Târgovişte Fără să fie luptător cu armele, Neagoe Basarab - prin bogata şi continua sa activitate şi preocupare pentru lumea creştină din Orient şi Balcani - este un mare luptător al spiritului, un adevărat prinţ al păcii, sprijinind cultura europeană, moştenire a strălucitului Bizanţ. În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole. Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai autentice şi mai valoroase creaţii literare din cultura romană: „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”. Neagoe Basarab l-a avut ca profesor şi preot duhovnic pe Sf. Ierarh Nifon. El a continuat si a isprăvit de zidit Manastirea Dealului, iar biserica Mitropoliei din Targoviste dorea sa fie inca o implinire a ctitoriilor sale.

26 Octombrie - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

14 Octombrie - Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iaşi Ziua Sfintei Parascheva, reprezintă pregătirea pentru iarnă precum şi deschiderea unor târguri de valorificare a produselor de tot felul. De ziua Sfintei Parascheva se fac pelerinaje la Biserica "Trei Ierarhi” din Iasi unde se găsesec Sfintele Moaşte ale Cuvioasei. Credincioşii postitori nu mănâncă în această zi nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce. Se organizează turmele pentru iernatul transhumant, începe coborârea oilor în zonele de iernat, se angajează ciobani pentru noul sezon pastoral, se slobod berbecii la turmele de oi, pentru prasilă, şi se organizează iarmaroace de toamnă unde se valorifica produsele turmelor de oi . Se fac praznice pentru morţi şi se împart ofrande; încep pregătirile de iarnă.

În Ajunul Sărbătorii Sfântului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copiii pentru a fi sănătoşi tot anul ( Focul lui Sumendru/ Sâmedru). După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, ca aceasta să primească putere de a rodi. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor. Este ziua în care ciobanii află cum va fi iarna. În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie. Dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele. Tot acum se face pomană cu grâu fiert , unt, lapte sau branză.

Octombrie 2011 D

1 2

27 Octombrie - Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte sunt la Patriarhia Română Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştiului şi al întregii Ţări Româneşti. La sfârşitul sec. al XVIII-lea, este adus aici trupul întreg al sfântului Dimitrie Basarabov, devenit protectorul consacrat al oraşului. În această zi se obişnuieşte să se facă pelerinaj la Patriarhia Română pentru închinarea la Sfintele Moaşte .

8 Noiembrie – Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor in drumul acestora spre rai. În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora. În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moşii de Arhangheli". Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi "lumina de veci" în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atat pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.

Noiembrie 2011 D

21 Noiembrie - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia) Este sărbătoarea în amintirea zilei în care, Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in vârstă de trei ani, la templu. Aici a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatal Sfântului Ioan Botezatorul, care a dus-o în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde va ramane până la varsta de 15 ani. Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare. Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Domnul Hristos. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi înseamnă "ceea ce se face văzută". Tradiţia populară spune că, de Vovidenie se deschid cerurile, iar animalele încep să vorbească. În această zi se aprind lumânări, mai ales pentru cei adormiţi şi se împart pomeni. Tot in ziua de Vovidenie, copiii pun in vase cu apă crengi de măr. Ţinute la lumină şi căldură, ele înmuguresc şi înfloresc, fiind folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. În colindele româneşti se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruţ, mărgăritar.

30 Noiembrie - Sf.Ap.Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României Sântandrei este o mare divinitate geto-dacă peste care creştinii au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, ocrotitorul României. El a preluat numele şi data de celebrare ale Apostolului Andrei , cel care a predicat în primele decenii după naşterea lui Iisus pe pământurile Daciei. În unele regiuni de Sf.Andrei , se prepară din mălai şi făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numita covasă. În Muntenia, in noaptea din ajunul sărbătorii, copiii pun la încolţit grâu într-o farfurioară. Dacă acesta creşte bogat şi verde se spune că în acea casă noul an va fi unul îmbelşugat.

25 Decembrie - Naşterea Domnului (Crăciunul) Cele mai răspândite şi mai fastuoase tradiții s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor româneşti în această perioadă a sarbătoririi Crăciunului cuprinde colindele propriu-zise - cantece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilică, jocuri cu maşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii). În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă. Acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului". În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Mos-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc si fericire.

Decembrie 2011 D

6 Decembrie - Sf. Ierarh Nicolae, Arhiep. Mirelor Lichiei Moş Nicolae este o personificare la vârsta senectuţii, a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul crestin numele si data de celebrare ale Sf. Nicolae, personaj real, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În Transilvania, Moş Nicolae este numit Sân-Nicoară şi este cel mai popular sfânt din Ardeal. În popor se mai spune că iarna începe odată cu sărbătoarea de Moş Nicolae, care bătrân fiind, îşi scutură barba aducând astfel prima zăpadă. Obiceiul venirii lui Moş Nicolae în noaptea de 5 spre 6 decembrie este unul extrem de răspândit în ţara noastră. La fel ca şi în trecut, micuţii care îşi aşteaptă darurile se tem cel mai tare de nuieluşa pe care o pot găsi în ghete, dacă nu au fost cuminţi pe parcursul anului. În Biserica Ortodoxă Română, din această zi se cântă colinde în aşteptarea Naşterii Domnului Iisus.

26 Decembrie - A doua zi de Crăciun Soborul Maicii Domnului Crăciunul este una dintre cele mai importante sarbatori religioase ale crestinatatii, este sarbatoarea Nasterii Domnului, prilej de bucurie, pace si liniste spirituala, o zi in care daruim si primim iubire si caldura sufleteasca. Începând cu întâia zi de Craciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos. În a doua zi de Crăciun, ceata de colindători se reuneşte într-o petrecere, numită ospăţul feciorilor, „ospăţul lui Crăciun”, „balul turcii” sau chiar „zama dubii” (de la felul de mâncare tradiţional).

27 Decembrie - A treia zi de Crăciun Sf.Ap.Întâiul Mc. Şi Arhid. Ştefan Sfântul Ştefan este primul sfânt comun al Bisericilor Catolice si Ortodoxe, dupa Marea Schismă. Sfantul Stefan, sau Stephanus dupa Noul Testament, a fost un diacon elen, primul martir crestin, condamnat la moarte de autoritatile iudaice din Ierusalim. Din anul 560 osemintele sale s-ar afla impreuna cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius in cripta bisericii "San Lorenzo fuori le Mura" din Roma.

Simică Roxana – clasa a IX-a A Drăgănescu Radu – clasa a IX-a A Sitaru Andra - clasa a X-a G

Prof. Stancu Nicoleta Prof. Cîrnaru Ionel