cinematograful, reper urban reinventat disertatie

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

AUTOR: ALIN CLAUDIU BITOLEANU ÎNDRUMĂTOR: LECT. DR. ARH. ȘTEFAN VALERIU MIHĂILESCU

APRILIE 2018

ABSTRACT Cuvinte cheie: centru cultural, oraș, parcurs pietonal, percepție, reactivare, simțuri, spațiu .

Modul în care arhitectura influențează societatea este de la sine înțeles. În prima parte, teza de față își propune să analizeze modul în care este influențată arhitectura de percepție, percepția de simțuri - și simțurile de filtrul cunoașterii senzoriale. De asemenea, caută să descopere și să aprofundeze spațiul destinat cadrelor de imagini, în care percepția este protagonista și factorul determinant de preluare a informațiilor.

Conform celor studiate, spațiul cinematografic actual1, degrevat de alte funcțiuni, nu poate exista sau ar trebui regândit, drept dovadă stau mărturie cele 29 de cinematografe2 active, dintr-un total de 874 de cinematografe înainte de 19893, restul fiind inchiriate, dezafectate sau cu altă destinație.

Așadar, cercetarea scrisă conlucrează și susține tema aleasă de proiect, caută soluții în vederea reutilizării și revitalizării spațiilor cinematografice din Romania de azi, independente pe lot, dezafectate, care (re)prezintă un potențial arhitectural nemărginit. În urma multiplelor tipuri de analiză, corpul lucrării reprezentat de argumentul central, pornește de la ipoteza că cinematografele independente pe lot, nu mai pot funcționa dupa modelul actual. Argumentul principal este construit pe necesitatea sporirii gradului de complexitate funcțională a programului arhitectural, adaptată la scara locului.

Un al doilea argument asemănător ca importanţă susține necesitatea ca aceste spații culturale, foste cinematografe, dispărute în țesutul urban, să fie corelate cu contextul locativ limitrof. Așadar, împreună, obiectul architectural propus spre regândire și vecinătatea, să lucreze ca un tot unitar pentru a ridica zona pe plan cultural și arhitectural, pentru a aduce prosperitatea.

Detaliind analiza de la general, reprezentată de situația globală, contemporană a cinematografelor, la scară națională, înainte de 1989, după schimbarea formei de guvernământ până în prezent şi mergând către un caz particular - Municipiul Roșiorii de Vede, spațiul de acțiune al proiectui de diplomă, cercetarea caută soluții pentru revitalizarea cadrului arhitectural, cultural și social, în zona centrală al localității. De asemenea, ea urmărește să înțeleagă spațiul de acțiune al intervenției, dimensiunile acesteia, să propună un scenariu de creștere viitor și o strategie de dezvoltare a zonei centrale, astfel încât viața economică și viața socială roșioreană să fie îmbunătățită.

1

Martie, 2018 In 2018, 13 cinematografe, conform http://www.romaniafilm.ro/cinematografe 3 Andreea Bujor, Ce s-a ales de fostele cinematografe din Bucureşti: cluburi de manele sau de fițe, paragină, B365.ro, 26 Ianuarie 2013 - 09:53 2

3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CUPRINS PLAN DE IDEI .......................................................................................................................... 6 1. INTRODUCERE ................................................................................................................... 7 1.1 GLOSAR DE TERMENI .............................................................................................. 9 2. PERCEPŢII, SIMŢURI ȘI SIMBOLURI ............................................................................ 11 2.1. Percepția în arte .......................................................................................................... 11 2.1.1 Artistul, sensibilitatea și simțurile. Sufletul şi psihologia. ...................................... 11 2.1.2 Senzația si percepția ................................................................................................ 15 2.2 Percepția în arhitectură ............................................................................................... 17 2.2.1 Percepția spațiului ..................................................................................................... 17 3. SPAŢIUL CINEMATOGRAFIC. UN STUDIU DE LA AMATOR LA CINEFIL .......... 19 3.1. O scurtă istorie. Ce am învățat din ea? ..................................................................... 19 3.2 Rolul imaginilor în arta cinematografică ................................................................... 23 4. PROGRAMUL ARHITECTURAL – CINEMATOGRAFE ŞI MIXT DE FUNCŢIUNI .. 23 4.1 Ce a fost și ce este, analiză de context ......................................................................... 23 4.2 Identificarea tipologiilor .............................................................................................. 23 4.3 Motivele dispariției ....................................................................................................... 27 4.3.1. Contextul internațional ........................................................................................... 27 4.3.2. Contextul național................................................................................................... 29 4.4 Trend şi tendinţe în cinematografe. Perspective viitoare ......................................... 29 4.5 Arhitectură vs. Cinematografie – asemănări și diferențe ......................................... 33 4.6. Ce este de făcut? .......................................................................................................... 37 5. APLICAȚII PRACTICE PE CINEMATOGRAFELE ACTUALE. ................................... 37 5.1. Modalități de intervenție pe cinematografe existente. Revitalizare functională. .. 37 Transformarea Cinematografului “Modern” Suceava în Centru Cultural ........................ 37 Consolidarea, extinderea și modernizarea cinematografului Favorit, S+P+3E+Et.tehnic, sector 6, Bucureşti ............................................................................................................ 41 Palatul de Cinema din Lucarno ........................................................................................ 45 5.2. Propunerea centrului de artă din Arhem. Revitalizare urbană ............................. 49 5.2.1 Cei patru finaliști pentru crearea noului centru de ArtA din Arhem. Aceeasi temă soluții diferite…………………………………………………………………………… 49 Propunerea echipei new-yorkeze, SO-IL.......................................................................... 51 „Clusterul de arte” propus de BIG .................................................................................... 53 Kengo Kuma prezintă „Centrul Civic” în Arhem ............................................................ 55 Architecţii NL, desemnaţi pentru proiectarea centrului de arte din Arhem ..................... 57 5.3 Cinematograful Modern – studiu de caz, program tip, trăsături asemănătoare. .. 59

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 5.3.1 Context –locativ, cultural și social .......................................................................... 59 5.3.2 Activități și tendințe culturale.................................................................................. 65 6. REZOLVARE LOCALĂ LA O PROBLEMA NAȚIONALĂ ........................................... 65 6.1 Concept și principii ...................................................................................................... 65 Mediul intern: ................................................................................................................... 65 Concluzii mediu intern : ................................................................................................... 67 Mediul extern:................................................................................................................... 67 Concluzii mediul extern: .................................................................................................. 69 Dacă nu se intervine: ........................................................................................................ 69 6.2 Model de urmat ............................................................................................................ 71 Viziune.............................................................................................................................. 71 Misiune ............................................................................................................................. 71 Program ............................................................................................................................ 71 7. CONCLUZII. Aplicabilitate studiului ................................................................................. 71 Elemente ce vor fi folosite în proiectul de arhitectură: ................................................... 72 8. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 73 8.1 CĂRȚI ........................................................................................................................... 73 8.2 STATISTICI ȘI LUCRĂRI DE CERCETARE: ...................................................... 74 8.3 ARTICOLE, EMISIUNI ȘI FILME (WEBOGRAFIE) :........................................ 74 8.3.1 CINEMATOGRAFIE ............................................................................................. 74 8.4 SURSĂ IMAGINI: ....................................................................................................... 75 9. ANEXE – ADENDDA ........................................................................................................ 78

5

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

PLAN DE IDEI Primul capitol are ca scop de a aduce la cunoștința cititorului, tema lucrării, premisele care-i stau ca suport, și ipotezele de lucru.

Capitolul doi își propune să lămurească modul în care omul preia și resimte informația din mediul extern, modalitățile ei de cunoaștere4 și mai cu seamă, căile prin care aceasta este percepută5.

Interesant este, că acest capitol dedicat unui mod primitiv de înțelegere, ce stă la baza lumii, va fi, după cum o arată tendințele din subcapitolul 4.4, o formă viitoare de comprehensiune6, a mediului intern și îndeosebi extern. Acestă modalitate de cunoaștere senzorială, a început să fie utilizat în lume, în cele mai moderne cinematografe și spatii culturale actuale, și viitoare.

Capitolul al treilea face o scurtă istorie a programului arhitectural pe care se intervine, având ca scop de a întelege de unde s-a plecat, unde s-a ajuns și de a învăța ce este de preluat in viitor din exemplele studiate. Acest capitol este premergător capitolului patru, care face o analiză detaliată a programului arhitectural, a situației actuale, cât și tendințelor viitoare de dezvoltare.

Capitolul patru tratează cinematograful ca program arhitectural, cât și mixt de funcțiuni, divizat în șase subcapitole. Primul dintre acestea, 4.1 face o scurtă descriere a modului în care cinematografele, din cauza schimbării societații, și-au pierdut valoarea de entităti independente, acestea fiind alipite complexelor de mari dimensiuni, multifuncționale.

Urmatoarele două subcapitole, 4.2 și 4.3 marchează tipurile de cinematografe, motivele dispariției, și scăderea interesului pentru acestea, atât la scară națională dar și internațională.

Subcapitolele 4.4, 4.5 și 4.6 tratează pe rând, tendintele cinematografelor de mâine, și cum putem proiecta spațiile, astfel încat sa fie capabile să susțină funcțiunile și activitățile viitoare, asemănările și diferențele dintre arhitectură și cinematografie, cât și elaborarea unui plan de acțiune.

Capitolul cinci este dedicat studiilor de caz și este alcătuit din trei parți Subcapitolul 5.1 cercetează cum se poate interveni pe un cinematograf existent, subcapitolul 5.2 prezintă propunerile câștigătoare ale concursului international pentru crearea centrului de arte și film, din Arhem, iar ultima parte, subcapitolul 5.3, este studiul de caz al proiectului de diplomă, o analiză de context.

Subcapitolul 5.1 contine trei proiecte, două realizate7 și unul la nivel de propunere8, sub forma unui studiu de fundamentare. Aceste trei proiecte sunt două naționale tratând Cunoasterea cognitivă si senzorială Modalitatile de perceție, bazate pe simțuri, adică o parte a cunoșterii senzoriale 6 COMPREHENSIÚNE s. f. 1. Capacitate de a pătrunde, de a înțelege ceva; înțelegere, pătrundere. 2. Conținut. [Pr.: -si-u-] – Din fr. compréhension, lat.comprehensio, -onis. Sursa: DEX 2009 7 Centrul cultural Suceava și Palatul de Cinema din Lucarno 8 Cinema Favorit 4 5

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT probleme locale, celălalt fiind internațional, realizat în Lucarno, Elveția, cu ocazia găzduirii festivalului de film.

Partea secundă, subcapitolul 5.2 conține cele patru proiecte finaliste, printre care și cel câștigator, la care se așteaptă începerea lucrărilor de construcție.

Subcapitolul 5.3 prezintă contextul cultural, local si istoric al sitului propus spre analiză cât și activitățile și tendințele locale. În urma introducerii și aproprierii trăsăturilor generale ale sitului, capitolul șase enuntă conceptul si principiile ce vor fi utilizate, viziunea generală, misiunea prin care va fi implementată cât și programul arhitectural.

Ultimul capitol, dedicat concluziilor, arată cum studiul de față s-a transmis proiectului și cum a fost aplicat.

1. INTRODUCERE Motivația zonei de cercetare Totul Tema aleasă de proiect, situl, programul şi direcțiile de cercetare, au ca germene pasiunea mea pentru imagini, cu accentul pus pe imaginile cinematografice, modul în care acestea sunt percepute și resimțite de privitor.

Importanţa spațiului public din orasul natal cu atributele acestuia, mă invita să-i intorc energia ce mi-a fost oferită, prin realizarea unui proiect în centrul său, printr-o intervenție pe o clădire marcantă pentru o periodă importantă din viața mea.

Premisa Situația contemporană a anului 2018 din Romania, având la bază evoluțiile și schimbările culturale, sociale, economice și politice din ultimii 29 de ani, pe plan national, care au dus la dezafectarea a peste 800 de cinematografe, generând fosile ale acestor obiecte arhitecturale, în zonele centrale ale orașelor.

Cât și contextul mondial în care există o atracție mare pentru filme și paradoxal o scădere a interesului pentru cinematografe, în care publicul și-a schimbat așteptările și dorește să primească beneficii suplimentare, care sa îl aducă din fața ecranului de acasă în sala cinematografului.

Ipoteze de lucru Reactivarea clădirilor, care găzduiesc fostele cinematografe împreună cu situl și contextul limitrof.

Reactivarea spațiului public pierdut, datorită dezafectării a numeroase clădiri culturale ce au avut funcțiunea de cinematograf.

7

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Intensificarea culturii urbane prin creșterea și reactivarea clădirilor de tip cultural.

Dezvoltarea nivelului economic și social, îmbunatăţind astfel stilul de viață în mediul urban prin construcția unor clădiri noi cât și extinderea celor existente, în zona centrală.

Creșterea memoriei locului prin reutilizarea mai multor clădiri existente.

Realizarea unui proiect pilot ale cărui principii să poată fi utilizate la scară națională, de aici și enunțul “rezolvare locală la o problema națională”.

Cum? Propunerea unui program (hibrid) de creștere a numărului de funcțiuni din cadrul fostelor cinematografe împreună cu regândirea țesutului învecinat și enunțarea unei strategii viitoare de dezvoltare, în parteneriat public privat.

De ce cinematograful?

Pentru a putea vorbi despre influența arhitecturii cinematografului asupra societății, apriori trebuie asimilate termene de arhitectură, cinematograf, influență și societate.

Tinând seama de intentiile arhitecturale de transformare a vechiului cinematograf Modern, intr-un centru multicultural care sa reactiveze parcursul pietonal, este mandatoriu sa intelegem termenele de centru, cultural cat si ce sensul celor doua compuse.

1.1 GLOSAR DE TERMENI ARHITECTURÁ vb. tr. a construi cu rigoare (o operă literară sau artistică).

ARHITECTÚRĂ s. f. Știința și arta

de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul,

caracterul, planul unei (sau unor) clădiri. ♦ Felul în care este construit sau alcătuit ceva; p. ext. aspectul

compozițional

al

unei

opere

artistice;

structură.

–

Din fr. architecture, lat. Architectura CINEMATOGRÁF, cinematografe, s. n. 1. Sală de spectacole destinat proiectării filmelor cinematografice în fața publicului spectator; cinema. 2.Cinematografie. – Din fr. cinématographe9 INFLUÉNȚĂ, influențe, s. f. 1. Acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând duce la schimbarea lor; înrâurire.

SOCIETÁTE, societăți, s. f. 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legați între ei prin anumite raporturi economice. ♦ Ansamblu unitar, sistem organizat de relațîi între oameni istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb; p. ext. sistem social.

[Pr.: -ci-e-] – Din fr. société, lat. societas, -atis10

9

DEX 2009 IDEM

10

9

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 01 – Percepție preponderend vizuală – stimuleaza simțul vederii- simbolizează trecerea din lumea fizică a oamenilor în cea a spiritelor. Detaliu11

11

Mormântul familiei Brion, realizat de Carlo Scapra în 1969

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT CULTURÁL, -Ă, culturali, -e, adj. Care aparține culturii (1), privitor la cultură, care ajută la răspândirea culturii. ◊ Cămin cultural = instituție de culturalizare, la sate, care organizează conferințe și spectacole artistice, popularizează cărți și reviste etc. – Din fr. culturel.

2. PERCEPŢII, SIMŢURI ȘI SIMBOLURI Ce corpul simte, mintea încearcă să întelegă.

Noi, oamenii că ființe centrat axate pe raționament, eșuăm adesea să înțelegem fenomene senzoriale, ce ne cuprind. Ce corpul simte și mintea nu înțelege, pentru noi este un non-sens. Se pare că această schimbare de percepere a mediului înconjurător, a avut loc o dată cu trecerea de la cultura orală, la cea scrisă, moment în care dominația perceperii auditive a cedat locul celei vizuale și “gândirea situațională a fost înlocuită de gândirea abstractă”12. Totuși, atunci când “senzația înlătura judecată”13 echilibrul intern al omului este zdruncinat.

2.1. Percepția în arte În epoca modernă, dominată de știință și tehnică, artele și-au pierdut forța și interesul pentru crearea de senzație și transmiterea emoției prin actul artistic, ci mai cu seamă caută să transmită mesaje destinate intelectului, prin abstractizare și conceptualizare. Această tendință, în defavoarea simțurilor, duce la dezvelirea obiectelor artistice de conținutul emoţional.14 2.1.1 Artistul, sensibilitatea și simțurile Sufletul şi psihologia.

Noțiunea de percepție asigură puntea comunicațională cu psihologia, în primul rând, fiind, grosso modo un proces psihic senzorial, apoi, cu filosofia, ca treaptă primă a cunoașterii și cu arta, ca trăsătură aparte a structurii sufletești, știindu-se că el, creatorul de frumos are o sensibilitate peste media semenilor, precum și un suflet antrenat, capabil de a emoționa și realiza artefacte generatoare de emoție.

Practic, psihologia și arta nu se concep în absența simțirii, receptării și a sentimentelor, iar lăcășul celor din urmă se găsește în suflet, capabil a anima viața.

De asemenea, nu-i de neglijat nici estetica, unde simțurile servesc drept instrument de apropriere, sesizare și măsurare a frumosului, căci tare greu i-ar mai fi unui artist cu deficențe la nivelul organelor de simț.

12

Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectură și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, P.45 Rudolf Arnheim, Artă și percepția vizuală. O psihologie a văzului creator, Editura Polirom- Ed. a 2-a. – Iași, 2011, P. 13 14 Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectură și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, P.60 13

11

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 02 – Artistul și sensibilitatea - Shelley15 compunând Prometeu descătuşat16 în băile de la Caracalla, Roma, pictată de Joseph Severn17, în 184518

Percy Bysshe Shelley (nascut pe 4August 1942 – decedat pe 8 Iulie 1822) a fost unul dintre cei mai importanti poeti englezi din perioada Romantica. Sursa: https://www.poetryfoundation.org/poets/percy-bysshe-shelley 16 Percy Bysshe Shelley- Prometeu Descatusat- Editura – Pentru Literatura, 1965, aparitia originala a avut loc in anul 1820 17 Pictor englez, nascut 7 Decembrie 1793 Londra – decedat 3 August 1879 Roma. Sursa: https://mydailyartdisplay.wordpress.com/2012/06/13/john-keats-by-joseph-severn/ 18 https://artuk.org/discover/artworks/shelley-composing-prometheus-unbound-in-the-baths-of-caracalla-159953 15

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Fie orb ori cu vederea scăzută pentru un pictor sau scriitor19, fie surd ca muzician20 sau cu probleme la un braț în situația unui sculptor, toate acestea fiind triste și indiscutabile părți ale realității.

Nu ne complacem în "desișul" ideatic perorând despre psihic, psihologie, căci nu ne găsim pe solul acestei discipline decât vremelnic și justificat până la o bornă. Precizez că germeni ai științei sufletului datează din Grecia antică, de pe vremea lui Platon21, Aristotel22 și chiar înaitea celor 2, a vorbit despre ea, înțeleptul Socrate23.

Un om cu suflet agreabil, artistul, nu aduce daune societății, dimpotrivă o poate destinde, îi redă zâmbetul. Etimologia însăşi a cuvântului "psihologie", denotă un termen compus din grecescul "psihe'=suflet şi "logos"=ştiinţă24.

Pentru a înţelege obiectele arhitecturale şi întreg spaţiul arhitectural este nevoie ca acestea să fie parcurse şi studiate cu atenţie.

Obiectele pe care le observăm au la bază generalizarea şi ordonarea fenomenelor.

Experienţa arhitecturală nu este reprezentata de imagini decalate in timp, fară lagatură între ele, ci mai de grabă, obiectele arhitecturale pot crea o inşiruire de senzaţii.

SIMȚURILE „Mâinile sunt ochii sculptorului”25 Simțul tactil al arhitectului îi va permite intelegerea formelor, texturi și materialelor.

Pipăitul zidurilor cu mâinile va conduce la estimarea calității și rugozității suprafețelor.

Simțul vizual este cel care aduce cele mai multe informații din mediul extern, de aceea de-a lungul ultimilor ani, a ajuns sa suprimeze celelalte simțuri.

Astfel, Juhani Pallasmaa26 critică hegemonia văzului, recunoscându-i meritele, dar plasând corpul în centrul lumii și militând pentru o experiență multisenzorială27, în care toate simțurile conlucrează pentru a întelege și apropria spațiul- înteles ca mediul exterior corpului.

Așadar, după cum vom vedea și în capitolele următoare, toate simțurile sunt importante și inseparabile.

Borges, de pildă, dicta cuiva gândurile și frazele-i unice; precum Beethoven 21 care acuza artiștii vremii că tulbură inimile și propunea localizarea lor la periferia statului ideal 22 autorul primei teorii științifice pe tema artei, numite Poetica 23 Enunțând conceptul de Kalokagathia. Cuvânt format din gr. Kalos (frumos) + Kaghatos (bine sau virtuos) reprezentând triada Frumos Bine și Adevăr. Conform VERA OLIVOVA, Kalokagathia – Idealul grec pentru personalitatea armonioasă, Charles University Prague, Czechoslovakia 24 https://www.sciencedaily.com/terms/psychology.htm cât și https://www.merriamwebster.com/dictionary/psychology 25 Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectură și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, București 2015, P. 93 26 Ibidem, PP. 21-64 27 Ibidem, PP. 69-78 19 20

13

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 03 – Senzația si percepția - simultan în aceeasi imagine se pot percepe două planuri diferite, atât ca pozitie cât și conținut. Una din imaginile percepute este cu doi barbați stând față în față, imaginea fiind de tipul portret, elevatie laterala. Cealalta, care rezultă din pozitiv suprapus pe negativ, alb pe negru este cu un future ce stă așezat pe sol cu aripile întinse.28

28

http://www.psychologydiscussion.net/essays/perception-essays/essay-on-perception-psychology/2947

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 2.1.2 Senzația si percepția Definiții: PERCÉPȚIE, percepții, s. f. 1. Proces psihic de cunoaștere senzorială, prin care obiectele și fenomenele sunt reflectate ca întregi; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere. ◊ Percepție extrasenzorială = telepatie…

– Din lat. perceptio, fr.perception.29 Dupa cum însăsi definiţia cuvantului ne spune, percepția este un proces psihic senzorial complex, alături de senzație şi reprezentare.30 În cadrul omului, psihologia definește două mari categorii de procese ale cunoașterii, având fiecare trei, respectiv patru instrumente și un proces reglatoriu având patru instrumente.

Cunoașterea senzorială si cognitivă: - procese psihice senzoriale:percepția, senzația si reprezentarea; - procese cognitive superioare: gândirea, limbajul, memoria si imaginația.

- procese reglatorii ale activitatii umane: motivația, afectivitatea, voința si deprinderile; Toate acestea crează sistemul personalității umane compus din : - sistemul psihic şi personalitatea umană; - caracterul şi temperamentul; - aptitudinile şi creativitatea;31 Toate aceste procese și sistemul personalității umane sunt studiate de știința numită psihologie. Aceasta are ca domeniu de activitate cunoașterea sufletului, proveniența cuvântului fiind de origine greacă alcătuit din „psiho” (psychè) — suflet şi „logos” — cunoaştere32.

Obiectul psihologiei este cunoașterea sau fenomenele cunoașterii iar „domeniul psihologiei ţine de acele relaţii şi fenomene în care există sau funcţionează informaţia”33.

Suntem ceea ce simțim, iar asta poate fi tradus prin sistemul care pune în mișcare emoțiile, transformându-le în acțiuni, acțiuni care devin treptat rezultate, prin ancorare în timp, iar tot mai des suntem asociați cu ceea ce avem, nu după ceea ce suntem și putem deveni.34 OM= Emotii => Actiuni => Rezultate = OM. Asadar totul este o buclă, in care ceea ce simțim, ne definește viața intr-o masura mai mare decat ne așteptăm.

29

Dex 2009 Conf.univ.dr.Adriana Neacsu- Phihologie Generala- suport curs- facultatea de Filozofie Anul I, PP.2-91 31 Idem 32 Idem 33 Idem 34 T.Harv Eker –Secretele mintii de milionar, ideea generală a cărții 30

15

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 04 – Percepție multisezorială, predominant tactică, datorită utilizarii texturilor și materialelor brute, împreuna cu amenajarea peisagistică, care transmit un sentiment de angoasă. Arhitectul35 utilizează betonul apartent, cărămida netencuită și apa care parcă invadează clădirea, tocmai pentru a transmite sentimentul de nesiguranță

pe care ti-l

provoacă gândul morții36.

Carlo Scarpa născut in Venetia 2 iunie, 1906 – decedat 28 noiembrie, 1978, este un recunoscut arhitect italian ce a utilizat cu maietrie materialele și lumina in proiectele sale de arhitectură 36 Mormântul familiei Brion, realizat de Carlo Scarpa, în 1969 https://www.atlasobscura.com/places/brion-tomb https://www.archdaily.com/638534/spotlight-carlo-scarpa 35

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 2.2 Percepția în arhitectură După cum se cunoaşte, percepţia în arhitectură, în perioada contemporană 37, este dominată masiv de percepția vizuală, aceasta suprimând

restul de simțuri. Acest fapt

justificat de știință, care ne arată că ochiul conține 800 000 de fibre nervoase, depășind cu mult celălalte organe de simţ, împreună cu modul de gândire axat pe privire duce la o sărăcire a experiențelor multisenzoriale, cât și o detasare a corpului față de celălalte simţuri. 38 Conform lui Juhani Pallasma, care critică hegemonia văzului și susține că ochii ne îndepărtează, în timp ce pielea ne apropie, ea fiind învelișul exterior dintre corp și lume, percepția în arhitectură trebui să fie una de tip multisenzorial, în care toate simțurile colaborează și aduc informații despre mediul exterior, având la bază corpul omenesc situat în centrul lumii.39 De aceea, în opinia mea, trebuie să urmărim în proiectul de arhitectură, deschiderea fațadelor către oraș ca un învelis ce separă dar și unește mediul interior al cinematografului cu exteriorul, dedicat piațetei. Dar și a funcțiunilor propuse, împreună cu foaierul, care să prelungească parcursul pietonal existent.

2.2.1 Percepția spațiului “Experiența artei dă naștere unui transfer neobișnuit: îmi împrumut emoțiile și asocierile spațiului, iar spațiul îmi împrumută aura să care îmi atrage și emancipează percepțiile și gândurile” 40.

Spaţiul prin natura sa, în legătură directă cu omul, este o sursă infinită de informaţii și sentimente cu caracater personal şi public.

Spațiul construit în care trăim se aseamănă cu o bibliotecă ce înmagazinează trăiri, este fizică, fiind realitatea imediată, imaginară, un spațiu interior al minții noastre, dar și ceva existent, aflat în trecut ce stă păstrat în mintea noastră – aici vorbim de memorie.

Acest spațiu, indiferent unde s-ar afla el, poate fi un spațiu perceput prin toate formele de experiențe senzorile, cuplate, sau individual resimțite, în funcție de caz.

Există spații ale mirosului, în care nu reținem informații despre cum arată sau ce texturi are, dar știm precis cum ne încântă olfactiv casa părintească în perioada sărbătorilor, mirosul resimțit al grâului încolțit și ierbii proaspăt ieșite din zăpadă.41

37

Anul in care a fost scrisa lucrarea, 2018 Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectură și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, P.68 39 Ibidem, PP. 69-78 40 Ibidem, P. 24 41 Ibidem, P 90-96 38

17

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 05 – Prima proiecție de film prezentată publicului, de catre fratii Lumiere, 1885, Franța. Muncitorii părăsind Fabrica din Lyon.43

Fig. 06 –Una dintre fotografiile surprinse de Eadweard Muybridge, din timpul cursei de cai.44

43

https://www.thevintagenews.com/2016/06/20/behold-king-cats-videos-filmed-1894-beats-cat-videos-everseen/ și https://www.youtube.com/watch?v=BO0EkMKfgJI 44 Apartinad Institutului britanic de film, Londra

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT O altă modalitate de perceptie a spaţiului este întelegerea haptică45, prin utilizarea simţului muscular. O astfel de înţelegere era mult mai des întâlnită în trecut, atunci când oamenii percepeau spaţiul după dimensiunea lor, îl concepeau utilizând proporţia corpului omenesc.

“Privim, atingem, ascultăm și măsurăm lumea cu întreaga noastră experiență corporală, iar lumea experiențială se organizează și se articulează în jurul corpului.”46 Așadar, toate aceste spații, fizice, imaginare și spații ale memoriei sunt percepute prin corelarea și conlucrarea tuturor simțurilor umane, având corpul în centrul lumii și lumea în jurul acestuia. Astfel arhitectura are rolul de-a crea spațiul fizic, a-i oferi o sursă imaginației de la care să se inspire și de a pastra viu, in interiorul nostru, spațiul memoriei47.

3. SPAŢIUL CINEMATOGRAFIC. UN STUDIU DE LA AMATOR LA CINEFIL Deși istoria filmului începe în majoritatea cărților de specialitate cu anul 1895, atunci când au fost proiectate pentru prima dată unui public mai mare de o persoană, cadre de imagini între 10 și 50 de secunde de către frații Lumière- numite Muncitorii părăsind Fabrica din Lyon, se pot observa încercări de realizare a filmelor cu mult înainte48.

3.1. O scurtă istorie. Ce am învățat din ea?

Conform enciclopediei britanice49, care dedică un capitol important istoriei imaginilor în mișcare sau mai comun spuse filme, de la origini până în prezent, primii ani ai imaginilor, înaintea fotografiei (înaintașa sa) cât și a cinematografiei - dar departe de cum o știm noi astăzi, încep în secolul XIX, mai precis la începutul aniilor 1830 odată cu aflarea fenomenului optic numit persistența vizuală, cât și a mișcării aparente- numită fenomenul fi50.

Primele aparate care puneau imagini in miscare au fost fenakitoscopul in 1832 şi turbina rotativă numită zoetropul (the zoetrope), în 1834.

Următoarea provocare în arta fotografică precursoare a cinematografiei, reprezenta obținerea de instantanee a întâmplărilor dinamice din viață contemporană a anilor 30-80 ai sec. al-XIX-lea, iar acest lucru a fost posibil reducând timpul de expunere de la o oră, la o sutime, până în final la o miime de secundă, timp atins în 1870. În anul 1877 au fost întinse sârmele de acționare a obloanelor a 12 camere întinse pe toată lungimea cursei de cai din Sacramento, SUA, astfel, fiind realizat primul instantaneu 45 HÁPTIC, -Ă adj. referitor la simțul tactil, la palpație. (< fr. haptique) Sursa: MDN '00 (2000) 46 Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectură și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, P.105 47 A nu se confunda cu memoria spațiului, care un concept diferit, fiind privit ca o trăsătura a spațiului fizic.

48 https://www.thoughtco.com/history-of-motion-picture-4082865 49 Robert Sklar, David A. Cook -History of the motion picture, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA, 11.10.2017 50 Ian P. Howard- Movement perception, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA

19

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 07 - Kinetograful, camera de filmat dezvoltată de William Kennedy, Laurie Dickson și Thomas Alva Edison în 1888.53

Fig.08- Creșterea producției de filme din perioada modernă, la nivel mondial.

Statistică 2005-2013.54

Aparținând Departamentului Interior al Serviciilor nationale de parc, situl istorc național Edison, SUA https://www.britannica.com/art/history-of-the-motion-picture#ref507893 54 UNESCO, Institutul pentru statistică -Diversitatea și industria filmului, și analiza sondajului UIS 2014 privind statisticile filmului de lung metraj, martie 2016, P.8 53

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT din istorie cât și primul cadru de imagini puse ulterior în opera care simula cursa.55 În 1877 Tomas Alva Edison a inventat aparatul de fotografiat, iar împreună cu tânărul asistent de laborator Dickson, având la baza lucrările lui Muybridge și ale lui lui Muybridge i ale lui Marey56 au inventat Kinetograful, la 15m de film celuloid57 cu 40 de cadre pe secundă.

Datorită alegerii lui Edison, de a nu își patenta internațional noua invenție din 1891, Kinetoscopul, o versiune îmbunătățită a kinetografului din 1888, a fost copiată, îmbunătățită departe de invenția originară în America, în toată Europa, iar la Paris a avut loc o expoziție ce a stat la baza inspirației frațiilor Lumiere, Auguste și Louis.

Aceștia au realizat prima demonstrație comercială pe 28 decembrie 1885, a unui scurt metraj, în urma inventării primei camere, care filma și proiecta cu 16 cadre pe secundă, numită cinematograf58.

Ce am învatat din ea?

Așadar, pornind de la primele încercări de capturare a imaginilor în mișcare, care surprind cursa de cai din Sacramento, urmate de demonstrația fraților Lumiere, de la sfârșit de secol XXI, cât și secolul XX care a beneficiat de evoluții semnificative în industria cinematografică și de o creștere a cinematografelor în lume, am fi tentați să credem că cinematografia este pe un trend de creștere. Nimic mai greșit, deși domeniul a crescut 59, se pare că ultimii ani au adus o scădere a interesului publicului pentru cinematografe60, cel puțin așa cum le știam până astăzi, iar tendința viitoare este de continuă scădere.

Deci cinematografia, cât și cinematografele trebuie să cântărească bine următorii pași, să consulte publicul și să se gândească serios la o schimbare masivă de abordare.

Proiectarea în aer liber, pe pereții clădirilor ca la începuturile cinematografiei, reactivarea funcțiunilor care să anime străzile sau complexificarea funcțiunilor adiacente cinematografelor, pot fi o serie de soluții de luat în seamă.

Astfel, am învățat că, asemeni oricărui curent artistic nou, acesta prezintă de la începuturile sale o tendință de creștere, una de stagnare și un declin, care atrage după sine, o reformă la nivelul acestuia, care să îl revitalizeze.

55

Idem nota 49 Fizician francez care a realizat pentru prima data o serie de instantanee imposibil de vazut de catre ochiul uman cu un singur aparat, in 1882. Acesta a inventat aparatul cronofotografic care poate surprinde 12 instantanee pe secunda.

57 Ideea folosirii materialului celuloid a fost dezvoltata de ministru episcopal Hannibal Goodwin ca baza pentru emulsiile folografice impreuna cu inventatorul George Eastman care a fabricat rola de film celuloida in 1889, conform Enciclopediei Britanice – a se vedea note anterioare.

58 Cinématographe - https://www.britannica.com/technology/Cinematographe 59 A se vedea imaginea 08 60 A se vedea figura 09 56

21

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig 09 –Prezența în cinematografe din 2000 pâna în 2014 și trendul de scădere.

Fig. 10– Rolul imaginilor în cinematografie -Scena “Pașii Odessei“, din filmul Bătalia Potemkin, 1925, în regia lui Sergey Eisenstein.61 61

Imaginea 11 din https://www.britannica.com/art/history-of-the-motion-picture#ref507893

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

3.2 Rolul imaginilor în arta cinematografică Imaginea filmului, cea care ne rămâne în memorie, poate fi o imagine, cea de pe afișele publicitare, un stop cadru, care ne rămâne inconștient în minte sau cadre multiple de imagini care alcătuiesc o scenă.

Toate acestea, reprezentând ideea filmului, sau firul poveștii sunt amintirile noastre vii pe care le purtăm cu noi și le povestim mai departe, care alcătuiesc realatia noastră cu filmul și experiența senzorială trăită prin acesta.

Deși privitori detașați față de acțiunea filmului, odată sfârșit, filmul ne oferă experiența lui, devine parte integrată și contribuie în parte, în bine sau rău, la dezvoltarea noastră.

Datorită transmiterii mesajului către public, predominând pe cale vizuală, imaginile în arta cinematografică sunt axa de pornire a filmului, cât și cea de încheiere.

4. PROGRAMUL ARHITECTURAL – CINEMATOGRAFE ŞI MIXT DE FUNCŢIUNI 4.1 Ce a fost și ce este, analiză de context Odată cu începutul sec. XXI și cu apariția complexelor multifuncționale - de mari dimensiuni, în care se reunesc programe de arhitectură diferite, restaurante, cafenele, spații recreative și distractive- patinoar, îmbinate cu comerț, la care se alipesc și funcțiuni culturale - cinematografele și-au pierdut forța propriu zisă și au devenit parte din ansamblu.

“Există mai multe moduri de a face filme ca Jean Renoir și Robert Bresson, care fac muzică.

Ca şi Serghei Eisenstein, care pictează. Stroheim, care a scris romane vorbite în zilele filmului tăcut,ca şi Alain Resnais, care sculptează, ca Socrate - vreau să spun Rossellini, care creează filosofia. Cinema, cu alte cuvinte, poate fi tot în același timp, judecător și litigent62.

4.2 Identificarea tipologiilor Deși în secolul trecut cinematografele cât și centrele culturale sporeau la nivelul țării noastre, începând cu schimbarea regimului politic, din 1989 și continuând cu schimbarea tendințelor la nivel mondial, cinematografele din țară au fost, rând pe rând închise.

Ca tipologii, la nivelul țării, am identificat cinematografe independente pe lot, majoritatea dintre acestea fiind situate în poziții privilegiate în cadrul orașelor, adesea situate în zona centrală, cinematografe la parterul locuințelor colective și mai nou, odată cu trecerea la capitalism, cinematografe adosate mall-urilor.

Fotografie realizată de Goskino, apartinând Muzeului de artă modernă și film, New York jean-luc godard – nascut francez- elevetian – director de film, regizor si critic de film..

62

23

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 11 – Depozitul de filme din Cluj, spațiu părăsit și role de film distruse.

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Conform Mariei Bikfalvi63, președintele sindicatului România Film, vorbind despre situația cinematografelor din țară cu accentul pus pe București, în ancheta realizată de site-ul de publicații și știri despre București, înainte de 1989 în țară existau 874 de cinematografe funţionale aparținând RADEF64din care mai sunt funcționale 29 și 161 închiriate. Iar la nivelul capitalei, potrivit sursei citate, mai rămăseseră 5 cinematografe din 87 în proprietatea RADEF*: Cinema Patria, Cinema Scala, Cinema Europa, Cinema Corso, Cinema Gloria65.

Din 2013 până în prezent au fost închise două din cele 5 cinematografe aflate în patrimoniul RADEF, respectiv Cinema Patria și Cinema Scala, iar Cinematograful Gloria a fost predat Primăriei Sectorului 3, Cinematograful Corso a fost predat Uniunii Cineastilor din RomâniaUCIN, iar cinematograful Europa are sechestru asigurător pus din cauza datoriilor la buget, fiind în executare silită66.

Cinema Patria, cu o capacitate de 1014 locuri în anul 2015, în urmă promulgării legii care interzice activitățile în clădiri cu risc seismic67, a fost închis, clădirea fiind încadrată în gradul 2 de risc. Cinema Scala a fost inchis începand cu data de 9 mai 2016, conform Maria Bikfalvi.68 Țin să menționez că pe site-ul România Film, la data la care această lucrare a fost scrisă**, sunt prezentate doar 16 cinematografe funcţionale la nivelul țării, din care unul singur este din București- Cinema Europa, situat pe Calea Moșilor, nr. 127, sectorul 2, având o capacitate de 274 de locuri69.

Dacă în 1913 în București existau aproximativ 40 de săli cu destinația de cinematograf sau săli multifunţionale – teatru, film, spectacole, la finalul anului 1990, potrivit Institutului de Statistică, capitala își crescuse numărul de săli funcționale de cinema până la 77, toate aflându-se în proprietatea statului70. În 2011, conform site-ului ProCinema, în București sunt active 20 de obiective în care se pot vedea filme, cu o capacitate totală de 20 000 locuri, iar printre primele 3 poziții, după preferințele publicului, sunt sala Samsung Imax, situată pe Bulevardul Vasile Milea nr.4 în cadrul complexului AFI Palace Cotroceni, cu o capacitate de 384 de locuri, urmată de Sala Andreea Bujor –Ce s-a ales de fostele cinematografe din Bucureşti: cluburi de manele sau de fițe, paragină, B365.ro, 26 Ianuarie 2013 - 09:53 64 Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor *La inceputul anului 2013 cand a fost scris articolul 65 Idem 20 66 Articol nesemnat, Cinema Scala din Bucuresti s-a inchis, Metropotam- Cinematografe-Scala, 9 mai 2016 67 Patricia Marinescu,Cinematograful Patria din Bucureşti a fost închis. Lider de sindicat: Oamenii au probleme şi nimănui nu-i pasă, Mediafax, Cultura-Media, Bucuresti 4 Dec. 2015 68 Idem nota 24 69 Conform site Romnia Film ** Decembrie 2017 70 http://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ 63

25

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 12 – Facilitarea vizionării filmelor de acasă, în premieră. NETFLIX

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Studio de pe Bulevardul Magheru nr. 29, cu o capacitate de 370 de locuri, iar pe locul trei în preferințele cinefililor este locația din strada Uranus 144, numită și E-Uranus, care deține un ecran în aer liber și o capacitate de 200 de persoane.71 În present, în capitală se găsesc 40 de spaţii funcţionale cu destinaţia de cinematograf72.

Din perspectiva capacității numărului de persoane, cel mai mare loc în care poți vedea filme este Complexul AFI Palace Cotroceni de pe Bulevardul mai sus menționat, dispunând de 20 de săli de cinema cu o capacitate totală de 3850 delocuri.73 4.3 Motivele dispariției 4.3.1. Contextul internațional Deşi funcţionază de mai bine de 120 de ani, perioada în care s-au vândut miliarde de bilete la spectacolele de film74, situaţia cinematografelor şi industria filmului pe plan internaţional suferă o accelerată cădere şi depreciere şi necesită regândirea formei actuale de difuzare a filmelor în cinematografe.

Motivele acestei crize sunt date de ușurința cu care avem acces, în propriul living sau dormitor, la cele mai recente filme, pe ecrane din ce în ce mai mari, capabile a transmite imagini în două sau trei dimensiuni, cu sunet uniform distribuit de sistemele noastre sonore cu efecte speciale.

Motivul principal pentru care oamenii se duc la cinematograf să vadă filme, nu este legat de atmosfera creată de cinematografe, ecranul imens sau starea creată, ci șansa de a vedea filmele în premieră, înaintea altora75.

Oportunitatea de a vedea filmele în premieră, oferită doar de cinematograf, în prezentul şi în viitorul apropiat este pe cale de dispariţie. Conform multiplelor studii de piaţă76, cât şi exemplului cu Netflix77, care oferă servicii de distribuire a filmelor la cerere, cât și acordul companiilor de filme de a distribui filme în premieră către rețele de televiziune, va lua cinematografelor singurul lor atu în fața vizionării filmelor preferate de acasă.

71

http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html http://metropotam.ro/cinematografe-din-Bucuresti-Romania/ 73 http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html 74 Conform https://mashable.com/2017/04/04/movies-theaters-dying-cinemacon-pvod/#0z4Zg9X3FPql 75 Idem 76 Idem 77 Netflix, Inc. este o companie americană, care se ocupă cu distribuirea și producția de filme. A fost fondată în 72

anul 1997 de Reed Hastings și Marc Randolph, cu sediul actual în Los Gatos, California.

Pe data de 6 ianuarie 2016, compania a intrat pe piața de streaming video on demand online din România, Republica Moldova și alte 128 de state și teritorii. Pe piața română a intrat în competiție cu HBO GO și serviciile locale Seenow, Voyo și Digi Play.

27

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT De asemenea, într-un articol publicat în octombrie 201678, criza cinematografelor a fost resimţită, în așa fel încât în 2014 s-a înregistrat cea mai scăzută audienţă în cinematografe din ultimii 20 de ani ( perioada 1994-2014) .

Nici după 2014 tredul de scadere a publicului în cinematografe, nu și-a schimbat direcția, ba chiar s-a accentuat, în 2017 înregistrandu-se cea mai scăzută audiența din ultimii 24 de ani, iar tendințele pentru 2018 par a fi mai rele.79 4.3.2. Contextul național Povestea cinematografului are la bază inventarea sa de către Fraţii Lumiere, urmând să fie facut celebru de actorii şi regizorii români, perioada comunistă folosindu-l pentru propagandă, iar autorităţile post-decembriste facându-l pierdut.

Pe 1 august 1991, prin HG 530, i-a nastere regia autonomă, RADEF, care administrează toate sălile de cinema80. Legea nr. 772/2008 transferă toate cinematografele către consiliile locale.

Informatiile web arată că acestea încep să fie închiriate privaţilor, devenind spații cu functiuni comerciale.

O parte din cinematografele bucureștene au fost închiriate pe metru pătrat şi adăpostesc studiourile televiziunilor, altele, depozite pentru mobilă, cum este Cinema Bucureşti81 cît și cluburi de noapte.

Dacă în orașele mari, au fost înlocuite cu diverse spaţii, în oraşele mici, acestea au fost încredințate autorităţilor locale şi nu au nicio funcţionalitate.

La nivel naţional, putem vorbi şi de cauza extinderii mall-urilor şi, implicit a multiplexului cinema.

4.4 Trend şi tendinţe în cinematografe. Perspective viitoare Pentru a combate trendul de scădere a publicului în cinematografe, se încearcă diverse metode de recâștigare și întoarcerea acestuia, astfel, în prezent au apărut diverse forme de servicii, oferite de cinematografe, care să înlocuiască experiența resimțită acasă. Printre beneficiile în trend, se numără oferirea de săli private cu un număr restrâns de locuri, în care beneficiarii pot veni cu colegii de muncă sau cu clienți pentru a le oferi o experenţă unică și, totodată, intimă de vizionare a filmelor.

78

http://businessjournalism.org/2016/10/4-new-movie-theater-trends/

Prezența la film a înregistrat cea mai scăzuta medie din ultimii 24 de ani, iar în 2018 va fi mai rău, de Dan Seitz, 18.01.2018 (https://uproxx.com/movies/movie-theater-attendance-2017/) 80 http://www.romaniafilm.ro/despre-noi 81 https://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ 79

29

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 13 – Fondatorul și administratorul iPic, Hamid Hashemi în propriul cinema.82

Fig. 14 – Ecranul de 40m83 lațime prezintă filmele BBC despre Pamant editate pentru Orbi.84

82

https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actually-delicious/ 131 ft.

84 https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 83

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Un astfel de serviciu este oferit de lanțul de multiplexuri HarkinsTheatres85, oferind un spaţiu numit Pavilionul ce se află în Brooklyn, New York.

Un alt tip de servicii în trend oferite de cinematografele actuale sunt serviciile de tip premium, în care alături de film, primești o masă completă, un cocktails făcut manual, un ospătar și cineva responsabil care îți va aduce băutura și mâncarea fără că tu să fii nevoit să te ridici de pe scaun.

Un astfel de exemplu este iPic, un cinemaograf de tipul serviţi masa înauntru 86, în sudul strazii Seaport, in New York, conform nypost87.

O altă modalitate prin care cinematografele încearca să işi recâştige publicul pierdut, este oferirea unei experienţe unice, prin sisteme noi de difuzare oferite de IMAX, împreună cu Nagi88, capabile să integreze tehnologia ultra HD (4K)89, capabilă să reproducă imagini mult mai clare şi mai luminoase ca tehnologia 3-D.90 Un alt tip de de experiență și probabil cel mai modern și la început dintre acestea este transmiterea de către cinematografe a experiențelor senzoriale91, în care spectatorul devine parte a scenei, absorbind şi simţind trăirile scenei. Orbi92, un cinematograf experimentatal realizat în Yokohama, Japonia, oferă spectatorilor şansa de a simţi, mirosi, auzi şi atinge – experienţe proiectate într-o lume reală.93 Regizorul Andrei Severny, ne spune ca Orbi este capabil să livreze „iluzia completă a apartenenţei la film”94. „Fuzionarea lumilor reale și proiectate va produce o experiență perfectă - o iluzie completă de a face parte dintr-un film. Teatrul de film al viitorului va fi în mintea ta.

Tocmai începem să învățăm și să înțelegem cum să controlăm, să manipulăm și să împărtășim percepțiile vizuale și auditive.”

Corporația IMAX împreună cu ODEON și cu UCI Cinemas, anunțau că până la finalul anului 2016 vor lansa un proiect pilot, realizând primul centru IMAX VR-cu realitate virtuală, în Europa, localizat in Manchester, Anglia.95

85

Idem 41 dine-in Cinema 87 https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actually-delicious/ 88 Un sistem care combina formatele noilor filme cu tehnologia de proiectie 89 Rezoluție foarte inaltă 90 http://businessjournalism.org/2016/10/4-new-movie-theater-trends/ 91 https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 92 http://www.bbc.co.uk/mediacentre/worldwide/190813orbi.html 93 https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 94 Idem 95 https://haptic.al/imax-odeon-virtual-reality-cinema-d03074dd5676 In prezent, exista 7 astfel de centre impreuna cu cel din Manchester: in Bangkok, unul in Los Angeles, Shanghai, in Toronto si doua in Manhatan, New York. 95 https://imaxvr.imax.com/ 86

in

31

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.15 – Arhitectură – una din cele patru săli ale complexului - Light House Cinema, realizată de DTA Architects in Dublin, Irlanda96

Fig.16– Cinematografie – IMAX Deși estimările nu au fost corecte, totuși la finalul anului 2017, în data de 23 noiembrie a avut loc deschirerea oficială a centrului din Manchester.97

96

https://archide.wordpress.com/2008/11/20/light-house-cinema-by-dta-architects-in-dublin-ireland/ http://www.theartsshelf.com/2017/11/23/europes-first-imax-vr-experience-centre-opens-at-intu-traffordcentre-odeon/ 97

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 4.5 Arhitectură vs. Cinematografie – asemănări și diferențe Asemeni Arhitecturii care se diferențiază de artele vizuale prin ultilizarea mai multor dimensiuni, mișcare și timp, mult prea necesare parcursului arhitectural, așa și arta cinematografică se disociază de artele vizuale tradiționale utilizând încă de la începuturile ei dimensiunile menționate, la care se adaugă dimensiunea sonoră, la scurt timp după apariţia filmului mut.

Datorită

utilizării

mai

multor

elemente

artistice decât

artele

precedente, cinematografia asemeni arhitecturii98, subordonează alte dimensiuni artistice99, și prezintă complexitatea artelor în formă desăvârșită, contopită cu tehnologia la apogeul său.

Cele două arte sunt înfrățite și în strânsă legătură, ba chiar cinematografia nu poate exista fără arhitectură.

O altă asemănare foarte puternică , dată atât de spațiul efectiv cât și de spațiul imaginar, este prezența spațiului interior100 al arhitecturii manifestat fizic și a spaţiului interior al filmului – și aici nu mă refer la spațiul temporal și locativ al acțiunii, ci la transmiterea sentimentelor personajelor, la emoția interioară a acestora, cât și la gândurile lor adesea arătate ca un spațiu descris de dimeniuni și culori, pentru că el este un spațiu intim de reflectare al actantului piesei.

Deși în ambele arte povestea narativă este dată de parcursul temporal al imaginii, arta cinematografică are un timp prestabilit, un ritm și o succesiune impusă de regizor la care publicul nu are acces, în schimb, în parcursul arhitectural, atât interior cât și exterior, privitorul devine actor, regizor și scenarist, el impunând ritmul parcursului, viteza, sensul imaginilor și timpul petrecut, iar rolul arhitectului este doar de a crea cadrul, scenografia, piesa rămânând deschisă și modificabilă de către privitor; Asemeni unui actor care ajunge prima dată pe o scenă, nu știe scenariul și nici replicile și își face propriul exercițiu de imaginație fără a avea neapărat experiență și cunoștințe în domeniu, la care să se poată raporta!

Trăirea dată în ambele cazuri necesită o diegeza101, o succesiune logică sau mai puțin de cadre de imagini și sentimente ce se succed pe toată durata piesei, respectiv parcursului arhitectural.

ambele fiind arte de sinteză, care implică și tot ce ține de spectrul vizual și de muzică 100 Difererenta pe care pune accent Bruno Zvevi în „Cum să întelegem arhitectura”, intre arhitectură si restul artelor vizuale, Editura Tehnică, 1969, București 101 DIEGÉZĂ s.f. (Rar) Povestire, narațiune consecutivă; expunere. [Pron. di-e-. / < germ. Diegese].

98 99

33

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

Asemeni artei teatrale, care este suportul artei cinematografice alături de arta fotografică, utilizarea ritmului este dată în strânsă legătură cu acțiunea narativă a piesei și absolut dependente și pragmatic ancorate în unitatea temporală, de timpul interior al piesei cât și cel la care are loc, spre deosebire de arhitectură la care ritmul este dat de elemente plastice- lumină, culoare, număr elemente etc.

Odată impregnată pelicula de film cu actul narativ, având subordonate emoțiile, trăirile și sentimentele (transmise de actori) date de succesiunea evenimentelor, aceasta este capabilă să le reproducă la infinit, unui public nou, fără a pierde un gram din esența filmului și fără a adăuga noi elemente.

Spre deosebire de arhitectură, care, deși umblă triumfătoare cu caracterul de perenitate în baza definiției – odată cu trecerea timpului se schimbă, capătă patina vremii, înmagazinează istorie, fiind martoră a evenimentelor urbane, îmbătrânind odată cu acestea, schimbându-și constant aspectul, așadar, modificând constant mesajul transmis.

Acest lucru, in funcție de caz, este o calitate a arhitecturii, de a avea capacitatea de a se schimba odata cu timpul și cu societatea.

Efecte și emoții urmărite. În obținerea emoțiilor publicului de-a lungul timpului, in cinematografie s-au folosit diverse tehnici, precum manipularea dimensiunilor - cea temporală având cadre mai lungi și mai scurte, care pun accentul pe sentimental, (căutat pentru a fi transmis prin și de la ecran), manipularea imaginilor, a gros planului și prim planului, arătând ritmat scena de ansamblu, dar și detalii din cadrul ei.

Timpul efectiv al rezultatului unei arte vizuale plastice, cu timpul sau timpii relativ al acțiunii tabloului, nu sunt într-o formă de legătură, dar spre deosebire de fotografie care stochează103 doar o informație temporală – un timp relativ al acțiunii petrecute în fotografieea fiind un instantaneu, spre deosebire de tablouri, care pot prezenta simultan timpi și acțiuni multiple închise în aceeaşi ramă, fără neapărată legătură între ei.

103 STOCÁ, stochez, vb. I. Tranz. A depozita un bun în stoc, a crea un stoc. – Din fr. stocker.sursa: DEX '09 (2009)

35

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.17- Cinematograful Modern din Suceava înainte de a fi reabilitat si extins

Fig.18-Centrul cultural din Suceava, după intervenție

Fig.19- Secțiune, propunere

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 4.6. Ce este de făcut?

Plecând de la ipoteza că cinematografele independente pe lot nu mai pot funcționa corespunzator, rezulta necesitatea complexificării funcțiunilor programului arhitectural, adaptate la scara locului, prin adosarea de spaţii multifuncționale, creșterea relației spaţiu public propriu-zis104 cu spațiu public semiprivat105 – foaierul și spațiile

de la parterul

cinematografelor.

Un al doilea argument asemănător ca importanţă este necesitatea ca aceste spații culturale, foste cinematografe, dispărute în țesutul urban, să aibă susținerea masivă a contextului locativ limitrof, astfel încât, împreună, obiectul arhitectural

propus spre

regândire și vecinătatea, conlucrând la ridicarea zonei pe plan cultural și arhitectural, să prospere.

Așadar trebuie propusă o strategie de reactivarea a obictului arhitectural impreuna cu vecinătatea, adesea chiar regândirea completa a acesteia si propunerea unui șcenariu de dezvoltare viitor, care să tină cont de nevoile noi ale orasului si ale cetatenilor.

5. APLICAȚII PRACTICE PE CINEMATOGRAFELE ACTUALE. Folosință și utilizare. De la abstract la concret 5.1. Modalități de intervenție pe cinematografe existente. Revitalizare functională.

Studii de caz: a) Consolidare, extindere și modernizare cinematograf Favorit, S+P+3E+et. tehnic, sector 6, București; b) Tansformarea cinematografului “Modern” Suceava în centru cultural; c) Palazzo del Cinema di Locarno, Elveția; Transformarea Cinematografului “Modern” Suceava în Centru Cultural Arhitecţi: Constantin Gorcea, Viorica Sârghi, Ioan Doinel Spineanu, Constantin Stroescu, Carmen Mariana Zorin Localizare: România, jud. Suceava, Suceava Indicatori Propuşi: RH: D+P+3E; Sd: 2550 m2 ; Su:1930,75 m2 ; POT: 64,7 %; CUT: 1,9 Similar în multiple planuri, atât amplasarea sitului în cadrul orașului, omonimia numelui, starea clădirii cât și contextul urban, fostul Cinema Modern din Suceava, reprezintă 104 105

Spatiu exterior Spatiu interior

37

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 20- Amplament Centru cultural din Suceava- capăt de perspectivă în intersecție

Fig.21 - Axonometrie Cinematograful Modern din Suceava cu propunerea de extindere și supraînăltare

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT o sursă foarte bogată de informații, principii și direcții de dezvoltare, ce pot fi preluate în transformarea Cinematografului Modern din Roșiorii de Vede.

Amplasat în zona centrală a orașului Suceava, de-a lungul unui parcurs pietonal, clădirea fostului Cinematograf Modern, actual Centru Cultural Suceava, beneficiază de situarea la răscrucea a 4 drumuri cu grad mare de importanţă la nivelul orașului, asemănător omonimului din Roșiorii de Vede.

O altă caracteristică ce ţine de amplsament, similară obiectului arhitectural propus pentru studiu, este faptul că, clădirea din Suceava este capăt de perspectivă din strada Nicolae Bălcescu - stradă ce leagă centrul de drumul european E85- numit strada Ana Ipătescu.

Din punct de vedere arhitectural, după spusele autorului106, clădirea este inaugurată în 1958, cu 10 ani înaintea cinematografului din Rosiorii de Vede, care a fost realizat în anul 1968, fiind realizate în aceeași perioadă arhitecturală de avânt socialist, este construită în stil neoclasic stalinist107 atât în viziunea mea, cât şi a autorului, fiind o clădire cu forme simple, clare, simetrice şi epurată de ornamente – similar celei din Roşiori.

O altă similitudine între cele două cinematografe este apartenența clădirii de un context urbanistic complex, cu clădiri construite în perioade diferite, sub formă unui țesut urban de tip palimpsest108, pornind de la clădiri din epoca medievală, cum ar fi Biserica Sfântul Nicolae, sec XVIII-XIX, casele de pe strada Dragoș Vodă, continuând cu hotelul Continental Suceava, construit în anii 1970, până la locuințele colective ce bordează intersecţia.109 Intervenția autorilor de a transforma Cinematograful Modern în Centrul cultural a fost realizată prin extinderea volumului pe cele trei direcții de dezvoltare, lățime, lungime și înălțime, crescând astfel coeficienții de ocupare a terenului, POT și CUT, adăugarea de noi funcțiuni care să găzduiască spectacole, și acțiuni culturale, cât și o sală multifuncțională la etajul 2, pentru expoziții.

Idei ce pot fi și ar trebui preluate în proiectul meu:     

Supraetajarea clădirii existente cu structură metalică; Realizarea turnului de scenă; Mărirea POT , CUT și a Rh.; Crearea noilor funcțiuni; Noul acoperiș găzduiește și noile funcțiuni;

106 Constantin Gorcea, in descrierea https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/139/ 107 Conform autor 108 PALIMPSÉST, palimpseste, s. n. Pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd urmele vechiului text. – Din fr. palimpseste.sursa: DEX '09 (2009) 109 Conform autor, in articolul citat

39

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.22- Cinematograful Favorit din București, propunere fațadă

Fig.23- Cinematograful Favorit din București, propunere volumetrie

Fig.24- Cinematograful Favorit din București, propunere secțiune

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 

Spațiile tehnice vor fi la demisol sau subsol;



Etajarea sălii având o fatadă transparentă, deschisă spre oraș;



Preluarea elementelor existente de pe fațadă și integrate în noul ansamblu.



Reutilizarea clădirii existente;

Consolidarea, extinderea și modernizarea cinematografului Favorit, S+P+3E+Et.tehnic, sector 6, Bucureşti110 autor principal: arh. Radu Teacă localitate:

Bucureşti

suprafaţă construită: 865mp ; suprafaţă desfășurată: 4566mp anul proiectării : 2012 Amplasat în cartierul Drumul Taberei, la intersecţia străzilor( bulevard?) Drumul Taberei cu strada Sibiu din Bucureşti, Cinematograful Favorit, a fost unul dintre cele mai mari cinematografe din capitală ca număr de locuri în sală, după unele surse, al doilea după Patria111, iar în prezent el este dezafectat şi a fost propus un studiu de fezabilitate, cât şi o propunere din partea domnului arhitect Radu Teaca, la care până în prezent112, nu au fost începute lucrările de construcție.

Conform unei anchete de presă113 realizate de grupul editorial al site-ului b365.ro114, pe 03 august 2011, proiectul iniţial era unul de recondiţionare şi extindere, fostul cinematograf păstradu-se, la care urmau să i se adauge două etaje suplimentare, care trebuiau să conţină o sală multifuncţională de 700 de locuri, o sală de lectură-bibliotecă, două săli multifuncţionale şi de conferințe cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, cât și zone de alimentație publică şi un foaier încăpător de 450 mp.

Tot în propunerea inițială, un lucru foarte interesant, pe care doresc să îl preiau în proiectul meu este folosirea pereților amovibili115, care permit dinamica spaţiului, utilizarea lui în funcţie de numărul de participanţi.

Un alt lucru interesant în faza de proiect, care trebuie preluat, este „bucuria de a face un spaţiu public, o piaţetă... foaierele, holurile şi biblioteca sunt în directă legătură cu piaţeta..”116 110 http://raduteaca.ro/rt_proiecte/centru-cultural-favorit/ 111http://www.b365.ro/sf-ul-favorit-ce-se-construieste-in-locul-fostului-cinematograf_86552.html#n 112 01.03.2018 113 http://www.b365.ro/sf-ul-favorit-ce-se-construieste-in-locul-fostului-cinematograf_86552.html#n 114 http://www.b365.ro/despre-noi 115 Care poate fi separat de restul ansamblului fără ca acesta să se defecteze. – Din fr. amovible.sursa: DEX '09 (2009)

41

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.25- Cinematograful Favorit din București, machetă

Fig.26- Cinematograful Favorit din București, machetă 116Autor proiect, arh.Radu Teaca intr-un articol pentru http://epochtimes-romania.com/news/arhitectul-raduteaca-noul-mall-cultural-favorit-va-fi-o-premiera-din-punct-de-vedere-tehnologic-in-romania---161865

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT După ce în varianta inițială se optase pentru păstrarea unei părți din fostul cinematograf și extinderea acestuia în spusele proiectanților din 2015117 si 2016118, proiectul nou propune demolarea clădirii existente şi reconstrucţia uneia noi, având aceleași caracteristici funţionale și spaţiale ca cea din 2011.

Se pare că după mulţi ani de amânare, deşi proiectul trebuia să înceapă în 2012 şi să fie finalizat în 2014, într-un articol recent119, se menționează că Primăria Sectorului 6, a prins în bugetul aprobat pentru 2018, banii necesari pentru începerea lucrărilor de reconstrucție a centrului cultural Favorit120. Doar timpul ne poate confirma dacă vor începe lucrările sau clădirea va mai rămâne la stadiul de ruină.

Idei ce merită preluate în proiectul meu: 

Noul obiect arhitectural trebuie să devină un pol de atracție zonală;

       

Integrare prin contrast; Forma sculpturală vs. fațade clar delimitate; Extinderea spațiilor interioare existente; Coerență structurală; Reutilizarea clădirii existente; Fațada principală sub formă de reper local; Pereți amovibili121; Realizarea unei piațete în relație cu spațiile interioare, foaierul clădirii.

117

http://www.b365.ro/mall-ul-favorit-cum-va-arata-sala-de-spectacole-versatila-de-la-centrul-cultural-favoritfoto_238197.html#n 118 http://www.b365.ro/incepe-modernizarea-cinema-favorit-de-la-cladirea-in-paragina-la-sala-de-spectacoleversatila-foto_247944.html 119 Februarie 2018 120 http://drumultaberei.net/initiativa-favorit-uraaaaaa-exista-finantare-pentru-inceperea-lucrarilor-la-centrulcultural-favorit/ 121 AMOVÍBIL, -Ă, amovibili, -e, adj. 2. (Despre obiecte, piese, organe de mașini etc.) Care poate fi separat de restul ansamblului fără ca acesta să se defecteze. – Din fr. amovible. sursa: DEX '09 (2009)

43

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 27- Perspectivă de pe o stradă laterală, situată deasupra nivelului piațetei

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Palatul de Cinema din Lucarno122 Arhitecți: AZPML, DFN Dario Franchini Localizare: Lucarno, Elveția Suprafață: 6500 mp Autorii propun pentru Palatul Cinema din Lucarno să construiască o structură care să fie noua identitate locală pentru Festivalul de film din Lucarno.

Arhitecții propun demontarea acoperișului existent și adăugarea a 3 noi săli de cinema la nivelul etajelor superioare.

De asemenea, ei optează pentru un acoperiș transparent, simbolizând ușurare peste o bază stabilă fiind evidentă inserția nouă peste clădirea existentă.

Amplasat în Piața Remo Rossi, din Lucarno, Palatul Scolastico, în urma intervenţiei arhitecților de la AZPML, a devenit Palatul Cinema- identitatea locală pentru festivalul de film din Lucarno.

Abordarea autorilor este una de lăudat și preluat, ei având că idei principale, crearea unei clădiri care să aibă o structură adânc înfiptă în memoria colectivă a cetățenilor orașului, fiind în strânsă relație cu aceștia, cât și o atentă gândire la resursele orașului.

Conform autorilor123 care critică stilul arhitectural al ultimelor decenii în care arhitectura publică a fost în mod constant extravagantă, proiectul lor are ca principii utilizate, o reducere a resurselor economice, reciclarea urbană cât și păstrarea identității locului, prin păstrarea clădirilor acestuia.

De asemenea, autorii critică dur și spun că este complet iresponsabil să negi o clădire existentă, să o demolezi și să construiești alta nouă în loc, în contextul în care resursele planetei sunt împuţinate și schimbările climatice au devenit o problemă critică, numind această atidudine „iresponsabilă”124. În viziunea autorilor citaţi125, revitalizarea urbană este cea mai bună metodă de intervenție și strategie de dezvoltare durabilă, cu precădere pe obiectul studiat. Ei consideră că revitalizarea pieței Remo Rossi, ca parte a spațiului public împreună cu funcțiunile noi propuse în noul Centru al filmului din Lucarno este prioritate strategică atât pentru localitate cât și pentru organizatorii Festivalului de film.

Scopurile declarate ale autorilor “consolidarea și revitaliarea identității publice a Palatului de Cinema din Lucarno, cât și a pieții Remo Rossi.

122

Palazzo del Cinema di Locarno https://www.archdaily.com/881639/palazzo-del-cinema-di-locarno-azpml-plus-dfn-dario-franchini 124 Idem articol citat 125 Idem articol citat 123

45

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 28– Propuneri acoperire

Fig. 30– Vedere din piațetă

Fig. 29 – Propuneri acoperire sală mare

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT În proiectul finalizat anul trecut, în 2017, au fost implementate 3 săli noi de cinema, două mai mici, de 135 de locuri și una cât cele două la un loc, suprapuse pe două niveluri. De asemenea, a fost eliminat acoperișul de tip șarpantă, iar în locul lui a apărut un etaj nou, având o fațadă permisivă vizual, cu vitraje pe toate părțile acoperite de parasolare exterioare sub formă de bucăți mici de metal sau plastic, mobile, în funcție de vânt, care creează ruptura dintre clădirea veche și intervenția nouă suprapusă.

Idei ce pot fi preluate:    

Atenția acordată spațiului public; Revitalizarea pieței urbane și legarea acesteia de funcțiunile noi propuse; Reutilizarea clădirii existente; Atenția pentru economie și reciclare;

       

Atenția arhitectului la obiectele ce tin de momoria colectivă și identitatea locală; Relația vechi – nou; Marcarea intervențiilor nou făcute; Supraetajarea clădirii existente; Etaj permisiv - transparent; Mărirea spațiilor existente; Crearea de noi spații atractive; Crearea unei dominante verticale;

47

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 31 – Vedere aeriană

Fig. 32 – Vedere înspre râu

Fig. 33 – Secțiune

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 5.2. Propunerea centrului de artă din Arhem. Revitalizare urbană Concurs: Centrul Cultural ArtA Locatie: Str.Meijnerswijk nr.5, 6841 HA Arhem,Olanda An: martie 2014 An estimat începere construcție: 2018 Clădirea ce urmează să se construiască în Arhem, la care câstigatore a iesit propunerea arhitecților olandezi NL Architects, se estimează că va costa 32 de milioane de euro, din care 16,5 milioane sunt plătite de municipalitatea din Arhem126.

Noua construcție va găzdui muzeul municipal din Arhem cât și teatrul de film127 5.2.1 Cei patru finaliști pentru crearea noului centru de ArtA din Arhem.

Aceeasi temă soluții diferite.

SO-IL, BIG, Kengo Kuma& Associates, NL Architects, cei patru finalişti pentru competiţia centrului de artă din Arhem128 au avut atât abordări similare, cât şi contradictorii, unii faţă de alţii, în relaţia cu situl.

SO-IL și BIG au pus în balanță prin abordări diferite, orașul și râul. Deși ambele birouri de proiectare creează o relație de echilibru, între cele două elemente, SO-IL propune zona centrală înălțată și pe capete un regim mai mic de înăltime, spre deosebire de BIG, care propune zona centrală rotită și extremitățile indentice.

Spre deosebire de Kengo Kuma&Associates şi NL Architects care au optat pentru crearea de relaţii de subordonare între oraș şi râu, diferit unul faţă de altul. Dacă arhitecţii olandezi, câștigători ai concursului, au optat pentru marcarea traseului dinspre oraș spre râu, prin propunerea unui obiect în creștere, cu partea cea mai înaltă pe marginea râului, echipa condusă de Kengo Kuma a propus accentul vertical înspre oraș, iar terasarea și scăderea în înălțime spre apă.

126

Conform https://www.gelderlander.nl/arnhem/wie-mag-het-kunstencluster-arta-ontwerpen~a6503f3f/ Focus Film Theatre –conform archdailly.

128 https://www.archdaily.com/478025/big-kengo-kuma-among-four-visions-unveiled-for-arta-culural-center-inarnhem 127

49

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 34 – Vedere dinspre râu

Fig. 35 – Vedere înspre râu

Fig. 36 – Diagramă volumetrie

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Propunerea echipei new-yorkeze, SO-IL129 Suprafață construită: 8480 mp Spre deosebire de celelalte trei propuneri, pentru centrul de artă din Arhem, SO-IL propune o amenajare teritorială, similară pe înălțime, sub formă de corpuri ieșite în trepte, până la jumătate, după care, celelalte două se retrag simetric, astfel creând în zona centrală un accent, sub formă de volum dominat, care unifică compoziția și adună corpurile către zona centrală.

Această amenajare teritorială, cât și compozițională creează patru spații alveolare, deo parte și de alta a volumului central, oferind importanţă identică râului și orașului și creând perspective similare (din ambele părți).

Arhitectura obiectului este una simplă, utilizând în compoziție 3 volume, 2 cuburi și un paralelipiped, așezate în trepte către zona centrală și lăsând parterul liber pe tot parcursul pietonal de la rău către oraș și invers.

Arhitecții propun două ferestre mari, pe capete, una spre oraș și alta dispusă spre râu și una centrală dispusă către o mică piațeta la jumătatea parcursului.

SO-IL împreună cu Architectuurstudio HH (AHH) și ABT, au propus o clădire neutră energetic, care urmărește să lege zona antropică reprezentată de partea interioară a orașului cu mediul natural format din râul Rhine.

Autorii propun un obiect arhitectural simetric, pe cel puțin două direcții, în trepte pornind din ambele părți, atât dinspre oraș, cât și dinspre râu, format din 5 corpuri, în zona centrală fiind elementul unificator deschis pe două niveluri, dinamic în care se găsește un spațiu dinamic, multifuncțional.

Acest corp, după cum, chiar autorii ne spun, este „totodată un loc productiv atât pentru formele de artă experimentală, cât și planificată, aparținând artelor vizuale, cinematografice și

designului.”130 Acest spaţiu oferă „un catalog fară sfârşit de

posibilităţi”.131 De exemplu, atriumul central, care este elementul unificator atât compozițional, volumetric, dar şi ca nivel de funcţiuni, el poate găzdui spectacole de modă, ateliere artistice, video proiecţii, chiar şi târg de cărţi.

SO-IL acronimul pentru Obiective Solide – Idenburg Liu este un birou de proiectare infiintat in 2008, cu sediul in New York si este format din doi fosti membrii ai echipei SANAA, la care ulterior s-a adaugat in 2013 Ilias Papageorgiu. Sursa: http://so-il.org/about 130 https://www.archdaily.com/478913/so-il-shortlisted-to-design-arnhem-s-arta-cultural-center 131 Idem 129

51

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 37 – Diagramă volumetrie

Fig. 38,39 – Vedere dinspre și înspre râu

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

„Clusterul de arte132” propus de BIG133 Suprafaţa construită: 8000mp Propunerea echipei condusă de faimosul arhitect danez, Bjarke Ingles, este una realizată parametric, având la baza conceptului, multiple diagrame de compoziție funcțională interioară, mixând zona filmului cu zona artei, zone ce tind să se întrepătrundă, separate de o piață urbană interioară. Asemănător celor de la SO-IL, din perspectiva compoziției urbane, este proiectul propus de BIG, care creează un corp rezultat prin rototranslaţia 134 a două volume asemănătoare ca proporţii, simetric pe două direcţii, creând dualitate şi o relaţie de similitudine între oraș şi râu.

Numele sugestiv ales, de cluster135 al artelor, sugerează întrepătrunderea celor două simple volume, după cum se arată în diagrame136, cutia neagră reprezentând cinematograful, dispus cu faţa către oraş, iar cutia albă sugerând muzeul de arta dispus spre râu.

Deși proiectul este unul spectaculos și propune vederi ample de pe anvelopanta acoperișului, cu restaurantul privind spre râu și spațiul proiecțiilor, respectiv al atelierelor către oraș, proiectul tratează lungul străzii cu detașare, fără să comunice cu el, accentuând zona de tranzit. Din cauza lateralului jumătate opac, jumătate transparent, creând un front continuu, în lungul străzii către râu, obiectul pierde șansa de creare a unor spații de staționare cum ar fi piaţetele, pe care celelate trei proiecte le propun.

Cu toate acestea, există în zona centrală, pe fațada longitudinală, o zonă pavată, sub formă de piațetă urbană, sub obiect.

Așadar este un proiect interesant, ingenios realizat, dar care nu comunică indeajuns cu situl și implicit cu orașul căruia ii este destinat.

132

https://www.archdaily.com/478348/big-shortlisted-to-design-arta-arts-cluster-in-arnhem Bjarke Ingels Group este un birou de proiectare international care in prezent are 3 sedii, unul in Londra, celalalt in New York si sediul mama in Copenhaga, de unde a luat nastere. Firma este fondata, dupa cum si numele ii spune, de Bjarke Ingels alaturi de care sunt cei 11 parteneri principali si alti 7 asociati in New York si 6 in Copenhaga. Sursa: https://www.big.dk/#about 134 ROTOTRANSLÁȚIE, rototranslații, s. f. Mișcare completă a unui corp, obținută prin suprapunerea unei rotații și a unei translații. – Din fr.rototranslation sursa: DEX '09 (2009) 135 cluster (cuv. engl. [’klastər], „ciorchine”, formă eliptică de la tone-.Pentru Cowel, c. este, în mod cu totul arbitrar, un produs al armonicelor* superioare dar, în mod sigur, un derivat din glissando*-ul obținut pe clapele (1) albe și negre ale pianului (sens în care vedea și Boulez, în 1963, înrudirea dintre c., vertical și glissando-ul oblic). Sursa: DTM (2010) 136 A se vedea figura 38 133

53

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 40 – Diagrame BIG

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

Kengo Kuma prezintă „Centrul Civic”137 în Arhem Suprafaţa construită: 8400mp Învelit într-un „elegant ecran filigranat138”, realizat din plăci de ţiglă roşie, ce fac trimitere, şi sunt prezente în contextul locativ al proiectului, Centrul Civic propus ca răspuns la tema lansată de oraşul Arhem, pentru realizarea unui centru cultural, doreşte a fi „o piaţă multietajată de artă” ce joacă rolul de „living urban”139.

Caracteristica dominantă în proiectele lui Kengo Kuma, Centrul Civic din Arhem prezintă o mulțime de elemente ce conlucrează la întrepătrunderea mediului natural cu cel antropic, prin realizarea de gradene urbane, spații verzi amenajate, oglinzi de apă ce se prelungesc în lungul clădirii și care prezintă ocazional mici cascade de apă.

Toate acestea, împreună cu amenajarea unor spații verzi, precum și realizarea unui foaier urban, permisiv, accesibil direct din parcursul pietonal, oferă proiectului legătura cu mediul în care este inserat, realizând astfel unirea orașului cu râul. În plus, proiectul propune amenajarea falezei și propune gradene care să preia diferența de înălțime.

Din perspectiva mea, proiectul acesta răspunde cel mai bine temei, având o soluție deschisă către oraș, transparentă, cu un parter care încurajează parcursul pietonal.

De asemenea proiectul este unul aparent simplu, in partea de oraș și extrem de lucrat în zona de râu, fapt care este un plus.

137

https://www.archdaily.com/479213/kengo-kuma-shortlisted-to-design-arnhem-s-arta-art-cluster FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de orfevrărie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane. Sursa: DEX '09 (2009) ORFEVRĂRÍE, orfevrării, s. f. Meșteșugul creării obiectelor de artă aplicată, din metale prețioase. Obiecte prelucrate prin acest meșteșug. Comerț cu obiecte fine de aur și de argint. [Var.: orfevreríe, orfăurăríe s. f.] – Din fr. orfèvrerie. Sursa: DEX '09 (2009) 139 Conform autorului. Sursa: Idem nota 118 138

55

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 41– Perspectivă înspre râu, Kongo Kuma

Fig. 42 – Perspectivă dinspre râu, Kongo Kuma

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

Architecţii NL, desemnaţi pentru proiectarea centrului de arte din Arhem140 Suprafață construită: 8500mp Proiectul câștigător realizat de echipa olandeză cu sediul în Amsterdam141, propune realizarea unui element cu multiple terase, ce cresc spre râu, având rol de parc urban înălţat.

Soluția aceasta, diferită față de celelalte trei proiecte anterior menționate, propune un corp ce se dezvoltă dinspre oraș spre râu, ce crește în terase și care permite multiple trasee pietonale și încurajează publicul să urce pe clădire prin scările exterioare ce înconjoară terasele înverzite, pentru a beneficia de o vedere spectaculoasă. Odată ajunși în capătul terasei superioare, se poate accede în clădire, atât printr-un traseu pietonal interior ce străbate galeriile și muzeul, cât și utilizând circulațiile verticale automatizate, ascensorul și în anumite zone scările rulante.

De-a lungul străzii ce face legătura între oraș și râu, clădirea se deschide pe măsură ce ajungi în port, dominând spațiile vitrate.

Acest spaţiu intermediar face legătura între muzeul aflat deasupra şi sălile de spectacole142 de sub. Aşadar, din perspectiva funcţională clădirea conține în partea inferioară sălile de film, în zona mediană foaierul și în partea superioară muzeul.

Acest lucru a fost apreciat de juriu care a concis că proiectul urmărește „ cercetările recente care demonstrează că lobiul sau foaierul în multe cluscere de artă este în zona centrală, unde acolo este ceva de făcut și ceva de experimentat”143. Crearea unei piaţete în faţa clădirii, asezarea longitudinală.

Funcţional, proiectul îmbină cu succes zona cinematografică cu zona de muzeu.

Dintre cele patru proiecte, propunerea reușește cel mai bine să creeze o prelungire a orașului, aceasta realizandu-se preponderent pe anvelopanta clădirii. Acest fapt îi creează privitorului sentimentul unic de apartență a cladirii în oraș.

140

https://www.archdaily.com/517416/nl-architects-chosen-to-design-arnhem-s-arta-center Fondata in 1997 de catre Pieter Bannenberg, Walter van Dijk și Kamiel Klaasse.

142 Sali de film si teatru 143 Idem 91 141

57

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 43 – Perspectivă înspre râu, proiect caștigator

Fig. 44 – Perspectivă dinspre râu, Architecții NL

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 5.3 Cinematograful Modern – studiu de caz, program tip, trăsături asemănătoare. În urma analizei făcute, am descoperit că cinematograful Modern din Roșiorii de Vede, face parte din proiectele realizate în perioada socialistă, este un program tip, el având corespondenți în orașe precum Motru, județul Gorj- unde întâlnim cinematograful Minerul, în Dej, din Județul Cluj, Cinema Arta și, respectiv, Cinema Dacia din Târgu Jiu, Județul Gorj.

De asemenea, există multe cinematografe din aceeași perioadă, omonime, în orașe precum Craiova, Brașov, Hunedoara și Pitești.

5.3.1 Context –locativ, cultural și social Istorie și personalitați Context locativ Roșiorii de Vede sau “Russenart”144 este un municipiu situat în Câmpia Română, Judeţul Teleorman, România.

Din punct de vedere geologic, se suprapune pe unitatea din faţa Carpaţilor, denumită Platforma Moesica.

Context istoric Cercetătorii arată că este una dintre cele mai vechi așezări urbane din țară. Peste 400 de ani a fost reședința de județ, ca mai apoi să ajungă capitala regiunii Teleorman. Cu 4000 de ani înaintea erei noastre, în epoca neolitică, apar mărturii cu privire la existența unor urme a două cetăți trace: Palanca și Livezi. Au fost găsite picturi și obiecte care atestă faptul că cele două cetăți au fost formate în anul 2000 î.e.n. În urma unor săpături arheologice au fost găsite fragmente ceramice, unelte de piatră sau topoare. Datorită acestor descoperiri, cercetătorii au ajuns la concluzia că orașul aparține civilizației tracilor. În secolele IV-III î.e.n se presupune că a fost construită cetatea Albești, în extremitatea sud-estică a orașului, un promontoriu fortificat cu șanț de apărare. În secolul II, î.e.n, apare civilizația celtă, cu ocazia prezenței celților. În secolul I e.n, teritoriul roşiorean este parte integrată din “regiunile de la patrulaterul Boemiei până la munții Haemus și țărmul nord vest al Mării Negre” formate de regele Burebista (70-44 î.e.n).

Era noastra În secolul I Imperiul Roman se extinde către Dunăre. Teritoriul a fost transformat extinzându-se Moesia Inferior la Nord de fluviu, independentă de provincia Dacia. În sec. III orașul se afla peste fundațiile unui castru roman, care făcea parte din Limes Transalutanus.

144

Vlad, Eugen Ovidiu Vlad - Rosiorii de vede. Pagini monografice- Editura Teleormanul Liber – 1994, pag. 7

59

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 45– Roșiorii de Vede, aparținând provinciei Moesia Inferior, teritoriu Roman, 145

sec. I

145

Sursa imagine https://antiquitasweb.wordpress.com/arheologie/malaiesti/castrul-roman-de-la-malaiesti/

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT În sec. II pe una din hărțile geografului egiptean Ptolemeu apare sub numele latin de PIRUS-Târgul perelor sau GRUS, denumirea simplificată, RUS și respectiv RUȘI. Cea dintâi mențiune se găsește în hrisovul dat de Neagoe Basarb către Mănăstirea Cutlumuz de la Athos(1512-1513). În 18 mai 1526 apare prima consemnare a numelui complet sub formă “Rușii de Vede”, aflată în actul emis de Radu de la Afumați.

La sfârșitul secolului al IX lea, zona este supusă unei năvăliri barbare (pecenegi, de origine turcă). Stăpânirea lor durează până la cea de-a două jumătate a secolului al XI-lea, când intervine năvălirea tătarilor, anul 1241, fiind și ultima invazie a popoarelor migratoare146. În sec XVI devine căpitanie pentru corpul călărașilor, își pierde caracterul sătesc și devine târg.

Denumirea de Roșiorii de Vede apare la 9 mai 1864, într-un act oficial al Școlii de băieți din oraș.147 Personalități + context cultural Se pare ca documentele feudale din secolele XV-XVII, au fost realizate de întelepți teleormaneni, majoritatea fiind din Roșiorii de Vede, aici fiind o scoală de învățare în ale scrisului149.

Literatură:  

Mihail, “primul grămătic”, scrie hristoave la 1437, 1440150 Pârvu din Rosiori, semnează documente in vremea lui Radu cel Mare (1495-



1508)151 Marele stolnic a lui Neagoe Basarab, Jitianu din Roșiori, fiul lui Staico152



Zaharia Stancu (1902-1974), în romanul ”Pădurea nebună”, vizează pădurea de peste râul Vedea.  Zaharia Stancu a fost cel mai performant președinte al Uniunii Scriitorilor și traducător al Bibliei.  Gala Galaction (1879-1961) a fost decan la Facultatea de Teologie la Chișinău, apoi la București şi traducător al Bibliei. Este autorul lucrării, ”Papucii lui Mahmud”, în care acțiunea se petrece la biserica Serdăreasa.  Marin Preda (1922-1980) în romanul ”Moromeții” face referire la orașul Roșiori; A fost director al editurii Cartea Românească şi cel mai important romancier din perioada postbelică.

Istoria României, Editura Academiei R.P.R, București, 1964, vol. III, P.26 ASF, Teleorman fond Școală nr. 1, dos, 302/1864, filă 15, P 512 149 Eugen Ovidiu Vlad - Roşiorii de Vede. Pagini monografice, Editura Teleormanul Liber, 1994, P.188 150 Idem 151 Idem 152 “marele logofat”, aceeași sursă, aceeași pagină 146 147

61

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Ziaristică: 

Ion Procopiu (1862-1917) a fost preşedinte al Sindicatului Ziariștilor și director al cotidianului „L’independence Roumaine”;



Grigore Păucescu (1842-1897) a fost o personalitate influentă pentru literatura română, susținându-i financiar pe mulți dintre scriitorii perioadei respective, printre care pe Alexandru Vlahuță, care îi era fin; În fosta lui casă din București, actualul sediu al Uniunii Arhitecților, s-a recitat pentru prima dată, de către Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a; În 1530 apare primul text în limba română, iar în 1574 Radu Gramaticu a tradus un Tetraevangheliar, aflat azi la Londra în British Museum.

Arhitectură: 

Dumitru Berindei(1831-1884) , este tatăl arhitectului Ion D. Berindei153. Acesta a absolvit Școla de Arte Frumoase din Paris în 1859, si a fost elevul arhitectului Henri Labrouste. A fost membru al parlamentului și Ministrul Lucrărilor Publice în Cabinetul Ion Ghica.154

Sculptură: 

Mereanu Emil (Emanoil, 1903-1991). Lucrări: „Luchian” - București , Parcul Ioanid; „Bucurie”, București - parcul Floreasca etc156



Dogeanu Constanța (n.1923), are lucrări în muzeul de artă decorativa din Budapesta si în alte colectii din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Franța, Italia, Germania, Anglia cât si Statele Unite.157



Doru Draguşin (n. 1954), contemporan, cu lucrări în Elveţia158

Muzică: 

Stancu Dumitru(1915-2005)-primul dirijor la CNA. A înfiinţat şi dirijat “Formaţia de instrumente populare de suflat” în anul 1980159;



Irina Dogeanu, prim soprană la Opera din București;



Floarea Calotă, solistă de muzică populară. A obţinut demnitatea de deputat în legislatura, 1990-1992;



Orchestra Orzisorul din 1950 a acompaniat pe celebrii cântăreti de muzică populară, Gică Petrescu şi Maria Lătăreţu.

Ion D. Berindei(1871-1928) a realizat Palatul Mogoşoaia din Bucureşti şi Palatul Culturii din Iaşi Eugen Ovidiu Vlad - Roşiorii de Vede. Pagini monografice, Editura Teleormanul Liber, 1994, P.203 156 Ibidem, P.205 157 Ibidem, P.207 158 Stan V.Cristea, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni, Editura Rocrisss, 2005,PP.161-162 159 Stan V. Cristea, Introducere in istoria cuturala a judeţului Teleorman, Editura Rocriss, 2002, P.295 153 154

63

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT ISTORIA CINEMATOGRAFULUI IN ROSIORII DE VEDE Începând din anul 1894 se juca teatru, urmând ca în anul 1908 să joace pe scenă, actorul Constantin Notarra în piesa Oedip rege.160 În 1933 se înființează primul cinematograf, astăzi monument istoric, iar în 1968 apare cinematograful Modern, care face obiectul proiectului de diplomă.

5.3.2 Activități și tendințe culturale Lipsa spațiilor culturale din cadrul municipiului, împreună cu creșterea spațiilor dedicate jocurilor de noroc, a pariurilor sportive și a barurilor au dus si continua să o facă, la scăderea drastică a nivelului educației zonale, ducând la probleme serioase la nivel social. În ceea ce priveşte edificiile culturale, vorbim de trei spaţii dezafectate, patru actuale şi două foste.

Spaţiile actuale sunt: Casa de Cultură, Muzeul de istorie Petre Voivozeanu, Biblioteca Gala Galaction și Sala de expoziţii.

Spaţiile dezafectate sunt: Cinematograful Carpaţi- Monument istoric realizat in 1933, Cinematograful Modern 1968, cat si Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Bălcescu, numit popular și “parcul de la gară”.

Alte spatii culturale care și-au schimbat functiunea: fosta Bibliotecă municipală Gala Galaction- actual cabinet medical particular și fosta casă de cultură- actualul sediu al protoeriei.

De asemenea este de mentionat ca in planurile de sistematizare din 1981, tinăndu-se cont de populația municipiului, gradul de urbanizare cat si nevoile constante de spații culturale, a fost propus, pe langa cele două cinematografe existente, cât și teatrul de vară, un al treile cinematograf in aer liber, cu o capacitate de 500 de locuri, în Gradina Publică.

Așadar, lipsa spațiilor culturale, dar și dezafectarea și relocarea lor, vor atrage scăderea nivelului cultural local, astfel încât viața socială roșioreană va avea de suferit.

6. REZOLVARE LOCALĂ LA O PROBLEMA NAȚIONALĂ 6.1 Concept și principii Mediul intern: În urma analizei SWOT, observăm că amplasamentul propus împreună cu imobilul pe care îl găzduiește, beneficiază de multiple puncte forte, ce țin de mediul intern, acestea fiind datorate amplasamentului în centrul orașului, de-a lungul unui important parcurs pietonal ce leagă primăria, centrul, piața agroalimentară, cât și cele două spații verzi amenajate, Parcul Central și Grădina Publică. Așadar, situl este ușor accesibil, atât pietonal, cât și rutier.

160

Informatie populară, transmisa pe cale orală

65

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT O altă caracteristică importantă ce ține de amplasament este poziționarea sitului în intersecție, fapt care generează perspective multiple de pe patru direcții principale din cadrul orașului, cât și un capăt de perspectivă de pe strada Ion Luca Caragiale.

Fațada principală retrasă față de aliniament, deschisă către stradă printr-un spațiu alveolar pune în valoare spațiul public propriu-zis și creează oportunitatea de a realiza funcțiuni la parter de tip foaier, care să fie în legătură cu acesta.

Concluzii mediu intern : Datorită poziției centrale în cadrul orașului, vecinătățile de tip cultural, funcțiunea existentă, cât și dimensiunile sălii - fiind cea mai mare sală de spectacole din oraș, situl cât și clădirea reprezintă un punct crescut de atractivitate, fiind un spațiu sociopetal cu un potențial enorm de exploatare.

Datorită punctelor slabe ale sitului, ce țin de mediul intern și necesitatea rezolvării acestora, în măsura în care acest lucru este fezabil, atât financiar, cât și arhitectural și urbanistic, punând în discuție o strategie viitoare de dezvoltare a zonei centrale pentru următorii 15-20 de ani, vor rezulta câteva principii şi direcţii arhitectural urbanistice de dezvoltare: 

Creșterea regimului de înălțime va îmbunătății lizibilitatea clădirii;



Sporirea coeficienţilor urbanistici locali de ocupare a terenului, cât și utilizarea acestuia, împreună cu dezvoltarea și regândirea țesutului de locuințe individuale vor crea continuitate în câmpul vizual, cât și coerență compozițional volumetrică;



Realizarea locurilor de parcare subterane vor rezolva o problemă zonală de supraaglomerare de mașini parcate pe spațiul public pietonal, în special pe trotuar, cât și





pe spațiul verde.

Regândirea spațiului public propriu-zis, prin reamenajarea spațiului frontal obiectului propus, cât şi mărirea spaţiului interior de tip foaier161, spaţiu public semiprivat în legatură directă cu (acesta ? ) spaţiul public propriu-zis162vor determina creşterea calităţii spaţiului public, cât şi legarea acestuia de spaţiul pietonal central prin extensie163.

Creșterea foaierului, regândirea intrării principale, cât și acceselor secundare cu rol de evacuare sau intrarea actanților, vor duce la o îmbunătățire a funcționalității obiectului arhitectural nou propus.



Un ultim considerent ce ține de siguranța în exploatare, cât și de aspect este necesitatea consolidării structurii de rezistență și refacerea aspectului interior și exterior.

Mediul extern: Oportunităţile sitului sunt multiple şi acestea ţin în special de contextul locativ, dar şi

de cel social, cultural local.

161

Ideea de foaier urban- cresterea spatiul public cat si imbunatatirea acestuia exterior 163 Marirea si continuarea spatiului pietonal existent catre piațeta 162

67

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Datorită poziției, situl reprezintă un pol economic important, cu funcționalitate și atractivitate ridicată, el fiind o problema de interes local și un mediu propice de investiție cu amortizare rapidă și cu perspective fezabile de producere a unui profit semnificativ.

Concluzii mediul extern: Fezabilitatea studiului cât şi a proiectului sunt date de încadrarea imobilului în Strategia de dezvoltare a municipiului Roşiorii de Vede pentru perioada 2012-2020, reprezentând o prioritate strategică164 încadrată la punctul I.5165, astfel încât miza este mare, reală și prezintă șanse de realizare.

Oportunitatea investirii și dezvoltării obiectivului arhitectural propus rezidă din dezvoltarea localității din punct de vedere cultural, având multiple spații de învățământ166, bogată tradiție, care a furnizat notorii scriitori români, cât și alte personalități de renume.

O altă oportunitate ce poate fi fructificată, fiind totodată un punct forte al sitului, o reprezintă situarea în proximitatea spațiilor verzi amenajate, precum Grădina Publică la 170 m de mers la pas, respectiv Parcul Central la 400m deparcurs pietonal, fapt care centrează situl într-un ax de circulație între cele două spații amintite.

Neglijarea imobilului a dus la o clădire parazitară în centrul orașului, inutilizabilă, fapt care necesită o rezolvare sub forma unei intervenții, care să țină cont de toate aspectele defavorabile și să le rezolve.

Din cauza degradarii acute a clădirilor din zona centrală, care au generat scăderi masive a valorii terenurilor și implicit a economiei locale, a rezultat o diminuare a calității vieții. De asemenea, din lipsa unor programe și funcțiuni care să atragă publicul, tinerii cetățeni roșioreni, vor opta pentru mutarea în alt oraș, fapt care are loc în prezent și va avea ca efect depopularea orașului.

Dacă nu se intervine: Zona va suferi deprecieri masive a fondului arhitectural, care vor atrage după sine scăderea economică a terenurilor, scăderea nivelului de trai, economic, cultural și social.

Strategic pentru îmbunătățirea zonei centrale, investind în spațiile culturale, și va continua creșterea de spații comerciale de tip casino, baruri și pariuri sportive, orașul va fi sufocat de lipsa spațiilor culturale, ce va conduce la degradarea calității vieții urbane.

Creând atracții, spații de expoziție și locuri de muncă - proaspeții absolvenți de liceu și facultate vor pleca.

164

Strategia de dezvoltare a Municipiului Rosiorii de vede pentru 2012-2020, P. 123 Reabilitare Cinematograful Modern, eventual în parteneriat public privat - proiect nr.19, Ibidem, P. 142 166 7 grădinițe, 7 școli, 2 colegii, 3 licee- unități de învățământ publice și o școală postlicieală privată, conform Inspectoratul scolar judeteal Teleorman - Rețeaua școlară pentru anul școlar 2017-2018.

165

69

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 46 – Cinematograful Modern, propunere de extindere și supraînaltăre

Fig. 47 – Cinematograful Modern, propunere sisteme și principii pentru utilizare

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 6.2 Model de urmat Viziune 

Creșterea calității vieții



Dezvoltarea zonei centrale



Îmbunătățirea nivelului cultural local și regional



Ridicarea nivelului social



Intensificarea nivelului economic Misiune



Ridicarea nivelului arhitectural zonal



Creșterea valorii terenurilor



Crearea unui element unificator la nivelul spațiului urban



Creșterea spațiului public semiprivat



Prelungirea spațiului public pietonal



Utilizarea mijloacelor sustenabile și principiilor sustenabile



Rezolvare locală la o problema națională.

Program



Centru cultural multifuncțional



Dezvoltarea spațiilor de expoziție



Ridicarea unui turn minimal de scenă



Refacerea sălii de spectacol



Crearea circulațiilor verticale



Realizarea parcajelor subterane 7. CONCLUZII. Aplicabilitate studiului



Ocuparea etajelor extinse cu funcțiuni de interes local



Eficientizarea locurilor de parcare prin crearea unei parcări subterane dedicată și locatarilor locuintelor colective, din vecinătate



Amenajarea spațiilor verzi



Insulă cu specificitate urbanistică diferită de restul țesutului



Dezvoltarea pe înălțime



Inserarea funcțiunilor atractive și dezvoltarea activităților locale



Utilizarea sistemelor sustenabile



Clădire reper la nivel local



Amenajarea spațiului public – conexiune spațiu public –foyer – spatii de expozitie



Realizarea unei piațete publice



Amenajarea spațiului exterior cinematografului 71

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Elemente ce vor fi folosite în proiectul de arhitectură: 

Energie verde prin folosirea panourilor fotovoltaice și stocarea energiei electrice



Captarea apei pluviale de pe amvelopanta acoperișului și utilizarea ei ca apă menajeră gri



Folosirea energiei geotermale cu ajutorul pompelor de căldură pentru diminuarea consumului energiei termice



Utilizarea ferestrelor cu celule fotovoltaice



Dinamica fațadei principale



Acoperiș verde



Creșterea vizibilității clădirii prin creșterea în înălțime cât și atractivitatea fațadei



Propunerea unui termosistem- termoizolarea clădirii -a fațadelor și anvelopantei acoperișului;



Design recognoscibil



Dezvoltare durabilă, utilizarea unei structuri metalice reutilizabilă;



Crearea a peste1000 mp de spații multifuncționale



Crearea a numerose locuri de parcare;



Accent vertical în intersecție



Regandirea tesutului adiacent



Propunerea unui nou regulament local

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 8. BIBLIOGRAFIE 8.1 CĂRȚI 1. Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică 2. Adriana Neacşu, Phihologie Generală, suport curs, acultatea de Filozofie Anul I 3. Alain de Botton, Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Ediţia. I, 2009 4. Andre Bazin, Ce este cinematograful? Vol. I, Editura:UNATC Press, 2014 5. Bruno zevi, Cum să întelegem ARHITECTURA,Editura Tehnică, Bucuresti, 1969 6. Dex, 2009 7. Eugen Ovidiu Vlad - Roşiorii de Vede. Pagini monografice, Editura Teleormanul Liber, 1994 8. Eugen Ovidiu Vlad - Roşiorii de Vede în fotografii din sec XX- Editura Aius – Craiova 2015 9. Guido Aristarco, Cinematografia ca artă, Editura Meridiane, Bucureşti 1965 10. Gaston Bachelard, Poetica Spaţiului Editura Paralela 45, 2003 11. Gaston Bachelard, Apa și Visele, Editura Univers,1995 12.

George Calinescu, curs de poezie, în principii de estetică EdituraFundaţiei pentru literatură şi artă în Biblioteca de filosofie opuscupul Principii de estetică, 1939

13. Georges Sadoul, Istoria cinematografului mondial, Editura Ştiinţifică, 1961 14. Gilles Deleuze CINEMA 1. Imaginea-mișcare, Editura Tact , Cluj Napoca 2013 15. Harv Eker, Secretele minții de milionar, Editura Curtea Veche, 2007 16. Herbert Read, Imagine şi idee - funcţia artei în dezvoltarea conştiinței umane, Editura Univers, 1970 17. Jean-Jacques Wunenburger, Filosofia imaginilor Editura Polirom, Bucureşti 2004 18. Jan Gehl –Viața

între clădiri- utilizările spațiului public – Editura Igloomedia,

București 2011 19. Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectura și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, Bucureşti 2015 20. Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia perceţtiei, Editura Aion, 1999 21. Pierre Bourdieu, Regulile artei, , Ed. a 2-a., Editura Art, Bucureşti 2012 22. Rudolf Arnheim, Arta și percepția vizuală. O psihologie a văzului creator, Editura Polirom- Ediţia a 2-a, Iași, 2011 23. Stan V. Cristea, Introducere în istoria cuturală a judeţului Teleormanr, Editura Rocriss, 2002 73

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

24. Stan V.Cristea, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni, Editura Rocrisss, 2005, pp. 65-66 25. Strategia de dezvoltare a Municipiului Rosiorii de Vede pentru 2012-2020 26. Inspectoratul Școlar Judeteal Teleorman- Rețeaua școlară pentru anul școlar 20172018 27. Umberto Eco, Istoria frumuseții, Ediţie îngrijită de Umberto Eco, Grupul Editorial RAO - Bucureşti, 2005 8.2 STATISTICI ȘI LUCRĂRI DE CERCETARE: 1. Ian P. Howard, Movement perception, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA 2. Randy White, Participarea la film îsi continuă declinul (început) de 12 ani, White Hutkinson Grup de Petrecere a timpului liber și de învățare, biroul de recensământ SUA și statistică Canada, 14 Ian. 2015 3. UNESCO, Institutul pentru Statistică -Diversitatea și industria filmului, și analiza sondajului UIS 2014 privind statisticile filmului de lung metraj, martie 2016 4. UNESCO Institutul pentru Statistică (UIS), Pagini Tehnice (Technical paper) nr. 06 MĂSURAREA DIVERSITĂȚII EXPRESIILOR CULTURALE: Aplicarea modelului Stirling al diversității în cultură, Montreal, Quebec, Canada, 2011 5. Vera Olivova, Kalokagathia – Idealul grec pentru personalitatea armonioasă, Charles University Prague, Czechoslovakia 8.3 ARTICOLE, EMISIUNI ȘI FILME (WEBOGRAFIE) : 1. Alwar Balasubramaniam, Art of substance and absence, TED conference, TEDIndia, India November 2009 2. Andreea Bujor, Ce s-a ales de fostele cinematografe din Bucureşti: cluburi de manele sau de fițe, paragină, B365.ro, 26 Ianuarie 2013 3. Liu, Ani Liu, Smelfies, and other experiments în synthetic biology, TEDxBeaconStreet, Boston November 2016 4. Robert Sklar, David A. Cook , History of the motion picture, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA, 11.10.2017 8.3.1 CINEMATOGRAFIE 1. Bacalaureat, director Cristian Mungiu, 20 mai 2016, România 2. Le concert, director Radu Mihăileanu, 20 noiembrie 2009 România

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 3. Un cartuș de kent și un pachet de cafea, director Cristi Puiu, 7 februarie 2004 Germania 4. Moartea domnului Lăzărescu, director Cristi Puiu, 22 septembrie 2005, România 8.4 SURSĂ IMAGINI: Fig. 01 - https://www.atlasobscura.com/places/brion-tomb Fig. 02 - https://artuk.org/discover/artworks/shelley-composing-prometheus-unbound-in-thebaths-of-caracalla-159953 Fig. 03 - http://www.psychologydiscussion.net/essays/perception-essays/essay-on-perceptionpsychology/2947 Fig. 04 - https://www.atlasobscura.com/places/brion-tomb Fig. 05- https://www.thevintagenews.com/2016/06/20/behold-king-cats-videos-filmed-1894beats-cat-videos-ever-seen/ Fig. 06 - https://www.britannica.com/art/history-of-the-motion-picture#ref507893 Fig. 07 – Idem Fig. 08 - http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/diversity-and-the-film-industryan-analysis-of-the-2014-uis-survey-on-feature-film-statistics-2016-en_0.pdf, P.08 Fig. 09- https://www.whitehutchinson.com/blog/wp-content/uploads/2015/01/movie-boxoffice-2000-2014-attendance-ticket-price-copy.jpg Fig. 10 - https://www.britannica.com/art/history-of-the-motion-picture#ref507893 Fig. 11 - http://catcostaclujul.ro/wp-content/uploads/2014/07/DSC05381.jpg Fig. 12 - http://www.rodeore.com/blog/2017/08/23/netflix-september-releases-whats-cominggoing/ Fig. 13 - https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actuallydelicious/ Fig. 14 - https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind Fig. 15 - https://archide.files.wordpress.com/2008/11/light-house-cinema-smithfield-dublindta-architects21.jpg Fig. 16 - http://gritaradio.com/files/2018/01/imax.jpg Fig. 17 - https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/139/ Fig. 18- Idem Fig. 19- Idem Fig. 20- Idem Fig. 21- Idem Fig. 22 - http://raduteaca.ro/wp-content/uploads/2015/01/favorit-9.jpg 75

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 23- http://raduteaca.ro/wp-content/uploads/2015/01/FV_SECT_LG.jpg Fig. 24- http://raduteaca.ro/wp-content/uploads/2015/01/AXO2.jpg Fig. 25- http://raduteaca.ro/wp-content/uploads/2015/01/favorit-g.jpg Fig. 26 - http://raduteaca.ro/wp-content/uploads/2015/01/AXO1.jpg Fig. 27 - https://www.archdaily.com/881639/palazzo-del-cinema-di-locarno-azpml-plus-dfndario-franchini/59e3b5fdb22e3801e20000fd-palazzo-del-cinema-di-locarno-azpmlplus-dfn-dario-franchini-photo Fig. 28- Idem Fig. 29- Idem Fig. 30- Idem Fig. 31 - https://www.archdaily.com/478913/so-il-shortlisted-to-design-arnhem-s-artacultural-center Fig. 32 – Idem Fig. 33 – Idem Fig. 34 – Idem Fig. 35 – Idem Fig. 36 – Idem Fig. 37 – https://www.archdaily.com/478348/big-shortlisted-to-design-arta-arts-cluster-inarnhem Fig. 38 – Idem Fig. 39 – Idem Fig. 40 – Idem Fig. 41 – https://www.archdaily.com/479213/kengo-kuma-shortlisted-to-design-arnhem-sarta-art-cluster Fig. 42– Idem Fig. 43- https://www.archdaily.com/517416/nl-architects-chosen-to-design-arnhem-s-artacenter Fig. 44– Idem Fig. 45- https://antiquitasweb.files.wordpress.com/2014/06/s_01_a0_1.jpg?w=1024&h=677 Fig. 46- arhivă personală Fig. 47- arhivă personală + colaj fotografic surse multiple

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 8.5 SURSE WEB 1. https://www.britannica.com/technology/Cinematographe 2. http://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ 3. http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html 4. http://metropotam.ro/cinematografe-din-Bucuresti-Romania/ 5. http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html 6. https://mashable.c http://businessjournalism.org/2016/10/4-new-movie-theater-trends/ 7. http://www.romaniafilm.ro/despre-noi 8. om/2017/04/04/movies-theaters-dying-cinemacon-pvod/#0z4Zg9X3FPql 9. https://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ 10. https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actuallydelicious/ 11. https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 12. https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actuallydelicious/ 13. http://businessjournalism.org/2016/10/4-new-movie-theater-trends/ 14. https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 15. http://www.bbc.co.uk/mediacentre/worldwide/190813orbi.html 16. https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 17. https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/139/ 18. http://www.b365.ro/sf-ul-favorit-ce-se-construieste-in-locul-fostuluicinematograf_86552.html#n 101.03.2018 19. http://www.b365.ro/sf-ul-favorit-ce-se-construieste-in-locul-fostului cinematograf_86552.html#n 20. http://www.b365.ro/despre-noi 21. http://epochtimes-romania.com/news/arhitectul-radu-teaca-noul-mall-cultural-favoritva-fi-o-premiera-din-punct-de-vedere-tehnologic-in-romania---161865 22. http://www.b365.ro/mall-ul-favorit-cum-va-arata-sala-de-spectacole-versatila-de-lacentrul-cultural-favorit-foto_238197.html#n 23. http://www.b365.ro/incepe-modernizarea-cinema-favorit-de-la-cladirea-in-paraginala-sala-de-spectacole-versatila-foto_247944.html 24. http://drumultaberei.net/initiativa-favorit-uraaaaaa-exista-finantare-pentru-inceperealucrarilor-la-centrul-cultural-favorit/

77

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" – BUCUREȘTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

25. https://www.archdaily.com/881639/palazzo-del-cinema-di-locarno-azpml-plus-dfndario-franchini 26. https://www.gelderlander.nl/arnhem/wie-mag-het-kunstencluster-artaontwerpen~a6503f3f/ 27. https://www.archdaily.com/478348/big-shortlisted-to-design-arta-arts-cluster-inarnhem 28. https://www.archdaily.com/478025/big-kengo-kuma-among-four-visions-unveil https://www.archdaily.com/478348/big-shortlisted-to-design-arta-arts-cluster-inarnhem ed-for-arta-culural-center-in-arnhem 29. http://so-il.org/about 30. https://www.archdaily.com/478913/so-il-shortlisted-to-design-arnhem-s-arta-cultural-center 31. https://www.archdaily.com/517416/nl-architects-chosen-to-design-arnhem-s-artacenter 32. https://www.merriam-webster.com/dictionary/psychology 33. https://www.merriam-webster.com/dictionary/psychology 34. http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/diversity-and-the-film-industry-an-analysis-of-the2014-uis-survey-on-feature-film-statistics-2016-en_0.pdf

35. http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/measuring-the-diversity-of-cultural-expressionsapplying-the-stirling-model-of-diversity-in-culture-2011-en.pdf

36. https://www.whitehutchinson.com/blog/2015/01/movie-attendance-continues-its-12-year-decline/ 37. http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/fs24-feature-film-diversity-2013en.pdf 9. ANEXE – ADENDDA