VW History

Povestea unei pasiuni www.volkswagen.ro

{apte decenii de inspira]ie [i d`ruire care au schimbat lumea automobilului

Povestea unei pasiuni www.volkswagen.ro

{apte decenii de inspira]ie [i d`ruire care au schimbat lumea automobilului

Povestea unei pasiuni {apte decenii de inspira]ie [i d`ruire care au schimbat lumea automobilului

2

Editorial

Editorial

Perpetua fascina]ie

Matei Albulescu Brand Manager

3

~ INVIT LA UN EXERCI}IU. REZUMA}I ziua de ast`zi. Sim]iri, gesturi, fapte, oameni. |ncerca]i apoi s` dezvolta]i povestea, astfel \nc창t oricine ar citi-o s` poat` \n]elege nu doar evenimentele, ci [i implica]iile lor. F`r` \ndoial`, deja descoperi]i c` nu v` mai este suficient` o coal` de h창rtie. Ba mai mult, c` sunte]i \ntr-o situa]ie dificil`. Sunt multe lucruri care merit` detaliate, iar \n momentul \n care face]i asta, se ivesc, mereu, altele [i altele \n aceea[i postur`.

Ei bine, multiplica]i aceast` experien]` cu cele peste 25.000 de zile scurse din 1937 \ncoace [i cu miliardele de oameni a c`ror existen]` s-a intersectat cu Volkswagen [i ve]i \n]elege dimensiunile acestei pove[ti.

Una definit` de afec]iune [i dedica]ie, care a probat c` ideile pot prinde contur [i devin realitate atunci c창nd crezi cu adev`rat \n ele.

Ve]i g`si \n paginile care urmeaz` momente capabile s` genereze emo]ii complexe [i o mul]ime de nume, fie c` vorbim de oameni sau de ma[ini, care au marcat existen]a m`rcii de la Wolfsburg. Este o incursiune \n tainele universului Volkswagen care nu [i-a propus s` fie exhaustiv`, ci s` creeze o leg`tur` profund emo]ional` cu oameni asemenea fiec`ruia dintre noi a c`ror \ntreag` existen]` a fost marcat` de con[tiin]a lucrului bine f`cut [i de dragostea profund` pentru automobil.

Anii ´30 Context istoric Porsche, p`rintele Beetle Beetle, de la schi]` la proiect

Anii ´40 Modele militare Beetle intr` \n produc]ie Beetle cabrio Pre[edin]ii

Anii ´50 Transporter Karmann Ghia Karmann Ghia cabrio Debarcare \n Lumea Nou` Istoria Transporter

Anii ´60

4

Volkswagen 1500 Transporter II Volkswagen 411 Kurierwagen Porsche 914 Volkswagen \n publicitate Volkswagen \n film Beetle [i Formula Vee

12-35 14 20 28

36-51 38 40 45 46

52-71 54 59 60 62 66

72-103 75 80 81 82 83 84 90 98

Anii ´70 K70 Beetle \n Guinness Book Passat Scirocco Golf Polo LT Golf GTI Derby Iltis Golf Cabrio Transporter III Jetta Cultul Volkswagen Beetle Art1

104-139 106 109 110 112 114 119 119 120 125 126 128 128 128 130 136

Anii ´80

140-173

Passat II Scirocco II Santana Polo II Caddy Golf II Jetta II Golf II GTI Passat III

142 143 144 145 147 148 149 150 151

Anii ´90 Transporter IV Golf Country Golf III Vento Passat IV Golf Cabrio II Polo III Sharan Caddy II Passat V Golf IV New Beetle Golf Cabrio III Bora Lupo Beetle Art2 Beetle Fun Cup

Anii ´00 Polo IV Golf R32 Phaeton

152 154 154 168

174-199 176 176 177 179 180 181 182 183 184 185 186 188 192 192 193 194 196

200-287 202 203 204

Touareg Touran Beetle Ultima Edicion Polo Classic Golf V Polo Fun Lupo 3L Passat VI Multivan Jetta Golf V GTI Golf Plus Polo V Fox Golf V R32 Cross Golf Cross Polo EOS Passat R36 Autostadt Fabrica transparent` Volkswagen Marine DSG TSI Plattner [i recordurile Volkswagen Individual Volkswagen \n fotografie Tehnologii Volkswagen Concepte Volkswagen

208 210 211 211 212 214 214 217 218 219 219 220 221 222 223 224 224 225 227 228 234 240 244 248 252 254 258 268 276

5

Corrado 4Motion Volkswagen la Dakar Volkswagen \n motorsport

Intro

Privire de ansamblu

6

La \nceput a fost un vis, cel al unei ma[ini populare. |ntre timp, Volkswagen a devenit un grup, fiind cel mai mare constructor din Europa [i unul dintre cei mai importan]i juc`tori de pe pia]a mondial`.

Intro

Zilnic, \n fabricile Volkswagen se monteaz` \n medie 22.500 de logouri pe automobile noi.

chiar mai bine, cota de pia]` fiind de 18,9%. Evident, \n aceste condi]ii nu este de mirare c` Volkswagen a ob]inut profit la nivel global, acesta cifr창ndu-se la 1,12 miliarde euro. Business-ul este \n momentul de fa]` divizat \n dou` grupuri de branduri. |n cel situat sub umbrela lui Audi mai sunt incluse Seat [i Lamborghini, \n timp ce \n cel aflat sub tutela Volkswagen mai figureaz` Skoda, Bentley [i Bugatti.

La nivel mondial exist` peste 40 de uzine, \n care 345.000 de angaja]i produc zilnic, \n medie, 22.500 de automobile. Distribu]ia se desf`[oar` \n peste 150 de ]`ri, un indicator clar al statutului de care se bucur` ast`zi marca n`scut` acum [aptezeci de ani.

7

U}INI ERAU CEI CARE, IMEDIAT DUP~ r`zboi, erau dispu[i s` parieze pe ceea ce a ajuns Volkswagen ast`zi. {i totu[i, \n timp, Beetle [i Golf au devenit cele mai bine v창ndute modele din istorie, iar marca de la Wolfsburg este un nu me de referin]` \n industrie. Ultimele cifre oficiale complete se refer` la anul 2005, atunci c창nd Volkswagen a reu[it o cre[tere, \n condi]iile \n care mul]i constructori au avut probleme chiar [i s`-[i limiteze deficitul. Astfel, totalul v창nz`rilor a ajuns la 5.243 de milioane de exemplare, fa]` de 5.079 de milioane \n 2004, ceea ce \nseamn` o cot` de pia]` de 9,1% la nivel global. |n Europa de Vest lucrurile stau

1960 – 1969

Produc]ie/ Vânz`ri: 105.712/ 105.701 (1950) [i 705.243/ 704.678 (1959) Num`rul salaria]ilor: 14.966 (1950) [i 60.477 (1959) Profit: 3,8 milioane m`rci (1950)/ 68,3 milioane m`rci (1959) |n 1958, Volkswagen reu[ea s` depa[easc`

1945 – 1959

pentru \ntâia dat` 500.000 de unita]i pro-

duse anual, izbutind o cifr` de 553.399 exemplare. Era [i anul \n care Trans|n primii ani dup` porter se fabrica \n premier` \n r`zboi, activitatea companiei Volkswagen a avut peste 100.000 sui[uri [i coborâ[uri deterbuc`]i. minate de faptul c` fabrica de la Wolfsburg nu era \nc` ref`cut` complet. A[a se face, spre exemplu, c` dup` o cre[tere de aproape 7 ori a vânz`rilor \ntre 1945 [i 1946, un an mai târziu se \nregistra deficit. Apoi a urmat o dublare a num`rului de ma[ini comercializate, astfel \ncât cifra din 1949 era de 46.154 de exemplare. |n ceea ce prive[te num`rul de muncitori, s-a pornit de la un total de 6.033 de persoane, pentru a se ajunge, la finele anului 1949, la 10.227.

8

|n anii ’50 \n portofoliul de produse a ap`rut [i Transporter, iar compania a \nceput s` pun` \n aplicare planuri pe termen lung care \mbinau produc]ia de volum, orientarea c`tre globalizare atât \n ceea ce prive[te vânz`rile, cât [i produc]ia.

Volkswagen a ajuns \n acest deceniu s` fie compania care izbutea peste 50% din exportul de automobile al Germaniei, fiind nu numai lider la acest capitol, ci [i cea mai important` firm` \n ceea ce prive[te veniturile \n alte valute.

de

Expansiunea produc]iei lui Beetle, dar [i cre[terea exportului au f`cut din Volkswagen cel mai mare produc`tor european. Mai mult, compania a izbutit s` produc` \n 1964 de dou` ori mai multe ma[ini decât compania clasat` pe locul secund. {i \n ierarhia exportatorilor Volkswagen era lider, 60% dintre automobilele Beetle fiind comercializate \n alte ]`ri europene sau \n Statele Unite. Merit` men]ionat [i faptul c` de[i au ap`rut [i alte modele \n portofoliul m`rcii, cu o produc]ie zilnic` de 4.200 unit`]i, Beetle reprezenta \n continuare ma[ina num`rul 1 pentru fabrica Produc]ie/ de la WolfsVânz`ri: 890.673/ 888.507 burg.

(1960) [i 2.094.438/ 2.087.109 (1969) Num`rul salaria]ilor: 75.528 (1960) [i 168.469 (1969) Profit: 72,2 milioane m`rci (1960)/ 330 milioane m`rci (1969) 1961 este cel dintâi an cu vânz`ri totale de peste un milion de autoturisme.

|n 1964 profitul lui Volkswagen AG a depa[it pentru prima dat` cifra de 100 de milioane de m`rci, acesta fiind [i anul \n care num`rul de salaria]i, incluzându-i [i pe cei ai grupurilor din str`in`tate, trece de 100.000. Pe 1 ianuarie 1965, Volkswagen achizi]ioneaz` Auto Union.

Pe 21 august 1969, Auto Union [i NSU Motorwerke \[i unesc for]ele devenind Audi NSU Auto Union. Volkswagen de]inea

59,9% din ac]iuni.

1970 – 1979 Produc]ie/ Vânz`ri: 2.214.937/ 2.206.921 (1970) [i 2.541.761/ 2.538.569 (1979) Num`rul salaria]ilor: 190.306 (1970) [i 239.714 (1979) Profit: 407 milioane m`rci (1970)/ 667 milioane m`rci (1979)

Apare noua genera]ie de ma[ini Volkswagen, care ajut` compania s` treac` peste problemele pe care le avea cu lichidit`]ile ca urmare a recesiunii [i a crizei petrolului.

Golf devine \nc` din 1975 cea mai bine vândut` ma[in` german`, Passat reu[ea [i el s` capteze aten]ia clien]ilor, astfel \ncât, de[i al]i constructori \nregistrau un declin al num`rului de ma[ini comercializate, Volkswagen a fost capabil` s` men]in` nivelul din anul precedent.

|ntre 1973 [i 1976, vânz`rile Volkswagen America au sc`zut de la 540.364 la 238.167 unit`]i.

Compania a investit \ntre 1972 [i 1976 peste

2,5 milioane m`rci pentru a dezvolta noi produse. Din acest motiv, dar [i din pricina crizei, \n 1974 [i 1975 a \nregistrat pierderi.

1980 – 1989

Produc]ie/ Vânz`ri: 2.573.871/ 2.494.747 (1980) [i 2.947.569/ 2.940.950 (1989) Num`rul salaria]ilor: 257.930 (1980) [i 250.616 (1989) Profit: 321 milioane m`rci (1980)/ 1.038 milioane m`rci (1989) |n 1985, Volkswagen izbutea s`-[i creasc` vânz`rile

9

|n acest deceniu, \n ton cu tendin]ele cu 24% [i s` urce pentru prima dat` pe prima pozi]ie pie]ei, Volkswagen a devenit un grup \n ierarhia european`. |ncepând din 1987 scade global care cuprindea patru m`rci. Pe 1 num`rul muncitorilor. Acest fenomen avea la ianuarie 1985, Audi NSU Auto Union AG origine automatizarea proceselor tehnologia fost redenumit` Audi AG [i s-a mutat ce, care conducea la reducerea num`rului de la Neckarsulm la Ingolstadt. Apoi, pe 20 aprilie 1985, a fost \nfiin]at` Shanghaide oameni implica]i \n produc]ie.

Volkswagen Automotive Company, iar pe 18 |n 1989, Volkswagen izbute[te s` iunie 1986, Volkswagen a cump`rat 51% din dep`[easc` cifra de un miliard de ac]iunile Seat. |n plus, a profitat de oportunit`]ile ivite pe pie]ele din Europa [i Asia, reu[ind s` nu fie m`rci \n ceea ce prive[te afectat` de competi]ia \n cre[tere, pre]urile sporite ale profitul. combustibilului sau instabilitatea valutelor.

Produc]ie/ Vânz`ri: 3.057.958/ 3.030.179 (1990) [i 4.853.192/ 4.922.9996 (1999) Num`rul salaria]ilor: 268.744 (1990) [i 306.275 (1999) Profit: 1.086 milioane m`rci (1990)/ 1.651 milioane m`rci (1999)

1990 – 1999

Volumul produc]iei nu mai putea reprezenta un ]el \n sine. Respectând aceast` tendin]` \nregistrat` pe pia]a auto, Volkswagen [i-a schimbat strategia, concentrându-se pe cre[terea standardelor de calitate, cre[terea productivit`]ii [i profitului, astfel \ncât s` fac` fa]` concuren]ei tot mai acerbe. Pe de alt` parte, Volkswagen [i-a sporit portofoliul de m`rci. Pe 16 aprilie 1991 a achizi]ionat Skoda, Continu` reducerea num`rului de ore lucrate \n iulie 1998 Bugatti [i Bentley, iar \n luna seps`pt`mânal de c`tre fiecare angajat (de la tembrie a aceluia[i an marca Lamborghini, prin 36 la 28,8 ore), dar [i cel al muncitorilor m`rcii intermediul lui Audi.

Volkswagen, \n ambele cazuri respectânProduc]ie/ Vânz`ri: 5.156.455/ 5.161.188 (2000) [i 5.219.478/ 5.192.576 (2005) Num`rul salaria]ilor: 344.402 (2000) [i 345.235 (2005) Profit: 4,032 milioane m`rci (2000)/ 1.120 milioane m`rci (2005)

du-se \n]elegerile f`cute cu sindicatele.

Spre sfâr[itul deceniului, cifra trecut` \n dreptul exportului ajunge din nou s` fie

de trei ori mai mare decât aceea a automobilelor comercializate \n Germania.

2000 – 2006

|n primii ani ai acestui deceniu, Volkswagen a pus accent pe dezvoltarea portofoliului de produse atât la nivelul m`rcii, cât [i la aproape o ma[in` din cinci (18,9%) poart` cel general, al grupului. |n plus, a mizat pe o o sigl` apar]inând grupului Volkswagen. aten]ie sporit` \n ceea ce prive[te identitatea Grupul de]ine 44 de fabrici \n 11 ]`ri. de marc`, expresia vizual` a acesteia devenind extrem de important`. Pe de alt` parte, Volkswa|n fiecare zi, \n uzinele grupului gen a pus accent pe dezvoltarea de noi tehnologii, se produc 22.500 de inclusiv cele vizând combustibilii alternativi, ca [i pe automobile. expansiunea pe pie]ele cu un mare poten]ial de cre[tere (un accent deosebit este pus pe cele din Asia).

10

|n Europa de Vest, cea mai mare pia]` a lumii,

}`ri \n care grupul Volkswagen de]ine dealeri sau importatori. }`ri \n care nu exist` dealeri [i importatori Volkswagen.

Volkswagen AG Sediul: Wolfsburg (Germania) Capital de]inut: 100%

Bugatti Automobiles S. A. S. Sediul: Molsheim (Fran]a) Capital de]inut: 100%

Automobili Lamborghini S. p. A. Sediul: Sant’ Agata Bolognese (Italia) Capital de]inut: 100%

Skoda Auto Sediul: Mlada Boleslav (Cehia) Capital de]inut: 100%

Audi AG Sediul: Ingolstadt (Germania) Capital de]inut: 99,14 %

Volkswagen Commercial Vehicles Sediul: Hanovra (Germania) Capital de]inut: 100%

Bentley Motors Limited Sediul: Crewe (Marea Britanie) Capital de]inut: 100%

Seat SA Sediul: Barcelona/Martorell (Spania) Capital de]inut: 100%

Volkswagen Financial Services Sediul: Braunschweig (Germania) Capital de]inut: 100%

11

M`rcile grupului Volkswagen

}`ri \n care grupul Volkswagen de]ine facilit`]i de produc]ie, centre tehnice [i de design.

12

´70

13

Geneza

Geneza 14

Fallersleben, 1937. Un loc [i un an fundamentale pentru industria auto european`, pentru c` reprezint` elementele cheie care definesc momentul de start pentru Volkswagen. De[i nu era nou`, ideea de ma[in` popular` care a reprezentat resortul na[terii m`rcii \ncepe s` capete contur.

Geneza

Da Vinci [i Cugnot au f`cut primii pa[i \n lumea autovehiculelor. |n 1885 Benz a construit primul automobil, iar \n 1889 a prins form` ma[ina lui Daimler.

[i seria accidentelor auto, f`c창ndu-se zob de un perete. |n 1789, americanul Oliver Evans ob]inea primul patent \n ceea ce prive[te automobilele. El [i-a pus \n practic` proiectul [i, dup` 15 ani, realiza nu doar primul autovehicul din SUA, ci [i cel dint창i automobil-amfibie cunoscut. C`tre finalul secolului urm`tor, lucrurile au \nceput s` se mi[te \n ritm ame]itor. Motorul cu combustie intern`, imaginat cu dou` secole \n urm`, a devenit realitate [i a fost montat pe o ma[in`. Din acest moment inova]iile s-au ]inut lan], iar la final de secol XIX au ap`rut, \n Fran]a, primii constructori, Panhard et Levassor (1889) [i Peugeot (1891). Sunt urma]i, \n SUA de fra]ii Charles [i Frank Duryea, care au fondat Duryea Motor

15

N 1937, DE{I NU PARE LA PRIMA VEDERE, istoria automobilului avea deja c창teva secole. {i aceasta \n condi]iile \n care vorbim doar de certitudini, pentru c` adev`ratele origini sunt greu de fixat \n timp. De pild`, Homer a vorbit de vehicule cu autopropulsie. Da Vinci a [i creat unul, dovad` fiind schi]ele sale, pe baza c`rora s-a ob]inut un vehicul func]ional. Dac` a existat mai mult dec창t o serie de desene, nu avem [tiin]`. |n schimb, este cert c` \n 1769, francezul Nicholas-Joseph Cugnot a realizat pentru armata francez` un vehicul cu abur care era capabil s` trag` o greutate de 4 tone [i s` se deplaseze cu o vitez` de 4 km/h. Mai mult, acesta avea s` inaugureze, \n 1771,

16

Geneza

Geneza

Epocile din istoria automobilului 1 890 Veteran`

1900

1910

Edwardian`

1920 Retro

1930

1940

Antebelic`

Antic`

1950

1960

Postbelic`

1970

1980

1990

2000

Modern`

Graficul al`turat ofer` o imagine asupra erelor care compun istoria auto.

Clasic`

pentru multe m`rci, de la BMW la Nissan. Sau a lui Bugatti Type 35, probabil ma[ina care a avut cel mai mare succes \n curse, cu peste 1.000 de victorii \n 5 ani. Plus Ford A, cel mai bine vândut automobil al epocii (peste 4 milioane produse \n 4 ani), dar [i Cadillac V-16 sau Bugatti Royale, legende ale luxului. {i, iat`, am ajuns la epoca premerg`toare r`zboiului. Cei care nu fuseser` afecta]i de criz` conduceau Bugatti Type 57, Citroen lansa trac]iunea fa]` pe ma[inile de serie (Traction Avant), MG f`cea o ma[in` sport ieftin`, T Series. Germania avea o industrie dezvoltat`, dar \[i dorea [i altceva: ma[ina popular`, pe care s` [i-o permit` oricine.

Volkswagen. O idee care avea s` fie pus` \n aplicare.

17

Wagon Company, punând bazele industriei americane.

La scurt timp se \nfiin]a Oldsmobile, cu prima linie de produc]ie \n 1902, [i, \n doar un an, Cadillac [i Ford fabricau mii de ma[ini. Aceasta este „Veteran Era“, care se \ncheie \n 1904.

A urmat „Era Edwardian`“, pân` la Primul R`zboi Mondial, cu o mul]ime de inven]ii, cu sofisticata, la acea vreme, linie de asamblare a lui Ford, cu Model T [i primele Bugatti, \ntre care cel mai notabil era Type 13. Apoi, dup` r`zboi, „Vintage Era“, pân` la crahul din 1929. Era epoca lui Austin 7, unul dintre cele mai copiate modele din istorie, exemplar care a fost practic ini]iatorul industriei britanice, dar a servit ca model

Geneza

Ford f`cea istorie cu al s`u Model T, dar [i \n Germania se vorbea despre o ma[in` popular`.

Visul ma[inii populare

18

Discu]iile despre o ma[in` popular` dateaz` \n Germania \nc` din 1904. Era o epoc` \n care automobilul era perceput drept un produs de lux, atât din punctul de vedere al pre]ului, cât [i prin prisma eforturilor pe care le presupunea \ntre]inerea sa, care, evident, reprezenta o cheltuial` suplimentar`. |n egal` m`sur`, tot atunci era la mod`, \n special \n rândul inginerilor, curentul de opinie legat de faptul c` viitorul automobilului este indisolubil legat de o produc]ie \n mas` a unor modele accesibile maselor largi. Astfel c`, \n timp ce Henry Ford motoriza America, propunând al s`u Model-T, produs

pe o linie de asamblare care \i permitea o produc]ie de mas`, \n Europa se vorbea despre modul \n care ideea sa putea s` fie dezvoltat`. Iar germanii, care reprezentau deja o for]` \n industria auto a continentului, se aflau, evident, \ntre promotori. A[a se face c` ideea de „Volkswagen“ devenea un laitmotiv al presei specializate \n timpul Republicii de la Weimar, reprezentând o surs` de inspira]ie pentru designeri. |n 1925, un student austriac de origine maghiar`, Bela Barenyi, cel care avea s` fie ulterior p`rintele siguran]ei pasive, realiza o lucrare intitulat` „Fahrgestell-Ent wurf für einen Volkswagen“ („Designul [asiului unui Volkswagen“). Acest studiu, dar [i munca sa ulterioar` i-a

Geneza

diul prietenilor comuni de la Steyr [i au discutat \ndelung despre aceste solu]ii tehnologice, dar [i despre design. |n 1931, se lansau dou` ma[ini care sem`nau foarte mult, Zundapp 12 [i T97, care aveau la origine ideile lui Ledwinka. Idei pe care Porsche le-a \nglobat ulterior \n proiectul Beetle, iar Ledwinka avea s` le foloseasc` ulterior [i \n conceperea lui T77 (1934), realizat \mpreun` cu fiul s`u, Erich, primul automobil de serie aerodinamic, care beneficia de un CX 0.212 pe care chiar [i \n zilele noastre pu]ine automobile reu[esc s` \l dep`[easc`.

La \nceputul anilor ’30, o mul]ime de constructori au sus]inut tema automobilului aerodinamic.

19

permis s` se al`ture unor nume ca August Horch, Ettore Bugatti, Ferdinand Porsche sau Heinrich Nord hoff \n „Automotive Hall of Fame“. Ceea ce este \ns` mai interesant este faptul c` schi]ele sale sugerau forma [i câteva dintre elementele care aveau s` devin` ulterior definitorii pentru Beetle.

De altfel, acea siluet` derivat` dintr-o pic`tur` de ap` ap`rea la acea vreme \n studiile mai multor oameni de [tiin]` [i ingineri. Unul dintre ace[tia este CharlesEdouard Jeanneret „Le Corbusier“, arhitectul care a revolu]ionat \n domeniul formelor ra]ionale. |n 1928, acesta a aplicat criteriile sale func]ionale \n domeniul auto, ]elul s`u fiind de a ob]ine o ma[in` care s` ofere maximum de habitabilitate, iar rezultatul a fost conceptul Maxi. Era un model extrem de aerodinamic, ale c`rui tu[e urmau forma ideal` a pic`turii de ap` [i care, extrem de interesant, avea motorul plasat \n spate.

Un alt exemplu vine de la austriacul Hans Ledwinka, cel care lucrase pentru Steyr, dup` care a plecat la Koprivnice, devenind designer-[ef al celor de la Tatra.

Este cel care a inventat [asiul tubular, cu suspensii total independente [i motor aspirat montat \n zona spate.

Acesta avea s` fie [i unul dintre cei cu care Ferdinand Porsche, cel care avea s` devin` p`rintele lui Beetle, s-a consultat extrem de mult. S-au cunoscut prin interme-

Porsche

´70

Un proiect pentru Porsche

20

Ferdinand Porsche [i-a dorit mereu s` realizeze o ma[in` accesibil`, considerând c` numai un astfel de produs poate conduce la dezvoltarea f`r` echivoc a industriei auto. Finalmente, a ob]inut [i finan]area de care avea nevoie pentru a reu[i.

´70 Porsche

Utpate dolobore tatue consectem Lohner-Porsche augiam, este considerat quat. Ut nit augiamc onprimul automosequi bil cu scidunt trac]iune acilit eum volore integral` dindolum dolore del. istorie.

Benz, Steyr XXX (1929), Zundapp 12 (1931) sau NSU 32 (1933), acesta era ]elul, o ma[in` popular`. {i, pân` la urm`, multe dintre elementele pe care le dezvoltase pentru modelele amintite aveau s` se reg`seasc` \n proiectul Beetle. |n 1931, la doi ani dup` ce-[i pierduse locul de munc` la Steyr din pricina crizei, Ferdinand Porsche [i-a deschis propria firm`, la Stuttgart. |i avea al`turi pe fiul s`u, Ferry Porsche [i pe avocatul Anton Piech, cumnatul s`u (tat`l lui Ferdinand, cel care avea s` devin` \ntre 1993 [i 2002 pre[edintele grupului). Echipa \i mai includea pe Adolf Rosenberger (finan]e), Karl Rabe (inginer-[ef), Erwin Komenda (designer), Josef Kales

21

ERDINAND PORSCHE ERA, |NC~ DE LA \nceputul carierei sale, \ntre cei care au sus]inut ideea c` progresul industriei auto este legat de accesibilitatea automobilului. Avea s`-[i canalizeze mereu eforturile \n aceast` direc]ie.

Orice proiect al s`u, oricât de revolu]ionar, avea drept ]el generarea de elemente menite s` fie incluse \ntr-un proiect de ma[in` de serie mai mare. Principalul atu al acestui automobil trebuia s` fie costul redus al acestuia. Astfel \ncât, fie c` a fost vorba de Lohner-Porsche (1901), cel dintâi automobil cu trac]iune integral` din istorie, 8/16 CP (1908) [i Sacha (1921), concepute pentru Austro-Daimler, 130 WO I (1928) pentru Daimler-

22

Porsche

Porsche

Porsche a conceput pentru Austro-Daimler Sascha (una dintre cele mai cunoscute ma[ini de curse ale epocii) [i 8/16CP, ma[in` cu care a circulat [i Franz Ferdinand de Austria.

mas`. Cele dou` modele, Zundapp 12 [i NSU 32, erau o dezvoltare a liniei de design despre care Ferdinand povestise cu Hans Ledwinka de la Tatra, [i care avea la baz` „Studiul formelor ra]ionale“ elaborat de CharlesEdouard Jeanneret, cel care este mai cunoscut dup` pseudonimul s`u, Le Corbusier.

Un fan al automobilului Hitler nu a condus niciodat`. Era \ns` un fan al automobilului. {i, dup` ce a citit \n \nchisoare, \n 1923, biografia lui Henry Ford, visa s` poat` influen]a cumva istoria automobilului. |i pl`cuse ideea lui Ford T, o

23

(motoare), Josef Zahradnik (transmisie [i suspensii), Franz Xaver Reimspiess [i Josef Mick (speciali[ti \n aerodinamic`).

Acesta avea s` fie, practic, momentul de \nceput al companiei Porsche. Primul proiect a fost designul unei ma[ini de clas` medie pentru Wanderer. Au urmat [i alte joburi [i, dac` latura material` era asigurat`, Ferdinand a revenit la ideea ma[inii populare care se cristalizase \n anii din urm`. Ini]ial, [i-a finan]at proiectul din asigurarea so]iei. Apoi au venit banii de la Zundapp, care [i-a pierdut \ns` rapid interesul dup` ce a dat lovitura cu motocicletele, [i NSU, care s-a speriat \n momentul \n care s-a pus problema produc]iei de

´70 Porsche

Utpate Ferdinand dolobore Portatuesche, consectem al`turi augiam, de Ferdinand quat. Ut nit augiamc Alexander onsequi scidunt („Butzi“) acilit [i eum volore Ferdinand dolum dolore Piëch. del.

24

ma[in` care folosise la maximum avantajele liniei de produc]ie [i contribuise la motorizarea Americii. A[a c` de aici [i pân` la dorin]a de a motoriza masiv [i Germania nu a mai fost decât un pas. |n 1933, Hitler devenea Cancelarul Germaniei. Un an mai târziu, la Berlin, cu prilejul Salonului Auto, [i-a \nsu[it faptul c` marii constructori expuneau versiuni de ma[ini populare, anun]ând \n stilul s`u propagandistic c` automobilul nu trebuie s` fie privilegiul celor boga]i. {i c`, mai mult, fiecare german va avea posibilitatea s` conduc` o ma[in`. |n anul urm`tor le cerea deja celor de la Reichverband der Deutschen Automobilindustrie (Asocia]ia German` a Constructorilor de

Automobile) s` se ocupe de acest proiect. Ace[tia i l-au recomandat pe Josef Ganz, de la Standard-Superior, la care a renun]at din pricina originilor sale, pentru ca, \n mai, la sugestia lui Jakob Werlin, dealer münchenez pentru Mercedes-Benz [i consilier personal \n domeniul auto, s`-l convoace la o discu]ie pe Ferdinand Porsche. O idee \mp`rt`[it` de Führer pentru c` pe 17 ianuarie, dup` ce speran]ele de a ob]ine finan]are din alte surse se spulberaser`, Herr Professor \i trimisese un raport intitulat „Construc]ia unui automobil economic german“ [i \i ceruse s` \l supun` examin`rii.

Nu era \ns` singurul motiv. Hitler [i-a adus aminte c` \n urm` cu câ]iva ani se \ntâlniser` \n momentul \n

Porsche

Prototip al lui Beetle.

Discu]ia decisiv`

Discu]ia s-a purtat la Kaiserhof Hotel din Berlin, aco-

lo unde, pân` ce stabilimentul a fost complet distrus \n r`zboi, s-a aflat cartierul general al lui Hitler. |n 15 minute, lucrurile erau clare, Ferdinand Porsche fiind deja \n posesia unui adev`rat caiet de sarcini. Ma[ina trebuia s` fie capabil` s` transporte doi adul]i [i trei copii cu o vitez` de 100 km/h, s` consume pu]in, s` nu aib` probleme pe timp de iarn`, pentru c` la acea vreme existau pu]ine garaje [i s` nu coste mai mult de 990 Reichsmark, ceea ce \nsemna c` nu era cu mult mai scump` decât o motociclet`.

Dac` primele cerin]e corespundeau integral cu cele sugerate de Porsche, când a venit vorba de pre], acestuia i s-a p`rut imposibil de realizat. {tia c` ma[ina pe care o

25

care anun]ase c` va oferi un premiu de 500.000 Reichmarks companiei care va reu[i s` realizeze un model de curse competitiv. Daimler-Benz câ[tigase concursul, dar Porsche, care lucra pentru Auto Union, a cerut ca o comisie s` reanalizeze proiectul s`u, ob]inând \n final câ[tig de cauz` [i producând un bolid care avea s` se bat` de la egal la egal cu „S`ge]ile Argintii“ \ntr-o epoc` \n care ma[inile germane dominau cursele de Grand Prix.

Porsche

Dup` ce a primit proiectul, Porsche a izbutit s` realizeze automobilul popular visat \nc` de la \nceputul carierei.

26

f`cuse pentru NSU urma s` coste dublu, iar un Opel P4, cel mai mic model \n produc]ie la acea vreme, costa de 2,5 ori mai mult. Hitler l-a asigurat \ns` c` nu era o problem` de nedep`[it, pentru c` avea deja un plan de rate.

A[adar, lucrurile fuseser` puse la punct. R`m창nea de v`zut ce-[i dore[te Porsche. Acesta a cerut s` nu existe probleme legate de finan]are, iar fabrica s` fie dotat` cu o tehnologie \n m`sur` s` asigure reducerea costurilor. Evident, a primit acceptul, iar de-acum se putea apuca de treab`. Ferdinand era fericit c`-[i putea \mplini visul [i a \nceput s` lucreze chiar dac` nu avea contract, iar Hitler mai putea bifa un argument pentru propagand`.

27

Porsche

Evolu]ia

´70

Se na[te Beetle

28

Trei versiuni, milioane de kilometri de teste [i o armat` de oameni implica]i \n proiect. Acestea sunt elementele fundamentale pentru geneza unui model cu totul special, ce avea s` marcheze puternic istoria automobilului.

´70 Evolu]ia

Cea de-a Utpate dolobore treia tatue consectem versiune a augiam, quat. Ut conceptului nit augiamc Porsche (V3,onsequi avea 1936) scidunt s`acilit eum fi e baza volore modedolum dolore lului final. del.

dus capabil s` r`spund` cerin]elor lui Hitler. Primele dou` versiuni, V1 [i V2, au fost manufacturate \n garajul vilei din Feuerbach, \n apropiere de Stuttgart. V1 era dotat cu un motor cu doi cilindri \n patru timpi, iar cel`lalt cu unul \n doi timpi cu pistoane dedublate. |n ambele cazuri era vorba de propulsoare r`cite cu aer plasate \n spate. Exista o diferen]` [i \n ceea ce prive[te tipul caroseriei, V1 fiind un model \n cinci u[i, \n timp ce V2 era convertibil.

Porsche nu era \ns` mul]umit. Komenda [i-a continuat lucrul utilizând tunelul aerodinamic. S-a lucrat \ns` [i la motor, rezultatul fiind un propulsor cu patru cilindri de 984 cmc, care oferea 23,5 CP la 3.000 rpm. Motorul mon-

29

EI DE LA REICHVERBAND DER DEUTSChen Automobilindustrie nu erau tocmai ferici]i c` Porsche ob]inuse proiectul. Nici nu este de mirare, pentru c` mai multe companii expuseser` deja propriile concepte. Nu mai conta \ns`. Pe 22 iunie 1934, RAI semna contractul prin care \i \ncredin]a realizarea a trei prototipuri. Mai mult, dac` acestea erau gata \n 10 luni, urma s` primeasc` o compensa]ie lunar` de 20.000 Reich Marks.

Erwin Komenda, designerul-[ef al companiei Porsche, s-a apucat de treab`. Avea la \ndemân` modelele deja realizate [i trebuia doar, cu ajutorul celorlal]i oameni din echipa Profesorului, s` realizeze un pro-

´70 Evolu]ia

Testele s-au efectuat pe 30 de exemplare cunoscute ulterior drept Volkswagen 30.

Utpate |nc` de dolobore la \ncetatue put, consectem Beetle a avut [i quat. versiuni augiam, Ut nitspeciale. augiamcUna onsequi dintre scidunt acestea acilit eumera volore alimentat` dolum cu c`rbuni. dolore del.

30

tat \n spate, caroseria a c`rei form` era inspirat` din cea a unei pic`turi de ap`, cutie cu patru rapoarte, suspensii independente pe toate ro]ile, elementele care aveau s` defineasc` viitorul Beetle, aveau s` se reg`seasc` pe trei variante ale prototipului V3, despre care se poate spune c` sunt primele exemplare din istorie.

V3 a fost urmat, \n 1937, de alte 30 de exemplare, botezate Volkswagen 30 (a fost prima dat` când [i-a f`cut apari]ia, oficial, aceast` denumire). Acestea au fost rea lizate \n uzinele Daimler-Benz, pentru c` atelierele Porsche erau prea mici pentru a izbuti s` produc` \ntr-un termen scurt atâtea ma[ini. Automobilele trebuiau testate [i pentru c` Ferdinand Porsche a plecat

\n SUA, pentru a vedea fabrica Ford, testele au fost coordonate de fiul s`u Ferry, care a beneficiat de sprijinul a 200 de solda]i. Cel mai mare drive-test din istoria de pân` atunci s-a derulat \n vara lui 1937, fiecare ma[in` parcurgând minimum 50.000 de kilometri.

Atunci când verific`rile s-au \ncheiat, ma[inile contabilizaser` \mpreun` 2.400.000 de kilometri atât pe autostr`zile care \ncepeau s` \mpânzeasc` Germania, cât [i pe drumurile virajate din Alpi. |ncerc`rile au costat 30 de milioane de Reich Marks, ori, dac` dori]i, 1,7 milioane de dolari la cursul din zilele noastre. Meritase \ns`, pentru c` aceste \ncerc`ri au probat robuste]ea ma[inii gândite de Ferdinand Porsche,

Evolu]ia

Ferry Porsche [i so]ia \n prototipul V2.

La acea vreme, salariul mediu era de 32 Reichsmark pe s`pt`mân`, iar ideea era ca din aceast` sum` s` fie pl`tit` s`pt`mânal o rat` de 4 m`rci. De fiecare dat` când pl`tea suma respectiv`, omul primea un timbru care urma s` fie lipit \ntr-un clasor. Iar \n momentul \n care toate locurile libere erau completate, se ob]inea ma[ina. Ideea a dat roade, 336.000 de germani participând la acest program. Nimeni nu [i-a ob]inut \ns` la timp automobilul, pentru c` a \nceput r`zboiul. Compania Volkswagen s-a ]inut \ns` cuvânt, [i programul a fost continuat dup` \ncheierea conflagra]iei, pân` \n momentul \n care nu a mai existat nici o ma[in` promis` nelivrat`.

31

un atribut pe care ma[ina avea s`-l p`streze de-a lungul timpului. Iar \n 1938, cu prilejul Salonului de la Berlin, Hitler avea s`-[i savureze succesul \n stilul propagandistic tipic regimului s`u: „Am promis o ma[in` accesibil` fiec`rui german, iar aceasta a devenit realitate“.

Ma[ina urma s` se produc` \n 400-500.000 de exemplare pe an. De unde \ns` atâ]ia cump`r`tori? Pentru c` problema nu provenea neap`rat din faptul c` oamenii nu-[i doreau un automobil, ci mai degrab` era legat` de puterea de cump`rare. C`ci, spre deosebire de America lui Model T, germanul câ[tiga de 10 ori mai pu]in. Hitler avea \ns` r`spunsul \n sistemul de rate.

´70 Evolu]ia

Utpate Fiecare dolobore dintre tatue primele consectem 30 augiam, de exemplare quat. Ut nit Beetle augiamc produse onsequi a fost scidunt testatacilit mieumnimum volore50.000 dolum dedolore kilometri. del.

32

|n timp ce Porsche lucra la prototip, evident, s-a ridicat problema producerii acestuia. Hitler a observat reticen]a celor de la RDA [i, pe 27 iulie 1936, \ntr-o reuniune derulat` la Koblenz a decis c` ar trebui \nfiin]at` o companie independent`, ce urma s` fie supervizat` de guvern, [i c` produc]ia trebuia s` \nceap` cel mai târziu \n 1938. Ca urmare, pe 28 mai 1937 se \nfiin]a la Berlin „Gesellschaft zur Vorbereitung des Deutschen Volkswagen mbH“ (Compania pentru preg`tirea ma[inilor populare srl). Numele a fost schimbat, pe 16 septembrie 1938, \n „Volkswagenwerk Gmbh“ (Fabrica Volkswagen), pentru ca pe 13 octombrie, \n acela[i an, compania s` fie \nregistrat` la Registrul Comercial.

R`m`sese de ales uzina. Din nou au fost probleme.

Cei de la Mercedes, care realizaser` exemplarele de teste, au strâmbat din nas, spunând c` fiecare exemplar costase 8.000 Reichmarks, de 8 ori mai mult decât suma impus` de Hitler. |n plus, la Salonul Auto de la Berlin, Wilhelm von Opel f`cuse dou` gafe consecutive \n fa]a Fuhrerului. Mai \ntâi \l apelase „Herr Hitler“ [i, \n plus, prezentase noul P4 (precursorul Kadet-ului) drept „Volkswagen Opel“. Aceste fapte, dar [i inten]ia de a produce sute de mii de exemplare anual au dus la decizia de a se construi o fabric` complet nou`.

Pân` la urm` avea s` apar` un adev`rat or`[el, KdFStadt. Pentru a g`si loca]ia potrivit`, sapt`mâni la

Evolu]ia

Parada Beetle la Berlin. Ma[ina \ncepea s` fie promovat` serios.

mânea acum de g`sit doar arhitectul. Albert Speer, cel care desenase cele mai importante edificii naziste, l-a recomandat pe un discipol al s`u, Peter Koller, pe care \l remarcase dup` ce a câ[tigat un concurs pentru reconstruc]ia Zagrebului. Sarcina lui Koller era nu doar s` realizeze uzina, pe baza modelului „River Rouge“, folosit de Ford, ci [i cl`dirile \n care urmau s` locuiasc` muncitorii. Planul de produc]ie prevedea ca 10.000 de oameni s` munceasc` \n primul schimb [i al]i 7.000 \n cel secund. Chiar [i a[a \ns`, ideea de a produce atâtea ma[ini câte dorea Hitler era o utopie clamat` pompos. |n fapt, fabrica a ajuns s` realizeze 400-500.000 de ma[ini pe an abia \n 1954, atunci când

33

rând, Bodo Lafferentz, cel care planifica activit`]ile KdF (Kraft durch Freunde), organiza]ia care se ocupa de timpul liber al membrilor Partidului Muncii, a survolat la mic` altitudine zona din jurul Berlinului.

Finalmente, s-a ales o zon` nelocuit`, pe care se cultiva sparanghel, de lâng` Fallersleben, la 80 de kilometri de Hanovra [i mai pu]in de 150 de Berlin. Aceasta era proprietatea Contelui von der Schumenberg, care locuia \ntr-un castel la Wolfsburg.

Cum vor ar`ta liniile de produc]ie [tia Ferdinand Porsche, cel care fusese \n SUA, de unde se \ntorsese [i cu mai mul]i ingineri de origine german` dornici s` pun` um`rul la realizarea acestui proiect. Mai r`-

´70 Evolu]ia

Utpate La Fallersleben dolobore tatue (\n consectem apropiere augiam, de Wolfsburg) quat. Ut nit este augiamc construonsequi scidunt it` o fabric` acilit eumspecial volore pentru dolum dolore Beetle. del.

34

num`rul angaja]ilor ajunsese la 40.000 incluzând inginerii [i persoanele din management.

Lucr`rile au demarat pe 26 mai 1938, fiind inaugurate cu mare pomp`, \n prezen]a a peste 70.000 de persoane [i 150 de jurnali[ti str`ini. Planurile prevedeau pentru cl`diri un stil func]ional, s` fie realizate din c`r`mizi [i urmau s` fie dispuse \n forma literei U, laturile având o lungime de 1,5 kilometri. Ele au fost temporar \ntrerupte la finele lunii iulie, atunci când muncitorii au fost deta[a]i pentru realizarea liniei fortificate Siegfried, situat` la grani]a cu Fran]a, [i au fost derulate ulterior \n mai multe etape, or`[elul fiind practic finalizat \n decembrie 1941.

Halele de produc]ie erau \ns` gata din 1939, când au [i ap`rut câteva modele de strad`. Au fost doar câteva sute, destinate unor persoane atent selec]ionate, \n condi]iile \n care, pân` atunci, numai Hitler avea un Beetle, cabrio, primit cadou la aniversarea sa din 1938. Apoi \ns`, a \nceput r`zboiul, iar aici s-au produs modelele militare. |n plus, aici se reparau avioane Ju 88, se realizau componente pentru aparatele Luftwaffe [i, spre sfâr[itul r`zboiului, s-au fabricat celebrele bombe V1 capabile s` zboare din Germania pân` \n Marea Britanie, cu care s-a bombardat Londra. Evident, \n perioada respectiv` \n uzin` lucrau cu prec`dere prizonieri de r`zboi, ace[tia reprezentând dou` treimi din for]a de munc`.

35

Evolu]ia

36

´70

37

´40 ´41 ´42 ´43 ´44

Kubelwagen a fost produs \n 55.000 de exemplare. Avea la baz` platforma tehnic` a lui Beetle, care \[i dovedea \nc` o dat` versatilitatea [i fiabilitatea.

Modele de r`zboi

38

PE M~SUR~ CE SE APROPIA R~ZBOIUL, ERA EVIdent c` structura de produc]ie a fabricii urma s` fie adaptat` nevoilor armatei. De altfel, Porsche a primit o comand` explicit` pentru un model militar capabil s` fac` fa]` [i terenului accidentat. A folosit aceea[i platform`, diferen]ele mecanice constând \n trenul de rulare, diferen]ial, filtrul de aer (capabil s` fac` fa]` [i \n de[ert) [i garda la sol, care era aproape dubl`. Pentru a reduce cât mai mult costurile, designul era minimalist, ma[ina fiind practic realizat` din panouri de o]el.

Evident, acest lucru a permis [i montarea unor panouri blindate, extrem de utile \n condi]ii de conflict. Astfel

ap`rea Type 62 sau Kubelwagen, care mai avea o particularitate, faptul c` era vorba de un model convertibil, dotat cu un acoperi[ de pânz` folosit \n cazul intemperiilor. Acesta a fost introdus foarte rapid, dup` ce militarii s-au plâns de lipsa unui astfel de accesoriu care le-ar fi putut \mbun`t`]i via]a \n timpul gerurilor n`prasnice \ntâlnite \n nordul Poloniei.

Kubelwagen nu beneficia de trac]iune pe toate ro]ile, dar, gra]ie greut`]ii reduse [i a diferen]ialului ZF blocabil, era extrem de manevrabil. |n plus, era robust, consuma pu]in [i se strica extrem de greu, motiv pentru care s-a bucurat de un imens succes \n rândul solda]ilor.

Ulterior, Porsche a mai realizat o variant`, Type 82, cu osii, amortizoare [i jante revizuite. Iar pân` la finele

´40 ´41 ´42 ´43 ´44

Un model care a f`cut istorie \n timpul r`zboiului, Schwimmwagen, s-a produs \n 15.125 de exemplare. Din acestea, circa 125 sunt func]ionale [i ast`zi [i reprezint` o atrac]ie a paradelor retro.

39

r`zboiului a existat [i o modificare legat` de propulsor, \n 1943 unitatea clasic` de 985 cmc fiind \nlocuit` de una cu o capacitate de 1.131 cmc.

A existat [i o versiune amfibie, Schwimmwagen (Type 128 [i Type 166), destinat` exclusiv trupelor. Din punct de vedere mecanic se baza pe Kubelwagen, iar caroseria era realizat` de Ambi Budd \n Berlin. Beneficia de trac]iune integral`, era capabil s` mearg` \n ap` cu aproape 10 kilometri la or` [i s` fie ghidat cu ajutorul volanului [i al ro]ilor fa]`.

Printre modelele din acea perioad` s-a num`rat [i Kommander wagen (Type 87 E), care p`stra linia modelului Beetle. S-a produs \n num`r foarte mic, fiind destinat cadrelor superioare ale armatei.

´45

Colonelul Radclyffe [i maiorul Hirst, al`turi de ceilal]i membri ai echipei britanice care urma s` se ocupe de activitatea Volkswagen.

Britanicii preiau fabrica

40

|N NOAPTEA DE 8 APRILIE 1943, TREI VALURI DE avioane aliate au aruncat mii de bombe incendiare asupra Kdf-Stadt, distrugând liniile de asamblare, dar [i bar`cile \n care locuiau prizonierii care lucrau \n uzin`.

Focul a fost stins dup` aproape trei s`pt`mâni, timp \n care mare parte din fabric` a fost pus` la p`mânt. Liniile de produc]ie au fost ref`cute par]ial, dar alte dou` bombardamente, pe 20 iunie [i 5 iulie 1944, au distrus din nou liniile de produc]ie. |nc` de la primul atac, multe dintre liniile de asamblare fuseser` mutate sub p`mânt, astfel c` \n primele patru luni ale lui 1945, din KdF Stadt au plecat totu[i 2.030 de vehicule militare.

R`zboiul se apropia de sfâr[it [i Alia]ii \naintau spre Berlin. Pe 11 aprilie 1945, Divizia 102 a Infanteriei Americane a ocupat Fallersleben. Americanii aveau s` foloseasc` instala]iile care nu erau distruse pentru a-[i repara ma[inile, opera]iunile fiind conduse de Rudolf Brormann, cel care fusese [eful departamentului de control al calit`]ii.

APOI, CONTROLUL ASUPRA FABRICII A FOST PREluat de Divizia 52 Britanic`, care, pe 25 mai, schimba denumirea Kdf-Stadt \n Wolfsburg. {ef al fabricii a fost numit maiorul Ivan Hirst, care era supervizat de colonelul Charles Radclyffe. N`scut \ntr-o familie care de]inea o fabric` de ceasuri, acesta era inginer [i,

´45

Primele ma[ini au fost construite cu piesele care au sc`pat neafectate de bombardamente.

41

dup` debarcarea din Normandia condusese, \n Belgia, o uzin` \n care se reparau tancuri. Hirst a repus uzina \n func]iune [i, cu ajutorul componentelor care sc`paser` dup` bombardamente, a \nceput s` produc` ma[ini. Halele r`m`seser` f`r` acoperi[uri, fapt care provoca oprirea produc]iei ori de câte ori ploua.

Cu toate acestea, pân` la finele anului, au fost produse 2.490 de ma[ini, un adev`rat record \n condi]iile date. |n plus, la insisten]ele lui Hirst, armata britanic` a lansat o comand` de 20.000 de automobile necesare for]elor care asigurau controlul opera]iu nilor \n zona aliat` din Germania. Produc]ia acestora a demarat \n decembrie, iar pân` la finele anului se [i realizaser` primele 55 de ma[ini.

´46 ´47 ´48

Produc]ia cre[te [i \n 1947 demareaz` exportul, cu cinci modele sedan expediate \n Olanda.

Prima cifr`-eveniment

42

|N MARTIE 1946, PENTRU |NTÂIA DAT~ DUP~ R~Zboi, fabrica reu[ea s` produc` 1.000 de ma[ini. Evenimentul a fost celebrat cu fast. {i existau motive, pentru c`, pân` la \nceputul lui 1948, cam aceasta a fost cifra ma[inilor care p`r`seau uzina de la Wolfsburg.

Distribu]ia se realiza prin intermediul a 10 firme care beneficiau de 28 de spa]ii de vânzare. |ns` lucrurile n-au mers mereu foarte bine. O iarn` geroas` [i criza \n ceea ce prive[te livr`rile de metal i-au determinat pe Hermann Munch, cel care de]inea func]ia de director general de la 1 august, [i pe britanici s` opreasc` produc]ia \n decembrie, pentru o perioad` de trei luni.

Produc]ia avea s` se reia \n luna martie. Un eveniment cu adev`rat notabil avea s` se consemneze \ns` pe 8 august 1947, atunci când „Pon’s Automobielhandel“ din Amersfoort a devenit importator autorizat pentru Olanda. Prima opera]iune de export avea s` se consemneze \n luna octombrie a aceluia[i an, atunci când \n ]ara amintit` aveau s` ajung` cinci exemplare Volkswagen sedan. Pân` la finele anului cota ajungea la 56 de unita]i, dar, \n anul imediat urm`tor, avea s` creasc` deja la 4.500. Este adev`rat, \ntre timp fuseser` semnate contracte cu firma lui Walter Haefner, Neue Amag AG, care prelua opera]iunile din Elve]ia, cu Anciens Etabilissements D’leteren Freres in Belgia, ca [i altele \n Luxemburg, Suedia, Danemarca sau Norvegia.

´49

10.000 de exemplare reprezenta o cifr` care merita s`rb`torit`.

DUP~ CE AU PRELUAT CONTROLUL FABRICII, BRItanicii s-au gândit c` trebuie s` g`seasc` o companie din ]`rile aliate care s` preia aceast` marc`. Evident, prioritate au avut britanicii. Morris a spus nu. Apoi, William Rootes, care conducea Rootes Group, a realizat un studiu comparativ \ntre Beetle [i Hillman Minx Mk III, un automobil britanic cu un motor de 1.185 cmc [i 30 CP plasat \n spate, ce se fabrica din 1932. Raportul „Investigation into Design and Performance of the Volkswagen“ d`dea câ[tig de cauz` ma[inii engleze[ti [i l-a determinat pe Churchill s` spun` c` Beetle n-are nici un viitor. |n februarie 1947 nici Henry Ford II nu

s-a ar`tat mai entuziast. Decizia sa a fost \ns` de ordin politic, acesta apreciind c` fabrica este mult prea aproape de linia sovietic`. Acela[i lucru i-a determinat s` spun` „nu“ [i pe australieni, ca [i pe francezi, care, este adev`rat, propuneau prin intermediul lui Citroën 2CV un rival pentru Beetle.

Singura variant`, una pe care, este foarte adev`rat, o \mbr`]i[a cu t`rie [i Hirst, era ca fabrica s` fie dat` \napoi germanilor. Nu era \ns` un lucru simplu. Proprietar era Partidul Muncii, care acum era ilegal. Ferdinand Porsche, fiul s`u, Ferry, ca [i Anton Piech fuseser` aresta]i pentru colabora]ionism [i chiar dac` fuseser` rapid elibera]i, nu era momentul s` se redeschid` discu]ia privind rolul lor \n r`zboi. A[a c` a 43

Fabrica este preluat` de germani

´49

Varianta de export beneficia de dot`ri suplimentare.

Reprezentan]ii Guvernului German [i cei ai armatei britanice semneaz` protocolul prin care se schimb` proprietarul uzinei de la Wolfsburg.

44

fost aleas` solu]ia de a ceda uzina spre administrare Guvernului Saxoniei Inferioare, iar director a r`mas Heinrich Nordhoff, cel care fusese numit \n func]ie pe 7 noiembrie 1947 [i \[i preluase atribu]iile \n mod efectiv la 1 ianuarie 1948. Nordhoff \i fusese recomandat lui Hirst de un coleg. El lucrase pentru BMW [i Opel [i izbutise s` p`r`seasc` Berlinul cu numai câteva ore \nainte ca ru[ii s` aresteze [i s` deporteze tot staff-ul companiei Opel.

Astfel, pe 8 octombrie 1949, germanii preluau Volkswagen, iar Hirst p`r`sea Wolfsburg. Fo[tii colegi au dorit s`-i fac` drept cadou o ma[in`, dar acesta nu a acceptat. A primit, \n replic`, un model la scar`, pentru care, se spune, s-a cheltuit mai mult decât pentru

modelul real. Hirst avea s` conduc` primul Beetle abia spre finalul vie]ii, \n anii ’80, dup` ce ma[ina a fost produs` [i \n varianta cu volan pe dreapta, pentru pia]a englez`. |n acela[i an, pe 1 iulie, fusese \nfiin]at Volkswagen-Finan zierungs GmbH“, o firm` \ns`rcinat` s` ofere \mprumuturi pentru clien]i [i dealeri. M`sura era menit` s` compenseze insuficienta for]` economic` a pie]ei locale [i s` permit` cre[terea num`rului de unit`]i vândute. |n plus, Volkswagen a pus \n aplicare un plan social special. To]i angaja]ii de peste 25 de ani care r`mâneau patru ani \n cadrul companiei beneficiau de un supliment la pensie. Iar \n cazul decesului angajatului, so]ia primea jum`tate din suma lunar`. Acestea erau numai

´49

Beetle Convertible intr` \n produc]ie \n luna iulie. La acest proiect a contribuit [i carosierul Hebmu¨ller.

câteva dintre preciz`rile planului social, care mai cuprindea [i asigur`ri \n caz de invaliditate sau deces.

45

|N PARALEL CU VARIANTA DE EXPORT VW 1100 INtr` \n produc]ie Beetle Convertible, realizat de Hebmüller. Spre deosebire de versiunile care aveau s` urmeze, acesta era un model cu dou` locuri cu acoperi[ textil care se putea decapota complet. Hebmüller a avut 2.000 de comenzi, dar, din pricina unui incendiu gigant consemnat \n vara lui 1949, n-a fost \n m`sur` s` livreze decât câteva sute de exemplare. Ulterior, Volkswagen avea s` colaboreze cu Karmann. Parteneriatul a demarat chiar \n ultimul trimestru din 1949, cu un convertibil cu patru locuri, [i avea s` devin` permanent.

Lideri

Pre[edin]ii

46

Heinrich Nordhoff a fost primul pre[edinte al Volkswagen, de el leg창ndu-se ascensiunea m`rcii \ntre cele mai importante nume ale lumii auto.

P창n` ast`zi, i-au urmat \n fruntea companiei alte [apte nume, incluz창ndu-l aici [i pe Martin Winterkorn, liderul m`cii \ncep창nd cu 2007.

Lideri

Nordhoff, al`turi de Ferry Porsche [i cancelarul Adenauer (foto stânga) [i \n compania lui Ferdinand Porsche (dreapta).

\ntr-un atelier privat. Acolo l-au g`sit Radclyff [i Hirst, c`rora le fusese recomadat de c`tre un angajat al fabricii din Wolfsburg, care-l cunoscuse anterior.

Nu [tia nimic despre Volkswagen, dar a acceptat necondi]ionat s` lucreze cu britanicii. |n momentul \n care a v`zut fabrica afectat` de bombardamente [i de lipsa materiilor prime, le-a spus muncitorilor: „Suntem \n rahat pân` la gât. Fie vom reu[i s` ie[im, fie ne vom scufunda definitiv.“ {i s-a pus pe treab`.

Iar atunci când germanii au preluat uzina, a trecut la conducerea companiei, transformând-o, \n dou` decenii, dintr-o marc` având \n portofoliu un produs [i o uzin` distrus`, \ntr-un fenomen al industriei auto.

47

ÂND A SOSIT LA WOLFSBURG, HEINRICH Nordhoff n-avea cas` [i era [omer. Se bucura \ns` de o bun` reputa]ie. {i aceasta pentru c` imediat dup` ce a terminat colegiul tehnic din Berlin, perioad` \n care a f`cut parte din fr`]ia Askania-Burgundia, \n care, de-a lungul timpului, s-au reg`sit mai mul]i cancelari ai Germaniei, a \nceput s` lucreze pentru fabrica BMW de motoare pentru avioane [i, ulterior, pentru Opel. Finalul r`zboiului l-a prins chiar aici [i a izbutit s` fug` cu numai câteva ore \nainte ca sovieticii s` aresteze [i s` deporteze tot staff-ul Opel din Berlin. S-a mutat la Hamburg [i se \ntre]inea executând mici repara]ii

Lideri

Dup` ce a impus Volkswagen \n America, Hahn (stânga) a devenit [i pre[edintele comspaniei. |n centru, Rudolf Leiding, iar \n dreapta Toni Schmu¨cker, pre[edin]i \n anii ´70.

Nordhoff a creat mai \ntâi trei departamente: produc]ie, personal [i financiar. Apoi, a mai realizat \nc` unul, de rela]ii publice, pe care i l-a \ncredin]at lui Frank Novotny. A semnat rapid un contract cu Porsche, pentru a se asigura de continuarea proiectului Beetle, [i i-a garantat acestuia plata a 10 m`rci pentru fiecare exemplar vândut. Le-a oferit angaja]ilor salarii [i beneficii, cursuri de specializare [i programe sociale, la capitolul din urm` fiind incluse [i casele.

48

APOI A |NCEPUT S~ CUCEREASC~, UNA DUP~ CEAlalt`, pie]ele de pe \ntreg globul. F`r` \ndoial`, cel mai important pariu al s`u a fost cel legat de SUA, unul pe

care, [i cu ajutorul lui Horst Hahn, managerul s`u favorit, pe care l-a numit \n fruntea Volkswagen America, avea s`-l câ[tige. {i asta \n pofida opiniei scepticilor, care nu-i acordau nici o [ans`.

DUP~ APROAPE DOU~ DECENII, |N 1967, DUP~ CE a suferit un atac de cord, anun]a c` de la \nceputul anului locul s`u avea s` fie luat de Kurt Lotz. A mai lucrat doar câteva luni, a predat [tafeta, apoi, m`cinat de boal`, avea s` moar`. |nlocuitorul s`u, Lotz, considerat un copil minune al industriei auto germane, [i-a propus, imediat dup` ce a fost instalat \n fruntea companiei, s` schimbe fa]a m`rcii, mai ales c` Be-

Lideri

etle nu mai reu[ea s` contracareze cu succes ofensiva noilor modele mici pe pie]ele din Europa [i SUA. Acesta este [i motivul pentru care a achizi]ionat NSU, o firm` de la care putea prelua expertiza \n ceea ce prive[te motoarele r`cite cu ap`, montate \n fa]`, ca [i trac]iunea fa]`, care puteau permite modelelor Volkswagen s` reziste concuren]ei. Noul proiect, demarat \n 1969, avea s` se transforme, dup` ani de lucru, \ntr-un model de referin]` pentru Volkswagen, dar [i pentru industria auto: Golf. Lotz n-a mai apucat \ns` s`-[i vad` \mplinit proiectul. Incapabil s` se men]in` \n fruntea companiei, el a demisionat \n 1971, fiind \nlocuit de Rudolf Leiding, cel care avea s` conduc` firma timp de patru ani. El a izbutit s` lanseze Golful, \n iunie 1974, apoi s`-l duc` \n America, [apte luni mai târziu. Aceste mut`ri aveau s` salveze compania, mult prea mult timp legat` exclusiv de Beetle, de la un iminent colaps financiar. \ns`, Volkswagen a pierdut teren \n fa]a firmelor nipone, \n special pe pia]a din SUA, [i, dup` ce a suferit un atac de cord \n 1981, a fost obligat s` demisioneze un an mai târziu, fiind \nlocuit de dr. Carl Hahn, omul de \ncredere al lui Nordhoff.

HAHN S-A N~SCUT LÂNG~ CHEMNITZ (KARLMarx-Stadt \n perioada RDG) \ntr-o familie care avea leg`tur` cu industria auto, tat`l s`u fiind manager la DKW [i Auto Union. A studiat administrarea afacerilor la Köln [i Zürich, economie [i politic` \n Marea Britanie [i Fran]a, apoi [i-a luat doctoratul \n economie la Berna. A ajuns la Volkswagen \n 1953, ca

49

LEIDING A PLECAT |N 1975, FIIND |NLOCUIT DE Toni Schmücker. La numai un an dup` instalarea sa, \n septembrie 1976, Schmücker a scris istorie, semnând un acord prin care Rabbit (versiunea american` a lui Golf) urma s` fie produs \n fabrica New Stanton din Pennsylvania, Volkswagen devenind astfel prima companie non-american` care \[i realiza ma[inile \n SUA. Era o mutare care avea profunde ra]iuni economice, pentru c` marca \ncepuse s` se aprecieze \n raport cu dolarul [i Volkswagen avea nevoie de aceast` fabric`, inaugurat` pe 10 aprilie 1978, pentru a reduce pre]ul lui Rabbit. Sub Schmücker

Rud` de sânge cu Porsche, Piech a fost mereu aproape de compania Volkswagen.

Lideri

50

Pischetsrieder [i-a \ncheiat mandatul odat` cu finele anului 2006.

asistent al lui Nordhoff, [i a preluat departamentul de export. Din aceast` pozi]ie a fost promovat \n 1958 [ef al Volkswagen America, acolo unde, un an mai târziu, a lansat celebra campanie de advertising realizat` de Doyle Dane Bernbach, care a intrat \n legend`. A r`mas \n SUA pân` \n 1965 [i avea s` fie supranumit „Mr. Volkswagen“. |n 1965 s-a c`s`torit cu cumnata scriitoarei Danielle Steel, cu care a avut patru copii.

Wolfsburg. |n perioada \n care a condus compania vânz`rile anuale au crescut pân` la 3,5 milioane de exemplare, Volkswagen a preluat SEAT [i, ulterior, Skoda. Expansiunea, dar [i faptul c` Hahn n-a putut ]ine sub control costurile de produc]ie [i dezvoltare au f`cut ca Volkswagen s` \nceap` s` piard` bani la finele anilor ’80, astfel \ncât a fost nevoit s` cedeze conducerea companiei lui Ferdinand Karl Piech.

|NTORS |N GERMANIA, AVEA S~ P~R~SEASC~ FIRMA Volkswagen \n 1973 pentru a conduce compania Continental, dar dup` 9 ani a revenit la prima dragoste, preluând cea mai important` func]ie \n firma de la

PIECH, NEPOTUL LUI FERDINAND PORSCHE {I FIUL lui Louise Piech, sora lui Ferry Porsche, [i-a luat licen]a \n inginerie auto la Zurich, tema de masterat fiind legat` de dezvoltarea unui propulsor pentru Formula 1.

Lideri

Winterkorn, fostul [ef al m`rcii Audi, a devenit pre[edintele Volkswagen \ncepând cu prima zi a lui 2007.

ca, prin intermediul lui New Beetle sau a celei de-a patra genera]ii a lui Jetta, dar [i proiectul Veyron.

Locul lui Piech a fost luat de Bernd Pischetsrieder, un inginer [colit la München care [i-a \nceput cariera la BMW, companie la care a [i de]inut func]ia de chairman \ntre 1993 [i 1999. Rezultatele ob]inute \n aceast` perioad` l-au propulsat pe 16 aprilie 2002 \n fruntea Volkswagen, companie pe care a condus-o pân` pe 7 noiembrie 2006, atunci când a anun]at c` se va retrage la finele anului. Pischetsrieder, cel ce este v`r cu Sir Alec Issigonis, creatorul lui Morris Minor [i al lui Mini, i-a l`sat locul, \ncepând cu 1 ianuarie 2007, lui Martin Winterkorn, mult l`udatul [ef al diviziei Audi.

51

A lucrat pentru Porsche \ntre 1963 [i 1971, contribuind la dezvoltarea lui 906 [i 917, apoi, la Audi, dou` decenii, de numele s`u fiind legate modele precum Audi 80, Audi 100 sau Audi Quattro, legendarul bolid din WRC. |n 1993 a venit la Volkswagen \n locul lui Hahn [i a r`mas \n func]ie pân` la finele lui 2002, atunci când a schimbat locul de pre[edinte al companiei cu cel de [ef al Supervisory Board. Piech a primit \n 1999 titlul de Car Executive of the Century, a izbutit s` fac` din Volkswagen [i Audi m`rci de succes [i, \n plus, a fost cel care a adus \n cadrul grupului m`rci precum Lamborghini, Bugatti sau Bentley. Tot de numele lui Piech se leag` revitalizarea opera]iunilor din Ameri-

52

´70

53

´50

Volkswagen introduce \n gam` al doilea model.

Este vorba de Transporter, la rândul lui produs \n mai multe versiuni.

Bonusuri pentru angaja]i PENTRU A MARCA FAPTUL C~ BEETLE S-A PRODUS \n 100.000 de exemplare dup` terminarea r`zboiului, conducerea companiei a decis s` acorde muncitorilor un bonus anual de pân` la 120 de m`rci. Ini]iativa nu a fost de scurt` durat`, ba mai mult, \n 1954, suma pl`tit` angaja]ilor ajungea la 4% din profitul brut.

54

VOLKSWAGEN |NCEPE S~ PRODUC~ TRANSPORTER, cunoscut drept Microbus. Ini]ial el a fost realizat tot pe liniile de produc]ie de la Wolfsburg [i respecta filosofia „Broscu]ei“ – motor r`cit cu aer de 1,2 litri [i 25 CP, montat \n spate. Transporter era folosit pentru transportul

de persoane, dar avea [i caracter utilitar gra]ie variantelor speciale pentru pompieri, poli]ie, ma[in` de po[t` sau chiar ca auto-rulot`. }inând cont de num`rul mare de utiliz`ri, Transporter s-a bucurat de un imens succes atât \n Germania, cât [i \n exterior. |ncepând din 1955, Transporter a fost dotat cu un motor de 36 CP, iar din 1959, exclusiv pe acest model, a fost montat` unitatea de 40 CP. Acest propulsor a fost \nlocuit extrem de rapid cu o versiune revizuit` care oferea aceea[i putere. Clien]ii care au achizi]ionat acest model au devenit posesori ai unor exemplare de colec]ie, pentru c` toate ma[inile Transporter din 1959 care au supravie]uit pân` ast`zi au propulsorul original.

´51 ´52 ´53

Beetle \[i schimb` mai \ntâi \nf`]i[area, apoi [i elementele tehnice, dar [i interiorul, care devine mai rafinat.

CRIZA R~ZBOIULUI DIN COREEA, DAR {I NUMEroasele probleme legate de achizi]ia de materiale au f`cut ca fabrica de la Wolfsburg s` lucreze la capacitate redus` pentru o scurt` perioad`. Acest fapt nu a \mpiedicat \ns` atingerea cotei stabilite prin planurile de produc]ie, dovad` c` s-au realizat peste 93.000 de automobile Beetle [i cu pu]in peste 12.000 de exemplare Transporter.

DIN PRICINA FAPTULUI C~ |N CANADA PRODUSEle britanice erau scutite de taxe, Volkswagen avea probleme s` intre pe pia]a din aceast` ]ar`. A[a s-a

n`scut ideea de a fonda Volkswagen Canada, care avea s` comercializeze 94 de unit`]i \ntre 11 septembrie [i sfâr[itul anului. Acest eveniment reprezenta \nc` un pas al companiei c`tre pie]ele de pe alte continente.

BEETLE SUFER~ UN FACELIFT. INI}IAL ACESTA A avut ca efect noi blocuri optice spate. |n 1953 a fost m`rit geamul spate, iar interiorul era mult mai rafinat, incluzând chiar [i cotiere. |n plus, apare un accesoriu care avea s` fac` istorie, vaza care era montat` pe plan[a de bord. Nu trebuie uitat nici faptul c` frânele hidraulice, care erau o dotare de serie pentru modelele de export, le \nlocuiesc pe cele pe baz` de cablu, care echipau versiunile dedicate pie]ei germane.

55

Facelift pentru Beetle

´53 ´54

Volkswagen ajunge \n Brazilia [i construie[te aici o fabric` proprie.

Miza pe politica de personal

56

DIN PRICINA FAPTULUI C~ MAI BINE DE JUM~TATE dintre muncitorii de la Wolfsburg locuiesc la zeci de kilometri distan]` de fabric`, revine \n actualitate ideea de a construi locuin]e pentru muncitori. |n acest sens se constituie Volkswagen-Wohnungsbau-Gemeinnützige Gesellschaft, companie care avea sarcina de a rezolva problema locativ`. Pân` la finele anului au fost realizate 1.400 de apartamente. Procesul avea s` continue \n anii urm`tori, mai ales c` aceste case de serviciu reprezentau [i un serios instrument de fidelizare a muncitorilor, care, gra]ie acestor facilit`]i, semnau contracte pe termen lung.

‚ |N MARTIE 53 SE CREEAZ~ VOLKSWAGEN DO BRAsil, companie cu sediul la Sao Paulo. |n concordan]` cu legisla]ia ]`rii sud-americane, care avea interesul de a dezvolta industria auto local`, Volkswagen exporta aici doar componente de baz` [i piese care erau asamblate ini]ial \n fabrici \nchiriate. |ncepând din 1956 devenea \ns` func]ional` uzina Sao Bernardo do Campo, care, de la 1 iulie 1957, avea s` preia [i o parte din procesul de produc]ie, deoarece legea prevedea ca minimum 40% din produsul finit s` fie realizat pe plan local. |N 1954, V|NZ~RILE REU{ESC S~ AJUNG~ LA 205.517 unit`]i Beetle [i 40.739 Transporter. La \nceputul anu-

´53 ´54

A crescut num`rul de muncitori, dar [i cel al personalului care asigura vânz`rile Volkswagen \n Germania [i \n Europa.

57

lui, re]eaua Volkswagen era compus` din 66 de companii, 239 de showroomuri [i 531 de service-uri autorizate. Nu era \ns` suficient, motiv pentru care sunt angaja]i 63 de manageri de vânzari [i 1.997 de agen]i. |n plus, sunt organizate cursuri de vânz`ri [i apar dou` publica]ii s`pt`mânale, „Schnell-Information für VW-Verkäufer“ (Informa]ii rapide pentru vânz`torii de Volkswagen) [i „Brief an VW-Verkaufsleiter“ (Brief pentru managerii de vânz`ri). {i \n afara Germaniei vânz`rile mergeau bine, existând deja 82 de firme care comercializau modele Volkswagen atât \n Europa (70% din produc]ia de export), cât [i pe celelalte continente, unde apar tot mai multe companii care au ca obiect de activitate vânzarea de ma[ini Volkswagen.

´55

Volkswagen a vrut s` produc` ma[ini \n SUA, dar, din pricina costurilor, a decis s` se rezume la importul din Germania.

Volkswagen intr` oficial \n SUA VOLKSWAGEN R~MÂNE FIDEL IDEII DE A OFERI O protec]ie social` de invidiat angaja]ilor s`i [i decide s` le ofere salariul \ntreg angaja]ilor chiar [i pe perioada \n care ace[tia erau bolnavi. Decizia venea \n 10 februarie, dar reprezenta practic o recunoa[tere \n avans a meritelor angaja]ilor, care, al`turi de management, aveau s` celebreze pe 5 august atingerea cifrei de un milion de exemplare produse la Wolfsburg.

58

|N IULIE, SE FONDEAZ~ VOLKSWAGEN UNITED States Inc., companie al c`rei scop ini]ial era acela de a realiza studii de pia]`. Alian]a cu Studebaker [i Pack-

ard a oferit [ansa achizi]iei unei fabrici moderne, care era dotat` la cel mai \nalt nivel. Era vorba de uzina din New Brunswick (New Jersey). Planurile de produc]ie au fost abandonate \ns` foarte rapid, \n urma unui studiu legat de costuri care ar`ta c` salariile mari ce trebuiau pl`tite \n SUA nu ar fi permis producerea unei ma[ini identice calitativ cu cea german` f`r` cre[terea costurilor. Urmarea – Volkswagen United States a fost \nlocuit` de o alt` firm`, Volkswagen of America, cu sediul la Newark (New Jersey), care trebuia s` \[i asume doar responsabilitatea vânz§rii. |nc` din primul an de activitate efectiv`, 1956, aceasta izbutea s` comercializeze 42.884 de autoturisme [i 6.666 de exemplare Transporter, cifre mai mult decât respectabile.

´55

De[i motorul oferea numai 36 CP, fiind oarecum \n contradic]ie cu imaginea sport a ma[inii Karmann-Ghia, \nc` din primul an s-au vândut peste 10.000 de unit`]i.

59

Chevrolet lansase Corvette, Ford avea Thunderbird, iar Chrysler semnase un contract cu Ghia pentru un coupe. Constructorul american a renun]at \ns` la proiect.

Tot atunci Volkswagen le ceruse celor de la Karmann, carosierul care realiza versiunea cabrio a lui Beetle, s` \i sprijine \n conceperea unui automobil care s` ofere un plus important la capitolul imagine. Karmann a apelat la Ghia, iar italienii le-au oferit schi]ele realizate pentru Chrysler. Liniile suple [i aten]ia acordat` detaliilor i-au satisf`cut pe cei de la Volkswagen, astfel c` modelul coupe Karmann-Ghia era prezentat oficial, iar din luna august intra \n produc]ie. Carosierul s-a folosit \n conti nuare de platforma lui Beetle. Modelul s-a produs pân` \n 1974.

´56 ´57

Volkswagen a lansat [i varianta convertibil` a modelului KarmannGhia. Aceasta s-a produs la Osnabruck.

Cre[te capacitatea de produc]ie LA NUMAI UN AN DE LA DEMARAREA LUCR~RILOR, este finalizat` fabrica Hanovra-Stocken \n care \ncepe s` fie produs Transporter. Aici lucrau 6.044 de muncitori care au realizat 62.500 de exemplare \n 1956 [i 91.933 un an mai târziu. Ca urmare a acestei m`suri, la Wolfsburg cre[te produc]ia lui Beetle, o mi[care extrem de necesar` \n condi]iile \n care cererea era din ce \n ce mai mare atât \n Germania, cât [i pe celelalte pie]e unde se distribuia acest model.

60

|N ACE{TI ANI, VOLKSWAGEN |NCEPE S~ SE EXTINd` [i pe alte pie]e. Mai \ntâi \n Africa de Sud, unde

a achizi]ionat South African Motor Assemblers and Distributors, o companie din Uitenhage. Aceasta importa componentele lui Beetle, asambla ma[inile [i se ocupa de distribu]ia lor. Ajuns` \n emisfera sudic`, compania s-a extins \n 1957 [i \n Australia, unde a fost \nfiin]at` Volkswagen Pty. Aceast` prim` ini]iativ` a fost urmat` de cump`rarea altor companii [i a unei uzine, Allied Iron Founders, astfel c` ma[inile puteau fi produse [i aici.

FABRICA DE LA BRUNSWICK SE M~RE{TE. SUNT construite dou` noi hale, \n 1957 [i 1960, unde se efectueaz` lucr`ri de repara]ii pentru utilajele din celelalte uzine [i componente pentru Beetle [i Transporter.

´58 ´59

La Kassel se deschide o fabric` \n care se realizeaz` [asiuri, dar [i componente pentru toate modelele Volkswagen.

Uzina era mai mult decât necesar` \n condi]iile \n care produc]ia anual` ajunsese la 557.088 de exemplare.

Campanie profesionist`

61

RENAULT |NCEPUSE S~ CÂ{TIGE O PARTE DIN COTA de pia]` din SUA, motiv pentru care Volkswagen of America decide s` declan[eze o campanie de promovare profesionist`. Realizat` \n cooperare cu agen]ia „Doyle Dane Bernbach“, Volkswagen lanseaz` o mul]ime de „ad“-uri [i sloganuri care aveau s` devin` cla sice, precum „Think small“, „Lemon“, „The Beetle runs, and runs, and runs“. Segmentul de pia]` vizat era diferit de cel urm`rit de marii constructori americani, iar acest lucru avea s` se simt` imediat, Volkswagen reu[ind s`-[i m`resc` cota de pia]` \n rândul importatorilor \n numai 12 luni de la 20 la 32%.

America

Debarcare \n Lumea Nou`

62

Primit cu reticen]` la prima sa apari]ie \n America, Beetle avea s` ajung`, \n mai pu]in de dou` decenii, un automobil-simbol. {i aceasta chiar dac` nu \ntrunea caracteristicile tipice ma[inilor care aveau c`utare pe aceast` pia]`.

America

63

De[i p`rea pu]in probabil, ]in창nd cont de apetitul americanilor pentru ma[ini uria[e [i puternice, Volkswagen i-a cucerit pe yankei.

America

|ncepând cu 1955, \n America ajung vapoare \ntregi cu automobile Volkswagen.

64

ENRY FORD AL-II-LEA SPUSESE DESPRE Beetle c` este o ma[in` f`r` viitor. O declara]ie dur`, care ocolea \ns` adev`rul. {i nu neap`rat pentru c` b`iatul lui Edsel era un fan al acelui automobil, ci pentru c` decizia sa de a nu prelua fabrica de la Wolfsburg avea alte conota]ii, fiind determinat` de apropierea de zona sovietic` a Germaniei. C`ci, pân` la urm`, Beetle avea s` ajung` \n SUA [i chiar s` fac` istorie, impunându-se prin caracteristicile sale de baz`: automobil ieftin, care consuma pu]in, era fiabil [i avea costuri de \ntre]inere mici.

Primul Beetle a ajuns \n America pe 17 ianuarie 1949, atunci când \n portul New York acosta vaporul Wester-

dam la bordul c`ruia se afla un exemplar adus de Ben Pon, omul de afaceri olandez care fusese primul importator oficial (pentru ]ara sa natal` [i Belgia). |n acel moment, \n SUA se \nregistrau dou` tendin]e importante.

Una era aceea legat` de faptul c` societatea \ncepea s` pun` accentul pe consum, motiv pentru care se \nregistrau cereri enorme pentru orice produs, de la cele de uz casnic, la haine [i automobile. O alta era aceea care spunea c` omul nu mai are timp pentru sine, nici m`car s` m`nânce. Este, de altfel, momentul \n care se dezvolt` fast-food-urile, iar McDonald’s devine un fenomen.

Ma[ina? Era un obiect pe care [i-l dorea orice american.

Ideea era \ns` c` aceasta trebuia s` aib` dou` caracte-

America

|ncet-\ncet, ma[inile Volkswagen aveau s` cucereasc` pia]a american`, devenind \n deceniile [apte [i opt un simbol pentru revolu]ia sexual` din SUA.

Câteva luni mai târziu, a fost rândul lui Nordhoff s`-[i \ncerce norocul. A zburat la New York cu o geant` plin` de bro[uri [i l-a c`utat pe Max Hoffman, un dealer de origine german` care vindea ma[ini europene \n Mississippi. L-a convins pe acesta s` adauge pe lista sa, al`turi de modelele Jaguar [i Porsche, [i Volkswagen. Beetle era oferit \n patru versiuni – Standard, De Luxe, De Luxe cu acoperi[ de sticl` [i cabrio –, iar pre]urile variau \ntre 1.280 [i 1.997 de dolari. Hoffman a vândut dou` ma[ini pân` la finele lui 1949, 330 de exemplare un an mai târziu [i 980 de unit`]i \n 1953. Era momentul \n care Nordhoff era convins c` exist` poten]ial pentru ma[ina sa \n America. {i \n 1955 punea bazele Volkswagen \n America.

65

ristici importante: s` fie impozant` [i puternic`. Ma[ina medie american`, precum un Ford Victoria, costa 1.925 de dolari, avea un motor V8 de 3,9 litri [i 100 CP. Ideea „ride“ era, prin excelen]`, un feti[ al consumatorului.

Volkswagen Beetle nu avea deci calit`]ile cerute. |n plus, presa l-a prezentat drept „Ma[ina lui Hitler“, lucru care, evident, atât de aproape de finalul r`zboiului, reprezenta o serioas` antireclam`. Nici m`car pre]ul foarte mic nu putea s` schimbe percep]ia poten]ialilor clien]i. |n aceste condi]ii, Pon n-a reu[it s` g`seasc` un distribuitor. Totu[i, Pon [i-a vândut ma[ina sa cu suma de 800 de dolari, astfel c` putem vorbi de primul exemplar vândut peste Ocean.

Bus

Un vehicul universal

66

„Este un vehicul cu o mul]ime de posibilit`]i. Este manevrabil, are suficient de mult` putere la deal [i are un cost mic de achizi]ie [i \ntre]inere. Este u[or de \nc`rcat [i te po]i baza pe el atât vara, cât [i iarna. Este un adev`rat Volkswagen… un vehicul universal, capabil s` transporte \nc`rc`turi peste tot \n lume.“ Asta se spunea despre Transporter imediat ce primul exemplar a ie[it pe poarta fabricii.

Bus

De la schi]a lui Pon la Plattenwagen [i mai apoi la Transporter-ul de serie s-au scurs trei ani.

de a[a-numitele Plattenwagen, practic [asiuri de Beetle cu o cabin` improvizat` amplasat` deasupra motorului. |n mod neobi[nuit, platforma de transport se g`sea \n partea din fa]`, ceea ce \i conferea vehiculului o prezen]` neobi[nuit`. Dup` preluarea uzinei de c`tre noua conducere german`, Nordhoff l-a cooptat pe Pon, care \ntre timp devenise primul reprezentant oficial Volkswagen, \n vederea realiz`rii proiectului numit Type 2. De[i s-a dorit respectarea ideii ini]iale de a se folosi [asiul lui Beetle, \n urma test`rilor a reie[it faptul c` acesta nu era potrivit unor sarcini mari de transport.

Un alt [asiu, mai rezistent, a trebuit proiectat, acesta av창nd avantajul de a ascunde motorul sub podeaua

67

OTUL A PLECAT DE LA O SCHI}~. UN DESEN pe care Ben Pon, reprezentantul unui dealer Volkswagen din Olanda, l-a creionat pe un carnet \n fa]a conducerii engleze a uzinelor Volkswagen \n 1947. Adept \nfocat al m`rcii [i \ncrez`tor \n calitatea produselor, Pon a propus o modalitate foarte simpl` de eficientizare a activit`]ii din interiorul fabricii prin realizarea unui vehicul care s` aib` la baz` platforma lui Beetle, dar care s` permit` transportul unor \nc`rc`turi mai grele [i mai voluminoase.

Bine\n]eles, ideea nu a dat roade imediat, dar, dup` o perioad` de timp, \n interiorul uzinei au ap`rut o serie de vehicule care aveau la baz` ideea lui Pon. E vorba

68

Bus

Bus

Cooper`ri cu ter]i specializa]i \n fabricarea de rulote au dus la crearea unor foarte apreciate „case de vacan]`“ mobile.

dup` aceast` opera]iune s-a observat \mbun`t`]irea coeficientului cu 40%. |n aceste condi]ii s-a luat decizia intr`rii \n produc]ie a vehiculului, \n 1951. Cu toate acestea mai lipsea ceva: ma[ina nu avea un nume. Dar acest lucru nu a \mpiedicat continuarea produc]iei lui.

Ini]ial denumirea oficial` a fost cea de Type 2, urmând ca, \n timp, s` fie \nlocuit` cu cea de Transporter. Denumirea a venit aproape de la sine, datorit` caracterului s`u universal utilitar.

De aici a \nceput ascensiunea. Ma[ina a fost primit` excelent de c`tre public, fiind apreciat` pentru calit`]ile sale de trasportator, dar [i pentru robuste]ea specific` Volkswagen. |n scurt timp, la un salon auto din 1952,

69

vehiculului, fapt ce-i permitea ob]inerea unei platforme de \nc`rcare extinse. |n ceea ce prive[te caroseria, ini]ial, din lipsa unor fonduri suficiente, aceasta a fost construit` sub forma unei cutii dreptunghiulare care se monta deasupra [asiului. Dup` test`rile efectuate \n tunelul aerodinamic al liceului tehnic din Braunschweig, s-a ajuns la concluzia c` acea form` opunea prea mult` rezisten]` la \naintare, ceea ce se dovedea ineficient \n condi]iile \n care singurul propulsor de care vehiculul urma s` dispun` era cel de pe Beetle. Speciali[tii liceului tehnic i-au sf`tuit pe reprezentan]ii Volkswagen s` rotunjeasc` caroseria la col]uri \n vederea ob]inerii unui coeficient aerodinamic \mbun`t`]it. |ntr-adev`r,

Bus

Num`rul mare de versiuni, inclusiv cele cu trac]iune integral`, a garantat v창nz`rile pe tot parcursul celor [ase decenii de evolu]ie.

70

Volkswagen a prezentat o versiune de lux a utilitarei.

Ma[ina dispunea de geamuri laterale [i putea acomoda cu u[urin]` 7 persoane. Pe de alt` parte, cu ajutorul unei companii germane specializate \n produc]ia de rulote, Westfalia, a devenit disponibil` publicului [i versiunea Camper. Dintr-odat`, oamenii aveau la dispozi]ie un mijloc de trasport ieftin care le permitea \n acela[i timp deplasarea \n vacan]e f`r` prea multe cheltuieli suplimentare. |n cur창nd cererea pentru Transporter a devenit at창t de mare \nc창t compania a trebuit s` ia m`suri rapide pentru extinderea intensiv` a produc]iei.

Ma[ina a devenit un adev`rat fenomen, un simbol al libert`]ii de mi[care, al independen]ei [i al spiritului li-

ber. Succesul s`u se datoreaz` formulei sale simple, robuste, f`r` complica]ii, dar [i calit`]ilor sale. |n 1967, cea de-a doua genera]ie a preluat re]eta de succes a primei: scaunul [oferului amplasat \naintea pun]ii fa]` [i motorul a[ezat dup` puntea spate. Aceasta nu numai c` asigura maximum de ergonomie spa]iului, dar s-a dovedit una fericit` din punctul de vedere al trac]iunii, ma[ina fiind excelent` \n condi]ii de drum alunecos. Motorizarea era acum compus` din 4 cilindri boxer de 1,6 litri ce producea 50 de cai, dar [i un 2,0 litri de 70 de cai. Viteza maxim` era acum de 110 [i respectiv 127 de km/h, ceea ce-l f`cea mai potrivit pentru c`l`torii mai lungi pe autostrad`. Motorul r`cit cu aer era imper-

Bus

Transporter-ul clasic, simplu [i eficient, a evoluat \n timp, ajung창nd s` se decline \n prezent [i \n versiuni ultraluxoase, dotate cu echipamente asociate cu limuzinele de lux.

71

turbabil indiferent de faptul c` mergea la -20 de grade \n regiunile polare sau \n de[ert la 50 de grade. Aceste calit`]i, al`turi de cele mo[tenite de la predecesorul s`u, au f`cut ca T2 s` devin` cel pu]in la fel de apreciat ca primul. Americanii s-au \ndr`gostit pur [i simplu de el, iar europenii l-au considerat dintotdeauna o ma[in` de \ncredere. Formula lui Pon s-a dovedit \nc` o dat` eficient`, la fel cum a f`cut-o [i cu genera]ia a treia de Transporter care a \nlocuit T2-ul \ncep창nd din 1979 [i p창n` \n 1990, continu창nd s` prezinte motorul \n spate. Epoca modern` a g`sit numele Transporter pe harta celor mai bune utilitare din Europa, T4 [i T5 fiind continuatori de seam` ai acestui nume.

72

´70

73

´60 ´61

Volkswagen se transform` \n societate pe ac]iuni.

Conducerea \[i va continua programul social lansat \n anii ’50.

74

Reorganizare FRANCEZII LIBERALIZEAZ~ IMPORTURILE. IMEdiat este fondat` Volkswagen France, companie cu sediul la Paris, care are drept scop cre[terea cotei de pia]` a m`rcii. |n 1960, Volkswagen este a treia marc` de import din Hexagon, dup` Fiat [i Opel.

acestui act normativ, care intr` \n vigoare pe 21 iulie, s-au vândut c`tre public ac]iuni care acoper` 60% din pachetul total al companiei. Restul de procente sunt \mp`r]ite \n mod egal \ntre guvernul federal [i regiunea Saxonia Inferioar`. Fiecare dintre ac]iunile scoase pe pia]` au fost vândute cu 350 DM, astfel \ncât valoarea total` atinge cifra de 360 milioane DM.

VOLKSWAGENWERK GMBH ESTE REDENUMIT~ Volkswagenwerk Aktiengesellschaft ca urmare a faptului c` a fost transformat` \n societate pe ac]iuni.

Noua companie este \nregistrat` la Wolfsburg. Tot \n plan organizatoric, Parlamentul voteaz` o lege privind transferul de ac]iuni ale Volkswagen GmbH. Potrivit

CU OCAZIA SALONULUI AUTO DE LA FRANKFURT, desf`[urat \n septembrie 1961, Volkswagen lanseaz` modelul 1500. Aceast` ma[in` avea drept scop reducerea dependen]ei companiei de Beetle. |n produc]ie intr` trei versiuni ale noului model, sedan [i coupe (septembrie 1961), respectiv Variant (februarie 1962).

´60 ´61

|n ultimul trimestru al anului 1961 Volkswagen lanseaz` modelul 1500 care are drept scop sc`derea dependen]ei fa]` de Beetle.

Ulterior va exista [i o versiune Karmann-Ghia bazat` pe platforma sa. Volkswagen 1500 este dotat cu un propulsor r`cit cu aer de 1,5 litri capabil s` ofere 45 CP, dup` care prime[te [i o unitate de 1,6 litri.

75

SE REZOLV~ DEFINITIV {I PROBLEMA CELOR CARE au participat la planul de rate pentru Beetle ini]iat \naintea r`zboiului. Dup` un proces care a durat 12 ani, judec`torii au luat decizia de a-i desp`gubi [i pe cei care nu reu[iser` s` strâng` \ntreaga sum` [i s` primeasc` ma[ina. Toate aceste persoane au beneficiat, \n func]ie de banii depu[i, de o reducere de pân` la 600 DM la achizi]ionarea unui automobil Volkswagen sau de returnarea a 100 DM.

´62 ´63

|n 1962, de pe poarta uzinei din Hanovra iese exemplarul Transporter care poart` num`rul 1.000.000.

Import de muncitori

76

ZIDUL BERLINULUI, RIDICAT |N 1961, A PUS CAP~T migra]iei for]ei de munc` din RDG. Ca urmare a acestui fapt, dar [i a cre[terii necesarului de muncitori, Volkswagen \ncepe s` fac` angaj`ri din celelalte ]`ri europene (\n special Italia). Drept urmare, doar pe parcursul lui 1962, num`rul str`inilor angaja]i \n uzinele Volkswagen a crescut spectaculos, de la 730 de persoane la 4,494. {i cum existau deja peste 3.000 de italieni, la Wolfsburg este croit` o zon` special`, „Italian Village“. Volkswagen \[i spore[te [i implicarea pe pia]a imobiliar`, \nfiin]ând [i o firm` specializat` \n acest tip de opera]iuni, al c`rei capital este de 10 mili-

oane DM. |n numai doi ani aceast` cifr` este dublat` pentru a respecta tendin]a cresc`toare a activit`]ii. |n 1962 se consemneaz` investi]ii de 40 de milioane DM \n proiecte de locuin]e, iar apoi sumele cresc an de an. Dup` doi ani de la fondare, VW-Siedlungsgesellschaft de]ine deja 7.646 de apartamente la Wolfsburg, Hanovra [i Kassel.

VOLKSWAGEN LANSEAZ~ LA AP~ PROPRIUL VAPOR de transport, Johann Schulte. Acesta este \n m`sur` s` transporte 1.750 de ma[ini, fiind cea mai mare [i mai rapid` ambarca]iune construit` vreodat` pentru companie. Apari]ia acestuia fusese determinat` de nevoia disperat` a companiei de a cre[te capacitatea de export.

´64

La Emden s-au produs Beetle [i Transporter pân` \n 1974, când a ap`rut Golf-ul.

VOLKSWAGEN |{I CONSOLIDEAZ~ OPERA}IUNILE din Australia preluând integral fabrica \n care asamblau deja ma[inile, dar [i prin faptul c` ob]ine din partea autorit`]ilor locale garan]ia scutirii de taxe de import pentru un deceniu. |n plus, ca urmare a schimb`rii legisla]iei din Mexic, care punea piedici importurilor de ma[ini, apare necesitatea de a asambla local automobilele. Drept urmare se \nfiin]eaz` Volkswagen de Mexico, iar aceasta achizi]ioneaz` Promexa, fostul reprezentant al companiei \n aceast` ]ar`. Mut`rile duc la o cre[tere cu 59% a vânz`rilor din Mexic \n numai un an. |n plus, Volkswagen construie[te o fabric` la

Puebla, care folose[te exclusiv muncitori autohtoni.

Lucr`rile aveau s` se \ncheie \n 1967, iar \n 1968 s` conduc` la comercializarea a 22.200 de automobile, ceea ce \nsemna o cot` de pia]` de 21,8%.

ESTE INAUGURAT~ FABRICA DIN EMDEN, DEDIcat` exclusiv exportului. Aici doar se asambleaz` ma[ini, componentele provenind de la uzinele din Wolfsburg, Hanovra, Kassel [i Brunswick. Peste 500 de ma[ini sunt asamblate zilnic, iar produc]ia pleac`, din propriul port, direct c`tre Statele Unite [i Canada. |n trei ani, produc]ia de la Emden ajunge la 1.100 de automobile pe zi, \ntre timp num`rul de muncitori urcând la 4.487 de persoane.

77

Extindere [i automatizare

´65

Volkswagen a dezvoltat un mic vehicul de transport \n colaborare cu Deutsche Bundespost (Po[ta German`).

Denumit Fridolin, acesta a r`mas \n produc]ie pân` \n 1974, timp \n care au fost realizate peste 6.000 de exemplare.

Preluarea Auto Union VOLKSWAGEN PREIA DE LA DAIMLER-BENZ COMpania Auto Union, cu sediul la Ingolstadt, [i implicit brandul Audi. Astfel, pe lâng` o marc` important`, ob]ine [i accesul la o nou` genera]ie de motoare. |n plus, Volkswagen \nfiin]eaz` Wolfsburger Transportgesellschaft. |n acel moment compania avea 1.700 de muncitori [i 55 de vapoare [i se ocupa de transportul ma[inilor care ie[eau de pe banda de produc]ie.

78

|N TIMP CE VOLKSWAGEN OF AMERICA |NCEPE S~-{I deschid` filiale regionale, la Wolfsburg este inaugurat un tunel aerodinamic ultra-modern pentru acele timpuri.

Mai mult, se m`re[te interesul pentru departamentul de dezvoltare, care cre[te exponen]ial prin atragerea de designeri [i ingineri care au drept scop cercetarea.

´66 ´67

Gra]ie eficientiz`rii activit`]ii uzinelor, Volkswagen este \n m`sur` s` dea curs cererii sindicatelor [i reduce durata de lucru \ntr-un schimb la 8 ore.

SE PUN BAZELE UNEIA DINTRE PRIMELE COMPAnii de leasing din Germania. Este vorba de Volkswagen Leasing GmbH care-[i propune s` atrag` clien]ii din segmentul persoanelor juridice prin intermediul unor servicii postvânzare [i asigur`ri speciale. Acest pas este determinat de faptul c` \n SUA cota de pia]` atins` de aceste societ`]i era deja de 10% \n segmentul automobilelor noi.

SAMAD, FILIALA SUD-AFRICAN~ A COMPANIEI, este redenumit` Volkswagen of South Africa. Grupul de]ine 63% din pachetul de ac]iuni al companiei care

are 2.458 de angaja]i [i vânz`ri de aproape 22.000 de automobile anual. Imediat dup` aceast` reorganizare, Volkswagen reu[e[te s` ajung` la o cot` de pia]` de 13,4% \n segmentul automobilelor [i de 10% \n cel al autovehiculelor comerciale. Este \ns` doar \nc` un pas c`tre un business propriu \n aceast` ]ar`, pentru c`, ulterior, \n 1974, Volkswagen avea s` cumpere compania [i s` devin` unic proprietar al societ`]ii care se ocupa de produc]ia [i distribu]ia de ma[ini \n sudul Africii.

CA URMARE A UNUI ACORD CU SINDICATELE, durata de lucru pentru muncitorii dintr-un schimb se reduce la 8 ore, iar la nivelul s`pt`mânii sunt pontate 40 de ore. Modific`rile nu conduc la reducerea salariilor, 79

Miza pe leasing

´67

|n august 1967, demareaz` produc]ia celei de-a doua genera]ii a modelului Transporter.

mai cu seam` c` ele fuseser` influen]ate [i de sc`derea cererii de autovehicule pe pia]a german`. Produc]ia scade pân` la 300.000 de exemplare, motiv pentru care este lansat` [i o ofert` special` pentru Beetle.

80

LA FRANKFURT, SE PREZINT~ O VERSIUNE REVIzuit` a lui 1500, care este dotat` cu transmisie automat` cu convertor hidraulic al cuplului, sistem ce permite alegerea \ntre mai multe tipuri de utilizare. |n plus, compania german` introduce cu acest prilej sistemul electronic de injec]ie direct`, care permitea reducerea consumului de combustibil. Acest element este dedicat \n prim` instan]` automobilelor comercializate pe pia]a american`.

´68

Volkswagen 411, care era promovat drept „Der Grosse aus Wolfsburg“ (Marele din Wolfsburg), nu s-a bucurat de un prea mare succes de pia]`, nereu[ind s` dep`[easc` vreodat` cifra de 80.000 de unit`]i vândute \ntr-un an.

KURT LOTZ, CEL CARE FUSESE ADJUNCTUL LUI Heinrich Nordhoff din iunie 1967, \i ia locul acestuia \n fruntea companiei \ncepând cu data de 1 mai. |n plus, compania inaugureaz` un complex de teste lâng` Ehra-Lessien, care cuprinde un circuit cu o lungime de 100 km alc`tuit din por]iuni cu suprafe]e [i caracteristici variate. Ulterior, acest complex avea s` fie dezvoltat prin introducerea unui simulator, menit s` garanteze siguran]a \n cazul diferitelor teste. Cu timpul num`rul de angaja]i a crescut, complexul c`p`tând un rol tot mai important \n procesul de cercetare [i dezvoltare.

}INÂND CONT C~ URMA S~ FUZIONEZE CU SAAB, compania AB Scania decide s` transfere opera]iunile de import [i de vânz`ri unei alte m`rci. Dup` ce a luat \n calcul toate op]iunile, Volkswagen a ales s` cumpere o treime din compania Svenska Volkswagen AB din Sodertalje [i s` parafeze un contract de grup valabil timp de 10 ani, care-i asigura protec]ia \n fa]a principalului competitor, Saab. |n timp, Volkswagen avea s` preia total controlul opera]iunilor pe pia]a suedez`.

WOLFSBURG |NCEPE S~ PRODUC~ VOLKSWAGEN 411. Acest model par]ial redesenat, care beneficia de un [asiu modern [i un motor de 68 CP, marcheaz` finalul dezvolt`rii tehnologice a lui Beetle.

81

Schimb`ri \n companie

´69

Cererea pentru Kurierwagen era extrem de mare, astfel \ncât armata avea s` beneficieze de numai o [esime din \ntreaga produc]ie.

Primul cross-country KURIERWAGEN, MA{INA CONSTRUIT~ LA COMANda armatei, intr` \n produc]ie. {i cum publicul \[i dorea o astfel de ma[in`, Volkswagen 181, cel dintâi cross-country al companiei care este dedicat publicului larg, este lansat pe pia]`.

82

VOLKSWAGEN DESCHIDE CENTRUL DE TRAINING „Haus Rhode“. Aici se dezvolt` un nou sistem de [colarizare dedicat diverselor categorii de angaja]i. Existau [i cursuri pentru manageri (leadership [i coordonarea echipelor), menite s` asigure o uniformizare a stilului de management la nivelul companiei.

Tot la nivel organizatoric, dup` fuziunea Auto Union cu NSU Motorenwerke, Volkswagen de]ine 59,9% din noua companie. Ei bine, dac` \n ceea ce prive[te dezvoltarea de noi modele competi]ia \ntre branduri se dovedea productiv`, \n ceea ce prive[te vânz`rile desfacerea \n paralel nu era un lucru pozitiv. Este motivul pentru care \n numai câ]iva ani Volkswagen va decide s`-[i asume responsabilitatea pentru achizi]ii, stocuri, opera]iuni after-sales, dar [i vânzarea efectiv` a modelelor m`rcilor \nglobate \n cadrul grupului. |n plus, \n America, se organizeaz` o divizie special` pentru modelele Audi [i Porsche [i, \n numai un an, aceasta avea 104 dealeri. Volkswagen achizi]ioneaz` [i doi noi distribuitori pentru modelele sale.

´69

914 s-a produs pân` \n 1976 [i a avut motoare cu 4 [i 6 cilindri boxer, cu cilindree \ntre 1.679 [i 1.991 cmc.

Puterile au variat \ntre 80 [i 100 CP. Viteza maxim` atins` de cel mai performant model era de 201 km/h.

Volkswagen Porsche 914

83

|N NOIEMBRIE ESTE LANSAT VW PORSCHE 914, A{Anumitul „Volksporsche“, realizat \n colaborare cu compania Porsche [i produs de Karmann. La acea vreme Volkswagen era interesat s`-[i completeze gama cu un model sport, iar Porsche dorea un urma[ pentru 912.

Totodat`, \ntre cei doi constructori exista o clauz` contractual` care data \nc` de la fondarea m`rcii, prin care firmei Porsche \i revenea par]ial dezvoltarea de noi modele. Acest roadster cu plafon metalic deta[abil ar fi fost ultimul proiect pentru care obligativitatea colabor`rii mai era valabil`. Proiectul a fost direct coordonat de Ferdinand Piech, nepotul lui Ferdinand Porsche.

Ad

Uneori lucrurile sunt exact ceea ce par a fi

84

Ai putea spune c` un produs bun nu are nevoie de trucuri publicitare pentru a se impune. Cu toate astea, produsul se confrunt` de multe ori cu o pia]` ancorat` \n prejudec`]i, \n]esat` de percep]ii gre[ite sau, pur [i simplu, prea aglomerat` pentru a fi l`sat la discre]ia sor]ii.

Moment \n care diferen]a o face o campanie publicitar` inteligent`, capabil` s`-i eviden]ieze calit`]ile [i s` atrag` aten]ia.

Ad

|n ochii unora defecte, \n ochii altora calit`]i.

Volkswagen nu s-a sfiit s` [i le asume [i a câ[tigat \ncredere [i simpatie.

tura o nou` epoc`. Un pre[edinte tân`r, charismatic, rock-and-roll [i Beatles, ideea zborului \n spa]iu, iat` elementele unei societ`]i care se schimba profund. {i cump`r`torul tip evoluase, valorile sale fiind educa]ia, mobilitatea [i optimismul, [i trebuia motivat pentru a cump`ra un produs. A[adar, era nevoie de un mix media bine gândit [i mesaje comerciale puternice, creative [i provocatoare, inspirate din realitate, spre deosebire de anii dinainte, când se pune accentul pe fantezie.

Bernbach a pus \n valoare antiteza dintre modelele americane, uria[e, puternice, str`lucitoare, [i Beetle. A for]at prin sloganul „Think small“, prin faptul c` a folosit numeroase imagini alb-negru, de cele mai multe ori

85

RIMA CAMPANIE DE PROMOVARE VOLKSwagen dateaz` dinaintea r`zboiului, atunci când se populariza sistemul de rate pentru Beetle. F`r` \ndoial` \ns`, primul pas cu adev`rat profesionist \n lumea publicit`]ii este f`cut la finele anilor ’50. Atunci, abia instalat \n fruntea Volkswagen America, Carl H. Hahn i-a contactat pe cei de la Doyle Dane Bernbach pentru a promova Beetle \n SUA. Rezultatul a fost de-a dreptul spectaculos, campania realizat` de William Bernbach fiind considerat` una dintre cele mai bune din istoria automobilului.

Dac` \n primii ani ai deceniului \n America se consuma aproape orice, \n acel moment, peste Ocean se con-

Ad

Privind pia]a auto \n ansamblu, e aproape de ne\n]eles cum a reu[it cineva s` v창nd` acela[i model timp de [ase decenii.

Secretul st` [i \n calit`]ile ma[inii, dar [i \n percep]ia lor.

Nobody is perfect.

86

f`r` retu[uri. A f`cut din simplitate o virtute [i i-a oferit relevan]a care i-a determinat pe clien]ii americani s` cumpere un produs care, \n mod evident, era complet diferit de cele cu care erau obi[nui]i.

Din acel moment, Volkswagen a stabilit repere \n lumea advertisingului. Dup` campaniile pentru Beetle au urmat cele pentru Golf, atunci c창nd America \ncepea s` descopere hatchback-ul modern [i agil, pe care \l numea Rabbit (iepure), consider창nd c` numele european derivat din Golf-Strem (denumirea german` a curentului Atlantic cu originea \n Golful Mexic) nu avea s` fie perceput corect \n emisfera vestic`, motiv pentru care a c`utat nume alternative pentru America Latin` [i Ame-

rica de Nord. Astfel Golf-ul s-a transformat \n sud \n Caribe, iar pentru nord (SUA [i Canada) conducerea s-a oprit la Rabbit. {i nu se poate spune c` a fost o alegere proast` pentru c` \ndr`gitul [i hazliul animal \ntruchipa excelent calit`]ile unui segment auto de care urbanul tot mai \nc`rcat al Americii avea din ce \n ce mai mult` nevoie: aspect, eficien]`, vitez` [i agilitate. {i ultima genera]ie a Golf-ului, ajuns` \n America \n 2006, a dat na[tere unei noi campanii de referin]`, realizat` de Crispin Porter [i Bogusky. La ini]iativa acestei agen]ii s-a reintrodus numele de Rabbit, miz창ndu-se puternic [i pe impactul schimb`rii bru[te a numelui, dar [i pe leg`tura emo]ional` pe care cump`r`torii ar putea-o

Ad

|ntr-o lume \n care bun \nsemna mare [i str`lucitor, Beetle [i Bus nu aveau cum s` r`zbat` f`r` c`ldura emanat` de campaniile hazlii.

dar [i schimbarea brusc` a percep]iei la nivelul m`rcii. {i nu le-a luat mult ca s` aduc` brandul din nou \n bârfa forumurilor. Doar c` locul puiului slugarnic a fost luat de o tip` blond` cu accent german [i atitudine dominatoare, pe nume Helga, care apare \n reclamele televizate al`turi de un excentric inginer german, Wolfgang.

Personajul Helga, bomba blond` cu fust` scurt` care nu se sfie[te s` spun` „It’s definitely sucking“ la televiziunea na]ional`, nu putea s` r`mân` neobservat. Crede]i c` o astfel de reclam` nu a generat reac]ii negative din partea unor asocia]ii feministe sau a unor cliente de Volkswagen? Ba da, dar Crispin exact pe asta mizeaz`, pe reac]ie, indiferent de ce natur`.

87

avea cu numele de odinioar`. |n plus, cei de la Crispin s-au f`cut remarca]i prin \ndr`zneala [i prin felul \n care nu joac` dup` reguli, dar mai ales prin eficien]a cu care multe dintre tertipurile lor au readus pe linia de plutire, au lansat sau relansat produse, totul culminând nu de pu]ine ori cu rezultate extrem de bune, dintre cele la care chiar nu se a[tepta nimeni. Au aruncat false cadavre la u[ile marilor companii produc`toare de ]igarete \ntr-o campanie antifumat, au inventat un pui slugarnic care-]i ascult` comenzile pe care i le dai pe internet, relansând Burger King dup` un deceniu de regres. Au aplicat acela[i gen de idei inedite [i \n campania Volkswagen, rezultatul fiind o cre[tere imediat` a vânz`rilor,

Ad

Nu doar campaniile din America au c`p`tat alte conota]ii.

Curajul creativ [i micile glume [i-au recâ[tigat locul \n campaniile din toat` lumea.

88

|n una dintre campanii s-a putut vedea cum reac]ioneaz` un Jetta aranjat dup` propriile tale dorin]e la impactul cu o sfer` uria[` din beton. De ce? Pentru c` aceast` campanie se cheam` „Safe happens“ [i are un mod complet original de a scoate \n eviden]` posibilitatea de a te proteja a noilor Volkswagen. Pentru Passat au ales ideea antiego-ului, reeditând cumva originala campanie Beetle care spunea „Think small!“ exact atunci când toat` America era ocupat` cu „Think big!“. Acum Passatul se prezint` ca având cele mai reduse emisii de… ego dintre toate automobilele f`cute nem]e[te. Alt` serie de reclame [ocau ar`tând cum un Beetle se \nfrunt` cu ni[te sardine [i o toalet` public`, sau noile Rabbit care

se \nmul]esc cum, evident, numai iepurii [tiu s` o fac`.

Creativii americani [i-au \ndeplinit misiunea. Forumurile s-au umplut de Volkswagen, reclamele pentru marca german` au dominat download-urile video timp de luni bune, oamenii sunt aten]i la ceea ce face aceast` marc` \n America, condi]ii \n care lansarea celei de-a cincea genera]ii Golf nici c` putea veni probabil mai bine. Dar avea nevoie de ceva special, numele Rabbit (iepure) nefiind decât primul pas. Pentru c` au urmat \ndemnuri gen „Build and breed your Rabbit“ sau asocierea recent` cu revista Playboy, la rândul ei marcat` de „zodia“ iepura[ului. |ntr-o mi[care \ndr`znea]` cei doi veri iepura[i au pus la punct o premier` chiar [i

Ad

Helga [i Wolfgang duc o campanie radical` \mpotriva kitsch-ului, distrugând ma[inile, la propriu, [i prezentându-le proprietarilor alternativa f`r` cusur: un GTI.

89

pentru Playboy. Ultima pagin` a num`rului din septembrie 2006 a fost chiar o imagine din spate a celor trei fete care apar pe copert`, nimeni altele decât cele trei prietene ale lui Hugh Hefner: Holly Madison, Bridget Marquardt [i Kendra Wilkinson. Desigur c` exist` un mesaj (scris \n oglind`) care anun]` revenirea lui Rabbit pe pia]`, dar surpriza const` \n plasarea logoului \n chip de tatuaj ro[u pe spatele lui Holly. Curajos? Bine\n]eles c` da. Dar Volkswagen nu a fost nicicând \n pan` de \ndr`zneal` \n campaniile publicitare. Poate c` uneori i-a lipsit inspira]ia, dar se pare c` lucrurile s-au \ntors pe f`ga[ul de odinioar`, replasând marca acolo unde \i era locul, \n avangarda publicit`]ii creative.

Film 90

Cinema[ina

91

Ce leg`tur` ar putea fi \ntre cinematografie [i automobil?! Ambele au ap`rut \n acela[i timp, la sf창r[itul secolului XIX. {i ambele au fost luate de unii \n der창dere, pu]ini fiind cei \n stare s` parieze de la bun \nceput pe succesul lor. {i iat` c`, la un moment dat, destinele li s-au unit, un mic automobil ajung창nd mare vedet` de cinema.

Film

Num`rul 53 nu are o poveste anume, dar numele i l-a pus un mecanic care considera c` Beetle-ul seam`n` cu unchiul lui, Herb, fost boxer profesionist… cu nasul turtit.

92

EETLE S-A VÂNDUT |N MAI MULT DE 21 de milioane de exemplare, a reu[it s` cucereasc` toate continentele [i a intrat \n con[tiin]a oamenilor \ntr-un fel \n care nu a f`cut-o nici o ma[in` pân` la el [i nici de la el \ncoace. Se a[tepta cineva s` nu ajung` vedet` [i pe marile ecrane?! Sigur c` nu, dar Beetle a reu[it s` fac` [i din asta ceva special, izbutind s` fie, dup` mul]i, cel mai \ndr`git personaj automobilistic.

E vorba de Herbie, ma[ina cu personalitate, calit`]i speciale [i n`b`d`i din bel[ug, care a jucat rolul principal \ntr-o serie de filme realizate de studiourile Walt Disney. Seria \ncepe \n 1969 cu The Love Bug [i continu` \n

’74 cu Herbie Rides Again, \n ’77 cu Herbie Goes to Monte Carlo, \n ’80 cu Herbie Goes Bananas, \n ’82 cu patru episoade televizate [i \n ’97 cu un film de televiziune. |n 2005 a fost lansat Herbie Fully Loaded, produc]ia care i-a pus al`turi pe Lindsay Lohan, Michael Keaton [i Matt Dillon reu[ind s` stârneasc` [i impresionante reuniuni „old timer“ la lans`rile oficiale din fiecare ]ar`.

Eroul principal este acela[i Beetle alb cu dungi ro[-albastre [i num`rul 53 care a entuziasmat publicul [i \n 1969. Atunci a ajuns vedet` \n urma deciziei lui Disney de a ecraniza „Car, Boy, Girl“, o carte scris` \n 1961 de Gordon Buford. Ma[ina chiar ap`rea \n carte, dar ar fi putut s` nu apar` \n film dac` factorii de decizie nu s-ar

93

Film

Film

A[a cum unele dubluri ale lui Herbie aveau chiar [i motoare Porsche, R32-urile livrate pentru Tokyo Drift aveau puntea fa]` decuplat` pentru a favoriza derapajele.

94

fi convins printr-un „test de parcare“ c` Beetle-ul era \n stare s` \ntoarc` cele mai multe capete.

Rolul este interpretat de un L87, „Volkswagen Type 1 Deluxe Sunroof“, care, evident, are o mul]ime de dubluri care mai de care mai modificate pentru a face fa]` film`rilor ce presupuneau curse de ma[ini [i cascadorii \n vitez`.

A[adar, Herbie, cu sutele de milioane de dolari \ncasa]i de-a lungul timpului, este poate cel mai mare succes Volkswagen pe marile ecrane, dar aventura cinematografic` a m`rcii e departe de a se limita doar la asta.

Numeroase au fost modelele m`rcii care au ap`rut \n diverse produc]ii, dar important este momentul \n

care Volkswagen a semnat un contract de lung` durat` cu NBC Universal (2005). Miza este sus]inerea reciproc` la nivel de comunicare [i eforturi promo]ionale, unul dintre efecte fiind amplasarea produselor Volkswagen \n toate produc]iile studiourilor, dar [i \n celebrele parcuri de distrac]ie.

Ca urmare au putut fi v`zute automobile germane \ntr-un num`r mare de lung metraje, cooperarea extinzându-se chiar [i acolo unde era mai greu de anticipat. De pild`, pentru Curious George, un desen animat, a fost imaginat un Touareg camionet`, iar pentru The Fast and the Furious: Tokyo Drift au fost livrate mai multe exemplare de Golf R32 [i Touran.

Film

Camioneta din Curious George a avut ca surs` de inspira]ie un Touareg, dar [i conceptul AAC din 2000.

O apari]ie mult mai important` \n The Fast and The Furious l-a avut Touran, ma[ina lui Twinkie, interpretat de Bow Wow. Culoarea [i realizarea ei \l au ca inspira]ie pe Hulk, un alt celebru personaj, dar, pe lâng` pumni, t`lpi [i bl`ni]` mov \n interior, Touran-ul s-a prezentat pe ecrane cu jante de dimensiuni mari, spoilere [i un sistem audio-video care umple \ntreg portbagajul.

Alian]a dintre cele dou` mari companii s-a materializat [i mai nea[teptat \n cazul lui King Kong, megaproduc]ia din 2005 al c`rei regizor a fost Peter Jackson, maestrul efectelor speciale care a smuls nu mai pu]in de 17 Oscar-uri cu St`pânul Inelelor.

95

Dintre cele patru R32-uri trimise la film`ri, dou` aveau puntea fa]` decuplat` pentru a putea executa derapaje controlate. Din punct de vedere tehnic ma[inile erau identice cu cele din showroomuri, \ns` au fost modificate estetic chiar de c`tre uzin`. Pe lâng` partea grafic`, R32-urile au fost echipate cu spoilere agresive, prize de aer \n lateral [i \n capot`, eleron [i u[i Lambo-style. |ntr-un final, ma[inile au ajuns s` fie atrac]ia renumitelor parcuri de distrac]ie Universal. |n cadrul zonei „The Fast and the Furious“, ele fac drifturi [i sunt „aruncate \n aer“ \ntr-un spectacol complex de foc [i fum, sus]inute fiind de ma[in`rii complexe care permit efectuarea \n siguran]` a unui adev`rat dans automobilistic.

96

Foto

Foto

La Berlin, toate vedetele invitate la Festivalul Filmului au circulat cu automobile Volkswagen.

97

Povestea desf`[urat` \n anii ’30 excludea posibilitatea introducerii unui Volkswagen \n film, dar a prilejuit o ingenioas` campanie promo]ional` al c`rui subiect era Touareg, o ma[in` care face perfect leg`tura \ntre jungla verde a s`lb`ticiei [i jungla de asfalt a marilor aglomer`ri urbane.

Importan]a pe care Volkswagen o d` lumii filmului este confirmat` [i de participarea ca sponsor important al unor mari festivaluri de film, cum ar fi cel de la Sundance sau cel de la Berlin. |n cazul ultimului, cooperarea s-a extins de-a lungul mai multor ani, una dintre consecin]e fiind faptul c` toate vedetele au descins pe covorul ro[u din automobilele m`rcii.

Vee

Motorsport pentru to]i

98

|nt창lnirea accidental` ce a avut loc \n Florida anului 1957 \ntre germanul Josef Hoppen, responsabil Volkswagen of America, [i americanul Hubert L. Brundage, un mic dealer local Volkswagen, pasionat de motorsport, a dus la ini]ierea unei competi]ii originale. |ntrecerea, botezat` Brundage Formula Junior, cuprindea un proiect de monoposturi, pus la cale de cei doi, [i intitulat Formula Vee.

Vee

Formula Vee a demarat \n anul 1959, \n Florida.

a vizitat atunci micul atelier al constructorului Enrico Nardi [i a r`mas impresionat de calitatea volanelor produse de manufacturierul din Peninsul`. Drept urmare, Nardi s-a trezit cu o comand` de produc]ie a unui monopost derivat din [asiul lui Beetle. A fost actul de na[tere al Formulei Vee, care a demarat \n 1959 \n Florida, \n cadrul deja existentei Formule Junior, sus]inut` [i promovat` de Hubert Brundage.

Succesul nu avea s` \nt창rzie. P창n` \n 1962, nu mai pu]in de opt monoposturi Vee figurau la startul \ntrecerii. Iar \n acel an, patru dintre ele au fost aliniate [i la startul unei etape de turisme, acreditate de Sports Car Club of America (SCCA), organiza]ia ce avea \n

99

UBERT BRUNDAGE |{I |NCERCASE {ANsa \n motorsport la volanul unor versiuni Volkswagen modificate, \ns` g`sise aventura destul de costisitoare [i, pe deasupra, destul de s`rac` \n rezultate. Chiar [i a[a, americanul continua s` cread` \ntr-o idee pe c창t de simpl`, pe at창t de \ndr`znea]`: posibilitatea de a pune pe picioare o structur` competitiv` care s` fac` apel la componente Volkswagen [i s` reprezinte o sarcin` financiar` minim` pentru pasionatul de sporturi cu motor. O idee care \i venise dup` o discu]ie cu Josef Hoppen, responsabilul Volkswagen of America.Oportunitatea s-a ivit odat` cu o c`l`torie de afaceri \n Italia. Brundage

Vee

Ma[inile din Formula Vee beneficiau de un motor provenit de la Beetle, standard sau u[or modificat, \n func]ie de clas`.

100

sarcin` campionatele de modele sport de pe \ntreg cuprinsul Statelor Unite. Respectiva curs` a fost organizat` \n Georgia, pe circuitul de la Savannah, acolo unde trei dintre cele patru monoposturi Vee au monopolizat podiumul de premiere. Rezultatul avea s` stârneasc` imediat interesul responsabililor SCCA. George Smith, oficial al forului american, \mpreun` cu manufacturierul Bill Duckworth, a hot`rât c` venise vremea ca proiectul Vee s`-[i dobândeasc` autonomia.

Cu certitudinea organiz`rii unui campionat Formula Vee, mandatat de SCCA, cu \ncepere din anul imediat urm`tor, Duckworth s-a lansat \ntr-o produc]ie de volum a micilor monoposturi. La fel a procedat [i un alt

manufacturier de peste Ocean, Eugene Beach, care a profitat de caracterul abordabil al proiectului pentru a construi monoposturi-client destinate viitoarei Formule Vee. A[a s-au n`scut modelele FormCar, respectiv BeachCar (\n func]ie de manufacturierul responsabil de construc]ia lor), ulterior ad`ugându-se un al treilea produc`tor american, Autodynamics. |n interiorul unui [asiu tubular a fost montat motorul de provenien]` Beetle, boxer cu patru cilindri de 1.200 cmc, asupra c`ruia erau permise modific`ri minime. Cutia [i restul componentelor erau, de asemenea, de provenien]` Beetle, pentru ca materialul de concurs s` fie cât mai accesibil clien]ilor [i cât mai u[or de \nlocuit. La cei 50 de

Vee

Sigla Volkswagen continu` s` fie prezent` pe monoposturi, semn c` motoarele produse de compania de la Wolfsburg reprezint` „inima“ bolizilor.

primele monoposturi Formula Vee [i, entuziasma]i de spectacolul de pe pist`, cei doi au solicitat o evaluare minu]ioas` a bolizilor [i a formatului competi]ional.

Zece versiuni – 5 FormCar [i 5 BeachCar – au fost \mbarcate, pe vapor, cu destina]ia Germania. Compania-mam` a decis s`-[i bazeze monoposturile Vee de construc]ie proprie pe platforma versiunii 1963 a lui Beetle [i, contra unui buget de 100.000 de m`rci vest-germane pe sezon, echivalent cu 25.000 de dolari la vremea respectiv`, Formula Vee a fost lansat` \n 1967, \n preambulul Marelui Premiu de Formula 1 al Germaniei, derulat pe celebrul Nürburgring. A fost \nceputul unei cariere excep]ionale, \n care Formula

101

cai-putere dezvolta]i, prima genera]ie (american`) de monoposturi Formula Vee se putea l`uda cu for]e laterale de 1,3 g, pe viraje [i o vitez` maxim` de 190 km/h, ob]inut` gra]ie unei mase totale excep]ionale: 460 kg cu pilot inclus! Totul la un pre] de baz` imbatabil: 2.500 de dolari pentru un model gata de start.

1963 a fost anul de debut al noii competi]ii pe t`râm american, dar [i momentul \n care oficialii Volkswagen au intuit poten]ialul \ntrecerii. Doctorul Ferry Porsche [i baronul Huschke von Hanstein se deplasaser` \n Statele Unite pentru a asista, printre altele, la unul dintre numeroasele evenimente organizate anual la Daytona Beach. Atunci au v`zut \n ac]iune

Vee

Niki Lauda, Emerson Fittipaldi, Keke Rosberg sau Jochen Rindt sunt campioni mondiali din F1 care [i-au \nceput cariera \n \ntreceri na]ionale din Formula Vee.

102

Vee a cucerit – pe lâng` Statele Unite [i Germania – ]`ri de tradi]ie, devenind competi]ie de sine st`t`toare \n Marea Britanie, Olanda, Australia, Canada, Irlanda, Africa de Sud [i Noua Zeeland`. |n 1970, nu mai pu]in de 3.000 de monoposturi Formula Vee puteau fi contabilizate pe tot cuprinsul planetei. Campioni mondiali de Formula 1 precum Jochen Rindt, Emerson Fittipaldi, Niki Lauda ori Keke Rosberg \i datoreaz` \ntrecerii debutul lor \n competi]iile de monoposturi.

Modelele de provenien]` european` dispuneau de acela[i motor Beetle, \ns` de 1,3 litri, iar puterea maxim` dezvoltat` varia \ntre 40 [i 90 de cai-putere.

Totu[i, nevoia de un plus de performan]` s-a f`cut

rapid sim]it`. {i, nu mai târziu de 1969, motorul Volkswagen de 1,6 litri a constituit pretextul ideal pentru \nfiin]area unei categorii superioare.

Botezat Formula Super Vee, proiectul \i este atribuit, din punct de vedere istoric, americanului Josef Hopen, care ocupa la vremea respectiv` func]ia de manager \ns`rcinat cu modele speciale \n cadrul Volkswagen of America. Hopen a vândut ideea celor de la SCCA, care \n noiembrie 1969 au decis \nfiin]area noii competi]ii, \n ciuda faptului c` nici un monopost de Super Vee nu fusese construit pân` \n acel moment. Era limpede, notorietatea Formulei Vee a jucat un rol important \n acordarea licen]ei din partea

Vee

Conceptul inaugurat de Formula Vee se p`streaz` [i ast`zi, fiind folosit de multe competi]ii organizate de forurile na]ionale de motorsport.

constructor britanic Lola s-au \nscris [i ei \n curentul vremii, producând modele ale genului. Prima curs` de Super Vee s-a derulat \n 1970, pe circuitul american de la Lime Rock, [i asemeni Formulei Vee, conceptul a fost exportat imediat \n Germania [i Marea Britanie, \n anul imediat urm`tor.

Pe b`trânul continent, Formula Super Vee [i-a tr`it clipele de glorie pân` la \nceputul anilor ’80. Atunci, criza petrolier` [i recesiunea economic` din Europa au cânt`rit greu, iar competi]iile de gen au fost preluate de asocia]iile locale de sporturi cu motor. Acestea au reu[it s` men]in` conceptul pân` \n zilele noastre, nu pu]ini fiind pilo]ii care \[i \ncep astfel cariera.

103

responsabililor motorsportului american. Pentru a se asigura de bunul mers al lucrurilor, Hopen a f`cut apel la acela[i Gene Beach pentru a construi un prototip Super Vee. Acesta, cu \mbun`t`]irile de rigoare atrase de puterea mai mare a motorului, a fost gata \ntr-un timp record, numai bine pentru a fi expus apoi cu ocazia cursei de 24 de ore de la Daytona. A[a cum s-a \ntâmplat \n cazul Formulei Vee, ceilal]i manufacturieri au preluat exemplul. Bun`oar`, Autodynamics, marc` apar]inând constructorului american Ray Caldwell, [i-a fabricat propriul prototip Super Vee, pe care l-a adus la Salonul Auto de la New York, iar Zink, John Zeitler [i mult mai cunoscutul

104

´70

105

´70

Colaborarea \n formula Volkswagen, Audi, NSU ofer` primele roade: modelul K70.

Prima ma[in` cu trac]iune fa]`

106

ANUL 1970 E CONSEMNAT CA UNUL DE REFERIN}~ \n istoria m`rcii. |n primul rând pentru c` atunci a avut loc preluarea de c`tre grup a celei mai mari firme de \nchirieri auto din Germania, Selbstfahrer Union. Ulterior, \n 1988, compania a fuzionat cu Europcar, un alt nume celebru din domeniu. |n acest mod, printr-un plan de investi]ii coerent, Volkswagen a reu[it s` de]in` 50 de procente dintr-o companie ce activa \n 8 ]`ri europene, cu o flot` proprie de aproximativ 40.000 vehicule. |n al doilea rând, este primul an de colaborare \n formul` reunit` \ntre Volkswagen, Audi [i NSU. Rezultatele nu au \ncetat s` apar`, primul fiind modelul K70,

ce constituia o adev`rat` premier` [i totodat` o piatr` de hotar \n istoria companiei. Modelul K70 a devenit primul automobil cu trac]iune pe puntea fa]` [i r`cire cu ap` care a purtat sigla Volkswagen.

Perceput practic ca un produs interimar ce anun]a o nou` genera]ie de modele Volkswagen, automobilul a fost asamblat la uzina din Salzgitter pân` la ie[irea sa din fabrica]ie \n 1975. |n paralel, \n aceea[i uzin` erau produse grupurile propulsoare pentru modelul Audi 100. Dificult`]ile de ordin financiar de la mijlocul anilor ’70, unele resim]ite [i la nivel de economie global`, au determinat \nchiderea pentru un an a uzinei, dar, ulterior, aceasta a devenit una dintre cele mai importante uzine produc`toare de motoare ale

´70 ´71

Volkswagen \[i dezvolt` portofoliul liniilor de produc]ie cu loca]ii din Europa, dar [i de pe alte continente.

Se introduce tehnica de calcul.

Beetle ajunge cel mai r`spândit taxi \n Mexic.

|N 1971 VOLKSWAGEN A ACHIZI}IONAT UN PROCENT de 75 la sut` din ac]iunile Volkswagen Bruxelles SA, ce ac]iona ca importator al m`rcii \n Belgia [i care de]inea o uzin` cu o capacitate de 400 de exemplare pe zi, construit` chiar de importator. |n acela[i an, tehnologia [i service-ul produselor Volkswagen sunt \mbun`t`]ite cu ajutorul proces`rii electronice a datelor. Acum toate modelele pot fi verificate din punctul de vedere al fiabilit`]ii opera]ionale [i func]ionale cu ajutorul diagnozei computerizate. Odat` cu introducerea primei centrale folosite la testele cu ajutorul computerului, atelierele de

service Volkswagen sunt dotate progresiv cu computere. Tot procesarea datelor este cea care impulsioneaz` domeniile cercet`rii [i dezvolt`rii, favorizând apari]ia unor noi ini]iative [i dispozitive de tipul sistemului de scanare automat` folosit \n designul caroseriilor.

CELEBRA VERSATILITATE A LUI BEETLE S-A DOVEDIT \nc` o dat` util`, de data aceasta \n Mexic. |n 1971, conducerea administrativ` a capitalei Mexico City se afla \n c`utarea unui mijloc ieftin de transport \n comun care trebuia s` aib` suficient de mult loc pentru trei persoane. Volkswagen de Mexico a venit cu solu]ia cea mai convenabil` \n stilul simplu, specific lui Beetle. Pur [i simplu au \ndep`rtat scaunul din dreapta fa]`, pentru 107

grupului. Acela[i an a marcat \ncetarea produc]iei modelului 1500, dup` o perioad` de fabrica]ie de 9 ani.

´71

Super Beetle venea cu \mbun`t`]iri, ie[ind \n eviden]` [i prin forma special`, curbat`, a parbrizului.

108

ca pasagerii, clien]ii taxiului, s` aib` acces cât mai u[or la locurile din spate. Aceast` solu]ie \ndr`znea]` a reu[it s` impresioneze autorit`]ile mexicane care au acceptat propunerea. |n acela[i an 500 de exemplare astfel modificate fuseser` deja luate \n primire de c`tre [oferii lor care le-au [i scos pentru prima dat` \n ora[ \ntr-o lung` parad` prin centrul ora[ului. Ideea a fost atât de bine primit` de c`tre mexicani \ncât, chiar [i \n prezent, peste 80.000 de Beetle taxi circul` pe [oselele din tot Mexicul. Pentru a satisface uria[ul volum de comenzi interne, uzina din Puebla a lucrat la capacitate maxim` pe durata anilor ’70. De aici au plecat exporturile c`tre America Central`, Caraibe [i Venezuela. Din 1978, produc]ia a fost concentrat` mai ales pe exportu-

rile c`tre Europa. Uzina din Puebla Mexico a reprezentat ultima loca]ie Volkswagen unde spiritul Beetle a fost ]inut \n via]` pân` la ie[irea acestuia din produc]ie.

´72

Pe 17 februarie, Volkswagen celebra dep`[irea recordului stabilit de Ford Model-T, care se produsese \ntre 1908 [i 1927.

LA DATA DE 17 FEBRUARIE 1972, RECORDUL MONDIal de produc]ie \n serie de]inut pân` \n acel moment de Ford cu al s`u model T, produs \ntre 1908 [i 1927, a fost dep`[it oficial de Volkswagen Beetle, odat` cu ie[irea pe poarta uzinei a exemplarului purtând nu m` rul 15.007.034. Astfel, Broscu]a a devenit noul campion al lumii. |n luna august \ncepe produc]ia la modelul Panorama Beetle, având motoare de 44 [i 50 de cai, model care a \nlocuit Volkswagen-ul 1302. |n acela[i an a fost introdus modelul 1300 S cu un motor de 1,6 litri, aflat \ntr-un proces continuu de modificare. Spre exemplu, pentru mode-

lele destinate Mexicului, carburatorul a fost dotat cu un senzor de altitudine, care asigura func]ionarea corect` a motorului \n ciuda atmosferei rarefiate.

Din punct de vedere financiar, este semnat un acord de investi]ii cu importatorul iugoslav al m`rcii, UNIS, \n ceea ce prive[te construirea unei uzine de produc]ie pe plan local. Noua firm`, Tvornica automobila Sarajevo (TAS), \n care Volkswagen de]inea 49 la sut` din capital, producea ini]ial piese de schimb [i subansamble pentru modelele companiei. Dup` numai un an, uzina asambla deja modelele 1200, 1300 [i 1303, având o capacitate de 20 de vehicule pe zi. |n timp, fabrica din Iugoslavia s-a ocupat [i de produc]ia Golf-ului, a lui Caddy, [i chiar a unor modele Skoda.

109

Beetle intr` \n Guinness Book

´73

Passat era o modern` simbioz` \ntre un hatchback [i o berlin`.

Modelul \nlocuia 1600 [i 411.

Start lansat pentru Passat

110

ANUL 1973, CEL |N CARE WILLY BRANDT ERA NUmit \n func]ia de cancelar al Germaniei, când Hillary Rodham [i prietenul ei, Bill Clinton, \[i d`deau examenele la Facultatea de Drept a Universit`]ii Yale, când Roger Moore salva lumea personificându-l pe James Bond \n filmul Live and let Die sau când IBM introducea pe pia]` prima dischet` magnetic` revolu]ionând era computerelor personale, a fost [i anul \n care Volkswagen lansa pe pia]` \nlocuitorul modelelor 1600 [i 411.

Este vorba de Passat, o modern` simbioz` \ntre un hatchback [i o berlin`, capabil` s` primeasc` 5 persoane la bord. Motorul noului model era r`cit cu ap` [i a[ezat

longitudinal \n fa]`, transmisia realizându-se tot pe aceea[i punte. Un lucru senza]ional de altfel, pentru c`, \n afar` de modelul K70, motorul boxer r`cit cu aer [i montat \n spate, dominase istoria Volkswagen.

Bine\n]eles c` Broscu]a a r`mas \n produc]ie, dar \n timp ce aceasta reprezenta latura tradi]ional` a companiei, viitorul \i apar]inea, \n mod sigur, noului model, prin prisma comportamentului superior [i al \ntregului concept al caroseriei. Ma[ina era una mult mai bine propor]ionat` datorit` distribu]iei maselor [i dispunea de versiuni cu dou` sau patru u[i. Propunea trei motoare pe benzin`, având puteri cuprinse \ntre 55 [i 110 cai putere, cifre impresionante dac` avem \n vedere specifica]iile Broscu]ei. Din punct de vedere

´73

Apari]ia Passatului nu a fost una \ntâmpl`toare, ci mai degrab` acesta a reprezentat primul rezultat al \ntregului proces de eficientizare [i modernizare a companiei.

DUP~ CE PRIMA FAZ~, CEA A RA}IONALIZ~RII, A fost finalizat`, Volkswagen s-a concentrat pe problema revigor`rii exporturilor, af late \ntr-o conti-

nu` sc`dere. |n primul rând s-a dorit \mprosp`tarea imaginii Broscu]ei prin crearea unor edi]ii speciale, majoritatea ]intind c`tre segmentul tinerilor cump`r`tori. Astfel, au ap`rut Jeans Beetle, City Beetle, Big Beetle [i nu \n ultimul rând Yellow and Black Racer. Acesta din urm`, de[i propulsat de un motor de serie, se distingea prin coloritul inedit, prin jantele de 15 inch, scaunele profilate [i volanul sport. A doua direc]ie a fost aceea a deschiderii unei uzine \n Statele Unite, \n vederea reducerii pre]urilor produselor vândute de pia]a american`. Aceast` solu]ie s-a dovedit benefic` \n condi]iile \n care cererea local` de ma[ini economice era de câ]iva ani \ntr-o continu` cre[tere.

111

tehnic, ma[ina se apropia foarte mult de Audi 80 [i era produs` cu respectarea sistemului de construc]ie unitar`. Acesta presupunea ra]ionalizarea considerabil` prin folosirea unor piese [i subansable standardizate pentru mai multe modele. Sistemul a fost impus \n vederea atenu`rii efectelor crizei din ce \n ce mai acute a petrolului, dar [i a celor cauzate de \ntreaga recesiune global` ce amenin]a lichidit`]ile companiei. Totu[i, pe majoritatea pie]elor interna]ionale Volkswagen conducea deta[at \n topul vânz`rilor de automobile.

´73

Cu Scirocco, model prezentat la Geneva, Volkswagen f`cea un pas ap`sat c`tre inimile celor atra[i de ma[inile mai sportive.

Scirocco face senza]ie

112

LA SALONUL INTERNA}IONAL DE LA GENEVA, Volkswagen s-a prezentat cu un coupe remarcabil.

Era compact, distinctiv, agil, spa]ios [i permisiv din punctul de vedere al pre]ului. Volkswagen Scirocco a f`cut senza]ie printre vizitatorii salonului [i ulterior printre cei care-[i doreau o ma[in` mai sportiv`, dar nu foarte scump`. Practic, Scirocco a reprezentat intrarea Volkswagen \n acest segment. Spre deosebire de Passat, ma[ina dispunea de un motor transversal \n 4 cilindri, r`cit cu ap`. Capacitatea cilindric` era de 1.471 de cmc, puterea maxim` atingea 70 de cai putere la 5.800 rpm, iar viteza de top era de 164 km/h. Forma

elegant` a sport-coupeului a fost rezultatul colabor`rii cu renumita cas` italian` de design de]inut` de Giorgetto Giugiaro, cel care [i-a pus semn`tura ulterior [i pe alte modele de succes marca Volkswagen.

PE FONDUL ACESTOR NOUT~}I, COMPANIA |{I EXtinde raza de activitate, punând bazele unei noi uzine de produc]ie. Volkswagen of Nigeria Ltd este \nfiin]at \n colaborare cu guvernul nigerian, \n condi]iile \n care partea german` de]inea un procent de 40 la sut` din capitalul noii companii. |n afar` de dorin]a aliment`rii continue a \ntregului continent, se dorea dezvoltarea unei pie]e de export pentru uzinele din Brazilia [i Mexic.

´74

Pe data de 1 iulie la ora 11:19, ultimul exemplar al Beetle-ului iese de pe linia de asamblare de la Wolfsburg. Beetle s-a mai produs \ns` \n alte fabrici pân` \n 2003.

1974 ESTE UN AN DE TURNUR~ |N ISTORIA M~RCII \n primul rând din cauza crizei petrolului ce a afectat economia global` cu prec`dere \n aceast` perioad`.

Industria produc`toare de automobile a fost la rândul ei afectat`, vânz`rile Volkswagen sc`zând \n acest an cu pân` la 15%. Pia]a din Statele Unite, cea mai important` pia]` de export pentru companie, reu[e[te s` asimileze cu 30% mai pu]ine automobile ca \n anul precedent. Pe fondul acestor probleme financiare, reducerile de personal se ar`tau inevitabile. |n ciuda faptului c` erau planificate concedieri \n mas`, totu[i for]a de munc` a putut fi redus` printr-o serie

de m`suri adiacente, cum ar fi pensionarea anticipat`, desfacerea contractelor de munc` la cererea angaja]ilor, dar [i transferurile \n interiorul diferitelor departamente ale companiei. Pe 1 iulie, cu mai pu]in de trei sferturi de ceas \naintea amiezii, era produs ultimul Beetle la Wolfsburg. A reprezentat sfâr[itul unei adev`rate ere aici unde produsul, Broscu]a, era identificat cu uzina, iar uzina era unul [i acela[i lucru cu ora[ul, denumit de cele mai multe ori «Ora[ul Broscu]ei». Acest fenomen unic \n istoria automobilului nu face decât s` mai confirme o dat`, imensa influen]` pe care a avut-o aceast` ma[in` \n inimile oamenilor din toat` lumea. Acum \ns`, toate privirile urmau s` se \ndrepte asupra altui fenomen.

113

Wolfsburg spune adio Broscu]ei

|nc` un mit

114

Volkswagen avea nevoie de o variant` alternativ` pentru Beetle. Dup` ce a analizat mai multe proiecte, conducerea ďŹ rmei a ales solu]ia propus` de Giorgetto Giugiaro, un hatchback care ie[ea \n eviden]` prin originalitatea sa. A[a avea s` se nasc` Golf, un model de referin]` pentru industria auto mondial` \n ultimele trei decenii.

´70 ´74

115

Golf a fost realizat pe baza designului lui Giugiaro [i prezentat pentru prima dat` \n 1974.

´74

Golf ie[ea \n eviden]` prin acel stâlp C debordând de dinamism [i printr-o inegalabil` adaptabilitate.

Aerul de prospe]ime i-a atras imediat aprecierile presei [i publicului.

116

A APARI}IA SA, |N 1974, GOLF-UL A AVUT O misiune foarte dificil`. El a trebuit s` \nlocuiasc` mitul numit Volkswagen Beetle [i s` se ridice la a[tept`rile milioanelor de admiratori ai curentului creat de acesta. Pân` la acest moment Volkswagen dispunea de pie]e serioase de vânzare a ma[inilor, obi[nuite cu acele caracteristici ce au f`cut sigla german` cunoscut` \n \ntreaga lume: fiabilitate, robuste]e, simplitate [i, nu \n ultimul rând, unicitate. |n plus, Broscu]a putea fi ma[ina oricui: a tinerilor sau a b`trânilor, a femeilor sau a b`rba]ilor, a pasiona]ilor sau a boemilor. Cu toate acestea, lunga perioad` de fabrica]ie al`turi de o diminuare a vânz`rilor pe plan global a determinat conducerea

companei s` se gândeasc` la un \nlocuitor pentru Beetle. Sub aceste auspicii, factorii de decizie din cadrul firmei erau con[tien]i de faptul c` \nlocuitorul lui Beetle va fi cel care va purta greul vânz`rilor, \n ciuda lans`rii pe pia]` a Passat-ului cu numai un an mai devreme. De aceea [i-au concentrat toate eforturile \n slujba identific`rii celei mai bune solu]ii \n acest sens. |n urma analiz`rii diferitelor propuneri, dintre care unele insistau pe men]inerea motorului amplasat \n spate, cea mai bun` solu]ie a fost considerat` cea propus` de Giorgetto Giugiaro. De[i proiectul reprezenta un hatchback – ceea ce nu era tocmai un element de noutate –, totu[i originalitatea cu care a fost interpretat acest concept de c`tre designerul italian a fost cea

´74

Interiorul modern a constituit un alt atu al Golf-ului \n fa]a clien]ilor.

blicul s-a gr`bit \n showroomurile dealerilor pentru a face comenzi, mai multe decât [i-ar fi \nchipuit conducerea vreodat`. Solu]ia adoptat` se dovedise una de bun augur, \ntrecând orice fel de a[tept`ri. A devenit aproape imediat cea mai bine vândut` ma[in` din Germania, cu toate c` modelului Scirocco i-a fost atribuit titlul de „Ma[ina anului“. Golf-ul a repurtat un succes enorm [i \n Anglia, \n condi]iile \n care pe aceast` pia]` exista un concurent serios – Austin Allegro. Succesul Golf-ului i-a determinat pe anali[ti s` afirme c` acesta a reu[it s` creeze o clas` aparte, cea a hatchback-ului de familie. De[i nu era nici pe de parte primul hatchback din lume, tou[i se poate spune c` a fost primul hatchback cu priz` la public.

117

care a cucerit staff-ul Volkswagen, hot`rându-se intrarea \n produc]ie. Cu toate c` era vorba de un automobil complet nou, ma[ina a primit o mo[tenire pre]ioas` de la predecesorul s`u: unicitatea. |n momentul \n care exemplarul purtând num`rul 1 a fost prezentat presei \n luna mai 1974, Volks wagen Golf incorpora deja acele calit`]i specifice ce urmau s`-l fac` celebru: exista acel stâlp C debordând de dinamism, propunea o inegalabil` variabilitate \n cadrul segmentului s`u de pia]`, dispunea de motoare agile [i, nu \n ultimul rând, de siguran]`, cu un [asiu cât se poate de neutru combinat cu trac]iunea pe fa]`. |nc` de la lansarea sa oficial` Golf-ul a reprezentat un succes enorm. Presa l-a aclamat \ndelung, iar pu-

´74 ´75

Motorul cu care s-a lansat Golf avea 1.471 cmc, 70 CP la 5.800 rpm [i \l propulsa pân` la 156 km/h. |n ´75 e introdus \n fabrica]ie un model utilitar de talie mare, LT.

118

De ce? Pentru c` era diferit, \n stilul lui Beetle. Este ade v` rat c` la \nceput p`rea foarte pu]in probabil ca noul model s` se poat` ridica la \n`l]imea mo[tenirii l`sate de Beetle. |ns` Golf-ul a demonstrat nu numai c` a reu[it acest lucru, dar [i-a creat [i propria personalitate, total diferit` de cea a predecesorului s`u.

Ca [i Broscu]a, a devenit simbolul unui stil de via]`, al unei atitudini sau al unei st`ri suflete[ti. A devenit o adev`rat` defini]ie a ma[inii, un adev`rat punct de referin]` pentru concuren]`, ca fiind singurul vehicul din clasa compact` cu statut independent de clasele sociale. De[i designul s`u a fost adaptat [i actualizat, el a continuat s` reflecte abordarea stilistic` a brandului pe parcursul a cinci genera]ii.

´75

Vânz`rile lui Polo au dep`[it a[tept`rile. Pentru acest motiv s-a decis ulterior diversificarea gamei de motoare: 0.9 l cu 40 CP, 1.0 l cu 50 CP [i 1.3 l cu 60 CP.

1975 A FOST MARTORUL APARI}IEI PE PIA}~ A MOdelului Volkswagen Polo, ma[in` ce ]intea segmentul automobilelor citadine, de mic litraj, dat fiind faptul c` ne aflam \n plin` criz` a petrolului. Designul lui Polo avea o serie de caracteristici esen]iale, care, datorit` succesului de care s-au bucurat, au fost men]inute chiar [i la modelele actuale, \ntocmai ca \n cazul Golf-ului. Moderna trac]iune pe fa]` garanta un comportament [i o deplasare \n condi]ii de siguran]`, iar hayonul generos asigura o utilitate la care mul]i nu s-ar fi a[teptat ]inând cont de dimensiunile sale. Ma[ina era \nrudit` cu Audi 50, din dorin]a grupului de a pune la dispozi]ie un mijloc de

transport modern, dar mai accesibil. Versiunea de baz` era disponibil` pentru 7.500 de m`rci [i avea un motor ce producea aproape 40 de cai putere, cu o capacitate cilindric` de 900 cmc.

NEVOIA DE VEHICULE DE TRASPORT A C~ROR CApacitate s` dep`[easc` cele 1.000 Kg de care dispunea Transporter-ul se dovedea a fi \n cre[tere. Acesta este motivul apari]iei pe pia]` a modelului utilitar LT, unul care s-a dovedit o piatr` de hotar pe pia]a vehiculelor comerciale prin prisma capacit`]ii sale de \nc`rcare, a motoarelor puternice, dar [i a suspensiei independente care aducea cu sine o direc]ie precis` [i un confort cu totul ie[it din comun pentru o utilitar`.

119

|n ton cu moda citadinelor

Fenomenul Golf GTI

120

|n martie 1973, Alfons Lowenberg, inginer de teste, le trimitea colegilor de la Departamentul de Cercetare [i Dezvoltare o not` intern` prin care le propunea construirea unei versiuni sportive a lui Volkswagen bazat` pe Golf, model care se aa \n faza de preproduc]ie.

Era primul pas spre un proiect de referin]`.

´70 ´76

Dezvoltat ca un proiect secret, Golf-ul GTI a trecut cu greu pragul intr`rii \n produc]ie.

care propunea construirea unui model sportiv al Volkswagen, bazat pe viitorul Golf care se afla \n ultimele stadii de evolu]ie \naintea intr`rii \n produc]ie. De[i destinatarii notei interne nu au fost prea \ncânta]i, Lowenberg nu s-a descurajat, \ncercând s` g`seasc` noi adep]i ai acestui proiect. Primii au fost Horst-Dieter Schwittlinsky – directorul de marketing de la Volkswagen [i Anton Konrad – [eful departamentului de Rela]ii cu Publicul. |ntâlnirile de lucru ale micului grup aveau loc \n locuin]a lui Konrad, sub pretextul unor vizite prietene[ti la bere [i sandviciuri, pentru a anula cele mai mici suspiciuni privind spionajul industrial. Au folosit un [asiu de Scirocco, au coborât mult suspensia [i, cu ajutorul unui carburator dublu corp [i al unui 121

A SFÂR{ITUL LUNII MARTIE 1976, VOLKSWAGEN AG vinde celor de la Nissan Motor Company firma Motor Producers LTD, cea care de]inea ac]iuni la Volkswagen Australia \nc` din 1973. |n acela[i timp, vânz`rile Golf-ului atingeau cifre record pân` \n martie – 500.000 de exemplare comercializate –, pentru ca la numai 7 luni acestea s` se dubleze, ajungând la 1 milion. |n aceste condi]ii de deplin` expansiune, Europa a fost pus` \n fa]a unei alte surprize Volkswagen: GTI. Pentru a \n]elege acest fenomen trebuie s` ne \ntoarcem \n timp la data de 18 martie 1973, pentru c` atunci Alfons Lowenberg, inginer de teste de la Volkswagen, a \naintat o not` intern` câtorva colegi de la Departamentul de Cercetare [i Dezvoltare, prin

´76

Interiorul inteligent personalizat [i-a g`sit peste ani o reeditare \n GTI-ul aniversar din 2006.

122

sistem de evacuare performant, au ob]inut 100 de cai fa]` de cei 85 de cai ini]iali ai motorului de serie de 1,5 litri al lui Scirocco. Se spune c` primul prototip ar fi fost foarte zgomotos, iar echipa nu era prea mul]umit` de rezultat. Ei doreau \ntr-adev`r ca Golf-ul s` fie sportiv, dar cu toate acestea trebuia s` r`mân` modest, \n conformitate cu spiritul popular al m`rcii. A[a c` au construit un alt prototip, ceva mai cumine, dar suficient de rapid. I-au prezentat proiectul lui Ernst Fiala – directorul general al Departamentului de Dezvoltare, \ntrebându-l ce crede despre acest lucru. Replica acestuia i-a pus pe gânduri: „Este mult prea scump de realizat, sunte]i cu to]ii nebuni!“ Nici aceste cuvinte nu au fost \n m`sur` s`-i descurajeze pe „conspiratori“. |n

urma unei imense munci de l`murire, proiectul Golfului sportiv a fost declarat oficial un „prototip pe [asiu deghizat“. Neoficial, Lowenberg a continuat munca la motor, pân` \n cele mai mici am`nunte [i reglaje, \n timp ce Horntrich a configurat [asiul pentru un set de cauciucuri late: 205/60/13 \n condi]iile \n care \n 1974, Porsche-ul 911 rula cu anvelope 185/70. |n prim`vara lui 1975 proiectului i s-a acordat o [ans` de a-[i demonstra calit`]ile \n fa]a \ntregii conduceri a companiei. Momentul crucial a fost trecut cu bine, câ[tigând [i al]i adep]i din interiorul firmei. Printre ei era Ernst Fiala, omul care, numai cu câteva luni \n urm`, nu d`dea nici o [ans` acestei nebunii. Proiectul a c`p`tat aripi: au luat na[tere nu mai pu]in de [ase

´76

Dup` lansarea pe pia]` oficialii au fost surprin[i de mul]imea doritorilor unei versiuni sportive [i personalizate.

confort \mpletit` cu sportivitate. |n plus, \n colaborare cu Audi, au \mpins motorul de 1,6 pân` la respectabila cifr` de 110 cai. Proiectul noului Golf a fost finalizat \n grafic, exact la timp pentru a fi prezentat publicului \n cadrul Salonului Auto de la Frankfurt, sub numele de „Studiu – Golf GTI“. Pre]ul de baz` era de 13.000 de m`rci, cu 5.000 de m`rci mai pu]in decât cel mai apropiat rival. |n vara lui 1976 modelul a fost pus \n vânzare, cump`r`torii epuizând rapid stocurile [i determinând compania s` suplimenteze produc]ia cu un num`r de 10 ori mai mare de ma[ini decât cele 5.000 preconizate ini]ial. De aici a \nceput nebunia numit` GTI. Cele 5.000 de exemplare preconizate au devenit de-a lungul timpului 1,5 milioane.

123

versiuni, cu diferite configura]ii: de la un monstru cu toate caracteristicile \mpinse la extrem pân` la cel mai modest [i mai confortabil vehicul cu preten]ii sportive.

Directorul de design a fost desemnat responsabil cu micile detalii care urmau s` diferen]ieze noua versiune de modelele de serie, dar [i de concuren]`. A[a s-au n`scut, printre altele, celebra dung` ro[ie de pe grila din fa]`, spoilerul din fa]`, extensiile din plastic ale aripilor [i schimb`torul de viteze sub forma unei mingi de golf sau materialul \n carouri de pe scaune. Pentru reducerea costurilor, s-a redus l`]imea ro]ilor de la 6 la 5 inch [i s-au preferat ni[te anvelope mai mici, de 174/70/13. Au fost ad`ugate bare stabilizatoare [i o nou` setare a suspensiei pentru bine cunoscuta senza]ie de

´76

Consumul redus al motorului diesel, \n medie 6,5 litri/100 km, care era de fapt principalul motiv al \ntregului proiect, a stabilit noi standarde \n acest domeniu.

Diesel pentru autoturisme

124

|N PARALEL CU PROIECTUL GTI, |N UZINA DE LA Salzgitter se \nf`ptuia un alt plan. Dac` pân` atunci motoarele diesel erau folosite cu prec`dere la vehiculele utilitare, inginerii de la Volkswagen au ini]iat un proiect de cercetare a posibilit`]ii folosirii unui motor diesel la autoturisme. Ajuns la final \n iunie 1974, proiectul s-a concretizat \ntr-o adev`rat` premier` pentru Golf: motorul, un 4 cilindri \n linie ce producea 50 de cai, era \n m`sur` s` propulseze cele 806 kg ale ma[inii pân` la o vitez` de 140 km/h. |n plus, performan]ele dinamice ale ma[inii se apropiau destul de mult de cele ale unei ma[ini cu motor pe benzin`. De asemenea, din

necesitatea de a adapta motorul pe o caroserie precum a Golf-ului, tehnicienii de la Volkswagen au realizat o serie de inova]ii. Dincolo de scopul lor principal, acestea au reu[it s` elimine din dezavantajele unui motor diesel: zgomot, vibra]ie etc.

DUP~ LANSAREA PE PIA}~ A VERSIUNII DIESEL, speciali[tii au trecut la \nf`ptuirea unui alt proiect, cel al unui motor turbo-diesel, menit s` \mbine avantajele motorului diesel cu cele ale motorului pe benzin`. Din cauza presiunii exercitate de rata de schimb a dolarului ce ducea la m`rirea pre]ului produselor sale \n America, Volkswagen demareaz` produc]ia Golf-ului \n Westmoreland, Pennsylvania.

´77 ´78

Gama Polo este completat` de versiunea Derby (foto stânga).

Rabbit, primul Volkswagen produs \n Statele Unite, s-a bucurat de succes prin prisma calit`]ilor sale deosebite, dar [i cea a pre]ului atractiv.

|N 1977, LA NUMAI UN AN DE LA INTRODUCEREA modelului Polo, gama acestuia a fost completat` cu o versiune berlin`, numit` Derby. Gra]ie portbagajului de 515 litri [i a formei sale clasice, ma[ina deschidea noi oportunit`]i categoriei sale de cump`r`tori. La cererea acestora a fost montat un motor mai puternic de 1,3 litri [i 60 de cai putere. Totodat`, Volkswagenwerk AG se implic` \n industria vehiculelor comerciale, semnând un contract de colaborare cu firma german` M.A.N. \n vederea produc]iei de camioane u[oare. |n acela[i an, firma semneaz` un contract cu Republica Democrat` German` pentru livrarea unui num`r de 10.000 de

exemplare ale modelului Golf care \nregistreaz` un record de vânz`ri de 2.000.000 de exemplare. |N PRIMA LUN~ A LUI 1978 SE |NREGISTREAZ~ ULtimul Beetle construit pe teritoriul Germaniei (\n alte fabrici s-a produs pân` \n 2003). La jum`tatea anului, departamentul de vânz`ri pentru Volkswagen [i Audi \[i cap`t` propriul nume V.A.G. Acesta se baza pe un sistem de francize, ceea ce \nsemna c` dealerii puteau fi considera]i companii independente. Tot atunci, Volkswagen Golf \[i face apari]ia pe pia]a american` adoptând, din motive de marketing, numele de Rabbit. |n Europa este lansat` prima versiune diesel a Passat-ului, cu motorul de 50 de cai \mprumutat de la Golf.

125

Direc]ii multiple

´78

Victorie, dar [i alte trei clas`ri \n top 10, reprezint` rezultatul lui Iltis \n cadrul durei competi]ii de[ertice.Ma[ina câ[tig`toare se afl` \n prezent expus` la Muzeul Volkswagen.

Tot-teren de succes

126

ANUL 1978 A REPREZENTAT TOTODAT~ {I |NCEputul fabrica]iei modelului Volkswagen Iltis, un vehicul tot-teren conceput \mpreun` cu inginerii de la Audi. Preluând [tafeta de la predecesorul s`u, DKW Munga, ma[ina era destinat` \n principal uzului militar, dar au existat [i versiuni civile.

Beneficiind de excelente calit`]i off-road, ma[ina s-a dovedit a fi un vehicul u[or, dar robust, dotat cu o tehnologie simpl`, dar avansat`, ce avea nevoie de \ntre]inere minim`. Ea \mprumuta totodat` un mare num`r de piese [i subansamble de la modelele aflate deja \n produc]ie. |n plus, ma[ina era dotat` cu o

serie de sisteme care o f`ceau rezistent` la cele mai aprige condi]ii de deplasare: de la ap`, pân` la praf [i la temperaturi extreme \ncepând de la -30 pân` la +40 grade Celsius.

Din dorin]a de a testa anduran]a ma[inii \n condi]ii extreme, conducerea compa niei a decis \nscrierea ma[inii \n cadrul Raliului Paris-Dakar. De[i preg`tirile ma[inilor pentru acest eveniment au \ nceput cu numai [ase luni \naintea startului acestuia, iar modific`rile aduse materialului de competi]ie au fost minore \n compara]ie cu cele ale altor concuren]i, totu[i, Volks wagen-ul Iltis cu num`rul de concurs 137 a ob]inut cel mai bun timp \n clasamentul general.

127

´79

Golf-ul decapotabil a fost conceput \mpreun` cu un specialist \n domeniu, Karmann.

Apare Golf-ul cabrio

128

|NCEPUTUL ANULUI 1979 A VENIT CU O SURPRIZ~: carosierul Karmann \ncepe produc]ia versiunii decapotabile a modelului Golf. Ma[ina dispunea de un roll-bar rezistent care, \mpreun` cu soft-top-ul impermeabil, a stabilit noi standarde \n materie de siguran]` [i confort. Clien]ii puteau alege \ntre dou` variante de motorizare: un 1,5 litri care dispunea de 70 de cai sau celebrul 1,6 litri (110 CP) montat pe GTI. Chiar [i dup` cea de a doua genera]ie Golf a intrat \n fabrica]ie, Volkswagen a continuat produc]ia versiunii Cabrio care s-a bucurat de un enorm succes, dovedindu-se un succesor demn al Beetle-ului deca-

potabil [i devenind cea mai bine vândut` convertibil` a Europei. Pentru satisfacerea unui segment important de clien]i, Volkswagen a prezentat prototipul modelului Jetta, o varia]ie berlin` a Golf-ului, care-i viza pe cei care doreau mai mult spa]iu. |N ACELA{I AN INTR~ |N FABRICA}IE {I A TREIA genera]ie Transporter. De[i se baza pe acela[i concept ca [i predecesorul s`u (volan amplasat \naintea axei fa]` [i motor pozi]ionat \n partea din spate a vehiculului), ma[ina profita de tehnologie specific` perioadei. Ini]ial, erau disponibile dou` variante de motorizare (1,6 litri cu 50 CP [i 2,0 litri cu 70 CP), pentru ca ulterior s` apar` [i o versiune Diesel.

´79

129

V`zut` ca o versiune berlin` a Golf-ului, Jetta a devenit un model de sine st`t`tor, bucurându-se de un enorm succes \n SUA (foto sus). |n acela[i an se lanseaz` a treia genera]ie a lui Transporter.

Cult

Mai mult dec창t ma[ini

130

Beetle [i Transporter au fost prinse \n v창ltoarea revolu]iei sexuale din America. A fost momentul consacr`rii acestor nume ca exponente ale unui adev`rat cult. Fenomenul continu`. Ast`zi exist` o religie dedicat` fanilor Volkswagen, iar leg`tura cu muzica, ini]iat` cu decenii \n urm`, s-a concretizat \n crearea Sound Foundation.

131

Cult

De[i nu mai era la prima tinere]e, Beetle a fost preferat de multe vedete ale anilor ’50, ’60 [i ’70. Cei de la Beatles l-au f`cut celebru punându-l pe coperta albumului Abbey Road.

132

EETLE {I TRANSPORTER AU FOST MAI mult decât dou` modele importante pentru industria auto. Ele au fost obiecte de cult, \n special dup` ce au devenit simboluri ale mi[c`rii hippy. V` \ntreba]i cum s-a \ntâmplat ca dou` automobile germane s` intre \n legend` \n SUA, acolo unde oamenii erau atra[i de limuzine luxoase, motoare uria[e, tone de crom [i aripioare interminabile? R`spunsul este simplu. Dac` marea majoritate a americanilor preferau atributele amintite, existau [i unii membri ai tinerei genera]ii care protestau exact \mpotriva acestui mod de via]`. Ei dispre]uiau materialismul, risipa, r`zboiul, rasismul, prejudec`]ile

sociale [i promovau pacea, dreptul la libertate [i pl`cere, egalitatea \ntre rase [i sexe. Era epoca rockului, drogurilor [i sexului, dar [i a lucrurilor cu valoare de simbol, inclusiv când venea vorba de mijloacele de transport. {i, la acest capitol, Beetle [i Transporter erau antiteza perfect` pentru ma[inile americane de pân` atunci. Erau ieftine, simple, u[or de \ntre]inut [i consumau pu]in. |n plus, le puteai supune f`r` nici o problem` unor \ncerc`ri dure repetate. Majoritatea au fost vopsite \n culori vii, cu modele psihedelice, care includeau flori, semne ale p`cii sau mistice, peisaje. Uneori erau folosite nu doar ca mijloc de transport, ci [i ca spa]iu de locuit, de obicei putând

Cult

Libertatea de exprimare, atât de promovat` de mi[carea hippy, a f`cut ca [i mult \ndr`gitele Volkswagen s` devin` ni[te purt`toare de mesaj.

gionale reprezint` un lucru comun. Mai mult, \n anii ’90, un grup de fani Volkswagen au creat Volkswagenism, o „religie“ dedicat` devota]ilor proprietari de Beetle [i fanilor m`rcii. Sub conducerea fondatorului Jason Gaudet, acest curent a c`p`tat notorietate prin intermediul mijloacelor moderne de promovare, astfel c` acum, \n multe ]`ri ale lumii, \n dic]ionare a fost introdus neologismul „volkswagenist“. {i leg`tura lui Volkswagen cu muzica, ini]iat` \n anii ’60-’70, a continuat. Iar \n 1997 s-a concretizat \n Volks wagen Sound Foundation, una dintre cele mai importante entit`]i din lume prin prisma activit`]ilor de sponsorizare \n acest domeniu. Sound Foundation

133

\nc`pea mai multe persoane decât era prev`zut.

Interesul ar`tat de cei care f`ceau parte din mi[carea hippy nu a trecut neobservat \n rândul celor care conduceau compania. Ba dimpotriv`. Mesajele de promovare \n rândul familiilor din clasa medie american` au \nceput s` dispar` [i au fost construite campanii de advertising special adresate reprezentan]ilor acestui curent. Mesajele scoteau \n eviden]` faptul c` prin esen]a sa, Beetle, un model care a p`rut mereu s` fie \n conflict cu moda, a devenit un simbol.

Beetle n-a fost \ns` numai un simbol pentru epoca hippy. Exist` cluburi de proprietari [i fani ai acestui model pe \ntreg globul, iar evenimentele locale [i re-

Cult

Volkswagen promoveaz` arta \n diverse forme. De la muzic` [i dans pân` la finan]area unor complexe culturale de anvergur`.

134

sprijin` trupele oferindu-le mijloace de transport pentru turnee, dar [i \n domeniul rela]iilor publice [i ale activit`]ilor de promovare. |n plus, multe trupe au fost ajutate s`-[i prezinte piesele \n emisiunea Overdrive de pe canalul Viva, una dintre cele mai urm`rite \n Germania. Circa 8.000 de trupe au beneficiat deja de sprijinul Sound Foundation, iar nume precum Guano Apes, Reamonn sau Echt nu puteau s` ajung` la nivelul de acum f`r` sprijinul acesteia.

Funda]ia organizeaz` anual Tour Factory, un concurs pentru tinerele trupe pop [i rock din Germania, \ntrecerea beneficiind de sprijinul unor nume celebre, precum cele ale lui Matthias Jabs (Scorpions), Smu-

do (Fanta Vier) sau Edo Zanki (Söhne Mann heims).

Din 2001, activitatea a fost extins` [i \n Asia, acolo unde s-a concretizat [i \n domeniul muzicii clasice. |n China, spre exemplu, pe lâng` concerte ale unor piani[ti celebri a fost organizat [i un curs de ini]iere la acest instrument, la care au participat peste 10.000 de copii. Apoi totul este completat de sponsorizarea unor centre culturale de calibru (vezi Esplanade, din Singapore) sau a unor festivaluri de muzic` [i dans, de organizarea deja celebrului Movimentos g`zduit anual de Autostadt sau a turneelor din Statele Unite. {i, sus]in cei de la Volkswagen, acesta este numai \nceputul, programul fiind unul de lung` durat`.

Cult

135

|n cadrul unei campanii desf`[urate \n 2006, Volkswagen of America a oferit fiec`rui cump`r`tor o chitar` electric` care poate fi conectat` direct la sistemul audio al ma[inii.

Art

Art Beetle1

136

Spre deosebire de majoritatea ma[inilor care s-au perindat pe [osele \n ultimul secol de motorizare, Beetle nu s-a l`sat trecut cu vederea. El ar`ta special, suna \ntr-un mod aparte, mirosea ciudat [i se comporta ca nici o alt` ma[in`. Distra oamenii, \i inspira [i \i ajuta s` se exprime, deloc pu]ini fiind cei care au profitat la maximum de aceast` ultim` calitate a sa, \mping창nd totul p창n` la extrem.

137

Art

Unii le consider` doar ni[te excentricit`]i, al]ii le percep ca pe un kitsch, dar ma[inile astea sunt totu[i o form` de art`. Una aparte, care folose[te strada ca pe o canava.

138

E SPUNE C~ NICI UN ALT AUTOMOBIL NU A AVUT UN efect social similar. A devenit parte din folclor, are propria lui mitologie. S-au scris c`r]i [i reviste despre Beetle, s-au f`cut filme artistice care l-au avut ca personaj [i documentare care l-au avut ca subiect. S-a glumit pe seama lui [i a fost caracterizat \n cele mai ciudate feluri. Era caraghios [i simpatic, nu era c창tu[i de pu]in pompos [i s-a dovedit foarte repede c`, pur [i simplu, nu tr`da un anume statut social. Era o ma[inu]` practic` la volanul c`reia putea fi absolut oricine, indiferent de origine, avere sau preg`tire. {i poate tocmai de aceea oamenii s-au \ndr`gostit at창t de tare de el. De altfel nici nu era greu s` te ata[ezi de Beetle. Puf`ia, b창z창ia [i bomb`nea ca nici un alt automobil. Mirosea a ma[in`rie \ncins` [i te cocolo[ea

Art

Exist` o adev`rat` mi[care „Art Car“, cei care doresc s` afle mai multe putându-se documenta pe www. artcaragency. com sau din materialele tip`rite ori filmate de Harrod Blank.

139

\n`untru f`cându-te, cumva, s` te sim]i protejat \n micul spa]iu pe care \l aveai la dispozi]ie. Era f`cut din tabl` ca toate celelalte modele, dar, cu micile lui sc`p`ri, cu micile lui probleme, cu vaza [i floarea din bord, cu reclamele ciudate [i sloganurile hazlii, a reu[it mereu s` par` mai cald [i mai plin de via]`, motiv pentru care a [i adunat zecile de milioane de admiratori. {i admira]ia [i afec]iunea au rezistat peste timp, pentru c` [i ast`zi este greu s` g`se[ti o ma[in` care strânge atâ]ia oameni la \ntrunirile cu caracter auto, ca s` nu mai vorbim de felul unic \n care mul]i \l folosesc pentru a se exprima. Unii \l restaureaz` pân` la perfec]iune, unii \l \ncarc` de accesorii, al]ii \l vopsesc sau \l decoreaz` \n fel [i chip, folosindu-se de aceast` ma[in` simbol pentru a se exprima.

140

´70

141

´80

Jetta, a c`rei denumire reprezint` abrevierea numelui unui curent oceanic din inima Atlanticului, oferea spa]iu [i dot`ri suplimentare.

Tot \n ’80 intr` \n func]iune a treia termocentral` construit` de Volkswagen.

Asaltul nord-american

142

|N 1980, VOLKSWAGEN A PUS |N VÂNZARE PRIMA GEnera]ie a modelului Jetta cu obiectivul de a cuceri pia]a american`. Oficialii m`rcii din Wolfsburg au apelat la serviciile lui Giorgetto Giugiaro [i ale companiei sale ItalDesign pentru a defini linia de stil a proiectului. A rezultat mai mult decât un model conven]ional \n trei volume care a umplut ni[a existent` \n gama de produse Volkswagen \ntre Golf [i Passat. Prima genera]ie a fost produs` pe platforma Golf, iar gurile rele s-au gr`bit s`-l catalogheze drept un simplu Golf cu portbagaj. |ns` Jetta era disponibil` [i \n versiunea coupe cu dou` u[i, reprezentând nu numai un veritabil succes pe pia]a

nord-american` ori un trend al acelor vremuri, ci [i o surs` imediat` de inspira]ie. Bun`oar`, Karmann a propus, spre finele aceluia[i an, luxoasa versiune cabriolet echipat` cu soft-top, p`strând totu[i avantajul portbagajului impresionant al variantei de baz`. |N OCTOMBRIE 1980 A DEMARAT PRODUC}IA CELEI de-a doua genera]ii de modele Passat, \n uzinele de la Emden. Au urmat, \n noiembrie, versiunile derivate, hatchback [i Variant, mai spa]ioase [i mai elegante decât predecesoarele lor de prim` genera]ie. Construit pe noua platform` B2 de dimensiuni mai ample decât cea anterioar`, Passat Mk2 arbora, \n spatele blocurilor optice dreptunghiulare, acela[i aer de familie.

´81

Pentru linia celei de-a doua genera]ii Scirocco au existat [i propuneri externe. |ns` designul care le-a f`cut cu ochiul responsabililor Volkswagen a fost conceput de propria echip`, condus` de Herbert Scha¨fer.

MARTIE 1981 A MARCAT INTRAREA |N PRODUC}IE a celei de-a doua genera]ii Volkswagen Scirocco, o versiune sport, \n dou` volume, ce s-a bucurat – asemeni modelului anterior – de o excelent` priz` la public, continuând s` men]in` o tu[` sportiv` pe blazonul m`rcii din Wolfsburg. Proiectul fusese ini]iat cu cinci ani \nainte, viitorului Scirocco fiindu-i atribuit numele de cod EA491. Varianta Mk2 a luat platforma de produc]ie a primei genera]ii, \ns` modelul a trebuit s` respecte dou` cerin]e majore formulate de directoratul companiei: o caroserie cu un coeficient aerodinamic mai bun, ce avea s` fie

construit` de tehnicienii de la Karmann, [i un plus de spa]iu pentru pasageri [i bagaje. Nu pu]ine au fost proiectele \naintate de designeri, printre care [i Giorgetto Giugiaro, ini]iatorul primei genera]ii, a c` rui viziune asupra Scirocco Mk2 reprezenta o prelungire logic` a modelului de origine. A rezultat un model ce a respectat cerin]ele ini]iale, p`strând totodat` personalitatea primului Scirocco. A doua genera]ie a venit \ns` cu spa]ii de stocare mai mari cu 20% \n compara]ie cu versiunea anterioar` [i, cu toate c` afi[a propor]ii mai generoase \n lungime [i \n`l]ime, prezenta un coeficient aerodinamic ameliorat de 0,38 (fa]` de 0,42), gra]ie sutelor de ore petrecute \n tunelul de aer. Interiorul n-avea nimic din latu143

Atrac]ia sportiv`

´81

Santana era o versiune luxoas` a lui Passat.

Ma[ina a fost botezat` Quantum \n SUA [i Corsar \n Mexic.

ra spartan` a modelelor sport ale vremii. Scaune din piele, geamuri electrice, \nchidere centralizat`, aer condi]ionat [i trap` manual`, toate fiind op]ionale, au constituit parte a succesului de care s-a bucurat noua genera]ie, produs` \n 291.497 de exemplare.

De-a lungul [i de-a latul Americii

144

|N MIEZ DE AUGUST 1981, VOLKSWAGEN A DEMARAT produc ]ia modelului Santana, \n fapt, o versiune \n trei volume, luxos echipat`, a genera]iei Passat Mk2.

De ce Santana? Pentru c`, urmând exemplele furnizate de Passat [i Scirocco, compania-mam` a preluat numele unui vânt californian, din regiunea canionu-

lui Santa Ana. O \ntâmplare sau poate nu, c`ci nu \n Europa – unde a p`strat denumirea original` vreme de patru ani \nainte de a fi reafiliat` clanului Passat – ci peste Ocean [i, ulterior, \n China, Santana avea s` cunoasc` un veritabil succes. |n Statele Unite a fost rebotezat` Quantum, \n Mexic – Corsar, \ns` \n Brazilia, Santana s-a impus, cu aceast` denumire, \n con[tiin]a public`. Fiabilitatea reprezenta punctul forte al modelului echipat ini]ial cu gadget-uri exclusiviste, precum o transmisie automat` cu cinci rapoarte [i direc]ie hidraulic`. Pentru a pune la punct noile echipamente [i a calibra ideal suspensiile \n vederea confrunt`rii cu [oselele denivelate sud-americane, Volkswagen a \nfiin]at, \n Brazilia, o echip` de

´81

A doua genera]ie a lui Polo a introdus noi versiuni de caroserie. |n cursul deceniului a ap`rut [i G40, o variant` sport echipat` cu motor de 1.3 l [i 115 CP. G-ul vine de la forma compresorului.

PENTRU VOLKSWAGEN, EDI}IA 1981 A SALONULUI Auto de la Frankfurt a reprezentat ocazia ideal` de a prezenta conceptul Auto 2000, proiect finan]at de Ministerul German al Cercet`rii [i Tehnologiei. Prototipul echipat cu motor turbo, de 45 de cai-putere, cu trei cilindri, afi[a un consum mediu de numai 4,1 litri/100 km [i reprezenta astfel contribu]ia adus`

de marca din Wolfsburg la noile probleme legate de protec]ia mediului \nconjur`tor [i de reducerea consumului de energie.

Cobai prin excelen]` SCHIMBUL DE GENERA}II AVEA S~ AFECTEZE, |N acela[i an, [i gama Polo. Noua versiune a intrat \n produc]ie \n aceea[i lun` august [i, \n tendin]a general` a vremii, propunea un plus de spa]iu interior [i de echipamente standard. |ns` principala modificare consta \n num`rul mai mare de versiuni de caroserie. Pe lâng` varianta „coupe“, cu lunet` oblic`, asem`n`toare cu a primei genera]ii, Polo Mk2 era 145

teste experimentale. Rezultat: inginerii au efectuat nu mai pu]in de 1.750.000 km, la volanul a 47 de versiuni Santana, pe care le-au supus unor teste func]ionale, de anduran]` [i siguran]`. Iat`, poate, una dintre explica]iile pentru care modelul avea s` reu[easc` atât de bine pe pie]ele \n curs de dezvoltare.

´81

Aceast` versiune era omologat` pentru raliurile din Grupa I [i avea un motor de 1.6 l [i 197CP.

146

propus [i \n versiunea Wagon, cu lunet` aproape vertical`. Ambele erau de fapt hatchback-uri cu trei u[i, \n timp ce a doua genera]ie a variantei berline [i-a p`strat numele Derby [i a intrat \n produc]ie abia \n luna decembrie a aceluia[i an. Polo Mk2 a avut rolul privilegiat de a fi utilizat din plin \n implementarea inova]iilor m`rcii. Spre exemplu, Volkswagen prezentase la \nceputul anului transmisia tip Formel E, cu pinioane reconfigurate, pentru un consum economic de carburant. Al treilea raport al cutiei era conceput astfel \ncât s` permit` atingerea vitezei maxime, \n timp ce treapta a patra, prin sc`derea num`rului de tura]ii, era destinat` reducerii substan]iale a consumul de combustibil. Polo Formel E s-a num`rat

printre primele aplica]ii practice ale noului sistem [i dispunea de un motor de 1,1 l [i 50 CP, capabil \ns` s` furnizeze un cuplu \mbun`t`]it la tura]ii reduse.

DUP~ CE OB}INUSE REZULTATE NOTABILE PE CIRcuite [i izbutise s` lanseze nume care au f`cut istorie \n Formula 1, conducerea companiei decide s` pun` bazele lui Volkswagen Motorsport. Apare foarte repede o versiune de raliuri dezvoltat` pe baza primei genera]ii Golf [i, cu ajutorul unor pilo]i precum suedezul Per Eklund, francezul Jean-Luc Therier sau finlandezul Penttic Airikkala, se ob]in rezultate foarte bune \n competi]iile mondiale [i regionale. Implicarea Volkswagen \n raliuri continu` [i ast`zi.

´82

Numele Caddy a r`mas legat de liniile de produc]ie de la Sarajevo pân` la sfâr[itul deceniului, când odat` cu izbucnirea r`zboiului civil, uzinele aveau s` fie distruse de armata sârb`.

NOIEMBRIE 1982 A MARCAT |NCEPUTUL POVE{TII de succes a utilitarei Volkswagen Caddy \n Europa.

Lansat sub sloganul „O mic` utilitar` cu calit`]i de automobil“, modelul fusese conceput pe platforma A, utilizat` [i pentru construc]ia primei genera]ii Golf. Caddy se \nscria \n ni[a autoutilitarelor mici, de o ton` [i jum`tate, echipate cu prelat` sau hardtop, \n func]ie de op]iunile de transport. Ini]ial, modelul fusese destinat exclusiv pie]ei nord-americane, unde a fost produs \n fabrica Volkswagen din Pennsylvannia \nc` de la \nceputul deceniului 9, sub diverse denumiri. Succesul i-a \ndemnat \ns` pe responsabilii grupului s` aduc` mo-

delul pe t`râm european, pentru a fi regândit, pozi]ionat [i produs de uzinele TAS din Sarajevo. Caddy-ul european era aproape identic, excep]ie f`când blocurile optice fa]`, rotunjite \n cazul modelului produs \n fosta Iugoslavie, angulare \n varianta de baz`.

LANSAREA PRIMEI GENERA}II A AUTOUTILITAREI a coincis cu debutul produc]iei de materiale sintetice \n cadrul facilit`]ilor de produc]ie de la Brunswick. A fost \nceputul aplica]iilor tehnologice derivate din cercetare [i a goanei dup` sc`derea masei automobilelor. Aluminiul [i materialele sintetice aveau s` fie utilizate \n propor]ie din ce \n ce mai mare \n industria auto, efectul reflectându-se \n performan]e.

147

C`r`u[ de curs` lung`

´83

|n acest an Volkswagen a decis s` standardizeze denumirile produselor importante la nivel global, pentru a pune \n eviden]` caracterul teuton al acestora. Tot \n acest an se lansa genera]ia a doua a lui Golf.

Pariul diversit`]ii

148

ODAT~ CU A DOUA GENERA}IE GOLF, AP~RUT~ |N iunie 1983, \n incinta special amenajat` a noii hale 54 din uzinele de la Wolfsburg, grupul Volkswagen a intrat \ntr-o nou` epoc` tehnologic`. |n premier`, robo]ii au fost implica]i \n procesul de asamblare, iar nivelul de automatizare a produc]iei a ajuns la 25%.

Ceea ce a dus, implicit, la reconfigurarea ergonomic` a spa]iului de lucru.

Golf Mk2 a continuat pe spirala succesului ini]iat` de predecesorul s`u. Nu a fost \ns` u[or, mai cu seam` \n Statele Unite [i Canada, acolo unde Golf [i-a f`cut debutul sub acest nume. Rabbit, denumi-

rea adoptat` pe pia]a nord-american`, fusese utilizat` pentru a conferi primei genera]ii o imagine simpatic`, \ns` odat` cu lansarea versiunii Mk2, Carl Hahn, fostul pre[edinte Volkswagen of America, af lat \n acel moment \n pozi]ia de pre[edinte-director general al \ntregului grup, a decis ca denumirile modelelor din \ntreaga gam` s` fie standardizate la nivel global. A[adar, pe pia]a nord-american` a fost p`strat numele Golf, fapt ce a pus mai bine \n eviden]` caracterul teuton al modelului.

A DOUA GENERA}IE GOLF AVEA S~ REPREZINTE UN succes [i datorit` multiplelor versiuni \n care a fost produs`. G60, Rallye, GTD, Country, synchro (cu trans-

´83

Berlina Jetta a reu[it, \n chiar al doilea s`u an de la lansare, s` dep`[easc` vânz`rile versiunii Golf Mk2 pentru a deveni cea mai bine vândut` ma[in` european` pe pia]a nord-american`.

Tot ca o adev`rat` re]et` de succes s-a prezentat [i a doua genera]ie Jetta, a c`rei produc]ie a demarat \n luna decembrie a aceluia[i an 1983. Asemeni versiunii anterioare, Jetta A2 a fost oferit` \n dou` variante: coupe cu dou` u[i [i berlin` cu patru u[i.

VOLKSWAGEN PROPUNE CONVERTORUL CATALITIC \n trei trepte, ca o prim` reac]ie a cererii pie]ei pentru o nou` gam` de modele nepoluante. Versiunile Golf [i Jetta echipate cu propulsoare diesel cu patru cilindri [i turbodiesel respectau deja normele draconice antipoluare impuse de guvernul american. Volkswagen a hot`rât s` ofere, \n anul imediat urm`tor, componente speciale de conversie catalitic` pentru toate modelele.

149

misie integral`) [i, ulterior, faimosul GTI s-au ad`ugat ofertei ini]iale promovate prin intermediul unei campanii publicitare \ndr`zne]e. Bun`oar`, \n Marea Britanie, unul dintre clipurile TV \nf`]i[a top-modelul Paula Hamilton, costumat` [i machiat` astfel \ncât s` semene cu Prin]esa Diana. Personajul principal \[i p`r`sea so]ul, dup` ce \i l`sase verigheta \n cutia de scrisori, azvârlindu-[i haina de nurc`, colierul de perle [i cheile de la cas`, \ns` n-a uitat s`-[i p`streze cheile ma[inii, desigur, un Golf. Mottoul campaniei? „Dac` totul \n via]` ar fi tot atât de demn de \ncredere ca un Volkswagen...“.

Nu-i de mirare c`, la cele 6.300.000 de exemplare produse de-a lungul celui de-al doilea ciclu de existen]`, Golf-ul a fost o veritabil` reu[it`.

´84 ´85 ´86

GTI a fost aleas` „Ma[ina anului 1985“ \n competi]ia organizat` de „Motor Trend“ [i a fost catalogat drept „Cel mai bun Golf al tuturor timpurilor“ de c`tre site-ul american vwvortex.com.

Goana dup` performan]`

150

PRIMIT CU ENTUZIASM |NC~ DIN PRIMUL AN DE prezen]` pe pia]`, Volkswagen GTI a devenit rapid referin]a modelelor high-performance din anii ’80. „|nc` din momentul \n care am introdus acest model, \n urm` cu un an, oamenii ne-au spus c` aceasta este referin]a \n materie. Situa]ia nu s-a schimbat nici \n prezent“, spunea, \n 1985, James R. Fuller, vicepre[edintele diviziei nord-americane a Volkswagen. „A[a ne place: s` stabilim standarde [i s` ne situ`m \n fruntea plutonului.“ C`ci genera]ia a doua Golf GTI, lansat` \n 1984, a fost conceput` ]inând cont de cerin]ele noului segment de pia]` high-performance [i a reunit calit`]ile spor-

tive, manevrabilitatea, confortul [i consumul redus de carburant \ntr-un pachet atractiv. La exterior, GTI arbora designul sobru, cu caracter func]ional, care avea s`-i aduc` celebritatea: priz` de aer integrat`, bare de protec]ie, oglinzi retrovizoare, gril` [i lunet`, toate finisate \n negru-mat [i, evident, inconfundabilul blazon purpuriu. La interior, scaunele din catifea, volanul cu patru spi]e [i indicatoarele de bord pentru temperatur` [i presiune veneau s` adauge o tu[` suplimentar` de stil. A avut motoare de 107 [i 112 CP, pentru ca ulterior, \n 1986, s` primeasc` primul propulsor Volkswagen cu patru supape pe cilindru. Acesta avea 129 CP standard [i 160 CP \n varianta G60. A existat [i o edi]ie G60 Limited, 71 de exemplare cu 215 CP [i trac]iune integral`.

´87

Marile inova]ii se reg`seau la capitolul motorizare [i aerodinamic`, unde Passat afi[a un coeficient aerodinamic remarcabil pentru acea perioad`: 0,29.

|N MARTIE 1987, PASSAT DOBORÂSE DEJA CIFRA simbolic` de 4 milioane de unit`]i produse, un total cumulat \ntre prima [i a doua genera]ie a berlinei germane. Cea de-a treia genera]ie a modelului, croit` pe noua platform` B3, a intrat \n produc]ie \n ultima lun` a anului, \n perspectiva lans`rii oficiale, programat` \n aprilie, cu ocazia Salonului Auto de la Geneva. Surpriza a fost total`. Oficialii Volkswagen au luat decizia, \n premier` pentru Passat, de a construi modelul pe o platform` independent`, \n loc de a utiliza o baz` de produc]ie preexistent` pentru berlinele Audi. A rezultat un model complet nou, cu un stil diferit de alura

p`tr`]oas` a genera]iei anterioare. Grila frontal`, spre exemplu, a fost unul dintre elementele la care designerii au renun]at. Ei s-au inspirat de la vechile modele cu motor spate, unul dintre ele fiind 411.

Passat Mk3 a fost disponibil doar \n versiunile cu patru u[i [i Variant, renun]ându-se la modelul \n dou` volume existent la genera]iile anterioare. Fat` de motoarele anterioare echipate cu b`trânele carburatoare, noua gam` de propulsoare cu injec]ie a adus un plus \n materie de performan]` [i rafinament. Acestea au fost montate transversal, iar podeaua a fost astfel modificat` pentru a permite [i implementarea, la nevoie, a sistemului Syncro, unul din ce \n ce mai solicitat de clien]ii Volkswagen.

151

Desp`r]irea de trecut

´88

Corrado a fost construit pe o platform` mixt`, A2 (Golf, Jetta), pentru partea frontal`, respectiv B3 (Passat) pentru cea posterioar`.

Pariul \ndr`zne]

152

IMEDIAT DUP~ INTRAREA |N PRODUC}IE A CELEI de-a treia genera]ii Passat, responsabilii Volkswagen au demarat, \n ianuarie 1988, procesul de asamblare a unui nou coupe sportiv. Prev`zut ini]ial a fi a treia genera]ie Scirocco, bolidul a fost construit pe o platform` mixt`, A2 (Golf, Jetta), pentru partea frontal`, respectiv B3 (Passat) pentru cea posterioar`. Pentru c`, atunci când au tras linie, tehnicienii Volkswagen au descoperit c` noul model avea câteva kilograme \n plus [i un pre] de baz` mai piperat \n compara]ie cu Scirocco 2, au decis s`-i confere identitate proprie, botezându-l Corrado. Noul coupe de 2+2 locuri arbora o personalitate bine contu-

rat`, contrar tendin]elor vremii. Ne aflam \ntr-o perioad` \n care nu pu]ini se gr`beau s` proclame sfâr[itul speciei coupe-urilor veritabile, \n fa]a invaziei de hot-hatch-uri ce \mpânziser` plan[ele designerilor din marile concerne auto mondiale. Modelul par]ial dezvoltat la uzinele Karmann din Osnabruck a venit \ns` cu un pachet interesant (ABS, geamuri electrice, direc]ie asistat` – toate dot`ri standard – [i un eleron spate ce \[i intra automat \n rol cu \ncepere de la 120 km/h), plus o motorizare de excep]ie. |n fapt, singurul propulsor propus de Volkswagen \n 1988 \n America de Nord [i pe câteva pie]e europene a fost un bloc de 1,8 l supraalimentat. Arhitectura sub form` de G a compresorului i-a conferit specifica]ia G60, dup` o vreme fiind lansat` [i o versiune VR6.

´89 ´70

Pe lâng` versiunea cabrio a lui Karmann, au existat [i alte propuneri venite din partea lui V.A.G. Eickel [i Zender.

Vechile rela]ii cu industria auto din Saxonia au permis preluarea uzinelor estice imediat dup` deschiderea grani]elor.

ASEMENI TUTUROR VERSIUNILOR DECAPOTABILE ale epocii, Corrado nu fusese destinat unei transform`ri din coupe \n cabriolet, \n condi]iile unei produc]ii de serie. Odat` cu implementarea soft-top-ului, modelul [i-ar fi pierdut atuurile \n ceea ce prive[te stabilitatea [i rigiditatea, motiv pentru care trebuia, practic, gândit un proiect de sine st`t`tor. N-ar fi fost de mirare ca, \n asemenea condi]ii, produc`torii specializa]i s` nu se \nghesuie. Dar, surpriz`, istoria variantei Corrado Cabriolet debuteaz` furtunos, numai pu]in de patru companii dezvoltând simultan un asemenea model: Zender, V.A.G. Eickel, Design & Technology [i Karmann. Dac`

versiunea Corrado Cabrio produs` de Karmann r`mâne un model unic, ce poate fi admirat [i ast`zi \n muzeul tunerului din Osnabrück, V.A.G. Eickel [i Zender s-au \ncumetat la câteva \ncerc`ri \ndr`zne]e. Ultimul n-a ezitat chiar s`-[i prezinte crea]ia la edi]ia din 1989 a Salonului Auto de la Geneva, cu un pre] pe m`sura bijuteriei [lefuite: 80.000 de m`rci germane, o sum` frumu[ic`, la vremea respectiv`.

VOLKSWAGEN |NCEPE EXPANSIUNEA SPRE ESTUL Europei. Primii pa[i, evident, au vizat fosta Germanie Democrat`, grupul Volkswagen preluând foarte rapid unit`]ile de produc]ie de la Mosel, Chemnitz [i Eisenach. Cortina de fier era deja istorie.

153

Exerci]ii de stil

4Motion

Integrala

154

Dou` nume: Syncro [i, ulterior, 4Motion. De-a lungul vremii, ambele au reu[it s` impun` respect pe pia]a autovehiculelor cu trac]iune integral`.

4Motion

Exemplarele care au reu[it s` supravie]uiasc` celor mai bine de 65 de ani de exploatare au ajuns foarte pre]uite printre colec]ionari.

serie mic` de-a lungul mai multor genera]ii. Apoi a urmat Passat, oferit din 1984 cu un sistem foarte performant pentru acea vreme, denumit Syncro. Succesul de care s-a bucurat a determinat decizia Volkswagen de a-l introduce pe a doua genera]ie a lui Golf [i pe modelul Transporter \n 1985. De atunci, Syncro a devenit o prezen]` constant` \n gama Volkswagen.

Sistemul Syncro este unul mecanic [i se bazeaz` pe existen]a unui vâscocuplu. Acesta con]ine dou` discuri ce se g`sesc \ntr-un lichid siliconic. Vâscocuplul face leg`tura \ntre diferen]ial [i punte. Când axele de intrare [i ie[ire din vâscocuplu se rotesc cu viteze diferite, cum e cazul atunci când ro]ile uneia dintre pun]i

155

OLKSWAGEN A COCHETAT CU TRANSMIsia integral` \nc` din timpul celui de-al Doi lea R`zboi Mondial, pe celebrul Kubelwagen [i variantele sale. De[i modelul adaptat pentru armata german` se descurca foarte bine [i cu trac]iunea spate, datorit` diferen]ialului blocabil, au fost realizate, \n num`r mult mai mic, [i versiuni care dispuneau de trac]iune integral`, una care, la nevoie, putea fi cuplat` mecanic de c`tre [ofer.

Dup` r`zboi, Volkswagen a reluat ideea trac]iunii 4x4, ini]ial prin studii pe câteva prototipuri. Chiar [i Volkswagen Bus a primit transmisie integral`, \n special pentru teste, dar astfel de variante au fost produse \n

156

4Motion

4Motion

Eficient` [i fiabil`, trac]iunea integral` Volkswagen contribuie la cre[terea masei remorcabile, la \mbun`t`]irea comportamentului rutier \n viraje [i pe suprafe]e alunecoase.

de Volkswagen \mpreun` cu Haldex, un partener mai vechi. Pozi]ionat pe puntea spate [i antrenat de un ax cardanic, cuplajul Haldex lucreaz` \n strâns` leg`tur` cu ABS-ul, controlul trac]iunii, diferen]ialul blocabil electronic [i sistemul ESP. Datele strânse de la senzorii acestor sisteme sunt centralizate [i apoi se emite comanda c`tre cuplajul Haldex. Practic, când ro]ile fa]` se \nvârt mai repede decât cele spate, dou` pompe m`resc presiunea \n interiorul cuplajului Haldex antrenând sincronizarea discurilor. Astfel, puntea spate prime[te mai mult cuplu, pentru c` electronica „\n]elege“ c` ro]ile posterioare au o aderen]` mai bun` \n momentul respectiv. Când spatele pierde aderen]a, cele dou`

157

pierd aderen]a, frecarea din interior duce la m`rirea vâscozit`]ii lichidului siliconic [i astfel se realizeaz` cuplajul celor dou` discuri care antreneaz` cuplarea celeilalte pun]i. Volkswagen a folosit acest sistem atât pe autoturisme, cât [i pe autoutilitare, mult timp, pân` când avansul tehnologic a permis trecerea, \n 1999, la un sistem controlat electronic, adic` la 4Motion.

Sistemul 4Motion este mai performant comparativ cu Syncro, avantajul principal provenind din faptul c` permite controlul electronic al distribu]iei cuplului \ntre pun]i [i \ntre ro]i. Responsabil cu transmiterea puterii c`tre puntea ale c`rei ro]i au cea mai bun` aderen]` este un cuplaj multidisc, \n baie de ulei, dezvoltat

4Motion

4Motion se g`se[te pe Golf, Passat, Sharan, Multivan [i Phaeton.

Touareg are un sistem [i mai complex care include cutie de transfer, reductor, diferen]ial central [i spate blocabile.

158

pompe mic[oreaz` presiunea din sistemul Haldex, cuplul fiind direc]ionat preponderent c`tre ro]ile fa]`.

Avantajul controlului electronic se traduce prin varia]ia continu` a distribu]iei cuplului \ntre pun]i [i prin rapiditatea cu care reac]ioneaz` \n permanen]` sistemul, iar acest lucru duce la o eficien]` mult m`rit`. |n mod normal, c창nd se merge cu vitez` constant`, \n linie dreapt`, [i toate ro]ile au acela[i nivel de aderen]`, puterea este distribuit` \n propor]ie de peste 90% ro]ilor din fa]`. |n cazuri extreme \ns`, se poate ajunge [i la o transmitere de 100% a cuplului motorului c`tre puntea spate. Chiar mai mult, cu ajutorul electronicii, folosind senzorii ABS-ului [i ai ESP-ului se poate ajunge ca o sin-

gur` roat`, cea cu aderen]`, s` primeasc` aproape tot cuplul motor prin fr창narea celor f`r` aderen]`.

Sistemul 4Motion \n folosin]` \n 2006 este o evolu]ie a celui prezentat \n 1998 pe a patra genera]ie a lui Golf. Pe l창ng` faptul c` r`spunde mai rapid, noul sistem este [i mai u[or de \ntre]inut, av창nd nevoie de un schimb de ulei la fiecare 60.000 km [i de \nlocuirea filtrului la un interval de 4 ani. Nivelul frec`rilor interne a fost semnificativ redus, iar, datorit` mont`rii direct pe puntea spate, sistemul este mai compact [i mai u[or accesibil pentru interven]ii \n service. Mai mult, cuplajul Haldex care intr` \n componen]a actualului 4Motion poate transmite un cuplu maxim de 3.200 Nm pun]ii spate.

159

4Motion

Dakar

Asaltul de[ertului

160

|n 1980, Volkswagen se impunea \n celebra \ntrecere de anduran]` ParisDakar. Iar primul deceniu al mileniului trei a g`sit marca din Wolfsburg \n c`utarea unui succes unic, cel realizat de un model echipat cu motor diesel.

161

162

Dakar

Dakar

Istoria a ar`tat, nu doar o dat`, c` ma[inile Volkswagen se pot sim]i bine [i \n ap`.

„dubla“ Volkswagen. Erau \ns` vremuri de pionierat ale celebrei \ntreceri de anduran]`, iar episodul Iltis 1980 n-avea s` reprezinte decât o parantez` a grupului Volkswagen, \nainte de angajamentul ferm \n competi]iile de raliuri ale anilor ’80. De atunci \ncoace \ns`, Dakarul a c`p`tat o notorietate aparte \n peisajul sporturilor cu motor [i, din ramp` de \ncercare pentru \ntrecerile de raliuri, a devenit o veritabil` vitrin` pentru absolut to]i constructorii implica]i.

Nu-i de mirare, prin urmare, c` Volkswagen [i-a reevaluat inten]iile vizavi de Raliul Dakar. Ocazia ideal` a venit \n 2002, odat` cu lansarea primului SUV al companiei, la Salonul Auto de la Paris. De aici [i pân`

163

U UN AN |NAINTEA |NFIIN}~RII DEPARtamentului specializat de motorsport, Volks wagen n-a ezitat s` se lanseze \n aventura numit` Dakar. Se \ntâmpla \n 1980, când marca din Wolfsburg a aliniat, \n cea de-a doua edi]ie a celei mai dure curse de rally-raid din lume, nu mai pu]in de patru modele Volkswagen Iltis. Rezultatul \l cunoa[tem ast`zi cu to]ii: pe 23 ianuarie 1980, versiunea cu num`rul de concurs 137, pilotat` de tandemul suedezo-german Freddy Kottulinsky / Gerd Löffelmann, a trecut victorioas` linia de sosire de la Dakar, \n timp ce surata strunit` de francezii Patrick Zaniroli [i Philippe Colesse a completat

Dakar

Pilo]ii [i ma[inile sunt vedetele din Dakar, dar succesele au la baz` munca a multor zeci de profesioni[ti.

164

ca oamenii de marketing ai companiei s` imagineze un plan ideal de promovare a off-roader-ului n-a fost decât un pas. }inând cont de aptitudinile pe teren accidentat ale modelului [i de capacitatea sa de adaptare \n orice condi]ii, acesta fusese botezat Touareg. Denumirea a fost inspirat` de la poporul cu acela[i nume care-[i duce existen]a nomad`, \n pustiurile Saharei.

Or, ce mijloc de promovare mai bun putea exista decât \nscrierea sa pe lista modelelor participante la cel mai important rally-raid, Dakar?

Ideea suna interesant, cu atât mai mult cu cât varianta adopt`rii unei motoriz`ri pe benzin` fusese eclipsat` de oportunitatea utiliz`rii unui propulsor TDI. Singurul

neajuns ]inea de r`gazul necesar preg`tirii particip`rii.

Touareg ie[ise sub luminile rampei \n septembrie 2002 la Salonul de la Paris, iar startul urm`toarei curse era prev`zut, prin tradi]ie, \n prima zi a anului urm`tor. {i totu[i, Volkswagen a riscat [i a profitat de plusul de imagine reprezentat de a 25-a edi]ie a competi]iei. A croit o echip` competitiv` [i a pus-o \n fruntea sa pe Jutta Kleinschmidt, germana intrat` \n istorie ca urmare a faptului c` este prima femeie care s-a impus \n respectiva competi]ie. |n prim` faz`, a decis s` participe cu trei buggy-uri botezate Tarek, veritabile prototipuri ce \mprumutau de la Touareg motorizarea [i o mul]ime de elemente tehnologice.

Dakar

Jutta Kleinschmidt este autoarea primei victorii de etap` \n Dakar la volanul unui Touareg TDI.

|n anul imediat urm`tor avea s` soseasc` [i prima victorie de etap`, semnat` de Jutta Kleinschmidt, la volanul Touareg-ului de competi]ie. Rezultat care – coroborat cu o nou` clasare pe pozi]ia a 6-a, la general, izbutit` de data aceasta de veteranul francez Bruno Saby – a avut darul s` confirme roadele politicii pa[ilor m`run]i.

Edi]ia 2005 a adus m`rcii din Wolfsburg clasarea pe podium, un rezultat cu implica]ii statistice importante, c`ci performan]a a venit la un sfert de secol dup` ce Volkswagen devenea primul constructor german care a triumfat \n Dakar. |n plus, locul 3 trecut \n contul cuplului feminin Jutta Kleinschmidt / Fabri-

165

|n timpul testelor, a fost anun]at planul de viitor. De la edi]ia 2004 urma s` participe chiar o versiune derivat` din modelul de serie, care avea drept ]el ini]ial s` parcurg` \ntreaga distan]`, astfel \ncât s` permit` ob]inerea datelor necesare pentru a asigura, ulterior, competitivitatea la cel mai \nalt nivel. Urm`torul pas, \n 2005, ascensiunea pe podium. Apoi, evident, victoria. Zis [i f`cut. Lucrurile au decurs conform planului.

Prima participare s-a \ncheiat cu un succes, c`ci versiunea Tarek pilotat` de francezul Stephane Henrard, secondat de Bobby Willis, a triumfat la clasa modelelor cu doar dou` ro]i motrice [i s-a clasat, la general, pe un foarte meritoriu loc 6.

Dakar

Clien]ii Volkswagen pot testa calit`]ile lui Touareg participând la „Touareg Experience 360o“.

166

zia Pons a reprezentat cea dintâi clasare pe podium \n aceast` competi]ie pentru un model ce folose[te drept combustibil motorina. Rezultat a fost vizibil mai bun \n 2006, an \n care Touareg-ul pilotat de sud-africanul Giniel de Villiers, sus]inut de o garnitur` prestigioas` de echipieri, a \ncheiat pe pozi]ia secund`. Al`turi de Kleinschmidt [i de Villiers, Volkswagen a mizat, \n 2006, pe un alt câ[tig`tor din Dakar, Bruno Saby, dar [i pe spaniolul Carlos Sainz, dublu campion mondial de raliuri, care asemeni starului NASCAR, Robby Gordon, angajat \n edi]ia precedent`, a reprezentat o pl`cut` surpriz`. Debutantul iberic [i-a dep`[it condi]ia izbutind s` fie, pentru o vreme – aidoma

lui Gordon \n 2005 – chiar liderul ierarhiei generale. {i, probabil, cu mai mult` [ans` [i experien]`, Sainz [i-ar fi putut p`stra pozi]ia pân` la final.

Oricum, progresia constant` de-a lungul anilor, \n clasamentele generale din Dakar, dar [i \n statisticile victoriilor de etap` (patru la num`r \n 2005, cinci – \n 2006) [i postura de lider de care Touareg-ul s-a bucurat pentru o perioad` semnificativ` arat` c` pasul urm`tor, victoria pentru cei 100 de membri ai echipei Volkswagen implica]i \n proiectul Dakar, nu reprezint` decât o chestiune de timp. Este foarte probabil, \ns` ca participarea lui Volkswagen la aceast` competi]ie s` continue [i dup` momentul succesului.

167

Dakar

Sport

Competi]ia ca provocare

168

Creditat` cu imaginea m`rcii populare prin excelen]`, Volkswagen n-a ezitat totu[i s` se angajeze \n elita competi]iilor de sporturi cu motor. Cu toate acestea, abia la 15 ani de la debutul oficial \n disciplinele de motorsport, marca din Wolfsburg a hot`r창t s` accepte provocarea global` [i s`-[i creeze propriul departament dedicat \n \ntregime competi]iilor.

169

Sport

Prima versiune a lui Beetle a participat la câteva raliuri \n anii ’60. |ns`, succesele majore (inclusiv titlul mondial) aveau s` vin` \n anii ’80, gra]ie Golf-ului.

170

ANOVRA A FOST ALEAS~ DREPT CARtier general al diviziei Volkswagen Motorsport \n 1981. Pân` atunci, compania german` mizase pe discipline precum Formula Vee, Super Vee, Formula 3 sau, peste Ocean, campionatul de anduran]` TransAm – toate \ntreceri de circuit, mai mult sau mai pu]in costisitoare. |n raliuri, nu germanii, ci francezii au intuit primii calit`]ile versiunii Golf GTI. {i, la finele deceniului opt, n-au ezitat s` prepare [i s` angajeze bolizii m`rcii din Wolfsburg \n prestigiosul Raliu Monte Carlo. Totu[i, pentru a-i convinge pe oficialii Volkswagen de \nfiin]area unui departament specializat,

era nevoie de mai mult. |n spe]`, de rezultate. Declicul s-a produs chiar \n 1980, odat` cu succesul din cea de-a doua edi]ie a rally-raid-ului Paris-Dakar.

Pentru grupul Volkswagen, succesul \n cea mai dificil` \ntrecere de rally-raid a planetei a avut mai mult decât un simplu efect de stimul. |ntâmpl`tor sau nu, dr. Ferdinand Piech, care ocupa la vremea respectiv` func]ia de coordonator al departamentului de management Audi, a urm`rit pas cu pas edi]ia 1980 a Dakarului [i a devenit, ulterior, sus]in`tor declarat al proiectelor grupului \n raliuri. Mai important decât atât, prototipul Audi quattro a preluat sistemele mecanice ale versiunii Iltis [i, dup` o dezvoltare

Sport

Volkswagen organizeaz` \mpreun` cu ADAC competi]ii monomarc` cu mare impact la public.

Hanovra titlul mondial la grupa A (1986), competi]ie care avea la acea vreme aceea[i greutate pe care o are acum disputa constructorilor din WRC. Dar implicarea Volkswagen \n motorsport nu s-a limitat doar la disciplinele de raliuri. A]i reg`sit deja ispr`vile din Dakar sau am`nunte despre Fun Cup. Merit` s` amintim, \n plus, c` Volkswagen a furnizat propulsoare pentru diversele \ntreceri na]ionale de Formula 3. Palmaresul st` m`rturie succeselor \nregistrate \n perioada 1982-1989: patru victorii \n prestigiosul Grand Prix de F3 de la Macao, cinci titluri na]ionale \n F3 britanic` [i [ase \n disciplina echivalent` german`, \nainte ca – \n ultimul an al deceniului 9 – un

171

sus]inut` al`turi de off-roader-ul Volkswagen, a revolu]ionat lumea raliurilor \n anii urm`tori. Nu-i de mirare c`, odat` cu crearea diviziei de motorsport, grupul german a mizat intensiv pe raliuri. La volanul primei genera]ii Golf, suedezul Per Eklund, francezul Jean-Luc Therier [i finlandezul Pentti Airikkala au dus munca de dezvoltare a modelului. Abia \ncepând din 1984 \ns`, programul de grupa A dezvoltat de Volkswagen a \nceput s`-[i arate roadele, odat` cu debutul celei de-a doua genera]ii Golf GTI. Vreme de trei sezoane (1985-1987), echipa de uzin` a aliniat câte dou` modele la startul etapelor de Campionat Mondial, iar Kenneth Eriksson a adus team-ului din

Sport

172

ADAC Volkswagen Polo Cup a fost promovat` [i printr-o \ntrecere disputat` la Shanghai [i la care au participat o mul]ime de fo[ti pilo]i de Formula 1.

Sport

Camioanele Volkswagen au c창[tigat titlul european \nc` de la debutul lor \n competi]ie.

pu]ini erau cei care ar fi pariat pe succesul echipei nou-venite, aceasta a izbutit s` bifeze titlul \n prima stagiune, iar \n anul urm`tor a repetat performan]a.

Volkswagen este implicat` \n motorsport [i \n ]`ri de pe diverse meridiane, din China [i Japonia \n Africa de Sud, din Brazilia \n Australia, ca [i \n diverse ]`ri europene. Particip` la raliuri [i la curse de circuit, inclusiv la cele de anduran]`, de tipul LeMans Series. |n plus, continu` s` fie furnizor de motoare pentru \ntreceri de monoposturi, fie c` vorbim de competi]ii monomarc` din punctul de vedere al propulsoarelor, ori de altele \n care \[i disput` suprema]ia cu al]i constructori mondiali de calibru.

173

anume Michael Schumacher s` aduc` m`rcii din Wolfsburg \nc` o coroan` de campion na]ional \n Formula 3 [i un nou succes la Macao, \ntr-o curs` ce reunea crema campionilor de F3 din \ntreaga lume [i care a intrat, de atunci, \n legend`. |n plus, Volkswagen a organizat, \mpreun` cu ADAC, competi]ii monomarc`: Lupo Cup (1998-1999), New Beetle Cup (2000-2002) [i, din 2003, Polo Cup. Acum, aceast` \ntrecere are [i o sec]iune dedicat` \n exclusivitate doamnelor, la care au participat [i nume celebre, printre care o amintim [i pe Cora, so]ia lui Ralf Schumacher. Mai mult, din 2004, Volkswagen a \nscris modelul Titan \n European Truck Racing Series. De[i

174

´70

175

´90

T4 a f`cut un salt calitativ [i \n urma moderniz`rii liniilor de produc]ie.

Montarea axelor, motoarelor [i cutiilor de viteze se realiza automat, iar vopsirea caroseriilor a trecut la folosirea solven]ilor pe baz` de ap`.

Extindere spre Est MARCA CEH~ SKODA DEVINE AL PATRULEA BRAND al Volkswagen Group prin achizi]ionarea uzinei din Mlada Boleslav de c`tre Volkswagen AG. La finele anului, guvernul ceh acord` companiei germane dreptul de a de]ine \n propor]ie de 100% uzina Skoda din Mlada Boleslav, astfel \ncât se creeaz` premisele accesului la pie]ele din Europa Central` [i de Est. Tot acum se formeaz` „V.A.G. Transport GmbH & Co. OHG“. Volkswagen de]ine 81% din noua companie, iar Audi restul de 19%.

176

ANTICIPÂNDU-SE INTRAREA |N PRODUC}IE A celei de-a patra genera]ii Transporter (T4), se moder-

nizeaz` fabrica de la Hanovra. Sunt introduse sisteme noi, automatizate, care permit ulterior un mare salt calitativ al noului model. T4 p`streaz` polivalen]a predecesorilor s`i continuând s` ofere clien]ilor numeroase op]iuni de echipare [i o mare versatilitate. |N ACELA{I AN DEBUTEAZ~ GOLF COUNTRY, MOdel cu trac]iune integral` care este echipat cu dou` propulsoare, unul pe benzin`, de 1,8 litri [i 114 CP, [i un turbodiesel, de 1,6 litri [i 75 CP. Spre sfâr[itul anului, Golf, Golf GTI [i Passat ajung la cifre rotunde (12.000.000, 1.000.000, respectiv 5.000.000), cel din urm` primind [i un motor nou, cunoscutul propulsor de 2 l [i 115 CP.

´91

Golf III a fost desemnat „Car of the year“. |[i fac apari]ia ca dotare de serie airbagurile frontale pentru [ofer [i pasager, dar [i ABS-ul. Op]ional, poate fi echipat chiar [i cu airbaguri laterale.

|NCETEAZ~ PRODUC}IA CELEI DE-A DOUA GENERA]ii Volkswagen Golf (dup` ce a ajuns la peste 6.300.000 de unit`]i) [i debuteaz` pe pia]` a treia genera]ie, model care este recompensat cu titlul „Car of the Year“.

Golf III va fi produs timp de nou` ani \n aproximativ 4.800.000 de exemplare.

Toate motoriz`rile alimentate cu benzin` sunt disponibile cu catalizator [i, \n plus, este lansat primul propulsor diesel cu catalizator. Golf III pri me[te motorul VR6, un 2,8 litri care dezvolt` ini]ial 174 CP. Golf-ul devine astfel cel mai puternic model din segment, ofensiva lui continuând prin introducerea

airbagu-rilor frontale pentru [ofer [i pasager, lucru care reprezint` un lucru nou pentru un automobil din acest` clas`. Siguran]a reprezentând o prioritate pentru Volks wagen, toate versiunile Golf vor fi disponibile standard cu ABS din septembrie 1996 [i, op]ional, vor fi echipate cu airbag-uri laterale.

GTI-ul evolueaz` [i el, devenind mai u[or cu circa 300 kg fa]` de modelul bazat pe genera]ia a doua [i având la baz` motorul de 2 litri cu 16V [i 150 CP. |ncepând cu 1995, clien]ii de Golf au putut opta [i pentru un motor diesel cu injec]ie direct` de motorin`, \n anul urm`tor consemnându-se o premier` [i pentru versiunea sportiv`: apare primul GTI turbodiesel. Acesta combin` sportivitatea cu economia de combustibil.

177

Preluarea [tafetei

´91

Golf prime[te o motorizare VR6 cu [ase cilindri dispu[i \n V la 15 grade. Acesta se reg`se[te [i la gama Passat.

178

PROCESUL DE EXTINDERE AL COMPANIEI CONTInu`. Volkswagen AG formeaz` un al doilea joint-venture \n China (FAW-Volkswagen Automotive Company) la Changchun. |[i asigur` astfel \nc` o baz` de produc]ie pentru zona Asia, ini]ial aici asamblându-se Jetta cu piese importate. |ncepând cu 1993 intr` \n func]iune o nou` fabric` cu o capacitate de 150.000 de automobile anual, iar imediat, \n 1994 exportându-se deja motoare [i transmisii c`tre Germania.

Dup` discu]ii cu Guvernul Slovac, ia fiin]` Volkswagen Bratislava, fabric` \n care va demara foarte repede produc]ia pentru modelul Passat. |n plus, se semneaz` un joint-venture cu Ford pentru realizarea unui monovolum. Astfel se na[te proiectul Sharan, ma[in` care

se va produce \n Portugalia, al`turi de Seat Alhambra [i Ford Galaxy. Acest parteneriat nu va dura \ns` prea mult. Ford decide s` vând` ac]iunile la fabrica portughez`, acestea fiind achizi]ionate tot de Volkswagen.

VOLKSWAGEN |{I RESTRUCTUREAZ~ SERVICIILE financiare \nfiin]ând Volkswagen Finanz GmbH, care preia opera]iunile V.A.G. Leasing GmbH [i V.A.G. Bank. |n urma reorganiz`rii, Volkswagen Group devine lider european pentru astfel de servicii, care genereaz` 25% din venitul s`u total. Mai târziu, \n 1994, se produce globalizarea serviciilor, Volkswagen Financial Services AG ocupându-se direct de Europa [i Asia, [i cooperând cu furnizori de servicii din America.

´91

Vento a fost produs sub numele Jetta [i \n Puebla (Mexic), dar [i \n China \ntr-un ritm de 150.000 de unit`]i pe an.

Designul interiorului era similar cu cel al Golf-ului.

Miza pe spa]iu

179

DEBUTEAZ~ MODELUL VENTO. ACESTA ESTE SUCcesorul lui Jetta [i se bazeaz` pe noua platform` dezvoltat` pentru Golf. Doi ani mai târziu, \n 1993, demareaz` produc]ia [i \n Mexic, \n fabrica de la Puebla. Succesul vechiului Jetta pe pia]a american` impune p`strarea numelui [i pentru modelul proasp`t lansat, acesta fiind produs \n paralel [i \n China sau Africa de Sud. Cea mai mic` motorizare pe benzin` disponibil` pentru Vento este aceea de 1,4 litri, iar cea mai mare cea de 2,8 litri VR6 (174 CP).

Gama diesel cuprinde unit`]i SDI (64 CP) [i TDI (75, 90 [i 110 CP), cerute \n special \n Europa.

´92 ´93

Cel mai puternic motor diesel TDI care echipa noua genera]ie a lui Passat furniza 110 CP, iar \n dotarea de serie erau incluse airbag-uri frontale [i ABS.

Se schimb` Passat

180

DUP~ 20 DE ANI DE PRODUC}IE A MODELULUI Passat, timp \n care au fost realizate 6,2 milioane de unit`]i, este prezentat` noua genera]ie. Aceasta va fi asamblat` de proasp`t modernizata fabric` Volkswagen din Bratislava. |n luna octombrie a anului 1992 este lansat` berlina, pentru ca versiunea break, denumit` Variant, s` apar` dup` un an [i jum`tate, \n februarie 1994. Noua genera]ie beneficiaz` de o gam` divers` de motoriz`ri, cele alimentate cu benzin` ocupând o plaj` \ntre 1,8 litri (75 CP) [i 2,8 litri (174 CP). La capitolul diesel, este introdus propulsorul TDI de 90 CP care \i permite lui Passat s` ating` o vitez` maxim` de 178 km/h \n timp ce consu-

mul de carburant poate sc§dea pân` la 5,4 litri/100 km.

Pân` la ie[irea din produc]ie a acestei genera]ii, va fi introdus \nc` un diesel TDI care dezvolt` 110 CP. Airbag-urile frontale [i sistemul de frânare cu ABS devin dotare standard [i pentru Passat, Volkswagen introducând \n structura ma[inii [i alte noi elemente de siguran]`. Astfel apar, de exemplu, u[ile ranforsate menite s` protejeze ocupan]ii la impactul lateral.

RECESIUNEA ECONOMIC~ LA NIVEL GLOBAL FACE ca [i vânz§rile de automobile s` stagneze. Pune]i la socoteal` [i urm§rile reunific`rii Germaniei [i ave]i motivele pentru care se \nregistreaz` una dintre cele mai puternice crize de dup` \ncheierea r`zboiului. Apare

´93

Apare Golf Cabrio. |n urma numeroaselor teste din Europa [i SUA, modelul se laud` cu standarde ridicate de siguran]`. |n acela[i an este lansat [i primul Golf Variant.

181

astfel necesitatea g`sirii de noi pie]e, motiv pentru care Volkswagen \[i continu` expansiunea \n ]`rile din Asia [i din zona Pacificului. Prima mutare este un joint-venture cu Ching Fong Investment din Taiwan [i achizi]ia unei treimi din pachetul de ac]iuni al Ching Chung Motor din Taipei. Imediat \ncep lucr`rile la liniile de produc]ie (capacitate anual` de 30.000 de unit`]i). |n plus, dup` ce Ferdinand Piech devine [eful companiei, Volkswagen preia, de la dealeri, responsabilit`]ile de vânz`ri \n Anglia, Fran]a, Italia [i Spania [i transform` zona Asia-Pacific \n unitate de profit autonom`. |n mai 1993, Volkswagen [i compania polonez` FSR Polmo fondeaz` Volkswagen Poznan unde se vor produce zilnic 20 de utilitare Transporter.

´94

La a treia genera]ie, Polo a beneficiat pentru prima dat` de motor diesel, cutie de viteze automat` [i caroserie cu patru u[i.

Premiere pentru Polo

182

|N LUNA AUGUST INTR~ |N PRODUC}IE GENERA}IA a treia a lui Polo, care se produce la Pamplona [i Wolfsburg. Disponibil \n versiuni de caroserie cu trei [i cinci u[i, noul Polo va fi motorizat de trei propulsoare alimentate cu benzin` – 1 litru/45 CP, 1,3 litri/55 CP, 1,6 litri/75 CP [i de un diesel aspirat natural care furnizeaz` 64 CP. Este momentul \n care Volkswagen introduce pentru prima dat` o motorizare diesel (1,9 litri) \n oferta Polo.

Tot o premier` a reprezentat-o [i caroseria cu patru u[i, transmisia automat` [i airbag-ul standard pentru [ofer.

1997 aduce motorul de 1 litru cu bloc motor din aluminiu [i 50 CP, dar [i versiunile Classic [i Variant.

Apare, doar pentru Europa [i doar \n 3.000 de unit`]i, Polo GTI cu motorizare de 1,6 litri cu 16V care dezvolt` 120 CP. Polo GTI atinge 100 km/h \n 9,1 secunde [i poate ajunge la o vitez` maxim` de 200 km/h.

Polo \[i \mbog`]e[te mult [i gama de echipamente standard [i op]ionale, bucurându-se [i de edi]ii speciale gen Harlequin, caracterizat` de o palet` coloristic` extrem de bogat` [i un num`r redus de unit`]i (4.000). |N KASSEL-BAUNATAL SE CONSTRUIE{TE CEL MAI mare centru opera]ional unde Volkswagen Group va depozita piese de schimb pentru \ntreaga re]ea de dealeri europeni, eficientizându-se astfel opera]iunile [i sc`zându-se costurile la nivelul grupului.

´95

Spa]iul interior [i func]ionalitatea au constituit atuuri importante.

Sharan putea fi configurat \n variante cu cinci, [ase sau [apte locuri, modelul beneficiind de o modularitate f`r` precedent \n cadrul gamei.

Start \n segmentul MPV MONOVOLUMUL SHARAN ERA PRODUS, AL~TURI de Ford Galaxy [i Seat Alhambra, \n Palmela, Portugalia. Modelul a fost comercializat \n Europa, dar [i \n Africa, Asia sau America de Sud. Din punct de vedere tehnic, Sharan dispunea de motoriz`rile clasice ale grupului, dar [i de trac]iune integral`. S-a diferen]iat mai mult de modelele cu care \mparte platforma dup` facelift-urile efectuate \n 2000 [i 2003.

183

SE |NFIIN}EAZ~ „VOLKSWAGEN NUTZFAHRZEUGE“, divizia preluând responsabilitatea coordon`rii tuturor opera]iunilor cu vehicule comerciale la nivel global.

´95

Caddy a dispus [i de o versiune cu cinci locuri, dar [i de o variant` pick-up produs` \n Cehia. |ncepe produc]ia camionului L80 (dreapta jos).

Noi vehicule utilitare

184

CADDY A AP~RUT PENTRU PRIMA DAT~ |N 1982. |n 1996 este introdus noul model, platforma lui fiind \mprumutat` de Skoda Felicia pick-up [i Seat Inca, acestea preluând [i numeroase elemente de caroserie [i interior.

Este construit \mpreun` cu Inca \n Spania la uzina Seat de la Martorell. M`soar` 4,2 metri \n lungime [i beneficiaz` standard de dou` u[i \n partea din spate. Introduce \n segmentul utilitarelor noi standarde de siguran]` [i confort. Capacitatea de \nc`rcare a ajuns la 2,9 metri cubi, \n gama de motoare g`sindu-se atât propulsoare pe benzin` (1,4 l cu 60 CP [i 1,6 l MPI cu 75 CP), cât [i diesel 1,9 SDI cu 64 CP [i, ulterior, 1,9 TDI cu 90 CP.

|N TIMP CE CORRADO IESE DIN PRODUC}IE, DEmareaz` cea a camionului Volkswagen L80 de 7,5 tone, la \nceput \n Anchieta (Brazilia) [i ulterior la Hanovra (Germania), Poznan (Polonia), Taipeh (Taiwan) [i Uitenhage (Africa de Sud). Produc]ia acestuia s-a oprit \n anul 2000.

SINDICATUL {I MANAGEMENTUL COMPANIEI SEMneaz` un protocol vizând m`surile care urmeaz` s` fie luate pentru ca liniile de produc]ie s` respecte normele legate de protec]ia mediului. |n plus, se pune problema cre[terii calit`]ii [colariz`rii angaja]ilor, motiv pentru care este \nfiin]at „Volkswagen Coaching Gesellschaft“.

´96

Passat Variant a fost lansat \n 1997, devenind un mare succes comercial, \n special datorit` vânz`rilor c`tre companiile cu mari parcuri auto.

A CINCEA GENERA}IE PASSAT SEDAN INTR~ |N PROduc]ie la uzina din Emden, prezentarea oficial` a noului model având loc la Dresda. |n octombrie va demara produc]ia pentru noul Passat [i \n uzina din Mosel. Lista motoriz`rilor alimentate cu benzin` \ncepe cu propulsorul de 1,6 litri [i 100 CP [i se termin` cu cel de 2,8 litri [i 190 CP. La capitolul diesel sunt disponibile, pentru \nceput, dou` motoare de 90 [i 110 CP. Prezentarea versiunii break va avea loc la Salonul Auto de la Geneva din 1997. |n acela[i an este introdus un propulsor VR5 (2,3 litri [i 150 CP), iar \n anul urm`tor este ad`ugat \n ofert` motorul diesel TDI de 115 CP cu tehnologia pomp`-injector.

1999 aduce un alt diesel (TDI V6 de 150 CP) disponibil \mpreun` cu trac]iune integral` [i o cutie de viteze automat` Tiptronic. Majoritatea propulsoarelor devanseaz` cu mult normele de poluare impuse la momentul lans`rii lor, noul Passat introducând, \n premier`, din 1999, [i ESP-ul ca dotare standard.

VOLKSWAGEN BRASIL S.A. DESCHIDE |N RESENDE (Rio de Janeiro) o uzin` destinat` produc]iei de camioane [i autobuze. Aceasta are o capacitate anual` de 30.000 de vehicule. Pe 12 octombrie, \n Sao Carlos (Sao Paulo) ia fiin]` o nou` fabric` de motoare, activitatea din America de Sud fiind impulsionat` [i de fabrica argentinian` deschis` lâng` Buenos Aires cu un an mai devreme.

185

Passat confirm`

´97

Genera]ia a patra a Golfului a propus foarte rapid prima versiune 4MOTION, dar [i prima cutie de viteze manual` cu [ase trepte.

Implant de tehnologie

186

DEBUTEAZ~ A PATRA GENERA}IE GOLF A C~REI caroserie este complet galvanizat`, ceea ce a dus la reducerea cu pân` la 30% a interven]iilor \n service, dar [i la acordarea unei garan]ii de pân` la 12 ani la perforare prin coroziune. A fost primul model Golf din istorie care a beneficiat de motor V5, cu cinci cilindri, alimentat cu benzin`. |n 1998 \[i face debutul prima versiune Golf 4MOTION, cu trac]iune integral` ce utilizeaz` vâscocuplajul Haldex, dar [i prima cutie de viteze cu [ase trepte. |n dotarea op]ional` putea fi comandat ESP. |n 1999 apare a doua genera]ie Volkswagen Golf Variant [i sunt ad`ugate \n ofert` [i primele motoriz`ri

diesel care utilizeaz` noua tehnologie pomp`-injector. |n acela[i an are loc cea de-a 25-a aniversare Golf, produc]ia ajungând \n luna iunie la o cifr` total` de 19.000.000 de unit`]i. Toate motoriz`rile pe benzin` dispuneau de convertor catalitic [i sond` lambda, iar cele diesel de emisii poluante reduse cu pân` la 60%.

Volkswagen Golf IV a fost primul autoturism din clasa sa care a oferit sistem de naviga]ie de \nalt` clas`.

Gama de motoriz`ri s-a bucurat de o mare varietate chiar de la lansare, din ea f`când parte propulsoare alimentate cu benzin` ca – 1,4 litri/75 CP, 1,6 litri/102 CP, 1,8 litri/125 CP [i 1,8 litri Turbo/150 CP sau diesel – 1,9 SDI/68 CP, 1,9 TDI/90 CP [i 1,9 TDI/110 CP. Blocul motor al propulsoarelor pe benzin` de 1,4 [i 1,6 litri

´97

A patra genera]ie Golf [i-a trecut \n cont [i avantajele unei caroserii complet galvanizate. Materialele folosite \n interior au f`cut [i ele un salt calitativ.

era construit \n totalitate din aluminiu. F`r` excep]ie, materialele utilizate pentru interiorul Golf-ului IV, atât cele textile cât [i tapi]eria din piele, au fost selectate [i \n func]ie de propriet`]ile ecologice. Un aport important la succesul modelului l-a avut [i versiunea GTI (motor 1.8 Turbo de 150 CP [i, ulterior, 180 CP).

187

DUP~ EXPUNEREA LA DETROIT A UNUI CONCEPT car primit foarte bine de c§tre public [i presa de specialitate, Volkswagen Mexic S.A. demareaz` produc]ia pentru noul Beetle \n uzina din Puebla. Designul aminte[te de modelul clasic, dar ma[ina beneficia de tehnonologia Golf-ului [i se adresa, \n principal, pie]elor din Statele Unite [i Europa.

Beetle mania

188

Volkswagen Beetle a reprezentat [i reprezint` simbolul unei filosofii de via]`, legenda lui fiind \nc` vie pe toate meridianele. |n Germania a \ntruchipat imaginea rena[terii, \n America a fost prins \n v창ltoarea revolu]iei sexuale, iar \n Brazilia [i Mexic s-a constituit \n unul dintre motoarele industrializ`rii. Un astfel de model merita un remake menit a-l p`stra acolo unde-i este locul: \n inimile oamenilor.

´70 ´97

Tehnologia noului model provine de la Golf.

german, ca [i predecesorul s`u de acum 40 de ani, a creat o adev`rat` epidemie denumit` „Beetle mania“.

Liniile caroseriei le-au urmat pe cât posibil pe cele ale vechiului Beetle, iar dimensiunile au fost modificate pentru a putea fi integrate noile tehnologii, dar [i pentru a putea fi satisf`cute cerin]ele \n materie de confort. Spa]iul interior a fost vizibil m`rit, dot`rile standard \nzecite, dar detalii de efect, ca vaza cu flori, au fost readuse \n habitaclu pentru deliciul fanilor.

Din punct de vedere tehnic, gama de motoare includea propulsoare dintre cele mai moderne. Cele alimentate cu benzin` au fost 1,4 litri/75 CP, 1,6 litri/102 CP, 2 litri/115 CP, 1,8 litri Turbo/150 CP, 2,3 litri V5/170 CP. La capitolul motorin` a fost oferit un turbodiesel de 189

RIMUL CONCEPT AL NOII GENERA}II BEetle a fost fabricat \n 1994, \n California (Simi Valley), [i era botezat Concept One, o versiune apropiat` de cea final` fiind prezentat` la Salonul Auto de la Tokio \n 1996. Produc]ia New Beetle a demarat \n Mexic \n 1997 [i a fost urmat` de comercializarea \n SUA, \n 1998, [i \n Europa \n anul urm`tor.

Tehnologia lui Volkswagen New Beetle provine \n mare parte de la confratele s`u, Golf. Noul model a beneficiat de motor [i trac]iune fa]` [i s-a bucurat la momentul apari]iei sale de simpatie din partea cump`r`torilor, reu[ind s` readuc` \n timpurile moderne mitul legendarului model. Acest lucru a avut loc \n special \n Statele Unite ale Americii, acolo unde retro-modelul

´97

Habitaclul are un aer modern, dar \mprumut` la nivel de detaliu din caracteristicile mult \ndr`gitului s`u predecesor.

190

1,9 litri \n dou` variante, 90 [i 100 cai putere. O versiune special` a lui New Beetle a reprezentat-o cea denumit` RSI care dispunea de un design sportiv [i motor V6 de 3,2 litri care furniza 224 CP. |n ceea ce prive[te designul, New Beetle a \mbinat cu brio stilul retro cu cel modern, reu[ind nu numai s` dubleze farmecul de odinioar`, ci [i s`-[i construiasc` o personalitate proprie.

Datorit` noilor modele Jetta, Passat [i Golf, prezente \n Mexic, Canada [i Statele Unite, Volkswagen [i-a \nt`rit pozi]ia pe pia]a din America de Nord. |n 1998 vânz`rile au \nregistrat cre[teri de 55%. Un an mai târziu, Volkswagen a vândut peste 382.000 de autoturisme \n SUA, având cele mai bune rezultate de dup` 1974.

´97

191

Ca [i modelul clasic, New Beetle a reu[it s` farmece cump`r`tori de toate vârstele [i din toate categoriile sociale.

´98

Cu elemente stilistice de la Golf IV intr` \n produc]ie [i versiunea Cabrio. |n paralel, apare [i o evolu]ie a modelului Jetta/ Vento, denumit` Bora \n Europa (foto jos).

Gam` complet`

192

LA |NCEPUTUL ANULUI INTR~ |N PRODUC}IE GOLF cabriolet, un amalgam de elemente tehnice [i stilistice preluate de la Golf III [i Golf IV. A fost disponibil cu o singur` motorizare de 2 litri, care dezvolta 115 CP. Gama avea s` fie \mbog`]it` ulterior [i cu o nou` evolu]ie a modelului Jetta/Vento, denumit` Bora \n Europa. Ea propunea, ca de obicei, patru u[i, portbagaj mare [i o estetic` diferit` de cea a Golf-ului.

Compania se extinde din nou. Preten]ioasele branduri Bugatti [i Bentley devin parte a Volkswagen AG, al`turi de Volkswagen, Volkswagen Utilitare, Audi, Seat [i Skoda. |ncepe consolidarea \n segmentul de lux.

´98 ´99

Lupo dispunea de patru locuri [i a fost oferit doar \n versiune cu trei u[i.

Cea mai u[oar` dintre versiuni, Lupo 3L, cânt`rea doar 830 kg.

CEL MAI MIC AUTOMOBIL PRODUS DE VOLKSWAgen viza tinerii afla]i la momentul achizi]ion`rii primei ma[ini, dar [i persoanele care sim]eau nevoia unui mijloc de transport agil, adecvat marilor aglomera]ii urbane. Dispunea de o caroserie u[oar` (cu elemente din aluminiu sau chiar magneziu) [i m`sura 3,5 metri \n lungime, fiind u[or de manevrat \n ora[. Pe baza aceleia[i platforme tehnice a demarat produc]ia lui Seat Arosa. Lupo s-a bucurat de o panoplie foarte extins` de motoare, pe list` fiind incluse [ase versiuni pe benzin` (\ntre 1 [i 1,6 litri capacitate) [i trei diesel (1.2 TDI, 1.4 TDI [i 1.7 SDI). S-au remarcat \ns` dou`

dintre ele. Primul, un 1.6 cu 16 supape care echipa versiunea GTI [i furniza nu mai pu]in de 125 CP. Cel de-al doilea, TDI-ul de 1,2 litri cu injec]ie direct`, se l`uda cu un consum extrem de redus, de circa 3 l/100 km.

LA BEIJING SE |NFIIN}EAZ~ VOLKSWAGEN (CHINA) Investment Company Ltd. Prin intermediul acestei companii, Volkswagen \[i asigur` investi]iile \n China printr-un singur holding responsabil de toate noile proiecte. La capitolul servicii trebuie amintit faptul c` Volkswagen Financial Services AG achizi]ioneaz` Volkswagen Versicherungsdienst GmbH, fondat` la Wolfsburg \n 1948 de c`tre Heinrich Kurig, dezvoltându-[i astfel serviciile din domeniul asigur`rilor.

193

Economie \n clasa mini

Art Beetle

Art Beetle2

194

Cu istoria sa f`r` seam`n, cu felul \n care a reu[it s` influen]eze genera]ie dup` genera]ie, cu designul [i spiritul s`u cu totul ie[ite din comun, Beetle continu` s` inspire oamenii, s` le insufle creativitate. A[a cum, de-a lungul timpului, originalul a impulsionat arti[ti profesioni[ti [i amatori s`-[i \ncerce talentul decor창ndu-l \n nenum`rate feluri, New Beetle s-a transformat [i el \n mesaj artistic. Uneori doar cu titlu de demonstra]ie, alteori ca unicat sau edi]ie limitat`, New Beetle nu a \ncetat s` coloreze strada lu창nd chipuri dintre cele mai diverse.

F`r` s` amintim de demersurile private, se pot da [i exemple de ini]iative oficiale cum ar fi turneul celor [ase exemplare unice care au defilat prin lume la expozi]ii [i evenimente automobilistice. La fel, putem aminti de Volkswagen Asia care a ini]iat un concurs tocmai pentru a promova tineri arti[ti pasiona]i de airbrush sau de campania britanic` care oferea cump`r`torilor posibilitatea de a opta pentru Beetle-uri decorate cu grafice autocolante imaginate de cunoscu]i arti[ti contemporani.

195

Fun Cup

Re]eta de distrac]ie

196

|ntre kartingul amator [i sportul auto profesionist exist` suficient loc pentru to]i. De la acest principiu simplu au pornit, \n 1997, doi belgieni, Christophe Wachel [i Christian Lahaye, atunci c창nd au fost sedu[i de perspectiva unei competi]ii deschise \n care pasiunea nu se contabilizeaz` numai \n bani [i victorii.

Fun Cup

Cea mai important` etap` din Fun Cup se disput` la Spa, pe circuitul preferat al vedetelor din Formula 1.

o garan]ie a egalit`]ii de [anse [i a unui spectacol plasat sub semnul echilibrului. Contra unei sume minime pentru un bolid de competi]ie (\ntre 18.590 de euro [i 23.550 de euro, f`r` TVA), amatorii de adrenalin` pe circuit pot intra \n posesia unui Beetle de ocazie, special preparat pentru un \ntreg sezon.

Sub look-ul retro se ascunde \ns` un adev`rat bolid de circuit, echipat cu un propulsor sigilat, preluat de la versiunea Golf II, cu 1,8 l [i 4 cilindri \n linie. Promite 130 CP la 6.000 rpm [i un cuplu de 175 Nm la 3.800 rpm, transmis gra]ie unei cutii manuale cu 5 rapoarte, plus mar[arier pentru ca ghinioni[tii s` se extrag` rapid din zonele de degajare cu pietri[. {asiul tubular cu pozi]ie

197

OLKSWAGEN FUN CUP S-A N~SCUT DIN dorin]a de a crea o \ntrecere dedicat` tuturor pilo]ilor de curse, fie ei profesioni[ti, amatori, veterani, indiferent de num`rul de sponsori pe care \i puteau atrage ace[tia. O competi]ie ce se prezint` sub forma unei avalan[e de culori [i zumzete de motoare preparate, ascunse sub carapacele broscu]elor de odinioar`. Miza pe spectacol a generat op]iunea pentru Beetle-urile de alt`dat`, construite, \ntre]inute [i preparate \n atelierele Dubois Racing, un tuner belgian al celor de la Volkswagen. De altfel, regulamentul competi]iei impune pilo]ilor s` utilizeze numai materialul de concurs furnizat de respectivul preparator, ca

Fun Cup

Cheltuielile efectuate \ntr-un sezon (circa 46.000 euro) garanteaz` o distrac]ie pe cinste f`r` implicarea unor sponsori de calibru.

198

central` de pilotaj, caroseria din poliester compus` din trei elemente monobloc, frânele cu discuri ventilate [i reparti]ie reglabil`, suspensiile McPherson fa]` [i spate cu \n`l]ime [i geometrie variabil`… iat` pe scurt fi[a tehnic` a unui bolid, care – la 760 kg – afi[eaz`, pentru profani, aceea[i min` pl`pând` a clasicelor versiuni stradale. Cu asemenea dot`ri sub carapace \ns`, datele problemei se schimb`. Dac` ad`ug`m [i faptul c` cheltuielile unui sezon complet 2006 de Fun Cup s-au ridicat la 46.000 euro pe echipaj (incluzând aici de la piese de schimb, revizii, 56 de ore de curs` [i 16 ore de antrenamente, pân` la manopera tehnicienilor, cazare, plus toate mesele servite pe circuit), avem imaginea ce-

lei mai ieftine competi]ii auto din lume, ]inând cont de raportul cost/kilometru parcurs.

Etapa-vedet` o reprezint` \ns` \n fiecare an cea mai lung` curs` din lume: cele 25 de ore de la Spa Francorchamps. A zecea edi]ie a cursei, disputat` la \nceput de iulie 2006, a reunit la start 137 de Beetle-uri [i peste 400 de pilo]i! O ocazie ideal` pentru veteranul FIA GT Marc Duez, de a c`lca pe urme altor nume grele din lumea sportului, care – de-a lungul vremii – [i-au \ncercat norocul \n Fun Cup: Guy Smith, \nving`tor \n 2003 cu Bentley, la Le Mans, Henri Leconte, câ[tig`tor al Cupei Davis cu Fran]a \n 1991, ori Margot Lafitte, fiica fostului pilot de F1 Jacques Lafitte, pentru a nu cita decât unii

Fun Cup

Pe lâng` Fun Cup, spectatorii mai urm`resc [i \ntrecerile din trei formule de promo]ie. Totul pentru 10 euro pe spectator pentru un weekend complet.

199

dintre animatorii care au luat loc m`car o dat` la volanul Beetle-urilor din competi]ia monomarc`.

Ar fi \ns` o eroare s` consider`m c` distrac]ia constituie apanajul pilo]ilor. Volkswagen Fun Cup a fost gândit` ca un spectacol aparte [i pentru fani. Pe lâng` puzderia de concerte ce s-au \ntins pe durata a 14 ore, spectatorii au avut ocazia s` survoleze circuitul \n avion, pentru modica sum` de 35 de euro, \n timp ce copiii s-au putut bucura de un parc de distrac]ii botezat Kid’s World.

Uria[ul Volkswagen Café a fost locul preferat de \ntâlnire al microbi[tilor, care s-au delectat cu finala mic` a Cupei Mondiale de fotbal, pentru ca totul s` se \ncheie cu un spectacol de focuri de artificii.

200

´70

201

´00 ´01

Se lanseaz` Passat V (stânga), este inaugurat Autostadt (dreapta sus), iar Polo a câ[tigat \n dimensiuni.

Ergonomia, agilitatea [i siguran]a \mbun`t`]ite i-au atras numero[i cump`r`tori.

Opera]ie reu[it`

202

ANUL 2000 ESTE REPREZENTATIV DIN PERSPECTIva lans`rii pe pia]` a facelift-ului celei de-a cincea genera]ii Passat. Look-ul s`u modern se datoreaz` p`r]ii frontale restilizate, noilor faruri [i grilei cromate a radiatorului. Interiorul stabile[te noi referin]e \n materie de calitate, iar aerul condi]ionat intr` \n echiparea standard pe unele pie]e. Un moment foarte important \l reprezint` [i inaugurarea „Autostadt“, un „centru de excelen]`“ destinat fideliz`rii clien]ilor. Pe fondul \n registr`rii cifrei record de 20 de milioane de Golf-uri produse, dar [i a cre[terii continue a cererii de motoriz`ri diesel apar noi motoare TDI de 100 [i 150.

PRIMA ZI A LUI 2001 MARCHEAZ~ |NCEPUTUL ACtivit`]ii Volkswagen Group Australia, r`spunz`tor de vânz`ri [i service pe acest continent. Tot 2001 este martorul apari]iei celei de-a patra genera]ii a modelului Polo.

F`când parte dintr-o clas` proprie, ma[ina are un interior confortabil \n ciuda dimensiunilor compacte. Modelul are la dispozi]ie [apte motoare, de la 55 [i pân` la 100 de cai putere. De altfel, toate motoarele \nregistreaz` cre[teri de putere, \n acest context f`cându-[i apari]ia [i cel mai performant Passat pân` la acest moment, un W8 cu 275 CP [i 4Motion. Preocup`rile companiei se extind [i \n domeniul motoarelor pentru ambarca]iuni, iar c`tre sfâr[itul anului \[i \ncepe activitatea „Fabrica Transparent`“ din Dresda, locul de na[tere al Phaeton-ului.

´02

R32 completeaz` gama celui mai vândut model din istorie. |n diverse fabrici din lume se produc mai mult de 3.600 Golf-uri \n fiecare zi.

ANUL 2002 MARCHEAZ~ PRODUCEREA A 21.517.415 exemplare Golf, cifr` prin care modelul dep`[e[te recordul mondial de]inut pân` atunci de Beetle. |n acela[i timp are loc o reorganizare la nivel de grup.

Se formeaz` dou` divizii distincte: prima include m`rcile Volkswagen, Skoda, Bentley [i Bugatti, punând accent pe autenticitate [i fiabilitate; cea de-a doua include m`rcile Audi, Seat [i Lamborghini, caracterizate prin dinamism, inova]ie [i stil. Totu[i, fiecare brand continu` s` opereze independent pe pia]`.

Volkswagen se concentreaz` pe cre[terea eficien]ei, a profitabilit`]ii [i a satisfac]iei clien]ilor.

2002 este [i anul multor nout`]i pentru marca german`. Pe lâng` apari]ia primului Golf cu injec]ie direct` de benzin`, este notabil` cre[terea de putere a versiunii GTI, care ajunge la 180 de cai. |n acest an apare [i versiunea R32, cel mai puternic Golf din toate timpurile, care cu cei 241 de cai produ[i a oferit o nou` alternativ` adep]ilor vitezei. La capitolul siguran]` sunt introduse \n standard airbag-uri pentru protec]ia \mpotriva loviturilor la cap, al`turi de cele frontale sau laterale, deja existente. Pe de alt` parte, preocup`rile ecologice constante ale grupului conduc duc la realizarea unor studii de versiuni ale modelului Bora: HyMotion [i Electric, ambele cu sisteme de propulsie alternative.

203

Un nou record pentru Golf

Mai mult dec창t o limuzin`

204

Volkswagen atac`, pentru prima dat` \n istorie, segmentul rezervat limuzinelor de lux. |n stilul deja caracteristic, noul model denumit Phaeton se dore[te a fi mai mult dec창t un simplu vehicul. |ntregul concept revolu]ioneaz` modul \n care se construiesc automobilele de lux, dar [i modul \n care sunt trata]i proprietarii unor asemenea exemplare.

´02 ´70

Phaeton [i-a câ[tigat, \nc` de la \nceput, un loc special printre automobilele din clasa superioar`.

prive[te produsul, indiferent dac` vorbim de designul, confortul sau de latura tehnic`, toate sunt la superlativ.

Silueta Phaeton-ului este caracterizat` prin distinc]ie [i elegan]`, designerii s`i punând accent pe o anume prezen]` plin` de caracter, cu linii bine conturate. Interiorul este \n m`sur` s` satisfac` cele mai preten]ioase dorin]e, având \n componen]` unele dintre cele mai bune materiale. Habitaclul a fost oferit \n varianta clasic` cu 5 locuri, dar [i \n cea exclusivist`, cu numai 4 locuri, ma[ina primind la sfâr[itul anului un premiu pentru cea mai bun` ergonomie a interiorului.

Din punctul de vedere al performan]elor, acestea le dep`[esc chiar [i pe cele ale unor modele cu prete]ii sportive. Motoriz`rile modelului, indiferent dac` vor205

NTRODUCEREA PE PIA}~ A MODELULUI PHAeton a reprezentat \nceputul unei noi ere \n istoria m`rcii. Practic, ini]ierea produc]iei unui sedan de lux face ca, din 2002, Volkswagen s` fie prezent \n cadrul fiec`rui segment de autovehicule existent pe pia]`. |nc` de la prezentarea sa, Phaeton oferea un nivel atât de ridicat de siguran]`, confort [i calitate, \ncât a reu[it s` stabileasc` noi standarde \n clasa din care face parte. Cu toate acestea, Volkswagen nu numai c` a creat un vehicul excep]ional, dar a adus pe pia]` o serie de concepte unice \n materie de produc]ie [i de deservire a clien]ilor. Produsul \n sine, fabricarea lui, dar [i serviciile oferite clien]ilor Phaeton formeaz` o adev`rat` trilogie a clasei de lux. |n ceea ce

´02

Produsul \n sine, procesul de produc]ie [i serviciile post-vânzare sunt cu totul deosebite de cele ale concuren]ei.

206

bim de cele pe benzin` sau de cele diesel, sunt pe m`sura clasei din care face parte, paleta de puteri \ncepând de la 225 CP [i terminându-se la 420 CP. |n prezent, cel mai puternic motor, celebrul W12 pe benzin`, dispune de 450 cai putere. |n func]ie de preferin]ele clien]ilor, sunt disponibile dou` versiuni de caroserie, cea normal` [i cea extins`, iar trac]iunea integral` 4Motion intr` \n dotarea de serie. Din standard fac parte [i suspensia pneumatic`, dar [i sistemul de adaptare automat` a acesteia \n func]ie de viteza vehiculului.

Din punctul de vedere al procesului de fabrica]ie, acest produs de \nalt` clas` este realizat \ntr-un mod foar te riguros, dar [i inovator. „Fabrica transparent`“ de la Dresda, locul de na[tere al Phaeton-ului, este ea \ns`[i o

´02

Interiorul limuzinei de lux stabile[te noi standarde \n segmentul din care face parte.

Confortul [i multiplele modalit`]i de reglare au atras aten]ia, dar [i un premiu de specialitate.

207

adev`rat` performan]` \n domeniul designului [i al modului de concep]ie [i func]ionare.

Printre cele mai speciale aspecte se num`r` [i serviciile de care poate beneficia posesorul unui asemenea exemplar. Exist` posibilitatea opt`rii pentru o garan]ie care s` acopere \ntreaga durat` de via]` a ma[inii. De asemenea se ofer` un pachet de servicii care presupune \nlocuirea ma[inii cu una similar`, indiferent dac` ma[ina proprie este \n service sau, pur [i simplu, proprietarul se afl` \n alt` localitate. |n acest mod, Volkswagen ofer`, prin intermediul produsului \n sine, servicii premium de la momentul concep]iei vehiculului [i pân` la \ncetarea perioadei de folosire a acestuia, spre beneficiul clien]ilor.

´02

Touareg se simte \n largul s`u atât \n aglomera]ia ora[ului, cât [i pe cele mai accidentate drumuri de munte.

Un altfel de SUV

208

TOUAREG-UL REUNE{TE F~R~ COMPROMISURI cele mai bune atribute ale unui turism [i ale unui vehicul off-road. Introdus \n toamna lui 2002, Touareg-ul a reprezentat un pas \nainte \n procesul de evolu]ie a brand-ului Volkswagen. |nc` de la momentul concep]iei, designerii nu au dorit ca ma[ina s` fie doar un vehicul de teren, c`utând s` elimine dezavantajele acestuia [i s` i le adauge, \n schimb, pe cele ale unui autoturism. Chiar de la lansare, motoriz`rile vizeaz` aspectul economic [i utilitar – prin prisma gamei diesel cu R5, V6 [i V10 TDI –, dar [i pe cel al performan]elor dinamice – V6, V8 [i respectiv W12 pe

´02

Cutia DSG reu[e[te, de fiecare dat`, s` schimbe vitezele mai repede decât un profesionist aflat \n ziua cea mai bun`.

DSG: sportiv [i economic ODAT~ CU INTRODUCEREA CELEI MAI SPORTIVE versiuni a Golf-ului, numit` R32, a fost prezentat` [i o alt` inova]ie tehnologic` semnat` Volkswagen: dup` ce aceasta fusese prima marc` ce oferise o cutie de viteze manual` cu 6 trepte pe modelele diesel, acum a venit vremea pentru \nc` o premier`: prima cutie de viteze cu dublu ambreiaj. Numit` DSG, aceasta reprezint` combina]ia perfect` dintre o cutie automat` [i una manual`. |n practic`, vitezele se succed la fel de u[or ca \n cazul unei cutii automate, numai c` trecerea dintr-o treapt` \n alta se realizeaz` mult mai repede [i mai precis decât le-ar putea face un [ofer experimentat.

209

benzin`. Trac]iunea integral` este bine\n]eles prezent` pe toate versiunile, iar transmisia este manual` – stardard pe versiunile V6 benzin` [i R5 TDI – [i automat` Tiptronic – standard pe toate celelalte versiuni, indiferent de motorizare. Gra]ie structurii compacte a caroseriei [i a rigidit`]ii torsionale ie[ite din comun, SUV-ul se comport` neutru indiferent dac` ruleaz` pe autostrad` sau pe un drum accidentat. Datorit` sistemului de trac]iune inteligent, ma[ina este capabil` s` abordeze frontal pante de 45 de grade sau de 35 de grade lateral. Din punctul de vedere al siguran]ei, Touareg dep`[e[te standardele unui SUV obi[nuit, iar caracterul s`u utilitar este dovedit pe deplin de capacitatea de a tracta o remorc` de pân` la 3.500 de kg.

´02

Volkswagen a adus versatilitatea unor modele ca Multivan sau Sharan la un pre] accesibil oric`rei familii.

Monovolum cu personalitate

210

DECEMBRIE 2002 A FOST MARTORUL |NCEPERII produc]iei unui nou model, numit Touran. Astfel, s-a mai f`cut un pas \n atingerea scopului strategic de a de]ine un portofoliu de modele corespunz`tor tuturor segmentelor. Este vorba de un monovolum destinat \n principal tinerelor familii [i oa menilor activi. |n plus ma[ina e menit` celor care au nevoie de mai mult spa]iu pentru sport sau relaxare, sau celor care-[i doresc o flexibilitate sporit` a vehicu lu lui. Descendent al celebrului Bus, Touran are la baz` platforma A Class (aceea[i cu a Golf-ului). Poate fi configurat chiar [i cu [apte locuri [i se laud` cu numeroase spa]ii de depozitare.

´03

Polo prime[te o nou` variant`, Classic (stânga).

Beetle Ultima Edicion (dreapta) marca \n 2003 desp`r]irea de acest model celebru.

ESTE ANUL |N CARE |NTREAGA LUME |{I IA ADIO de la legenda numit` Beetle pentru c`, \n luna iulie, ultimul exemplar al celebrului automobil este fabricat de „Volkswagen de Mexico“. Acest lucru nu a \nsemnat nicidecum moartea acestui model, ci intrarea lui \n imortalitate. Spre sfâr[itul anului iese din produc]ie [i cea de-a patra genera]ie Golf, \n condi]iile \n care noua genera]ie se producea de la jum`tatea anului.

Este reiterat` o idee existent` \nc` din 2001, cea a unui Passat dotat cu un u[or blindaj, ale c`rui principale avantaje sunt greutatea redus`, performan]ele dinamice superioare unor modele cu gabarit mai mare, dar [i

apari]ia discret`, foarte important§ \n anumite condi]ii.

Versiunea este denumit` „Protect“, iar costul adi]ional fa]` de varianta standard se ridica la circa 50.000 euro. |N ACELA{I TIMP, BAZÂNDU-SE PE SUCCESUL DE vânz`ri al lui Polo, cel mai apreciat model de clas` mic` din Germania, a fost lansat` versiunea Classic, menit` s` satisfac` nevoia unui spa]iu mai mare de depozitare.

A câ[tigat 28 cm \n lungime [i un portbagaj de 432 litri.

Cu titlu de noutate, modelul tradi]ional Polo hatch-back beneficiaz` \n acest an de un motor pe motorin` 1,9 TDI cu 130 CP care, \n combina]ie cu masa redus` [i formula compact` a ma[inii, transform` Polo \ntr-o adev`rat` sportiv` de talie mic`.

211

La revedere, Beetle!

´03

Fiecare genera]ie Golf stabile[te noi standarde \n clasa care-i poart` numele. Golf-ul V nu face excep]ie.

Mai bun ca niciodat`

212

SPECIFIC ORIC~REI LANS~RI A UNUI MODEL GOLF, lumea a fost luat` prin surprindere de faptul c` a cincea genera]ie a ocupat imediat o pozi]ie independent` [i de neegalat pe pia]`. De fapt, \nc` de la \nceput, Golf-ul a fost cea mai bine vândut` ma[in` \n Germania, dar [i \n multe ]`ri europene, p`strându-[i aceast` tr`s`tur` \n ciuda competi]iei din ce \n ce mai acerbe. De la prima genera]ie [i pân` \n prezent, circa 2.100 de clien]i s-au decis \n fiecare zi s` cumpere un Golf. El reprezint` „Ma[ina“, sistemul de referin]` pentru ceilal]i competitori, pentru c` este singurul care define[te o clas` aparte de vehicule.

Noul model stabile[te noi standarde [i \n ceea ce prive[te siguran]a (cu 6 airbag-uri, 5 tetiere, centuri de siguran]` \n trei puncte, pedalier retractabil \n caz de accident etc.), dar [i din perspectiva calit`]ii materialelor [i a finis`rilor. Motoriz`rile pe benzin` sunt reprezentate de variante de 1,4 litri, 1,6 litri [i 2 litri, cu puteri \ntre 75 [i 150 CP, dar [i de propulsorul 1.4 TSI cu 170 CP, introdus ulterior. Pentru versiunile diesel, baza de plecare o reprezint` un 2.0 SDI cu 75 de cai, al`turi de celebrul 1.9 TDI de 90 sau 105 cai, precum [i de 2.0 TDI de 140 sau chiar 170 de cai. |n concluzie, Golf V nu este cu nimic mai prejos decât predecesorii s`i. Dimpotriv`, a preluat calit`]ile acestora [i le-a ridicat la un nivel superior.

´03

213

Sistemul 4Motion ofer` o mai mare siguran]` \n deplasarea pe drumuri alunecoase, dar se potrive[te de minune [i celor care nu se limiteaz` doar la [oselele asfaltate.

´04

Poft` de via]`, libertate de mi[care, exuberan]`, Polo Fun.

Poft` de via]`

214

|NC~ DE LA |NCEPUTUL LUI 2004, VOLKSWAGEN |{I extinde gama cu o nou` [i atractiv` versiune a lui Polo, orientat` c`tre un stil activ de via]`. Denumit inspirat FUN, modelul degaj` prospe]ime atât la exterior, datorit` gamei de culori speciale [i a p`r]ilor redesenate, dar [i la interior, datorit` noilor materiale folosite [i a dot`rilor.

Tot acest an este cel \n care modelul Lupo 3L ob]ine un consum record de sub 2,9 l/100 km, ajutat de noile sisteme DSG [i Stop-Start. Cel din urm` opre[te motorul \n situa]ia \n care ma[ina st` pe loc, iar [oferul apas` frâna, repornindu-l \n momentul \n care frâna este eliberat`.

Totodat`, Lupo este \nnobilat cu versiunea GTI, dotat`

´04

Apar Lupo GTI (foto stânga) [i Caddy Life (dreapta sus). Implicarea \n organizarea Jocurilor Olimpice vine pe fondul unei preocup`ri de tradi]ie a Volkswagen \n ceea ce prive[te ac]iunile socio-culturale.

|N GAMA VEHICULELOR COMERCIALE APARE VERsiunea Life a modelului Caddy, iar trac]iunea integral` 4Motion devine disponibil` pe modelul Golf, \n luna august. Ini]ial era oferit` doar \mpreun` cu motoriz`rile 1.9 TDI cu 105 CP [i 2.0 TDI cu 140 CP, dar ulterior [i cu puternicul 2.0 FSI cu 150 CP. Se comemoreaz` \mplinirea a 55 de ani de la predarea uzinei Volkswagen de c`tre conducerea militar` britanic` [i tot acum este atins` o nou` cifr` record: 13 milioane de vehicule Passat produse din 1973.

Partener olimpic \n 2008 |n plan socio-cultural, Volkswagen \[i anun]` parteneriatul privind organizarea [i desf`[urarea Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008. Practic va contribui cu un ajutor financiar, logistic (punând la dispozi]ie autovehicule), dar [i de alte tipuri.

Parteneriatul este pus pe seama extraordinarei cooper`ri cu guvernul chinez, dar [i pe seama devotamentului ie[it din comun al angaja]ilor Volkswagen China, inclusiv Volkswagen Investment Co. Ltd., Shang hai Volkswagen Co. Ltd. [i FAW-Volkswagen Co. Ltd. Compania german` este cel mai mare partener interna]ional al industriei auto din China.

215

cu motorul de 1,6 litri [i 125 de cai, ce oferea [oferului pl`cerea de a conduce o compact` sportiv`, u[oar` [i surprinz`tor performant`.

´04

Nimic nu mai st` \n calea pasiona]ilor de off-road afla]i la bordul unui Touareg Expedition.

Preg`tit pentru aventur`

216

SFĂ‚R{ITUL LUI 2004 {I |NCEPUTUL LUI 2005 |I ESTE atribuit \n \ntregime lui Touareg. Este lansat` versiunea Expedition, destinat` doritorilor de aventur` [i dotat` cu o serie de echipamente speciale: proiectoare adi]ionale, un portbagaj metalic montat deasupra, roat` de rezerv` la exterior, compresor de aer, diferen]ial spate blocabil, jante de 17 inch cu anvelope off-road, acumulator suplimentar, gard` la sol m`rit` etc. Cu ajutorul acestora, la \nceputul lui 2005, Touareg intr` \n Guinness Book of Records pentru cea mai mare altitudine atins` vreodat` de un vehicul: 6.080 metri, pe cel mai \nalt vulcan din lume, Ojos del Salado.

´70 ´05

Mai echipat, mai bine f`cut, dar [i mai proasp`t [i mai pasional ca niciodat`, noul Passat a luat prin surprindere \ntreaga pia]` \n martie 2005.

|N LUNA MARTIE 2005, {I-A F~CUT APARI}IA CEA de a [asea genera]ie Passat, model care, de-a lungul timpului, a devenit mai mult decât o berlin` de clas` medie. S-a maturizat, transformându-se \ntr-o ma[in` cu caracter [i un companion perfect.

Calit`]ile ra]ionale ale \ntregii game de produse s-au perfec]ionat constant pân` la noul Passat. |n acela[i timp, creatorii s`i au ad`ugat \n re]eta tradi]ional` pofta de via]` [i pasiunea, printr-o combina]ie reu[it` de form`, func]ionalitate, design [i ergonomie.

Puterea motoarelor pe benzin` pleac` de la 102, ajunge la 115, 150, 200 [i culmineaz` cu impresionanta

cifr` de 250 cai ai motorului 3.2 V6 FSI. Motoarele pe motorin` dezvolt` 105, 140 [i 170 CP. Noul Passat vine [i cu o serie de nout`]i: pornirea motorului nu se mai face prin rotirea cheii, ci prin ap`sare, iar discurile de frân` beneficiaz` de propriile lor „[terg`toare“ care le men]in tot timpul uscate, indiferent de vreme. Frâna de urgen]` a devenit electromecanic` – e ac]ionat` [i dezactivat` de la buton, Passat fiind prima berlin` din clas` care beneficiaz` de acest dispozitiv.

Luna mai 2005 aduce un nou record pentru companie: 100 milioane de vehicule Volkswagen produse. |n aceea[i ordine de idei, iulie 2005 se \nscrie ca fiind cea mai prolific` din istoria grupului, cu peste 489.500 de vehicule vândute.

217

Inova]ia pe primul loc

´05

|[i trage originile dintr-un Transporter, dar Multivan nu mai are multe \n comun cu acesta, nivelul dot`rilor [i rafinamentul apropiindu-l foarte mult de limuzinele de lux.

Multivan pentru oameni de afaceri

218

DE-A LUNGUL TIMPULUI, VEHICULELE COMERCIAle de la Volkswagen au devenit tot mai elegante, mai apropiate de turisme din punctul de vedere al confortului interior [i al dinamicii. E [i cazul lui Multivan care, odat` cu apari]ia versiunii Business, a \ncetat a mai fi un simplu c`r`u[, transformându-se \ntr-o adev`rat` limuzin` de lux. Materialele de calitate, scaunele din piele, m`su]ele din interior, sistemul audio-video, spa]iul pentru 7 pasageri sunt numai câteva dintre caracteristicile modelului.Tot \n 2005 Volkswagen prezint` [i motorul 1.4 TSI ce produce 170 CP gra]ie dublei supraaliment`ri cu ajutorul unui compresor [i al unei turbine.

´70 ´05

Jetta mizeaz` pe spa]iu, iar noul GTI pe motorul Turbo-FSI de 200 CP, dar [i pe o serie de detalii estetice care-l apropie mai mult de originalul lansat \n 1976.

Continuarea legendei

219

LANSAT PE PIA}A AMERICAN~ |NC~ DE LA |NCEPUtul anului, noul model Jetta [i-a f`cut apari]ia \n Europa \n luna august 2005. Preluând [tafeta de la predecesorul s`u – Bora, \n Europa –, acesta continu` tradi]ia sedanurilor de clas` medie-mic` pozi]ionate sub Passat, una ini]iat` acum 26 de ani. Bazându-se pe platforma celei de-a cincea genera]ii Golf, ma[ina este produs` \n Mexic [i propune portbagaj [i ampatamet mai lung.

Pentru pasiona]ii de performan]`, \n septembrie a fost lansat` mult a[teptata versiune GTI. Debordând de sportivitate, ma[ina se constituie \ntr-un adev`rat succesor al primului GTI din 1976.

´05

|n ciuda numelui s`u ce-i tr`deaz` apartenen]a la familia Golf-ului, ma[ina are o personalitate distinct` [i foarte puternic`. |n Brazilia e produs` noua gam` de camioane (dreapta jos).

Un plus de confort

220

TOAMNA 2005 A ADUS O MUL}IME DE PREMIERE \n gama Volkswagen. Al`turi de versiunea Variant a modelului Passat – cea care a reprezentat sistemul de referin]` al break-urilor Volkswagen timp de 43 de ani – [i de introducerea \n ofert` a sistemului 4Motion, a fost lansat` [i o deriva]ie a modelului Golf. Se nume[te Golf Plus. Pozi]ionat ca un vehicul mai versatil, bun la toate, el reprezint`, al`turi de Jetta, Touran [i Caddy, un nou membru al familiei de modele dezvoltate \n jurul conceptului [i tehnicii Golf. Ma[ina era caracterizat` de o mul]ime de elemente preluate de la Golf, f`r` \ns` ca acestea s`-i altereze personalitatea. |n aceea[i

situa]ie se afl` [i noul Beetle \mpreun` cu versiunea sa decapotabil`, restilizate u[or \n aceast` perioad`. Designerii au ]inut s` rafineze liniile exterioare ale acestuia, ad`ugând [i noi culori ale caroseriei, noi materiale \n interior, precum [i un motor TDI mai performant.

Schimb`ri care au dat modelului un suflu nou, probat [i de rezultatele vânz`rilor.

DE CEALALT~ PARTE A GLOBULUI, |N BRAZILIA, e lansat` pe pia]` noua gam` de camioane Volkswagen Constellation cu modelele VW 19.320 Titan Tractor, VW 17.250 and VW 24.250. Cu ajutorul acestora, compania a reu[it s` acopere fiecare segment al pie]ei de gen, oferind camioane cu capacit`]i cuprinse \ntre 5 [i 45 de tone.

´70 ´05

Apare noua genera]ie Polo (stânga). Prin versiunea W12 Sport Edition, Touareg las` la o parte bocancii de c`l`tor [i \ncal]` pantofii de alerg`tor de performan]`.

PREMIERELE TOAMNEI 2005 NU S-AU OPRIT AICI, pentru c`, exact la aniversarea a 30 de ani de Volkswagen Polo a fost lansat pe pia]` un nou model. Oferit ca un hatchback cu trei sau cinci u[i, automobilul \mbun`t`]e[te caracteristicile predecesorilor s`i la toate capitolele: calitatea asambl`rii [i a materialelor, confort, siguran]` activ` [i pasiv`, dar [i \n ceea ce prive[te tehnologia propulsoarelor. Cu cinci motoare pe benzin` a c`ror putere variaz` \ntre 55 [i 100 CP [i cu patru dieseluri cu puteri \ntre 70 [i 130 CP, noul Polo reu[e[te s` satisfac` cele mai diverse preten]ii. |n luna noiembrie, Touareg \[i dep`[e[te limitele prin

noua versiune W12 Sport Edition. Propulsat de enormul motor de 6 litri cu 450 CP [i 600 Nm cuplu, ma[ina \nceteaz` a mai reprezenta un off-road conven]ional, devenind un sportiv de \nalt` performan]`. Ajunge la 100 km/h \n 5,9 secunde, viteza maxim` fiind limitat` electronic la 250 km/h. Jantele pe 20 inch, pasajele m`rite ale ro]ilor, eleronul, suspensia modificat` [i e[apamentul dublu contribuie la accentuarea sportivit`]ii versiunii propuse \n 2005 de Volkswagen Individual.

Anul 2005 prilejuie[te [i o nou` aniversare: cifra record de 24 de milioane de modele Golf produse \n toate timpurile. Automobilul \n cauz` este un exemplar de culoare ro[ie \n finisarea Comfortline cu un motor de 2,0 TDI cu 140 cai putere.

221

Dup` 30 de ani

´05

Solu]ie ideal` pentru aglomer`rile urbane, Fox se poate traduce prin dinamism [i exuberan]`.

Mezinul familiei

222

ECONOMIE, SIGURAN}~, CONFORT {I AGILITATE. Pe scurt, principalele atribute ale noului model Volkswagen. Nu este un Polo, nu este un Lupo [i nicidecum un Golf. Este Fox, noua propunere a companiei pentru un model din clasa mini. Conceput \n Germania [i Brazilia [i fabricat la 350 km distan]` de Sao Paolo, automobilul este disponibil \n Europa \n trei variante de motorizare, dou` pe benzin` – 55 [i 75 CP – [i una pe motorin` de 70 CP. |n ciuda dimensiunilor restrânse, habitaclul prezint` un spa]iu neobi[nuit de generos pentru clasa c`reia \i apar]ine, aspect ce face ca Fox s` \[i merite din plin atributul de confortabil.

´70 ´05

Al doilea model R32 face fa]` cu brio standardelor impuse de predecesorul s`u, departamentul tehnic acordând o [i mai mare aten]ie comportamentului rutier \n condi]ii de exploatare la limit`.

F`r` compromisuri

223

PREDECESORUL S~U A DEVENIT DEJA UN OBIECT de colec]ie pentru pasiona]ii de performan]`. S-au vândut de trei ori mai multe exemplare decât se estima. Iar acum a venit vremea unui nou model R32, unul care, \n buna tradi]ie, s-a dovedit din nou cel mai puternic [i cel mai performant Golf realizat vreodat`. Beneficiaz` de transmisie integral` 4Motion, are 250 CP dezvolta]i de un motor V6 de 3,2 litri, atinge o vitez§ maxim` de 250 km/h [i accelereaz` de la zero la 100 km/h \n 6,2 secunde. {i, evident, aspectele tehnice sunt sus]inute de elemente estetice capabile s` individualizeze [i mai tare automobilul.

´06

CrossPolo [i CrossGolf se adreseaz` iubitorilor de excursii [i sport. Compania lanseaz` un proiect inedit, Volkswagen TV, o platform` educa]ional` interactiv` disponibil` \n filialele din Europa.

Modele de ni[`

224

|N LUNA FEBRUARIE, ESTE PREZENTAT NOUL CrossPolo, dezvoltat de Volkswagen Individual, ce reprezint` urma[ul unei alte versiuni orientate c`tre life-style. Mai ridicat cu 70 mm decât modelul de baz`, acesta reu[e[te astfel s` ias` \n eviden]` [i prin designul care \l apropie de stilul unui mic SUV. Are trac]iune pe puntea fa]` [i motoare pe benzin` de 64, 75 [i 100 CP, dar [i dieseluri de 70 sau 100 CP. Principalele sale atribute sunt agilitatea, capacitatea de a aborda mai u[or drumuri secundare, [i felul \n care, cu ajutorul unor dot`ri cum ar fi barele de pe plafon, iese \n \ntâmpinarea celor pasiona]i de excursii [i de

sport. CrossPolo este urmat \n cursul anului de un alt model cu acelea[i caracteristici generale, dar superior din punctul de vedere al dimensiunilor: CrossGolf. |N CURSUL ANULUI, VOLKSWAGEN PRIME{TE, prin intermediul directorului compartimentului de dezvoltare al motoarelor, prestigiosul premiu Paul Pietsch acordat pentru revolu]ionarul propulsor TSI, deja prezent pe Golf GT. |n alt` ordine de idei, Volkswagen AG vinde compania Europcar pentru suma de 3,32 miliarde de euro, iar Volkswagen TV transmite \n premier` primul s`u program \n toat` Europa. De re]inut c`, la data respectiv`, televiziunea emitea deja \n Germania de aproximativ 11 ani.

´06 ´70

Imperturbabil la schimb`rile de vreme, noul Eos [i-a câ[tigat repede locul pe lista decapotabilelor de succes din istoria Volkswagen.

Apare Polo GTI (foto jos).

Indiferent de vreme La \nceputul verii 2006, Volkswagen a preg`tit o surpriz` iubitorilor de convertibile: noul Eos – primul coupe-cabriolet din lume dotat cu hardtop din cinci elemente [i sunroof. Acesta face cinste milioanelor de convetibile vândute peste ani cu un nou nivel al calit`]ii [i siguran]ei, dar [i cu o gam` larg` de motoare dominat` de puternicul V6 de 250 CP.

225

LOGOUL GTI POPOSE{TE PE CALANDRUL LUI POLO, aducând cu sine 150 CP, un design exterior [i interior specific [i, deloc \n ultimul rând, temperamentul cu care fanii siglei au fost \nv`]a]i.

´06

Supuse unor facelift-uri, Touran (stânga sus) [i Touareg (stânga jos) s-au conformat noii direc]ii estetice promovate de Murat Gunak. Cele trei decenii de GTI sunt celebrate cu GTI Edition 30 (dreapta).

Schimbare inteligent§

226

TOURAN ESTE PRIMUL MONOVOLUM DIN LUME care se poate parca lateral singur, spre satisfac]ia proprietarilor din marile metropole. Aceasta este numai una dintre nout`]ile tehnice [i estetice cu care se mândre[te noul Touran. |n afar` de estetica ajustat`, modelul ofer` \n premier` posibilitatea opt`rii pentru cutia DSG. Din 2007 acesta beneficiaz` [i de inovatorul motor 1.4 TSI de 170 CP. Elementele de noutate se al`tur` consacratei modularit`]i a interiorului pentru a continua succesul unui model deja cotat ca cel mai bine vândut monovolum pe multe pie]e, inclusiv Germania.

De o restilizare de ansamblu s-a bucurat [i Touareg,

cele peste 2.300 de componente redesenate determinând un look proasp`t, dar [i plusuri la capitolul tehnic.

Este introdus un nou motor V8 – FSI de 350 CP –, dar [i numeroase sisteme ca Front Scan, Side Scan, Dynamic Response sau ABSplus, ultimul reducând distan]a de frânare \n teren accidentat cu pân` la 20%.

PENTRU ANIVERSAREA CELOR TREI DECENII SCURse de la lansarea primului GTI, este prezentat` o edi]ie limitat`: Golf GTI Edition 30. Puterea propulsorului TFSI a fost crescut` cu 1 CP pentru fiecare dintre cei 30 de ani, ajungând la 230. Ma[ina prezint` [i o serie de accesorii evocatoare, printre care tapi]eria \n carouri [i maneta schimb`torului de viteze \n forma unei mingi de golf.

´06 ´70

Bordul este decorat cu elemente „aluminum look“, iar volanul multifunc]ional e specific seriei R. Ma[ina are scaune sport atât \n fa]`, cât [i \n spate.

Fratele mai mare

227

CEL MAI PUTERNIC PASSAT AL TUTUROR TIMPUrilor este propulsat de un motor cu 6 cilindri de 3,6 litri [i 300 CP. Gra]ie puterii, trac]iunii integrale 4Motion [i cutiei DSG cu [ase trepte, bolidul ce poart` emblema R36 poate ajunge de la 0 la 100 km/h \n 5,6 secunde. Pentru versiunea Variant sunt necesare 0,2 secunde \n plus, viteza maxim` fiind limitat` la 250 km/h. Comportamentul rutier este \mbun`t`]it de o suspensie sport [i de un sistem de frânare \mbun`t`]it, R36 deosebindu-se de modelul de baz` [i stilistic, printr-un pachet aerodinamic special creat, dar [i printr-o serie de detalii din interior.

´03

213

Sistemul 4Motion ofer` o mai mare siguran]` \n deplasarea pe drumuri alunecoase, dar se potrive[te de minune [i celor care nu se limiteaz` doar la [oselele asfaltate.

Autostadt

Ora[ul ma[inilor

228

Numele pare desprins dintr-un film science-fiction, dar de data asta avem de-a face cu o realitate care a prins „via]`“ \n iunie 2000. Este vorba despre Autostadt, locul \n care Volkswagen a deschis por]ile unei unice aventuri \n lumea automobilului.

229

230

Autostadt

Autostadt

Dup` o vizit` la Autostadt, felul \n care o ma[in` se transform` dintr-o schi]` \ntr-un ansamblu perfect de metal, sticl` [i plastic \nceteaz` s` mai fie un secret.

chiar [i la nivelul decora]iunilor interioare, al b`ncilor, scaunelor sau chiar al elementelor care compun zona verde a ansamblului. Pavilioanele auto sunt inspirate din particularit`]ile fiec`rei m`rci, estetica, dar [i diversele puncte de atrac]ie cu care se laud` pun \n eviden]` felul \n care Volkswagen reu[e[te s` conserve caracterul individual al fiec`rui nume reunit sub logoul grupului.

Exist` [i un muzeu, ZeitHaus, unde se poate retr`i \ntreaga istorie a automobilului [i, evident, se poate face un tur al fabricii [i o vizit` la AutoLab, experien]e care prilejuiesc o mai bun` cunoa[tere a modului \n care se produce un automobil modern, la cele mai

231

omplexul a fost construit lâng` sediul [i fabrica Volkswagen din Wolfsburg [i, \n urma unei investi]ii de circa 350 milioane de euro, a ajuns s` ocupe 250.000 de m 2. Ini]ial era imaginat doar ca un mare centru de vânzare, dar a evoluat rapid ajungând s` fie mult mai mult decât atât. Include ample pavilioane dedicate fiec`reia dintre m`rcile grupului, str`zi, canale cu ap`, poduri, lacuri, parcuri, pia]ete, o gar`, locuri de joac` [i de distrac]ie, restaurante, s`li de conferi]e [i centre dedicate diverselor evenimente pe care le g`zduie[te \n timpul anului. |ntregul complex se laud` cu o arhitectur` avangardist`, \nclina]ia c`tre designul modern fiind evident`

Autostadt

Exterioarele [i interioarele tratate ultra modern fac un puternic contrast cu vechea fabric` din apropiere.

232

ridicate standarde. Autostadt se poate vizita [i \n tururi organizate, dar [i pe cont propriu, tenta]iile fiind dintre cele mai variate: expozi]ii, filme, concerte [i spectacole, unele dintre ele cu caracter permanent.

Canalele sunt str`b`tute de un vapora[ cu 50 de locuri care ofer` o perspectiv` unic` asupra principalelor puncte de interes, exist` mai multe restaurante [i chiar [i un hotel de cinci stele ale c`rui interioare ad`postesc nu mai pu]in de 600 de p창nze, majoritatea apar]in창nd unor pictori contemporani.

Muzeul Volkswagen expune o serie de ma[ini foarte importante \n evolu]ia m`rcii, inclusiv numeroase prototipuri [i exemplare unicat sau unele care au

apar]inut unor celebrit`]i. |n plus, foarte aproape de locul \n care Beetle a intrat \n produc]ia de mas`, doritorii pot intra \n posesia unui nou model Volkswagen, capacitatea centrului de livr`ri fiind de 1.000 de ma[ini pe zi. Experien]a este unic` [i pentru c` centrul format din dou` turnuri de sticl` \nalte de 60 de metri este legat de fabric` printr-un tunel care permite livrarea autoturismelor f`r` nici un metru rulat.

Sisteme automatizate de bra]e [i elevatoare preiau ma[inile [i le g`zduiesc temporar \n celulele dispuse circular la toate cele 20 de nivele, unde \[i a[teapt` clien]ii care, uneori, se deplaseaz` chiar [i din alte ]`ri pentru aceast` experien]` ie[it` din comun.

Autostadt

Detalii spectaculoase sunt prezente la tot pasul. Printre altele‌ cele mai mari u[i de sticl` din lume.

233

O serie de activit`]i interactive fac vizita [i mai interesant`, vizitatorii putând \ncerca, de exemplu, s`-[i conceap` propria ma[in` pornind de la elementele care stau la baza filosofiei m`rcii. La fel de important, exist` diverse cursuri de pilotaj on [i off-road sub stricta supraveghere a unor instructori cu experien]`, o astfel de arie fiind dedicat` chiar [i copiilor care au la dispozi]ie ni[te mini-Beetle-uri electrice. De altfel, aten]ia pentru copii [i modul \n care Autostadt reu[e[te s` se adreseze oric`rui pasionat de ma[ini au transformat \ntreaga ini]iativ` \ntr-un mare succes, unul confirmat de cei 1,2 milioane de vizitatori care ajung aici \n fiecare an.

Autostadt

Dup` o vizit` la Autostadt, felul \n care o ma[in` se transform` dintr-o schi]` \ntr-un ansamblu perfect de metal, sticl` [i plastic \nceteaz` s` mai fie un secret.

chiar [i la nivelul decora]iunilor interioare, al b`ncilor, scaunelor sau chiar al elementelor care compun zona verde a ansamblului. Pavilioanele auto sunt inspirate din particularit`]ile fiec`rei m`rci, estetica, dar [i diversele puncte de atrac]ie cu care se laud` pun \n eviden]` felul \n care Volkswagen reu[e[te s` conserve caracterul individual al fiec`rui nume reunit sub logoul grupului.

Exist` [i un muzeu, ZeitHaus, unde se poate retr`i \ntreaga istorie a automobilului [i, evident, se poate face un tur al fabricii [i o vizit` la AutoLab, experien]e care prilejuiesc o mai bun` cunoa[tere a modului \n care se produce un automobil modern, la cele mai

231

OMPLEXUL A FOST CONSTRUIT LÂNG~ sediul [i fabrica Volkswagen din Wolfsburg [i, \n urma unei investi]ii de circa 350 milioane de euro, a ajuns s` ocupe 250.000 de m 2. Ini]ial era imaginat doar ca un mare centru de vânzare, dar a evoluat rapid ajungând s` fie mult mai mult decât atât.

Include ample pavilioane dedicate fiec`reia dintre m`rcile grupului, str`zi, canale cu ap`, poduri, lacuri, parcuri, pia]ete, o gar`, locuri de joac` [i de distrac]ie, restaurante, s`li de conferi]e [i centre dedicate diverselor evenimente pe care le g`zduie[te \n timpul anului. |ntregul complex se laud` cu o arhitectur` avangardist`, \nclina]ia c`tre designul modern fiind evident`

Dresda

Fabrica transparent`

234

A[a cum a reu[it de-a lungul timpului s` doboare recorduri sau s` spulbere cli[ee, Volkswagen a dovedit \n decembrie 2001 c` o fabric` de automobile poate fi altceva, nu doar o cl`dire ur창t` care se identific` cu poluarea [i zgomotul.

Dresda

O fabric` aparte \n care pere]ii sunt transparen]i, podeaua parchetat` se deplaseaz`, ca band` rulant`, muncitorii sunt \mbr`ca]i \n alb, iar foaierul a g`zduit [i spectacole de oper`.

dezv`luit` f`r` echivoc, pentru c` amplasarea sa \n centrul ora[ului, la doar 100 de metri de gr`dina botanic` [i \n imediata vecin`tate a unor imobile ocupate de 10.000 de oameni, este cu totul ie[it` din comun. Dar tocmai aceast` pozi]ionare face din Fabrica de sticl` ceva cu totul [i cu totul extraordinar.

C창nd s-au pus bazele proiectului, \n 1998, pu]ini erau cei care credeau \n reu[ita sa, mai ales c` presupunea o integrare perfect` \n mediul \nconjur`tor [i desf`[urarea activit`]ii f`r` poluare sau congestionarea traficului citadin. {i iat` c` sf창r[itul anului 2001 a venit s`-i contrazic` [i pe cei mai sceptici.

Cele 186 de milioane de euro investite au dat roade.

235

DAT~ AJUNS |N CENTRUL ORA{ULUI Dresda, capitala Saxoniei, nu ai cum s` nu remarci un turn de sticl` care, de la dep`rtare, poate sem`na cu o parcare avangardist`. Totu[i, forfota din spatele geamurilor transparente pare nefireasc` [i apropierea alung` \ndoiala, elucid창nd misterul. Cl`direa futurist` din mijlocul ora[ului supranumit [i Floren]a de pe Elba nu este altceva dec창t locul de na[tere a luxosului Phaeton. Ea poate fi confundat` cu o galerie de art`, cu un centru modern de afaceri sau chiar un sediu ie[it din comun al unei administra]ii locale puse pe demonstra]ii arhitecturale, destina]ia cl`dirii fiind greu de acceptat chiar [i dup` ce ea este

236

Dresda

Dresda

Exemplarul \n lucru se deplaseaz` \ncet pe o platform` ce permite ridicarea la \n`l]imea ideal` fiec`rei opera]iuni.

237

A fost pus` la punct o infrastructur` complex`, inclusiv o nou` re]ea de cale ferat` pe care s` se fac` transportul c`tre fabric` al subansamblelor necesare construirii ma[inii, f`r` a perturba traficul [i lini[tea ora[ului.

Iar pentru c` \n Strassburger Platz se g`se[te [i gr`dina botanic`, \n exteriorul fabricii au fost montate l`mpi speciale cu lumin` galben`, care s` nu deranjeze via]a insectelor de acolo, mediul \nconjur`tor fiind protejat [i de bazinele cu ap` sau cei 350 de arbori planta]i \n jurul fabricii.

Grija extrem` se reg`se[te [i \n interior, unde clientul sau simplul vizitator este \nt창mpinat cu o cur`]enie exemplar`. Pere]ii sunt aproape integral realiza]i din sticl` (27.500 m2), podelele sunt acoperite cu parchet canadian (24.000 m 2), iar transportul componentelor \n interior se face cu ajutorul unor sisteme silen]ioase sau a unor vehicule automatizate care se ghideaz` dup` o re]ea magnetic` ascuns` \n pardoseal`.

Caroseria gata asamblat` [i vopsit` este livrat` de la

Dresda

Din VIP Forum clien]ii pot afla detalii despre ma[in` de la consilieri specializa]i.

Cl`direa mai g`zduie[te un restaurant de lux [i un Studio dedicat \ntâlnirilor sau conferin]elor.

238

Zwickau, fiind \nso]it` de alte 1.200 de componente [i 34 de sisteme preasamblate care urmeaz` s` fie montate la Dresda de c`tre cei aproximativ 800 de angaja]i.

Ace[tia desf`[oar` manual majoritatea opera]iunilor, trenul de rulare, suspensia, caroseria [i u[ile fiind montate \n arii diferite pentru a fi reunite mai târziu, chiar \nainte de inspec]ia final`. Opera]iunile nu presupun un timp limit` de execu]ie pentru c` obiectivul principal este o calitate deosebit`, exper]ii asigurându-se c` standardele sunt respectate cu stricte]e, la fel ca [i cur`]enia sau nivelul sc`zut de zgomot. Nici m`car atunci când ma[ina este alimentat` cu lichide [i testat` pentru prima dat` nu sunt permise nici un

fel de scurgeri de fluide sau eliberare de mirosuri \n atmosfer`. La final, ma[inile \[i g`sesc locul \n turnul de 40 de metri \n`l]ime, acolo unde \[i a[teapt` clien]ii care au optat pentru ridicarea propriului exemplar chiar de la fabric`. Ace[tia sunt \ncuraja]i s` viziteze liniile de montaj, s` se familiarizeze cu comenzile automobilului [i, \n cazul \n care vizita lor are loc \n timpul celor câteva zile când propriul Phaeton este asamblat, pot modifica lista echipamentelor [i pot asista \n direct la reglarea celor mai mici am`nunte. Evident, totul având loc \ntr-o atmosfer` relaxat`, unic` \n lumea automobilului, a[a cum este [i aceast` fabric` din inima unui ora[ aflat \n centrul Europei.

Dresda

239

|n lobby se g`se[te [i o sfer` uria[` care ad`poste[te un studio unde pot fi urm`rite programe interactive despre Volkswagen.

Marine

Diesel pe val

240

Cu toate c` are istorie recent` \n domeniul motoarelor de ambarca]iuni, Volkswagen a reu[it s` se impun` [i pe aceast` pia]` datorit` bine cunoscutelor sale calit`]i.

Marine

Parteneriate puternice pe pie]ele importante, cum ar fi SUA [i Italia, creeaz` premisele extinderii.

care Volkswagen a introdus o serie de mecanisme ce u[ureaz` multe dintre aceste opera]iuni: de exemplu schimbul de ulei se realizeaz` printr-o simpl` ap`sare de buton. |n 2003 au fost lansate primele motoare \n 4 cilindri, [i \n 2006 a devenit disponibil [i puternicul V6 TDI. |n prezent gama cuprinde 10 motoare [i pleac` de la cel \n 4 cilindri normal aspirat cu 40 de cai, ajungând la turbodieselul cu 6 cilindri [i 225 de cai ce are la baz` motorul montat pe Touareg sau pe Phaeton. V6-le este deosebit de apreciat, pentru c`, la sub 100 kg, este mai u[or [i mai mic decât competitorii s`i. Motoarele Volkswagen Marine sunt destinate atât velierelor, cât [i hidroglisoarelor sau altor ambarca]iuni u[oare. Ele

241

E{I DISTRIBU}IA MOTOARELOR DIESEL pentru ambarca]iuni a \nceput \n Europa abia \n 2001, procesul de transformare a acestora din motoare de automobil a demarat \nc` din 1996, cu propulsorul cu 5 cilindri \n linie.

70% din piesele [i subansamblele folosite sunt identice cu cele ale automobilelor, restul fiind readaptate dimesiunilor restrânse din compartimentul motor al ambarca]iunilor. |n plus, sunt montate elemente rezistente la ap`, cu protec]ie extensiv` la coroziune, [i sunt aplicate mai multe straturi de vopsea. Spa]iul foarte strâmt implic` o oarecare dificultate \n opera]iunile de \ntre]inere [i service ale motorului, motiv pentru

242

Marine

Marine

|n 2006, doar 25 de angaja]i erau responsabili de producerea câtorva mii de unit`[i.

Vedeta gamei, V6-le de 225 CP, cânt`re[te mai pu]in de 100 kg.

243

sunt asamblate \n uzina de la Salzgitter, care, pentru acest an, a avut programat` produc]ia câtorva mii de unit`]i. Planurile de viitor cuprind, pe lâng` consolidarea pozi]iei \n Europa, [i cucerirea pie]ei americane, una foarte important` \n acest domeniu. Astfel, \n decembrie 2005 a fost \ncheiat un parteneriat cu Ring Power Corporation, companie care se ocup` de vânzarea [i service-ul motoarelor Volkswagen Marine \n acest teritoriu. Practic, calit`]ile motoarelor Volkswagen – cuplul superior, silen]iozitatea, economia de combustibil, toate acestea combinate cu cilindree [i greutate reduse – sunt motivele pentru care sunt apreciate de c`tre proprietarii de ambarca]iuni.

DSG

DSG, \ntre economie [i sportivitate

244

Cu noul tip de cutie de viteze DSG, nici cei mai sportivi conduc`tori auto nu trebuie s` \[i fac` probleme. Nici pentru performan]e [i nici pentru consumul de combustibil.

DSG

Ca principiu, \n cazul DSG se poate discuta de dou` cutii de vitez` care lucreaz` \n paralel.

transversal, iar cele dou` discuri umede de ambreiaj func]ioneaz` \n baie de ulei (care furnizeaz` o capacitate termal` mai mare) [i sunt ac]ionate hidraulic. Primul disc de ambreiaj schimb` treptele impare (1, 3 [i 5) [i mar[arierul, iar cel de-al doilea schimb` treptele pare (2, 4 [i 6).

Ca principiu se poate discuta de dou` cutii de vitez` care lucreaz` \n paralel. |ntr-o astfel de organizare tehnic` a ambreiajului, cutia de viteze DSG nu are \ntreruperi ale trac]iunii \n timpul schimb`rii treptelor de vitez`, ca \n cazul cutiilor de viteze manuale robotizate. Cele dou` ambreiaje sunt gestionate de un sistem hidraulic [i electric denumit

245

OLKSWAGEN A REVOLU}IONAT FENOMEnul auto odat` cu apari]ia \n premier` a cutiei de viteze automate DSG – Direct Shift Gearbox. Aceasta dispune de [ase trepte, iar mecanic utilizeaz` dublul ambreiaj. Schimb`rile treptelor de vitez` se realizeaz` mai rapid decât \n cazul oric`rei alte cutii de viteze de ast`zi (manuale sau automate), mai lin [i cu eforturi mai reduse. Mai mult, consumul de combustibil este \mbun`t`]it.

Comparativ cu cutiile clasice automate, DSG nu dispune de un convertor de cuplu [i este un derivat al celei manuale robotizate deja utilizat` pentru modelul Lupo 3L TDI. Sistemul DSG este pozi]ionat

246

DSG

DSG

Sistemul DSG are dou` discuri de ambreiaj umede care func]ioneaz` \n baie de ulei [i sunt ac]ionate hidraulic.

247

„Mechatronic“. Aceast` interconexiune permite ca treapta urm`toare s` fie preselectat` [i gata de a fi activat` imediat. Procesul are loc \n sutimi de secund`, treptele de vitez` putând fi selectate [i manual, \n modul Tiptronic.

Cutia a devenit disponibil` pe numeroase modele din gam` avându-[i echivalent [i \n cadrul altor m`rci din grup (de exemplu, Bugatti, unde se prezint` cu [apte trepte, sau Audi). Ea a subliniat din nou una dintre caracteristicile m`rcii, aceea de a reu[i s` ofere tehnologie de vârf pe modele accesibile publicului larg, totul ca efect al cercet`rilor [i optimiz`rii \ndelungate, \n cazul de fa]` \ncepute \n 1985.

TSI

Maximum de putere din minimum de cilindree

248

P창n` acum p`rea imposibil s` ob]ii 170 de cai putere dintr-un motor de numai 1,4 litri, \n special atunci c창nd fiabilitatea este unul dintre factorii cei mai importan]i.

Dar iat` c` totul devine posibil atunci c창nd pe acela[i motor sunt puse la treab` o turbin` [i un compresor.

TSI

Compresorul [i turbina func]ioneaz` \n serie, eliminând orice turbo-lag.

S-a ajuns la un raport de compresie de 10:1, foarte ridicat pentru un motor supraalimentat.

modificat` [i au fost adoptate alte materiale pentru anumite repere pentru ca acesta s` poat` suporta cele dou` sisteme de supraalimentare, dar [i presiunea constant` de circa 2,5 bari la 1.500 rpm. Pompei de ap` i-a fost montat un cuplaj magnetic, iar sistemul de injec]ie a suferit [i el numeroase schimb`ri, injectoarele beneficiind acum de mai multe orificii pentru pulverizarea combustibilului, fapt care a ridicat presiunea la 150 bari.

Un rol foarte important \n managementul acestui motor \l are circuitul de aer. Dup` ce p`r`se[te filtrul de aer, acesta p`trunde \n compresorul antrenat de o curea legat` la arborele cotit al motorului,

249

A SALONUL AUTO DE LA FRANKFURT DIN 2005, Volkswagen a prezentat primul motor FSI (injec]ie direct` de benzin`) cu dublucompresor din lume. Dintr-un propulsor de 1,4 litri (1.390 cmc) cu patru supape pe cilindru, cu ajutorul unei tur bine [i al unui compresor, Volkswagen a reu[it s` ob]in` 170 CP (sau 121 CP pe litru) furniza]i \n condi]ii de cuplu optime – 240 Nm \ntre 1.750 [i 4.500 rpm. Noul propulsor TSI furnizeaz` cuplu motor maxim cu valori mult superioare celor obi[nuite la aceast` capacitate cilindric`, valori asem`n`toare propulsoarelor natural aspirate de circa 2,3 litri. Structura motorului ini]ial a fost

250

TSI

TSI

Circuitul aerului \n motor Pinion reduc]ie

Aer rece

1

Filtru de aer

10

2

3

admisie

4 Intercooler

6

9

evacuare

Catalizator

8

Rotor compresor

Curea antrenare auxiliare

Pinion sincronizare

7

Curea antrenare compresor

Evacuare 1. Compresor mecanic 2. Supap` deviere 3. Curea transmisie (compresor) 4. Cuplaj magnetic 5. Curea transmisie (arbore cotit)

6. Arbore cotit 7. Supap` suprapresiune 8. Turbin` 9. Wastegate 10. Clapet` accelera]ie

pentru ca ulterior s` fie direc]ionat c`tre turbin`.

Aerul comprimat aici merge \n camera de ardere dup` ce a fost supus r`cirii cu ajutorul unui ventilator. Aerul astfel r`cit ocup` un spa]iu mai mic, fapt ce permite intrarea \n camera de ardere a unei cantit`]i suplimentare de oxigen.

Folosirea concomitent` a unui compresor [i a unei turbine garanteaz` performan]e bune pe toat` plaja de tura]ii, dar noul motor TSI mai are ca atu important [i consumul redus de combustibil: circa 7,2 l/100 km (5,9 l/100 km \n afara ora[ului). {i tocmai acest unic ansamblu de calit`]i i-a adus numeroase premii [i recunoa[tere interna]ional`.

Electroventil decelerare

O inova]ie foarte important` pentru industria auto, tehnologia TSI ofer` noi perspective motoarelor pe benzin`, reu[ind s` ]in` la nivel redus [i emisiile de dioxid de carbon: \ntre 169 [i 180 g/km.

Capsul` vacumatic` wastegate

251

5

Eco

3.129 km cu 91 euro

252

Preocup`rile ecologice ale Volkswagen au condus, printre altele, [i la stabilirea unor recorduri mondiale. Al`turi de Gerhard Plattner, modelele Golf, Polo sau Lupo au intrat \n Guinness Book datorit` consumului redus de combustibil.

Eco

„Campionul mondial“ la economisirea combustibilului a demonstrat c` po]i face un turneu prin Europa chiar [i cu 100 euro.

Toate recordurile lui Plattner au fost realizate cu ma[ini de serie.

2,78 litri la suta de kilometri, \ncadrându-se astfel \n bugetul ini]ial de 100 euro pentru combustibil. |n martie 2005, acela[i om a intrat, al`turi de un Golf V, \n Guinness Book parcurgând 1.160 km cu un consum de motorin` de 4,4 litri pentru fiecare sut` de kilometri. Nu mai târziu de luna decembrie 2005, austriacul a mai ob]inut un consum record, de data aceasta la bordul unui Volkswagen Caravelle. Pe distan]a dintre Hanovra [i Istanbul vehiculul a \nregistrat numai 4,8 litri la suta de km, ceea ce pentru un vehicul utilitar este o cifr` aproape de necrezut. Scopul acestor c`l`torii a fost acela de a demonstra eficien]a motoarelor Volkswagen \n condi]iile cre[terii continue a pre]ului combustibilului.

253

NA DINTRE CELE MAI EFICIENTE METODE de a reduce poluarea mediului \nconjur`tor este aceea de a consuma cât mai pu]in carburant. Gerhard Plattner – recordman, jurnalist [i globe-trotter – a ales ma[inile Volkswagen pentru a stabili o serie de recorduri mondiale la categoria consum de combustibil. |n august 2003, austriacul a parcurs 3.129 km prin 15 ]`ri europene la bordul unui Polo TDI \nregistrând un consum mediu de 3,95 l/100 km pl`tind pentru combustibilul consumat suma de 91 euro.

La sfâ[itul aceluia[i an, Plattner a parcurs 4.683 de kilometri traversând 20 de ]`ri europene la bordul unui Volkswagen Lupo TDI, ob]inând un consum record de

Individual

Rafinament [i exclusivitate

254

Listele de echipamente standard [i op]ionale au crescut exponen]ial de-a lungul vremii, dar, pentru cei care nu le consider` nici pe acestea suficient de ample, s-au pus bazele unui departament cu identitate proprie.

255

Individual

Logoul cromat, inscrip]ia de pe praguri sau marcajul stampat pe tetier` se transform` \n simboluri ale exclusivit`]ii.

256

ROGRAMUL INDIVIDUAL, LANSAT |N 2003, avea ca scop ini]ial crearea unor pachete aparte de dot`ri, dar [i participarea la dezvoltarea unor vehicule speciale, printre care se g`se[te cel mai puternic Golf, R32, sau cel mai lung [i mai luxos Phaeton care a luat forma conceptului Lounge, prezentat la Dubai \n 2005. |ns` succesul produselor [i cre[terea solicit`rilor pentru personaliz`ri mai extreme [i identificarea lor ca atare au determinat crearea unui logo propriu \n 2006, un „i“ stilizat care aminte[te [i de designul frontal al celei de-a cincea genera]ii Golf, dar [i de blazonul ora[ului Wolfsburg care trona odinioar` pe Beetle.

Amplasat pe aripile fa]`, pe portbagaj, pe pragurile interioare sau chiar pe tetiere, logoul marcheaz` toate automobilele cu un grad avansat de individualizare, precum [i seriile limitate create pentru modele ca Golf, Touareg, Passat, Phaeton sau Eos. Ele beneficiaz` de aten]ia departamentului care concentreaz` mai mult de 200 de speciali[ti, eviden]iindu-se cu dot`ri de excep]ie, atât din punct de vedere estetic, cât [i func]ional, cu echipamente de ultim` or`, materiale [i culori speciale, precum [i cu o deosebit` aten]ei pentru detaliu \n ceea ce prive[te asamblarea. Mai mult decât atât, clien]ii pot opta pentru combinarea diferitelor elemente oferite de Volkswagen

Individual

Modelele Volkswagen Individual se mândresc cu echipamente de ultim` or` [i dot`ri de excep]ie, atât din punct de vedere estetic, cât [i func]ional.

Adiacent lucreaz` [i la punerea la punct a vehiculelor specializate (poli]ie, salvare etc.), dar [i la conceperea unor versiuni de serie mai mare, dar care pun totu[i un accent important pe inova]ie [i lifestyle, un bun exemplu fiind seriile Special, Executive, Sport Edition, Expedition etc. Este acoperit` toat` gama de modele, Volkswagen asigurându-se c`, de[i ofer` clien]ilor acela[i tip de privilegii de care se bucur` [i cump`r`torii ma[inilor de super-lux, nu este neglijat nici unul dintre segmentele pie]ei auto, chiar dac` vorbim de cele care au drept reper primele litere ale alfabetului [i sunt, \n mod tradi]ional, mai accesibile din punctul de vedere al pre]ului.

257

Individual sau pot apela la consilierii departamentului pentru a-[i pune \n practic` propriile idei, printre posibilit`]i num`rându-se chiar [i execu]ia manual` a unor accesorii unicat. Astfel, printr-un mod de lucru extrem de flexibil, Volkswagen reu[e[te s` satisfac` [i cea mai preten]ioas` clientel`, extinzându-[i [i mai mult aria de acoperire.

Echipa Individual, lucrând \n strâns` leg`tur` cu departamentele de cercetare [i design, are \n obiectiv [i produsele sportive ale m`rcii, adic` seria „R“, dar [i procesul identific`rii [i cre`rii unor modele de ni[`, cele care fac trecerea dintre segmentele principale ale pie]ei auto (exemplu: CrossPolo [i CrossGolf).

Foto

Clic!

258

P창n` la urm`, oric창t de \ndr`znea]` ar fi, ma[ina reprezint` un cumul inevitabil de compromisuri.

Dar despre fotografia de art` nu se poate spune acela[i lucru, [i poate tocmai din acest motiv Volkswagen se ]ine at창t de aproape de mae[trii lentilei.

Foto

De-a lungul vremii, fotografia ie[it` din comun a reprezentat o constant` chiar [i \n campaniile promo]ionale.

care doar ochiul unui artist fotograf \l poate surprinde [i scoate \n eviden]` atunci când vine vorba de un automobil, \n esen]` doar un amalgam de metal, sticl` [i plastic.

E adev`rat, s` dai mân` liber` unor arti[ti care ar putea pune ma[ina \ntr-o ipostaz` ce poate fi u[or interpretat` gre[it este destul de riscant. Dar Volkswagen nu s-a ferit niciodat` de ini]iativ`, de inedit [i nici de aventur`. A[a c` fotografia [i-a g`sit mereu un loc \n crea]ia Volkswagen, fie c` e vorba de shooting-uri cu fotografi celebri, fie c` e vorba de concursuri pentru arti[ti amatori sau copii, ultimul deceniu putând servi drept un exemplu cât se poate de elocvent.

259

~SFOIE{TI UN CATALOG DE PREZENTARE: automobile, detalii, accesorii. Pagin` dup` pagin`… unghiuri diverse, fotografii descriptive [i, uneori, ceva mai mult. Natur`, oameni, o explozie de culoare sau, dimpotriv`, doar lumini [i umbre… un instantaneu capabil s` transmit` [i altceva \n afar` de estetic` [i utilitate automobilistic`. E spiritul ma[inii, e stilul de via]` al celor pentru care a fost creat`, dar ar putea fi [i modul \n care ma[ina \ncearc` s` schimbe lumea \n care se preg`te[te s` intre. Iar alteori e doar un sentiment aproape imperceptibil, e \ncredere, tupeu, dragoste, nostalgie, egoism sau sexualitate. Este acel ceva pe

260

Foto

Foto

„Se spune c` aparatul de fotografiat nu minte niciodat`. Al meu minte \ntotdeauna.“

Autoerotic:

261

Celebru, controversat, uneori de-a dreptul scandalos, Helmut Newton nu s-a ferit nicodat` de extreme.

El aborda arta ca pe o percep]ie erotic` a unui obiect, c`utând mereu jocul dintre viciu [i perfec]iune, dintre tabu [i ritual sexual, \mpingând fotografia de mod` acolo unde pu]ini se aventurau. Cum a ajuns s` fotografieze un Beetle? I se p`rea una dintre cele mai sexy ma[ini, [i ca form`, dar [i prin prisma a ceea ce a reprezentat ea pentru genera]ii \ntregi de tineri.

Marile muzee fotografice se laud` cu seturi de fotografii semnate de Newton, iar Volkswagen a donat seria Autoerotic celor mai renumite dou`zeci dintre ele.

262

Foto

Foto

Phaeton [i Berlin, o ma[in` [i un ora[ de confluen]`: clasic [i modern, rigid [i flexibil, subtil [i f`]i[.

Phaeton \n alb [i negru Berlin: Lansezi o ma[in` complet nou`, p`[e[ti \ntr-un teritoriu necunoscut, cel al limuzinelor de lux. Inovezi, \ndr`zne[ti, ai \ncredere. {i cum po]i transmite asta mai bine decât printr-o sesiune foto \ntr-un ora[ care „respir`“ optimism, un ora[ care a devenit \n ultima jum`tate de secol sinonim pentru aspira]ie, \mplinire, cutezan]` [i eliberare?

263

Asia: Geoff Ang [i alte câteva nume din fotografia de mod` asiatic` au ar`tat lumii diferite fa]ete ale t`râmurilor natale folosind ca punct comun un Phaeton.

264

Foto

Foto

|n focus: Bryan Adams, Phillipe Cometti, Alexei Hay, Tom Fowlks [i Nicolas Moore \ncerc창nd s` surprind` diferite expresii ale lui Eos.

VIP shooting Patim`: Fost topmodel de succes, Ellen von Unwerth a schimbat locul de pe catwalk cu cel din spatele camerei, ajung창nd un apreciat fotograf de mod`. Fotografia ei pune accent pe emo]ional [i provocator, iar shooting-ul organizat \n jurul unui Volkswagen Golf pare s` vrea s`-i aminteasc` privitorului c` puseurile de pasional ne pot colora via]a indiferent de griul locului \n care ne afl`m.

265

Constructivism: Karl Lagerfeld a c`utat \n designul Fabricii de Sticl` urme ale curentului artistic [i arhitectural n`scut \n Rusia postrevolu]ionar`. A rezultat o carte [i un calendar pe coperta c`rora figura un autoportret.

266

Foto

Foto

Fiecare shooting a \ncercat s` spun` o poveste uneori fiind vorba chiar de pove[ti clasice, cum ar fi Alb` ca Z`pada [i cei [apte pitici.

Golf iube[te Europa iube[te Golf

267

Pentru unii Golf-ul \nseamn` trei decenii de transport eficient, pentru al]ii s-a transformat \n simbol. Pentru ace[tia din urm`, Volkswagen a ini]iat un concurs, portofoliile depuse de studen]i din opt ]`ri reu[ind s` ia prin surprindere juriul nevoit s` suplimenteze num`rul de premii. De la metafor` a libert`]ii, la mijloc de exprimare, personaj de poveste sau spa]iu vital, Golf a fost surprins \n cele mai variate [i mai nea[teptate ipostaze.

C창[tig`torul concursului, Sven Heinze, [i-a ar`tat, prin Golf-ul \nl`n]uit, indignarea fa]` de faptul c`, \n goana dup` securitate, ajungem s` ne restr창ngem libert`]ile.

Tehno

F`r` [ofer

268

|n 2006, pista de \ncerc`ri Ehra-Lessien din Wolfsburg a fost scena unei demonstra]ii a celor mai avansate tehnologii pe care Volkswagen le preg`te[te at창t pentru automobilele de serie, c창t [i pentru procesul de proiectare a lor. Starul evenimentului a fost prototipul Golf GTI 53+1, un automobil ce poate rula f`r` [ofer, \n mare vitez`.

Tehno

Un supercomputer cu [ase procesoare analizeaz` toate datele primite prin satelit sau adunate din teren [i ghideaz` SUV-ul \n teren, cu o abatere de cel mult un milimetru.

Grand Challenge, singura competi]ie din lume dedicat` automobilelor inteligente. El a reu[it s` parcurg` cei 282 km ai unui traseu off-road cu zone diferite de dificultate \n 6 ore, 53 minute [i 8 secunde.

Anul urm`tor a prilejuit prezentarea [i testarea unui nou prototip din seria celor complet autonome. De data asta este vorba de un Golf GTI capabil s` \nve]e trasee [i s` le parcurg` \ntr-un timp care ar complexa orice [ofer de teste. {i, pentru a face o trimitere direct` la personajul filmelor Disney, prototipul a fost botezat 53+1 (Beetle-ul din film avea num`rul 53).

Scopul acestui prototip l-a constituit dezvoltarea unor sisteme care permit culegerea unor informa]ii

269

ENTRU TOAT~ LUMEA CARE A V~ZUT vreunul dintre filmele cu Herbie, Beetleul capabil s` se conduc` singur era doar un personaj simpatic. |ns` Volkswagen a v`zut \n performan]ele sale mai mult dec창t o simpl` fic]iune, \n ultimii ani f`c창ndu-le s` devin` realitate.

Prima demonstra]ie de for]` a avut loc \n 2005, odat` cu prezentarea lui Stanley, un Touareg capabil s` se deplaseze \n teren accidentat f`r` nici un fel de ajutor din partea [oferului. Produsul unui proiect dezvoltat de c`tre Laboratorul de Cercet`ri Electronice al grupului (Palo Alto, California), \mpreun` cu Universitatea Stanford, Stanley a c창[tigat \n octombrie 2005

Tehno

Stanley este echipat cu un sistem de naviga]ie GPS ultracomplex, numeroase camere video, dispozitive de telemetrie cu laser [i un sistem sofisticat de radare de 24 Ghz.

270

mult mai precise decât cele constatate de pilo]i \n urma efectu`rii testelor dinamice. De[i nu \nseamn` eliminarea implic`rii umane – indispensabil` \n conceperea unui automobil –, complexul de sisteme \ncorporate de Golf GTI 53+1 poate releva comportamentul ma[inii mult mai detaliat [i cu o marj` de eroare mai mic`. Secretul const` \n faptul c` ma[ina este \n stare s` repete fiecare manevr` sau fiecare parcurs de circuit cu exact acelea[i viteze [i acelea[i unghiuri de bracare, solicitând identic mecanica automobilului, precum [i diferitele sisteme de asistare.

Avantajele acestui prototip sunt tehnologiile cu care a fost dotat. Sistemele electronice ale GTI-ului de se-

rie au fost conectate la un computer MicroAutoBox dezvoltat de dSpace, la care s-a ad`ugat o re]ea de cabluri CAN BUS prin care se controleaz` direc]ia cu asistare electromecanic` (EPS). De asemenea, atât pedala de accelera]ie, cât [i frânele sunt controlate electronic, pentru ca ma[ina s` poat` controla viteza cu care se deplaseaz`.

Precizia cu care ma[ina ruleaz` este datorat` [i sistemului de naviga]ie. Acesta este dezvoltat pe baza sistemului GPS utilizat de autoturismele de serie, dar, spre deosebire de ele, are o eroare de numai câ]iva milimetri, \n loc de câ]iva metri. Pentru a opera cu o marj` de eroare cât mai mic`, sistemul

Tehno

Stanley a primit un premiu de dou` milioane de dolari pus la dispozi]ie de DARPA (Divizia pentru Cercetare Avansat` din cadrul Departamenului de Ap`rare al SUA).

care se ruleaz` (starea carosabilului sau inf luen]ele meteo). Drept urmare se poate observa ce aspecte din comportamentul ma[inii depind de vehicul \n sine sau de [ofer, compar창ndu-se cele dou` sesiuni de teste.

Beneficiul acestor tehnologii se va ref lecta direct \n felul \n care vor fi reglate [asiurile noilor genera]ii de automobile Volkswagen [i va contribui la evolu]ia \n armonie a comportamentului dinamic [i a siguran]ei. Dar Volkswagen preg`te[te [i alte tehnologii capabile s` schimbe modul \n care se conduce un automobil. C창teva dintre ele, \n r창ndurile care urmeaz`.

271

denumit DGPS (Differential Global Positioning System) comunic` [i cu un emi]`tor terestru, care compenseaz` interferen]ele norilor.

Astfel echipat, conceptul 53+1 d` senza]ia c` ar avea inteligen]` proprie, fiind capabil chiar s` [i memoreze un traseu. Practic, folosind scaner-ul [i informa]iile de la DGPS scrie o hart` a traseului indicat de amplasarea conurilor, \n urma parcurgerii acestuia la o vitez` redus`. Dup` aceast` recunoa[tere ma[ina poate goni la limit`, printre jaloane. |n acela[i timp inginerii pot analiza separat dinamica ma[inii (felul \n care func]ioneaz` sistemele), reac]ii la diferite stiluri de [ofare (efectele sistemelor) [i condi]iile \n

Tehno

Golf GTI 53+1 [tie s` evite conurile care delimiteaz` traseul. Pentru aceast` sarcin` este dotat cu un scaner cu unde laser plasat \n spoilerul frontal, care are o deschidere de 130 de grade.

272

DIREC}IA CU ASISTARE ELECTROMECANIC~: fa]` de un sistem de direc]ie conven]ional, asistat hidraulic, EPS (Electromechanical Power Steering), sistemului de direc]ie cu asistare electromecanic` \i este dictat pe cale electronic` unui unghi de bracaj, f`r` ca [oferul s` foloseasc` volanul. EPS comunic` cu sistemul de naviga]ie DGPS, conectat la un emi]`tor de pe circuitul de teste, [i reproduce manevra de câte ori este necesar.

IFDR (INTEGRAL DRIVING DYNAMICS CONTROL): a fost conceput pentru a coordona toate sistemele. Sub gestiunea IFDR se afl` sistemul de control al cuplului, senzorii unghiului de bracaj, ro]ile viratoare de pe puntea spate, stabilizatoarele hidraulice [i frânele

electrohidraulice. Comportamentul ma[inii poate fi dictat electronic prin IFDR, cu varia]ii radicale.

SISTEME DE TRAC}IUNE INTEGRAL~ INTELIGENTE: Volkswagen preg`te[te evolu]ii ale sistemului 4MOTION care vor include diferen]iale active la ambele pun]i, capabile s` transforme subvirarea \ntr-o supravirare controlabil` [i s` tempereze interven]iile pripite ale ESP-ului.

ABS PLUS: dezvoltat special pentru SUV-uri, a debutat \n 2006 [i reduce distan]a de frânare a acestora cu pân` la 20% pe suprafe]e instabile. ABS Plus are o func]ie offroad care, spre deosebire de ABS-urile clasice, se declan[eaz` automat atât atunci când

Tehno

La bordul lui 53+1 po]i s` stai lini[tit [i s` tricotezi.

tura]ia motorului ma[inii care o tracteaz`, la care se adaug` frânarea diferen]iat` a ro]ilor fa]` a automobilului. Pentru a aten]iona ceilal]i participan]i la trafic, l`mpile de frân` sunt aprinse automat, chiar dac` [oferul nu apas` \n timp util frâna.

ASISTAREA DIREC}IEI LA PARCARE: Parking Steering Assistance (PLA) g`se[te cu ajutorul unor senzori ultrasonici spa]iu de parcare care ofer` 1,4 m \n plus fa]` de lungimea ma[inii, dac` aceasta circul` pe lâng` ma[inile parcate la o distan]` maxim` de 1,5 m [i cu mai pu]in de 30 km/h. Odat` g`sit locul, se cupleaz` mar[arierul [i ma[ina se ghideaz` singur`. {oferul trebuie doar s` accelereze sau s` frâneze.

273

reductorul este cuplat, cât [i \n demultiplicarea normal` a cutiei de viteze, pentru mers pe [osea.

ESP + STEERING PULSE: uneori, interven]ia ESP-ului nu este \ndeajuns, deoarece ma[ina se poate \nvârti din cauza bloc`rii de c`tre sistemul de frânare a unei ro]i f`r` aderen]`. Dac` \n aceste cazuri [oferul ar contrabraca, ar fi evitat` pierderea controlului. Sistemul ESP + Steering Pulse, care se ofer` doar la ma[inile cu EPS, transmite vibra]ii pe o parte sau alta a volanului, l`sându-i [oferului de \n]eles \n ce parte s` contrabracheze. Distan]a de frânare se reduce cu 10%.

ESP + TRAILER STABILIZATION: sistemul detecteaz` os ci la]iile rulotei [i intervine frânând [i reducând

Tehno

Sistemul de vizibilitate pe timp de noapte este extrem de complex.

Modelele Volkswagen sunt dotate cu sistem automat de parcare, dar [i cu cel de avertizare la p`r`sirea benzii.

274

PILOTUL AUTOMAT: actuala genera]ie de pilot automat Volkswagen aten]ioneaz` [oferul c창nd ma[ina se apropie la o distan]` prea mic` de un alt automobil [i reduce viteza. Dar genera]ia viitoare, numit` ADC + F2S, va putea chiar s` opreasc` ma[ina f`r` interven]ia [oferului, acest sistem urm창nd s` includ` multipli senzori laser \n faruri, capabili s` disting` pozi]ia [i l`]imea obstacolelor din fa]a ma[inii. Totodat`, va sesiza marcajele [oselei [i virajele abordate necorespunz`tor.

AVERTIZARE LA P~R~SIREA BENZII: sistemul LDW (Lane Departure Warning) prevede montarea unor camere video care percep limitele benzii [i

\nc`lcarea lor brusc`, caz \n care avertizeaz` sonor [oferul. Evolu]ii ale LDW vor dicta reac]ii de corectare a trasei chiar de c`tre ma[in`, vor aten]iona din timp dac` drumul este \n lucru, cu ajutorul sistemului de naviga]ie, [i vor asista [oferul \n caz de vizibilitate redus` \n ce prive[te trasa ma[inii.

CONTROLUL ATEN}IEI {OFERULUI: o camer` video monitorizeaz` modul \n care clipe[te [oferul (frecven]a [i durata). Sistemul va emite aten]ion`ri \n cazul \n care [oferul pare prea obosit, iar sistemul de naviga]ie va indica cel mai apropiat loc de cazare. Se experimenteaz` [i corelarea cu un senzorul de p`r`sire a benzii.

Tehno

Pentru un rezultat mai sigur, sistemul de control al aten]iei [oferului se va corela cu senzorul de p`r`sire a benzii.

[oferului s` efectueze manevre f`r` risc pentru el sau al]i participan]i la trafic, atunci c창nd vizibilitatea este redus`.

VIZIBILITATE PE TIMP DE NOAPTE: inginerii Volkswagen preg`tesc o camer` video cu infraro[u care detecteaz` pe timp de noapte pietonii sau alte obstacole de pe carosabil, totodat` stabilind distan]a la care se afl` de ma[in` [i pozi]ia lor exact`. A[adar, dispozitivul Volkswagen nu doar afi[eaz` imagini pe un ecran sau pe parbriz, a[a cum fac alte sisteme, ci estimeaz` pericolul pe care \l prezint` obstacolul. Drept urmare alege s` nu distrag` aten]ia [oferului c창nd nu este necesar, evit\nd s` afi[eze mereu imaginile captate.

275

RECUNOA{TEREA INDICATOARELOR RUTIERE: Volks wa gen testeaz` \n prezent dou` sisteme de recunoa[tere a indicatoarelor rutiere. Primul folose[ te sistemul de naviga]ie care este ]inut la curent de emisiile radio digitale. Al doilea afi[eaz` pe un ecran din tabloul de bord informa]iile transmise de emi]`toare radio amplasate \n re]eaua de [osele.

PERCEP}IA MEDIULUI: Volkswagen a conceput o re]ea de camere video [i senzori radar sau cu unde laser care scaneaz` aria din preajma ma[inii, adic` vehicule, indicatoare rutiere, obstacole etc. Iar un computer special creeaz` o hart` pe care o afi[eaz` pe un ecran implementat \n bord, ceea ce permite

Concept

Laboratorul viselor

276

Te ui]i la un model nou. Satisface at창t de multe preten]ii, pare compromisul perfect, dar \n spatele lui stau mii de propuneri, sute de schi]e [i zeci de experimente. Iat` c창teva dintre ma[inile concept care, \n ultimul deceniu, au pus um`rul la crearea automobilului pe care \l conduci \n fiecare zi.

277

Concept

W12 Roadster – 1998 La scurt` vreme a fost prezentat` [i varianta roadster, dotat` cu acela[i propulsor, dar cu o singur` punte motoare, evident, cea din spate.

Noah – 1997 Monovolum de talie mai mic` decât Sharan. Volkswagen investiga noi metode de utilizare a spa]iului, precum [i posibilitatea utili z`rii unor materiale speciale \n interior.

W12 Coupe – 1997

278

Ferdinand Piech a cerut inginerilor s` pun` la punct un adev`rat supercar cu motor central. Acesta a fost gata \n 1997, surprinzând cu designul semnat Giugiaro, cu motorul W12 de 420 CP, dar [i cu trac]iunea integral`.

Concept D – 1999 Acesta anun]a inten]iile Volkswagen de a p`[i \n segmentul superior al limuzinelor, liniile frontale fiind preluate mai târziu de Phaeton. Limuzina a renun]at \ns` la caroseria cu haion \n favoarea mai clasicei abord`ri \n trei volume.

AAC (Advanced Activity Concept) – 2000 Camionet` cu interior avangardist [i u[i cu deschidere \n oglind`. Materialele luxoase ale interiorului, cu lemn inclusiv pe podea, erau \ntr-o oarecare opozi]ie cu spiritul practic al benei, dar linia estetic` a dat na[tere dup` pu]in timp modelului Touareg. Avea trac]iune integral`, suspensie pneumatic` [i expunea ulterior celebrul V10 TDI de 313 CP.

New Beetle Dune – 2000

279

Studiu de vehicul adresat tinerilor activi, la el acas` al`turi de sporturile nautice.

Suspensia era variabil`, aspectul exterior se distingea prin folosirea scuturilor metalice, iar interiorul era caracterizat de prezen]a a doar dou` locuri, dar [i de un plafon transparent.

Concept

W12 Nardo – 2001 Cu o caroserie u[or restilizat` [i cu un motor W12 \mpins pân` la 512 CP [i 621 Nm, noul coupe era cea mai rapid` ma[in` produs` vreodat` de Volkswagen [i, cu 3,5 secunde pân` la sut` [i 350 km/h vitez` maxim`, una dintre cele mai rapide ma[ini din lume. O versiune special echipat` a doborât pe circuitul italian de la Nardo nu mai pu]in de 7 recorduri de vitez`.

Microbus – 2001

280

Cât se poate de evident, o reinterpretare a Busului clasic. Studiul realizat \n California avea \ns` caracteristici cât se poate de moderne, de la dimensiunile generoase (circa 4,8 metri lungime) la modularitatea interiorului, echipamentele audio-video sau motorul V6 de 231 CP, plasat \n fa]`.

Magellan – 2002 Cu cele [ase locuri ale sale, cu suspensia ajustabil`, trac]iunea integral`, remorca asortat`, cutia de bagaje care putea fi folosit` pe post de barc`, dar [i cu designul s`u ie[it din comun, Magellan \mpingea la limit` ideea de crossover. Sub capot` era instalat un W8 cu 275 CP.

1-Liter-Auto – 2002

281

Construit \n mare secret, prototipul Volkswagen avea s` dovedeasc` \nc` o dat` avansul tehnologic al companiei. Construit \n \ntregime din materiale compozite, având o form` \ndelung studiat` \n tunelul aerodinamic [i dou` locuri \n tandem, autovehiculul de 3,65 metri lungime [i 1,25 metri l`]ime avea s` confirme c` acoperirea unei distan]e de 100 km cu numai 1 litru de combustibil este posibil`. L`sat` nevopsit` special pentru a i se reduce masa (290 kg), echipat` cu un propulsor diesel de 8,5 CP [i cu un rezervor de 6,5 litri, ma[ina a fost condus` de la Wolfsburg la Hamburg (230 km) chiar de pre[edintele de atunci al m`rcii, Ferdinand Piech. Consumul calculat la destina]ie a fost de numai 0,89 l/100 km, \n circumstan]ele unor condi]ii meteo nefavorabile [i ale unei viteze medii de 75 km/h.

Concept

Tarek – 2003 Autovehiculul a fost conceput pentru a lua startul la Paris-Dakar, \n avangarda particip`rii ulterioare cu Touareg. Designul se inspira [i de la SUV-ul proasp`t lansat, dar [i de la W12 Coupe, iar propulsia (efectuat` pe axa spate) era asigurat` de un TDI de 1,9 litri cu 218 CP [i 390 Nm. A confirmat, dobândind o dubl` victorie la clasa la care a fost \nscris.

Concept R – 2003

282

Prezentat la doar [apte zile dup` premiera mondial` a Golf-ului V, conceptul uimea cu linii puternice [i o configura]ie aparte: roadster cu dou` locuri, motor central [i transmisie automat` tip DSG pe puntea spate. V6-le de 265 CP era capabil s` \mping` ma[ina pân` la 270 km/h \n condi]iile \n care 100 km/h erau atin[i \n 5,3 secunde. Pe lâng` etalarea multor nout`]i tehnologice, Concept R anun]a [i o nou` estetic` pentru viitoarele modele ale m`rcii.

New Beetle Ragster Ragtop + Speedster = Ragster. Pentru el au fost create noi aripi, spoilere [i faruri, dar [i un nou acoperi[, care \mpreun` cu linia joas` dat` de scurtarea stâlpilor frontali \i dau un aspect complet ie[it din comun. Interiorul 2+2 [i noile elemente stilistice au contribuit [i ele la realizarea celui mai „hot“ Beetle al tuturor timpurilor.

Concept T – 2004

283

Crossoverul plasat undeva \ntre un SUV [i un roadster a servit ca platform` pentru investigarea unor noi direc]ii stilistice [i tehnologice. Se l`uda cu trac]iune integral`, un V6 de 241 CP [i 6,9 secunde pân` la sut`.

Concept

EcoRacer – 2005 |n acela[i timp, este un coupe, un roadster [i un speedster, pentru c` plafonul este deta[abil, la fel ca parbrizul care poate fi \nlocuit cu un minuscul deflector. {i totu[i este propulsat de un TDI, un motor de 1,5 litri cu 136 CP care consum` doar 3,4 l/100 km/h. E f`cut din fibr` de carbon, nu cânt`re[te decât 850 kg, ia suta \n 6,3 secunde [i poate urca pân` la 230 km/h.

Phaeton Lounge – 2005

284

Cel mai lung Phaeton, prezentat, unde altundeva decât la Dubai. Aproape [apte metri lungime [i cele mai luxoase dot`ri imaginabile pentru doar [ase locuri, din care patru pozi]ionate fa]` \n fa]`.

GX3 – 2006 Din nou un crossover, la fel de nea[teptat, \ntre o motociclet` [i un roadster. S-a pus accentul pe o dinamic` ie[it` din comun, dar [i pe eficien]`, motiv pentru care motorul nu este mai mare de 1,6 litri (125 CP). Totu[i, cele 570 kg permit performan]e bune (5,7 secunde pân` la 100 km/h [i 201 km/h vitez` maxim`) \n condi]iile \n care consumul \n regim urban nu dep`[e[te 5,2 l/100 km.

IROC – 2006

285

…Sau scIROCco pentru fanii coupeului de odinioar`.

A venit cu o nou` linie estetic`, cu logo-ul plasat pe capot`, cu un interior futurist [i cu promisiunea unui viitor coupe de serie care s` exploateze la maximum posibilit`]ile motorului TSI de 1,4 litri, \mpingându-i probabil limita pân` dincolo de 200 CP.

Concept

Concept A – 2006 Un vehicul cu trac]iune integral` cu un design aplatizat, ie[it din comun [i un interior pe m`sur`. S-a prezentat ca precursorul unui SUV de talie mic`.

R GTI – 2006

286

Un GTI care, \n urma contactului cu litera R – cea care define[te deja sportivele gamei – a ajuns s` scoat` [i 400 CP din motorul TFSI de 2 litri.

Configura]ia cu patru scaune scoic` [i o estetic` agresiv` individualizeaz` [i mai mult conceptul.

Neeza – 2006 E undeva \ntre un break [i un coupe, a fost conceput \n China, dar a l`sat iar`[i s` se \ntrevad` interesul Volkswagen pentru automobilele de ni[` care [i-ar mai putea face loc \n gam`.

U[ile cu deschidere \n oglind` au reap`rut, de data asta al`turi de noi inova]ii tehnice care vor ajunge [i pe ma[inile de serie, inclusiv \n domeniul audio-video-comunica]ii, acolo unde Magic Box serve[te ca o interfa]` pentru toate sistemele.

Chameleon – 2006

287

Un automobil istoric, un Microbus Deluxe din 1964, dar adus la zi prin multitudinea de sisteme avansate care se ascund dincolo de aspectul cuminte. Blocuri optice cu tehnologie led, bord cu display multifunc]ional, acces f`r` cheie, amprent`, folie cu transparen]` variabil`, motor electric cu baterii lithium-polymer, panouri solare pe plafon [i multe altele, doar pentru a dovedi c` tehnologia de vârf poate lua [i forme prietenoase.

PUBLISHER Porsche Rom창nia {oseaua Pipera-Tunari 2, Voluntari, jud. Ilfov COORDONATORI Brand Manager Volkswagen : Matei Albulescu Marketing: Sabina Boerescu Product Manager: Raluca Rabei

EDITOR Supercar S.R.L. Str. Carol Davila 105-107, ap. 2, sector 5, Bucure[ti Director general: Alexandru Cioc창lteu Director editorial: Andrei Cr`ciun Redactor [ef: R`zvan Codorean Redactori: Alexandru Cocu, Cristian Nedelcu, Marcel Dinc`, Dan Damian Art director [i DTP: Alec Pop TIPAR G. Canale & C. S.R.L. Nici un text, fotografie sau imagine grafic` nu pot fi preluate, reproduse par]ial sau total f`r` acordul scris al publisherului, care de]ine toate drepturile asupra lor. Orice abatere sau nerespectare a condi]iilor [i termenilor men]iona]i anterior va fi sanc]ionat` conform legisla]iei \n vigoare.

288

www.volkswagen.ro www.spirit-volkswagen.ro