Anosmia și disgeuzia, în contextul COVID-19

Unul dintre simptomele specifice COVID-19, în mod special la pacienţii cu o simptomatologie uşoară şi medie, a fost pierderea simţurilor mirosului şi al gustului, anosmia, respectiv, disgeuzia.

Conform unui studiu realizat de doi medici de la Universitatea din Mons, Belgia, asupra unui număr de 417 pacienţi, acesta a apărut fie înainte, în 12% dintre cazuri, fie după instalarea celorlalte simptome: febră, tuse, dureri musculare şi faciale, congestie nazală, pierderea apetitului în 23% dintre cazuri, afectând, până la 88% dintre persoane. Acelaşi simptom a putut fi identificat în multiple centre de tratament, medicii şi oamenii de ştiinţă încercând să găsească o explicaţie pentru acest fenomen.

În cazul unei paciente cu COVID-19 din Italia, anosmia și disgeuzia i-au determinat pe medicii de la Departmentul de Neuroradiologie, de la IRCCS Istituto Clinico Humanitas, din Milano, să efectueze o serie de investigaţii neurologice. Aceștia au descoperit atât o hiperintensitate corticală în lobul frontal drept, asociat simţului mirosului, precum şi o hiperintensitate subtilă în bulbii olfactivi, modificări ce au dispărut după 28 de zile de la primele investigaţii, vindecarea şi revenirea simţurilor pacientei.

Cercetătorii italieni atrag atenţia asupra faptului că anosmia poate fi prezentă doar în faza iniţială a bolii, în perioada de maximă contagiozitate, ceea ce ar putea constitui un element esențial al definiţiei de caz, conducând la identificarea şi izolarea pacienţilor, iar astfel la limitarea răspândirii bolii.

Puteţi suferi de anosmie sau disgeuzie fără a fi suspecţi de COVID-19?

Desigur. Anosmia reprezintă pierderea temporară sau permanentă a simţului mirosului şi poate să apară ca urmare a infectării cu o serie largă de virusuri ce provoacă infecţii ale căilor respiratorii superioare, a fumatului, a rinitei alergice sau a înaintării în vârstă, a blocării căilor nazale de către polipi, deformări osoase sau chiar a cancerului. Receptorii aflaţi la nivelul nasului transmit informaţii către creier, prin intermediul nervilor, ce sunt apoi decodate. Anosmia poate apărea ca urmare a unor afecţiuni ce interferează cu acest traseu, precum: Alzheimer, Parkinson, schizofrenie, probleme hormonale, afecţiuni sau intervenţii chirurgicale ale creierului.

Disgeuzia poate fi o pierdere a simţului gustului independentă sau corelată cu anosmia, având cauze similare cu cea din urmă, precum şi cauze specifice precum infecţii ale gâtului, interiorului gurii sau ale glandelor salivare, tratamente medicamentoase sau deficienţe nutriţionale.

Ambele manifestări vor necesita un consult medical de specialitate, pentru a identifica şi trata afecţiunea care le provoacă.