Issuu

Proiect "Susţinerea turismului rural în zona Giurgiu - Ruse prin patrimoniul său cultural" codul proiectului ROBG-502 finanţat prin Programul Interreg V-A România - Bulgaria

STRATEGIE COMUNĂ DE VALORIFICARE

2019 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. www.interregrobg.eu

Conţinut Introducere ...................................................................................... 4 Definiţii şi concepţii despre turismul rural ...................................................... 6 1. Studiul potenţialului regiunii Ruse - Giurgiu pentru turism rural durabil ........... 9 1.1 Potenţialul localităţilor din districtul Ruse de a crea şi a întreţine un turism rural durabil .........................................................................................................12 1.1.1 O imagine de ansamblu asupra potenţialului turistic al districtului Ruse ........12 1.1.2 Studiu în rândul părţilor şi organizaţiilor interesate locale - rezumat ...........18 1.1.3 Studiu în rândul operatorilor de turism, agenţilor de turism şi experţilor rezumat .....................................................................................................20 1.1.4 Locuri de cazare în districtul Ruse.....................................................21 1.1.5 Localităţile din districtul Ruse cu cel mai mare potenţial turistic ................22 1.2 Potenţialul localităţilor din judeţul Giurgiu de a crea şi a întreţine un turism rural durabil .........................................................................................................26 1.2.1 Judeţul Giurgiu - generalităţi ..........................................................26 1.2.2 Potenţialul turistic al judeţului Giurgiu - rezumat ..................................28 2. Studierea oportunităţilor ..................................................................31 2.1 Punctele forte şi oportunităţile favorabile ale localităţilor din districtul Ruse ......32 2.1.1 Ivanovo.....................................................................................32 2.1.2 Pepelina ...................................................................................34 2.1.3 Ryahovo ....................................................................................36 2.1.4 Karan Varbovka ...........................................................................39 2.1.5 Nisovo ......................................................................................40 2.1.6 Cherven ....................................................................................42 2.1.7 Mechka .....................................................................................43 2.1.8 Nikolovo ...................................................................................45 2.1.9 Basarbovo..................................................................................46 2.1.10 Ekzarh Yosif ..............................................................................48 2

2.1.11 Studiul punctelor forte şi oportunităţilor favorabile ale districtului Ruse rezumat .....................................................................................................49 2.2 Punctele forte şi oportunităţile favorabile ale localităţilor din judeţul Giurgiu .....52 2.2.1 Comana ....................................................................................52 2.2.2 Hereşti .....................................................................................53 2.2.3 Izvoarele ...................................................................................54 2.2.4 Drăgănescu ................................................................................55 2.2.5 Greaca .....................................................................................56 2.2.6 Gostinu .....................................................................................57 2.2.7 Oinacu .....................................................................................58 2.2.8 Clejani .....................................................................................59 2.2.9 Slobozia ....................................................................................60 2.2.10 Bălănoaia .................................................................................61 2.2.11 Проучване на силните страни и благоприятните възможности на окръг Гюргево – обобщение ................................................. Error! Bookmark not defined. 3.

Анализ на рисковете и заплахите ................ Error! Bookmark not defined.

3.1 Рискове и заплахи пред развитието на селския туризъм в селищата на Русенска област ...................................................................... Error! Bookmark not defined. 3.2 Рискове и заплахи пред развитието на селския туризъм в селищата на окръг Гюргево .................................................................... Error! Bookmark not defined. 2.

Цели за развитие .................................... Error! Bookmark not defined.

Инвестиционни приоритети ....................... Error! Bookmark not defined.

5.1 Инвестиционни приоритети по стратегическа цел 1 Error! Bookmark not defined. 5.2 Инвестиционни приоритети по стратегическа цел 2 Error! Bookmark not defined. 5.3 Мерки, препоръки и заинтересовани лица по стратегическите цели ........ Error! Bookmark not defined. 5.3.1 Мерки по стратегическа цел 1 ..................... Error! Bookmark not defined. 5.3.2 Мерки по стратегическа цел 2 ..................... Error! Bookmark not defined. 5.4 Съгласуваност с целите и приоритетите на други стратегически и програмни документи за региона ................................................... Error! Bookmark not defined. 3

6. Обща пътна карта за развитието на селския туризъм в региона Русе – Гюргево. Препоръки и отговорности ............................. Error! Bookmark not defined.

Introducere Acest document a fost creat în cadrul procedurii "Elaborarea unei strategii comune de valorificare", care face parte din implementarea proiectului "Susţinerea turismului rural în zona Giurgiu - Ruse prin patrimoniul său cultural", codul proiectului ROBG-502, finanţat prin Programul Interreg V-A România - Bulgaria. Sarcina a fost realizată prin contract între autoritatea contractantă Centrul de Asistenţă pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii – Ruse, partener în implementarea proiectului sus menţionat şi contractantul "Promola" EOOD [SRL cu asociat unic], încheiat la data de 14 ianuarie 2019 cu durata de şase luni. Dezvoltarea unei strategii comune utilizează datele furnizate de partenerii proiectului, care au fost obţinute în faza de documentare, pentru: • a se realiza un studiu aprofundat al potenţialului zonei extinse Giurgiu Ruse în vederea atragerii cererii turistice, concentrându-se în principal pe nevoile şi aşteptările publicului larg interesat de destinaţiile turistice în mediul rural; • a se explora modul în care locurile mici şi mai puţin cunoscute (cum ar fi comunităţile rurale selectate în studiu) pot dezvolta o marcă puternică şi o etichetă regională prin experienţele şi produsele pe care le au de oferit; • a se analiza măsura şi modul în care riscurile şi ameninţările pot fi atenuate astfel încât aceste locuri să devină destinaţii turistice în sine; • a se propune obiective care să fie atinse împreună de toţi actorii locali interesaţi; • a se identifica priorităţile şi oportunităţile de investiţii pentru iniţiativele private care pot contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare; • a se prezenta recomandări pentru direcţii clare de acţiune pe termen scurt / mediu şi o "hartă rutieră" comună pentru dezvoltarea turismului rural în regiune; Documentul acesta este disponibil în bulgară (în care este întocmit) şi în limba engleză. 4

Definiţii şi concepţii despre turismul rural Pe web site-ul său oficial, Organizaţia Mondială a Turismului UNWTO1 declară că „turismul poate şi trebuie să joace un rol semnificativ în furnizarea de soluţii durabile pentru oameni, pentru planetă, pentru prosperitate şi pace. Turismul, ca sector economic, ocupă locul trei în lume în ceea ce priveşte câştigurile din export (2015), reprezentând 10% din PIB-ul global, 30% din serviciile externalizate, de asemenea asigurând unul din 10 locuri de muncă pe plan mondial. Turismul are potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la toate cele 17 obiective de dezvoltare ale ONU. " Asociaţia bulgară de turism alternativ2 iese cu următoarele definiţii: ➢ Turismul rural şi cel agricol sunt forme ale turismului alternativ. Apariţia lor este legată din punct de vedere istoric de reconstrucţia postbelică a Europei Occidentale şi, mai exact, cea a Franţei, unde, prin sprijin pentru iniţiativele fermierilor în domeniul turismului, se obţine reţinerea populaţiei rurale în satele şi localităţile natale şi renaşterea în general a zonelor respective. Se caracterizează prin şedere/cazare în mediul rural (casă sau loc de camping reamenajat în apropiere, alte baze de cazare), contact cu gazdele, acces la fermă. Turismul acesta se poate manifesta sub forme de tranzit, însemnând un tur de circuit sau weekend, şi până la o şedere/vacanţă timp de o săptămână de zile. În ambele cazuri, turiştii se aşteaptă să fie incluşi în rutina zilnică a gospodăriei: recoltarea fructelor şi legumelor, plantelor medicinale, pregătirea mâncărurilor tradiţionale, includerea în obiceiuri şi în sărbători locale, observarea sau instruirea în meşteşugurile locale, folclorul şi tradiţiile agricole. Aceste activităţi sunt de obicei completate de diferite tipuri de turism activ sau cultural (drumeţii, ciclism montan, călărie, vizitarea mănăstirilor, muzee, repere arheologice şi de altă natură, şcoală de meşteşuguri) şi, cel mai adesea, un amestec între toate acestea. ➢ Turismul sustenabil/durabil reprezintă o continuare a conceptului de dezvoltare durabilă (Rio, 1992). Acesta este rezultatul grijilor depuse pentru protejarea zonelor ameninţate a planetei, în general, şi în special a pădurilor tropicale. În acelaşi timp, însă, acesta include şi zonele urbanizate, satele, patrimoniul cultural şi arhitectural - prin urmare, are un cadru mai larg decât ecoturismul. Turismul durabil îşi propune drept scop nu numai minimizarea impactului asupra mediului biologic, ci şi să formeze opinia turiştilor 1

http://www2.unwto.org/

https://www.baatbg.org/

înainte şi în timpul călătoriilor lor, precum şi să provoace, să dea naştere a anumitor practici turistice prietenoase cu natura. Aceasta este o evoluţie în turism, care este în primul rând în ton cu interesele gazdelor, iar pe de altă parte - cu interesele vizitatorilor. Toate activităţile din zona de acces în destinaţie, trebuie să fie în concordanţă cu limita de capacitate a resurselor naturale, adică să fie respectat principiul utilizării celei mai economice a resurselor. Într-o analiză a stării turismului rural din Bulgaria realizată de către un cercetător de la Universitatea Nouă Bulgară3 se spune că destinaţii turistice pentru turism rural sunt acele zone / regiuni bogate în obiecte / evenimente care formează produsul acestei forme alternative de turism: (a) viaţa şi modul de viaţă şi comunicare la ţară; (b) activităţi agricole; (c) tradiţii locale (obiceiuri, datini etc.); (d) cultură, artă (folclor); (e) activităţi culturale şi istorice; (f) resurse naturale şi ecologice. Acelaşi document identifică ce sate sunt potrivite pentru dezvoltarea turismului rural şi le clasifică într-una dintre următoarele categorii: (1) sate care oferă folclor specific, tradiţii, bucătărie specifică; (2) sate cu artă meşteşugărească atractivă; (3) sate cu climat potrivit şi peisaje remarcabile; (4) sate cu posibilităţi de vânătoare şi de pescuit; (5) sate cu viticultură şi vinificaţie dezvoltate, cu pomicultură, producţie de legume, etc. dezvoltate; organizarea degustărilor; (6) sate pastorale la munte, specializate în creşterea oilor; (7) satele cu posibilităţi de a practica diferite tipuri de sport; (8) sate cu condiţii pentru balneologie. Iată şi o listă generalizată a caracteristicilor turismului rural: • sustenabilitatea/durabilitatea este o trăsătură inerentă. • numărul vizitatorilor este relativ de mic, ei sunt interesaţi de cultura şi de tradiţiile locale • dezvoltarea sa nu necesită investiţii uriaşe în infrastructură, precum este cazul celorlalte forme de turism • dezvoltarea sa este lentă şi în conformitate cu factorii sociali şi naturali • dezvoltarea sa este la scară mică • este guvernat de interese locale pe termen lung • orientat spre calitate, concentrat pe valori • asigură ocupare în industria turistică • necesită formarea continuă a personalului, incl. localnicii • necesită educarea turiştilor şi a publicului larg cu privire la importanţa şi beneficiile turismului.

„Starea şi posibilităţile de dezvoltare a turismului rural în Bulgaria“, asistent universitar senior Teodora Rizova, http://ebox.nbu.bg/pa2016/18Rizova.pdf

1. Studiul potenţialului regiunii Ruse - Giurgiu pentru turism rural durabil

Figura 1 Harta regiunii transfrontaliere a districtului Ruse - judeţului Giurgiu ca parte a zonei transfrontaliere dintre Bulgaria şi România

În capitolul acesta Studierea potenţialului de atragere a interesului turistic spre regiunea transfrontalieră a districtului Ruse - judeţului Giurgiu. Analiza se concentrează pe nevoile şi aşteptările turistice faţă de / ale comunităţilor rurale din regiune, luându-se în considerare următoarele aspecte: 9

•

cerinţe moderne faţă de produsele turistice;

•

tendinţele în turism şi în special în turismul rural;

•

potenţial pentru produsele turistice integrate.

Analiza potenţialului de creare şi dezvoltare a turismului rural durabil prin patrimoniul cultural al regiunii transfrontaliere Ruse - Giurgiu, înţeles ca totalitatea teritoriului districtului administrativ Ruse şi a teritoriului judeţului administrativ Giurgiu se bazează, cu prioritate, pe documentul „Studiu preliminar comun şi evaluare a potenţialului turistic al aşezărilor din regiune”. Studiul a fost realizat în baza unei metodologii comune aprobată şi adoptată de partenerii în proiect. Obiectul studiului îl fac 92 de resurse culturale şi istorice aflate pe teritoriul întregii zone transfrontaliere Ruse - Giurgiu, anume în cele 74 de localităţi ale celor 8 municipii de pe teritoriul districtului Ruse şi respectiv pe teritoriul celor 52 de primării din judeţul Giurgiu. În urma implementării metodologiei de evaluare şi în baza caietului de sarcini, au fost identificate un număr total de 20 de sate cu potenţial de turism rural - 10 dintre acestea în partea bulgară a regiunii şi alte 10 în partea română a regiunii. Concluzia principală la care s-a ajuns este că, în ciuda barierelor date de dezvoltarea economică slabă şi de faptul că zona nu este recunoscută ca şi destinaţie turistică (nu numai pentru vizitatorii locali, ci şi pentru străini), regiunea transfrontalieră oferă resurse naturale şi antropogene diversificate şi care reprezintă o premisă pentru dezvoltarea turismului pe tot parcursul anului. Rezumat al abordărilor pentru evaluarea resurselor turistice culturale şi istorice şi potenţialul acestora: •

• •

•

obiectivul principal al evaluării complexe este de a se face o selecţie a celor mai semnificative resurse şi de a se identifica posibilităţile pentru includerea lor în rutele turistice, dezvăluind în acelaşi timp particularităţile şi problemele legate de utilizarea şi conservarea acestora; evaluarea se bazează în primul rând pe criterii obiective şi ia şi în considerare şi opinia generală a participanţilor la studiu şi cea a experţilor; a fost folosită metoda de notare/acordare de puncte/ pentru evaluarea anumitor caracteristici selectate ale obiectelor, indicatori specifici pentru măsurarea lor şi opinii generale; suma punctelor acordate formează punctajul total pentru un obiect şi îi conferă un loc în clasamentul tuturor obiectelor evaluate; 10

• • •

caracteristicile selectate şi indicatorii lor au o pondere diferită în evaluarea obiectelor, care este exprimată într-o scară de la 1 la 100 de puncte; numărul maxim de puncte pentru fiecare obiect este 100 şi este format ca suma punctelor pentru fiecare caracteristică în parte a obiectului; principalele caracteristici ale obiectelor, utilizate pentru evaluare, împreună cu indicatorii lor inerenţi, sunt expuse într-un tabel separat.

Pe lângă cercetarea şi evaluarea potenţialului turistic realizate în cadrul proiectului, au fost utilizate şi alte documente strategice şi de planificare pentru elaborarea acestei strategii, care permit ca strategia să fie plasată în contextul planificării strategice transfrontaliere în toată regiunea transfrontalieră România-Bulgaria. Sursele de informaţii sunt prezentate în note sub linie; în situaţiile în care nu există nici o explicaţie privind sursa, informaţiile se bazează pe Studiul comun al potenţialului turistic al comunităţilor rurale din regiunea transfrontalieră Ruse - Giurgiu.

1.1 Potenţialul localităţilor din districtul Ruse de a crea şi a întreţine un turism rural durabil 1.1.1 O imagine de ansamblu asupra potenţialului turistic al districtului Ruse Districtul Ruse se bucură de trăsăturile caracteristice ale câmpiei deluroase a Dunării cu avantajul excepţional al fluviului măreţ care ne leagă de Europa. Dunărea, împreună cu râul Rusenski Lom şi valea sa remarcabilă, sunt obiective turistice, impresiile de la care sunt greu de uitat. Centrul regiunii este oraşul Ruse, cu arhitectura sa impresionantă şi cu reputaţia sa remarcabilă de centru cultural, ştiinţific, economic, turistic şi comercial. Oraşul în sine este un obiectiv turistic imens şi important de interes naţional. Oraşul este, de asemenea, un punct important şi viu de transport multi-modal, motiv pentru care prin oraş şi prin district trece un flux turistic imens, incl. pasageri de tranzit care se îndreaptă către litoralul bulgar, un număr şi mai mare trecând prin oraş şi district în drum spre Grecia, Turcia şi Orientul Mijlociu. Pentru identificarea potenţialului districtului Ruse de a crea şi de a menţine turismul rural durabil, a fost realizat studiul menţionat mai sus, în cadrul proiectului, privind resursele turistice din 74 de aşezări, în acest scop fiind revizuite resursele culturale, istorice, naturale, materiale şi antropogene în baza următoarelor cerinţe (criterii) de bază: •

capacitate de dezvoltare;

•

grad de influenţă;

•

grad al modificărilor în rezultatul turismului;

Criteriile menţionate sunt luate în considerare în conformitate cu tendinţele şi dinamica stabilite a comportamentului turistic şi mai exact: • cererea în creştere a serviciilor turistice de calitate, autentice, atractive şi diversificate; • solicitări tot mai mari faţă de infrastructura turistică, faţă de baza materială a turismului, prezenţa serviciilor specifice; • preferinţele pentru destinaţii sigure şi fără pericole care oferă forme alternative de turism - cultural, ecologic, rural, de aventură etc.; • cota tot mai mare a copiilor şi tinerilor la turismul cultural şi la cel cognitiv, forme care presupun călătoria în scopul exploatării altor ţări, comunităţi şi oameni; • rolul din ce în ce mai mare al sistemelor informatice în hoteluri şi în afacerile turistice; • cota tot mai mare a persoanelor de vârsta a treia care activează în turism. Identificarea potenţialului general de dezvoltare turistică, bazat pe resurse culturale şi istorice, a fost realizată în etape succesive în modul şi ordinea descrise mai jos: Nivelul de dezvoltare a funcţiei turistice - pe baza datelor statistice privind starea bazei materiale şi vizitele turistice efectuate în obiectivele turistice; 1.

Potenţialul resurselor turistice: • gradul de utilizare a resurselor culturale şi istorice pentru formarea unui produs turistic complet, evaluat prin explorarea atractivităţii şi utilizabilităţii acestora; • caracteristici cantitative şi calitative ale anumitor resurse culturale şi istorice. 2.

Evaluarea infrastructurii (accesibilitate cu transport), disponibilitatea personalului şi marketingul destinaţiei ca factori care determină fluxurile turistice. 3.

Clasificarea şi gruparea resurselor culturale şi istorice în funcţie de:

•

gradul de absorbţie;

•

potenţialul de dezvoltare turistică;

•

capacitate maximă;

•

grad de atractivitate;

•

grad de potrivire pentru crearea produselor turistice.

Studiul citat mai sus combină două feluri de studiu cu chestionare: 1. Adresat localnicilor, organizaţiilor locale, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri, organizaţiilor culturale şi turistice locale; 2. Destinată operatorilor de turism, agenţilor de turism, experţilor Cele două tipuri de chestionare elaborate au fost distribuite în rândul reprezentanţilor părţilor interesate locale,din 100 de chestionare au fost primite înapoi 49 de chestionare completate (23 din primul tip şi 26 din cel de-al doilea). Au fost realizate interviuri şi cu turişti şi cu proprietari de locuri cazare şi alimentaţie. Obiectivul principal al studiului potenţialului obiectivelor culturale şi istorice selectate din regiune este: determinarea atractivităţii acestora şi posibilitatea includerii lor în rutele turistice, precum şi particularităţile şi problemele legate de utilizarea şi conservarea lor. După aplicarea metodologiei de evaluare, localităţile au fost clasificate în modul descris în secţiunea precedentă, primele 10 fiind evidenţiate drept localităţi cu cel mai bun potenţial de dezvoltare şi menţinere a turismului rural. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele în puncte obţinute după aplicarea metodologiei; localităţile marcate în diferite culori sunt înscrise în top 10 în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare turistică.

Figura 2 Tabelul cu clasamentul celor 74 de localităţi din districtul Ruse, în termeni de potenţial de turism rural

Localitate

Municipiu

Batin

Borovo Borovo

Brestovitsa

Rezultat în puncte 43 1 21 8 13

Borovo Volovo Borovo Gorno Ablanovo Borovo Ekzarh Yosif Borovo Obretenik Bistrentsi Bosilkovtsi Botrov Dryanovets

Byala Byala Byala Byala Byala

Koprivets Byala Lom Cherkovna Byala Peychinovo Byala Pet Kladentsi Byala Polsko Kosovo Byala Starmen Smirnenski

Vetovo Vetovo

Krivnya Vetovo Pisanets Baniska Batishtnitsa Bazovets Mogilino

Dve Dve Dve Dve Dve

Mogili Mogili Mogili Mogili Mogili

Karan Varbovka Dve Mogili Katselovo Dve Mogili Ostritsa Dve Mogili Pepelina Pomen Chilnov Shirokovo Bozhitchen Ivanovo

Dve Mogili Dve Mogili Dve Mogili Ivanovo Ivanovo

16 5 37 0 49 6 25 0 15 7 20 7 50 50 20 0 15 7 20 7 20 7 32 6 20 1 50 25 9 40 8 22 8 50 50 50 67 6 15 4 17 5 70 2 50 50 50 15 3 80 7

Ivanovo Koshov Ivanovo Krasen Ivanovo Mechka Ivanovo Nisovo Ivanovo Pirgovo Ivanovo Svalenik Ivanovo Tabachka Ivanovo Trastenik Tserovets

Ivanovo Ivanovo

Cherven Ivanovo Shtraklevo Basarbovo

Ruse Ruse

Dolno Ablanovo Ruse Nikolovo Novo Selo Prosena

Ruse Ruse Ruse

Sandrovo Ruse Semerdzhievo Ruse Tetovo Hotantsa Chervena Voda Yastrebovo Bazan Babovo Borisovo Brashlen

Ruse Ruse Ruse Ruse Slivo Pole Slivo Pole Slivo Pole Slivo Pole

Golyamo Vranovo Slivo Pole Kosharna Slivo Pole Malko Vranovo Slivo Pole Ryahovo

67 2 20 4 58 3 67 2 20 3 15 0 35 8 26 0 50 60 3 31 6 50 1 15 0 54 3 50 50 35 0 15 0 22 5 50 50 50 50 50 17 1 54 39 0 35 0 10 0 69 3

Slivo Pole Stambolovo Slivo Pole Chereshovo Slivo Pole Yudelnik Beltsov Belyanovo Dzhulyunitsa Dolna Studena Karamanovo Krivina Novgrad Piperkovo Tsenovo

Tsenovo Tsenovo Tsenovo Tsenovo Tsenovo Tsenovo Tsenovo Tsenovo Tsenovo

10 0 10 0 15 3 12 0 50 50 50 20 0 50 30 3 50 19 6

Obiectele de patrimoniu cultural şi istoric, ca resursa turistică de bază a regiunii, sunt concentrate în principal pe teritoriul municipiului Ruse şi al municipiului Ivanovo. Siturile de patrimoniu din localităţile din jurul oraşului Ruse au potenţial turistic, deşi starea lor (stare fizică, expunere, accesibilitate, servicii turistice suplimentare) nu permit realizarea optimă a potenţialului. Printre resursele turistice antropogene ale districtului Ruse cele mai populare şi cele mai semnificative sunt: •

•

Rezervaţia arheologică naţională „Bisericile rupestre lângă satul Ivanovo” (Mănăstirea rupestră Sf. Arhanghel Mihail) - Rezervaţie muzeală din anul 1965; valoare culturală materială imobilă din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1979; rezervaţie arheologică din anul 1997. Are o valoare deosebită în ceea ce priveşte frescele murale şi arhitectura, precum şi dezvoltarea artei creştine medievale, arheologiei şi antropologiei; Oraşul medieval Cherven - unul dintre cele mai semnificative centre militare, culturale şi bisericeşti din perioada celui de-al doilea stat bulgar (XII - XIV sec.); Mănăstirea rupestră "Sf. Dimitrie de Basarabov" - înfiinţată în perioada celui de-al doilea regat bulgar, menţionată de Paisii Hilendarski în istoria slavobulgară. Cel mai cunoscut locuitor al sfântului lăcaş este Sf. Dimitrie de Basarabov, al cărui moaşte se află acum la Patriarhia Română de la Bucureşti. În momentul de faţă este singura mănăstire rupestră funcţională pe teritoriul Bulgariei; Mănăstirea "Sf. Marina" din satul Karan Varbovka.

Resursele naturale au efect de refacere şi curativ asupra oamenilor. În studiul efectuat în cadrul proiectului cu privire la potenţialul turistic sunt incluse acele resurse

naturale care sunt atractive pentru turişti: fenomene rupestre, canioane, formaţiuni carstice, corpuri de apă, ecosisteme unice şi peisaje atractive. Un rol cheie în scopuri turistice îl are impactul complex al acestora şi, mai ales, atractivitatea peisajului. În regiune se găsesc Parcul natural "Rusenski Lom" (declarat parc natural în anul 1970, în prezent cu o suprafaţă de 3408 de hectare)4, Parcul cu pădure "Lipnik", dar şi alte obiecte de importanţă semnificativă pentru ornitologie de-a lungul Dunării şi pe ostroave, în lacurile lângă fluviu, în baraje şi micro+baraje, lunca Dunării pe malul bulgar. Valea râului Rusenski Lom este o oază izolată cu un amestec specific de diferite specii de origine variată zoologică şi fitogeografică - din Europa mijlocie, de stepă şi submediterane. Acest lucru este facilitat de relieful divers, microclimatul specific şi de prezenţa formaţiunilor de rocă şi a zonelor umede. Aici predomină calcarul. Este cunoscut că biodiversitatea terenurilor carstice este de două până la trei ori mai mare decât cea a altor peisaje. În valea râului se găsesc sute de peşteri mici, fără ramificaţii. Pe versanţii abrupţi de deasupra râului există o formaţiune de pădure şi iarbă numită „pădure întunecată” compusă din stejar, ulm, arţar, frasin, arţar tătăresc (Acer tataricum), tei, strat bogat de sub copaci format de arbuşti - păducel, măceş, struguri de pasăre, liliac şi o varietate de vegetaţie de iarbă. Mândria parcului sunt speciile de plante rare şi protejate, dintre care o specie endemică bulgară şi cinci balcanice, printre care Chamaecytisus kovacevii, Verbascum dieckianum specii care se întâlnesc numai în regiunea Polomie. Un reprezentant interesant al vegetaţiei de stepă este iarba de pene (Stipa spp.). Fauna este mult mai diversificată. Printre nevertebrate, scorpionul carpatic şi scolopendra merită atenţie. Alte 10 specii de amfibieni (dintre care 5 protejate) şi 19 specii de reptile locuiesc în valea râurilor Lom. O valoare zoogeografică deosebită o are şopârla de noapte. Se mai întâlnesc două tipuri de ţestoase terestre, Coluber najadum şi Şarpele lui Esculap, Şarpele de alun, vipera cu corn. Râul este habitat pentru 22 de specii de peşti, crabi, melci şi midii. Pescuitul recreativ sportiv este permis. Parcul este un adevărat rai pentru păsări. Aici se întâlnesc multe păsări ameninţate de dispariţie la nivel European, din acest motiv văile râurilor Lom sunt declarate locuri de importanţă extrem de mare pentru ornitologie. Râul Rusenski Lom şi afluenţii săi combină mai multe tipuri de arii protejate: Parcul natural Rusenski Lom, zonele protejate "Lomove" din reţeaua Natura 2000, un loc important din punct de vedere ornitologic, un loc important pentru fluturi şi lilieci la nivel de Bulgaria şi Europa. Parcul natural este recunoscut ca un sit interesant şi valoros, care îmbină natura diversă şi conservată cu patrimoniul cultural şi istoric valoros, tradiţiile, stilul de viaţă şi oamenii ospitalieri. În teritoriile adiacente parcului există numeroase localităţi mici, extrem de favorabile pentru practicarea turismului în mediul rural şi a ecoturismului - un mediu liniştit, curţi cu viţă de vie veche, grădini cu fructe şi legume, privelişti spre râu. Prin Planul de gestionare a ariei protejate sunt definite principalele rute turistice, este determinată capacitatea locului de a primi vizitatori şi sunt oferite indicaţii pentru dezvoltarea parcului natural5. Definind două trasee interesante "Mali Lom" [Lom cel mic] şi

Pagina web oficială a Direcţiei PArcului natural "Rusenski Lom“, lomea.org

„Parcul natural „Rusenski Lom“ – un loc confortabil pentru turism“, prezentarea Direcţiei Parcului natural "Rusenski Lom"

"Pe Cherni Lom cu canoe", Direcţia Parcului Natural "Rusenski Lom" justifică astfel posibilităţile potenţiale pentru dezvoltarea turismului şi a altor activităţi de recreare: • •

•

Mediu natural cu monumente culturale, istorice şi arheologice de importanţă locală, naţională şi mondială; Posibilităţi pentru vizite pe rute specializate care leagă situri de biodiversitate, obiecte de patrimoniu cultural şi istoric, site-uri turistice, locuri cu privelişte panoramică şi alte arii protejate din zonă; Dezvoltarea de festivităţi şi evenimente folclorice, ritualuri locale, evenimente culturale, bazate pe festivaluri culturale, cântări şi spectacole deja organizate în mod tradiţional; Caracteristicile morfologice ale zonei sunt o premisă pentru dezvoltarea drumeţiilor, ciclismului şi echitaţiei (necesitatea unor rute specializate pentru persoanele cu dizabilităţi); Oportunităţi pentru dezvoltarea în continuare a turismului rural în aşezările din teritoriile adiacente.

Resursele naturale în sine sunt o condiţie excelentă pentru turism de aventură şi pentru turismul extrem - spre exemplu, în canionul unic al Parcului Natural "Rusenski Lom". Destinaţia devine din ce în ce mai atractivă pentru turişti, iar Direcţia Parcului încearcă să gestioneze fluxul de vizitatori într-un mod care să garanteze turismul durabil. Studiul arată disponibilitatea condiţiilor naturale şi antropogene pentru practicarea turismului religios (pelerinaj) şi ciclismului. Drumeţiile de-a lungul Dunării pot fi combinate cu diverse sporturi, în principal pentru oameni tineri. Există, de asemenea, oportunităţi de camping în jurul barajelor şi în jurul Dunării. Încurajarea turismului dedicat tinerilor şi a voluntariatului poate contribui la promovarea schimbului cultural şi a unei atitudini responsabile faţă de natură. În ciuda tuturor avantajelor constatate, concluzia de la cercetarea potenţialului turistic realizată pentru nevoile proiectului este că în general în regiune nu există destule atracţii sau infrastructura de sport şi odihnă activă.

1.1.2 Studiu în rândul părţilor şi organizaţiilor interesate locale - rezumat Aşa cum s-a menţionat în secţiunea precedentă, primul tip de studiu reflectă opiniile părţilor interesate şi ale organizaţiilor locale cu privire la potenţialul dezvoltării turismului rural în regiune, inclusiv beneficiile, riscurile şi nevoile acestuia. Secţiunea această prezintă concluziile generale de la studiu. Potrivit majorităţii respondenţilor, cele mai atractive locuri pentru turism în regiune sunt Mănăstirea rupestră "Sf. Dimitrie de Basarabov" - satul Basarbovo, Bisericile rupestre de la Ivanovo (mănăstire rupestră), Parcul natural "Rusenski Lom", Oraşul medieval Cherven, peştera "Orlova Chuka". Unii respondenţi menţionează şi Parcul cu pădure "Lipnik" satul Nikolovo, de asemenea şi Mănăstirea "Sf. Marina" - satul Karan Varbovka, localitatea Stalpishte, podul construit de meşterul Kolyo Ficheto deasupra râului Yantra - oraşul Byala.

Întrebaţi fiind despre ideile lor de dezvoltare a turismului în Districtul Ruse, respondenţii consideră că trebuie dezvoltate premisele pentru turismul cultural ("descoperiri", pelerinaj), cel rural (incl. festivaluri şi folclor - tradiţii, obiceiuri, bucătărie), turismul ecologic; ei menţionează de asemenea şi turismul legat de alpinism şi de explorarea peşterilor, turismul legat de hobby - ciclism şi pescuit. Analiza răspunsurilor arată că 41% din respondenţi consideră turismul cultural a fi o prioritate pentru regiune care poate într-o măsură mare să contribuie la dezvoltarea economiei locale şi să genereze venituri pentru instituţiile culturale locale, pentru muzee, hoteluri şi restaurante, dar şi pentru toţi reprezentanţii mediului de afaceri în domeniul turismului. Aceste aşteptări coincid cu recomandările experţilor şi trebuie să existe şi garanţii că planificarea şi aplicarea politicilor naţionale şi regionale turistice fixează prioritatea conservării patrimoniului cultural, încurajează investiţiile în turismul cultural şi în promovarea regiunii. Întrebării cum îşi imaginează alte feluri specifice de turism în regiune, respondenţii mai adaugă şi opţiunile de rafting pe Dunăre şi croazierele fluviale, drumeţiile, turismul de aventură (paraplanerism) şi chiar şi organizarea evenimentelor festive - ex. nunţi. Se exprimă şi idei de turism de congrese şi evenimente, turism cu scop medical (climatic, de recreare). O parte dintre respondenţi cred că îmbunătăţirea infrastructurii şi obţinerea dezvoltării economice şi sociale durabile în districtul Ruse va rezulta în dezvoltarea turismului rural. Ca un factor important pentru dezvoltarea turistică ei văd şi imaginea îmbunătăţită a regiunii, promovarea şi crearea produselor transfrontaliere specifice între Bulgaria şi România. În chestionar sunt incluse şi întrebări despre locurile de cazare şi alimentare în regiune (în secţiunea această facem un rezumat al părerilor respondenţilor care arată care este măsura în care aceştia cunosc hotelurile şi restaurantele din regiune; în secţiunea 1.1.4 mai jos sunt menţionate concluziile de la cercetare după documente şi statistică). Respondenţii menţionează diferite hoteluri şi restaurante, predominant în oraşul Ruse. Ei de asemenea menţionează şi câteva locuri de cazare în localităţile dinafara centrului districtual: cabana "Orlova Chuka" - lângă satul Pepelina, hotelul familial "Chernia Shtarkel" (Barza neagră) - satul Nisovo, hotelul "Seven generations" - satul Mechka, casa de oaspeţi "Petrova" - satul Cherven, complexul "Lipite" - satul Nikolovo. Respondenţii menţionează şi câteva locuri de alimentaţie înafara oraşului Ruse: restaurantul "Razklona", restaurantul din crama şi complexul hotelier "Seven generations", restaurantul "Ribarska shreshta" - satul Ryahovo, restaurant "Manastira" - satul Ivanovo, complexul "Lipite" - s. Nisovo, restaurantul hotelului "Cherniya Shtarkel" - s. Nisovo. Respondenţii mai menţionează şi alte locuri care atrag interesul turiştilor: pescarii şi bărcile din satele Mechka, Ryahovo şi Nikolovo, izvorul cu apă vindecătoare din satul Karan Varbovka, colţul zoo şi expoziţia etnografică din s. Ekzarh Yosif, monumente, biserici. Respondenţii văd nevoia de investiţii pentru dezvoltarea turismului în regiune, dar ei înşişi nu s-ar angaja cu acest lucru - numai 17% dintre ei cunosc oameni care au investit în infrastructura turistică.

1.1.3 Studiu în rândul operatorilor de turism, agenţilor de turism şi experţilor rezumat Al doilea studiu realizat în cadrul studiului potenţialului turistic al districtului Ruse a fost realizat cu experţi din domeniul turismului. Acesta conţine opt întrebări principale şi îşi propune să încurajeze dezvoltarea noilor produse turistice. Respondenţii consideră că Ivanovo, Cherven, Basarbovo şi Mechka sunt cele mai cunoscute locaţii turistice din districtul Ruse. Potrivit acestora, cele mai populare rute legate de patrimoniul cultural, istoric şi natural sunt: • • • •

oraşul Ruse - satul Ivanovo - satul Cherven - satul Mechka - oraşul Giurgiu; satul Ekzarh Yosif - satul Pepelina - satul Ivanovo - satul Mechka - satul Cherven; satul Mechka – satul Cherven – satul Basarbovo – satul Nikolovo; satul Basarbovo – satul Ivanovo – satul Cherven – satul Karan Varbovka – satul Pepelina – satul Ekzarh Yosif – satul Mechka

Aproape jumătate dintre experţii intervievaţi acceptă că cea mai potrivită durată pentru o rută turistică în regiune este călătoria de 2 zile şi numai 9% susţin că ar putea organiza o şedere de peste 3 zile. Răspunsurile experţilor în despre turismul în natură şi sport sunt similare - experţii menţionează următoarele localităţi mai populare din acest punct de vedere: Ivanovo, Cherven, Nisovo, Karan Varbovka, Ryahovo, Nikolovo, Basarbovo şi Mechka. Fiind întrebaţi despre rute concrete, ei numesc următoarele călătorii, cu durata cea mai frecventă de două zile: • • •

oraşul Ruse – satul Mechka – satul Ivanovo – satul Cherven – Giurgiu; oraşul Ruse – satul Ivanovo – oraşul Dve Mogili – mun. Bucureşti; satul Mechka – satul Cherven – satul Basarbovo – satul Nikolovo.

Din punctul de vedere al turismului cultural şi de cunoaştere, experţii menţionează localităţile Nikolovo, Pepelina, Tabachka, Ekzarh Yosif, Basarbovo, Ivanovo ca fiind localităţi preferate din cauza oportunităţii de a vizita expoziţii etnografice şi evenimente tradiţionale prin care se poate cunoaşte patrimoniul cultural. Specialiştii din domeniul turismului evaluează şi gradul potrivirii diferitelor localităţi din districtul Ruse pentru practicarea formelor de turism alternativ - aveţi generalizarea în tabelul de mai jos.

Figura 3 Turismul alternativ şi localităţile din districtul Ruse Forme ale turismului alternativ

Localitate

Turism fluvial/acvatic

Nikolovo, Ryahovo, Mechka

Turismul de croazieră

în jurul oraşului Ruse

Ecoturism

Ivanovo, Mechka, Pepelina, Slivo Pole, Nisovo, Karan Varbovka

Turismul rural

Ivanovo, Nikolovo, Pepelina, Ekzarh Yosif, Karan Varbovka

Turism cultural şi istoric

Ivanovo, Cherven, Mechka, Basarbovo, Byala

Turism ornitologic

Ryahovo, Slivo Pole, Ivanovo, Nisovo, Pepelina, Vetovo

Turism SPA

Ruse, Mechka

Turism ecvestru

Nikolovo, Ruse

Vânătoare, pescuit

Tsenovo, Vetovo, Nisovo, Karan Varbovka, Nikolovo, Ryahovo, Mechka, Pepelina

Ciclism

Ruse, Tsenovo, Nisovo, Pepelina, Karan Varbovka, Basarbovo, Nikolovo, Mechka, Ekzarh Yosif

Alte forme (alpinism, deltaplanerism, turism vini - viticol etc.)

Borovo, Ruse, Ivanovo, Nisovo, Cherven, Mechka

Pelerinaje

Basarbovo, Ivanovo, Cherven, Nisovo, Karan Varbovka

1.1.4 Locuri de cazare în districtul Ruse Cercetarea potenţialului turistic al districtului Ruse realizat în cadrul proiectului arată că în ultimii ani fluxul turistic spre district creşte dar acesta este îndreptat predominant spre oraşul Ruse (97% dintre înnoptările şi vizitatorii). Regiunea este vizitată predominant de turişti bulgari - grupuri studenţeşti, pensionari, grupuri organizate de agenţiile turistice. Factorul sezonier este aproape inexistent. Caracteristicile de bază ale activităţilor turistice sunt: • • •

concentrate predominant în Ruse (70%); în restul municipiilor activităţile turistice vin în completare şi depind de centrul cultural şi economic Ruse; hotelurile de familie (incl. casele de oaspeţi pentru turism ecologic şi rural) sunt slab dezvoltate.

Potrivit informaţiilor furnizate de INS, structura teritorială - Nord, în luna iulie 2018, districtul Ruse a oferit 48 de locuri de cazare cu o capacitate totală de 1.979 paturi,

20 dintre aceste locuri de cazare fiind hoteluri cu un număr total de 1.071 de paturi. Dintrun total de 48 de locuri de cazare, 16 se află în regiunile rurale ale districtului Ruse şi mai exact în localităţile clasate pe primele 10 locuri în funcţie de potenţialul turistic (figura 3 şi figura 4). Numărul total al înnoptărilor în toate locurile de cazare în luna iulie anul 2018 este de 18.281 buc. (10.123 de bulgari şi 8.158 de cetăţeni străini) - o creştere cu 24.9% faţă de luna iulie 2017. În rândul cetăţenilor străini primul loc îl ocupă românii - 1.073, urmaţi de nemţi şi francezi. Ocuparea totală a paturilor în toate locurile de cazare disponibile la nivelul districtului Ruse este de 30.6% în luna iulie 2018, observându-se o creştere în comparaţie cu iulie 2017 (28.3%). Indicele acesta este mult mai mic decât este cel mediu la nivel de ţară, cel din urmă fiind de 61.8% în luna iulie 2018. În luna iulie 2018 veniturile realizate din înnoptări în districtul Ruse se ridică la 887.4 mii leva, puţin peste jumătate dintre aceste venituri fiind generate de cetăţenii bulgari. Studiul realizat în cadrul proiectului şi mai special convorbirile cu proprietarii locurilor de cazare şi alimentaţie în localităţile înafara oraşului Ruse arată că veniturile nu sunt destule pentru întreţinerea unei familii cu doi membri şi că aceste venituri sunt mai degrabă suplimentare decât principale. Din acest motiv proprietarii se abţin de investiţii majore. Există bineînţeles şi excepţii precum este Crama "Seven Generations" din satul Mechka, un complex hotelier cu cramă care este de nivel de peste mediu, fiind destinat vizitatorilor mai pretenţioşi, grupurilor mai mari sau turiştilor individuali din ţară şi din străinătate care vin pentru o şedere scurtă de 1-3 nopţi de cazare.

1.1.5 Localităţile din districtul Ruse cu cel mai mare potenţial turistic Clasamentul localităţilor din districtul Ruse din punctul de vedere al potenţialului de a întreţine turism rural sustenabil prin patrimoniul cultural, realizat în cadrul proiectului conform metodologiei descrise mai sus, în secţiunea precedentă metodologie, determină 10 localităţi cu un număr maxim de puncte.

Figura 4 Tabelul cu cele 10 localităţi selectate din districtul Ruse cu cel mai mare potenţial turistic

Loc în clasament

Localitate

Municipiul

Ivanovo

Pepelina

Dve Mogili

Ryahovo

Slivo Pole

Karan Varbovka

Dve Mogili

Nisovo

Ivanovo

Cherven

Ivanovo

Mechka

Ivanovo

Nikolovo

Ruse

Basarbovo

Ruse

Ekzarh Yosif

Borovo

Cercetarea potenţialului de turism rural al districtului Ruse aplică o abordare unică în documentarea privind resursele naturale şi antropogene, descrierea şi evaluarea lor pentru fiecare dintre cele 10 localităţi selectate (comunităţi rurale) - în modalitatea arătată în cele două tabele de mai jos. Figura 5 Tabelul resurselor locale naturale şi antropogene

Denumirea localităţii ... Elemente studiate

Descriere

Nota

Resurse naturale: o Caracteristici şi locuri atractive o Alte locuri interesante, neobişnuite sau reprezentative o Diversitatea ecosistemelor o Fenomene geologice - lacuri, râuri, cascade o Zone protejate - rezervaţii naturale, parcuri Patrimoniu cultural o

Valori culturale imobile (monumente, biserici, cetăţi etc.) o

Locuri istorice mici

Clădiri locale

Obiecte istorice (instrumente, haine, mobilă

etc.) o

Tradiţii (aptitudini, know-how, datini)

Gastronomie (produse locale, reţete)

Evenimente şi festivaluri

Spaţiu şi împrejurimi o Peisaj o Locuri principale o Locaţie şi proprietatea terenurilor pentru atracţiile potenţiale o Clima Persoane şi organizaţii interesate o Instituţii publice

o o o

Grupuri interesate Afaceri turistice Proprietari ai terenurilor şi altor sectoare economice o Localnici Infrastructura o Locuri de cazare, restaurante, atracţii disponibile o Accesibilitate şi apropiere de oraşe, aeroporturi şi alte destinaţii o Transport către destinaţii o Alte servicii (ex. magazine) o Canale disponibile de informare şi oportunităţi de piaţă Context normativ şi politic o Strategii de dezvoltare turistică la nivel naţional sau local o Cadrul legal pentru IMM-uri o Priorităţi politice o Cadrul legal pentru planificarea şi stabilirea zonelor economice o Cadrul legal pentru zonele naturale protejate Căutarea produsului turistic o Prin resursele disponibile o Revizuirea segmentelor de piaţă o Bunele practici de competitivitate

Figura 6 Tabelul cu caracteristicile şi indicatorii principali pentru evaluarea obiectivelor culturale, naturale şi antropogene Caracteris tici

Atractivitat e

Valoare

Indicatori Valoare (puncte) Total Despre indicator popularitate 5 combinaţie de mediu frumos şi diversificat 3 25 autenticitate păstrată 4 unicitate 5 frumuseţe/exotică 4 valoare de cunoaştere/ştiinţifică 4 la nivel mondial (incl. UNESCO, 8

culturală/n aturală

Accesibilit ate

Capacitate de încărcare

Posibilitat e de a întâmpina nevoile turismului Pregătire de a întâmpina şi de a deservi turişti

Convenţia Ramsar) la nivel naţional (incl. cele 100 de obiective turistice), zone protejate, parcuri naturale, Natura 2000 la nivel local impresie generală "de informare" toate mijloacele de transport/autocare numai cu maşina numai cu maşini de teren numai pe jos număr de vizitatori pe săptămână, zi, oră capacitatea echipamentelor capacitatea de încărcare a sistemului numărul maxim de vizitatori pe metru pătrat numărul persoanelor care au înnoptat în comparaţie cu numărul de paturi siguranţă/securitate grad de formare termen garantat de exploatare nevoie de investiţii prezenţa infrastructurii turistice gradul de disponibilitate a cadrelor prezenţa/absenţa de tururi organizate gradul de confort, adaptabilitate (după caz) pentru crearea produselor turistice Total

2 2 1 5 3 2 1 3 3 3 2

2 4 2 4 3 7 5 3 5

100

1.2 Potenţialul localităţilor din judeţul Giurgiu de a crea şi a întreţine un turism rural durabil

Figura 7 Harta judeţului Giurgiu

1.2.1 Judeţul Giurgiu - generalităţi Pe teritoriul judeţului Giurgiu (3 526 km pătraţi) există 3 oraşe, dintre care unul este Giurgiu. Judeţul cuprinde 51 de municipii cu un total de 167 de sate şi comune. Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, de-a lungul Dunării de jos. Amplasarea sa pe malul stâng al Dunării facilitează conexiunile fluviale cu ţările riverane 6

https://www.ocpigiurgiu.ro/judetul-giurgiu/

Dunării şi a Mării Negre. Giurgiu se învecinează cu judeţul Călăraşi la est, cu judeţul Teleorman la vest, cu judeţul Ilfov şi cu judeţul Argeş la nord-vest şi cu judeţul Dâmboviţa la nord. Suprafaţa judeţului reprezintă 1,5% din suprafaţa ţării. Pe teritoriul judeţului se află punctul de trecere a frontierei dintre cele două ţări, pe calea ferată şi rutieră. Giurgiu se situează printre judeţele cu cel mai mic număr de rezidenţi permanenţi 281 422 de persoane. În Giurgiu, populaţiei zonelor rurale reprezintă 70,8% din totalul populaţiei. Locuitorii permanenţi ai celor trei oraşe sunt: Giurgiu - 61 400 de persoane, Bolintin Vale - 12 900 de persoane şi Mihăileşti - 7 900 de persoane. Informaţii etnice sunt disponibile pentru 263.800 de persoane, inclusiv români 248.400 (94,1%), 15.200 rromi (5,8%) şi alte etnii sub 1%. Judeţul este situat în câmpia românească, unde se întâlnesc râurile Argeş, Neajlov şi Sabar. Districtul se extinde pe 94 km de la nord la sud şi are o lăţime de 79 km de la vest la est. Dunărea trece prin judeţ cu 72 km. Relieful Giurgiu constă în principal din câmpii, în special cinci subgrupuri principale ale câmpiei româneşti: Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Găvanu Burdea, Câmpia Titu-Potlogi şi Lunca Dunării. Înălţimea maximă se află în capătul de nord-vest, 140 m - 142 m, pe teritoriul municipiul Vânătorii Mici. Cel mai jos punct este înregistrat la capătul de sud-est: 14.6 m, de-a lungul Dunării, la sud de satul Greaca. Pe teritoriul judeţului există numeroase păduri şi terenuri arabile. În partea de nord a judeţului există câmpuri cu zăcăminte petroliere care sunt exploatate, iar agregatele minerale precum nisipul şi pietrişul sunt extrase din albia Dunării şi din alte râuri din apropiere. Ariile naturale protejate din judeţul Giurgiu sunt: • Parcul natural Comana (24.963 ha) • Pădurea Oloada-Grădinari şi pădurea Pădina Tătarului (zone incluse în cadrul Parcului natural Comana). • Ostroavele Cama - Dinu - Păzăriţa (2.400 ha de habitate de păsări şi de specii vegetale) • Pădurea Manafu (28 ha) • Pădurea Teşila (52,5 ha) Giurgiu este un district predominant agricol, cu aproximativ 50% din populaţia ocupată în acest sector. Economia sa constă în principal din agricultură, industrie şi comerţ. Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi româneşti pe Dunăre. Centrul judeţului este situat pe drumul Bucureşti-Sofia-Atena şi Bucureşti-Istanbul. Ieşirea pe Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, deoarece reprezintă o punte de legătură între Europa Occidentală şi Orientul Mijlociu; acest lucru determină potenţialul ridicat de dezvoltare turistică a judeţului şi oferă şanse bune de cooperare cu vecinii bulgari, în special cu districtul Ruse.

1.2.2 Potenţialul turistic al judeţului Giurgiu - rezumat Scopul studiului, care a stat la baza acestei strategii, a fost să se concentreze pe potenţialul turistic al judeţului Giurgiu şi să adune şi să furnizeze informaţii despre cele mai importante primării / localităţi ca destinaţii turistice atractive din punctul de vedere al resurselor, susceptibilităţii şi dezvoltării durabile. Pentru a realiza acest lucru, a fost aplicată o metodologie comună de cercetare, coroborată şi convenită între companiile contractante bulgare şi române, angajate de partenerii respectivi în proiect, pentru a oferi o bază realistă şi solidă pentru o abordare comună faţă de districtul Ruse şi judeţul Giurgiu. Studiul potenţialului turistic al localităţilor din judeţul Giurgiu pune accentul pe patrimoniul cultural imaterial, subliniind avantajele şi oportunităţile pentru perspectivele turistice ale judeţului. Pe parcursul sondajelor opiniei publice realizate printre diverşi reprezentanţi ai comunităţilor, printre localnici şi organizaţii, compania de cercetare a ridicat gradul de conştientizare şi interesul populaţiei locale şi al părţilor interesate cu privire la dezvoltarea turistică a zonei în care trăiesc respondenţii. Scopul este - ei fiind mai bine informaţi şi mai conştienţi despre rolul turismului durabil în dezvoltarea teritoriilor lor - să devină şi mai implicaţi şi să întreprindă acţiuni pentru conservarea şi promovarea patrimoniului cultural al regiunii (judeţului) lor. În urma aplicării metodologiei comune, compania de cercetare românească selectează cele mai semnificative comunităţi, relevante din punct de vedere cultural şi le evaluează pe baza caracteristicilor şi indicatorilor cheie. Au fost selectate 10 comunităţi care sunt considerate ca fiind atractive pentru obiectivele turistice pe termen lung. Elementele cercetării sunt descrise mai jos.

Patrimoniu cultural O serie de aspecte au fost luate în considerare în evaluare: • monumente, cetăţi, biserici etc.; • locuri istorice mici - fântâni, capele, ziduri etc.; • obiecte istorice - scule, haine, mobilier, decoraţiuni, tapiserii etc.; • tradiţii - abilităţi, know-how, obiceiuri etc.; • gastronomie - produse locale, reţete, metode de producţie etc.; • evenimente şi festivaluri. elementul acesta are şi cea mai mare pondere în notă, reprezentând un maxim de 40% şi este considerat a fi cea mai mare valoare pe care comunităţile şi-o însuşesc ca fiind identitatea lor. Acesta este un element cheie care trebuie luat în considerare în elaborarea unui plan de dezvoltare turistică - patrimoniul istoric construit cu mulţi ani în urmă cu o valoare incontestabilă la nivel naţional şi internaţional, obiecte, obiceiuri şi tradiţii arhitecturale sau religioase. Atuul acesta a atras mereu turiştii; el trebuie să ocupe locul central în strategiile de turism responsabil. 28

Resurse naturale: Aspectele examinate sunt următoarele: • • • •

locuri neobişnuite, atractive, reprezentative; arii şi zone protejate - parcuri naţionale, rezervaţii naturale; păduri, lacuri, râuri, cascade; diverse ecosisteme.

Elementul acesta al sondajului are o pondere de până la un maxim de 30% din totalul evaluării, reprezentând cealaltă valoare mare a teritoriului, o parte a patrimoniului văzut de oamenii care călătoresc pentru a se bucura de apropierea de mediul natural; el este de cea mai mare importanţă pentru conservarea ecosistemelor şi pentru conservarea oportunităţilor favorabile ale regiunii.

Spaţii, împrejurimi şi infrastructură Următoarele aspecte au fost studiate: • • • •

locurile de cazare; restaurante, magazine etc.; accesibilitate, mijloace de transport şi legături; marketing şi canale de comunicare.

Ponderea elementului în evaluare este de până la 20%. Importanţa sa este indubitabilă, dar trebuie reţinut că indiferent de activele care sunt deja disponibile şi funcţionează în momentul evaluării, ele pot fi îmbunătăţite şi extinse de către localnicii întreprinzători şi susţinute de proiectele profesionale în curs şi de cele viitoare.

Părţi interesate, clima normativă şi administrativă Studiul a analizat următoarele aspecte: • • • • • • •

instituţiile publice; priorităţile turistice locale; ONG funcţionale; agenţii de turism; legislaţia în susţinerea dezvoltării şi păstrării patrimoniului; activităţile localnicilor; practici bune competitive pentru dezvoltarea produsului turistic.

Ponderea elementului în evaluare este de până la 10%. S-a luat în vedere faptul că sectorul turistic privat, ONG-urile şi grupurile interesate sunt încă puţine în număr, dar ei îşi pot îmbunătăţi activitatea şi pot deveni mai mulţi. Investitorii sunt mereu bine veniţi. Realizările locale au succes şi politicile locale în domeniul turismului, guvernarea locală şi protecţia naturii sunt încurajate.

Având în vedere clasamentul descris mai sus al elementelor, nota totală de 100% va consta din 40 (patrimoniu cultural) + 30 (resurse naturale) + 20 (spaţii, împrejurimi şi infrastructură) + 10 (părţi interesate, clima normativă şi administrativă). Şi întrucât studiul se concentrează pe elementele antropogene, evaluarea finală oferă, de asemenea, procente în acest domeniu, ca parte a potenţialului global de dezvoltare turistică.

2. Studierea oportunităţilor În capitolul acesta Studiul se bazează pe analiza informaţiilor despre localităţile selectate din districtul Ruse şi judeţul Giurgiu menţionate în secţiunea anterioară a strategiei, accentul fiind pus pe punctele lor forte şi pe oportunităţile disponibile favorabile prin care micile comunităţi rurale îşi pot dezvolta propriul brand şi etichetă regională, bazate pe produse, servicii şi / sau experienţe pe care localităţile le pot oferi pe piaţa turismului: •

resurse naturale

•

patrimoniu istoric - material şi imaterial

•

produse locale

•

tradiţii şi evenimente locale - târguri, pieţe, concerte, expoziţii şi

•

bucătărie locală

•

oameni şi organizaţii cu experienţă în oferta turistică

•

locuri de cazare

•

alte elemente specifice

altele.

2.1 Punctele forte şi oportunităţile favorabile ale localităţilor din districtul Ruse 2.1.1 Ivanovo Satul Ivanovo este centrul administrativ al municipiului Ivanovo care se află în partea de nord-vest a districtului Ruse şi, comparativ cu celelalte municipii din district, are cel mai mare potenţial de dezvoltare turistică datorită combinaţiei unice de resurse naturale şi cultural-istorice. Poziţia geografică a municipiului Ivanovo poate fi analizată ca fiind una favorabilă. Apropierea de Dunăre şi de România (de unde provin majoritatea turiştilor) este o premisă bună pentru dezvoltarea turismului. Satul este uşor accesibil, deoarece drumul principal naţional Ruse - Sofia şi linia de cale ferată Ruse - Sofia trec prin municipiul Ivanovo, iar drumul naţional Ruse - Razgrad - Shumen - Varna se află în apropiere. Lungimea totală a drumurilor de pe teritoriul municipiului este de 190,6 km, din care reţeaua de drumuri naţionale este de 86,9 km, iar reţeaua de drumuri municipale de 103,7 km. Există două zone importante pentru turism în apropierea satului Ivanovo: • Lunca şi malurile Dunării - în apropierea satelor Pirgovo şi Mechka, oferă oportunităţi de odihnă pe termen scurt, sporturi acvatice, pescuit; trasee culturale şi istorice; zona ornitologică, localitatea Stupilishte (nume vechi Dikili Tash - piatră înfiptă în pământ, din cauza celor doi stâlpi mari din piatră); potenţial pentru turism rural şi ciclism; • Regiunea văii râului Lom - Polomie - include parcul natural Rusenski Lom şi siturile culturale şi istorice din satele Krasen, Bozhichen, Ivanovo, Koshov, Cherven, Nisovo, Tabachka şi Svalenik; potrivit pentru turism pe termen scurt şi lung - tabere şcolare în natură, turism rural, vânătoare, turism ornitologic, alpinism, speologie, ciclism, drumeţie. O mare parte din teritoriul municipalităţii este predominant plată, ceea ce favorizează dezvoltarea agriculturii şi nu împiedică coridoarele de transport. Clima continentală temperată este, de asemenea, o premisă bună pentru turism. Reţeaua hidrologică este relativ de densă. Râurile Lom - Rusenski, Beli, Mali şi Cherni Lom (râuri cu fezabilitate economică limitată) curg prin canioane şi formează relief unic care atrage turiştii. Teritoriul municipiului Ivanovo este bogat în specii de plante şi animale, ceea ce este foarte apreciat şi de turişti. Zonele protejate de pe teritoriul municipiului reprezintă un mare avantaj pentru turism, dar pun şi unele restricţii privind reşedinţa: conform Directivei referitoare la Habitate - Insula Batin şi văile râurilor Lom - regiunea Lomovete (municipiile Ruse şi Ivanovo); în conformitate cu Directiva referitoare la Păsări - crescătoriile de peşte lângă satul Mechka şi regiunea Lomovete. Parcul natural Rusenski Lom este o parte unică a mediului natural bulgar, un loc cu o valoare estetică ridicată, cu prezenţa unor terase

frumoase de pe malul râului, meandre, roci verticale înalte, zone cu o mare varietate de specii, peşteri, formaţiuni rupestre, monumente istorice de importanţă naţională şi internaţională. Flora parcului cuprinde 877 de specii (23% din flora Bulgariei), dintre care aproximativ 150 sunt unice în Bulgaria şi pe Peninsula Balcanică. Fauna este extrem de diversă - doar să menţionăm că 19 dintre cele 35 de specii de lilieci care se întâlnesc pe tot mapamondul, trăiesc aici. Resurselor bogate naturale ale regiunii care-i atrag pe turişti trebuie să mai adăugăm şi resursele antropogene la fel de diversificate: • unul dintre cele mai importante şi cunoscute obiective turistice din Bulgaria - Bisericile rupestre din satul Ivanovo (care formează mănăstirea rupestră "Sf. Arhangel Mihail), unul dintre cele 9 obiecte bulgare din lista patrimoniului mondial cultural şi natural UNESCO, create cel mai probabil în sec. al XII-lea; • rezervaţia arheologică "Oraşul medieval Cherven" - unul dintre cele mai importante centre militare, culturale şi bisericeşti din perioada Celui De-al Doilea Stat Bulgar • ruinele castrului roman "Trimamium" şi drumul roman din localitatea Stalpishte, satul Mechka. Lista patrimoniului cultural material include 29 de situri - biserici rupestre, monumente, necropole. Ivanovo are, de asemenea, potenţial pentru dezvoltarea turismului de pelerinaj, datorita bisericilor din Shtraklevo, Tabachka, vechiul sat Ivanovo. Listei lungi de resurse naturale şi antropogene din satul Ivanovo trebuie să mai adăugăm şi obiectivele aflate în localităţile învecinate. Acestea sunt situate la o asemenea distanţă încât turiştii cazaţi în Ivanovo le pot vizita în cadrul unor excursii de o zi: • • • •

s. s. s. s.

Svalenik - 1 monument arheologic şi 6 arhitecturale; Koshov - 5 monumente arheologice şi 12 arhitecturale; Cherven - 9 monumente arheologice şi 16 arhitecturale; Krasen - monumente militare.

De interes pentru turişti sunt expoziţiile etnografice aflate în Centrele comunitare din satele Svalenik, Nisovo, Tabachka, Trustenik şi Ivanovo; precum şi evenimente culturale - „Copiii regiunii Polomie - Sărbătoarea sub Mănăstire” din zona Bisericilor rupestre din Ivanovo, Festivalul ciupercilor din satul Krasen, „De la regiunea Polomie şi până la Dunăre Împreună”, în localitatea Stalpishte, Simpozionul internaţional de artă contemporană "Lomeea", Competiţia de pescuit din Stalpishte, Competiţia naţională de literatură "Svetlostruy". Activitatea Centrului Comunitar "Hristo Botev" din satul Ivanovo poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea turismului rural din regiune prin intermediul grupului pentru folclor autentic, grupul de Colindători de Crăciun. Recent, şi grupul pentru obiceiuri şi ritualuri populare a devenit foarte popular - în satul Koshov, care pune în scenă jocul cu măşti "Jamal" inclus ca moştenire culturală intangibilă pe Lista reprezentativă naţională „Comori umane vii - Bulgaria” (parte a proiectului pilot UNESCO).

Furnizarea de servicii turistice de calitate în Ivanovo este facilitată de Centrul de Informaţii Turistice înfiinţat. În Registrul naţional al unităţilor de cazare şi al localurilor de alimentaţie publică, sunt înregistrate 3 locuri în satul Ivanovo şi încă 18 în celelalte localităţi de pe teritoriul municipiului Ivanovo, care sunt în cea mai mare parte din categoria inferioară, cu excepţia complexului vinicol "Seven Generations". Figura de mai jos rezumă punctele forte şi oportunităţile favorabile pentru dezvoltarea turismului rural durabil prin patrimoniul natural şi cultural.

Figura 8 Ivanovo - puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte Moştenire culturală şi istorică bogată la scară naţională şi mondială Natură conservată, specii unice de floră şi faună Locaţie geografică bună, climă blândă, temperaturi moderate Apropiere de pieţe - ţintă (România) Accesibilitate uşoară de transport rutier şi cale ferată Preţuri mici pentru servicii turistice Disponibilitate de locuri de cazare şi de localuri de alimentaţie publică Apropiere de oraşul Ruse ( posibilitate de combinare a felurilor de turism)

Oportunităţi favorabile Oportunităţi de diversificare a produselor turistice oferite Interes continuu pentru turismul cultural, cel eco şi cel rural Imagine pozitivă a regiunii ca destinaţie turistică Calendar cultural diversificat Prezenţa de oportunităţi bune de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi a turismului; Oportunităţi pentru îmbunătăţirea calificării personalului din turism Potenţial pentru atragerea investiţiilor în turism Oportunităţi de dezvoltare turistică internaţională - Aproape de Aeroportul Internaţional Bucureşti (80 km) Oportunităţi de combinare a turismului rural cu alte tipuri de turism: shopping (Ruse - 18 km; Bucureşti - 80 km), maritim (Varna- 200 km);

2.1.2 Pepelina

Satul Pepelina este una dintre cele 12 localităţi de pe teritoriul municipiului Dve Mogili, se află la o distanţă de 7 km faţă de centrul municipal - localitatea Dve Mogili, la 15

km faţă de s. Ivanovo şi la 35 km faţă de centrul districtual - oraşul Ruse. Pepelina este amplasată în canionul pitoresc al râului Cherni Lom, în Parcul natural "Rusenski Lom", cu climă moderat continentală - veri caniculare, ierni reci şi o amplitudine anuală mare a temperaturilor, ploi puternice şi scurte vara, ninsori posibile pe parcursul întregii perioade din noiembrie şi până în aprilie. Cea mai importantă sursă de apă a municipiului este fluviul Dunăre, de importanţă economică redusă sunt afluenţii râului Rusenski Lom. În satul Ostritsa, lângă Pepelina, se află o zonă protejată „Loc unde se găseşte Bupleurum uechtritzianum“. În satul Pepelina se găseşte o varietate remarcabilă de specii de plante şi animale caracteristice parcului natural Rusenski Lom. Marea atracţie turistică a satului Pepelina este peştera din apropiere "Orlova Chuka", descoperită în anul 1941. Au fost descoperite dovezi care arată că a fost locuită de oameni preistorici şi urşi. Peştera este un habitat pentru mai multe specii de lilieci, dintre care una este unică pentru Europa. La sfârşitul anilor 50 accesul la peşteră a fost facilitat prin construirea de o scară şi o intrare. Astăzi, aproximativ 3 km din peşteră sunt deschise pentru vizitatori iar explorarea acesteia continuă. Este permis accesul numai a grupurilor mici de 15 persoane şi numai cu ghid. Partea accesibilă a peşterii pentru turişti constă din mai multe săli cu formaţiuni stâncoase interesante. Într-una din sălile cu acustică excelentă se organizează concerte. În apropierea satului Pepelina sunt amplasate Bisericile în stâncă din satul Ivanovo, oraşul medieval Cherven şi Mănăstirea Sf. Marina din satul Karan Varbovka, construită în timpul celui de-al doilea Regat Bulgar. Cu denumirea mănăstirii este asociată legenda apei de izvor care a vindecat un copil orb. Astăzi, din cauza numărului mare de turişti, apa de la izvor este captată într-o cişmea înafara bisericii. Cei mai mulţi oameni se adună lângă mănăstire în ziua Sf. Marina, pe 17 iulie. Registrul turistic naţional numără 2 spaţii de cazare în jurul satului Pepelina - un loc de cazare aflându-se în sat şi celălalt în satul Batishnitsa. În apropiere de Peştera "Orlova Chuka" este construită Cabana "Orlova Chuka", proprietatea municipiului Dve Mogili, la care se poate ajunge pe un drum de asfalt, lângă cabană fiind construită şi o parcare. Alte opţiuni de cazare în sat pot fi găsite pe site-urile specializate de rezervare - "Casa cu Tei", Orlova Chuka Art vila.

Figura 9 Pepelina – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Amplasare geografică - cheie; Existenţa resurselor naturale care favorizează dezvoltarea turismului - climă, păduri Peştera "Orlova Chuka" la 2 km faţă de sat Prezenţa ariilor protejate ca o premisă pentru turismul eco şi cognitiv Aer curat, sol şi ape Disponibilitatea corpurilor de apă râuri, baraje Tradiţii populare şi activităţi ale meşterilor şi artiştilor amatorilor Activitate intensă în centrele comunitare

Condiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi ecologic, precum şi în combinaţie cu turismul hobby - vânătoare şi pescuit Oportunităţi pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a turismului rural Disponibilitatea centrelor de informare turistică din apropiere (Ruse, Ivanovo) Posibilitatea de creare a unui nou centru de informare turistică Oportunităţi de organizare evenimentelor tradiţionale pe parcursul anului

a tot

Oportunităţi de publicitate a produsului turistic local

2.1.3 Ryahovo Satul Ryahovo, municipiul Slivo Pole, este amplasat pe malul fluviului Dunăre, la 30 km distanţă de centrul districtual Ruse. Localitatea a fost înfiinţată în timpul împăratului roman Vespasian ca o fortăreaţă, parte a limesului Dunărean. Infrastructura de transport din sat constă doar într-un drum naţional, dar există şi oportunitate pentru dezvoltarea transportului fluvial. Lungimea reţelei rutiere din municipiu este de 85,42 km, din care 20,6 km este un drum naţional de clasa a doua, 16 km - drum naţional de clasa a treia şi 48,82 - drum municipal. Prin municipalitate trece drumul naţional clasa a doua Ruse - Silistra, în centrul municipal Slivo pole opresc peste 70 de autobuze şi autocare în fiecare zi. În satul Ryahovo există şi un port construit acum mai mult de 60 de ani care are nevoie de reconstrucţie şi poate servi la dezvoltarea transportului fluvial. În apropiere este amplasată o bază de cereale cu o capacitate de 30.000 de tone. Lângă sat este construit şi un liman pentru iernarea staţiilor de pompare care trec pe fluviu, iar extinderea acestui liman ar permite acostarea navelor sau barjelor de mici dimensiuni. Terenul municipiului este mai degrabă unul de câmpie, altitudinea medie este de 56 m. Clima este moderat continentală. Lunca Dunării, inclusiv şi terenul la care se află municipiul, este deschis vânturilor nord-estice, motiv pentru care iernile sunt foarte reci, iar verile - caniculare. Pânza freatică de sub teritoriul municipal este una densă, premisă pentru sondajele adânci făcute şi fântânile de apă potabilă care aprovizionează oraşul Ruse, parţial oraşele Razgrad, or. Târgovişte şi or. Shumen. Avantajul natural excepţional al satului Ryahovo este apropierea de fl. Dunăre.

Pe teritoriul municipiului Slivo Pole există 2 zone protejate: •

•

„Kalimok - Brashlen“ – pe lângă Ryahovo, sunt incluse şi alte sate apropiate Babovo, Brashlen şi Golyamo Vranovo, precum şi oraşul Tutrakan, dar şi sate din municipiul Tutrakan, precum şi câteva ostroave dunărene. Zona protejată a fost creată pentru a păstra zona umedă şi vegetaţia naturală de mlaştină. În respectiva zonă protejată se găsesc 400 de specii de plante, 60 de specii de peşti, 20 de reptile, 40 de mamifere, 230 de specii de păsări şi mii de nevertebrate. Aici cuibăresc câteva specii de păsări pe cale de dispariţie; "Aleko - Telika" - acoperă partea de est a ostrovului Aleko şi un grup de ostroave mici adiacente satului Sandrovo, care sunt habitatul unei serii de specii de plante şi animale pe cale de dispariţie.

În raza teritoriul municipiul Slivo Pole intră şi zona protejată prin Natura 2000 Marten-Ryahovo, cu o suprafaţă totală de 1172.74 ha. În apropiere de Ryahovo se află şi eco-traseul "Braşlensko Blato" (Mlaştina de la Braşlen) cu o lungime de 16 km. Este asfaltat sau cimentat pe întreaga lungime şi pe acesta se poate trece chiar şi în cazul în care vremea este ploioasă. Flora şi fauna unică din regiune pot fi observate de-a lungul traseului. Ruta ajunge până la digul Dunării şi până la satele exotice ale localnicilor pescari, de unde se poate ajunge pe ostrovul Mishka cu barca, pe plaja satului Ryahovo şi, în sfârşit, - la movila tracică cu mormânt, lângă satul Babovo care oferă privelişte spre întreagă zonă mlăştinoasă. Traseul este potrivit pentru drumeţii şi plimbări cu bicicleta. Resursele antropogene de interes turistic sunt: •

• • • •

cetatea antică "Apiaria" amplasată pe dealul Kaleto sau Hisarya, lângă satul Ryahovo, menţionată încă din sec. I. O parte a cetăţii a fost distrusă de apele Dunării şi de construcţia sistemului de irigaţii Brushlen. În prezent nu există ziduri păstrate deasupra solului, resturile cetăţii pot fi văzute vara, la apă mică; Movila cu mormântul roman din s. Babovo - folosită până în secolul al IV-lea şi abandonată, ulterior jefuită. movila cu aşezământ lângă s. Kosharna, obiect al cercetărilor arheologice colecţia etnografică din s. Borisovo biserica "Sf. Gheorghe", monument militar.

Prin activităţile centrelor comunitare, tradiţiile şi obiceiurile mai multor grupuri etnice sunt păstrate în municipalitate. În mod tradiţional se organizează expoziţii culinare cu bucate bazate pe reţete bulgare vechi şi, de asemenea, mâncăruri tradiţionale ale diferitelor etnii - tătari, turci, bulgaro-mahomedani. Sunt înfiinţate şi ansambluri folclorice. Lunar se organizează concerte şi alte evenimente dedicate sărbătorilor religioase şi tradiţiilor grupurilor etnice. Festivalul peştelui din luna august, în s. Brushlen, adună din ce în ce mai mulţi oameni care vin din toată ţara.

A fost înfiinţat şi funcţionează activ un grup de acţiune locală "Tutrakan - Slivo Pole", acesta susţine proiecte pentru implementarea Strategiei de dezvoltare locală condusă de Comunitate, cu finanţare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. De asemenea municipiul este membru al Grupului pescăresc de iniţiativă locală "Glavinitsa - Tutrakan - Slivo Pole" şi are potenţialul de a strânge fonduri pentru acvacultură şi pescuit, precum şi pentru activităţi alternative de sprijinire a turismului, sprijinind în acelaşi timp activarea resurselor locale pentru obţinerea unor rezultate pe termen lung. La 10 km de Ryahovo se află şi centrul de informare turistică în satul Brashlen, şi baza turistică pentru şcoală ecologică creată de Grupul pescăresc de iniţiativă locală "Glavinitsa - Tutrakan - Slivo Pole". În Registrul Naţional al Turismului este înregistrat un hotel familial în s. Ryahovo.

Figura 10 Ryahovo – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Amplasare pitorească pe malul Dunării

Posibilitate de turism rural şi ecologic, individual şi în grupuri

Apropiere de centrul districtual Ruse - 30 km

Prezenţa interesului faţă de formele alternative de turism

Apropiere de România - 90 km de Bucureşti şi de aeroportul internaţional

Posibilitate de dezvoltare a potenţialului de-a lungul malului - port pescăresc, plajă

Plajă, târg de peşte şi restaurant cu specific pescăresc pe malul fluviului biodiversitate bogată, zonă umedă Patrimoniu cultural istoric Tradiţii în pescuit Preţuri mici ale serviciilor turistice Locuri de interes turistic în localităţile apropiate, uşor accesibile

Realizarea unei imagini pozitive a regiunii ca destinaţie turistică Calendar cultural bogat, cu evenimente şi cu participarea localnicilor Strategii active de dezvoltare locală a Grupului de iniţiativă locală "Tutrakan - Slivo Pole" şi Grupului pescăresc de iniţiativă locală "Glavinitsa - Tutrakan Slivo Pole". Posibilităţi de servicii noi turistice Oportunităţi pentru produse turistice de scurtă durată destinate turiştilor din România Îmbunătăţirea calificării potenţialului turistic Potenţial pentru atragerea investiţiilor străine în turism

2.1.4 Karan Varbovka Satul Karan Varbovka este unul dintre cele 12 sate ce intră în componenţa municipiului Dve Mogili, districtul Ruse. Teritoriul are aceleaşi caracteristici climatice, topografice şi de transport ca şi satul Pepelina, cele două localităţi aflându-se la o distanţă de 10 km una de cealaltă. Pe teritoriul satului este amplasată aria protejată a Parcului Forestier "Ayazmoto", reprezentând 3483 de decar de suprafaţă împădurită cu flora şi fauna unică în combinaţie cu apa minerală. Mănăstirea "Sf. Marina" (la o distanţă de 50 km de Ruse), cunoscut încă din cel de-al Doilea Regat Bulgar, atrage permanent turişti cu legenda despre apa vindecătoare ce curge în apropiere. Aici este şi singurul izvor de apă minerală din districtul Ruse. Turiştii vizitează în mod regulat mănăstirea, majoritatea oamenilor adunându-se aici de ziua Sf. Marina pe 17 iulie. Patrimoniul cultural tangibil este format din câteva monumente militare şi hramul "Intrarea în biserică a Maicii Domnului". În zona "Ayazmoto" anual se organizează festivalul artelor populare folclorice "Apa vie". Registrul Naţional de Turism nu conţine înregistrări privind locuri de cazare în s. Karan Varbovka, dar pe site-urile de rezervări turistice se găseşte pensiunea "Aqua Vitae" cu o capacitate de cazare a 8 persoane.

Figura 11 Karan Varbovka – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Resurse naturale care favorizează dezvoltarea turismului - climă, păduri

Oportunităţi pentru dezvoltarea turismului rural şi ecologic, precum şi în combinaţie cu turismul hobby - vânătoare şi pescuit

Patrimoniu cultural de notorietate mare

Oportunităţi pentru surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare a turismului

Amplasare într-un parc cu pădure favorizează turismul eco şi cel de cunoaştere

Posibilitate de organizare a unui centru turistic de informare

Tradiţii folclorice păstrate

Posibilităţi pentru promovare viitoare a produsului regional turistic

Bulgari şi străini interesaţi să

cumpere proprietăţi în apropiere Aer, apă şi sol curate Singurul izvor cu apă minerală din district

2.1.5 Nisovo Satul este situat la 22 km de Ruse, pe o deviere din drumul principal Ruse - Varna care trece prin satul Shtraklevo şi ajunge în satul Nisovo. Istoricii consideră că primii oamenii au venit din diferite localităţi din munţii Balcani în urmă cu 150-200 de ani în căutarea de muncă şi a unei vieţi mai bune şi au stabilit contact cu localnicii din grupul etnic "hărţoi". Satul Nisovo este situat în zona pitorească Polomie, valea râului Rusenski Lom, Beli Lom, Cherni Lom, Mali Lom, care este una dintre cele mai semnificative resurse naturale ale turismului în districtul ruse. Clima este moderat continentală, reţeaua fluvială este relativ de densă. Pădurile şi apele din sat sunt habitate pentru numeroase specii de animale. Experţii afirmă că în jurul satului Nisovo se pot observa păsări care se găsesc mai rar în alte părţi ale ţării - acvilă de munte, barza neagră şi multe altele. Locaţia satului în parcul natural Rusenski Lom îi oferă toate avantajele combinaţiei de resurse naturale şi antropogene pentru dezvoltarea turismului eco şi rural. În parc au fost trasate rute marcate care permit turiştilor să observe biodiversitatea. Ruta "Gramovets", cu o lungime de aproximativ 12 km, începe la rezervaţia arheologică Bisericile în Stâncă de la satul Ivanovo şi se extinde de-a lungul unei frumoase poteci printre vegetaţia cu frunze lungi, ajunge la confluenţa dintre Beli şi Cherni Lom, care dau naştere râului Rusenski Lom. „Dendropoteca” este o rută de 6 kilometri ce porneşte din satul Nisovo şi introduce turiştii în speciile de plante din parc. O altă rută eco cu o lungime de 6 km duce la ulmul secular lângă s. Nisovo. Potecile şi rutele nu sunt dificile, sunt bine marcate, turiştii nu au nevoie de ghizi. Direcţia Parcului Natural construieşte, de asemenea, un traseu ecologic extrem lângă s. Nisovo care va duce la Mănăstirea Mare în stâncă lângă s. Nisovo. Satul este potrivit nu numai pentru drumeţii, ci şi pentru iubitorii de pescuit (ferme piscicole, râurile Beli şi Mali Lom). Resursele antropogene din sat sun 9 în număr, există şi 6 monumente arhitecturale, iată numai câteva dintre acestea: •

•

Mănăstirea Mare în stâncă lângă s. Nisovo "Sf. Konstantin şi Elena" - din sec. XI, la o distanţă de 7 km de sat, pe malul râului Mali Lom. Este considerat a fi cel mai mare ca dimensiuni din regiunea Polomie, drumul de acces este dificil; Cetatea antică „Sechena Skala” - înconjurată pe trei laturi de râul Beli Lom; dealul pe care se află este cunoscut sub numele de Kale Agiamka.

•

Fortificaţia vizibilă are forma unui patrulater, iar arheologul ceho-bulgar Karel Shkorpil notează trei turnuri circulare pe zidurile cetăţii. În prezent fortăreaţa este acoperită cu vegetaţie densă, rămăşiţele abia se observă; cimitir vechi cu pietre funerare - care datează din sec. XVIII-XIX, cunoscut sub numele de Cimitirul Căilor. Crucile păstrate au fost studiate de Karel Shkorpil şi de etnologi şi arheologi contemporani; teza profesorului univ. Nikolay Ovcharov precum că aceste morminte aparţin unor cavaleri templieri a fost pe larg mediatizată, însă mai târziu a fost respinsă.

Activitatea Centrului Comunitar "Geo Milev" păstrează vechile obiceiuri - de exemplu, colinde de Crăciun iarna sau serbările de primăvara înainte de Paşte (de Sf. Lazăr) - Lazarki. În plus, localnicii şi toţi vizitatorii s. Nisovo au ocazia să participe la sărbătorile municipale - „Copiii regiunii Polomie - serbare sub mănăstire” lângă Bisericile în Stâncă lângă s. Ivanovo, „De la Polomie la Dunăre împreună”, la s. Stalpishte. Cel mai apropiat centru de informare turistică este situat în centrul municipal - s. Ivanovo. În Registrul Naţional de turism este înregistrat şi hotelul de familie "Black Stork" (Barza Neagră) cu o capacitate de 15 paturi, iar site-urile de rezervări afişează şi casa de oaspeţi "Nisovo", cu o capacitate de 6 paturi.

Figura 12 Nisovo – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Apropiere de Ruse;

Potenţial de turism eco şi rural

Apropiere de România;

Potenţial de dezvoltare a turismului individual sau a grupurilor mici

Amplasare în parcul natural "Rusenski Lom"; Prezenţa resurselor naturale, incl. zona "Batakliyata" Prezenţa monumentelor istorice; Apropiere de restul satelor cu resurse naturale şi antropogene - Ivanovo, Cherven, Koshov Poteci eco disponibile

Oportunităţi de diversificare a produselor turistice oferite Potenţial pentru atragerea investiţiilor străine; Oportunităţi pentru finanţarea proiectelor de turism

Preţuri mici ale serviciilor turistice Centru de informare turistică în apropiere

2.1.6 Cherven S. Cherven, mun. Ivanovo, apare la poalele unei cetăţi rurale medievale Cherven centru strategic, administrativ şi militar în al Doilea Regat Bulgar. Amplasat în parcul natural "Rusenski Lom". Potenţialul său turistic este determinat de combinarea resurselor naturale şi antropogene. Teritoriul pe care se află satul este predominant deluroasă şi acest lucru oferă oportunitate pentru privelişti interesante spre reperele naturale. Clima este moderat continentală. R. Cerni Lom trece prin sat cu numeroase meandre şi-l separă în două mahalale. Râul are o fezabilitate economică limitată şi este potrivit pentru practicarea pescuitului. În municipiu există zone protejate conform Directivei referitoare la Habitate Insula Batin (municipiile Ruse şi Ivanovo) şi văile râurilor Lom - regiunea Lomovete (municipiile Ruse şi Ivanovo); în conformitate cu Directiva referitoare la Păsări - crescătoriile de peşte lângă satul Mechka şi regiunea Lomovete. Beneficiilor ecologice excepţionale ale parcului Rusenski Lom se adaugă şi rezervaţia arheologică "Oraşul medieval Cherven", situat printre meandrele stâncoase ale râului Cherni Lom, la aproximativ 30 km de Ruse, care atrage un interes turistic mare şi este vizitat de bulgari, dar şi de străini, cei mai numeroşi vizitatori străini fiind românii. Lângă Cherven a existat trei mănăstiri mari, dintre care până în prezent s-au păstrat doar puţine rămăşiţe. Apropierea oraşului medieval Cherven de bisericile în stâncă din s. Ivanovo, precum şi de mănăstirea în stâncă din satul Basarbovo creează oportunităţi de organizare a excursiilor de o zi, ceea ce este un avantaj extraordinar pentru dezvoltarea turismului rural în s. Cherven, bazat pe patrimoniul cultural excepţional al regiunii. Conform surselor ştiinţifice, în satul Cherven există 16 monumente arhitecturale biserici, mănăstiri, monumente militare. Conform tradiţiei consacrate, în luna mai, satul găzduieşte Festivalul Medieval "Cherven", a cărei idee este de a arăta, prin diverse restaurări, vieţile, meşteşugurile şi îndeletnicirile militare ale oamenilor din cel de-al Doilea Regat Bulgar. Grupuri turistice din toată Bulgaria vin pentru a participa la festival. Festivalul cu atmosfera sa autentică medievală atrage interesul multor turişti. În plus, vizitatorii satului Cherven pot participa la toate festivităţile organizate în municipalitatea Ivanovo - "Copiii regiunii Polomie - serbare sub mănăstire" în s. Ivanovo, Serbarea ciupercilor din s. Krasen etc. Cel mai apropiat centru de informare turistică este situat în centrul municipal - s. Ivanovo. În Registrul Naţional este înregistrat numai un snack-bar, potrivit site-urilor de rezervări, există următoarele pensiuni de oaspeţi - "Petrova", "Nedina Kashta", "Intriga".

Figura 13 Cherven – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Amplasat în parcul natural "Rusenski Lom";

Oportunităţi pentru turism rural şi ecologic, individual sau în grupuri mici

Patrimoniu cultural bogat, tradiţii păstrate

Oportunităţi de diversificare a produselor turistice oferite

Monumente conservate

Interes continuu pentru turismul cultural, cel eco şi cel rural

Oportunităţi pentru itinerarii scurte de o zi spre alte obiective istorice Apropiere de Ruse; Apropiere de România;

Realizarea unei imagini pozitive a regiunii ca destinaţie turistică Diversificarea calendarului cultural cu evenimente Existenţa fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii turistice Îmbunătăţirea calificării personalului din turism Potenţial pentru atragerea investitorilor;

2.1.7 Mechka Satul Mechka, municipiul Ivanovo, se bucură de o poziţie geografică bună lângă malul Dunării. În sat se ajunge după o scurtă abatere de la drumul principal Ruse - Sofia şi este aproape de graniţa cu România. Potrivit datelor istorice, se poate spune că împrejurimile satului Mechka au fost locuite prima dată 2500 de ani î.Hr. şi în epocile trecute au reprezentat localităţi importante, cetăţi ale ilirilor şi tracilor, ale romanilor şi bizantinilor, ale slavonilor şi bulgarilor. Malul împădurit al Dunării oferă posibilităţi pentru practicarea diferitelor activităţi de agrement în mediul rural sau în zona Stalpishte – sporturi nautice, vizionarea păsărilor şi safari foto, excursii cu barca, pescuit. Resurselor naturale bogate trebuie adăugată moştenirea istorică - rămăşiţele cetăţii antice „Trimamium“, parte a sistemului de fortificare a Dunării de Jos a Imperiului Roman. În anul 2005 oamenii de ştiinţă au descoperit o inscripţie unică în şase rânduri, păstrată în prezent în Muzeul de Istorie al oraşului Ruse. Interesant este şi castrul roman "Ursu", ale cărui rămăşiţe pot fi văzute în zona Stalpishte, împreună cu rămăşiţele unui vechi drum roman.

În municipiu există zone protejate conform Directivei referitoare la Habitate Insula Batin (municipiile Ruse şi Ivanovo) şi văile râurilor Lom - regiunea Lomovete (municipiile Ruse şi Ivanovo); în conformitate cu Directiva referitoare la Păsări - crescătoriile de peşte lângă satul Mechka şi regiunea Lomovete. Lacurile de pescuit lângă s. Mechka împreună cu ostroavele dunărene din apropierea lor, reprezintă un complex specific bazinului Dunării cu habitate valoroase pentru păsări şi alte animale. Sunt protejate habitatele a 7 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni şi reptile, 12 specii de peşti şi 6 specii de nevertebrate. În apropiere de s. Mechka se află zona naturală "Dekilitash", la 30-40 m de fl. Dunăre, în zona Stalpishte. Reprezintă două formaţiuni de piatră de dimensiuni diferite, datând probabil din epoca mezozoică. Ele sunt asociate cu diverse legende şi poveşti despre Krali Marko. Printre avantajele satului Mechka se numără faptul că turiştii pot combina odihna în mediul natural lângă Dunăre cu vizitarea bisericilor în stâncă din satul Ivanovo sau oraşul medieval Cherven care sunt la mică distanţă, permiţând vizite de una sau două zile. În sat pot fi vizitate şi monumente militare comemorând soldaţii ucişi în Războiul Ruso - Turc pentru Eliberarea Bulgariei, Războaiele Balcanice, Al Doilea Război Mondial. Prin activităţile centrului comunitar din sat, precum şi prin activităţile altor grupuri de amatori din district, se comemorează numeroase sărbători, dintre care două atrag vizitatori spre zona Stalpishte - „De la Polomie la Dunăre împreună” şi o competiţie de pescuit. Despre s. Mechka vizitatorii se pot informa în Centrele turistice din Ruse şi Ivanovo. În Registrul Naţional de Turism este înregistrat Complexul cu cramă "Seven Generations" care se bucură de popularitate mare datorită combinaţiei de hotel, restaurant, centru SPA şi degustare de vinuri producţie proprie. În zona Stalpishte, în imediată apropiere de fluviu, există bungalouri pentru cazarea oaspeţilor şi locuri numai bune de picnic.

Figura 14 Mechka – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Amplasare geografică favorabilă în apropiere de Dunăre

Potenţial de turism eco şi rural

Apropiere de Ruse; Apropiere de România; Accesibilitate uşoară pe şosea Apropiere de resursele naturale şi antropogene ale

Posibilităţi de turism individual Posibilităţi pentru întâmpinarea grupurilor turistice mai mari Interes neîntrerupt pentru turism cultural şi rural, reînvierea interesului pentru observări ornitologice şi foto safari Crearea unei imagini pozitive a regiunii ca

regiunii - posibilitate pentru rute turistice scurte

destinaţie turistică Diversificarea calendarului cultural cu evenimente Prezenţa de oportunităţi bune de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi a turismului; Posibilitate pentru creşterea şi diversificarea serviciilor turistice Potenţial pentru atragerea investitorilor

2.1.8 Nikolovo Satul este situat pe teritoriul municipiului Ruse, la 6-7 km de centrul districtual Ruse. Satul actual îşi are originea din satele Gagalya şi Lipnik. Printre avantajele municipalităţii se numără locaţia strategică din punctul de vedere al transporturilor şi geografic. De importanţă esenţială sunt coridorul de transport pan-european nr. 9 şi coridorul de transport pan-european nr. 7, în apropierea cărora se află satul Nikolovo. Drumul Ruse - Nikolovo este unul municipal, în stare bună. Linia transportului în comun Ruse - Nikolovo circulă la intervale de 16-30 de minute. Există şi o decizie a Consiliului municipal pentru construirea treptată a unei benzi pentru biciclete de la Ruse până la Parcul cu pădure Lipnik, amplasat lângă s. Nikolovo. În imediata vecinătate a s. Nikolovo se găseşte şi principala atracţie turistică a satului – zona naturală pitorească - parcul cu pădure Lipnik (vechiul său nume este Teketo), care oferă numeroase oportunităţi de recreare: pescuit, plimbare cu barca, drumeţii. Se consideră că aceasta pădure este cel mai mare masiv de tei din ţară. Pe potecile din parc se poate merge pe jos, dar şi cu bicicleta sau rolele. Pe teritoriul parcului se află şi un lac mare artificial. O parte din lac este ocupată de nuferi. În parc se găseşte şi un izvor mic, sursă de apă vindecătoare şi de numeroase legende despre aceasta. Lacul este şi un loc preferat de pescuit pentru pescari. Aici se organizează competiţii naţionale şi internaţionale de sporturi nautice. În Parcul cu pădure "Lipnik" are loc şi adunarea tradiţională a satului Nikolovo, de Sf. Ilie - pe data de 2 august. Principalul avantaj turistic al satului Nikolovo este combinaţia de mediu forestier pentru plimbare şi picnic, lacul potrivit pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului, în apropiere de Ruse şi arhitectura sa europeană. În Registrul naţional de turism sunt înregistrate 5 locuri de cazare la Nikolovo cu o capacitate de 51 de paturi, de asemenea şi 13 locuri de luat masa.

Figura 15 Nikolovo – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Amplasare geografică favorabilă

Oportunităţi de odihnă mai scurtă sau mai lungă în mediul natural şi în acelaşi timp - în apropiere de arhitectura europeană a oraşului Ruse

Prezenţa parcului cu pădure "Lipnik" Apropiere de Ruse; Apropiere de România; Apropiere de 2 coridoare pan-europene de transport Apropiere de monumentele patrimoniului cultural-istoric din mun. Ivanovo Apropiere de Parcul natural "Rusenski Lom" Preţuri mici ale serviciilor turistice Resurse naturale bune pentru o pauză scurtă

Potenţial de diversificare a produselor turistice oferite Realizarea unei imagini pozitive a regiunii ca destinaţie turistică Prezenţa de oportunităţi bune de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi a turismului; Creşterea gradului de calificare a personalului din turism

Infrastructură dezvoltată pentru sporturi acvatice - baza de canotaj

2.1.9 Basarbovo Situat în imediata apropiere de 8-9 km de la centrul districtului - oraşul Ruse, satul este înconjurat de dealuri, ceea ce face ca climatul său să fie mai moale decât cel din oraş. Există date care indică faptul că satul a fost locuit încă din vremea tracică şi a fost vizitat de pelerini înainte de construcţia Mănăstirii Basarbovo - singura mănăstire rupestră funcţională pe teritoriul Bulgariei, una dintre resursele majore antropogene ale districtului Ruse, cu potenţial de a atrage interesul turistic. Satul Basarbovo este uşor accesibil prin reţeaua rutieră, situat fiind lângă cele două coridoare de transport pan-europene # 7 Rin-Main-Dunăre şi # 9 Helsinki - Alexandroupolis, care se intersectează în zonă. Mănăstirea de la Basarbovo este situată pe o stâncă lângă râul Rusenski Lom. Istoria sa este seculară, începuturile sale putând fi urmărire până în sec. XIII. Astăzi, valoarea sa este privită din punct de vedere arhitectural, cultural şi religios, dar şi din punctul de vedere al potenţialului pentru practicarea turismului de pelerinaj (piligrimi). Aici în sec. XVII a trăit Dimitrie de Basarabov (cel Nou), un sfânt ortodox considerat în prezent ocrotitorul Bucureştilor – astăzi moaştele sale sunt expuse pentru închinare la biserica din Dealul Mitropoliei "Sf. Sf. Constantin şi Elena" în capitala României. Unul dintre primii 46

exploratori ai mănăstirii a fost Karel Shkorpil în anul 1912, descoperirile sale sunt descrise în cartea sa „Opis al antichităţilor de-a lungul râului Rusenski Lom”, publicată în 1914. Un traseu de pelerinaj turistic cu o lungime de aproximativ 57 km, accesibil pentru ciclism, maşini de teren sau drumeţii, începe din satul Basarbovo şi cuprinde mănăstirile rupestre şi siturile istorice din Parcul Natural Rusenski Lom şi zona Polomie - Mănăstirea Basarbovo, biserica din s. Krasen, colecţia muzeală din s. Shtraklevo, Bisericile rupestre din s. Ivanovo, poteca ecologică din Gramovets, ulmul secular de lângă Nisovo, mănăstirile din canionul Mali Lom lângă Nisovo, oraşul medieval Cherven, peştera "Orlova chuka", mănăstirea "Sf. Marina" din Karan Varbovka. Centru comunitar din satul Basarbovo este un centru ce uneşte activitatea grupurilor şi cluburilor de meşteşugari, artizani, artişti amatori care au potenţialul de a creşte interesul turistic faţă de această regiune. În Registrul Naţional de Turism sunt înregistrate 2 locuri de cazare în s. Basarbovo motelul "Hancheto" şi cabana turistică "Alpinist".

Figura 16 Basarbovo – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Amplasare geografică favorabilă

Interesul turiştilor români faţă de mănăstire

Prezenţa singurei mănăstiri rupestre funcţionale de pe teritoriul naţional "Sf. Dimitrie de Basarabov" Apropiere de Ruse; Apropiere de România; Apropiere de 2 coridoare pan-europene de transport Apropiere de monumentele patrimoniului cultural-istoric din mun. Ivanovo Apropiere de Parcul natural "Rusenski Lom" Climă moale Preţuri mici ale serviciilor turistice

Oportunităţi de odihnă mai scurtă sau mai lungă în mediul natural şi în acelaşi timp - în apropiere de arhitectura europeană a oraşului Ruse Potenţial de diversificare a produselor turistice oferite Realizarea unei imagini pozitive a regiunii ca destinaţie turistică Prezenţa de oportunităţi bune de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi a turismului; Creşterea gradului de calificare a personalului din turism

Resurse naturale bune pentru o pauză scurtă

2.1.10 Ekzarh Yosif Satul este amplasat în mun. Borovo, la cca. 30 km distanţă de Ruse. La sat se ajunge pe drumul naţional Ruse - Sofia şi Ruse - Veliko Turnovo - Potcoava, parte a coridorului european de transport nr. 9. Centrul municipal - oraşul Borovo - este la o distanţă de 43 km. Prin teritoriul municipiului trec 5 şosele cu o lungime de 45.2 km, din reţeaua naţională de transport rutier. Satul este relativ de aproape de râurile Dunăre, Yantra şi Baniski Lom. În apropiere de s. Ekzarh Yosif se află zona protejată Doychov ostrov, Fermele piscicole lângă s. Mechka şi zonele ornitologice ale ostroavelor Batin şi Bezimenen - având o bogăţie de peste 198 specii de păsări, 60 dintre acestea fiind incluse în Cartea Roşie a Bulgariei. O valoare culturală remarcabilă este biserica rurală „Sf. Arhangel Mihail" - singurul templu creştin din regiune, construit fără documentul „fermanul” obligatoriu al Sultanului otoman. Biserica este ridicată deasupra solului, nu este săpată în jos. În apropiere se află bisericile din Gorno Ablanovo, Obretenik, Batin şi Brestovitsa. În sat au fost create o expoziţie etnografică în aer liber şi o grădină zoologică. În apropiere de satul Ekzarh Yosif se află ostrovul dunărean Batin - o zonă protejată prin programul Natura 2000, în conformitate cu Directiva Habitate şi Directiva Păsări. Zona cuprinde întregul ostrov, ostrovul din apropiere - Doychov, precum şi tot malul Dunării din toate părţile ostrovului şi o parte semnificativă în direcţia spre oraşul Ruse. De mulţi ani în sat se organizează Serbarea mărului cu participarea a numeroaselor grupuri de iniţiativă locală - amatori şi profesionişti - prin activitatea cărora se popularizează regiunea în care sunt crescute 22 din totalul de 44 de soiuri de meri din toată Bulgaria. Centrul de informare turistică aflat în centrul municipal Borovo oferă informaţii privind rutele disponibile şi serviciile turistice.

Figura 17 Ekzarh Yosif – puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru turism rural

Puncte forte

Oportunităţi favorabile

Mediul natural conservat şi atmosfera autentică

Potenţial turistic ce rezultă din combinaţia de resurse naturale şi etnografice

Amplasare bună, acces uşor, apropiere de drumul principal Zona protejată în apropiere

Oportunităţi pentru turism individual sau în grupuri Oportunităţi pentru finanţarea

Apropiere de Ruse; Apropiere de România; Serbarea unică a mărului Atracţii turistice - colecţie etnografică în aer liber şi o grădină zoologică

proiectelor de infrastructură şi turism Oportunităţi de producţie alimentară legate de culturile cultivate în mod tradiţional

Preţuri mici ale serviciilor turistice

2.1.11 Studiul punctelor forte şi oportunităţilor favorabile ale districtului Ruse rezumat Trendul mondial al turismului rural Potrivit analizei site-ului creat de Ministerul Afacerilor Externe şi Agenţia pentru întreprinderile ale Ţărilor de Jos7, călătorii europeni includ din ce în ce mai multe elemente din turismul rural atunci când îşi planifică călătoriile. Ei caută mai multe experienţe decât vizitarea obiectivelor turistice, le place să interacţioneze cu localnicii şi cu cultura locală. De aceea, tot mai multe agenţii de turism includ în pachetele lor vizite în comunităţi mici în care turiştii nu pot întâlni doar localnici, ci şi pot juca un rol activ - spre exemplu, participarea la un atelier de artizanat local sau ajutarea la recoltare. Aceste tendinţe de dezvoltare sunt o veste bună pentru districtul Ruse, care poate satisface interesele turistice contemporane, oferind comunităţi rurale interesante cu tradiţii păstrate. Potrivit analizei citate, agenţiile de turism apreciază în mod deosebit oportunitatea de a combina turismul rural cu patrimoniul cultural şi natural local - iar acest lucru poate fi oferit de oricare dintre localităţile selectate din districtul Ruse. Turismul rural este o tendinţă în Europa şi este într-o creştere continuă, potrivit afirmaţiile documentului analitic „Starea şi oportunităţile de dezvoltare a turismului rural în Bulgaria“8 elaborat de asistentul senior universitar d-r Teodora Rizova din New Bulgarian University. Organizaţia Mondială a Turismului estimează o creştere anuală a turismului rural de aproximativ 6%, comparativ cu o creştere totală a turismului de 2%. În numeroase ţări din Europa de Sud şi de Est, creşterea depăşeşte 20%, din cauza transformărilor din zonele rurale şi din agricultură ca urmare a aderării acestor ţări la Uniunea Europeană. Ponderea turismului cultural este în creştere la nivel global, iar acest lucru se datorează, pe de o parte, informaţiilor din ce în ce mai accesibile privind diverse teme istorice, iar pe de altă parte - creşterea vacanţelor scurte în oraş şi în weekend pentru a vizita evenimente culturale. La aceasta concluzie ajunge documentul „Politica comună

7 8

CBI https://www.cbi.eu/market-information/tourism/rural-tourism/rural-tourism-europe http://ebox.nbu.bg/pa2016/18Rizova.pdf

pentru conservarea, dezvoltarea şi utilizarea patrimoniului comunităţilor de pescari“9 Contribuţie semnificativă pentru dezvoltarea acestui tip de turism o are şi expansiunea zborurilor low-cost care fac destinaţiile accesibile mai multor turişti. Turismul cultural este adesea combinat cu alte tipuri de turism tradiţional sau specializat, ceea ce sporeşte probabilitatea mai multor turişti.

Resurse naturale unice Marele avantaj natural al regiunii este amplasarea sa de-a lungul Dunării. În imediata apropiere de fluviu se află două dintre localităţile selectate de sondaj - Ryahovo şi Mechka, dar şi celelalte sate sunt la o distanţă scurtă de malul Dunării, ceea ce creează oportunităţi unice pentru combinarea diferitelor tipuri de turism (spre exemplu - turismul cultural şi sporturile nautice). O parte din cele 10 localităţi examinate din districtul Ruse se află în parcul natural Rusenski Lom - Ivanovo, Pepelina, Karan Varbovka, Nisovo, Cherven; iar cealaltă parte este atât de aproape încât excursiile de zi în parc sunt uşor de organizat. Râul Rusenski Lom şi afluenţii săi combină mai multe tipuri de arii protejate: Parcul natural Rusenski Lom, zonele protejate "Lomove" din reţeaua Natura 2000, un loc important din punct de vedere ornitologic, un loc important pentru fluturi şi lilieci la nivel de Bulgaria şi Europa. Parcul se bucură de un peisaj diversificat şi de o frumuseţe aparte - râuri, livezi, roci şi pădure; ornito-fauna a sa este şi ea foarte bogată. Un sondaj recent (septembrie 2018) în rândul a 276 de respondenţi citat de blogul Rural Balkans, constată că pe teritoriul întins al Regiunii Turistice Dunăre, parcul natural "Rusenski Lom" ocupă locul al treilea ca obiectiv natural de vizitat în anul viitor: primul loc îl ocupă rezervaţia biosferei "Srebarna" lângă Silistra (35%), al doilea - Stâncile de la Belogradchik (29%) şi Parcul natural Rusenski Lom (21%). Aceste cele trei obiective naturale sunt în apropiere de centrele turistice în care se organizează şi evenimente culturale. Există arii naturale protejate în apropierea fiecărei localităţi studiate din districtul Ruse. Acest lucru garantează o comunicare directă cu natura conservată, care devine una dintre experienţele turistice pe cale de dispariţie. Aerul curat, solul şi apele, precum şi reţeaua hidrografică destul de densă cu canioane pitoreşti creează premise extraordinare pentru practicarea turismului rural şi turismului ecologic (de asemenea şi o combinaţie între cele două tipuri).

Resurse antropogene unice Districtul Ruse se bucură de abundenţă de resurse antropogene de interes turistic: Bisericile rupestre din s. Ivanovo - obiect UNESCO, peştera "Orlova Chuka" - habitat al unor

Muzeul Regional de Istorie Ruse - partener în proiectul "Memorie şi viitor. Poveşti despre civilizaţia Dunăreană“ implementat de Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro - Români (CCIBR partener lider), ONG "Paralel - Silistra", Asociaţia "Acces" - Călăraşi, Asociaţia Grup Local de Pescuit “Dunărea Călărăşeană”

specii rare de lilieci, singura mănăstire rupestră funcţională pe teritoriul naţional - în s. Basarbovo, oraşul medieval fortificat din Cherven etc.

Tradiţii conservate şi/Sau restaurate În fiecare dintre satele analizate sunt conservate tradiţii (artă folclorică, mâncăruri, meşteşuguri, serbări etc.) datorită activităţii centrelor comunitare, dar de asemenea şi prin iniţiativa localnicilor - festivalul medieval din Cherven, serbarea merilor de la Ekzarh Yosif, serbarea peştelui de la Brashlen, Ryahovo etc.

Accesibilitate Toate localităţile care au făcut obiectul studiului se află la distanţe mici prin abatere de la drumurile naţionale şi internaţionale Bucureşti - Ruse - Sofia sau Bucureşti Ruse - Varna. În plus toate se află în vecinătate relativ de mică una faţă de cealaltă.

Apropiere de piaţa turistică română Capitala României - mun. Bucureşti - cu o populaţie de două milioane - este la o distanţă de 70 km de Ruse, ceea ce face ca districtul Ruse să fie un loc atractiv pentru turiştii români interesaţi de resurse naturale, patrimoniu cultural, situri religioase păstrate. Integrarea rutelor turistice din cele două ţări, oferită în prezenta strategie, amplasate pe ruta Ruse - Giurgiu, se bucură de un potenţial nestudiat deoarece până în momentul de faţă aplicarea s-a făcut în mod sporadic şi fără sustenabilitate.

Preţuri mici ale serviciilor turistice Vizitatorii districtului Ruse se aşteaptă la preţuri mai mici pentru serviciile turistice din cauza distanţei faţă de staţiunile turistice populare şi tradiţionale, din cauza lipsei de popularitate a regiunii (denumită în continuare „o regiune cu potenţial de dezvoltare turistică”), categoria scăzută a unităţilor de cazare şi a celor de luat masa. Prin urmare, turiştii tind să-şi prelungească şederea, deoarece obţin un preţ mai mic pe zi (presupunând că primesc calitatea pe care o doresc).

2.2 Punctele forte şi oportunităţile favorabile ale localităţilor din judeţul Giurgiu 2.2.1 Comana Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 35% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 8 de menţionat: • • •

Mănăstirea Comana Casa memorială "Gelu Naum" Cabana "Delta Neajlov"

Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 3 Numărul obiceiurilor în comunitate - 2 Meşteri sau ateliere de lucru - 6 din care trebuie să menţionăm: •

Satul meşteşugurilor cu Moara de hârtie

Numărul evenimentelor locale în comună - 5 dintre care trebuie să menţionăm: •

Festivalul bujorului, în fiecare an, lunile mai - iunie

Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 25% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 3 dintre care trebuie menţionate: • • •

Parcul natural Comana, incl. Rezervaţia Delta Neajlovului Locaţia pentru observaţii ornitologice

Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 15% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 5 dintre care trebuie menţionate: • • •

Complexul "Casa Comana", incl. mini-trenuleţ "Orient Expres" Parcul de aventură Comana "Regatul Cailor" - bază de echitaţie

Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 5 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a

utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport - 3 Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 4 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 8% Numărul antreprenorilor locali - 15 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 10 Interes faţă de politicile de dezvoltare şi protecţie a patrimoniului local Activităţi ale localnicilor îndreptate spre un turism responsabil EVALUARE TOTALĂ: 83% pregătire de dezvoltare turistică, 87,50% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.2 Hereşti Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 18% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 3 de menţionat: •

Conacul "Udrişte - Năsturel"

Numărul tradiţiilor întreţinute în comunitate - 3 dintre care trebuie să menţionăm: •

Muzeul artei populare

Numărul obiceiurilor în comunitate - 2 Meşteri sau ateliere - 1 Numărul evenimentelor locale în comunitate - 1 •

Festivalul bujorului, în fiecare an, lunile mai - iunie

Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 10% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 9% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 4 Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 1

Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport - 2 Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 1 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 5% Numărul antreprenorilor locali - 5 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 2 Interes faţă de politicile de dezvoltare şi protecţie a patrimoniului local Activităţi ale localnicilor îndreptate spre un turism responsabil EVALUARE TOTALĂ: 42% pregătire de dezvoltare turistică, 45% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.3 Izvoarele Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 30% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 3 de menţionat: •

Cabana "Acoperământul Maicii Domnului"

Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 3 Numărul obiceiurilor în comunitate - 3 Meşteri sau ateliere - 5 Numărul evenimentelor locale în comunitate - 3 Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 22% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 dintre care trebuie menţionate: • •

Rezervaţia naturală Izvoarele cu golfuri de pescuit Pădurea Manafu

Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 15% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 12

Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 3 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport - 2 Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 1 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 7% Numărul antreprenorilor locali - 14 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 4 Interes faţă de politicile de dezvoltare şi protecţie a patrimoniului local Activităţi ale localnicilor îndreptate spre un turism responsabil EVALUARE TOTALĂ: 74% pregătire de dezvoltare turistică, 75% angajament faţă de patrimoniul cultural. 2.2.4 Drăgănescu Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 38% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 12 de menţionat: •

Biserică cu fresce şi icoane pictate de părintele Arsenie Boca.

Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 2 Numărul obiceiurilor în comunitate - 1 Meşteri sau ateliere - 1 Numărul evenimentelor locale în comunitate - 2 Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 27% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 12 Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 9 % Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 1 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a

utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport. Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 0. Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 4% Numărul antreprenorilor locali - 4 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 3 Nivel scăzut al oportunităţilor de dezvoltare locală, priorităţile trebuie evaluate în raport cu politicile localităţii Mihailesti EVALUARE TOTALĂ: 78% pregătire de dezvoltare turistică, 95% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.5 Greaca Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 29% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 9 de menţionat: • • •

Biserica "Sfinţii 40 de Mucenici“ (construită în anul 1907) Conacul Gorski Patru situri arheologice cu artefacte din neolitic şi din Evul Mediu timpuriu

Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 3 Numărul obiceiurilor în comunitate - 1 Meşteri sau ateliere - 1 Numărul evenimentelor locale în comunitate - 1 Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 20 % Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 1 •

Lacul Greaca şi împrejurimile sale

Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 6 % Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 4 dintre care trebuie menţionate:

Resortul Domeniile Greaca Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 2 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport - 2 Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 1 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 8% Numărul antreprenorilor locali - 3 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 2 Perspective bune pentru dezvoltarea turismului local; şanse mari pentru apariţia turismului responsabil EVALUARE TOTALĂ: 76% pregătire de dezvoltare turistică, 72.50% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.6 Gostinu Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 32% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 1 Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 4 Numărul obiceiurilor în comunitate - 3 Meşteri sau ateliere - 3 Numărul evenimentelor locale în comună - 2 dintre care trebuie să menţionăm: •

Festivalul judeţean al tradiţiilor şi obiceiurilor române “Şezătoarea”

Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 15% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 9% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 3 Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 1 57

Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport. Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 1 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 6% Numărul antreprenorilor locali - 2 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 4 Activităţi ale localnicilor îndreptate spre un turism responsabil EVALUARE TOTALĂ: 62% pregătire de dezvoltare turistică, 80 % angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.7 Oinacu Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 30% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 3 Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 5 Numărul obiceiurilor în comunitate - 2 Meşteri sau ateliere - 1 Numărul evenimentelor locale în comună - 2 dintre care trebuie să menţionăm: •

Festivalul judeţean al tradiţiilor şi obiceiurilor române “Şezătoarea”

Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 12% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 1 Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 9% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 1 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a

utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport. Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 0 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 6% Numărul antreprenorilor locali - 5 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 2 Activităţi ale localnicilor îndreptate spre un turism responsabil EVALUARE TOTALĂ: 57% pregătire de dezvoltare turistică, 75% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.8 Clejani Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 36% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 9 Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 3 Numărul obiceiurilor în comunitate - 2 Meşteri sau ateliere - 7, printre care: • •

Cel mai vârstnic cântăreţ - lăutar de folclor autentic Cel mai popular taraf din Clejani - Famous Clejani Folk Music Band

Numărul evenimentelor locale în comunitate - 4 Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 12% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 1 Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 12% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 5 Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 2 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport - 2

Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 0 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 8% Numărul antreprenorilor locali - 5 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 6 Activităţi ale localnicilor îndreptate spre un turism responsabil EVALUARE TOTALĂ: 68% pregătire de dezvoltare turistică, 90% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.9 Slobozia Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 29% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 4 de menţionat: •

Mănăstirea "Sf. Ioan Rus"

Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 3 Numărul obiceiurilor în comunitate - 2 Meşteri sau ateliere - 1 Numărul evenimentelor locale în comunitate - 4 Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 27% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 dintre care trebuie menţionate: •

Rezervaţia naturală "Ostrovul Cama-Dinu" pe fl. Dunăre

Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 14% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 2 Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 1 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport. Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 1 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX)

Evaluare: 7% Numărul antreprenorilor locali - 5 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 4 EVALUARE TOTALĂ: 77% pregătire de dezvoltare turistică, 72,5% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.10 Bălănoaia Patrimoniul cultural (40%=MAX) Evaluare: 28% Numărul clădirilor istorice, locuri şi monumente din comună sau la o distanţă de până la 10 km de centru - 7 Numărul tradiţiilor păstrate în continuare în comunitate - 3 Numărul obiceiurilor în comunitate - 2 Meşteri sau ateliere de lucru – 1 Numărul evenimentelor locale în comunitate - 4 Resurse naturale (30%=MAX) Evaluare: 29% Numărul locurilor din patrimoniul natural care sunt la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 3 dintre care trebuie menţionate: • •

Pădurea Bălănoaia Hanul "Cosminului" - loc de odihnă şi pescuit

Spaţii, împrejurimi şi infrastructură (20%=MAX) Evaluare: 18% Numărul atracţiilor aflate la o distanţă de până la 10 km de centrul localităţii - 5 dintre care trebuie menţionate: •

Centrul de divertisment "Stejarul"

Număr de restaurante, magazine, baruri în primărie - 2 Destinaţia este uşor accesibilă prin mijloace de transport. Studiul ţine cont de starea reţelei rutiere de drumuri, de prezenţa unei gări de cale ferată, posibilitatea de a utiliza transportul alternativ - de exemplu, biciclete. Evaluarea accesibilităţii uşoare se bazează pe faptul că locul poate fi accesat prin cel puţin 2 moduri diferite de transport. Locuri de cazare în localitate şi la o distanţă de până la 5 km - 2 Părţi interesate, clima normativă şi administrativă (10%=MAX) Evaluare: 9% 61

Numărul antreprenorilor locali - 5 Numărul produselor locale care pot fi comercializate - 3 Activitatea localnicilor - potenţial de dezvoltare a turismului eco Interes faţă de dezvoltarea turistică EVALUARE TOTALĂ: 84% pregătire de dezvoltare turistică, 70% angajament faţă de patrimoniul cultural.

2.2.11 Studiul punctelor forte şi oportunităţilor favorabile ale judeţului Giurgiu rezumat În judeţul Giurgiu, studiul a identificat un patrimoniu cultural semnificativ, precum şi resurse naturale care sunt importante pentru a fi incluse în programele de turism rural pentru a atrage vizitatori. Elementele care vor fi incluse în rutele turistice - situri istorice, monumente valoroase care lasă în turişti o senzaţie unică - sunt dovezi privind istoria judeţului. Aşezările selectate sunt situate în apropierea Dunării, cu oportunităţi de dezvoltare în domeniul turismului şi oportunităţi de dezvoltare economică. Conservarea şi promovarea identităţii naţionale prin artizani păstrează tradiţiile prin arta românească; în cadrul festivalurilor locale sau prin centrele culturale şi instituţiile comunitare pot fi afişate artefacte, artă veche sau modernă. Din punct de vedere geografic, judeţul Giurgiu este cel mai bine situat printre toate celelalte judeţe din sudul României, de-a lungul Dunării, ceea ce îi permite să se integreze în proiecte de turism bulgaro-române. Dacă se aplică principiile managementului turistic responsabil, valorile culturale disponibile în localităţile subdezvoltate din judeţ ar putea stimula dezvoltarea locală prin atragerea de vizitatori. Persoanele angajate în sectorul agricol pot fi sfătuite să lucreze la producţia de alimente specifice sau de alte produse locale autentice, care ar putea deveni atracţii pentru vizitatori. Astfel, oportunităţile de angajare la scară locală vor creşte şi vor fi legate de dezvoltarea turistică responsabilă. Când sunt bine informaţi despre perspectivele turistice, localnicii sunt receptivi la noile antreprize şi sunt gata să-i întâmpine pe vizitatori. Activităţile şi sporturile orientate către natură ar putea deveni, de asemenea, un element al dezvoltării locale, pentru care teritoriul local oferă numeroase oportunităţi (câmpii, câmpuri, păduri, bazine acvatice). Pe termen lung există şanse de dezvoltare a turismului religios (pelerinajului). Tradiţiile, obiceiurile şi evenimentele din judeţ oferă şi perspective bune pentru turism.

Produsele gastronomice locale şi artizanatele trebuie luate în considerare în momentul elaborării unei strategii integrale de turism durabil.

3. Analiza riscurilor şi ameninţărilor

În capitolul acesta

Capitolul acesta este dedicat analizei riscurilor şi ameninţărilor cu care se poate confrunta dezvoltarea turismului rural durabil în regiunea Ruse - Giurgiu. Se concentrează asupra punctelor slabe, barierelor, obstacolelor şi altor aspecte negative (ale mediului interior şi / sau exterior) care ar putea împiedica dezvoltarea viitoare a turismului rural în regiune, precum şi crearea de produse turistice integrate. Această parte a lucrării strategice se opreşte asupra următoarelor caracteristici (listă nonexhaustivă): • resurse naturale şi istorice distruse; • localităţi depopulate - au rămas prea puţine persoane care ar putea oferi servicii turistice sau care sunt interesate de afaceri; • infrastructura de transport; • lipsa politicilor locale pentru sprijinirea turismului transfrontalier etc. Analiza nu numai că identifică problemele şi ameninţările, dar încearcă să identifice şi modalităţile de atenuare a acestora şi să faciliteze transformarea comunităţilor rurale în destinaţii turistice.

3.1 Riscurile şi ameninţările cu care se confruntă dezvoltarea turismului rural în localităţile din districtul Ruse Imaginea Bulgariei ca o destinaţie pentru turism în masă Bulgaria continuă să păstreze o imagine negativă a unei destinaţii ieftine, vizitată mai frecvent în perioadele de criză şi incapacitatea sa de a răspunde cererii crescute de calitate, autenticitate, atractivitate şi diversitate a serviciilor turistice şi a mediului este evidentă. Această concluzie este făcută în Strategia de dezvoltare, îmbunătăţire şi inovare a unui produs turistic cultural-istoric comun - Ruta "Frontiera romană pe teritoriul regiunii transfrontaliere România-Bulgaria"10 (un document al Asociaţiei Municipiilor Dunărene „Dunărea” şi al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, 2017) pe baza unui sondaj pe termen lung al cheltuielilor făcute în turism. Ţara nu este încă suficient de competitivă pe piaţa serviciilor turistice. De asemenea este împărtăşită şi opinia că ţara este cunoscută mai degrabă ca fiind o destinaţie pentru turism maritim în masă, iar popularitatea formelor alternative de turism este încă limitată, în ciuda condiţiilor favorabile pentru practicarea acestora. Conform documentului citat, se observă şi tendinţe negative în dezvoltarea turismului în zonele transfrontaliere.

Lipsa identificării regiunii cu imaginea de destinaţie turistică În ciuda resurselor sale naturale, culturale şi istorice excepţionale, districtul Ruse nu este identificat, recunoscut ca fiind o destinaţie turistică. Faptul acesta poate fi evaluat în diferite moduri: pe de o parte, fluxul turistic mai mic generează un risc mai mic de distrugere a resurselor naturale şi istorice; pe de altă parte, acelaşi fapt este o condiţie prealabilă pentru mai puţină activitate economică, venituri mai mici, mai puţine locuri de muncă, mai puţine mijloace financiare şi alte mijloace pentru conservarea resurselor disponibile. Planificarea şi implementarea campaniilor de promovare a turismului rural în regiune ar trebui să ţină seama de ambele aspecte. Atragerea interesului turistic poate fi realizată sub forma unor prezentări în timpul târgurilor de turism, implicarea profesioniştilor şi personalităţi publice respectate, producerea de filme publicitare interesante şi moderne şi distribuirea lor pe anumite canale relevante pentru ca acestea să ajungă la utilizatorii potriviţi şi pentru a putea trezi interesul lor faţă de colţul acesta al ţării. Rezultate bune ar da eforturile pentru promovarea transfrontalieră în comun a regiunilor Ruse şi Giurgiu. Practic, faptul că o regiune nu este recunoscută ca fiind una turistică, este un aspect des întâlnit şi care priveşte întreaga regiune turistică "Dunăre" (una dintre cele nouă regiuni din ţară conform Conceptului pentru Raionarea Turistică a Bulgariei, 2015, Ministerul Turismului11, prezentat în figura de mai jos). Regiunea turistică "Dunăre" cu centrul în Ruse 10

http://danubelimes-robg.eu

http://www.tourism.government.bg/bg/kategorii/strategicheski-dokumenti/koncepciyaza-turistichesko-rayonirane-na-bulgariya

este cea mai mare regiune turistică bulgară, întinzându-se pe teritoriul a 67 de municipalităţi.

Figura 18 Conceptul despre raionarea turistică a Bulgariei - teritoriile pe care se întind regiunile, centrele de management

Cu toate acestea, documentul afirmă că, în ciuda dimensiunilor sale mari (24% din teritoriul şi 19% din populaţia ţării), Regiunea turistică "Dunăre" beneficiază de doar 9 mii de paturi de cazare turistică (2,9%), 311 mii de vizitatori care au înnoptat cel puţin o dată în regiune (5,3%), 534 mii de nopţi de cazare (2,5%) şi sub 20 mil. leva venituri din cazare turistică (2,2%). Indicatorii concentrării turistice în regiune sunt extrem de scăzuţi – densitatea bazei de paturi (0,3 însemnând 26 de ori mai mică faţă de media pe ţară) şi intensitatea turistică (0,4 sau 23 ori mai mic faţă de media la nivel de ţară). Datele din conceptul pentru întreaga regiune a Dunării corespund concluziilor specifice districtului Ruse, obţinute în timpul studiului proiectului, şi anume: gradul general de ocupare a paturilor în toate locurile de cazare din districtul Ruse este de 30% în luna iulie 2018, indicele acesta fiind cu mult sub media la nivel de ţară - 61.8% în iulie 2018. Concepţia pentru împărţirea turistică în regiuni a Bulgariei trage concluzia: „Datele confirmă valabilitatea anumitor îndoieli cu privire la existenţa regiunii turistice a Dunării şi absenţa acesteia în unele dintre vechile scheme de raionare turistică a Bulgariei“. Pe parcursul procesului de consultare cu părţile interesate în vederea creării conceptului de raionare, s-a clarificat că Regiunea turistică "Dunăre" face obiectul numeroaselor critici privind graniţele sale - a fost calificat ca fiind prea întins, cu o 66

comunicare grea între părţile sale componente, cu prezenţa unor "areale non-turistice", cu includerea unor municipii care nu se identifică cu fl. Dunăre. De la informaţiile expuse mai sus devine clar că până şi în rândul experţilor există anumite ezitări privind problema dacă regiunea Dunării poate fi recunoscută ca o destinaţie turistică. Chiar dacă acceptăm că aceste preocupări nu se aplică în plină măsură districtului Ruse şi că districtul acesta este mai clar şi uşor de recunoscut ca fiind cu potenţial turistic, în comparaţie cu multe alte municipii şi districte, totuşi lipsa imaginii clare a Regiunii turistice "Dunăre" (spre exemplu în comparaţie cu regiune turistică "Valea trandafirilor" sau Litoralul lângă Varna) este de natură să influenţeze negativ districtul Ruse. În contextul acesta crearea unei imagini a Regiunii turistice "Dunăre", clară şi uşoară de recunoscut, necesită eforturi sporite din partea actorilor interesaţi publici şi privaţi, dar va necesita şi mult timp. Primul pas a fost făcut în ianuarie 2019 prin crearea Organizaţiei de management al destinaţiei pentru Regiunea turistică "Dunăre" şi prin selectarea organelor de management.

Specializarea regiunii turistice Dunăre În Concepţia citată mai sus este justificată specializarea regiunilor turistice bulgare în baza unei metodologii stabilite. Pentru fiecare regiune este definită o specializare de bază - combinaţie între două tipuri de turism care în combinaţie determină trăsăturile unice ale regiunilor; şi o specializare extinsă care repetă primele două tipuri şi vine în completarea lor cu până la 4 feluri de turism. Documentul expune şi un clasament cu titlu de exemplu al tipurilor de turism în funcţie de importanţa acestora pentru regiunea respectivă. Din punctul de vedere al acestei strategii trebuie să subliniem că turismul rural nu este identificat ca fiind un tip de turism care intră în componenţa specializării de bază şi a cele extinse a Regiunii turistice "Dunăre", incl. districtul Ruse. Specializarea de bază a regiunii este turismul cultural şi cel de croazieră, iar cea extinsă, ordonată în funcţie de importanţa elementelor, este: turism cultural şi istoric, turism de croazieră fluvială, de aventură, ecoturism, turism urban pentru agrement şi cumpărături, turism vini-viticol şi culinar, turism religios şi pelerinaj. La prima vedere, concepţia cestui proiect pentru menţinerea de turism rural sustenabil în districtul Ruse - Giurgiu, este în contradictoriu cu specializarea menţionată a Regiunii turistice "Dunăre", ca şi o concluzie de la studiul realizat şi expunerea în documente a voinţei politice. Însă această divergenţă este numai o primă vedere superficială, de aceea trebuie să analizăm problema privind specializarea în adâncime şi din diferite aspecte. În primul rând, identificarea specializării turistice este o sarcină grea care, în teorie, ia în calcul resursele disponibile şi specifica cererii turistice. Bulgaria se bucură de o diversitate mare de resurse naturale şi antropogene, unele dintre care fiind folosite de decenii încoace, altele fiind în curs de dezvoltare de puţin timp încoace. În fiecare regiune există o gamă bogată de oportunităţi pentru practicarea a aproape orice tip de turism. Practica, însă, diferă de teorie - lipseşte informaţie în volum suficient, care să acopere complet zona geografică şi să fie segmentată după tipuri de turism şi care să permită tragerea celor mai exacte şi adecvate concluzii.

În al doilea rând, definirea felurilor de turism nu este de natură să pună "ziduri chinezeşti" între acestea şi mai degrabă arată influenţa lor comună care este în sincron complet cu concepţia acestui proiect pentru menţinerea şi practicarea turismului rural sustenabil pe baza patrimoniului cultural al regiunii Ruse - Giurgiu. În Concepţia despre raionarea turistică a Bulgariei găsim o clasificare (bazată pe trei criterii de bază - motivaţia pentru întreprinderea călătoriei, felul activităţii turistice şi mediul pentru practicarea acesteia), de la care putem trage concluzia că specializarea menţionată a Regiunii turistice "Dunăre" - anume ecoturismul, nu exclude dezvoltarea turismului ecologic şi rural, ci dimpotrivă: •

•

ecoturismul (sub-tip de turism de aventură şi ecoturism) - călătoriile responsabile până la complexe naturale conservate cu scopul principal de a observa şi de a studia natura sălbatică (incl. în teritoriile naturale protejate); ecoturismul în mediul rural (sub-tip de turism rural) - călătorii în regiunile rurale cu scopul principal de odihnă/şedere într-un mediu ecologic curat, consumul de produse ecologice, comunicarea cu mediul şi cu comunităţile locale.

În cazul acesta se pune problema dacă având în vedere toată convenţionalitatea specializării turistice, această ar juca un rol pentru dezvoltarea turistică a regiunilor. Răspunsul este unul afirmativ din următoarele motive: • • •

Specializarea ajută la definirea unei identităţi independente a regiunilor - ce distinge o regiune faţă de celelalte; Scopul specializării este bogăţia dezvoltării produselor; Specializarea oferă un punct de reper util pentru dezvoltarea viitoare a strategiilor de marketing.

Şi nu la ultimul loc – documentul politic Concepţia privind raionarea turistică a

Bulgariei introduce şi aspectul precum că specializarea nu este o normă obligatorie, deoarece aceasta nu limitează regiunile şi nici regiunile componente în a dezvolta turismul într-o direcţie pe care ei o decid. Acest lucru, într-o mare măsură, se referă şi la regiunea turistică "Dunăre" deoarece această este şi cea mai mare regiune, şi în diferitele părţi se observă specifici şi trăsături unice. Rolul acestei strategii în proiecte este să definească o asemenea specializare care să răspundă resurselor naturale şi antropogene concrete din districtul Ruse şi judeţul Giurgiu şi simultan să indice contextul său transfrontalier.

Îndepărtarea faţă de staţiunile bulgare mari Districtul Ruse este amplasat la o distanţă destul de mare faţă de staţiunile bulgare maritime care atrag cel mai mare număr de turişti. Cea mai apropiată staţiune este Varna, la o distanţă de 200 km dintre care numai jumătate se poate parcurge pe autostradă. Cele mai apropiate staţiuni montane sunt în Stara Planina, la o distanţă de cca. 150 km, fără autostradă. Atragerea turiştilor este mai grea decât este atragerea lor în regiunile aflate

lângă mare sau în cele montane, dar nu este imposibilă - sunt necesare mai multe eforturi de comunicare şi măsuri de promovare. Se recomandă implementarea noilor produse turistice integrate (sau suplimentarea celor existente). Unul dintre exemple este o rută combinată pe ambele părţi ale graniţei, pentru turişti individuali - ex. Comana (Giurgiu) şi Basarbovo sau Ivanovo (Ruse). O altă variantă este vizite de scurtă durată, sub forma unor tururi organizate pentru grupuri de turişti care îşi petrec vacanţa pe litoralul bulgar sau român.

Bulgaria de Nord, cea cu economia rămasă în urmă Situarea districtului Ruse într-o parte sub-dezvoltată a Bulgariei este un factor negativ, dar acesta poate fi văzut şi printr-o prismă diferită. În primul rând, fondurile de finanţare sunt dedicate predominant dezvoltării regiunilor sub-dezvoltate. În plus, turiştii consideră că exact în asemenea regiuni pot beneficia de servicii mai ieftine şi respectiv pot petrece mai mult timp acolo (bineînţeles dacă primesc serviciile de calitate pe care le caută).

Probleme cu managementul patrimoniului În această privinţă cel mai elocvent exemplu este cel cu municipiul Ivanovo, care în comparaţie cu restul municipiilor din districtul Ruse, are cel mai mare potenţial de dezvoltare a resurselor turistice din motivul combinaţiei între resurse naturale şi antropogene. Obiectivele turistice cele mai atractive pentru turişti, pe teritoriul municipiul Ivanovo, sunt Bisericile rupestre în apropiere de centrul municipal, una dintre care este inclusă pe lista patrimoniului cultural UNESCO. Problema, potrivit localnicilor, este că mun. Ivanovo nu gestionează patrimoniul, dar totuşi este proprietarul infrastructurii şi respectiv Muzeul Regional de Istorie Ruse nu are de a face cu infrastructura. Aceasta este una dintre explicaţiile de ce funcţionează numai una dintre mănăstirile în stâncă şi de ce nu există acces la restul bisericilor din regiune. Analogic este cazul şi cu cetatea din s. Cherven - tot potrivit localnicilor. După cu reiese din documentul citat mai sus Strategia de dezvoltare, îmbunătăţire şi inovare a unui produs turistic cultural-istoric comun - Ruta "Frontiera romană pe teritoriul regiunii transfrontaliere România-Bulgaria (Asociaţia Municipiilor Dunărene „Dunărea” şi Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa) coordonarea deficientă dintre unităţile care efectuează managementul turismului cultural-istoric, este specifică întregii regiuni transfrontaliere. În contextul acesta, cele mai potrivite ar fi eforturile de unire a instituţiilor în forme funcţionale în care ei vor împărtăşi interesul lor comun faţă de managementul patrimoniului cultural-istoric şi infrastructura. Interacţiunea în turism are forma proiectelor comune ale municipiilor şi instituţiilor.

Apropiere de Ruse

Factorul acesta este unul negativ pentru turismul comunităţilor rurale deoarece mulţi turişti care prefera să se cazeze în oraşul mare din apropiere care oferă numeroase opţiuni de hoteluri şi restaurante. Pe de altă parte, apropierea de oraşul mare se poate transforma într-un avantaj în cazul în care se oferă rute ce combină resursele oraşului mare şi cele ale comunităţilor mici rurale. În plus, comunităţile rurale din district se află în apropiere de PTF cu România, de capitala României şi în apropiere de aeroportul internaţional, nişte avantaje prea puţin folosite până în prezent.

Infrastructură turistică insuficientă Analiza resurselor în cele 10 localităţi selectate din districtul Ruse arată că infrastructura turistică (locurile de repaus, informaţii, semnalizarea) este insuficientă pentru a întâmpina volumul cererii şi pentru a răspunde criteriilor de calitate. Spre exemplu - centrele de informare turistică sunt absolut insuficiente şi îi obligă pe vizitatori să viziteze mai întâi centrul din Ruse sau Ivanovo înainte să se îndrepte spre obiectivele naturale sau culturale selectate de ei, sau să caute surse pe internet (dar acest lucru îi va lipsi de consilierea necesară). Într-o mare parte din localităţile selectate nici nu există locuri de la care turiştii să pot cumpăra suveniruri, fie ele şi produse în masă, şi mai puţin - produse ale meşteşugarilor locali sau bucătăriei locale.

Risc de poluare a mediului Prin creşterea gradului de recunoaştere a regiunii ca fiind o destinaţie turistică şi prin atragerea unui flux de turişti mai mare, riscul de poluare a mediului creşte şi el. În momentul de faţă acest aspect pare a fi doar o ipoteză, având în vedere numărul relativ de mic de turişti şi numărul nopţilor de cazare, dar când acest lucru devine realitate, va fi târziu pentru măsuri de prevenţie. Mult mai efective sunt tocmai aceste măsuri de prevenţie. Una dintre ele este limitarea folosirii autoturismelor în turism şi încurajarea folosirii modalităţilor sustenabile de deplasare - transport în comun (autobuz şi tren), ciclism, drumeţii şi o combinaţie între acestea. Un exemplu bun în această privinţă este grupul civic RuseGO care se organizează prin reţelele de socializare pentru drumeţii şi plimbări cu bicicleta în regiune, combinându-le cu călătoriile cu trenul, autocare sau serviciile de călătorii împărtăşite cu autoturisme (car-pooling). Obstacolele cu care se confruntă mobilitatea sustenabilă sunt câteva: transportul în comun nu corespunde cerinţelor contemporane (lent, rute inconfortabile, ore nepotrivite); lipseşte coordonarea între felurile de transport care să permită combinarea lor pentru călătorii scurte; nu există informaţii. Încă un obstacol este lipsa înţelegerii sensului mobilităţii sustenabile, lipsesc şi obiceiurile însuşite pentru o mobilitate sustenabilă. În această etapă nu se poate oferi mobilitate sustenabilă prin transport fluvial, deoarece această opţiune lipseşte cu desăvârşire.

Lipsa transportului fluvial pentru scopurile turismului

Indiferent de faptul că fl. Dunăre este cel mai mare avantaj turistic al regiunii, acesta nu este folosit prin oportunităţile oferite de transportul fluvial. Cu o excepţie absolut insuficientă la Ruse (nava de agrement "Ruschuk") nu există oportunităţi pentru folosirea unor linii regulare pentru plimbări pe fluviu, pentru planificarea vizitelor turistice într-un sat riveran fluviului sau altul, nici pentru deplasare din malul bulgar pe cel român.

Competitori puternici - alte ţări din regiune Numeroase municipii din alte ţări din regiune - Serbia, Grecia, Turcia - promovează oportunităţi de turism rural, realizând campanii puternice de promovare, evident costisitoare. Această concurenţă este o ameninţare serioasă care poate să fie depăşită prin idei de marketing interesante, inovatoare de promovare. Un avantaj în competiţia aceasta ar fi crearea unor rute turistice integrate cu obiective din Bulgaria şi din România, rute care momentan se oferă destul de rar pe piaţa turistică şi pot atrage interesul oamenilor prin faptul că ei vor vizita două ţări deodată.

Alte ameninţări şi puncte slabe • • • • • • •

•

• • • • •

Acces greu la unele obiective de interes turistic - unele biserici rupestre, ruinele unor cetăţi îngropate, ostroave pe Dunăre etc. Depopularea continuă a regiunii - nu există oameni care să prezinte serviciile turistice Starea precară a reţelei de drumuri publice Lipsa atracţiilor care să ofere experienţe - mai ales unele funcţionale permanent şi înafara sezonului evenimentelor culturale Lipsa de interes al firmelor turistice faţă de organizarea vizitelor în regiune Lipsa mijloacelor de promovare Informaţii absolut insuficiente în limba română, cu toate că vizitatorii din România sunt turiştii care pot ofer cea mai bună perspectivă pentru districtul Ruse. Lipsa industriilor creative care pot crea suveniruri interesante (bijuterii, îmbrăcăminte, mâncare) în spiritul tradiţiilor locale - risc de oferire a unor suveniruri care arată la fel, uniforme, care se găsesc peste tot. Lipsa mijloacelor de creare şi întreţinere a locurilor de cazare şi de alimentaţie care să corespundă cererii turistice Lipsa posibilităţilor de primire a grupurilor mari organizate Lipsa accesului rapid la ajutor medical - în multe dintre sate nu există cadre medicale, farmacii, ambulanţe Gropi de gunoi nereglementate Recesiune potenţială

3.2 Riscurile şi ameninţările cu care se confruntă dezvoltarea turismului rural în localităţile din judeţul Giurgiu

Populaţia judeţului Giurgiu este puţină în număr. Numărul locurilor de cazare, a restaurantelor, magazinelor etc. este încă insuficient de dezvoltat pentru a susţine oferta turistică. Traficul fluvial este şi el insuficient; nu se oferă plimbări pe fluviu Judeţul nu este cunoscut ca un loc de turism, incl. turism rural (cu toate că peste două treimi din populaţie trăieşte în comunităţi rurale). Cca. 50% din localnici sunt angajaţi în agricultură, un sector care este foarte dependent de condiţiile meteo. Posibilităţile localnicilor de a participa la formări în domeniul serviciilor turistice pot fi reduse din cauza gestionării precare a proiectelor locale, naţionale şi internaţionale. Planificarea în localităţi poate fi întârziată din cauza unor interese de grup şi obstacole cu care se confruntă investiţiile şi finanţarea activităţilor de restaurare pentru conservarea monumentelor. Judeţul este în imediata apropiere de capitala Bucureşti - din punct de vedere turistic acest lucru înseamnă că vizitatorii sunt mai interesaţi să ajungă la capitală pentru o vizită, decât să se bucure de avantajele turismului rural oferite de jud. Giurgiu. În momentul întocmirii acestei strategii, România nu a prezentat o concepţie oficială privind diferitele regiuni de dezvoltare din punctul de vedere al marketingului turistic.

2. Obiective de dezvoltare

În această secţiune

Identificarea obiectivelor care să fie adoptate şi însuşite de localnici şi de părţile locale interesate, de organizaţiile locale, ca fiind ale lor, proprii, şi să fie atinse prin eforturile unite ale tuturor.

Fixarea obiectivelor în prezenta strategie se bazează pe rezultatele studiului realizat prin: • •

•

revista resurselor naturale şi antropogene pe întreg teritoriul studiat compus din districtul Ruse şi judeţul Giurgiu; evaluarea potenţialului localităţilor din districtul Ruse şi judeţul Giurgiu să dezvolte turism rural prin conectarea sa de patrimoniul natural şi cultural al regiunii; selecţie a 20 de localităţi (10 din partea bulgară şi 10 din partea română a regiunii) în vederea efectuării unei analize mai aprofundate şi extragerea unor concluzii şi recomandări generale aplicabile întregii regiuni; analiza punctelor forte şi a oportunităţilor favorabile ale celor 10 localităţi selectate din districtul Ruse pentru a efectua turism rural, prin folosirea avantajelor patrimoniului natural şi cultural; analiza punctelor forte şi a oportunităţilor favorabile ale celor 10 localităţi selectate din judeţul Giurgiu pentru a efectua turism rural, prin folosirea avantajelor patrimoniului natural şi cultural; analiza persoanelor şi organizaţiilor din districtul Ruse şi din judeţul Giurgiu care au interes în revigorarea generală economică a întregii regiuni şi particular - în dezvoltarea unui turism rural sustenabil prin avantajele patrimoniului cultural; analiza punctelor slabe şi a ameninţărilor care ar putea ameninţa turismul rural sustenabil în districtul Ruse cu accentul pus pe cele 10 localităţi selectate; analiza punctelor slabe şi a ameninţărilor care ar putea ameninţa turismul rural sustenabil în judeţul Giurgiu cu accentul pus pe cele 10 localităţi selectate; formularea unor propuneri privind modalităţile în care să fie îmbunătăţite punctele slabe şi să fie atenuate riscurile.

OBIECTIVUL PRINCIPAL Menţinerea turismului rural sustenabil în regiunea Giurgiu - Ruse prin patrimoniul cultural şi etnic Obiectivul principal este formulat cu înţelegerea că turismul rural reprezintă o călătorie şi o şedere responsabilă, cu scopul odihnei în teritorii cu natură conservată, patrimoniul material şi imaterial autentic. Turismul rural contribuie la creşterea bunăstării comunităţilor locale, creează stimă faţă de cultura locală, protejează mediul faţă de efectele negative ale turismului specifice complexelor şi staţiunilor mari de turism12. Turiştii se cazează în case şi vile din regiunile rurale, exercită activităţi specifice vieţii de zi cu zi a regiunii în cauză, deseori în aer liber. Turiştii în sine sunt angajaţi personal şi direct în crearea unor produse turistice, accentul fiind pus mai mult pe experienţe decât pe observare. De cele mai multe ori turismul rural nu este practicat într-o formă izolată, deoarece acesta se practică într-un mediu care permite combinarea vizitelor obiectivelor naturale şi istorice, evenimentele culturale locale, sportul pentru amatori, hobby, echitaţie sau drumeţii. Construirea excesivă în oraşe, privarea omului modern de comunicare cu natura, modalitatea dinamică de viaţă care provoacă stres şi boli, îi îndeamnă pe oameni să caute repaus în mijlocul naturii, departe de zgomot şi de suprapopulaţie. Aceasta concepţie privind odihna exclude marile staţiuni turistice, ea este orientată spre emoţiile pozitive, spre cunoaşterea locurilor şi persoanelor prin trăiri, experienţe şi participare personală la diverse activităţi. Asta este o tendinţă mondială, nu doar ca şi vogă, ci şi ca o nevoie a omului contemporan. Este o bază naturală pe care se construieşte popularitatea tot mai mare a turismului rural în combinaţie cu turismul ecologic şi cu cel cultural. Resursele naturale şi istorice păstrate ale regiunii transfrontaliere ce cuprinde districtul Ruse şi judeţul Giurgiu, precum şi faptul că (cu excepţia localităţilor reşedinţă de district/judeţ) ambele teritorii administrative sunt compuse predominant din comunităţi rurale - toate acestea oferă temei pentru formularea obiectivului general de menţinere a turismului rural sustenabil. În vederea atingerii obiectivului general, regiunea se poate folosi de Aria prioritară 3 a SUERD "Cultură, turism şi contacte directe între oameni" coordonată în comun de Bulgaria şi România. Această oferă numeroase instrumente care vin în susţinerea eforturilor comune de turism durabil prin conservarea mediului natural şi al patrimoniului cultural. Măsura necesită obţinerea de beneficii maxime după realizarea obiectivelor premisă pentru care sunt eforturile coordonate ale tuturor părţilor interesate. Implementarea de proiecte în cazul cărora efectul transfrontalier este amplificat de cel transnaţional, va reflecta direct pe prosperitatea economică a regiunii.

Formularea aparţine Mariei Grozeva "Condiţii şi oportunităţi pentru dezvoltarea turismului în teritoriile rurale ale regiunii de planificare nord-vest", ediţie a Academiei Bulgare de Ştiinţe, 2017

La momentul întocmirii acestei strategii, obiectivele ariei prioritare în perioada viitoare nu sunt discutate, din acest motiv le expune aici, într-un proiect de idee: •

•

• • • •

• •

Stabilirea Regiunii Dunării ca destinaţie turistică europeană importantă şi dezvoltarea şi consolidarea în continuare a mărcii Dunării pentru întreaga regiune a Dunării; Acordarea de sprijin pentru implementarea unui sistem armonizat de monitorizare dedicat turismului şi patrimoniului cultural/natural,capabil să furnizeze date statistice complete şi comparabile pentru regiunea Dunării; Stabilirea Dunării ca o rută transnaţională de călătorie culturală şi naturală; Promovarea formelor inovatoare de turism şi cultură de către întreprinderile mici şi mijlocii şi parteneriate public-privat; Dezvoltarea de forme de turism durabile, inclusiv produse turistice ecologice (”verzi”) şi soluţii pentru mobilitatea durabilă în regiunea Dunării; Promovarea forţei de muncă calificate, a educaţiei şi a dezvoltării competenţelor în turism şi cultură în vederea asigurării locurilor de muncă durabile în regiune; Crearea unei „Cărţi albastre” despre identitatea culturală a Dunării; Asigurarea conservării durabile şi a interpretării moderne a patrimoniului cultural şi a valorilor naturale.

Obiectivul strategic nr. 1 Dezvoltarea unei destinaţii turistice pentru turism rural Ruse - Giurgiu care este uşoară de recunoscut Analiza prealabilă efectuată a potenţialului localităţilor din regiunea transfrontalieră Ruse - Giurgiu pentru turism rural, dar şi revista altor documente strategice şi de planificare dedicate dezvoltării comune a întregii regiuni transfrontaliere sau a unei părţi din aceasta, impun concluzia că în primul rând este necesar ca regiunea să înceapă să fie recunoscută şi percepută ca o destinaţie turistică. În ciuda naturii conservate şi în ciuda prezenţei unor monumente culturale unice, colţul acesta este încă prea puţin cunoscut ca fiind un loc pentru odihnă, fie ea mai scurtă sau mai lungă, şi mai puţin - ca fiind o destinaţie pentru turism rural. Constatarea aceasta este adevărată nu numai din punctul de vedere al gradului de informare al turiştilor bulgari despre districtul Ruse, ci şi al turiştilor români despre judeţul Giurgiu, dar se aplică şi gradului de informare reciprocă. Și din moment ce încă nu s-a ajuns la cunoaşterea reciprocă bună, se poate aştepta şi mai puţin probabil să se realizeze poziţionarea regiunii RuseGiurgiu în mintea potenţialilor vizitatori din ţări terţe. Obiectivul strategic pentru dezvoltarea unei destinaţii turistice identificabile predomină peste tot restul obiectivelor, cel puţin pe termen mediu, deoarece de realizarea obiectivului depinde şi atingerea restului de obiective şi sarcini, atragerea de investiţii şi dezvoltarea generală a turismului regional ca sector economic. Destinaţia turistică Ruse - Giurgiu să fie percepută şi recunoscută ca atare este o premisă - cadru, un sistem operaţional, în cadrul căruia funcţionează tot restul elementelor industriei turistice.

O destinaţie turistică recunoscută ca atare nu se epuizează prin oferta în masă a unor abordări promoţionale, cu toate că nici acestea nu pot fi subestimate; ea necesită educarea turiştilor interni şi externi într-o atitudine responsabilă faţă de resursele disponibile, dar şi influenţarea formării sistemului de valori în care natura, obiectivele culturale, tradiţiile păstrate ocupă cel mai înalt loc. Obiectivul strategic nr. 2 Creşterea calităţii produselor turistice în regiunea Ruse - Giurgiu Dacă primul obiectiv strategic "Dezvoltarea unei destinaţii turistice pentru turism rural Ruse - Giurgiu care este uşoară de recunoscut" este, relativ vorbind, îndreptat spre exterior - spre turişti şi vizitatori din alte regiuni decât România şi Bulgaria, spre ţările din Europa şi din lume şi dacă se referă la gradul lor de informare despre oportunităţile de turism pe care le oferă regiunea Ruse - Giurgiu, al doilea obiectiv strategic este îndreptat spre interior - spre resursele umane şi baza materială a regiunii. Obiectivele sunt interconectate şi complementare. Pentru prima dată la Summit-ul din Mexic din 2012, ţările din G20 au recunoscut în unanimitate importanţa turismului ca motor pentru dezvoltarea pieţei forţei de muncă şi pentru creşterea economică şi s-au angajat să lucreze pentru facilitarea călătoriilor în scop turistic13. Unul dintre primele obiective pe care îl pune Comisia Europeană în privinţa stabilirii Europei ca destinaţie turistică de top este diversificarea produsului turistic şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice oferite. Aspectul acesta include îmbunătăţirea relaţiei dintre întreprinderile mici şi mijlocii, interacţiunile dintre autorităţile publice şi entităţile private, precum şi crearea şi promovarea oportunităţilor turistice care ţin cont de nevoile diferite ale persoanelor (de exemplu, persoanele cu dizabilităţi sau persoanele în vârstă). Calitatea serviciilor turistice este menţionată pe primul loc în Comunicarea Comisiei Europene „Europa, destinaţia turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european“14. Turismul în UE se confruntă cu o serie de provocări: competiţia crescută a altor destinaţii - acest fapt în sine necesită o calitate tot mai mare a produselor; modificări demografice care duc la creşterea numărului de turişti în vârstă /seniori/ reflectă asupra cererii de produse turistice diferenţiate de înaltă calitate. În toate documentele strategice calitatea produselor turistice este, de asemenea, analizată şi sub aspectul dezvoltării durabile, care necesită angajamente concrete pentru protejarea curăţeniei aerului, a apei şi a solului, ţinând cont de impactul negativ al activităţilor umane asupra schimbărilor climatice, prin consumul excesiv de apă şi de energie.

Strategia de dezvoltare turistică sustenabilă a turismului în Bulgaria 2014-2030, http://www.tourism.government.bg/bg/kategorii/strategicheski-dokumenti 14

COM(2010) 352 final

Toate aceste aspecte Ĺ&#x;i tendinĹŁe sunt un temei pentru formularea celui de-al doilea obiectiv.

3. Priorităţi de investiţii În această secţiune Identificăm acele priorităţi de investiţii în cadrul fiecărui obiectiv strategic, care ar putea contribui la dezvoltarea sustenabilă a turismului rural al regiunii Ruse - Giurgiu. Ele se adresează: •

instituţiilor publice - autorităţilor la nivel naţional, regional şi local;

•

subiectelor private - companii, ONG, instituţii educaţionale cu activitate în folosul dezvoltării locale, care pot contribui prin produse şi servicii, prin formare profesională, realizarea capacităţii sau altor abordări;

•

parteneriatelor public - private.

5.1 Priorităţi de investiţii aferente obiectivului strategic nr. 1 Obiectivul strategic nr. 1 Dezvoltarea unei destinaţii turistice pentru turism rural Ruse - Giurgiu care este uşoară de recunoscut

Prioritatea de investiţii 1.1. Specializarea destinaţiei Prioritatea de investiţii 1.2 Crearea şi promovarea unui produs turistic transfrontalier integrat

Prioritatea de investiţii 1.1. Specializarea destinaţiei Noua concepţie despre raionarea turistică a Bulgariei, precum şi concepţia disponibilă a României15, analizează specializarea în domeniul turismului în contextul mai larg al marilor regiuni care unesc numeroase unităţi administrative. Acestea nu definesc specializarea pe scara mai îngustă a unei singure unităţi administrative (fie vorba despre district sau judeţ, sau municipiu), nici nu analizează specializarea într-un context transfrontalier (în care ar fi aplicabilă şi posibilă specializarea). Potrivit diferitelor abordări, regiunile turistice sunt determinate în baza unor caracteristici similare geografice şi climatice, graniţe administrative, dezvoltare istorică şi

Conform unor informaţii prealabile obţinute din surse din mediul experţilor, urmează adoptarea unui document nou pentru raionarea turistică a României

tradiţii comune; dar ele sunt prea mari pentru a cuprinde şi specifica regiunilor mai mici din componenţa lor şi în plus nici nu trec peste graniţele naţionale. Sensul specializărilor în aceste documente naţionale strategice este să servească numai ca un punct de plecare pentru elaborarea strategiilor regionale şi a altor documente de planificare, nu să pună cadre fixe de natură să limiteze dezvoltarea şi comercializarea altor tipuri de turism. În Concepţia de raionare turistică a Bulgariei este trecut explicit: "Specializările de bază şi cele extinse propuse nu vor fi reglementate oficial, adică ele nu vor limita dorinţa regiunilor, nici cea a municipiilor componente de a dezvolta turismul întruna sau alta direcţie". Pe un teritoriu mai restrâns se poate defini o altă specializare de bază sau extinsă, identificată în baza analizei punctelor forte şi a oportunităţilor. În plus, teritoriile pot fi amplasate şi în ţări vecine, dar unele părţi dintre acestea pot avea mai multe caracteristici comune decât colţurile mai îndepărtate ale unei singure regiuni turistice naţionale. După ce s-a constatat că turismul cultural-istoric este menţionat ca o prioritate în dezvoltarea turismului în documentele strategice regionale şi locale, nu numai din partea bulgară, ci şi din cea română a regiunii studiate; că sunt prezente numeroase puncte forte şi oportunităţi favorabile pentru dezvoltarea turismului rural, avem temei pentru definirea turismului rural ca fiind o specializare complementară a regiunii Ruse - Giurgiu. Ar fi şi mai exact să denumim specializarea „turism rural prin patrimoniul cultural“, deoarece aceasta definiţie reflectă sinergia între diferitele feluri de turism pentru care regiunea are potenţial. Partea bulgară a regiunii Ruse - Giurgiu intră în regiunea turistică "Dunăre" cu specializarea de bază - turism cultural şi de croazieră, completată cu tipurile de turism: turism cultural şi istoric, turism de croazieră fluvială, de aventură, ecoturism, turism urban pentru agrement şi cumpărături, turism vini-viticol şi culinar, turism religios şi pelerinaj. Partea română a regiunii turistice Ruse - Giurgiu este în imediată apropiere de una dintre cele 6 zone cu potenţial de dezvoltare turistică, arii care nu acoperă întregul teritoriu al ţării (Romania National Tourism Master plan 2007-2026). Aceste zone sunt definite ca fiind prioritare pentru dezvoltarea turismului în baza resurselor şi atracţiilor turistice disponibile, analiza accesibilităţii şi stării infrastructurii. Aceste zone sunt denumite "clustere". Judeţul Giurgiu este în apropiere de zona Bucureşti pentru care planul defineşte specializare în următoarele tipuri de turism: turism cultural, MICE16 şi divertisment. În prezent, România nu are zone recunoscute oficial în scopul marketingului turistic regional. În materialele promoţionale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prezintă ţara prin regiunile sale istorice care sunt relativ de clar delimitate. Judeţul Giurgiu, împreună cu încă 10 judeţe şi cu capitala României - Bucureşti - se află în Muntenia - o regiune prezentată ca un amestec colorat de atracţii istorice şi naturale, numeroase muzee, teatre şi săli de expoziţie în capitala Bucureşti, castele şi mănăstiri. Datele statistice arată că în această regiune mare

Acronim din cuvintele în limba engleză: meetings, incentives, conferences, and exhibitions; un termen din industria turismului care se referă la o nişă lucrativă specializată în turismul de grup dedicat planificării, cazării şi facilitării conferinţelor, seminarilor şi altor evenimente

locurile de cazare oferă peste 50 000 de paturi, iar numărul nopţilor de cazare depăşeşte 4 mil. anual17, însă este evident că o mare parte din cifra aceasta se datorează capitalei. În contextul faptelor expuse şi al analizei realizată în secţiunile anterioare, introducerea specializării în turismul rural nu numai că nu este contrară tipurilor prioritare de turism, ci şi are un rol de completare care diversifică oferta turistică şi oferă o posibilitate de utilizare mai completă a resurselor regiunii. Prioritatea de investiţii 1.2 Crearea şi promovarea unui produs turistic transfrontalier integrat În ciuda prezenţei unor resurse naturale şi antropogene excepţionale, pe care le-am detaliat în secţiunile anterioare în cadrul analizei punctelor forte şi a oportunităţilor, regiunea Ruse - Giurgiu încă mai rămâne nerecunoscut ca fiind o destinaţie turistică nu numai de către turiştii autohtoni, ci şi de cei străini. Avantajele sunt expuse în numeroase studii, dar sunt prezentate cu titlu de potenţial - i.e. există posibilitatea de dezvoltare favorabilă care însă nu a devenit încă fapt. Regiunea este percepută ca fiind un loc de trecere pe drumul spre Bucureşti (pentru turiştii bulgari), spre Veliko Tarnovo (pentru turiştii din tot mapamondul care sosesc cu navele ce acostează la Ruse), spre Grecia şi Turcia (pentru turiştii români care pleacă în vacanţă). Atragerea de atenţie spre această regiune care poate asigura odihnă complexă mai scurtă sau mai lungă datorită combinaţiei unice de turism rural şi turism cultural-istoric, este o antrepriză care necesită eforturi specifice şi investiţii. Greutatea constă în faptul că este necesar nu numai un nivel mai mare de informare, ci şi schimbarea atitudinii către un turism responsabil nu numai din partea consumatorilor, ci şi din partea prestatorilor de servicii turistice. Sub aspectul acesta destinaţia Ruse Giurgiu care oferă turism rural bazat pe patrimoniul cultural trebuie să fie percepută ca o destinaţie nouă şi (aproape) necunoscută consumatorilor şi profesioniştilor în turism. Popularizarea destinaţiei va începe de la cota zero şi va trebui clădită prin abordări inovatoare de natură simultan să informeze şi să construiască percepţiile de valori. Un avantaj puternic este impunerea unui produs turistic transfrontalier integrat care să combine avantajele părţii bulgare şi a celei române în regiune. Această abordare, fiind necunoscută până în momentul de faţă, va fi competitivă şi se va diferenţia de plaja largă de oferte turistice.

5.2 Priorităţi de investiţii aferente obiectivului strategic nr. 2

Analiza experienţei în zonarea turistică din alte ţări, 2015, Ministerul Turismului al Republicii Bulgaria, http://www.tourism.government.bg/sites/tourism.government.bg/files/uploads/raionirane/p2.pdf

Obiectivul strategic nr. 2

Prioritatea de investiţii 2.1.

Creşterea calităţii produselor turistice în regiunea Ruse - Giurgiu

Creşterea interesului faţă de investiţiile în turismul rural Prioritatea de investiţii 2.2. Dezvoltarea resurselor umane în turismul rural

Prioritatea de investiţii 2.1. Creşterea interesului faţă de investiţiile în turismul rural Analiza făcută în secţiunile anterioare ale acestei strategii arată că infrastructura turistică în regiunea Ruse - Giurgiu, înţeleasă ca locuri de cazare şi ca numărul de paturi în acestea, locurile de odihnă scurtă, informaţii şi semnalizarea staţionară a direcţiilor şi obiectivelor, nu este destulă chiar şi cu nivelul prezent de cerere turistică. Mult mai mare ar deveni problema dacă se aplică măsurile din obiectivul strategic nr. 1 pentru creşterea nivelului de recunoaştere a destinaţiei şi în situaţia în care fluxul turistic spre regiune creşte - adică succesul unor măsuri dă naştere, în mod automat, altor probleme din cauza imposibilităţii satisfacerii cererii şi cerinţelor de calitate. Cu toate că informaţiile obţinute digital - platforme, pagini şi site-uri web, reţele de socializare, joacă un rol tot mai mare pentru direcţionarea interesului turistic, totuşi centrele tradiţionale de informare turistică au contribuţie majoră pentru consultarea turiştilor. Însă asemenea centre sunt extrem de insuficiente, exact ca şi locurile de achiziţie de produse locale - suveniruri, mâncăruri şi băuturi, haine şi accesorii. În general, regiunea rămâne în urmă faţă de dezvoltarea medie economică în Bulgaria şi în România şi într-o mare măsură problemele constatate în infrastructura turistică reflectă faptul acesta. Pentru răsturnarea tendinţei prezente de dezinteres faţă de investiţiile în infrastructura locală, autorităţile publice locale şi la toate nivelurile joacă un rol decisiv cu îmbunătăţirea reţelei şi infrastructurii de transport şi celor informaţionale, cu măsuri de încurajare pentru investitori. Ultimele la rând, dar şi cele mai rapide şi cele mai flexibile în a-şi manifesta interesul faţă de infrastructura locală turistică sunt agenţii economici de mici dimensiuni şi familiile - ei trebuie convinşi că există sens în a investi mijloace în turismul rural în regiune şi că tocmai ei pot crea locurile de cazare, alimentaţie publică şi alte servicii. Tocmai activitatea lor economică construieşte imaginea autentică a turismului rural care face obiectul acestei planificări strategice. Nu la ultimul rând această prioritate de investiţii include şi încurajarea industriilor creative care asigură experienţele căutate de turiştii contemporani. Aceste trăiri şi experienţe oferă turiştilor şansa de a-şi dezvolta propriile aptitudini creative prin participarea activă la diverse forme educaţionale sau evenimente legate de identitatea

locală. Prin industriile creative turistul se transformă în co-autor cu localnicii pentru crearea de produse. În acest aspect este cunoscută şi denumirea de turism creativ definit ca fiind o formă de continuare logică a turismului cultural dar cu o arie de acoperire mai mare şi cu un efect de cunoaştere mai aprofundat18. Industriile creative sunt mobile, ele pot oferi servicii oriunde chiar şi în condiţii improvizate, specifice lor sunt şi investiţiile mici pentru infrastructură specializată. Prin acestea, pe de o parte, se asigură menţinerea tradiţiilor şi a gradului de ocupare, iar pe de alta parte - autenticitatea experienţei turistice. Nu în ultimul rând industriile creative asigură ocupare temporară şi permanentă pentru localnici prin locuri de muncă specifice care nu pot fi create de nici un alt sector economic. Unirea turismului rural bazat pe patrimoniul cultural cu activitatea industriilor creative creează un mijloc unic pentru creşterea gradului de competitivitate al destinaţiei Ruse - Giurgiu. Serviciile turistice în regiune sunt legate în mod direct de identitatea regiunii, trăirile şi experienţele devin autentice şi se ţin minte. Obţinerea acestui nivel de simbioză necesită în primul rând voinţa politică a autorităţilor publice locale pentru implementarea unor măsuri de încurajare a industriilor creative şi conectarea activităţii lor de obiectivele turismului local; sunt necesare acţiuni specifice, aţintite, din partea organizaţiilor care funcţionează în susţinerea mediului de afaceri. Aceasta depinde şi de spiritul antreprenorial al unităţilor economice care în marea lor majoritate sunt întreprinderi micro sau mici, dar şi de aptitudinile lor de a lucra în parteneriat.

Prioritatea de investiţii 2.1. Dezvoltarea resurselor umane în turismul rural Capacitatea resurselor umane este cheia asigurării calităţii în domeniul turismului. Regiunea Ruse - Giurgiu se caracterizează prin carenţa angajaţilor calificaţi în turism, o urmare directă a tendinţelor de depopularizare a localităţilor şi de îmbătrânirea forţei de muncă. Cadrele din instituţiile respective care implementează politici în domeniul turismului nu sunt destule în număr, respectiv finanţarea funcţionării acestora nu poate cuprinde diversitatea de activităţi necesare. Abilităţile de management ale proceselor turistice nu sunt satisfăcătoare, însă, atunci când vine vorba de turismul transfrontalier integrat, acestea lipsesc cu desăvârşire. În domeniul turismului cultural care este cel mai important pentru regiune, muzeele regionale de istorie joacă un rol important, dar documentul strategic citat mai sus al Asociaţiei Municipiilor Dunărene „Dunărea” şi Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, subliniază că deseori acestea nu au resursele financiare şi umane necesare pentru a răspunde nevoilor crescânde ale turiştilor pentru o prezentare din ce în ce mai atractivă, diversă, memorabilă a culturii şi a istoriei; numărul limitat de personal al muzeului trebuie să-şi îmbunătăţească constant capacitatea de a atrage vizitatori. Tendinţa demografică deteriorată se reflectă în mare parte în turismul rural ca un tip de turism care nu oferă venituri atractive pentru oamenii tineri cu educaţie. În consecinţă, 18

„Rolul turismului creativ în formarea identităţii locului turistic“, anul 2018, doc.d-r univ. Velina Katandzhieva, Universitatea Economică - Varna

calitatea serviciilor turistice oferite este redusă şi nu răspunde în mod adecvat cererii. Calitatea scăzută a serviciilor hoteliere şi în restaurante, ceea ce se exprimă în lipsa de competenţe profesionale, abilităţi limitate de comunicare dintr-o varietate de motive, inclusiv fluenţa în limbi străine, respinge turiştii şi are un efect dăunător asupra atractivităţii destinaţiei. Într-un mediu turistic extrem de competitiv şi într-un moment în care informaţiile sunt difuzate uşor şi rapid prin canale digitale, reducerea calităţii rezultă automat în reducerea fluxului turistic.

5.3 Măsuri, recomandări şi părţi interesate privind obiectivele strategice 5.3.1 Măsuri aferente obiectivului strategic nr. 1 Obiectivul strategic nr. 1 Dezvoltarea unei destinaţii turistice pentru turism rural Ruse - Giurgiu care este uşoară de recunoscut

Prioritatea de investiţii 1.1. Specializarea destinaţiei Prioritatea de investiţii 1.2 Crearea şi promovarea unui produs turistic transfrontalier integrat

Măsuri 1. Elaborarea şi implementarea continuă a campaniilor de conştientizare 2. Crearea unui brand turistic Ruse - Giurgiu 3. Interacţiuni cu centre de cercetare şi universităţi 4. Interacţiuni cu industria turismului 5. Dezvoltarea unor rute specifice pornind de la locuri cu turism rural funcţional 6. Construirea rutelor transfrontaliere integrate 7. Cooperarea cu rutele existente 8. Implementarea instrumentelor SUERD pentru atragerea interesului turistic în regiune 1.

Elaborarea şi implementarea continuă a campaniilor de conştientizare

Măsura se adresează turiştilor autohtoni (bulgari sau români) şi turiştilor externi pentru cei din urmă fiind foarte important să se realizeze o imagine comună a destinaţiei Ruse - Giurgiu situată pe teritoriile a două state vecine. Unul dintre paşi este crearea de platforme digitale cu informaţii despre patrimoniul natural şi cultural local, precum şi cu oportunităţile de turism rural. Abordări adecvate sunt,

de asemenea, prezentările de expoziţii şi alte evenimente în Bulgaria, România sau alte ţări europene, precum şi pe reţelele de socializare, pe site-uri web şi pe bloguri. Măsura este realizabilă de către autorităţile regionale şi locale, asociaţiile municipalităţilor, instituţiile care implementează politica turistică, companiile de marketing.

Crearea unui brand turistic Ruse - Giurgiu

Măsura necesită eforturi concentrate din partea autorităţilor publice regionale şi locale de pe ambele părţi ale fluviului, cu sprijinul experţilor şi agenţiilor specializate. Scopul este crearea unei imagini vizuale a regiunii asociată în gândirea vizitatorului potenţial cu conotaţii pozitive (natura conservată, experienţe unice, mâncare delicioasă, ospitalitate etc.). Brandul regional necesită management ce se deosebeşte prin consecvenţă şi coordonare la toate nivelurile, angajament politic pe termen lung, monitorizare periodică, evaluarea impactului şi acţiuni corective. Și întrucât menţinerea brandului nu este un act unic, ci un proces pe termen lung, necesită, de asemenea, o analiză periodică a potenţialului turistic, incl. modificările bazei materiale, infrastructurii, resurselor umane, precum şi noile tendinţe în turism. Măsura este realizabilă de autorităţile publice locale şi regionale, cu participarea agenţiilor de marketing.

3. Interacţiuni cu centre de cercetare şi universităţi Introducerea unor abordări inovatoare pentru impunerea destinaţiei Ruse - Giurgiu ca o destinaţie pentru turism rural, bazat pe patrimoniul cultural, necesită contacte comerciale mai strânse între instituţiile implicate în politica turistică la nivel naţional şi local, cu centre de cercetare / universitare care pot oferi expertiză în marketingul turistic. Centrele ştiinţifice / universitare partenere pot propune măsuri inovatoare atât pentru promovarea destinaţiei, cât şi pentru gestionarea, coordonarea, dezvoltarea resurselor umane şi multe altele. Măsura este realizabilă de către factorii de decizie în turism şi centrele de cercetare / universitare. 4. Interacţiuni cu industria turismului Măsura înseamnă atenţia către agenţiile de turism pentru care vor fi organizate în mod regulat evenimente speciale (tururi promoţionale, de informare). Se aşteaptă ca acestea nu numai să joace rolul unui canal pentru informarea utilizatorilor finali, dar şi să le atragă în regiune, şi să ofere feedback cu privire la: tendinţe în turism, schimbarea gusturilor şi stărilor de spirit ale turiştilor, cerinţele actuale faţă de produsele turistice, formele de promovare cu impact, bunele practici în alte ţări etc. Măsura este realizabilă de către instituţiile de turism, proprietarii privaţi ai unităţilor de cazare şi agenţii de cazare, agenţii de turism dar şi prin atragerea de mass-media regionale.

5. funcţional

Dezvoltarea unor rute specifice pornind de la locuri cu turism rural

În practica din prezent, punctele de plecare pentru explorarea patrimoniului cultural şi istoric al regiunii sunt întotdeauna în marile oraşe - în cazul de faţă Ruse sau Giurgiu, ceea ce înseamnă că turiştii se cazează la hoteluri din aceste oraşe. Motivul obiectiv este că mai dificil să organizezi călătorii pentru grupuri mici cazate în diferite locuri, dar acest lucru determină un reflux suplimentar din turismul rural. Rutele din cadrul acestei măsuri ar trebui adaptate la specificul turismului rural prin adunarea unui grup de turişti din mai multe sate (de exemplu, pasionaţii de pescuitul pe Dunăre care sunt cazaţi în Ryahovo şi Mechka) pentru a-i transporta spre obiectivele culturale şi istorice din regiune (de exemplu, pentru turismul de pelerinaj în mănăstirile Comana şi Sf. Marina din Karan Varbovka), urmând apoi ca turiştii să fie readuşi în comunităţile rurale. Măsura este realizabilă de agenţiile de turism cu participarea proprietarilor privaţi de locuri cazare şi restaurante.

6. Construirea rutelor transfrontaliere integrate Rutele integrate includ obiective din ambele ţări în cadrul unei şi aceleiaşi vizite. Practic, acest lucru înseamnă cazare într-o ţară sau în cealaltă ţară şi vizitarea obiectivelor de patrimoniu cultural din ambele ţări. Datorită distanţelor scurte dintre obiective, multe rute integrate sunt pe deplin realizabile în cadrul călătoriilor de o zi. Ele pot fi tematice şi pot include combinaţii cu alte forme de turism - de exemplu, turismul rural poate fi combinat cu turismul hobby, pescuitul. Acesta poate fi combinat cu ecoturismul - cazarea într-o comunitate rurală şi trecerea cu bicicleta sau pe jos în ţara vecină. Este posibilă şi varianta în care se realizează combinarea turismului rural într-o ţară cu degustarea vinurilor în cealaltă ţară. Nu în ultimul rând, turismul rural poate fi combinat cu vizitarea obiectivelor turistice din Ruse şi Giurgiu. În momentul creării acestei strategii, sunt disponibile foarte puţine oferte turistice care includ obiective turistice atât în Bulgaria, cât şi în România şi niciuna dintre aceste oferte nu include turismul rural. Măsura este realizabilă printr-un parteneriat public-privat în care autorităţile îşi exprimă voinţa politică şi întreprind acţiuni pentru dezvoltarea turismului transfrontalier (spre exemplu, măsuri de reducere a timpului de trecere a podului peste Dunăre), iar realizarea turismului transfrontalier se datorează activităţilor agenţiilor de turism cu participarea proprietarilor privaţi de cazare şi restaurante.

Cooperarea cu rutele existente

Poziţionarea turismului rural în regiunea Ruse - Giurgiu printre unele rute deja existente, adică cele recunoscute şi cunoscute în rândul unui public larg, ajută la promovarea mai rapidă a destinaţiei. Cel mai bun mod de a face acest lucru este prin Programul "Rutele culturale" al Consiliului Europei - de aproape 40 de ani prin programul acesta sunt certificate rute care traversează teritoriul a peste trei ţări.

În prezent, trei rute culturale trec prin teritoriul Bulgariei, iar prin teritoriul României - şapte. Rutele culturale comune care trec prin teritoriul celor două ţări sunt: Drumul viţei de vie (Iter Vitis Route), ATRIUM – arhitectura regimurilor totalitare ale secolului XX, Împăraţi romani şi vinul Dunării. Recunoaşterea regiunii Ruse - Giurgiu ca parte a acestor rute culturale înseamnă includerea regiunii într-un brand care este asociat cu atitudini pozitive. Practic, acest lucru ar înseamnă promovarea regiunii Ruse - Giurgiu (şi în special oportunităţile de turism rural) prin instrumente puternice de marketing deja dezvoltate pentru certificarea rutelor culturale. Cooperarea cu rutele existente este, de asemenea, o modalitate de a combina turismul rural cu alte tipuri de turism - hobby, vin, pelerinaj etc. Măsura este realizabilă de către autorităţile publice de la diferite niveluri şi institute culturale.

8. Implementarea instrumentelor SUERD pentru atragerea interesului turistic în regiune Aria prioritară 3 SUERD "Cultură, turism şi contacte directe între oameni" prevede instrumente pe care regiunea le poate folosi pentru a-şi promova oportunităţile turistice. Acest lucru este posibil prin eforturile coordonate ale părţilor interesate din Bulgaria şi România cu alte autorităţi şi organizaţii din ţările riverane Dunării. Noile obiective ale ariei prioritare relevante pentru acest obiectiv strategic sunt: afirmarea Regiunii Dunării ca destinaţie turistică europeană importantă şi dezvoltarea şi consolidarea în continuare a mărcii Dunării în toată regiunea Dunării; stabilirea fluviului Dunărea ca un traseu transnaţional cultural şi natural de călătorie; Crearea unei "Cărţi albastre" despre identitatea culturală a Dunării; asigurarea conservării durabile şi a interpretării la zi a patrimoniului cultural şi a valorilor naturale.

5.3.2 Măsuri aferente obiectivului strategic nr. 2 Obiectivul strategic nr. 2

Prioritatea de investiţii 2.1.

Creşterea calităţii produselor turistice în regiunea Ruse - Giurgiu

Creşterea interesului faţă de investiţiile în turismul rural Prioritatea de investiţii 2.2. Dezvoltarea resurselor umane în turismul rural

Măsuri 1. Crearea locurilor de cazare şi de luat masa în comunităţile rurale 2. Dezvoltarea noilor produse turistice prin tradiţii şi obiceiuri păstrate 3. Dezvoltarea industriilor creative

4. Crearea unui cluster turistic regional 5. Schimbul de experienţă în turismul rural 6. Parteneriate cu instituţiile de învăţământ 7. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din regiune 8. Promovarea activităţilor de mobilitate durabilă în regiune 9. Îmbunătăţirea furnizării de informaţii turistice 10. Implementarea instrumentelor Strategiei Dunării pentru îmbunătăţirea

calităţii produselor turistice

Crearea locurilor de cazare şi de luat masa în comunităţile rurale

Crearea locurilor de cazare şi de luat masa care respectă standardele moderne, precum şi renovarea continuă a celor existente, este o iniţiativă care aparţine în primul rând antreprenorilor corecţi şi, în cazul acesta, a familiilor. În momentul acesta, puţini dintre ei se angajează în aceste eforturi din cauza veniturilor slabe din turismul rural, care sunt mai degrabă complementare decât o sursă majoră de venit pentru întreprinderile familiale. Pentru a încuraja eforturile lor, este necesar să se introducă măsuri care: să reducă sarcina fiscală pentru angajatori la angajarea noilor salariaţi, să asigure un acces mai facil la capital şi mijloace circulante care pot asigura o susţinere permanentă şi funcţională, metodică şi tehnică, pentru afaceri (mentorat, informaţii, sistem de rezervare etc.). Trebuie de asemenea prevăzute acţiuni specifice ale autorităţilor publice locale pentru promovarea antreprenoriatului tinerilor în domeniul turismului rural. În unele cazuri, locurile de cazare pot fi create prin parteneriate public-private - un exemplu bun este centrul de informare turistică cu o staţie de odihnă în zona protejată Kalimok - Brushlen, înfiinţat de Grupul pescăresc de iniţiativă locală "Glavinitsa - Tutrakan Slivo Pole". Măsura este realizabilă de către antreprenorii privaţi cu asistenţa financiară şi tehnică din partea autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor de sprijinire a afacerilor.

Dezvoltarea noilor produse turistice prin tradiţii şi obiceiuri păstrate

Această măsură este în primul rând legată de multe acţiuni pe termen lung de conservare a identităţii locale, pe care trebuie să le menţionăm aici, cu toate că ele nu fac obiectul prezentei strategii - studierea tradiţiilor, conştientizarea interpretării lor noi şi/sau modalitatea contemporană pentru prezentarea lor publicului, crearea scenetelor netradiţionale, atragerea de grupuri tintă noi, sprijinirea activităţii colectivelor de autoiniţiativă şi activităţii centrelor culturale locale. Măsura este pusă în aplicare prin sprijinul financiar, metodologic şi tehnic continuu pentru centrele comunitare locale, formaţiunile culturale şi evenimente culturale care promovează tradiţiile şi obiceiurile conservate. Trebuie întreprinse activităţi noi pentru

asigurarea de schimb mai mare între grupurile de creaţie formate de amatori sau de profesionişti, precum şi între institutele culturale din cele două ţări. Concret, măsura se exprimă în organizarea de vizite turistice în legătură cu evenimente locale, festivaluri, expoziţii legate de folclor, de calendarul religios, de sărbătorile unice (cel mai des în legătură cu ciclul natural şi cu recoltarea). Măsura provine din tendinţa globală de turism orientat spre experienţe identificată în secţiunile anterioare – nu mai este suficientă vizitarea unui obiect, ci se cere participarea la un eveniment prin implicare individuală activă. De asemenea, evenimentele locale trebuie să fie poziţionate într-un cadrul mai mare de evenimente culturale - de exemplu, în ţările Dunării. O premisă pentru realizarea măsurii este ca formele patrimoniului şi identităţii culturale să fie înregistrate prin observare şi studiere şi să fie documentate pentru a fi împărtăşite. Dezvoltarea turismului rural nu poate fi realizată fără un proces de valorificare în care practicile culturale şi cunoştinţele care au fost moştenite de la generaţiile anterioare sunt recunoscute ca valoare de către un număr tot mai mare de oameni. Din acest punct de vedere, este imperativ să se stabilească şi să se menţină contacte permanente între părţile interesate locale (întreprinderi familiale, centre culturale, primării) cu centre culturale şi de cercetare - muzee, universităţi, custozii ariilor protejate. Măsura este realizabilă printr-un parteneriat public-privat în care autorităţile îşi exprimă voinţa şi acţiunea politică (prin susţinerea conservării tradiţiilor locale) iar punerea în aplicare se datorează activităţilor agenţiilor de turism, colectivelor creative, institutelor culturale, proprietarilor privaţi de locuri de cazare şi de luat masa, ONG-urilor din domeniul cultural.

Dezvoltarea industriilor creative

Participarea industriilor creative la dezvoltarea turismului local este încă de dorit. Trebuie conştientizată contribuţia lor la crearea unei identităţi locale şi la furnizarea unei experienţe turistice autentice. Sunt necesare acţiuni pentru colectarea, clasificarea şi publicarea informaţiilor - de exemplu, cartografierea industriilor creative locale şi promovarea produselor lor. Introducerea preferinţelor pentru industriile culturale care contribuie la dezvoltarea turismului local şi care conduc la reducerea costurilor pentru spaţii, transport, materii prime şi / sau angajare va avea un impact pozitiv. Este nevoie de sprijin pentru networking (lucrul în reţea), pentru asigurarea de sincronizare şi complementaritate şi este de importanţă majoră pentru regiunea Ruse-Giurgiu ca toate acestea să se întâmple într-un context transfrontalier. Pentru această măsură este esenţială politica pro-activă a autorităţilor publice la toate nivelurile. Încurajarea contactelor şi parteneriatelor între întreprinderile din industria turistică şi creativă este la îndemâna camerelor de comerţ şi a organizaţiilor de sprijinire a afacerilor.

Crearea unui cluster turistic regional

Măsura aceasta necesită ca autorităţile politice şi entităţile economice din ambele maluri ale fluviului să aibă un sentiment de apartenenţă la o comunitate cu un interes comun pentru dezvoltarea economiei locale şi în special a turismului. Implementarea măsurii depinde în totalitate de activitatea factorilor de decizie, precum şi de iniţiativa camerelor şi a altor organizaţii de sprijin pentru afaceri.

Schimbul de experienţă în turismul rural

Această măsură poate fi văzută ca o sub-măsură a celei anterioare, deoarece necesită schimb activ de informaţii şi know-how între entităţile din domeniul dezvoltării sectorului turistic în regiunea Ruse - Giurgiu. Se exprimă prin distribuirea buletinelor informative, crearea de grupuri pe reţelele de socializare, schimbul fizic de grupuri, care să exploreze experienţa industriei turismului din ţara vecină sau să călătorească împreună în alte destinaţii. Un aspect în plus este şi schimbul activ de informaţii şi experienţă care reprezintă o condiţie esenţială pentru rutele turistice integrate din regiunea Ruse - Giurgiu. Implementarea măsurii depinde de activitatea factorilor de decizie, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, şi de alte organizaţii de sprijin pentru afaceri.

Parteneriate cu instituţiile de învăţământ

Măsura necesită stabilirea unor relaţii de afaceri între factorii de decizie din turism şi instituţiile de învăţământ (universităţi, şcoli profesionale, centre de formare profesională) pentru implementarea programelor care dezvoltă cunoştinţele şi abilităţile profesionale ale angajaţilor în sectorul turismului. Programele trebuie să fie atât pe scară largă educaţională, crescând nivelul cunoştinţelor despre patrimoniul istoric şi natural al regiunii, cât şi specifice industriei hoteliere, restaurantelor şi de animaţiei. Un accent deosebit ar trebui pus pe competenţele lingvistice şi, din cauza specificului regiunii transfrontaliere, este esenţial să studieze limba română în Bulgaria şi limba bulgară în România. Obiectivele turismului transfrontalier integrat pun cerinţe şi mai mari privind capacitatea profesională a angajaţilor din sector - de exemplu, nu este suficient ca ghidul bulgar să cunoască numai trăsăturile naturale, culturale şi istorice ale regiunii bulgare, ci trebuie să aibă aceeaşi cunoaştere şi despre regiunea română. Prin urmare, are sens implementarea programelor educaţionale comune pentru angajaţii din turism de pe ambele părţi ale fluviului - abilităţi lingvistice, comunicare cu oaspeţii, management hotelier, măsuri de siguranţă, eco-management al spaţiilor de cazare şi de luat masa, abilităţi culinare, abilităţi de animaţie etc. Punerea în aplicare a măsurii trebuie să includă o examinare periodică a nevoilor de formare, astfel încât programele oferite să obţină efectul dorit pentru însuşirea cunoştinţelor şi abilităţilor adecvate. Este obligatorie aplicarea de forme inovatoare adecvate pentru ocuparea forţei de muncă, vârstă şi nivelul educaţional general - de exemplu, învăţământul la distanţă. 89

Măsura este realizabilă de către autorităţile publice locale şi de către instituţiile de învăţământ, precum şi de organizaţiile de sprijinire a întreprinderilor.

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din regiune

Analiza arată necesitatea de investiţii în calitatea reţelei de drumuri - drumuri naţionale şi locale(judeţene), pe care turiştii ajung la localităţile selectate din regiunea Ruse - Giurgiu. Măsura este realizabilă atât de autorităţile publice la nivel naţional (agenţii de infrastructură rutieră de stat), cât şi de autorităţile publice locale. 8.

Promovarea activităţilor de mobilitate durabilă în regiune

În momentul elaborării strategiei, aproape nimeni nu foloseşte transportul public în comun (autobuz, tren) pentru a ajunge în comunităţile rurale din regiunea Ruse - Giurgiu, adică aproape 100% dintre vizitatori ajung şi vizitează regiunea cu maşina, creând astfel un risc crescut pentru echilibrul ecologic. Problema are două aspecte esenţiale: 1) obiceiuri stabilite pentru deplasarea cu maşina; 2) lipsa unor opţiuni destul de bune pentru deplasarea cu transportul public (orare convenabile, viteză, informaţii accesibile). Referitor la primul aspect, au fost deja făcuţi primii paşi pentru transformarea atitudinilor: au fost implementate numeroase măsuri pentru comunicarea concepţiei de turism sustenabil, a fost creată destinaţia Regiunea Ruse (pe teritoriile municipiilor Svishtov, Ruse, Tutrakan, Silistra) În cadrul reţelei de destinaţii în 9 ţări riverane Dunării, "Perlele Dunării", care a adoptat propriul Plan de gestionare a mobilităţii durabile, au fost instruiţi experţii în Centrul de Informare Turistică. Eforturile în această privinţă ar trebui să fie continue şi să vizeze potenţialii turişti de toate vârstele şi, în primul rând, tinerii. Al doilea aspect necesită măsuri de stimulare pentru introducerea de programe convenabile de transport în comun pentru ca turiştii să ajungă în localităţile din regiune. Într-o oarecare măsură, deşi insuficientă, acest lucru s-a făcut deja în interiorul frontierelor naţionale. Călătoria transfrontalieră prin mijloace de transport durabile este mai complicată, dar acest lucru se poate face prin mai multe linii de autobuz peste graniţă şi promovarea transportului fluvial între localităţile Ruse şi Giurgiu. Până în prezent, toate încercările de mobilitate transfrontalieră durabilă au existat fie pe o perioadă foarte scurtă de timp, fie au rămas în sfera intenţiilor - de exemplu, o linie comună de autobuz Ruse Giurgiu sau o cale ferată comună între cele două localităţi (unul dintre proiectele conceptuale cheie ale Master-planului Euroregiunii Ruse - Giurgiu). Scopul final este asigurarea coordonării mijloacelor de transport în comun şi intermodalitatea, permiţând turiştilor să călătorească în ţara vecină prin combinarea diferitelor moduri de transport fără perioade lungi de aşteptare. Măsura este realizabilă de autorităţile publice şi de toate ONG-urile şi / sau instituţiile de învăţământ care lucrează pe probleme de mediu şi probleme de mobilitate.

Îmbunătăţirea furnizării de informaţii turistice

Măsura face parte dintr-un set de iniţiative care asigură o calitate superioară a produselor turistice şi nu face parte din măsurile de recunoaştere a destinaţiei, deoarece este vorba despre serviciile oferite turiştilor care sunt deja tentaţi să viziteze regiunea. Măsura necesită o serie de sub-activităţi inter-relaţionate: •

•

extinderea reţelei de centre de informare turistică, inclusiv prin puncte mici de informare în alte obiecte (de exemplu, locurile de cazare) cu spaţii şi personal disponibile (parteneriat public-privat) sau prin centre externalizate în anumite zile şi ore; crearea (tipărirea) materialelor informaţionale în limba română pentru obiectivele bulgare din regiune şi în bulgară pentru cele române. Materialele vor fi distribuite prin centrele de informare turistică, cazare şi locuri de luat masa, magazine, transportatori; centrele de informare turistică trebuie să fie aprovizionate cu materiale informaţionale despre obiectivele din ţara vecină, ceea ce necesită un schimb continuu de informaţii între centre.

Măsura este realizabilă de autorităţile publice locale (gestionarea centrelor de informare turistică) şi de antreprenorii privaţi din domeniul turismului.

10. Implementarea instrumentelor Strategiei Dunării pentru îmbunătăţirea calităţii produselor turistice Noile obiective ale Ariei prioritare 3 SUERD "Cultură, turism şi contacte directe între oameni" oferă instrumente pentru îmbunătăţirea calităţii produselor turistice: promovarea formelor inovatoare de turism şi cultură de către IMM-uri şi parteneriatele public-private; dezvoltarea de forme de turism durabile, inclusiv produse turistice ecologice şi soluţii pentru mobilitatea durabilă în regiunea Dunării; promovarea forţei de muncă calificată, educaţiei şi dezvoltarea competenţelor în turism şi cultură pentru a asigura locuri de muncă durabile în regiune; asigurarea conservării durabile şi a interpretării la zi a patrimoniului cultural şi a valorilor naturale. Măsura este realizabilă de către autorităţile publice de la toate nivelurile, de organizaţiile de sprijinire a afacerilor.

5.4 Coroborare cu obiectivele şi priorităţile altor documente strategice şi de programare pentru regiune Obiectivele şi priorităţile strategiei actuale pentru regiunea Ruse - Giurgiu sunt armonizate cu o serie de alte documente strategice şi de programare aplicabile regiunii Dunării în general, Bulgariei şi României în mod separat, regiunii transfrontaliere dintre cele două ţări şi, în special, regiunii Ruse - Giurgiu. Mai jos sunt enumerate câteva, lista nefiind exhaustivă: Strategia UE privind Regiunea Dunării (SUERD); Stimularea turismului internaţional în Europa. Comunicare a Comisiei (COM(2010) 352 final): „Europa, destinaţia turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european“ Strategia de dezvoltare turistică sustenabilă a turismului în Bulgaria 2014-2030 Planul de acţiune 2017-2020 aferent Strategiei actualizate de dezvoltare turistică sustenabilă a turismului în Bulgaria 2014-2030 Concepţia pentru împărţirea turistică în regiuni a Bulgariei Assessment Criteria for National Tourism Development Strategies - Romania Romania National Tourism Master Plan 2007 – 2026 Common strategy for sustainable territorial development of the cross-border area Romania-Bulgaria (prin proiect internaţional cu participarea Centrului de afaceri pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii - Ruse) ERGO Master-plan al Euroregiunii Ruse-Giurgiu - soluţii operaţionale şi masterplaning pentru gestionarea integrată a oportunităţilor de dezvoltare (prin proiect implementat de primăriile de la Ruse şi Giurgiu) Profilul de investiţii al Euroregiunii Ruse - Giurgiu (prin proiect implementat de primăriile de la Ruse şi Giurgiu) Strategia de dezvoltare, îmbunătăţire şi inovare a unui produs turistic culturalistoric comun - Ruta "Frontiera romană pe teritoriul regiunii transfrontaliere RomâniaBulgaria" (un document al Asociaţiei Municipiilor Dunărene „Dunărea” şi al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa) Strategia integrată de marketing şi promovare a unui produs turistic cultural-istoric comun: Ruta "Frontiera romană pe teritoriul regiunii transfrontaliere România-Bulgaria" (un proiect al Asociaţiei Municipiilor Dunărene „Dunărea” şi al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa) Transdanube.Pearls - Network for Sustainable Mobility along the Danube. Sustainable regional tourism and mobility plan of Ruse Region (prin proiectul "Transdanube.perle" cu partenerul bulgar Clubul "Dezvoltarea durabilă a societăţii civile") 92

Politica comună pentru conservarea, dezvoltarea şi utilizarea patrimoniului comunităţilor de pescuit (prin proiectul "Memofish" al CCIBR cu parteneri ONG "Paralel" Silistra, Muzeul Regional de Istorie Ruse - autorul documentului, Asociaţia Acces Călăraşi, FLAG Călăraşi). Cultura are importanţă - cooperare transfrontalieră pentru managementul patrimoniului cultural (prin proiectul "Memofish" al CCIBR cu parteneri ONG "Paralel" Silistra, Muzeul Regional de Istorie Ruse - autorul documentului, Asociaţia Acces Călăraşi, FLAG Călăraşi).

6. Hartă rutieră comună pentru dezvoltarea turismului rural în regiunea Ruse Giurgiu. Recomandări şi responsabilităţi. OBIECTIVUL PRINCIPAL: Menţinerea turismului rural sustenabil în regiunea Giurgiu - Ruse prin patrimoniul cultural şi etnic

Obiectivul strategic nr. 1 - Dezvoltarea unei destinaţii turistice pentru turism rural Ruse - Giurgiu care este uşoară de recunoscut

Priorităţi de investiţii

Măsuri

Persoane interesate

Orizont de acţiune Plan scurtă durată 2019-2020*

Prioritatea de investiţii 1.1. Specializarea destinaţiei

Prioritatea de investiţii 1.2 Crearea şi promovarea unui produs turistic transfrontalier integrat

Elaborarea şi implementarea continuă a campaniilor de conştientizare

Plan lungă durată 2019-2022



Autorităţile publice regionale şi locale Asociaţii municipale Instituţii publice şi private în domeniul turismului

RECOMANDĂRI

Este necesară coordonarea acţiunilor de pe ambele maluri ale Dunării, care poate fi asigurată de un consiliu comun consultativ turistic transfrontalier la nivel regional

Agenţii de marketing Crearea unui brand turistic Ruse - Giurgiu

Autorităţile publice regionale şi locale



Este recomandat ca autorităţile să lucreze atât cu agenţii de marketing locale, cât şi cu unele externe



Universităţile trebuie să fie implicate ca parteneri în

Agenţii de marketing Interacţiuni cu centre de cercetare şi universităţi

Autorităţile publice naţionale şi regionale

Centre ştiinţifice Interacţiuni cu industria turismului

Instituţii publice şi private în domeniul turismului

elaborarea de politici şi instrumente



iniţiativa este în primul rând în mâinile instituţiilor publice, care trebuie să atragă actori privaţi

Agenţii de turism Mass-media regionale Dezvoltarea unor rute specifice pornind de la locuri cu turism rural funcţional

Agenţii de turism

Construirea rutelor transfrontaliere integrate

Autorităţile publice regionale şi locale



Se recomandă ca traseele să fie complet adaptate naturii specifice a turismului rural



Primele rute integrate pot fi subvenţionate (de exemplu, prin proiecte) pentru a evidenţia potenţialul acestora



Este necesară coordonarea între părţile interesate



Sunt necesare parteneriate transnaţionale stabile

Proprietari ai locurilor de cazare şi de luat masa

Agenţii de turism Proprietari ai locurilor de cazare şi de luat masa Cooperarea cu rutele existente

Autorităţile publice regionale şi locale Instituţii culturale

Implementarea instrumentelor SUERD pentru atragerea interesului turistic în regiune

Autorităţi publice naţionale, regionale, locale Organizaţii din domeniul turismului şi/sau care susţin afacerile

Obiectivul strategic nr. 2 Creşterea calităţii produselor turistice în regiunea Ruse - Giurgiu

Priorităţi de investiţii

Măsuri

Persoane interesate

Orizont de acţiune Plan scurtă durată 2019-2020

Prioritatea de investiţii 2.1. Creşterea interesului faţă de investiţiile în turismul rural

Crearea locurilor de cazare şi de luat masa în comunităţile rurale

Antreprenori privaţi

Dezvoltarea noilor produse turistice prin tradiţii şi obiceiuri păstrate

Industrii creative

Dezvoltarea resurselor umane în turismul rural

Plan lungă durată 2019-2022



Sunt necesare acţiuni speciale pentru a încuraja autorităţile publice şi organizaţiile de sprijinire a întreprinderilor



Deşi iniţiativa se adresează în special actorilor privaţi, sunt necesare şi acţiuni de încurajare din partea autorităţilor publice

Proprietari ai locurilor de cazare şi de luat masa Instituţii culturale

Prioritatea de investiţii 2.2.

RECOMANDĂRI

ONG din domeniul culturii Dezvoltarea industriilor creative

IMM-uri



Este esenţială o politică deliberată a autorităţilor publice la toate nivelurile şi activitatea organizaţiilor de sprijinire a întreprinderilor

Crearea unui cluster turistic regional

Autorităţile publice regionale şi locale



Este necesară coordonare între activităţile autorităţilor

Camere de comerţ, industrie şi alte 97

organizaţii în susţinerea întreprinderilor Schimbul de experienţă în turismul rural

Autorităţile publice regionale şi locale



Se recomandă ca începutul să fie pus de către autorităţi, ulterior activitatea să fie coordonată de organizaţiile în susţinerea întreprinderilor

Camere de comerţ, industrie şi alte organizaţii în susţinerea întreprinderilor Parteneriate cu instituţiile de învăţământ

Autorităţile publice regionale şi locale



Se recomandă ca toate iniţiativele educaţionale să fie precedate de o evaluare periodică a nevoilor



Investiţiile în calitatea reţelei rutiere sunt necesare; mijloacele de menţinere a infrastructurii la scară mică sunt şi ele necesare

Camere de comerţ, industrie şi alte organizaţii în susţinerea întreprinderilor Instituţii educaţionale Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi a altor infrastructuri din regiune

Autorităţi publice

Promovarea activităţilor de mobilitate durabilă în regiune

Autorităţi publice



Este necesară coordonarea între acţiunile instituţiilor publice



Este recomandabil să se elaboreze un calendar pentru acţiuni consecvente convenite

Instituţii în domeniul mobilităţii şi ecologiei Alte ONG-uri

Îmbunătăţirea furnizării de informaţii turistice

Autorităţi publice locale Antreprenori privaţi în

turism Implementarea instrumentelor Strategiei Dunării pentru îmbunătăţirea calităţii produselor turistice

Autorităţi publice naţionale, regionale, locale

între instituţiile publice din ambele ţări



Sunt necesare parteneriate transnaţionale stabile

Organizaţii din domeniul turismului şi/sau care susţin afacerile

*Menţiune: fixarea măsurilor din planul pe scurtă durată marchează începutul lor, dar ca şi acţiune ele nu sunt limitate în perioade de un an