Gr1 final pdf

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

FACULTATEA DE TEOLOGIE, LITERE, ARTE SI ISTORIE

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ pentru obţinerea gradului didactic I

PROF. NITA ( AYDIN) ANISOARA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BRĂNEȘTI, JUD.ILFOV

METODE DE RECEPTARE A OPEREI LITERARE AMINTIRI DIN COPILĂRIE, DE ION CREANGĂ LA CICLUL GIMNAZIAL - ASPECTE METODICO- ȘTIINȚIFICE-

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF.UNIV. DR. LAVINIA BĂNICĂ

CUPRINS ARGUMENT PARTEA I: FUNDAMENTARE TEORTICĂ Importanța și actualitatea temei studiate CAPITOLUL I I.1. Abordare în perspectivă critică a personalității creatoare a lui Ion Creangă si a operei literare Amintiri din copilărie I.2. Reconstituirea universului rural CAPITOLUL II

II.1. Fragment de autobiografie, de Ion Creangă II.2. Amintiri din copilărie, de Ion Creangă- scriere memorialistică sau roman?

II.3. Amintiri din copilarie, de Ion Creangă în manualele școlare alternative

PARTEA A II-A : DEMERSUL METODICO- EXPERIMENTAL CAPITOLUL III III.1. Ipoteză. Scop. Obiective III.2. Eșantionul de subiecți III.3. Eșantionul de conținut III.4. Locul si durata cercetării III.5. Etapele cercetării III.6. Metodologia cercetării.

III.6.a. fișe de observare sistematică a elevilor III.6.b. experimentul didactic III.6.c. proiect didactic clasa a VIII-a– apartenența la specia literară roman

III.6.d. Lumea copiilor în cuvinte- disciplină opțională transcurriculară III.6.e. Metode activ- participative

CAPITOLUL IV IV.1. Rezultatele din etapa constatativă; prestest si chestionar IV.2. Etapa experimental- ameliorativă IV.2.a. metode activ- participtive în activități de învățare IV.2.b. rezultatele testării de parcurs ( intermediare) IV.2.c. metode tradiționale în activități de învățare IV.2.d. lecții outdoor IV.2.e. lecții la Centrul de Dezvoltare Durabilă, ,, Casa Bunicii” IV.3. Rezultate finale

CAPITOLUL V COMPARAREA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ A DATELOR OBȚINUTE

V.1. Compararea rezultatelor din pretest cu cele din posttest V.2. Concluzii desprinse în urma interpretării și a comparațiilor V.3. Direcții și perspective ulterioare de abordare a temei

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Problematica receptării operei literare ,, Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă la ciclul gimnazial.

Prioritate a reformei învățământului: ,,O reformă reușită este acea transformare sociopedagogică aflată în urmărirea unor obiective stimulative și prioritare care ajunge să sporească coerența și flexibilitatea sistemului, să inoveze conținuturile învățământului și să amelioreze tehnologia didactică și performanțele elevilor”.1 UNESCO Comisia Natională a României pentru UNESCO, De la Lege la Reforma învătământului. Concluziile unei mese rotunde,1993, p.14);

ASPECTE PUSE ÎN DISCUȚIE

1. ORAGINALITATEA LUI CREANGĂ =probleme de receptare a operei lui Ion Creangă de către eleviI ciclului gimnazial; 2. Apartenența acestei opere literare la o specia literară, anume ROMANUL și evitarea confuziei cu alte specii literare.

ȚINTE 1. Încadrarea corectă ca specie literară a acestei opere literare; 2. Cercetare privind gradul de receptare a operei literare de către elevii mei; 3.

Exemple de bună practică: • •

lectii outdoor;

două produse intelectuale

(o disciplină optională transcurriculară si concretizarea lucrării de grad I într-un manual de bune practici cu număr ISBN); 1.

Realizarea unor activități de diseminare și implementare (seminarii, sesiuni de comunicări științifice, workshopuri).

PARTEA I : FUNDAMENTARE TEORETICĂ IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI STUDIATE

-

Încadrarea în specia literară adecvată * număr mic de cercetări și studii

-

Redescoperirea acestei creații de către copii

-

Concluzia pretestului

,,În vederea receptării capodoperei lui Ion Creangă se impune nevoia unei schimbări. De asemenea, se impune necesitatea oferirii unor instrumente practice profesorilor în vederea sprijinirii acestora în procesul de abordare a acestei opere literare și în procesul de inovare a practicilor curente de predare.”

CAPITOLUL I I.1. ABORDARE ÎN PERSPECTIVĂ CRITICĂ A PERSONALITĂȚII CREATOARE A LUI ION CREANGĂ ȘI A OPEREI SALE LITERARE AMINTIRI DIN COPILĂRIE

Relația scriitor – operă literară Sainte- Beuve analizează opera literară numai în strânsă relație cu omul care a scris-o, susținând cu tărie faptul că studiul biografiei trebuie început chiar din perioada de viață a autorului prin realizarea unei,, anchete biografice”.

Marcel Proust considera că ,, o carte este produsul altui EU decât acela pe care îl manifestăm în obiceiurile noastre, în societate, în viciile noastre.”

Vladimir Streinu vorbește despre ,, abuzul de biografism al bibliografiei lui Creangă.”

Mircea Eliade sublinia că scriitorul își trăiește în Amintiri din copilărie propriul mit, emoționat de puterea

sacră a acelor evenimente pe care le rememorează și le aduce în prezentul său emoțional. ,, Opera literară întruchipează mai degrabă <<visul>> scriitorului decât viața lui reală, sau este o << mască>> , un << anti-eu>> , îndărătul cărora se

ascunde personalitatea lui adevarată, sau reprezintă imaginea vieții din care autorul vrea să evadeze.

Cum poate fi definită o operă literară?

Opera literară este o creație în versuri sau în proză în care scriitorul creează un univers propriu, având ca punct de plecare elementele realității pe care le combină cu elemente fictive potrivit viziunii despre lume, sentimentelor și a imaginației sale.

Deşi mulți o consideră scriere de tip memorialistic, opera „Amintiri din copilărie” trebuie ,,citită ca un roman”, cum scria, cu mult timp în urma, Titu Maiorescu. Acest fapt asigură prevenirea unei eventuale confuzii între planul ficţiunii şi planul realităţii obiective. Autorul descrie o copilărie ideală, și nu copilăria în sens biografic. E vorba de copilăria însăşi, așa cum subliniază însuși Creangă, în intervenţia auctorială directă: „Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice”.

Valoarea de document a „Amintirilor din copilărie” e relativă și este strâns legată de povestirea-cadru, de rama naraţiunilor autonome care îl au ca erou pe Nică. Acestea pot fi desprinse ca texte independente, așa cum apar ele în manualele de limba română din ciclul primar și din ciclul gimnazial : La scăldat, La cireşe, Pupăza din tei, Procitirea etc.

G. Călinescu: ,, roman al copilăriei copilului universal Subiectul este construit prin oglindire cu starea sufletească a scriitorului, care alătură întâmplările și le potențează afectiv.

Se poate afirma că ,, Amintiri din copilărie” este primul roman rural românesc, deoarece zugrăvește în tonuri realiste imaginea universului rural românesc din Moldova de la mijlocul secolului al XlX-lea.

CAPITOLUL II II.1. ,, FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE'', DE ION CREANGĂ

Informațiile aveau să fie folosite în redactarea capodoperei sale și pe unii autori de manuale școlare i-au indus în eroare,

aceștia susținând că această operă literară este o scriere memorialistică.

II.2. ,, AMINTIRI DIN COPILĂRIE'', DE ION CREANGĂ: SCRIERE MEMORIALISTICĂ SAU ROMAN? MEMORIALÍSTIC, -Ă, memorialistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Gen de scriere literară care cuprinde memorii; (cu sens colectiv) totalitatea lucrărilor care conțin memorii. 2. Adj. Care aparține memorialisticii (1) sau care se referă la

memorial (I 1), de memorial. [Pr.: -ri-a-] – Memorial + suf. –istic. În DEX ( 2009): ROMÁN1, romane, s. n. Specie a genului epic, de întindere mare, cu conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite perioade și angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a observației sociale și analizei psihologice. ◊ Operă narativă în proză sau în

versuri scrisă, în Evul Mediu, într-o limbă romanică. ♦ Fig. Împletire de întâmplări cu multe episoade care par neverosimile. [Var.: (înv.) románț s. n.] – Din fr. roman.

DEFINIȚII ALE ROMANULUI Auxiliarele școlare:,, specie a genului epic, în proză, de mari dimensiuni, cu o intrigă, în general, complexă, cu acțiune care se desfășoară pe mai multe planuri narative, grupate în jurul unui nucleu, care antrenează un număr mare de personaje, oferind o imagine amplă si profundă asupra vieții” sau ,,specie a genului epic în proză de mărime substantială, complexă în raport cu celelalte specii literare înrudite prin dezvoltarea de regulă a unei problematici grave, narațiune fictivă în care acțiunea dominantă bazată pe evenimente totale se desfășoară pe mai multe planuri, fiind susținută de numeroase personaje bine individualizate, antrenate de o intrigă complicată.”

Manualele școlare pentru ciclul gimnazial : ,, specie a genului epic, în proză, de mari dimensiuni, cu conflicte puternice desfășurate pe mai multe planuri ( fire narative) paralele sau care se intersectează, convergând toate câtre același final, oferind o imagine amplă si profundă asupra vieții” .

,, Revista literara” ( nr. 50 din 2007) un articol ,, Romanul. O posibila definitie” (http://www.romlit.ro/eseu_romanul._o_posibil_definiie ) ,, Definiţiile romanului, inclusiv cea propusă de noi, vor rămâne etern incomplete, iar delimitarea unor constante specifice discursului romanesc nu pot fi altfel decât descriptive. Orice încercare de a impune norme şi delimitări eşuează, căci, în multiplicitatea formelor sale, romanul nu poate fi tratat ca o realitate uniformă şi monolitică, iar manifestările sale nu se încadrează într-o poetică unitară. Chiar dacă se pot stabili unele principii

comune de organizare internă şi un model narativ general, romanul va rămâne prin excelenţă un gen dinamic şi deschis, supus în permanenţă mutaţiilor. Acest lucru îi asigură o tinereţe fără bătrâneţe şi o energie interioară inepuizabilă.”17

... ÎN CIUDA DIMENSIUNILOR SALE MICI,

,,Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă reprezintă primul roman al copilăriei din literatura română ce are ca sursă de inspirație elemente din

biografia autorului.

-v.personajele, coordonatele temporale nu sunt clar precizate, indicii spațiali numeroși, conflictele sunt puternice, planuri narative , oferă o viziune amplă și profundă asupra vieții

II.3. ,,Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă în manualele alternative

Problemele puse în discutie de programa școlară la limba si literatura română pentru ciclul gimnazial se refera la:

-* studierea perspectivei narative (naraţiunea la persoana I); autor- narator- personaj ( cine scrie- cine povesteștecine participă la acțiune; * încadrarea în genul epic; * rolul descrierii literare.

-scriere memorialistică, punându-se accent pe identitatea autor- scriitor- personaj * Se impun exerciții de diferentiere.

PARTEA A II-A : DEMERSUL METODICO-EXPERIMENTAL CAPITOLUL III

Ipoteza generală: Identificarea metodelor de receptare optime si aplicarea corectă a acestora în studierea operei literare ,, Amintiri din copilăărie”de Ion Creangă la ciclul gimnazial vor determina dezvoltarea competențelor de comunicare scrisă şi orală, a atitudinilor de valorizare a actului lecturii, prin valorificarea interacţiunilor complexe în clasa de elevi.

Ipoteze specifice Ipoteza specifică 1: Utilizarea metodologiei interactive de dezvoltare a gândirii critice în cadrul orelor de limba si literature română care au drept conținuturi fragmente din capodopera lui Ion Creangă.

Ipoteza specifică 2: Depășirea barierelor semantice de către elevi va conduce la depășirea dificultății in receptarea acestei opere literare.

Ipoteza specifică 3: Încadrarea corectă a acestei opere literare în specia

epică adecvata va determina receptarea corespunzătoare a textului de către elevi.

Ipoteza specifică 4: Implementarea unei discipline opționale transcurriculare adresate elevilor claselor gimnaziale care va determina structurarea unui ansamblu coerent de priceperi de studiu individual si de cunoştinţe, prin implicarea activă şi creatoare a elevului în actul lecturii.

Scopul cercetării -de a scoate in evidență factorii direcţi care predispun elevii la dificultăţi în vederea receptării operei literare sus- menționate si metodele care se impun în vederea înlăturarii acestor dificultăți. Prin urmare, rezultatele grilelor de observare a modalităţilor de abordarea a textului au fost

corelate cu date privind situaţia şcolară a elevilor la disciplina limba română, cu nivelul abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală şi cu date privind lectura suplimentară a elevilor.

Am folosit o evaluare preliminară (initială), evaluarea continuă (formativă), evaluarea de parcurs si evaluarea finală.

III.2. Eşantionul de subiecţi

Eşantionul selectat a constat din 80 de elevi de la nivelul gimnazial: •clasei a V-a A (28 de elevi); •clasa a VI-a B ( 30 de elevi)Ș •clasa a VIII-a A ( 22 de elevi) de la Școala Gimnaziala nr.1, Branesti, judetul Ilfov dintr-un total de 214 elevi.

37, 38% din populația școlara a ciclului gimnazial.

REZULTATELE CHESTIONARULUI • 67 % dintre elevi au un interes scazut pentru lectura, • 83% prefera operele literare ale scriitorilor străini traduse și publicate in Romania in ultimul deceniu si promovate de librariile din malluri, • 91% citesc operele literare din lista de lecturi suplimentare din obligație si fără plăcere, • 5% dintre elevii chestionati au mărturisit ca nu au citit niciodata nicio carte.

Competențele elevilor de receptare a mesajelor scrise si orale in limba romana și de exprimare scrisă și orală în limba română-PISA • 42% dintre elevii chestionați înteleg partial ceea ce citesc, decodificând eronat mesajele primite pe orice cale și nereușind să-si transpună corect in cuvinte gândurile și sentimentele. Apar ca forme de analfabetism: analfabetismul functional și trans-analfabetismul • 10% dintre elevi nu au capacitatea de a lectura un text fluent și expresiv; • 42% dintre elevi nu au capacitatea de a înțelege textul citit; • 25% dintre elevi nu au capacitatea de a face conexiuni între informația nouă, adusă de text, și informațiile dobândite anterior; • 10% dintre elevi nu au capacitatea de a formula un punct de vedere, preferând să preia un punct de vedere enunțat de o autoritate, anume un profesor; • 10% dintre elevi, care au un punct de vedere propriu, nu au capacitatea de a-l exprima oral sau în scris; • 5 % dintre elevi au capacitatea de a întelege un mesaj scris sau oral și de a-și exprima corect punctul de vedere propriu scris sau oral.

III.3. Eșantionul de conținut

• activitătile ordonate lunar într-o diagrama GanttȘ • iunie- septembrie 2016- recitirea operei literare de către elevi; • chestionare • o evaluare initială repetată la mijlocul anului școlar (inainte de vacanța intersemestrială) si la sfârșitul anului școlar pentru a compara rezultatele elevilor cantitativ si calitativ • Centrul de Dezvoltare Durabila al școlii, ,, Casa bunicii – oferă concordanță cu realitatea și depăsirea barierei semantice, prin asocierea cuvintelor cu obiectele propriu-zise; • Apartanența la specia literară roman- clasa a VIII-a • Disciplină opțională

Metodologia Interactivă; accent pe stimularea curiozitatii elevilor mei, pe implicarea activă a fiecărui elev în propriul proces de invatare, pe formarea unei păreri originale, crearea unui cadru propice pentru lansarea unor dezbateri argumentate ale ideilor, pe acceptarea democratică a ideilor celuilalt, pe rezolvarea de probleme și pe valorizarea lucrului in echipă, fapt ce duce la dezvoltarea fiecărui membru al echipei si ajută la crearea unei atmosfere de lucru dominate de siguranță, confirmarea aptitudinilor de lider ale unor elevi, cresterea stimei de sine si a increderii in fortele proprii, structurarea unui ansamblu coerent de priceperi de studiu individual și de cunoştinţe,

prin implicarea activă şi creatoare a elevului în actul lecturii.

III.4. Locul și durata cercetării • pe parcursul anului școlar 2016-2017 • cu elevii Școlii Gimnaziale nr.1 Branesti, Ilfov,

• in salile de clasa, • la biblioteca scolii, • in laboratorul de informatica, • la centrul de dezvoltare durabila al scolii, ,, Casa bunicii”, • la Muzeul de Etnologie din cadrul CCD Ilfov.

• Anumite activități din cadrul cercetării s-au desfășurat pe parcursul săptămanii ,, Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun! “

III.7. Etapele cercetării 1.

etapa constatativă (pretest) 14 septembrie – 16

septembrie 2016: cunoasterea conținutului capodoperei și o evaluare cu diversi itemi referitori la receptarea operei literare-> măsuri ameliorative 2.

etapa experimental – ameliorativă februarie 2017-> măsuri ameliorative

3.

etapa posttest iunie 2017

INSTRUMENTE FOLOSITE 1. FIȘA DE OBSERVARE SISTEMATICĂ A UNOR ELEVI CU DIVERSE RITMURI DE INVĂȚARE ȘI ELEVI CES; 1.EXPERIMENTUL DIDACTIC: experiment colectiv, aplicat clasei a VI-a B ( 30 de elevi), de scurtă durată (cinci zile), cu activități desfășurate în clasă, la Centrul de Dezvoltare Durabila, ,, Casa Bunicii”, si la Muzeul de Etnologie din cadrul CCD Ilfov. Am aplicat un pretest si un posttest cu aceiași 20 de itemi pentru a compara rezultatele și a înregistra progresul, eventual regresul în ceea ce privește cunoștintele nou dobândite. Itemii au facut referire la limbajul folosit in opera literară.

S-a înregistrat progres la toți elevii: •standard minim de progres : 5 elevi (progres de 1-2 răspunsuri corecte) •standard mediu de progres : 10 elevi ( progres de 3-4 răspunsuri corecte) •standard așteptat de progres: 15 elevi ( progres mai mare de 5 răspunsuri corecte)

EXPERIMENT -CLASA a VIII-a A

1. FOCUS-GRUP în cadrul căruia toti cei 22 de elevi au participat la discuții, răspunzând, pe rând, la o anumită întrebarea ,, Cărei specii literare considerați ca ii apartine opera epica << Amintiri din copilarie>> de Ion Creangă?”

2. Text argumentativ 3. Proiect didactiv

DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ TRANSCURRICULARĂ

LUMEA COPIILOR ÎN CUVINTE -urmăreşte trezirea interesului elevilor pentru descoperirea acestei capodopere din literatura română și literatura universală

METODE ACTIV- PARTICIPATIVE 

brainstorming



brainwriting



piramida



cubul



cvintetul



cadranele



ciorchinele



colajul de cuvinte



diagrama cauzelor si a efectului etc.

CAPITOLUL IV PREZENTAREA REZULTATELOR, ETAPE ALE CERCETĂRII IV. 1. Rezultatele dinPE etapa constatativă (pretest) În urma aplicării chestionarului inițial ce a avut 20 de întrebări în ceea ce privește nivelul de cunoaștere a conținutului operei ,, Amintiri din copilărie “de Ion Creangă, rezultatele au fost următoarele: Foarte bine: 18-20 de răspunsuri corecte; Bine: 15-18 răspunsuri corecte; Satisfăcator: 1015 răspunsuri corecte; Nesatisfăcator: mai putin de 10 răspunsuri corecte.

Testul inițial a fost aplicat la 58 de elevi, anume cei de la clasele a V-a A si a VI-a B.

Clasa

Nr. elevi

Foarte bine

Bine

Satisfăcator

Nesatisfăcator

VA

28

3

12

11

2 ( elevi CES)

VI B

30

21

6

2

1

VIII A

22

5

13

4

-

APRECIEREA CU NOTE

Nota

10

9-

8-8,99

9,99

7-

6-

5-

4-

7,99

6,99

5,99

4,99

4

6

6

3-

2-

1-

Media

Elevi

3,99

2,99

1,99

test

4

0

0

2

6, 09

28

VA

0

1

5

VI B

0

16

2

7

1

3

1

0

0

0

8, 27

30

Total:

0

17

7

13

5

9

5

0

0

1

7,19

58

MĂSURI AMELIORATIVE

Subiectele propuse vizează nivelul mediu de cunoştinţe al elevilor. În urma aplicării testului,

s-a constatat că mai mult de 50% dintre elevi stăpânesc

noţiunile şi le folosesc în mod corect în contexte date, dovedind bune

capacităţi de lucru. Se impune un lucru mai intens la clasă utilizând metodele active- participative în ceea ce vizeaza diversificarea metodele de receptare a operei literare,, Amintiri din copilărie” de Ion Creangă și îmbinarea acestora cu metodele tradiționale în vederea creșterii nivelului de ansamblu al elevilor. + MĂSURI CONCRETE.

IV. 2. Etapa experimental – ameliorativa – partea I 15 octombrie 2016 - 31 ianuarie, 2017.

AM FOLOSIT ALTE METODE ACTIV-PARTICIPATIVE REZULTATALE TESTĂRII INTERMEDIARE (EVALUAREA DE PARCURS): Nota

10

9-

8-8,99

9,99

7-

6-

5-

4-

7,99

6,99

5,99

4,99

4

7

6

3-

2-

1-

Media

Elevi

3,99

2,99

1,99

test

3

0

0

2

6, 38

28

VA

0

2

4

VI B

0

16

3

6

2

2

1

0

0

0

8, 41

30

Total:

0

17

7

13

5

9

5

0

0

1

7,39

58

Concluziile evaluării intermediare:

Toți elevii au înregistrat progres, însă niciunul nu a înregistrat un progres mai mare de 10 puncte. Elevele CES de la clasa a V-a A au obtinut același rezultat, în

cazul lor impunandu-se PIP ( program de intervenție personalizat). Toti elevii, cu exceptia celor două eleve CES, au realizat progres la itemii care vizează lexicul si semnificația secventei.

MĂSURI AMELIORATIVE În urma reaplicării testului, am constatat că mai mult de 60% dintre elevi stăpânesc noţiunile şi le folosesc în mod corect în contexte date, dovedind bune capacităţi de lucru. Se impune un lucru mai intens la

clasa utilizând metodele active- participative în ceea ce vizează diversificarea metodele de receptare a operei literare,, Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, a unor lecții outdoor și îmbinarea acestora cu metodele tradiționale în vederea creșterii nivelului de ansamblu al elevilor. +MĂSURI CONCRETE, LECȚII OUTDOOR- PROIECT DIDACTIC

REZULTATELE EVALUĂRII FINALE ( POSTTEST) Concluziile evaluării finale: Toți elevii au înregistrat progres, însă niciunul nu a înregistrat un progres mai mare de 10 puncte. Elevele CES de la clasa a V-a A și-au imbunatatit rezultatele în urma aplicării programului de intervenție personalizat. Patru elevi au obținut punctaj maxim.

Abia după testul final le-am oferit copiilor feed-back.

Nota

10

9-

8-8,99

9,99

7-

6-

5-

4-

7,99

6,99

5,99

4,99

3-

2-

1-

Media

3,99

2,99

1,99

test

Elevi

VA

1

2

3

6

5

7

2

0

2

0

6, 93

28

VI B

3

14

5

5

2

1

0

0

0

0

8, 79

30

Total:

4

16

8

11

7

8

2

0

2

0

7,86

58

APRECIERI ALE PROFESORULUI ASUPRA REZULTATELOR În urma reaplicării testului, am constatat că mai mult de 75% dintre elevi stăpânesc noţiunile şi le folosesc în mod corect în contexte date, dovedind bune capacităţi de lucru. Am observat ca imbinarea

metodelor traditionale cu cele activ- participative au avut cel mai mare impact asupra receptării de către elevi a operei literare ,, Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă. În urma reaplicării chestionarului inițial ce a avut 20 de întrebări în ceea ce privește nivelul de cunoaștere a continutului operei ,, Amintiri din copilărie “, de Ion Creangă, rezultatele au fost de această dată următoarele:

Foarte bine: 18-20 de răspunsuri corecte; Bine: 15-18 răspunsuri corecte;Satisfăcător: 10-15 răspunsuri corecte; Nesatisfăcător: mai puțin de 10 ăaspunsuri corecte.

De notat că la clasa a VIII-a A trei elevi au absentat când s-a aplicat chestionarul.

Clasa

Nr. elevi

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Nesatisfăcător

VA

28

8

13

7

2 ( elevi CES)

VI B

30

22

8

1

0

VIII A

22 ( 19 prezenți)

9

10

-

-

CAPITOLUL V COMPARAREA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ A DATELOR OBȚINUTE V.1. Compararea rezultatelor din pretest cu cele din posttest

Chestionarul privind nivelul de cunoaștere a continutului operei ,, Amintiri din copilărie “ de Ion Creangă demonstrează că pe parcursul unui an școlar toti elevii școlii au înregistrat progres. În ceea ce privește testul, comparând pe itemi rezultatele obtinuțe de elevi, se observă că aproape toți copiii au înregistrat progres de la testarea inițială până la testarea de parcurs ( ameliorativ- constatativă), exceptie făcând cele două eleve CES de la clasa a V-a A, care au un ritm foarte lent de învățare și în cazul lor s-a impus realizarea unui plan de interventie personalizat și aplicarea acestuia in mod diferențiat. La testarea finală, toți copiii au înregistrat progres.

V.2. Concluzii desprinse în urma interpretărilor si a comparațiilor 1. Factorii direcţi care predispun elevii la dificultăţi în vederea receptarii operei

literare sus- mentionate se leagă de situaţia şcolară a elevilor la disciplina limba română, de nivelul abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbal, de modul in care elevul tratează lectura suplimentară, de lipsa neasocierii cuvânt- imagine (obiect), mulți termeni fiind regionalisme sau arhaisme.

2. Privind eficienta, recomand îmbinarea metodelor tradiționale cu cele activparticipative si cu alte forme de realizare a invatarii, cele mai reusite fiind activitatile de invatare desfasurate in context non- formal si lecțiile outdoor,

din perspectiva implicării și motivării elevilor în propria învățare.

Cele mai eficiente metode în ceea ce privește receptarea 

lucrul in pereche;



lectura predictivă;



jurnalul cu dublaă intrare;



învățarea centrată pe probleme sau problem



cubul;



cadranele;



ciorchinele



citirea pe roluri;



jurnalul cameleon;



diagrama cauzelor si a



portofoliul;

efectului;



proiectul;



dezbaterea jocul de rol;



KWLH sau știu-vreau să știu- am învățat- cum



frisco;



focus- grup;

solving;

am învățat; 

turul galeriei;



exercițiul.

Trebuie avut în vedere ca aceasta cercetare, deși s-a desfăsurat pe parcursul unui an școlar, a avut alocate 16 ore pentru clasa a V-a A, 16 ore pentru clasa a VI-a B si doua

ore pentru clasa a VIII-a A pentru aplicarea metodelor de receptare a operei literare vizate. Dacă s-ar introduce opționalul conceput de către mine, progresul elevilor ar fi mult mai mare.

V.3. Direcții și perspective ulterioare de abordare a temei În timpul cercetării mele m-am confruntat cu situația în care se află cele două eleve CES de la clasa a V-a A, care au un ritm foarte lent de învatare. Deși am colaborat cu psihologul scolii, care mi-a făcut recomandări referitoare la modul de lucru și la continuturi, concepănd împreună cate un plan de interventie personalizat pentu

fiecare copilă, progresul acestora a fost minim, niciuna neatingănd standardul minim de performanță. Ar fi foarte utilă o cercetare referitoare la cele mai adecvate metode de receptare a capodoperei

lui Ion Creangă de către elevii CES.

CONCLUZII FINALE

• -roman, așa cum sesizase încă de la început Titu Maiorescu; • -am identificat, conform ipotezei generale, metodele de receptare optime si aplicarea corectă a acestora in studierea operei literare ,, Amintiri din copilărie”de Ion Creangă la ciclul gimnazial care vor determina dezvoltarea competențelor de comunicare scrisă şi orală, a atitudinilor de valorizare a actului lecturii, prin valorificarea interacţiunilor complexe în clasa de elevi; - scopul cercetării a fost atins, anume acela de a scoate în evidență factorii direcţi care predispun elevii la dificultăţi în vederea receptării operei literare sus- menționate și metodele care se impun în vederea înlăturării acestor dificultăți; - ipoteza 4 neconfirmată- lipsa opționalului