Ce ne influențează imunitatea?

Ce ne influențează imunitatea? - continuare

3. Depresia

Depresia se manifestă prin simptome precum pierderea interesului sau plăcerii pentru activități, tulburări ale somnului, modificări ale greutății, fatigabilitate, sentimente de lipsă de valoare sau sentimente de vinovăție, dificultăți de concentrare sau gândire, precum și gânduri de a-și face rău, sentimente persistente de tristețe, iritabilitate, toleranță scăzută la frustrare, afectând modul în care persoana gestionează solicitările profesionale, familiale, sociale.

Studiile arată că depresia este asociată cu activarea sistemului simpatic al sistemului nervos periferic, fapt care contribuie la reducerea limfocitelor T și a celulelor NK (natural killer), dar și la creșterea anticorpilor de către limfocitele B și eliberarea citokinelor, reducând abilitatea de a distruge elementele patogene intracelulare precum virusurile, și crescând procesele inflamatorii și capacitatea de eliminare a patogenilor extra-celulari precum bacteriile.

4. Medicație și abuz de substanțe

Medicamentele antialergice, precum și cele utilizate în tratarea unor afecțiuni reumatismale (poliartrita reumatoidă, lupus etc.) pot afecta funcționarea sistemului imunitar. Spre exemplu, corticosteroizii și blocanții factorului de necroză tumorală (TNF) scad răspunsul imunitar astfel încât persoana poate deveni mai vulnerabilă la contractarea infecțiilor (în special a celor fungice). Medicamentele pe bază de morfină contribuie la suprimarea a trei tipuri de celule albe. Tratamentele pe bază de opioide, folosite în gestionarea durerii, au și ele efect de reducere a imunității și probabilitate de dezvoltare a unei dependențe de utilizare.

Abuzul de substanțe (alcool, substanțe psihoactive) are efecte asemănătoare. Persoanele care consumă droguri sau alcool au risc mai înalt de a căpăta deficiențe imunitare.

5. Zahărul

Consumul de zahăr conduce la perturbarea funcţionării globulelor albe, responsabile pentru lupta împotriva bacteriilor patogene. Acest efect poate dura chiar şi câteva ore după ce aţi consumat băuturi dulci, prăjituri sau alt dulce concentrat. De asemenea, zahărul are un rol important în declanşarea unor afecţiuni cronice precum diabetul de tip 2, boli cardiovasculare şi obezitatea prin efectul său inflamator la nivelul intestinelor şi prin creşterea nivelului de cortizol, hormon al stresului produs de glanda suprarenală.