5 minute read

Tehnologia de cultivare pentru cultura de triticale

Plantele premergătoare triticalelor sunt acelea care eliberează terenul devreme: leguminoasele anuale pentru boabe, inul pentru fibre, cartoful timpuriu, rapiţa, porumbulhibrizi timpurii sau masă verde, cânepa pentru fibre, sfecla de zahăr timpurie etc.

Tehnologia de cultivare pentru cultura de triticale

Advertisement

Nu se recomandă ca premergătoare alte cereale păioase din cauza sensibilităţii ridicate la fuzarioză şi nici cultivarea în monocultură, din acelaşi considerent. Cele mai bune rezultate au fost obţinute când specia a fost încadrată în asolamente de 3-4 ani, cu premergătoare din grupa leguminoaselor, care lasă cantităţi importante de azot în sol şi eliberează terenul la timp. Triticala este apreciată ca o premergătoare valoroasă pentru orice cultură datorită precocităţii la eliberarea terenului.

Având în vedere că soiurile actuale cultivate în România au rezistenţă la cădere mai mică decât a grâului, din cauza taliei mai mari a plantelor, dozele de fertilizanţi aplicate culturii trebuie să aibă valori moderate şi să fie calculate în funcţie de fertilitatea naturală a solului.

Lucrările solului

Faţă de lucrările solului, triticale are cerinţe similare cu grâul sau secara, solicitând un sol afânat în stratul superficial, 1520 cm, aşezat, bine aprovizionat cu apă şi elemente nutritive. Lucrările solului se efectuează în funcţie de planta premergătoare, de resturile vegetale rămase şi de starea de aprovizionare cu apă a solului în momentul executării acestora. Lipsa apei din sol şi imposibilitatea realizării unei arături de calitate, conduce la situaţia în care se realizează lucrările solului în mod exclusiv prin utilizarea grapelor grele, a căror adâncime de lucru poate atinge 15-18 cm. Pregătirea patului germinativ se recomandă să se execute cu utilaje care mobilizează superficial solul, iar pe cât posibil, ultima lucrare să fie executată perpendicular pe direcţia de semănat. Aceste lucrări se efectuează bine după specii cum sunt: sfecla pentru zahăr, cartoful sau soia. Prin numărul mare de lucrări ale solului aplicate pentru pregătirea patului germinativ, mai ales în zonele în care se manifestă seceta pedologică, s-a constat că structura şi textura solurilor au

de suferit, diminuând potenţialul productiv al acestora.

Sămânţa şi semănatul

Calitatea seminţei de triticale trebuie să fie cât mai ridicată, cu valori ale purităţii fizice de minim 98% şi a facultăţii germinative de minim 90%, asigurând astfel o valoare utilă superioară. Pentru a preveni apariţia unor boli pe parcursul vegetaţiei şi asigurării imunităţii plantelor în primele 20-30 de zile de vegetaţie, se recomandă efectuarea tratamentelor la sămânţă înainte de semănat cu produse specifice, fungicide sau insectofungicide, asemănătoare cu cele indicate în tehnologia de cultivare a grâului de toamnă. Epoca optimă de semănat pentru triticale variază în funcţie de zona de cultivare: 15 septembrie-01 octombrie pentru zonele colinare, mai reci din Transilvania, dealurile subcarpatice din Oltenia, Muntenia şi Moldova şi 01-10 octombrie pentru zonele mai calde din sudul şi vestul ţării. Semănatul în afara epocii optime, mai devreme sau întârziat, a determinat scăderi ale producţiei, din aceleaşi considerente prezentate la cultura grâului (reducerea rezistenţei la iernare, parcurgerea defectuoasă a stagiului de călire a plantelor, atacul unor patogeni sau dăunători, reducerea gradului de înfrăţire etc.) Desimea de semănat asigurată culturii de triticale este cuprinsă între 400 şi 500 boabe germinabile/ metrul pătrat, cu corecţii în cazul depăşirii epocii optime de până la 550 boabe germinabile/ metrul pătrat pentru asigurarea desimii de spice la recoltare. Norma de semănat - variază în funcţie de MMB şi desime între 230 şi 280 kg/ha. Adâncimea de semănat - este cuprinsă între 4 şi 7 cm, sămânţa de triticale având coleoptilul mai lung şi o mai mare putere de străbatere a solului. Distanţa între rânduri este aceeaşi, ca la toate cerealele păioase, de 12,5 cm. Se poate semăna şi la 15 cm între rânduri, în culturile de producere de sămânţă, pentru a asigura plantelor un spaţiu de nutriţie mai mare.

Lucrări de îngrijire

Asigurarea unei igiene culturale la cultura de triticale se realizează prin aplicarea măsurilor cu caracter preventiv sau curativ. Pentru combaterea buruienilor se vor utiliza produse comerciale omologate pentru cultura grâului, alegând erbicidul în funcţie de spectrul de buruieni prezent în cultură şi gradul de dezvoltare al acestora. Triticalele se dovedesc a fi mai sensibile la stresul generat de aplicarea erbicidelor, de aceea, pentru a evita apariţia fenomenului de fitotoxicitate, se recomandă respectarea riguroasă a epocii de aplicare a erbicidului raportat la fenofaza de dezvoltare a plantelor de triticale. Din cauza taliei mai ridicate, o atenţie deosebită la această cultură trebuie acordată căderii plantelor, cădere care poate fi provocată şi de greşeli de aplicare a secvenţelor tehnologice: semănatul superficial, fertilizarea unilaterală cu azot sau în doze mari, desimi mari ale plantelor etc. Pentru prevenirea acestui fenomen se aplică tratamente în vegetaţie, atunci când plantele ajung la începutul fazei de formare a paiului. Udările de răsărire din toamnele secetoase, cu norme de 300-400 metri cubi/hectar s-au dovedit foarte utile, plantele răsărind uniform în intervale de timp scurte. În timpul vegetaţiei, se pot aplica 1-2 udări, în funcţie de regimul pluviometric al zonei, pentru a menţine plafonul minim la 50 % din IUA (intervalul umidităţii active calculat pe adâncimea de 0-50 cm) Normele de udare în vegetaţie vor fi de 500-800 metri cubi/hectar, în funcţie de permeabilitatea solului pentru apă.

Recoltarea

Triticalele se recoltează la maturarea deplină a boabelor, fără a depăşi această fază din cauza pericolului de scuturare ridicat pe care îl prezintă cultura, pierderile medii prin scuturare fiind apreciate la 300-400 kilograme/ hectar. Întârzierea recoltatului mai prezintă un alt dezavantaj major - apariţia fenomenului de încolţire a boabelor în spic, fenomen care se manifestă atunci când în perioada de recoltat apar precipitaţii pentru o perioadă mai lungă de timp. Pentru a evita aceste neajunsuri, cultura de triticale se recoltează atunci când umiditatea boabelor ajunge la 16 %. Boabele de triticale sunt mai sensibile la spargere, fapt ce impune o atentă efectuare a reglajelor la combina de recoltat, dimensionând corect turaţia tobei şi a distanţei dintre bătător şi contrabătător. Recoltarea pentru masa verde are loc la sfârşitul lunii aprilie, când plantele se pot administra direct în hrana animalelor sau pentru însilozare folosind vindroverul sau cositorile mecanice.

www.agrimedia.ro

This article is from: