IT TRENDS 4

B U S I N E S S

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

Nr. 4 - Aprilie 2009

EDITORIAL

Oracle + Sun =

?

Pag. 01

S TIL Nokia E75 Pag. 40

DOSAR Virtualizare = Eficienþã Pag. 28

MASA ROTUNDĂ OpenSource între calitate şi eficienţă

Mihai Tudor Director general IBM România

„România trebuie să facă acelaşi lucru, adică să investească în perioada imediat următoare în proiecte de infrastructură la nivel naţional care să creeze locuri de muncă, care să permită crearea unui avantaj competitiv pentru ţară în viitor.”

Pag. 20-21

Pag. 34

Nr. 4 - Aprilie 2009

1 E

D

I

T

O

R

I

A

L

Oracle+Sun=?

motto:

„I just learnt it ... I need to think about it.

I am very surprised,” Steve Ballmer

N

u cred că a existat ceva mai spectaculos de la cumpărarea companiei Compaq de către HP. În schimb implicaţiile achiziţionării unui pachet de peste şapte miliarde de dolari ale lui Sun Microsys-

tems de către Oracle sunt mult mai adânci şi în mare parte

Dan Iancu, redactor şef

suntem cumva în situaţia de a juca la şase din patruzeci şi nouă cu pronosticurile privind viitorul TIC. Să facem o recapitulare. Java, PostgreSQL, MySQL, Solaris

Microsoft va trebui să facă faţă unei provocări mult mai dure

sunt numai vedetele deţinute de Sun. Desigur nu putem uita

având în vedere că noile pachete entreprise sunt la început

de partea cu serverele, mai ales că decizia de a anunţa soluţii

de drum, iar expertiza combinată a celor două va face ca

Oracle la cheie nu e o inspiraţie de moment, portofoliul de

zona societăţilor medii şi chiar mici să fie invadată de noul

cloud computing, sau de alte pachete existente în portofo-

cuplu. Nu cred că ar fi o idee rea ca Microsoft să-şi propună

liul lui Sun şi mai ales de OpenOffice. Pe de altă parte ba-

o apropiere mult mai mare de Open Source făcând o serie de

zele de date de la Oracle, soluţiile pentru corporaţii şi nu în

compromisuri, la care nu era, până mai ieri, dispus să le facă.

ultimul rând agresivitatea lui Larry Ellison perfect asortată

Evident că implicaţi sunt mult mai mulţi, inclusiv HP. Com-

cu atitudinea ireverenţioasă a lui Scott McNealy. După cum

pletarea obţinută de Oracle prin această achiziţie îi va face

spunea Gary Beach, de la CIO Magazine, „va fi distractiv de

pe producătorii de servere mult mai atenţi pentru că „soluţia

urmărit cuplul Ellison McNealy la conducerea organizaţiei.”

la cheie” e un miracol comercial la care se apelează mult mai

Lăsând la o parte anecdota, predicţiile, pe care le încearcă

des, mai ales dacă lucrurile pot fi controlate de sume ce nu

sau bănuie analiştii, sunt suficient de bulversante pen-

depăşesc nivelul a patru cifre. Vor avea de suferit şi integra-

tru a da apă la moară speculaţiilor. Ce se va întâmpla cu

torii care croiau costumele după talia clientului. Din ce în ce

Unele noţiuni precum cloud computing sau software as a service vor fi concepte de bază.

«

mai mult se pot livra măsuri standart, iar adaptările vor fi mai la îndemâna clienţilor aplicaţi.

Cinstit să fiu mă-ndoiesc de faptul că Oracle ar renunţa foarte uşor la componente ce o fac la ora actuală abordabilă de un spectru mult mai mare de necesităţi. Nu cred că vor

MySQL? Care sunt şansele unui pachet atât de avansat ca

stagna în perfecţionarea hardware-ului tocmai din ceea ce

PostgreSQL? Care va fi cota rămasă Linux-ului? Cine va

spuneam mai sus şi nici nu cred că vor opri dezvoltarea

mai face concurenţă lui Microsoft Office? Cum va fi resimţit

OpenOffiece-ului, pentru că este un vârf de lance important

impactul de către comunitatea Open Source? Iată numai o

în lupta cu Microsoft. Se vor întâmpla fără îndoială unele

parte din lista de întrebări ale căror răspunsuri nu sunt nici

modificări importante, dacă nu acum măcar în următoarele

pe departe evidente în acest moment. Declaraţiile liniştitoare

şase luni, dar piesele esenţiale vor fi păstrate, dezvoltate şi

despre transparenţă şi continuitate îmi aduc aminte de alte

cred că nici măcar nu vor fi redenumite. Presupun doar că

asemenea „uniuni”, din care unii parteneri au rămas nişte

vor fi mai bine poziţionate pe piaţă, cu ţinte mult mai precise

frumoase amintiri. Evident că totul este un joc de marketing,

şi mai clar delimitate, pentru a fi mai eficiente în lupta cu

unde nu e loc de sentimentalisme desuete, şi persoanele im-

concurenţa şi pentru a nu se canibaliza între ele. Nu-mi dau

plicate sunt departe de a fi făcut vreodată figuri de maica

bine seama acum cum va fi un viitor imediat de câţiva ani,

Teresa. Nici nu ar fi normal. Implicaţiile sunt uriaşe, iar cos-

dar într-unul mai lung să spunem de zece, cinsprezece ani

tul va fi suportat de către noi toţi. Important e să putem

unele noţiuni, acum futuriste, precum cloud computing sau

anticipa, măcar cu un pas pentru a nu fi lăsaţi în afară.

software as a service vor fi concepte de bază în abordarea

Primii „beneficiari” ai acestei mişcări surprinzătoare

unei pieţi sătulă de cutii. Evident va trebui adăugată o se-

până la un punct sunt fără doar şi poate giganţii IBM şi

curitate adecvată şi de încredere, cu care să fii sigur că Big

Microsoft. Faptul că IBM nu a reuşit să se consolideze este

Brother nu dă iama prin amănuntele afacerii tale. Evident

un punct câştigat de diversitatea concurenţei. În vremuri de

că unele elemente, acum cheie, nu se vor mai regăsi în lista

criză o monopolizare este similară cu sinucidere în masă.

de achiziţii de la un magazin online, dar în fond şi la urma

Pe de altă parte, IBM va trebui să-şi regândescă strategi-

urmei abacul e piesă de muzeu.

ile corporatiste şi soluţiile date pentru marile companii. www.ittrends.ro

dan.iancu@agora.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

2 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Televizoare prietenoase cu mediul

S

amsung Electronics a anunţat lansarea pe plan global a noii linii de televizoare LED high definition, cu diagonale de la 32 la 55 inci. Noile televizoare din seriile 8000, 7000 şi 6000 folosesc tehnologia LED ca sursa

primară, în loc de lampa fluorescentă cu catod rece (CCFL), avantajele oferite fiind un contrast foarte mare, un aspect slim, dar şi economii foarte mari de energie. În plus, noi caracteristici de top permit adaptarea acestor televizoare la cerinţele consumatorilor, atunci când vine vorba de filme, jocuri, show-uri TV şi alte aplicaţii multimedia. Mai mult decât atât, Samsung îşi propune să redefinească experienţa privitului la televizor prin intermediul „Internet@TV - Content Service”, o interfaţă de acces Internet dezvoltată cu ajutorul Yahoo!. Folosind fie o conexiune prin cablu sau o conexiune Ethernet wireless disponibilă la seriile 8000 şi 7000, „Internet@TV - Content Service” le permite utilizatorilor să acceseze de pe ecranul televizorului aplicaţiile Yahoo!, Flickr,

sigure în comparaţie cu alte tehnologii. Consumul de energie este

YouTube prin simpla apăsarea a unui buton.

redus cu până la 40% în comparaţie cel al televizoarelor LCD

Funcţionând pe baza tehnologiei LED, televizoarele Samsung

tradiţionale de dimensiuni asemănătoare. De asemenea, televi-

LED din noile serii întrunesc toate exigenţele Eco Flower, con-

zoarele LED dispun de modulul de economisire a energiei care se

sumul de energie fiind vizibil micşorat. LED-urile nu conţin

ajustează în funcţie de lumină şi de calitatea imaginii în timp ce

mercur, fapt care le face şi mai prietenoase cu mediul, dar şi mai

continuă să reproducă imaginile cât se poate de natural.

Ghid IT eco pentru începători HP a lansat o ediţie limitată a ghidului de buzunar „IT eco pentru începători”, o iniţiativă menită să încurajeze organizaţiile să treacă în sfera „verde – eco”.

Ghidul intenţionează să le ofere managerilor şi angajaţilor responsabili câteva idei simple şi clare despre cum pot contribui la reducerea impactului sistemelor IT asupra mediului şi cum să utilizeze beneficiile acestuia pentru a diminua efectele negative asupra mediului şi a schimbărilor climatice din lume.

Studiile recente arată că în timp ce doar una din zece companii din Europa are o strategie eco bine definită, atitudinea angajaţilor faţă de mediu depăşeşte cu mult interesul companiilor pentru domeniul ecologiei. Realizat pe baza unei cercetări şi analize independente realizate de firma Freeform Dynamics, ghidul conturează o serie de acţiuni de ecologie clasificate pe diferite niveluri de costuri şi complexitate a implementării. Acestea pot varia de la cele cu efecte rapide cum ar fi activarea funcţiei de standby, până la cea de print-on-demand, susţinând totodată menţinerea unei eficienţe maxime a centrelor de date şi a altor procese de business. În prezent, IT-ul este responsabil pentru aproximativ două procente din efectele de seră, dar poate juca un rol important în reducerea celorlalte 98 de procente. De exemplu, HP utilizează frecvent propria sa tehnologie de video-conferinţe în procesele interne de lucru şi intenţionează să îşi mărească de patru ori numărul de studiouri HP Halo Collaboration din sediile sale în 2009, vizând astfel reducerea cu mai bine de 20.000 de călătorii şi câteva milioane dolari economisiţi anual din costurile asociate acestora.

Ghidul eco poate fi accesat la www.hp.com/go/greenit4dummies

Paginã realizatã împreună cu

Oraşe inteligente sustenabile Cisco a anunţat semnarea unui acord bilateral cu Metropolis, o asociaţie compusă din 106 dintre cele mai mari oraşe ale lumii, pentru a dezvolta iniţiativa Metropolis „Vision 2030” pentru oraşe sustenabile în întreaga lume. Ca parte a acestui acord, Cisco va consilia Metropolis în privinţa modului de dezvoltare a unui model operaţional colaborativ între oraşele membre ale Metropolis şi crearea Urban Leadership Academy pentru demonstrarea modalităţilor prin care oraşele viitorului vor putea utiliza eficient tehnologiile pentru a promova un transport public nepoluant, a reduce poluarea printr-o dezvoltare urbană inteligentă, a oferi acces extins la servicii centrate pe cetăţean şi a susţine o dezvoltare economică sustenabilă.

Anunţul se bazează pe competenţa tehnologică a companiei Cisco în programul Connected Urban Development (CUD) - Dezvoltarea urbană conectată, un parteneriat public-privat incluzând oraşe precum San Francisco, Amsterdam şi Seul, care dezvoltă soluţii ICT replicabile pentru promovarea practicilor de dezvoltare urbană sustenabilă şi inteligentă.

Cisco va colabora cu Metropolis pe o perioadă iniţială de doi ani, pentru dezvoltarea de practici noi şi îmbunătăţirea modelelor existente privind dezvoltarea şi sustenabilitatea urbană.

www.green-report.ro www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

3 E

V

E

N

I

M

E

N

T

R E L I A B L Y

Consumabile originale ginale HP i i ofer mai mult. Mai mult siguran . Culori mai pline de via . i cu 34% mai multe pagini decât consumabilele compatibile.* De ce s accep i mai pu in? Ai încredere în consumabilele originale HP. www.hp.ro/consumabile *Baza rezultatelor m rcilor testate în 2006/2007 de Innovationstechnik GmbH. Test comandat de HP. Test efectuat folosind cartu ele de imprimare cu jet de cerneal HP 45A, HP 78A, HP 56 i HP 57. Rezultatele particulare pot varia. Vezi detalii complete: www.hp.com/ro/inktest. © 2009 Hewlett-Packard Development Company, L.P. All rights reserved. www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

4 S

O

L

E

P

A

D

Soluţii de ieşire din criză la SolePAD Constanţa de Elena Andreea Liþã

gora Media a organizat pe 17 martie 2009 a patra ediţie SolePAD Constanţa. Conferinţa s-a adresat reprezentanţior mediului de afaceri din judeţele Constanţa, Tulcea şi Călăraşi şi s-a desfăşurat în sala de conferinţe Ovidiu a Hotelului Ibis din Constanţa. În deschiderea conferinţei, Ion Dănuţ Jugănaru, Director General al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, le-a recomandat companiilor care susţin prezentări în cadrul SolePAD să adapteze conţinutul acestora la contextul actual, iar managerilor prezenţi în sală să iasă din starea expectativă provocată de criza economică şi să acţioneze. În consens cu cele de mai sus, elementul comun al prezentărilor IT&C susţinute de către Lucian Vlaicu, Technical Sales Specialist Storage Systems la IBM, Ovidiu Seceleanu, ESS SPO Manager în cadrul HP, Sabina Uţă, Manager Regional Vânzări la Romtelecom, Radu Crahmaliuc, Country Manager Reprezentanţa Brother România şi Geo Grozav, Dealer Manager Romania în cadrul Benq Austria GmbH s-a regăsit în soluţiile de reducere a costurilor, menite să ajute IMM-urile să reziste în perioada de criză, dar şi să iasă din ea. Despre finanţări nerambursabile pentru IMM-uri au vorbit la SolePAD Andreea Ionescu, Consilier la OTIMMC Constanţa, şi Adrian Susac, Consilier în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

A

Cum spuneam şi în de-

hardware-software, ci serviciul efectiv pe

cu rol educativ susţinută anul trecut, a

schidere, percepţia noas-

care-l oferim. Lucian Vlaicu, Technical Sales

abordat o modalitate de prezentare mai

tră asupra celor mai multe

Specialist Storage Systems, IBM.

profesională, bazată pe soluţii concrete,

firme constănţene, în ceea

menită să sublinieze avantajele competitive

ce priveşte reacţiile din

Este primul an în care par-

oferite de produsele Brother pentru clienţii

partea managerilor, se ma-

ticip eu personal la Sole-

din orice verticală industrială. Radu Crah-

terializează în principal în

PAD, mi se pare un eveni-

maliuc, Country Manager Reprezentanţa

ideea că cei mai mulţi stau în expectativă,

ment foarte interesant, în

Brother România.

aşteaptă să vadă ce se întâmplă şi nu mai

care se spun lucruri noi,

reacţionează la stimuli. Probabil că a venit

în care poţi să afli soluţii

Un eveniment foarte bun,

timpul să iasă din această expectativă, să

de comunicaţii avanta-

cred că va fi de bun au-

îşi reevalueze şi pieţele şi produsele, dar şi

joase şi din punct de vedere al tehnicii şi din

gur pentru noi, cred că

strategiile, modul de abordare, evitând să

punct de vedere al economisirii, al preţului,

firmele care au venit au

facă mari greşeli reducând cheltuieli în do-

al tarifelor şi una peste alta să continue,

găsit

menii în care nu este cazul şi mă refer în

pentru că este de bine. Sabina Uţă, Manager

zentarea mea şi sper că

special la dotări şi tehnologii, şi mai ales

Regional Vânzări, Romtelecom.

interesantă

pre-

acest lucru se va vedea în

soluţiile informatice, care odată aplicate,

numărul de achiziţii pe proiectoare Benq.

pot să ducă la importante economii pentru

A fost a doua noastră

Geo Grozav, Dealer Manager Romania,

firma respectivă. Ion Dănuţ Jugănaru, Di-

prezenţă la Constanţa în

Austria GmbH.

rector General, Camera de Comerţ, Industrie,

cadrul SolePAD şi ne-am

Navigaţie şi Agricultură Constanţa.

putut da seama că pro-

În cadrul acestui eveni-

gramul

prezentări,

ment am prezentat sche-

adresabilitatea şi nive-

mele de finanţare pen-

partea de concepte IT,

lul de interes sunt într-o

tru POS-CCE şi anume

care înseamnă consoli-

reală maturizare, în sensul că spre deose-

schema mică de până la

darea infrastructurii IT

bire de ediţia precedentă, participanţii au

920.000

pentru următorii ani, ne

pus accentul cu precădere pe soluţii la un

mare până în 1.500.000

mutăm deja încet, încet de

nivel tehnic mai elevat, iar auditoriul a fost

Euro, consultanţă până în limita a 10.000

Astăzi am vorbit despre

de

Ron,

schema

Euro şi internaţionala şi standardizarea până

dezvoltate de IT. Din acest punct de vedere,

în limita a 200.000 Euro. Pentru mai multe

mentul de bază, către zona de consolidare,

suntem multumiţi de faptul că această

informaţii, pentru cei care doresc să aplice,

iar acum discutăm despre partea de servicii.

schimbare de audienţă şi adresabilitate

îi invităm la sediul OTIMMC Constanţa, din

Serviciile vor deveni elementul cel mai im-

coincide perfect cu strategia noastră, care

Bulevardul Tomis nr. 79-81. Andreea Iones-

portant, nu vor mai fi elementele funcţionale

după o prezentare generală, introductivă,

cu, Consilier, OTIMMC Constanţa.

Parteneri Media

Parteneri

format din oameni cu cunoştinţe medii şi

Parteneri Principali

la partea de insule informatice, care au fost până acum zece ani ele-

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

5 S

O

L

E

P

A

D

Dorinţa de a merge înainte

L

a o ediţie SolePAD anterioară, cineva spunea că în perioade de

pant au fost o serie de prezentări interesante, cum au fost cele de la

criză oamenii de afaceri ar trebui să se adune pentru a găsi soluţii

IBM şi HP, un domeniu pe care noi ca firmă l-am abordat mai puţin

şi a trece de această perioadă. Se pare că opinia nu este singulară,

până în prezent. Costin Munteanu, M7 Electronics.

având în vedere numărul participanţilor la SolePAD Constanţa şi

Au fost prezentări interesante, în special cele din prima

interesul acestora pentru soluţiile prezentate.

parte, prezentările de produse şi companii, mai puţin ultimele prezentări, cele ale reprezentanţilor Agenţiei

Este prima dată când particip la o conferinţă SolePAD şi este

pentru IMM-uri şi Ministerului Comunicaţiilor. A fost

impresionant modul în care a fost organizată. Prezentările

un eveniment reuşit şi prin faptul că a fost destul

au fost complete iar modalitatea în care au fost expuse

de scurt. Tot aşa cu astfel de evenimente. Şerban Ionescu, Active

beneficiile pe care le aduce fiecare firmă a fost de aseme-

Training.

nea deosebit de interesantă. Sper ca toţi participanţii să se

A fost interesant, dar ca orice lucru e perfectibil,

fi bucurat la fel de mult şi să acceseze aceste soluţii care par destul de

pentru că au fost şi subiecte care s-au adresat majorităţii

viabile pentru această perioadă. Roxana Niculae, Spheres.

participanţilor, dar şi lucruri destul de specifice. Din

Ocupându-mă de partea economică, la IT nu prea

păcate, ceea ce a fost prezentat ca polul de interes,

mă pricep, însă mi s-au părut interesante oferte-

însemnând prezentarea legată de finanţări, din punctul

le participanţilor. Ce pot spune este că m-ar interesa

meu de vedere a fost un fiasco. Valentin Uleşanu, Consultanţă

mai multe detalii şi chiar mi-ar plăcea să primesc pe

NonStop.

mail oferte, să le aprofundez, să aleg una optimă.

Acest eveniment a reprezentat pentru mine o opor-

Ramona Berendei, Iowemed.

tunitate în ceea ce priveşte deschiderea, cu pondere

Orice eveniment de acest gen este o bună oportunitate

pe fondurile structurale. Pentru perioada ce va urma,

pentru ca toată lumea să înţeleagă ce se întâmplă în jur,

respectiv 2009-2013, mi s-au cristalizat anumite

să vadă care sunt tendinţele, să vadă starea de spirit a

direcţii şi, ca reprezentant al unei firme de consultanţă

mediului de afaceri, mai ales în condiţiile actuale. Legat

în domeniul acesta, voi încerca să aplic cele discutate aici. Mihaela

strict de evenimentul de astăzi, pentru mine ca partici-

Atanasiu, Consulting R Group.

30 ianuarie 2009

1 iulie

Soluţii pentru Administraţia Publică

Wireless: wire, less wire - Reţele inteligente

11 februarie

9 septembrie

Software as a Service (SaaS) / Cloud Computing 11 martie

Soluţii de administrare a infrastructurilor IT&C 23 septembrie

Backup & Restore

Business Continuity / Disaster Recovery

23 aprilie

7 octombrie

Virtualizare

Optimizarea relaţiei cu clienţii (CRM/SFA)

6 mai

4 noiembrie

Soluţii de optimizare a gestiunii întreprinderii (ERM) 3 iunie

Service Oriented Architecture 18 noiembrie

Document Management

Securitate

17 iunie

2 decembrie 2009

Externalizarea de servicii pentru mediul

Soluţii pentru clădiri inteligente

financiar-bancar PARTENERI

MEDIA Agora

NEWS Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: atc@agora.ro și online la adresa: www.techconf.ro- inscriere Persoana de contact: Anca Ilie, ATC Project Manager

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

6 S

O

L

E

P

A

D

Informaţia în afaceri la SolePAD Galaţi de Elena Andreea Liþã

gora Media a organizat pe 19 martie o nouă ediţie SolePAD la Galaţi. Conferinţa a avut loc în Sala de reuniuni a Hotelului Vega şi s-a adresat oamenilor de afaceri din judeţele Galaţi, Brăila şi Ialomiţa.

Aflat la a treia participare la SolePAD, Traian Mândru, Director General al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, a apreciat în deschiderea conferinţei faptul că după fiecare ediţie a plecat cu bucuria că a făcut un pas în faţă prin informaţia primită, subliniind că în momentul de faţă nu doar banii ci şi informaţiile sunt foarte importante.

Sesiunea IT&C din agenda SolePAD Galaţi a cuprins soluţii de virtualizare HP pentru IMM-uri, prezentate de Ovidiu Seceleanu, ESS SPO Manager la HP, soluţii de comunicare oferite de Romtelecom şi prezentate de Sabina Uţă, Manager Regional Vânzări la Romtelecom, dar şi o serie de avantaje ale utilizării sistemului e-learning în instruirea angajaţilor, evidenţiate de Vasile Ifrim, Director Comercial la AltFactor. În cadrul celor două prezentări din finalul conferinţei, Alina Dimache, Manager de Proiect la OTIMMC Galaţi, şi Adrian Susac, Consilier în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, au trecut în revistă fondurile nerambursabile pentru IMM-uri disponibile în cadrul Axei I şi III ale Programului POS-CCE.

A

Camera

Comerţ

pre utilitatea tehnolo-

Microsoft, tot ca soluţie de reducere a

Galaţi este alături per-

de

giei informaţiei, sunt

costurilor de deplasare şi de îmbunătăţire

manent de toată ofer-

noutăţi care îi ajută

a comunicării. Deci soluţiile prezentate

ta de informaţii către

să-şi

perfecţioneze

sunt în ideea de ce am putea face în pe-

IMM-uri şi către cei

munca, să-şi reducă

rioada de criză şi cum să ne pregătim

interesaţi, pentru a-şi

costurile şi să-şi dez-

pentru momentul în care criza se va

realiza programele pe

volte afacerea.

sfârşi şi vom putea lua avântul pe care

care le au, un aspect

Mediul de afaceri din

îl sperăm cu toţii. Ovidiu Seceleanu, ESS

deosebit de important cel puţin în etapa

Galaţi este structurat în mai multe do-

actuală. Să plecăm acasă mai instruiţi

menii, nu este aşa cum s-ar crede în

şi mai încrezători că lucrurile grele pe

monolit sau în monobloc pe o anumită

Ne-a făcut plăcere să

care le vedem azi, vor fi mai puţin grele

afacere, se lucrează în construcţii, în

ne adresăm unui pu-

mâine, după ce vom aplica informaţiile şi

comerţ, în industria hotelieră, dar ca şi

blic foarte larg şi să

tehnologiile prezentate aici.

în alte oraşe din ţară demarează mai

prezentăm

Este important să fim informaţi pen-

greu cu aceste fonduri europene, dar

de e-learning pe care

tru a reuşi acolo unde am greşit înainte,

încet, încet interesul lor creşte şi până

le avem, mai ales că

bazându-ne şi pe forţa umană extraor-

la urmă cred că este un ajutor dat pen-

soluţiile

dinară pe care o are România. La Galaţi,

tru dânşii. Bogdan Costin, Şef Oficiu

sunt lansate în luna

de exemplu, avem şi parcul de software

OTIMMC Galaţi.

SPO Manager, HP.

soluţiile

sunt

noi,

martie şi vin să răspundă unor nevoi

şi nu putem decât să aducem cuvinte

particulare pe care le au IMM-urile. Ne

de laudă la adresa celor care îl folosesc.

Ca şi la Constanţa, am

face foarte mare plăcere că există eve-

Traian Mândru, Director General, Ca-

pregătit soluţii în ve-

nimente de acest tip, care într-un fel

mera de Comerţ, Industrie şi Agricultură

derea reducerii cos-

intermediază contactul dintre noi ca

Galaţi.

turilor pe partea de

furnizori de soluţii IT şi public şi avem de

IT, în ceea ce priveşte

gând să participăm şi în continuare. Este

serverele.

extraordinar să găsim un public inte-

Este un eveniment binevenit şi pentru

acestea şi ne motivează să venim mereu

tru IMM-uri, pentru că află noutăţi care

soluţii server de tip blade şi soluţii de

cu produse şi propuneri noi de business

probabil că îi interesează dacă au venit

virtualizare; în acelaşi timp am prezen-

pentru ei. Vasile Ifrim, Director Comer-

aici. Despre programele naţionale, des-

tat soluţia Unified Communication de la

cial AltFactor.

Parteneri Media

resat, un public care doreşte informaţiile

soluţii, în primul rând

Parteneri

Am venit cu două

melor naţionale şi europene, dar şi pen-

Parteneri Principali

noi, pentru că facem reclamă progra-

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

7 S

O

L

E

P

A

D

În beneficiul IMM-urilor

Î

n ciuda crizei sau poate chiar datorită ei, oamenii de afaceri

2009, iar acesta este singurul punct negativ pe care l-aş

din Galaţi nu au fost doar mult mai deschişi la nou, ci şi-au

putea găsi. Un plus este prezenţa destul de bună şi de

propus chiar să aplice măcar o mică parte din ceea ce au aflat

selectă a celor care au asistat la acest eveniment. AltFactor

la SolePAD.

mi-a plăcut, Romtelecom, nu. Eu sunt mai pragmatic şi Mi se pare un eveniment gândit bine şi cred eu că este şi

asta e tot ce pot să spun. Silviu Petcu, Alchemie Art.

în beneficiul nostru. Important este să gândim bine, având

Mi s-a părut o iniţiativă binevenită, prezentările au fost

în vedere că pe piaţă sunt atât de multe oferte, şi să alegem

interesante, au abordat subiecte de interes şi sperăm să

ceea ce este bun. Prezentările mi s-au părut de calitate şi

punem ceva în practică din ceea ce am văzut aici. Roberto

susţinute de profesionişti. Mihai Stoleru, Kallon Construct

Toader, Alfa Group.

Destul de interesant, educativ şi cu efecte pozitive asu-

Din punct de vedere al ideii este în regulă, vizibilitatea mai

pra firmelor care au participat. Cred că pentru societatea

trebuie să sufere îmbunătăţiri, structura pe prezentări a fost

din partea căreia am venit voi furniza informaţii destul

scurtă, la obiect, dinamica sălii nu chiar aşa, dar per total,

de importante şi folositoare. Loredana Poalelungi,

felicitări celor de la AltFactor, care au avut o prezentare

Suintest.

superbă şi este bine să ştim că la Galaţi se mai şi mişcă lu-

Un eveniment la care revin pentru că sunt brăilean şi l-am

crurile. E păcat de oportunităţile pe care le avem. Natalia

cunoscut întâi la Brăila. M-a interesat foarte mult ceea ce

Budescu, EcoSmart Services.

s-a prezentat la HP, pentru că sunt într-adevăr lucruri sca-

Evenimentul a fost foarte interesant, cel puţin din punctul

labile şi care aduc economii, mă interesează şi partea de

meu de vedere, în mod special prezentarea firmei Alt-

e-learning şi voi încerca să pun cap la cap informaţiile pe care

factor şi oportunităţile de finanţare, care m-au interesat

le-am primit astăzi şi o să văd ce învăţ şi ce pot face cu ele. Florin

în mod special. Organizarea excelentă, şi condiţiile şi

Nedelcuţ, Fleming Graphdesign.

suportul, precum şi posibilitatea de a accesa pe Internet

Un simpozion foarte interesant din punctul meu de vedere. Aş fi dorit să

materialele prezentate. Numai cuvinte de laudă. Bodea Doiniţa, Setcar

aflu mai multe amănunte referitor la fondurile care sunt disponibile pe

Brăila.

Roadshow de Tehnologie și Finanţări 2009 CALENDAR Gestiunea resurselor întreprinderii Infrastructuri IT pentru afaceri Comunicaţii Finanţări Pa r te n e r i m e d i a

Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: solepad@agora.ro și online la adresa: www.solepad.ro/inregistrare Persoana de contact: Marina Enache, SolePAD Project Manager

19 februarie 2009 17 martie 19 martie 14 aprilie 16 aprilie 12 mai 14 mai 10 iunie 11 iunie 7 iulie 9 iulie 16 septembrie 18 septembrie 13 octombrie 15 octombrie 10 noiembrie 12 noiembrie 8 decembrie 2009

www.ittrends.ro

PLOIEȘTI (Prahova, Dâmboviţa și Giurgiu) CONSTANŢA (Constanţa, Tulcea și Călărași) GALAŢI (Galaţi, (Galaţi Brăila și Ialomiţa) CRAIOVA (Dolj, Olt și Teleorman) DROBETA TURNU-SEVERIN (Mehedinţi și Gorj) BAIA MARE (Maramureș și Satu-Mare) SUCEAVA (Suceava și Botoșani) TIMIȘOARA (Timiș și Caraș-Severin) ARAD (Arad și Hunedoara) PITEȘTI (Argeș și Vâlcea) SIBIU (Sibiu și Alba) CLUJ-NAPOCA (Cluj și Bistriţa-Năsăud) ORADEA (Bihor și Sălaj) BRAȘOV (Brașov și Covasna) TÂRGU-MUREȘ (Mureș și Harghita) BACĂU (Bacău și Neamţ) IAȘI (Iași și Vaslui) BUZĂU (Buzău și Vrancea)

Nr. 4 - Aprilie 2009

8 O

P

I

N

I

I

VIAȚA ca un SPAM...

S

untem invadați de mesaje nedorite, minut de minut, pe toate căile de comunicare. De la huruitul primului tramvai de la ora 5, la știrile despre viol la 90 de ani și fanteziile blondelor neveste de fotbaliști, la

ploaia de spam-uri care se revarsă pe e-mail, la hălălăiala pițipoancelor de lângă tonomatul de cafea, la cicăleala neobosită a șefului care refulează la cicălelile consoartei, la

Radu Crahmaliuc

claxonul nervos din spate pentru fiecare secundă întârziată la semafor, la puzderia de otevisme și compasiunea pentru

Tendințele urmărite de specialiștii în soluții de securitate

Gigi, în fine, la țăcănitul de tocuri al vecinei de deasupra

sunt legate în principal de amenințările interne - pierde-

care, în prima generație de orășeni cu parchet fiind, nu

rile de date datorate neglijenței angajaților sau atacurilor

gândește că ar putea să își pună ceva mai comod... Și am

intenționate ale acestora. Mobilitatea, accesul de la distanță

putea continua la infinit cu ce ni se întîmplă și cu ce ne

și noile instrumente de comunicare reprezintă tot atâția fac-

agasează în fiecare zi...

tori suplimentari de risc.

Dintre toate aceste rele, majoritatea le înghițim pe nedi-

Și, ca și cum nu ne erau suficiente gunoaiele care ne

gerate, multe nici nu le mai percepem, schimbăm canalul, ne

invadează căsuțele de e-mail, furnizorii de telefonie mobilă

punem căștile la maxim, adică pur și simplu ne baricadăm.

se întrec în a-și vinde listele de abonați diferitelor companii

Americanii, care sunt cei mai stresați de mijloacele elec-

care își închipuie că aplică o mare găselniță de marketing și

tronice dintre toți co-Pământenii noștri, au ajuns să se

că astfel transmit mesajele mai eficient, adrisantului, ori-

teamă mai mult de spamurile economice și de pierderile de

unde s-ar găsi el...

identitate pe cale electronică, de cât un posibil atac terorist.

Studiul dedicat spam-urilor de pe telefoanele mobile,

Pierderea unui job, o reducere de salariu și în general orice

realizat de un consorțiu de companii din cadrul Interna-

incertitudine economică au făcut ca americanul de rând să se

tional Telecommunication Union (ITU), este prima încer-

8 din 10 telefoane monitorizate primesc frecvent spamuri pe mesageria SMS.

«

care coerentă de analiză a fenomenului și de urmărire a diferențelor de percepție dintre utilizatori și furnizorii de servicii de telecomunicații mobile. Studiul arată că 8 din 10 telefoane monitorizate primesc frecvent spamuri pe mesageria SMS, iar posesorii acestora par mai degrabă dispuși

teamă de orice încercare de fraudare electronică. Un studiu

să schimbe operatorul ,dar să păstreze numărul. De aici și

Lieberman Research Group arată că peste ¾ din americani

găselnița cu numărul unic și interoperabilitatea rețelelor.

sunt convinși că recesiunea globală îi face mult mai vul-

Avem multe experiențe personale cu aceste spam-uri pe

nerabili la furturile de identitate sau orice alt tip de fraudă.

SMS, dar ce ni se întîmplă în ultima perioadă a întrecut orice

Peste 40% dintre intervievați sunt convinși că sursa aces-

limită și demonstrează totala ineficiență sau inexistență a

tor pierderi de sunt mesajele malițioase și e-mailurile ne-

serviciilor CRM.

solicitate, în timp ce majoritatea americanilor de vârstă me-

Și vorbind despre tehnologie anti-malware și dispozitive

die sunt foarte îngrijorați de securitatea cumpăraturilor sau

ultrasofisticate de securitate, nu poți să nu te întrebi pe ce

tranzacțiilor bancare online. Și au de ce să fie îngrijorați:

aruncă banii diviziile de IT din cadrul băncilor? Industria

hackerii mioritici sunt cu ochii pe ei...

financiar-bancară a reprezentat întotdeauna un fanion al

Cea mai nouã ediție a raportului de securitate Cisco

investițiilor în informatizare, un pionier în implementarea

atenționează că atacurile Web devin din ce în ce mai sofisti-

celor mai inovative tehnologii. Cu toate acestea, unele bănci

cate și mai specializate, infractorii online profitând de datele

sunt incapabile să rezolve o problemă simplă: phishing-ul.

confidențiale interne sau externe, din zona de business sau

Ce încredere poți să mai ai în probitatea unei instituții pe

consumer. Printre cele mai notabile amenințări descrise

care o plătești pentru administrarea diferitelor resurse, dacă

în raportul din acest an se numără: creșterea cu 11,5% a

aceasta nu e capabilă să îți asigure securitatea și onestitatea

numărului de vulnerabilități detectate, triplarea breșelor

comunicării. Clasicele scrisori nigeriene s-au transformat

asociate tehnologiilor de virtualizare, creșterea incisivității

în capcane tot mai sofisticate menite să digere identitatea

atacurilor sau creșterea cu 90% a amenințărilor cu rădăcini

oricărui ființe credule căruia îi scapă degetul pe un click...

pe domenii legitime.

rcrahmaliuc@yahoo.com

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

9

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

10 C

H

A

N

N

E

L

Online-ul va crește de Cristian Lãcraru

hiar dacă au fost estimări care spuneau că online-ul se va mai potoli din creștere, cu siguranță că va crește în continuare. Poate că da, se va diminua creșterea, dar ea va exista. Din mediul online e indicat să cumperi dacă ai și ceva idee despre ce cumperi. Asta pentru că cel care caută online e foarte probabil să știe să caute și pe alte situri informații despre produs, pentru a-și face o idee dacă merită sau nu achiziția pe care o are în minte. Este mai ușor pentru cel care pune marfă în online, pentru că știe că aici se bate pe preț și pe promoții sau oferte. Știe bine tipul de produs specific acestui canal, dar poate avea probleme de poziționare preț în raport cu alte elemente importante în decizia de cumpărare, cum ar fi design-ul sau serviciile prezente, care costă dar care nu se văd sau nu sunt înțelese de către cumpărători.

C

Gabriel Vasile, Director Executiv PC Garage

La începutul anului am stat de vorbă cu

lui fiind o echipă bine construită care ajuta

Gabriel Vasile: În general e de preferat

reprezentantul kauf.ro, un magazin IT

colegii forumişti şi potenţialii clienţi prin

de lucrat cu stocul furnizorilor prin accesa-

online destul de nou înfiinţat (puţin peste

consiliere profesională şi sfaturi utile. Fi-

rea permanentă a serverelor unde sunt sto-

un an de zile), pentru a vedea cum mai

delizarea clienţilor este o prioritate pentru

cate astfel de informaţii. Stocul din magazin

reuşeşti să te poziţionezi în această piaţă.

noi şi forumul este doar una din metodele

încercam să îl păstrăm între anumite limite

Pentru această lună am abordat un on-

cu care încercăm să o optimizam.

deoarece nu avem un spaţiu de depozitare

liner foarte mare, unul dintre principalii jucători ai acestei pieţe, PC Garage. Cifrele

IT TRENDS: Cât de mult sunt atraşi cumpărătorii de promoţiile afişate pe site?

comparabil cu al furnizorilor.

IT TRENDS: Cum aţi fost afectaţi de

furnizate de trafic.ro sunt mai mult decât o

Gabriel Vasile: Ne străduim să avem

criză economică prin care trecem? Cu

simplă carte de vizită: locul 8 în categoria

promoţii cât mai originale şi atractive pentru

cât s-a micşorat numărul comenzilor şi

„Comerţ electronic”, respectiv 134 în cate-

clienţii noştri, pe lângă clasicele bonusuri şi

încasările?

goria „General”. Recordul de vizualizări pe

cadouri oferite pentru diverse produse avem

Gabriel Vasile: Nu are rost să ne plân-

zi a fost de 17.944, în data de 17.12.2008,

promoţii tip concurs, cu premii substanţiale.

gem de scăderile privind numărul comen-

iar la sfârşitul fiecărei zile site-ul este ac-

Ultima campanie, „Dă pe goarna şi ieşi pe

zilor sau ale încasărilor. Trebuie să ne

cesat de mai mult de 9000 de vizitatori. În

plus!”, reprezintă un program de afiliere cu

adaptãm la aceste vremuri şi să încercăm

opinia multor internauţi PC Garage este un

câştiguri realizabile pentru client cu minim

să ne menţinem poziţia pe care o avem.

partener de încredere unde găsesc mereu

de efort şi zero cheltuieli.

angajaţi cu background tehnic care pot să

IT TRENDS: Este distribuţia online mai

le răspundă la întrebări. Pentru a afla mai

simplă în comparaţie cu cea de la raft? Cât

multe detalii cu privire la cum funcţionează

de mult diferă gradul de educare şi infor-

în acest moment magazinul PC Garage,

mare al cumpărătorilor şi cât de bine se

am realizat un interviu cu domnul Gabriel

poate controla un canal online astfel încât

Vasile, Director Executiv al PC Garage.

clientul să fie fidelizat?

IT TRENDS: Cum sunt încurajaţi utiliza-

Gabriel Vasile: Probabil că online este

torii să cumpere cât mai multe produse de

mai simplu ca să parafrazam sloganul

pe site-ul dumeavoastrã?

concurenţei noastre. În online clientul este

Gabriel Vasile: Prin promoţii permanen-

din ce în ce mai educat în privinţa achi-

te. Chiar acum câteva luni am inaugurat o

ziţiilor, iar fidelizarea se poate realiza mai

nouă campanie cu numele: „Dă pe goarna

uşor decât în offline. Noi avem implemen-

şi ieşi pe plus!”

tat un sistem de fidelizare, iar membrii pot

IT TRENDS: Aţi reuşit într-un timp relativ scurt să creaţi una dintre cele mai

deveni în funcţie de pragurile atinse: silver, gold şi platinum.

mari şi interesante comunităţi de utiliza-

IT TRENDS: Aproape toate magazinele

tori pasionaţi de hardware, overclocking şi

online mari lucrează cu stoc. Însă, acest lu-

modding. Până acum sunt 16,628 membri.

cru a condus în ultima perioadă la apariţia

V-a ajutat acest forum să vindeţi mai mult?

unor probleme majore pe care au trebuit să

Credeţi că o astfel de abordare ajută la fi-

şi le asume fără a primi ajutor din partea

delizarea cumpărătorilor?

importatorilor. S-a micşorat în acest mo-

Gabriel Vasile: Forumul My Garage ne-a adus beneficii încă de la înfiinţare, în spatele

ment stocul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut? www.ittrends.ro

IT TRENDS: Ne puteţi spune cu ce cifra de afaceri aţi închis anul?

Gabriel Vasile: Cifra de afaceri a fost undeva pe la 11 milioane USD (fără tva).

Concluzii Cu ce se diferenţiază acest magazin de celelalte? Prin seriozitate, punctualitate şi promoţii cu adevărat interesante. În acest moment, oricine dacă se comportă ca un mic reseller poate face ceva bani cu ajutorul site-ului. Adică, este îndeajuns să recomande un produs unui client sau prieten şi să îi dea codul unic persoanal. Finalitatea va consta într-o reducere de 1% pentru client, iar cel ce a făcut recomandarea va primit contravaloarea de 2% din valoarea comenzii.

Interesant, nu? Iar lucrurile vor continua să se îmbunătăţească. Într-un timp scurt-mediu se doreşte implementarea de noi facilităţi privind preluarea şi prelucrarea comenzilor.

Astfel de practici induc fidelizarea consumatorilor, iar asta contează până la urmă.

Nr. 4 - Aprilie 2009

11 C

H

A

N

N

www.ittrends.ro

E

L

Nr. 4 - Aprilie 2009

12 C

H

A

N

N

E

L

În continuare „fără” de Cristian Lãcraru

nul trecut mulţi vorbeau depre servicii. Că produsele nu se mai vând singure, că au scăzut preţurile foarte tare, iar consumatorul este absolut impredictibil. Deciziile sale se schimbă după cum se trezeşte el dimineaţa. În cea mai mare parte este real. Dar asta e problema consumatorului, iar tu, companie cu pretenţii, trebuie să găseşti metode de a ajunge la acest om trezit greu de dimineaţă, dar cu bani în buzunar.

A

hardiskului, de la distanță, în cazul unui furt, acesta va înțelege că tu oferi acest serviciu, că este ceva nou pe piață și dacă reușești să comunici pe frecvența lui de interes (student, om tehnic, fashion...) l-ai câștigat.

Anul trecut mulţi vorbeau despre servicii.

foarte bine pentru că nu sunt singuri în

La multe mese rotunde am vorbit cu

Anul acesta lumea vorbește despre pro-

lanțul de business, iar altora le place să fie

distribuitorii despre serviciile de garanție,

bleme. Cred că le și place. E frumos să te

parte din marea masă, care din nefericire

de toate felurile. Nu este simplu să le poți

poți plânge când se plâng toți, la fel cum

anul acesta nu merge prea bine.

asigura la nivel național și cheltui și ceva

te mândrești când ceilalți din jurul tău o

Nu mai vorbește lumea despre servicii.

resurse ca să poți susține serviciul. Cu toate

fac, chiar dacă tu ești pe cale să vinzi sau

Nici nu mai sunt măcar discutate. Anul

astea în discuțiile avute cu cumpărătorii, în

să mai închizi din business. Nu e rău să

trecut mulți erau de acord că se saturează

continuare aceștia nu cred în astfel de ser-

păstrezi linia când ceilalți merg bine. Spi-

vânzarea simplă de componente, mașini

vicii. Dacă te adresezi unei companii lucru-

ritul de asociere la bine și la rău e valabil

și dulapuri cu cabluri și urmează o etapă

rile sunt mai simple pentru că și înțelege

în piața noastră. Știu o companie care a

lungă în care trebuie să mixezi cu servicii.

diferit și se bazează și pe niște acte care

mers foarte bine la finalul anului trecut.

Acum au uitat de asta. Să îți schimbi atât

îi dau încredere. Consumatorul de raft nu

A încercat în câteva rânduri să spună că

de repede percepția asupra evoluției pieței

crede în garanție decât în sensul strict de

i-a fost bine și a fost luată peste picior. O

nu e de bun augur. Doar pentru că toată

reparație. Nu crede în next business day

dată, de două ori... până s-au hotărât să

lumea se învârte în aceeași mare groapă

sau în collect and return. Pentru că pur și

nu mai spună asta și să pară parte din val.

nu înseamnă să se schimbă ideile generale

simplu nu crede. Producătorul, distribuito-

Foarte mulțumiți ceilalți că și ei au pro-

trasate în destul de mult timp. Curios e că în

rul sau vânzătorul nu fac mare lucru ca să

bleme, ca toată lumea. Acum e o stare de

aceste momente, ca să poți să îți asiguri un

promoveze acest tip de servicii, când toc-

normalitate.

loc în piață, ai nevoie de diferențiere. Dacă

mai aici ar trebui intervenit, în a arăta pu-

Deși în 2008 mai toată lumea vorbea

ieşi de sub umbrela neagră, poate bate

terea ta într-un moment în care tehnologia

despre servicii și necesitatea promovării

soarele și pe tine și te face mai vizibil, cel

este disponibilă pentru toți producătorii, iar

acestora, în 2009 se întâmplă aproape

puțin față de cei de sub umbrelă. Servici-

diferențierea nu prea se mai face tehnic.

același lucru. Adică se vând tot produse

ile sunt elementele cele mai la îndemână

Consumatorul de rând este marea masă.

și doar produse, dar, diferit față de anul

pentru a aduce ceva raze de soare. Mai

Care contează enorm. La el nu ajungi cu

trecut, nu prea se mai vorbește despre

ales că aceste servicii există deja. Există

mesaje simple. La el trebuie să intervi cu

servicii. Oamenii sunt prea preocupați de

în produse dar nu sunt conștientizare de

alte metode. Răspunde bine la comunități,

așa-numita criză ca să se gândească și

cumpărător pentru că nu au fos promo-

la forumuri la bloguri. Aici trebuie intrat

cum să facă bani. Aceeași firmă despre

vate. Nici măcar nu ar fi nevoie de adu-

și comunicat. Trebuie create experiențe.

care vorbeam mai devreme și-a intensifi-

cerea unor servicii noi la început, ci doar

Puține companii au înțeles și fac asta. Dați

cat programele de training pentru oamenii

de promovarea celor existente. Cine o va

unor formatori de opinie posibilitatea de a

din departamentul tehnic. Și o face la ca-

face primul va putea forma piața. Pentru că

lucra cu sistemul, cu produsul și servici-

pacitate maximă. Oamenii își văd de lucru

dacă îi spui spre exemplu unui cumpărător

ile posibile lui. Lăsați-i să scrie despre

liniștiți și păstrează optimismul real. Au

de laptop că beneficiază de stocare gratuită

experiența lor și treceți peste teama că ar

mers foarte bine și merg bine. Nu merg tot

online sau de posibilitate de formatare a

putea scrie prost. Ei vor scrie despre produsul vostu așa cum este el. Dați produse bune și servicii asemenea. Dacă ceva nu

Lăsați serviciile să vorbească

funcționează luați-o ca pe un feedback și

Aduceți-vă aminte de anul trecut și readuceți în minte serviciile. Mai puternic și cu mai mult curaj. Nu necesită investiții extraordinare ci doar o cale de comunicare eficientă pentru fiecare tip de clienți.

Aduceți diferențiere. Faceți omul care vine la raft să vadă că acolo nu sunt doar cutii branduite, cu aceleaşi specificaţii tehnice. Faceţi-l să ia decizia de cumpărare după brand, servicii şi design.

Performanţa nu e un element care trebuie tratat singular. Cine vrea performanţă să se documenteze şi să întrebe. E de datoria lui să întrebe. Sper să aibă şi cine să îi răspundă competent.

remediați problema. Dacă poți face ceva nu te opri și remediază. Trimite din nou și arată că ți-a păsat de feedbackul primit și mai mult, ai și luat măsuri. Următorul post va fi pozitiv, cu și mai multe vizualizări și bineînțeles cu mult mai puține puncte negative. Dimpotrivă.

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

13

DE MILIOANE DE UTILIZATORI DE COMPUTER NU AU ร NCREDERE ร N REร EAUA ELECTRICยบ C

H

A

N

N

E

L

!0# 3MART 503ย OFERยบ PROTECร IA ALIMENTยบRII ELECTRICE รจI BACK UP FOLOSIND ACUMULATORI ร N TIMPUL ร NTRERUPERILOR DE CURENT

$AR AU ร NCREDERE ร N !0# 4U DE CE N AI AVEA 'ยนNDIร I Vยบ LA TOATE LUCRURILE PENTRU CARE Vยบ BAZAร I PE COMPUTERUL DVS FIรจIERE PERSONALE รจI DE AFACERI INFORMAร II FINANCIARE ACCES LA )NTERNET

VIDEOCLIPURI FOTOGRAFII MUZICยบ รจI MULTE ALTELE $IN CE ร N CE MAI MULT COMPUTERELE AU DEVENIT MIJLOACELE PRIN CARE NE ORGANIZยบM VIAร A ฤ I DIN CE ร N CE MAI MULร I OAMENI SE BAZEAZยบ PE !0# PENTRU A LE PROTEJA DATELE MAI MULT DECยนT PE ORICARE ALTยบ MARCยบ DE SURSE DE TENSIUNE NEร NTRERUPTIBILE 503

ECHIPAMENTELE HARDWARE รจI Sยบ PREVENIร I PERIOADELE DE NEFUNCร IONARE $E ASEMENEA Vยบ PROTEJEAZยบ ร MPOTRIVA PROBLEMELOR REร ELEI PUBLICE DE ALIMENTARE CARE DEVINE DIN CE ร N CE MAI NESIGURยบ CU FIECARE ZI CARE TRECE

AFACERILOR !CEST LUCRU ร NSEAMNยบ Cยบ OAMENII CARE SE BAZEAZยบ PE COMPUTERELE LOR SE CONFRUNTยบ PERMANENT CU NESIGURANร A ALIMENTยบRII ELECTRICE

CEEA CE FACE CA PROTECร IA !0# Sยบ FIE รจI MAI IMPORTANTยบ

!STยบZI CยบDERILE DE TENSIUNE AU DEVENIT O REALITATE ZILNICยบ ร N LUMEA AFACERILOR DIN 2OMยนNIA

IAR COMPANIILE LOCALE TREBUIE Sยบ IA ACEST LUCRU ร N CONSIDERARE CยนND ร รจI PLANIFICยบ CONTINUITATEA

!0# ARE O LINIE COMPLETยบ DE SOLUร II DE PROTECร IE CARE Sยบ SE POTRIVEASCยบ ORICยบREI APLICAร II 3UNTEร I DEJA UTILIZATOR !0# ยฅNLOCUIร I BATERIA INTERNA UZATยบ A UNITยบร II 503 PE CARE O AVEร I SAU OPTAร I PENTRU UN MODEL MAI NOU DE 503

$E CE ESTE !0# CEA MAI VยนNDUTยบ SOLUร IE DE ELECTROALIMENTARE PE PLAN MONDIAL $E DE ANI SUNTEM PIONIERI ร N TEHNOLOGII DE ELECTROALIMENTARE PROTEJATยบ &IABILITATEA RECUNOSCUTยบ A ECHIPAMENTELOR !0# Vยบ PERMITE Sยบ Vยบ SALVAร I DATELE Sยบ Vยบ PROTEJAร I

!FLAร I DE CE DE MILIOANE DE OAMENI NU MAI TREBUIE Sยบ รจI FACยบ GRIJI ร N LEGยบTURยบ CU PIERDEREA DOCUMENTELOR FINANCIARE FIรจIERELOR CU MUZICยบ SAU FOTOGRAFII

3OLUร II !0# PENTRU รผECARE NIVEL DE PROTECร IE 0ENTRU ACASยบ !LIMENTARE DIN BATERIA INTERNยบ รจI PROTECร IE LA SUPRATENSIUNI PENTRU COMPUTERELE PERSONALE

LA CEL MAI BUN PREร 4HE DIFFERENT TYPES OF 503 SYSTEMS

White Paper #1

Back-UPSยฎ ES 550

0ENTRU BIROUL DE ACASยบ

Back-UPSยฎ ES 700

0ROTECร IE COMPLETยบ PENTRU COMPUTERELE DE ACASยบ รจI CELE FOLOSITE ร N CADRUL MICILOR COMPANII

0ENTRU COMPANII MICI

Smart-UPSยฎ 1000

0ROTECร IE DE ร NALTยบ PERFORMANร ยบ PENTRU ALIMENTAREA ELECTRICยบ PROTEJATยบ รจI CEA MAI BUNยบ CAPACITATE DE GESTIONARE PENTRU SERVERE

$ESCยบRCAร I DOCUMENTAร IA !0# "4HE DIFFERENT TYPES OF 503 SYSTEMS" รจI AVEร I รจANSA Sยบ #ย ฤ 4)'!ยต) UN I0OD TOUCH

!CCESAร I http://promo.apc.com รจI TASTAร I CODUL 71086t 3UNAร I LA 021 2030631 o &AX 021 2030676

ย !MERICAN 0OWER #ONVERSION #ORPORATION 4OATE MยบRCILE COMERCIALE SUNT DEร INUTE DE 3CHNEIDER %LECTRIC )NDUSTRIES 3 ! 3 !MERICAN 0OWER #ONVERSION #ORPORATION SAU COMPANIILE AFILIATE ACESTORA 4OATE CELELALTE MยบRCI COMERCIALE APARร IN PROPRIETARILOR RESPECTIVI 35 "5%& 2/ !PPLE IS NOT A PARTICIPANT IN OR SPONSOR OF THIS PROMOTION !0# 2OMANIA "LV &ICUSULUI NR SECTOR p "UCUREรจTI 2OMANIA

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

14 C

H

A

N

N

E

L

Criza va influenţa pozitiv piaţa serviciilor IT de Cristian Lãcraru

ste ceea ce susţine încrezător Cornel Giurgea, preşedintele companiei CG&GC. Compania a avut o perioadă de reorganizare care a determinat consolidarea şi stabilitatea bazată pe noile modele de business ale companiei. Companie recunoscută pentru servicii în domeniul IT&C, dar şi prin abordarea specializată a domeniului administraţiei publice, CG&GC este pregătită să facă faţă şi să dobândească experienţă din conjunctura actuală.

E

IT TRENDS:

Care sunt

factorii prin

care vă diferenţiaţi de competiţie?

umane şi financiare. Investiţia CG&GC în acest PPP a fost de 1.200.000 euro. EUDIS

C.G.: Suntem o echipă de profesionişti,

este, în esenţă, un „prestator de servicii

unită, dinamică şi adaptabilă, netributară

publice” care promovează soluţii soft-

rigorilor unor criterii şi proceduri de tip

ware, comunicaţii care conectează în mod

corporate, dar în pas cu tot ceea ce apare

unitar toţi cetăţenii, funcţionarii publici,

nou în domeniu şi, mai ales, cu susţinerea

organizaţiile.

furnizorilor. Avem prezenţa la nivel naţional, fapt extrem de important pentru un business sustenabil. Deţinem şapte certificări pentru service autorizat ale unor

Cornel Giurgea, preşedinte CG&GC

IT TRENDS: Care sunt segmentele de piaţă în care v-aţi întărit poziţia?

C.G.: Soft, consultanţă şi servicii IT integrate.

IT TRENDS: Ce mod de abordare a pieţei are CG&GC în acest an pentru a susţine şi contrabalansa efectele crizei financiare?

Care sunt implicaţiile

C.G.: Am implementat un pachet de

acumulată în proiecte realizate în consorţii

crizei pentru domeniul în care activaţi?

aplicaţii software care va ajuta foarte mult

de firme.

firme recunoscute şi avem experienţă

IT

TRENDS:

Consideraţi că serviciile ar putea avea

comunicarea internă, raportarea, luarea

Este bine ştiut că proiectele complexe

o creştere în contextul crizei financiare

de decizii, mobilitatea oamenilor, arhi-

se pot face numai în echipe de specialişti,

actuale sau, dimpotrivă, aveţi motive de

vare electronică şi istoric pe acte, decizii

care trebuie să aibă competenţe şi exper-

îngrijorare?

rapide pe baza organigramei. Pe lângă

tize diferite, pe care nu le găseşti 100%

C.G.: Efectul financiar mondial este din ce

tradiţionalul de acum ERP pe care îl avem

în nici o firmă; de aici a apărut deschi-

în ce mai prezent în piaţa din România, în-

implementat de 6-7 ani, avem un Call Cen-

derea către colaborarea cu alte firme din

cepând cu băncile, continuând cu licitaţiile

ter intern integrat cu Microsoft Dynamics

domeniu, de a lucra chiar cu vechii com-

suspendate din administraţia publică şi

CRM (vânzări, service, marketing), apoi

petitori din piaţă, de a împărţi resursele

terminând cu firmele private care investesc

un management performant al documen-

umane, pentru a participa şi, mai ales,

din ce în ce mai puţin şi plătesc din ce în ce

telor, aplicaţii HR /Payroll, softuri in house

finaliza proiectele în condiţiile contractate

mai greu. Există un efect de domino Piaţa

de validare şi analiză. Practic, toată activi-

şi cu profitul planificat. Am lucrat atât în

românească este şi ea afectată. Suntem în

tatea firmei funcţionează online, pentru

calitate de subcontractor pe anumite seg-

urma valului din Europa cu 2-3 luni şi a

a avea un plus de rapiditate în acţiuni şi

mente, sau prime contractor cu asumarea

celui din SUA cu 6-8 luni.

reacţii.

răspunderii de project management în

Este clar că, în cadrul oricărei com-

IT TRENDS: Având în vedere experienţa

anumite proiecte. Avem experienţă de

panii, investiţiile vor fi mai mici în anul

dvs., cum vedeţi viitorul pieţei de IT

peste 4 ani în firma EUDIS Mehedinţi.

2009. Piaţa de retail IT a scăzut, se închid

româneşti în contextul actual?

European District System - reprezintă

magazinele mici; în acest context, singura

C.G.: Domeniul IT&C, ca unul dintre

primul proiect de informatizare a admi-

creştere cred că va fi în domeniul servici-

beneficiarii fondurilor structurale, ar putea

nistraţiei publice la nivel judeţean. Este un

ilor, prin externalizarea acestor costuri

chiar să înregistreze o creştere a dezvoltării

Parteneriat Public Privat cu CJ Mehedinţi,

ale companiilor către firme specializate.

actuale în viitoarea perioadă, în ciuda con-

care asigură servicii IT&C pentru un număr

Astfel, criza financiara va influenţa în

textului economic general nefavorabil.

de peste 90 de clienţi din judeţ (primării,

mod pozitiv piaţa de servicii IT, întru-cât

Aceasta va depinde în mare măsură însă,

învăţământ, unităţi subordonate etc.).

multe dintre companii vor fi nevoite să îşi

de politica noului guvern, de direcţiile şi

Sistemul electronic judeţean EuDiS oferă

externalizeze aceste servicii în vederea

strategiile pe care acesta şi le va asuma

tuturor cetăţenilor din judeţ accesul la

reducerii costurilor, dar nu toate firmele

şi, mai ales, dacă ministerele vor lucra

o interfaţă comună, nediscriminatorie,

din domeniul IT pot şi ştiu să ofere astfel

fără conflicte interne, de obicei de natură

şi permite concentrarea componentelor

de servicii. Deci, per ansamblu, piaţa IT

politică, şi dacă vor colabora între ele pen-

de tip “Back End” la nivelul Consiliului

va scădea. Încerc să fiu optimist: minus

tru anumite decizii şi situaţii care apar în

Judeţean optimizând folosirea resurselor

20-25 %.

cerinţele şi în fişele de proiect. www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

15 C

H

A

N

N

www.ittrends.ro

E

L

Nr. 4 - Aprilie 2009

16 F

O

C

U

S

Vulnerabilităţile preferate de atacatori de Marius Isbăşoiu, Consultant

ste bine cunoscut faptul că în general e mai uşor să răspundem la întrebarea „sistemul e bine configurat?” decât la întrebarea „sistemul e sigur?” datorită faptului că uneltele avute la dispoziţie de administratori sunt mai bine puse la punct decât ale celor care răspund de securitate. Ineficienţa securităţii are cauze multiple care apar şi din lipsa unei dezvoltări a domeniului securităţii în informatică.

E

cea mai bună metodă pentru a ne asigura ca politica e implementată; Necitită – deşi politica există, ea nu este însuşită de către administratorii şi utilizatori sistemului informatic.

Structurile tot mai complicate ale sistemelor

mijloace informatice sofisticate. De exem-

Configurări greşite

informatice de azi îngreunează şi mai mult

plu, cel mai simplu mod de a afla o parolă

Configuraţia implicită a aplicaţiilor şi siste-

asigurarea unui nivel bun al securităţii

este să întrebi. Dacă nu ţi se răspunde din

melor poate fi aflată de oricine. La acest

care nu poate fi decât dinamică în con-

prima, poţi pretinde ca eşti „cineva” care

lucru se adaugă configurările eronate care

textul schimbărilor tot mai dese impuse în

are tot dreptul să ştie, chiar dacă întrebi

introduc alte slăbiciuni şi scrierea unui cod

acest domeniu. În aceste condiţii, evaluarea

prin telefon. Dacă vrei să afli date poţi lua

nerespectând cele mai bune practici de se-

corectă a securităţii este imperios necesară.

direct maşina pe care sunt stocate şi pleca

curitate.

Pentru aceasta, trebuie identificate în

cu ea; portarii sunt „foarte atenţi” doar la

primul rând acele elemente din sistem care

cine intră.

Instructajul adecvat, documentaţia completă şi controalele periodice reduc apariţia acestor erori, dar nu le pot elimina datorită agregării unor vulnerabilităţi şi complexităţii

Exploatare deficien e procedurale i organizatorice Exploatare erori sisteme de operare i aplica ii

Exploatare lips de preg tire sau interes

Atac nedepistat Reac ie întârziat

Politici Configurarea i administrarea echipamentelor software i hardware.

sistemelor informatice.

Compromitere sisteme i date Divulgare parole Incidente neprev zute

Analiza Riscurilor IT Cultura organiza ional Instruirea personalului Responsabilit i specifice de securitate IT

Analiză insuficientă Administratorii se pot înşela în ceea ce priveşte comportamentul angajaţilor, asupra modului de funcţionare a unei tehnologii sau în ceea ce priveşte execuţia unor procese. Presupunerile care induc în eroare, nejustificate sau false, generează vulnerabilităţi.

Evaluarea

securităţii

ar

sunt cele mai expuse la atacuri. Punctele

Politica de securitate

trebui să includă deci şi depistarea presu-

„de interes” pentru atacatori apar de obicei

Punctul de plecare în ceea ce priveşte se-

punerilor greşite prin efectuarea unor ana-

din slăbiciunea anumitor zone ale sistemu-

curitatea îl reprezintă politica de securitate

lize de risc bine fundamentate.

lui informatic; iată-le pe cele mai sensibile

întocmită de responsabilul cu securitatea

dintre acestea:

în colaborare cu administratorul, manage-

Ignoranţa

mentul, departamentul de resurse umane şi

Persoanele care dezvoltă o aplicaţie sau

Factorii umani

cel juridic. De multe ori, această politică nu

chiar administratorii nu sunt întotdeauna

Toţi angajaţii unei companii pot fi puncte

există, factorii implicaţi nu cooperează efi-

conştienţi de consecinţele acţiunilor lor asu-

slabe în ceea ce priveşte securitatea. Co-

cient, sau dacă există, nu are un efect pozi-

pra securităţii organizaţiei. Managemen-

tiv din cauză că este:

tul defectuos poate omite anumite aspecte

moditatea

caracteristică

oamenilor

de

acum are drept consecinţe utilizarea unor

Prea dură – nimeni nu respectă reguli

parole slabe, cum ar fi cuvinte din dicţionar,

absurde şi nu implementează sisteme care

numele sau chiar cuvinte precum „admin”,

consumă resurse nejustificat;

esenţiale legate de evaluarea ameninţărilor şi modul eficient de tratare a lor.

Ignoranţa vizavi de securitate trebuie

„password” care pot fi descoperite în câteva

Vagă – responsabilităţile neprecizate

diminuată prin programe de instruire,

zeci de secunde. Neglijenţa angajaţilor în

şi regulile inexacte duc la apariţia unor

acţiuni de conştientizare şi responsabilizare

ceea ce priveşte securitatea fizică poate oferi

neclarităţi în ceea ce priveşte, de exemplu,

a angajaţilor.

acces facil persoanelor rău intenţionate la

conformarea angajaţilor la această politică;

Neefectuarea Actualizărilor

datele critice din sistem. Uşile veşnic des-

Neactualizată – schimbările frecvente

chise, laptop-urile care sunt la îndemâna

care sunt specifice domeniului informatic,

Securitatea este întotdeauna dinamică şi

oricui, staţiile de lucru lăsate nesuprave-

cer o aliniere continuă la noi reguli de se-

este la fel de bună ca şi ultima actualizare

gheate şi deblocate sunt un peisaj familiar

curitate;

făcută. Fie că este vorba de o îmbunătăţire,

Neaplicată – ignoranţa sau incompetenţa

actualizare sau adoptarea unei noi soluţii,

„Ingineria socială” duce la apariţia unor

duc la neaplicarea politicii stabilite şi apro-

trebuie să fim mereu cu un pas înaintea

breşe de securitate fără folosirea unor

bate; auditul desfăşurat în mod regulat e

atacatorilor.

în multe companii.

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

17 F

O

C

U

www.ittrends.ro

S

Nr. 4 - Aprilie 2009

18 F

O

C

U

S

Synage Software DeskAway

C

onceptul de SaaS poate însemna pentru foarte multe SMBuri salvarea de la faliment. O implementarea a acestui concept este şi DeskAway, un software de project management disponibil pe baza unui abonament lunar. Software-ul

rulează pe serverele companiei indiene Synage Software Pvt. Ltd., utilizatorul final având nevoie doar de un browser web - Internet Explorer 6 sau 7 (PC), Mozilla/ Firefox 2 sau mai recent (Mac, PC, sau Linux), Safari 2 sau mai recent (Mac) - şi o conexiune la Inter-

opta fără probleme pentru înregistrarea gratuită, odată cu creşterea

net. Necesitatea instalării şi configurării software-ului pe serverul

numărului de proiecte şi de angajaţi urmând să treacă treptat spre

propriu şi cheltuielile aferente acesteia este astfel eliminată,

abonamente plătite în funcţie de nevoile curente (de la 10 la 99

aducând cu sine eliminarea costurilor echipamentelor, întreţinerii

USD/lună). Departamentul IT nu este necesar, suportul necesar

şi a energiei electrice. Abonamentul lunar variază foarte mult, fiind

fiind oferit de către dezvoltatorul software-ului, chiar sarcinile sim-

flexibil la nevoile clientului. O companie aflată la început poate

ple precum backup-ul periodic fiind automatizate.

Business pe 13 inci

A

parut anul acesta, Adamo este unul dintre cele mai bune laptop-uri de business ultraportabile. Drept dovadă, prețul de achiziție nu este ușor de trecut cu vederea, aceas-

Soluţie de backup pentru SMB-uri

R

eadyNAS Pro reprezintă o gamă de echipamente NAS (Network Attached Storage) apreciată de mediul SMB datorită preţului redus

ta începând de la 2000$. Ca mod de construcție,

de achiziţie şi a modului de configurare/

există destule similitudini cu produsele Apple.

administrare ce nu necesită cunoştinţe

Din punct de vedere al dimensiunilor, principalul

avansate de IT. Soluţia vine în întâmpina-

concurent al acestui produs este fără doar și poate

rea nevoilor companiilor mici şi mijlocii care

MacBook Air, mai ales că ambii producători au de-

nu deţin un department IT dar au ajuns la

clarat că au conceput cel mai subțire notebook din

un volum de date semnificativ care nu mai

lume☺. Însă, din punct de vedere al specificațiilor

poate fi administrat foarte uşor. Cu toţii

tehnice, Adamo depășește Air. Trecând peste ecran, a o rezoluție care are

cunoaştem situaţii de backup al unor date

1 de 1366 x 768 pixel și este la fel pixeli foarte suscepti-

sau chiar în staţia de lucru. Implementat

bil la reflexii precum cel de pe Air,

locaţia dispozitivului au fost rezolvate de către Netgear prin oferirea posibilităţii

găsim un slot de c SIM card pe partea

ReadyNAS Vault şi este oferit pe baza unui abonament lunar mult mai prietenos

dreap dreaptă a notee book-ul, două porturi USB, un port eSATA, o priză

tie serviciul va deveni operaţional, o actualizare gratuită a firmware-ului Ready-

de Internet plus un Display Port. Adică, deține

mod foarte intuitiv din interiorul interfeţei de configurare a dispozitivului. Odată

toate acele lucruri care contează și se pot dovedi

aleasă o adresă de email şi o parolă, serviciul va putea fi accesat prin iniţializarea

foarte utile direct integrate în sistem. Nu este ne-

unei sesiuni spre vault.readynas.com. Protocolul HTTPS asigură confidenţia-

voie de nici un dongle sau ceva asemănător. Un ul-

litatea datelor transmise şi permite accesarea datelor stocate în data center din

timul lucru merită amintit. Dell a folosit o tastatură

orice locaţie în care există conexiune la Internet. Abonamentul de tip Business

puțin schimbată față de cele cu care ne-a obișnuit

include 20GB spaţiu de stocare, trafic nelimitat, suport prin email, chat şi telefon

deja. Este asemănătoare de fapt cu cea întâlnită pe

pentru 19,95 USD/lună. Achiziţionarea de spaţiu de stocare suplimentar poate

Dell Mini 9. Tastarea se realizează excelent, fiind

fi făcută pentru 0,5 USD/GB.

foarte importante făcut pe memorii USB chiar în sediul companiei, ReadyNAS Pro devine vulnerabil la accidente precum incendiile sau de ce nu furtul dispozitivului în sine. Problemele cauzate de de transferare a backup-ului spre un data center securizat. Serviciul se numeşte cu conturile unui SMB decât un serviciu clasic de backup. La mijlocul lunii MarNAS Pro oferind posibilitatea accesării sale. Activarea serviciului se face într-un

întâmpinată o singură problemă. Există o flexare ceva cam mare în mijloc.

Paginã realizatã de Eugen Silişte şi Andrei Bunea www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

19 L

U

M

E

A

G

E

O

S

P

A

Ţ

I

A

L

Ă

La Primăria Municipiului Sibiu, Sistemele Informatice Geografice coordonează tot

„P

rimăria Sibiu dispunea în 2005 de un sistem informatic puternic şi bine pus la punct. Din păcate, în ceea ce priveşte sistemele geografice informatice lucrurile nu funcþionau bine. Exista o rămânere în urmă majoră, care trebuia acoperită. Aşa am ajuns la conceptul de sistem informatic integrat, în care platforma SAP şi GeoMedia (Intergraph) urmau să funcţioneze împreună. În primul rând am urmărit standardizarea şi unificarea într-o bază de date comună a tuturor datelor geospaţiale. În al doilea rând era nevoie de integrarea Băncii de Date Geospaţiale cu principalele sisteme informatice ale primăriei – gestiunea financiară, gestiunea impozitelor şi taxelor, gestiunea documentelor şi gestiunea proiectelor ca nişte componente ale sistemului integrat de gestiune al activităţilor primăriei.”

Adrian Bucura, şef Serviciu Informatică în cadrul Primăriei Sibiu Se spune des că în România nu există GIS.

ponsabilitatea actualizării şi întreţinerii

Sau dacă există nu este folosit. Departa-

acestor date geospaţiale va fi transferată

mentul de GIS al Primăriei Sibiu este unul

instituţiilor care le generează. Deocamdată

a cărui activitate contrazice din plin ambele

însă Primăria a decis să le întreţină tocmai

afirmaţii. La Sibiu, nu numai că se foloseşte

pentru că datele sunt obligatorii pentru

şi va preda PUG-ul în formatul geospaţial

GIS, dar sistemul a ajuns să fie utilizat în

gestiunea teritoriului municipiului Sibiu şi

compatibil cu cel existent în Primăria Sibiu.

aproape toate celelalte direcţii ale instituţiei.

fără ele, nu se pot realiza analize funda-

O idee interesantă a angajaţilor Primăriei

Deşi personalul din diferite direcţii ale pri-

mentate, care să genereze politici de dez-

şi în acelaşi timp un exemplu de utilizare

măriei (chiar din serviciile publice subor-

voltare eficiente.

originală a sistemului GIS a fost fotografi-

Adrian Bucura, şef Serviciu Informatică, Primăria municipiului Sibiu

donate sau din alte instituţii) beneficiază

Dovedind o abordare inteligentă a pro-

erea faţadelor tuturor blocurilor din Sibiu

de sistemul informatic integrat şi propriile

cesului de modernizare, departamentul de

pentru a fundamenta solicitările de fonduri

fluxuri de lucru sunt automatizate, echipa

GIS ţine cont de legile elementare ale ma-

europene necesare finanţării termoizolaţiei

GIS a identificat acele secţiuni în care so-

nagementului schimbării şi, în paralel cu

clădirilor din oraş. Serviciul GIS a propus

luţiile lor pot eficientiza, fie implicându-se

atribuţiile generate de activitatea de GIS

extinderea bazei de date astfel încât să

direct în introducerea volumelor mari de

în sine, oferă şi suport tehnic permanent

permită încărcarea fotografiilor în sistem.

date istorice (de ordinul zecilor de mii în

pentru ceilalți colegi din Primărie. Pentru

O altă iniţiativă a fost cea legată de mo-

cazul constructiilor, de exemplu) sau prin

a elimina rezistenţa la nou, la schimbarea

dificarea criteriilor de zonare fiscală. În co-

realizarea de instrumente de optimizare.

modului de lucru pe hârtie pentru cei care

laborare cu colegii de la Urbanism, depar-

Graţie viziunii de ansamblu, a experientei

încă ezită să lucreze direct în sistemul in-

tamentul de GIS a generat scenarii propuse

profesionale şi a lucrului în echipă, departa-

formatic, echipa de GIS intervine nu numai

pentru noua zonare fiscală bazată pe baza

mentul de GIS din Sibiu este probabil unicul

când apar probleme, ci şi în mod proactiv,

de date existentă, care au fost analizate pen-

din ţară atât de implicat în eficientizarea şi

avansând soluţii la probleme potenţiale.

tru adoptarea măsurilor celor mai potrivite.

informatizarea altor departamente. Pentru

Prin acordarea acestui ajutor se încearcă

Noile criterii au fost introduse în sistem

fiecare din fluxurile de lucru din instituţie

o reducere a timpului necesar căutării in-

automat, iar generarea hărţilor supuse spre

sunt desemnati responsabili GIS, iar când

formaţiei în dosare prin lucrul direct în

aprobare Consiliului Local a fost făcută tot

apar o problemă, o situaţie nouă sau o

soluţia geospaţială unde toate datele sunt

cu ajutorul unor operaţii automatizate.

necesitate colaterală, se intervine cu soluţii

la îndemână şi actualizate.

Se afirmă deseori despre sistemele GIS că

rapide şi eficiente. Un exemplu este pre-

Poate unul din exemplele cele mai rele-

reprezintă scheletul pe care se sprijină ac-

luarea şi prelucrarea bazelor de date istorice

vante este actualizarea bazelor de date pen-

tivitatea întregii instituţii. Domnul Bucura

referitoare la reţeaua electrică a oraşului,

tru elaborarea PUG - mai ales pentru zona

merge chiar mai departe: „La noi în instituţie

date necesare direcţiei tehnice, dar care nu

extravilană a Sibiului, unde nu existau

această activitate este abia la început. Când

sunt în responsabilitatea directă a primăriei.

încă date încărcate. Acum datele au ajuns

datele vor fi actualizate la zi, bazele de date

Reţeaua electrică din oraş a fost vectorizată

în forma scanată şi georeferenţiată la firma

completate şi utilizatorii vor folosi sistemul

de echipa GIS, pregătind terenul pentru

care elaborează PUG şi care astfel, va utiliza

la întreaga sa capacitate, atunci vor fi rea-

extinderea comunicării instituţionale, un

planul de bază al oraşului şi documentaţiile

lizate premisele pentru integrare deplină la

obiectiv de viitor al primăriei. Ulterior, res-

de urbanism în format digital geospaţial

nivelul oraşului.”

Paginã realizatã împreună cu

www.ingr.ro www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

20 C

L

U

B

Cuvinte cheie: inovaţie şi transformare de Bogdan Marchidanu

BM România este unul din numele de pe piaţa românească de IT care a trecut de mult timp dincolo de sfera tehnologiei informaţiei şi joacă un rol activ în întreaga societate. Revista IT Trends a discutat cu Mihai Tudor, directorul general al companiei, despre modul în care actuala conjunctură economică şi socială va produce transformări profunde la nivel global şi local în perspectiva viitorului imediat.

I

Bogdan Marchidanu: România continuă să fie caracterizată de lipsa proiectelor mari de infrastructură. Ce recomandări are IBM în acest sens?

Mihai Tudor: IBM vede această perioadă, mai dificilă din punct de vedere financiar şi economic la nivel internaţional şi local ca pe o oportunitate de a transforma şi de a inova. Practic, orice naţiune are efectiv posibilitatea de a căpăta un avantaj competitiv dacă investeşte acum în tehnologii avansate pentru viitor. Când spun tehnologii avansate, nu mă refer la soluţii sofisticate pentru domenii sofisticate, ci, foarte simplu,

Mihai Tudor, director general, IBM România

mă refer la rezolvarea problemelor legate de eficienţa utilizării energiei, de utilizarea

tărie că şi România trebuie să facă acelaşi

astfel încât să se genereze locuri de muncă

energiilor regenerabile, a apei, de adminis-

lucru, adică să investească în perioada ime-

şi să se asigure rămânerea României în

trarea reciclării deşeurilor, mă refer la ad-

diat următoare în proiecte de infrastructură

curentul actual existent la nivel european

ministrarea problemelor de congestionare

la nivel naţional care să creeze locuri de

şi mondial. Să nu uităm că Statele Unite

a traficului, la rezolvarea problemelor lega-

muncă, care să permită crearea unui avantaj

şi ţările europene reunite în G20 au alocat

te de lanţurile de aprovizionare, la orice alt

competitiv pentru ţară în viitor.

sume importante drept pachet stimulativ,

element care împietează asupra calităţii me-

Bogdan Marchidanu: Către ce anume ar

incluzând sume semnificative pentru zona

diului în care trăim, mă refer la inovaţia care

trebui direcţionate astfel de investiţii pentru

de investiţii şi, specific, pentru investiţii în

să permită revenirea sistemului educaţional

a se obţine un impact rapid?

tehnologia informaţiei. Ar fi greu pentru

la parametrii necesari şi mă refer la toate

Mihai Tudor: În primu rând investiţiile

elementele de inteligenţă care pot fi puse în

ar trebui efectuate în instrumentarea cât

slujba remedierii situaţiei din domeniul sa-

mai multor elemente fizice de tip procese şi

Bogdan Marchidanu: Este IBM Roma-

nitar. Pe de altă parte, la nivel global, cam o

sisteme. După aceea, ar trebui să se treacă la

nia pregătită să participe în cât mai multe

treime din populaţia globului va fi conectată

interconectarea lor, astfel încât sa li se poată

astfel de proiecte?

la Internet pana in 2011. Vor fi cam patru

ataşa ulterior gradul de inteligenţă necesar

Mihai Tudor: Modelul de afaceri IBM la

miliarde de utilizatori de Internet doar pe

pentru a putea fi transformate în valoare

nivel global se bazează pe creşterea afa-

dispozitivele mobile şi vor fi peste 30 de mi-

adăugată pentru societate. Am menţionat la

cerilor şi pe crearea de competenţe, urmând

liarde de etichete RFID, cuplate pe sisteme,

început câteva domenii, care sunt de maxim

ca aceste competenţe să fie implementate

pe ecosisteme, practic pe orice element fizic

interes şi pentru România. Aici este nevoie

la nivel global. La un asemenea nivel, IBM

din lumea noastră discretă în care trăim.

de o evaluare pentru a se vedea care sunt

a implementat soluţii şi are tehnologiile

Toate aceste elemente conduc la o inter-

priorităţile imediate şi de perspectivă. Acolo

necesare pentru rezolvarea de probleme în

conectare care, dacă îi adăugăm inteligenţa

unde este nevoie să se apeleze la tehnologia

toate aceste domenii pe care le-am enunţat.

necesară, o să ne permită să rezolvăm pro-

informaţiei pentru rezolvarea problemelor, se

În România există competenţe pentru o

blemele enumerate la început. Credem cu

pot lansa programe curajoase, cu finanţare,

parte din ele şi se apelează la competenţele

www.ittrends.ro

mine să fac aici o diferenţiere între domeniile de interes.

Nr. 4 - Aprilie 2009

21 C

L

U

B

existente la nivel global pentru acele domenii

derulăm. Este vorba de programul de vali-

Sibiu. Programul a debutat la nivel global

unde România ar putea fi teren virgin.

dare Ready for IBM Energy & Environment.

în România, la Timişoara. Nu am fi avut

Bogdan Marchidanu: Nu ştim, în acest

Practic, este un program de validare tehnică

ultimele două episoade, dacă primele două

moment, care vor fi aceste domenii de

prin care clienţii pot identifica mai uşor acele

nu ar fi fost de succes. Atât în Timişoara,

investiţii, dar ştim că în România există o

soluţii oferite care conduc la economisire de

cât şi în Ploieşti, reacţia firmelor care s-au

piaţă a firmelor private, mai mari sau mai

energie şi la protecţia mediului. Partenerii

implicat în acest program a fost de natură

mici, care au probleme. Cum intervine IBM

care primesc această certificare au validarea

să ne entuziasmeze pe noi şi au determinat

în susţinerea acestor firme private pentru

de marcă IBM că soluţiile lor, care înglobează

compania IBM să prelungească programul

eficientizarea afacerii lor într-o perioadă

produse şi servicii IBM, au un impact în

pentru România şi în anul 2009. La bază,

precum cea pe care o traversăm?

direcţia economisirii energiei şi protecţiei

acest program înseamnă aducerea unei

Mihai Tudor: Sunt evidente transfor-

mediului. Al doilea program, denumit Dy-

echipe internaţionale de experţi IBM, talen-

mările de mediu economic la nivel global şi

namic Infrastructure Specialty Program, se

te de top din cadrul companiei, alese prin

local, iar aceasta se reflectă prin scăderea

referă la asistenţă pe partea de vânzări, mar-

voluntariat, care intră în relaţie cu IMM-uri,

cererii, prin creşterea senzivităţii la preţ,

keting, instruire şi dezvoltarea abilităţilor

cu ONG-uri, cu unităţi din administraţie,

prin intensificarea problemelor de blocaj fi-

tehnice ale partanerilor. În contextul actual,

pe care le ajută să înţeleagă cum pot ele

nanciar. IBM în România are soluţii pentru

pentru a putea avea o intervenţie de succes

să se conecteze la reţeaua globală de pro-

a rezolva nevoile, atât la nivel de societate,

în rezolvarea problemelor la nivel global,

ducere a valorii adăugate, dacă vorbim de

unde e nevoie de implicarea zonei guverna-

este nevoie de o infrastructură dinamică,

firme comerciale, sau cum să-şi eficien-

mentale, cât şi la nivel de piaţă, pentru com-

care nu poate fi realizată doar de IBM, ci nu-

tizeze operaţiunile şi să aibă un impact mai

panii mari şi pentru IMM-uri. De-a lungul

mai prin colaborare cu partenerii săi.

mare în misiunea asumată. Cu alte cuvinte,

timpului, compania noastră a investit într-o

Bogdan Marchidanu: La ce nivel de

este vorba de o consultanţă şi o asistenţă

serie de capabilităţi şi tehnologii. A investit

economisire a energiei se poate ajunge prin

acordate gratuit pe o perioadă de patru

în capabilităţi din domeniul ofertării de pro-

aplicarea unor astfel de soluţii?

săptămâni. Experţii provin dintr-o varietate

duse software, hardware şi servicii, dar şi al

Mihai Tudor: Aici vorbim de mai multe

de ţări la nivel global. Vin din Statele Unite,

asigurării cu sprijin financiar pentru clienţii

perspective. Există nivelul de societate şi cel

Marea Britanie, Australia, Suedia, dar şi din

noştri. Aceste mecanisme sunt valabile şi se

tehnologic. În cazul nivelului de societate,

ţări precum Brazilia, India, China, Coreea de

utilizează şi în România.

IBM lucrează foarte mult pe partea econo-

Sud. Şi după ultimul episod reacţiile primi-

La nivel de IMM, de pildă, avem câteva

misirii energiei şi folosirea de energii rege-

te au fost la modul superlativ, mai ales că

oferte de curand lansate, cum ar fi IBM Lotus

nerabile. Spre exemplu, la nivel de ţară, şi

relaţiile stabilite continuă şi după încheierea

Foundations Start şi IBM Lotus Foundations

aici mă refer la Malta, IBM lucrează la un

misiunii respectivilor experţi.

Branch Office, care permit firmelor să-şi re-

sistem care să permită economisirea energiei

Bogdan Marchidanu: Ce se va întâmpla

zolve probleme legate de e-mail, de aplicaţii

şi utilizarea surselor de energie alternativă.

cu identitatea unei firme precum IBM în mo-

office, de file sharing, de transfer de fişiere

Practic, utilizatorii finali au posibilitatea de

mentul generalizării unor opţiuni de lucru

şi acces informaţii la distanţă, de backup

a-şi monitoriza şi influenţa consumul lor

precum cloud computing?

şi recuperare. Apoi, am anunţat de curând

zilnic de energie şi apă. De asemenea, furni-

Mihai Tudor: Cât timp cloud compu-

LotusLive Engage, care este o reţea socială

zorii de servicii de energie au posibilitatea

ting este considerat un mod eficient pentru

integrată şi un serviciu de colaborare de tip

de a monitoriza consumul şi de a determina

livrarea de procese, aplicaţii, servicii, care

cloud. Asta permite diverselor companii să

cantitatea de energie pompată în orice mo-

permite simplificarea managementului teh-

comunice şi să colaboreze în moduri noi,

ment în reţele, astfel încât să se evite risipa.

nologiei informaţiei, evident că se va trece

care nu mai necesită utilizarea de resurse

La nivelul tehnologic, putem să vorbim de

din ce în ce mai mult la acest concept. IBM

suplimentare. De asemenea, în ultimul timp

centrele de date, unde IBM promovează acel

este unul dintre promotorii acestui concept

am anunţat modele noi de servere din gama

concept de Green Data Center; s-au făcut aici

în tot felul de medii. Atributele tehnologice

5500 care permit reduceri semnificative de

studii care au ajuns la concluzia că se poate

ale conceptului sunt date de orientarea spre

costuri operaţionale.

reduce cu pana la 42% consumul total de

servicii, existenţa unei infrastructuri inter-

energie în astfel de centre de date prin uti-

conectate, scalabilitatea şi livrarea automată

lizarea de tehnologii noi şi prin metode de

a serviciilor. IBM a implementat infrastruc-

economisire a energiei.

turi de cloud computing atât pentru clienţii

Bogdan

Marchidanu:

Ce rol joacă

partenerii IBM din acest punct de vedere?

Mihai Tudor: În cadrul procesului de sprijinire a clienţilor noştri să inoveze şi

Bogdan Marchidanu: IBM are un mod

săi din diverse sectoare, cât şi pentru uzul

să-şi transforme modelul de afaceri, IBM

unic de a se implica în fenomenul de respon-

propriu. Normal că într-un astfel de con-

nu lucrează singură, ci foloseşte reţeaua

sabilitate socială corporatistă. Ce rezultate

cept nu mai contează ce fel de tehnologii se

de parteneri de care dispune la nivelul în-

s-au obţinut până acum şi cum va continua

utilizează. Cât timp conceptul în sine con-

tregii ţări. Acestor parteneri, IBM le pune

această iniţiativă?

duce la eficienţă, la optimizare, la inovare

la dispoziţie instrumentele necesare pentru

Mihai Tudor: IBM Corporate Service

şi la transformare, IBM va fi un promotor

ca ei să poată avea impact în asigurarea

Corps este o iniţiativă din care s-au deru-

de bază al lui. IBM va continua să sprijine

unei valori adăugate pentru serviciile ofe-

lat până acum in Romania trei episoade, în

crearea de centre cloud computing în întrea-

rite clienţilor. Poate ar fi bine, în acest con-

trei oraşe diferite, Timişoara, Ploieşti şi Iaşi,

ga lume şi să ofere consultanţă şi suport în

text, să menţionez două programe pe care le

iar în curând va avea loc episodul patru, la

implementarea cloud computing.

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

22 C

L

U

B

IMM-urile în context european u ocazia primei Săptămâni Europene a IMM-urilor, organizată în perioada 6-14 mai în vederea promovării antreprenoriatului în Europa şi a informării antreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel european, naţional şi local, Ioan Haiduc, Preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPIMM), a discutat cu IT TRENDS despre una dintre cele stringente probleme cu care se confruntă IMM-urile româneşti la ora actuală – accesarea fondurilor europene.

C

IT TRENDS: În primul an după ce

România şi Bulgaria se aplică regula n+3,

România a aderat la Uniunea Europeană,

adică banii alocaţi României de către CE

toată lumea se temea de faptul că nu vom

pentru anul 2007 pot fi cheltuiţi până în

reuşi să accesăm nici un euro din fon-

2010. Fondurile Structurale şi de Coeziune

duri comunitare; cum stau acum firmele

oferă României o oportunitate unică de

româneşti la acest capitol?

dezvoltare a potenţialului său de creştere

Ioan Haiduc, Preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Ioan Haiduc: Aderarea României la 1

şi de accelerare a procesului de catching-

ianuarie 2007 a produs în rândul antre-

up. Fondurile europene post-aderare alo-

prenorilor două mari temeri. Prima se

cate României - dacă vor fi utilizate in-

referea la numărul de IMM-uri care vor

tegral - reprezintă o injecţie anuală de

care, practic, vor fi beneficiari ai asistenţei

dispărea după 1 ianuarie, iar cea de a doua

resurse de 3-5 procente din PIB în inter-

comunitare din fondurile structurale. Spre

era legată de rata de absorbţie. Această

valul 2007-2015. Pentru a înţelege mag-

exemplu, pentru schema de finanţare „Spri-

euforie a dezastrului care a cuprins me-

nitudinea acestei cifre, trebuie să spunem

jin pentru consolidarea şi modernizarea

diul de afaceri românesc a fost din fericire

că media cheltuielilor publice de capital în

sectorului productiv prin investiţii tangibile

falsă. Spun asta, deoarece, cei mai mulţi

perioada 2004-2006, incluzând creşterea

şi intangibile”, sprijin financiar în valoare

vorbesc numai despre provocări şi mai

excepţională la 3,7% din PIB în 2006, a

de până la 250.000 euro (echivalentul în

puţin despre oportunităţi. Realitatea a

fost de trei procente din PIB. Până în pre-

lei), s-au înscris în program 905 de agenţi

contrazis estimările cu privire la dispariţia

zent România a absorbit aproximativ 2,4

economici. Bugetul alocat este suficient

unui număr mare de IMM-uri după ade-

miliarde de euro (1 miliard euro - plăţi

pentru 450 de aplicanţi, dar beneficiari pâ-

rarea la Uniunea Europeană. Ba din con-

aferente programelor PHARE, ISPA, SA-

nă în acest moment, care vor încheia con-

tră, numărul IMM-urilor a crescut cu 5%

PARD, 600 milioane euro - avansul anual

tract de finanţare, sunt cam 147. Ca o sta-

în primul an de aderare la UE. Pentru com-

pentru fonduri structurale, de la Comisia

tistică, să spunem aşa, aplicanţii înscrişi

paniile româneşti, aderarea la Uniunea

Europeană, 700 milioane euro, plăţile di-

în program acoperă de patru, cinci ori mai

Europeană a însemnat, în primul rând, ac-

recte în agricultură şi 100 milioane de euro

mult bugetul alocat respectivei scheme de

cesul pe Piaţa Unică, o piaţă care, după ex-

din programul JEREMIE) şi a contribuit la

finanţare, dar după procesul de evaluare

tinderea de la 1 ianuarie, a ajuns la peste

bugetul UE cu suma de 4,2 miliarde lei

intră în contractare unul din trei aplicanţi.

480 milioane consumatori.

(aproximativ 1,1 miliarde euro, reprezen-

Legat de cel de al doilea aspect, şi anume

tând 1% din PIB).

IT TRENDS: Care sunt domeniile de activitate pentru care Uniunea Europeană

absorbţia fondurilor structurale şi de co-

Pe cele şapte programe operaţionale au

eziune, aici datele după doi ani de la ade-

fost depuse 4452 de proiecte, în valoare

Ioan Haiduc: Aproximativ 44,9% din

rare nu sunt deloc încurajatoare. În primul

de 29,02 miliarde lei (7,6 miliarde euro).

bugetul Uniunii Europene este direcţionat

an România nu a beneficiat de această

Dintre acestea au fost aprobate, până la

spre implementarea politicii de coeziune

oprtunitate, deoarece 2007 a reprezentat

această dată, 277 de proiecte în valoare

economică şi socială, al cărei obiectiv este

un an în care atât România cât şi Bulga-

de 7,54 miliarde lei (1,987 miliarde euro),

reducerea disparităţilor regionale prin creş-

ria au trebuit să pregătească documentele

fondurile UE reprezentând 5,3 miliarde lei

terea competitivităţii economiei bazată pe

programatice şi anume aprobarea Cadrului

(1,4 miliarde euro).

cunoaştere. Prin cele şapte programe sec-

acordă cei mai mulţi bani?

strategic naţional de referinţă care a fost

IT TRENDS: Ce procent din firmele ro-

toriale, România va beneficia pe perioa-

aprobat în februarie 2007 şi, de asemenea,

mâneşti sunt interesate de accesarea fon-

da 2007-2013 de o asistenţă structurală

timp de patru luni au durat negocierile şi

durilor europene şi cât la sută dintre aces-

de 19,668 miliarde euro. Programul ope-

aprobarea de către Comisia Europeană a

tea şi reuşesc să intre în posesia banilor?

raţional care se adresează în proporţie

celor şapte programe operaţionale. Toc-

Ioan Haiduc: Realitatea nu este destul

de 80% întreprinderilor este POS CCE.

mai din această cauză, deoarece practic

de încurajatoare în ceea ce priveşte ra-

Obiectivul general al acestui program este

anul 2007 a fost unul procedural, pentru

portul dintre cei care sunt interesaţi şi cei

creşterea

www.ittrends.ro

productivităţii

întreprinderilor

Nr. 4 - Aprilie 2009

23 C

L

U

B

românesti pentru reducerea decalajelor

întreprinderilor mici şi mijlocii”, alocaţia

rii întreprinzători. De aceea, la iniţiativa

faţă de productivitatea medie la nivelul

financiară nerambursabilă fiind de 10.000

AIPIMM, s-a decis ca pentru Programul

Uniunii. Măsurile întreprinse prin POS CCE

euro şi schema de vouchere, finanþată prin

pentru dezvoltarea abilităţilor antrepreno-

vor genera până în 2015 o creştere medie

Programul naţional multianual pe perioada

riale în rândul tinerilor şi facilitarea ac-

a productivităţii de circa 5,5% anual şi vor

2006 – 2011 pentru susţinerea accesului

cesului acestora la finanţare - Start să

permite României să atingă un nivel de

întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de

creştem atât bugetul alocat (50.000.000

aproximativ 55% din media UE. Bugetul

instruire şi consultanţă, prin care se acordã

faţă de 1.350.000 lei pe 2008), dar şi

alocat prin acest program operaţional este

un ajutor de stat de 15.000 de lei. Dificul-

alocaţia financiară nerambursabilă s-a

de 3,011 miliarde euro. Domeniul de acti-

tatea cea mai mare nu este în a scrie şi a

triplat ajungând la 60.000 lei pentru fie-

vitate pentru care se acordă cei mai mulţi

depune cererea de finanţare, ci adevăratele

care tânăr care îşi deschide o afacere. Prin

bani este sectorul productiv. Prin aceste

probleme vor apărea în etapa de implemen-

această schemă de finanţare se urmăreste

fonduri se urmăreşte să se încurajeze pro-

tare a proiectului. De aceea este nevoie ca

creşterea potenţialului de accesare a sur-

ducţia, deoarece numai astfel putem re-

întreprinzătorii să beneficieze de sprijinul

selor de finanţare, precum şi sprijinirea

duce deficitul de cont curent. Referitor la

consultanţilor în toate cele şase faze ale

demarării şi dezvoltării firmelor nou-înfi-

cea mai de succes schemă de finanţare,

ciclului de proiect: Programare, Identifi-

inţate (start-up-uri), prin facilitarea ac-

putem spune că este cea de investiţii, iar

care, Formulare, Finanţare, Implementare

cesului acestora la finanţare. Eventuale-

operaţiunea cu cea mai slabă rată de apli-

şi Evaluare.

le disfuncţionalităţi ale pieţei în ceea ce

cabilitate este cea de consultanţă.

IT TRENDS: Câte proiecte au fost depuse

priveşte finanţarea IMM-urilor trebuie

IT TRENDS: Care sunt principalele pro-

pentru accesarea fondurilor europene şi

identificate şi corectate pentru a dezvolta

bleme care împiedică absorbţia de fonduri,

care este valoarea totală a fondurilor desti-

în continuare pieţele europene de capital

în special cele destinate IMM-urilor?

nate investitorilor mici? Dar a celor mari?

de risc, pentru a îmbunătăţi accesul IMM-

Ioan Haiduc: Problemele care împiedică

Ioan Haiduc: După mai bine jumãtate de

urilor la microcredit şi la finanţarea de tip

absorbţia fondurilor sunt generate de nu-

an de la lansarea primei linii de finanţare

mezanin şi pentru a dezvolta noi produse

mărul mare de documente solicitate, numă-

din cadrul POS CCE, până acum au fost

şi servicii. De asemenea, mulţi antrepre-

rul mare de avize şi timpul de la depunere

depuse 2246 de proiecte, în valoare de

nori au nevoie de orientări şi de formare

a dosarului până la evaluare. În acest sens

8,2 miliarde lei. Sunt aproximativ 175 de

în ceea ce priveşte avantajele şi dezavan-

a fost aprobat în Guvern un memorandum

proiecte selectate în cadrul Axei 1, compo-

tajele diverselor forme de finanţare şi în

care prevede 12 măsuri de accelerare a

nentele de investiţii şi consultanţă, şi 19

ceea ce priveşte modul cel mai potrivit de a

absorbţiei. Printre aceste măsuri care se

proiecte în cadrul Axei 2 - Dezvoltarea

prezenta potenţialilor investitori proiectele

vor afla în noi ghiduri ale solicitantului aş

infrastructurii de cercetare-dezvoltare. De-

lor de investiţii.

enumera: eliminarea unei serii de avize şi

punerea sau evaluarea proiectelor pentru

IT TRENDS: La ce să se aştepte ma-

certificări necesare, numărul acestora fiind

celelalte linii de finanţare este în derula-

nagerii IMM-urilor de la UE în perioada

redus de la 18 la 9 (de exemplu, avizul de

re - 200 de proiecte selectate la nivelul or-

următoare?

mediu va trebui prezentat numai după ce

ganismelor intermediare şi nici un contract

procesul de evaluare a fost încheiat, iar

semnat până în prezent.

Ioan Haiduc: Până a ajunge la anul 2010 trebuie să avem în vedere faptul

proiectul a fost declarat câştigator); mai

IT TRENDS: Cu ce programe vine

că datorită interdependenţei care există

puţine etape de evaluare; acordarea unei

AIPIMM în 2009, în vederea sprijinirii

între IMM-uri şi marile companii, criza

prefinanţări pentru demararea proiectului

înfiinţării de noi întreprinderi şi susţinerea

financiară afectează din păcate acest sec-

de maxim 20% şi reducerea termenelor de

dezvoltării IMM-urilor ?

tor. De aceea, IMM-urile trebuie să aibă

Ioan Haiduc: Anual, prin legea buge-

asigurat accesul la finanţare pentru a

IT TRENDS: Cât de greu se întocmeşte

tului de stat se alocă fonduri în valoare

răspunde provocărilor crizei financiare

un proiect pentru accesarea banilor euro-

de 0,2% din PIB pentru finanţarea pro-

globale. Astfel, pentru următoarea peri-

peni, au nevoie firmele de consultanţă?

gramelor de dezvoltare şi a măsurilor de

oadã ne-am propus ca „Small Business

Ioan Haiduc: Primele rezultate ale pro-

sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi

Act”, pachetul legislativ creat de UE pen-

cesului de evaluare ne-au arătat faptul că

şi de susţinere a dezvoltării IMM-urilor.

tru IMM-uri, să fie integrată pe deplin în

întreprinzătorii care au solicitat finanţare

Astfel, complementar celor cinci scheme de

Strategia Guvernamentalã pentru Susţi-

pentru investiţii au avut proiecte slabe.

finanţare bugetate din fonduri structurale,

nerea Dezvoltării IMM-urilor în perioada

Mai ales la investiţii mici, o treime au

o contribuţie de aproximativ 22.000.000

2009 – 2013. În cadrul acestei strategii

fost respinse după prima etapa de evalua-

de lei a fost pusă la dispoziţie de către

am urmărit un ansamblu de 10 principii

re administrativă. Sfatul nostru este ca

Guvern prin intermediul celor nouă pro-

menite să ghideze concepţia şi punerea în

întreprinzătorii să apeleze la un consultant,

grame de susţinere a IMM-urilor din fon-

aplicare a politicilor suport la nivelul IMM-

mai ales că aceste cheltuieli sunt eligibile

duri de la bugetul de stat, programe care

urilor româneşti. Deja în proiectul de buget

în cadrul proiectului. De asemenea, pentru

sunt gestionate de AIPIMM. Din cauza

pentru anul 2009 sunt prevăzute peste

a veni în sprijinul IMM-urilor, există două

reticenţei faţă de asumarea unor riscuri,

900 de milioane de lei pentru susţinerea

scheme de finanţare pentru consultanţă şi

investitorii şi băncile refuză adesea să

întreprinderilor româneşti, din care o

anume: „Sprijin pentru consultanţă acordat

finanţeze start-up-urile, precum şi tine-

treime pentru IMM-uri.

la 90 la 30 de zile.

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

24 O

P

I

N

I

I

Jocul norilor

S

-a întâmplat ceva semnificativ în industria IT în ultima vreme? O scurtă retrospectivă a ştirilor de anul acesta nu ne arată nimic revoluţionar şi probabil trebuie să ne consolăm cu ideea că a trecut vremea

Mircea Sârbu

loviturilor spectaculoase şi a venit vremea evoluţiei aşezate gospodăreşte. Amazon a lansat o nouă versiune de Kindle, cititorul de cărţi care se vrea un soi de iPod pentru cărţi. Însă

de vârf (exclud, desigur, serverele şi staţiile grafice). În ce

aparatul în sine este mai puţin important decât sistemul de

mă priveşte, cred că puterea de calcul a unei plăci video per-

vânzare a cărţilor, revistelor şi blogurilor. Un nou telefon

formante şi o conexiune decentă la internet mi-ar satisface

echipat cu Android nici măcar nu mai e o ştire, însă este

deplin nevoile privind puterea de calcul.

important de notat că interesul în domeniul telefoniei mobile

Dar aici intervine noutatea pe care o consider cea mai

s-a mutat spre software iar Nokia şi Microsoft se grăbesc

semnificativă în ultima vreme. O firmă numită OnLive a

să imite modelul de distribuţie a aplicaţiilor impus de

prezentat la conferinţa dezvoltatorilor de jocuri o tehnologie

iPhone şi Android. Preluarea lui Sun de către IBM ar fi fost

care ar putea să aibă consecinţe importante în toată industria

un subiect interesant, măcar prin prisma direcţiei în care ar

IT. Este vorba de „games on demand”: jocurile sunt rulate pe

fi evoluat portofoliul de aplicaţii open source de la Sun, în

serverele companiei în sistem cloud computing iar utilizato-

frunte cu Java, OpenOffice, MySQL şi terminând cu preferata

rii le folosesc pe baza unui abonament. Atenţie, nu e vorba

Dacă jocuri video de ultimă generaţie pot fi utilizate ca un serviciu web, înseamnă că pentru banalele aplicaţii de business un PC este mult prea mult.

«

de Solitaire sau de Monopoly, ci de jocuri video comerciale în toată puterea cuvântului. Adică toată compoziţia grafică, toate randările şi tot ce mai implică jocuri precum Crysis sau GRID se realizează „în nori” iar jucătorul primeşte informaţia grafică codată printr-un algoritm de compresie la care cei de la OnLive au lucrat în secret vreme de şapte ani. Poate vă gândiţi că e nevoie de o conexiune internet de foarte mare

mea, VirtualBox. Microsoft a închis prăvălia Encarta pentru

capacitate. Nu e cazul: 1,5 Mbps e suficient pentru rezoluţie

că Wikipedia nu mai poate fi concurată. Unele statistici spun

standard (peste 70% din conexiunile din SUA sunt de 2

că Firefox a depăşit Internet Explorer în Europa...

Mbps sau peste). E adevărat că pentru rezoluţie HD e ne-

Este interesantă legătura subterană dintre toate aceste

voie de 5 Mbps, dar probabil că în câţiva ani nu va mai fi o

evenimente: internetul ca platformă. Kindle are succes pen-

problemă. Poate vă gândiţi că e nevoie de multă putere de

tru că se conectează la o uriaşă librărie virtuală, prin inter-

calcul pentru decodarea „în timp real” a informaţiei video.

net. Aplicaţiile pentru telefoane fie funcţionează pe web,

Nu e cazul: orice computer care poate să ruleze Windows

fie pot fi descărcate de acolo. Enciclopediile s-au mutat pe

sau MacOSX este suficient. Mai mult chiar, se poate folosi

web, unde modelul „crowdsourcing” face minuni. Java şi

un televizor, la care se ataşează o micro-consolă de mărimea

MySQL sunt aproape sinonime cu platforma web. Ideea este

unui pachet de ţigări pentru conexiunea la internet şi la pe-

că, încetul cu încetul, toate se duc spre internet iar PC-ul de

riferia de jocuri. Jurnaliştii de la Zdnet au testat sistemul şi

pe birou are tot mai puţină treabă, motiv pentru care încep

afirmă că latenţa este de ordinul milisecundelor.

să aibă trecere computerele „slabe”, de gen sub-notebook

Nu mă pasionează jocurile şi nici nu am convingerea că

(HP se gândeşte să lanseze unul bazat pe Android, făcând

OnLive va detrona pe Sony, Microsoft sau Nintendo (deşi

astfel tot mai puţin clară graniţa dintre smartphones şi com-

evitarea pirateriei a atras deja mari producători precum

putere). Să ne gândim puţin: cât la sută din puterea com-

EA sau Ubisoft). Însă dacă pentru jocuri video de ultimă

puterelor este folosită pentru aplicaţiile de business? Foarte

generaţie va fi suficient un hârb vechi de 5 ani, ce să mai

puţin. Dar capacitatea discurilor? Dacă nu stocaţi muzică şi

zicem de editare de text sau calcul tabelar? Mă tem că o

filme şi mai faceţi curăţenie din când în când, mă îndoiesc că

bună parte din industria IT va trebui să-şi schimbe semnifi-

40 de giga ar putea să nu fie suficient. Dar dacă aveţi copii

cativ modelul de business.

pasionaţi de jocuri, se schimbă treaba. Senzaţia mea este

msarbu@intraweb.ro

jocurile video sunt principalul vector al vânzărilor de PC-uri

www.intraweb.ro

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

25

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

26 C

O

N

T

E

X

T

Securitatea Informaţiei – o prioritate în timp de criză de Radu Haiduc Consultant, Departamentul de Consultanţă pentru Optimizarea Performanţei, PricewaterhouseCoopers România

entru supravieţuirea în contextul actual, al crizei economiei mondiale, companiile se concentrează în principal pe reducerea costurilor şi menţinerea lichidităţii. Acest lucru se reflectă în IT prin amânarea investiţiilor, reducerea bugetelor şi a personalului intern şi extern. Aceste măsuri au un efect imediat, însă pot afecta negativ capacitatea sistemelor informatice de a susţine pocesele de bază ale afacerii.

P

Radu Haiduc

Este bine ştiut că un astfel de moment

cunoaşterea originii celor mai însemnate

fi implementarea unui sistem centralizat

de cumpănă al economiei, reprezintă un

atacuri asupra informaţiilor sensibile. Iar

de management al securităţii informaţiei,

mare risc, dar şi un moment al celor mai

acest lucru se poate dovedi o reală pro-

implementarea unui plan de continuitate

importante oportunităţi. Astfel, companiile

vocare. Multe companii încă nu reuşesc

a afacerii, minimizare a pierderilor şi de

trebuie să fie pregătite să profite de aceste

să indice clar riscurile la care sunt supuse

recuperare în caz de dezastru, folosirea

noi oportunităţi, iar investiţiile în tehnologia

resursele informaţionale strategice ale com-

mecanismelor de autentificare pe mai multe

informaţiei trebuie să fie perfect aliniate cu

paniei. Astfel, trei din zece companii, nu

niveluri si grade de risc, cât şi către oamenii

obiectivele strategice ale companiei. În anul

pot răspunde la întrebări esenţiale legate de

care susţin aceste procese.

ce a trecut, una dintre cele mai importante

risc, cum ar fi: câte incidente de securitate

Cei din executiv, nu au o imagine foarte

preocupări ale companiilor a fost tehnologia

au avut loc anul trecut?; ce fel de incidente

clară asupra problemelor de securitate.

informaţiei. Astfel, în toate industriile şi do-

au reprezentat cel mai mare risc pentru

Studiul realizat de PwC arată că, deşi gra-

meniile de activitate, companiile raportează

resursele informaţionale ale companiei?;

dul de încredere în faptul că utilizatorii

creşteri majore în implementarea de noi

care au fost sursele incidentelor de secu-

respectă politicile interne de securitate este

tehnologii de securitate, în toate domeniile

ritate? Persoane din interior, clienţi, parte-

foarte mare (73%), cele mai multe com-

ei, de la prevenire şi până la detecţie.

neri, furnizori, hackeri sau alţii?

panii nu verifică acest lucru. Mai puţin de

Conform studiului „Global State of Infor-

Este adevărat că aceste lucruri sunt

jumătate dintre companii, realizează studii

mation Security Study 2008”, realizat de

cunoscute, în special, de către cei care se

de audit şi verifică respectarea politicilor

Compania PricewaterhouseCoopers în Iunie

află în prima linie de apărare, oameni care

interne de securitate de către utilizatori.

2008, au existat creşteri de peste 10%, de

au cunoştinţe solide în domeniu şi mai

În anul următor, aproximativ jumătate

exemplu, în implementarea de măsuri de

puţin de către cei din executiv. Este impor-

dintre companii îşi vor revizui politicile de

securitate, cum ar fi criptarea informaţiilor

tant însă ca organizaţia să reuşească să

confidenţialitate cel puţin o dată pe an şi vor

sensibile, nu doar în calculatoarele por-

se apere şi să prevină atacurile din mers,

cere angajaţilor să certifice în scris că le vor

tabile, dar şi în baze de date, benzi de

fără ca procesele de bază ale afacerii să fie

respecta. Totuşi, deşi asfel de măsuri proac-

backup şi medii de stocare portabile. Au

afectate şi fără să distragă oamenii de la

tive sunt foarte importante, la fel de impor-

fost înregistrate progrese semnificative ale

activităţile obişnuite. Acest lucru presupune

tant este şi a şti unde se află informaţiile

capabilităţilor de Web/ Internet, cum ar fi

ca informaţiile esenţiale, despre riscurile

importante în cadrul companiei şi care sunt

filtrele de conţinut, acreditările/ certificările

ce ameninţă informaţiile şi sistemele unei

persoanele care au acces la ele. Peste 70%

de website-uri, securizarea browserelor şi

organizaţii să fie transmise de la cei din pri-

dintre organizaţii nu au un inventar exact

securitatea serviciilor web. De asemenea,

ma linie de apărare, către toţi ceilalţi, astfel

al locului unde se află datele personale ale

au fost implementate tehnologii de protecţie

încât să existe o conştientizare a nevoii de

clienţilor şi angajaţilor.

a dispozitivelor wireless, a accesului secu-

securitate la toate nivelurile.

Unul dintre cele mai mari riscuri infor-

rizat de la distanţă prin VPN, cât şi de pre-

Multe companii fac progrese semnifica-

maţionale îl constituie posibilitatea ca un

venire a intruziunilor şi identificare a dis-

tive în implementarea unor procese critice

utilizator cu acces autorizat sau nu, să

pozitivelor neautorizate.

cum ar fi politica de securitate pentru dis-

compromită datele intenţionat sau acci-

Pentru a profita de beneficiile aduse de

pozitive mobile, medii de stocare mobile

dental. Aceste riscuri sunt cu atât mai mari

aceste tehnologii de securitate, de păstrare

şi altele. Totuşi, este important ca atenţia

acum, în această situaţie incertă, când

a confidenţialităţii, de conformitate şi con-

lor să se concentreze, în primul rând, cãtre

companiile pot recurge la reduceri de per-

tinuitate a afacerii, este însă necesară

procesele de securitate importante, cum ar

sonal pentru supravieţuirea pe piaţă. Peste

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

27 C

O

N

T

E

X

T

jumătate dintre aceste riscuri de furt de date

avea control deplin asupra datelor sensi-

houseCoopers, poate ajuta companiile să

sau identitate pot fi înlăturate prin imple-

bile, vor reduce costurile atacurilor şi vor

ajungă la o abordare corectă, integrată şi

mentarea unor tehnologii de monitorizare a

realiza o mai mare transparenţă a modului

bazată pe risc rezultând astfel: o mai bună

activităţii utilizatorilor. Totuşi, doar jumătate

în care informaţiile sunt folosite în cadrul

înţelegere a riscurilor ce ameninţă securi-

dintre companii realizează verificări ale tre-

organizaţiei. Informaţia este noua monedă a

tatea informaţiei, cât şi a impactului pe care

cutului angajaţilor sau au personal dedicat

lumii afacerilor, un bun valoros al compani-

atacurile reuşite îl pot avea asupra afacerii;

monitorizării activităţii şi modului de folo-

ilor, a cărui valoare creşte şi scade în funcţie

o inventariere a celor mai importante bu-

sire a informaţiilor de către angajaţi.

de când, cum şi de către cine este pusă în

nuri informaţionale şi locul în care acestea

circulaţie ca şi mijloc de schimb. În ea se

se află; alocare a resurselor către ariile vul-

află riscurile, dar şi marile oportunităţi.

nerabile sau către cele care prezintă şanse

În această lume globalizată, companiile caută din ce în ce mai mult să lege alianţe strategice, să intre pe pieţe în dezvoltare,

Portabilitatea informaţiei, accesibilitatea şi

de dezvoltare, astfel încât să aducă cele

să lege parteneriate. Totuşi mai puţin de

mobilitatea ei peste graniţele internaţionale

mai importante beneficii strategice; acce-

jumătate dintre companii au o politică

şi organizaţionale reprezintă componente

lerarea tranziţiei de la abordarea reactivă,

de securitate pentru partenerii externi,

de o importanţă majoră a lumii globalizate

de apărare, a funcţiilor de securitate,

clienţi, furnizori. În momentul apariţiei

a afacerilor. Astfel, protejarea bunurilor

confidenţialitate şi conformitate către o

de penetrări ale sistemului de securitate,

informaţionale ale companiei devine o mi-

abordare proactivă.

apar şi pierderile. Conform aceluiaşi stu-

siune critică şi de maximă importanţă.

Astfel, doar cei care vor reuşi să realizeze

diu, realizat de Compania Pricewaterhouse

Pentru o cât mai corectă imagine a

o abordare integrată, proactivă şi bazată pe

Coopers, companiile au identificat urmă-

securităţii informaţionale, companiile ar

risc, vor fi cei care vor avea succes în prote-

toarele pierderi: pierderi financiare (39%),

trebui să efectueze periodic controale de

jarea bunurilor informaţionale şi prevenirea

furturi ale dreptului de proprietate (30%),

audit, realizate de către un department in-

furtului de date şi identitate.

compromiterea mărcii sau reputaţiei (27%),

tern sau de către o firmă specializată.

alte fraude (21%). Doar prin implementa-

Prezentă în 150 de ţări şi în România încă

rea unui program elaborat de prevenire a

din 1991, acumulând o vastă experienţă

pierderilor de date şi a unei strategii globale

şi o bună cunoaştere a mediului de afa-

de protecţie a datelor, companiile vor putea

ceri românesc şi internaţional, Pricewater-

*Datele statistice prezente în acest articol au la bază studiul internaţional „Global State of Information Security Study 2008”, realizat de Compania PricewaterhouseCoopers în Iunie 2008, disponibil la www.pwc.com/giss2008.

Business.

Business. La nivel superior.

S

oluția Epicor iScala este recomandată de cei 20,000 de clienţi Epicor Scala din întreaga lume care ne-au ajutat sa perfecționam

soluțiile, fiecare nou proiect realizat adăugând un plus de experiență,

De ce Epicor iScala ?

FUNCTIONALITATE EXTINSA

know-how și încredere din partea fiecărui partener de afaceri. Cu peste

IMPLEMENTARE RAPIDA

140 de funcții noi, extinderea scalabilității prin upgrade tehnologic și

CONTROL IN TIMP REAL

optimizarea modului de utilizare și add-on-uri în zona instrumentelor

FLEXIBILITATE

de analiza și raportare, Epicor iScala 2.3 SR1 va oferă un set complet de module şi aplicaţii pentru integrarea şi gestiunea fluxurilor de activitate din organizaţia Dumneavoastră: Financiar-contabilitate; Logistică; Service;

Producţie;

Administrare

Personal/ Salarizare;

Contracte;

Instrumente

de

Proiecte; raportare;

Instrumente de bugetare; Soluţii de conectivitate; CRM.

SCALABILITATE COSTURI REDUSE

R.O.I. EXCEPTIONAL INTEGRARE COMPLETA

Înființată în 1984, Epicor are sediul central în Irvine, California, S.U.A. și birouri sau filiale în lumea întreagă.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să accesați www.epicor.com sau să telefonați la 021

www.ittrends.ro

212 10 24.

Nr. 4 - Aprilie 2009

28 D O S A R

-

V I R T U A L I Z A R E

Virtualizare = Eficienţă de Monica Muscã

a ora actuală virtualizarea serverelor prefigurează schimbări de proporţii în peisajul IT, în special în centrele de date. Specialiştii sunt de părere că virtualizarea a fost mereu un factor central în anumite contexte de referinţă pentru întreaga istorie a tehnologiei informaţiei. „În general, virtual înseamnă calitatea de a produce un anume efect fără a fi de fapt acel ceva. În tehnologia informaţiei este efectul versiunii virtuale a orice în mod «virtual»,” după definiţia propusă pe SearchServerVirtualization.com. În cel mai simplu mod, virtualizarea este utilizată pentru consolidarea serverelor şi pentru maximizarea utilizării resurselor IT. Însă virtualizarea înglobează mult mai mult decât atât. Prin virtualizarea serverelor, stocării, reţelisticii şi securităţii, managerii IT transformă IT-ul, aducând în plus flexibilitate, portabilitate şi eficienţă operaţională. Concret virtualizarea constă în valorificarea puterii de calcul a procesoarelor de la o utilizare redusă de doar 10-20%, până la 80-90% din puterea de calcul. Din acest fapt rezultă o economie a utilizării resurselor cu avantaje ecologice.

L

Virtualizarea schimbă totul în mod virtual

„V

irtualization is hot”, susţin

circa 80-90% dintre capacitatea de calcul

cele mai importante fiind hardware-ul,

cercetătorii

într-un

x86 este inutilizabilă la un moment dat.

sistemul de operare şi aplicaţiile. Datorită

trecut

Această capacitate neutilizată trebuie să

modului de interacţiune între aceste layere,

de Philip Dawson şi Thom-

fie administrată, ceea ce reia problema

configurarea fiecăruia este strâns legată

as J. Bittman. Virtualizarea schimbă şi

spaţiului din centrul de date şi solicitările

cu configurarea între layere. Aceasta este

atinge aproape orice din portofoliul IT.

de putere şi răcire. Virtualizarea promite

cauza care determină complexitatea ma-

Influenţează ceea ce cumperi, cum cum-

să deblocheze mult din această capacitate

nagementului PC-urilor de azi. Deoarece

peri, iar mai apoi cum implementezi.

subutilizată. Organizaţiile IT abordează

hardware-ul se modifică periodic, aceste

Acest raport special este cuprinzător se

virtualizarea serverelor ca o măsură de

schimbări au un impact geometric în

orientează pe impactul virtualizării asu-

reducere a costului şi de a economisi. În

noutăţile care apar pe piaţă. Virtualizarea

pra ariilor pe care se focusa IT-ul în mod

orice caz, organizaţiile care au o dezvoltare

rupe aceste dependenţe, astfel instalarea

tradiţional şi, în aceeaşi măsură, pe as-

matură şi clară a virtualizării serverelor au

fiecărui layer este independentă de con-

pectele de impact şi planificare.

atu-ul virtualizării pentru mult mai mult:

figurarea de sub layere. Pe PC, aceasta

studiu

»

Gartner

realizat

anul

are loc pe două nivele: între hardware şi sistem de operare (virtualizarea maşinii);

Circa 80-90% dintre capacitatea de calcul x86 este neutilizată la un moment dat. Această capacitate neutilizată pune aceleaşi probleme de administrare. Virtualizarea promite să deblocheze mult din această capacitate subutilizată.

şi între sistem de operare şi aplicaţii (virtualizarea aplicaţiei). Impactul virtualizării pe PC este decuplată de principalele layere funcţionale.

Virtualizarea

aplicaţiilor

câştigă

un

interes considerabil, deoarece au loc schimbări importante pe piaţă. Acest tip

Virtualizarea infrastructurii de server

desfăşurare mai rapidă, reducerea timpi-

de virtualizare este valoroasă mai mult în

Odată cu maturizarea fenomenului de vir-

lor morţi, recuperarea dezastrelor, variaţii

legătură cu provocările pentru comporta-

tualizare, următoarea etapă importantă va

în contabilizarea uzurii şi dezavantajul

mentul curent al PC-ului, dar nu pot fi de

fi automatizarea mixului şi managemen-

uzurii, capacitate de planificare holistică şi

ajutor în argumentul personal vs. com-

tului de resurse virtualizate. Storage-ul

mult mai mult.

puting. Deşi cu un acces mai rapid, im-

a fost deja inclus în virtualizare dar, în

pactul pe termen lung nu este foarte apropiat, fiind mai puţin semnificativ decât

hitecturilor vendorului. Reţelistica a fost

Virtualizarea puterii de calcul per client

de asemenea avută în vedere de virtua-

Tehnologia esenţială pentru definirea noilor

logia care face în mod real puterea de cal-

lizare. Cea mai importantă etapă a acestor

reguli pentru mediile echipamentului este

cul individuală mult mai administrabilă,

schimbări este virtualizarea serverului. Cir-

virtualizarea – o tehnologie de decuplare

flexibilă şi sigură prin permiterea utiliza-

ca 90% din piaţa de servere este compusă

care sparge egalitatea aproximată între

torilor de a defini permiţând utilizatorilor

din arhitecturi de server x86. Bazate pe un

hardware şi software. O instalare standard

să definească pe acelaşi calculator mai

model tradiţional cu o aplicaţie per server,

de PC constă într-o sumedenie de layere,

multe medii izolate configurate diferit.

primul rând, cu scopul individualizării ar-

www.ittrends.ro

virtualizarea maşinii. Aceasta este tehno-

Nr. 4 - Aprilie 2009

29 D O S A R

-

V I R T U A L I Z A R E

Reglarea virtualizării cu modele livrate alternativ

instalarea de update-uri şi patch-uri. Vir-

folosind o anumită configuraţie. Această

tualizarea semnifică şi faptul că software-

modalitate reduce din volatilitatea varia-

Virtualizarea IT este ocuparea resurselor IT

ul poate fi împachetat şi livrat sub formă

bilelor de configurare, dar generează alte

prin mascarea naturii fizice şi a limitărilor

de maşini virtuale, gata de a fi executate

probleme legate de conţinutul pachetului

acestor resurse de la utilizatori. Virtua-

într-o perioadă mult mai scurtă de timp.

aplicat.

lizarea poate lua locul unor puncte dife-

Desigur, nici unul din aceste noi concepte

Un element cheie în ceea ce priveşte

rite ale arhitecturii IT, iar fiecare punct al

nu se potriveşte cu paradigma fixării

iniţiativa virtualizării serverelor îl repre-

virtualizării creează o oportunitate pentru

preţului bazat pe utilizarea completă a

zintă procesul de alegere a serverului şi a

modelele livrate alternativ, ca o nouă cale

software-ului, ca un bun fix.

aplicaţiilor candidate pentru virtualizare.

de livrare a capabilităţilor la nivel de layer.

Virtualizarea licenţelor reprezintă o

Scopul nu este doar să se maximizeze

Tehnologia de virtualizare va face mai

problemă destul de complexă care a îngre-

densitatea, cât şi să se încarce mai optim

simplă consolidarea unor resurse extinse.

unat într-un fel adoptarea fără rezerve a

resursele bazate pe înţelegerea modalităţii

În orice caz, tehnologiile de virtualizare

acestei tehnici. Industria IT nu s-a grăbit

de acţiune a aplicaţiilor. Multe companii

vor face mai simplă distribuirea resurselor

în a rezolva această problemă. Deoarece

încearcă să utilizeze acelaşi model de

pentru a fi mai facil de administrat, de revizuit şi de utilizat în mod eficient.

Multiple schimbări vor face virtualizarea critică pentru majoritatea întreprinderilor pe parcursul următorilor câţiva ani. Capabilităţile procesorului au depăşit

Virtualizarea aplicaţiilor este din ce în ce mai interesantă, deşi impactul pe termen lung nu este foarte apropiat, fiind mai puţin semnificativ decât în cazul virtualizării maşinii.

«

cerinţele de performanţă pentru multe aplicaţii. Capacitatea de performanţă nu este tocmai scumpă, deci, depăşirea cadru-

distribuitorii de software oferă preţuri

încărcare a serverelor şi clienţilor pentru

lui de virtualizare nu este o problemă.

diferite pentru software-ul virtualizat, cât

a nu deteriora calitatea serviciilor oferite.

Deşi puterea de procesare este din ce în

şi licenţe asociate diferite, este necesară

Aceasta poate însemna uneori (deşi destul

ce mai puţin scumpă, spaţiul, puterea, in-

o înţelegere specială a efectelor induse

de rar) utilizarea slabă a maşinilor virtu-

stalarea, integrarea şi administrarea sunt,

de această tehnică asupra planificării

ale folosite ca test comparativ cu cele de

iar aceste costuri sunt aceleaşi, indiferent

utilizării softului. Clienţii care nu sunt

producţie utilizate intensiv într-un mediu

dacă foloseşti 10% sau 90% din resurse.

atenţi în a monitoriza modalitatea în care

mult mai dinamic.

În plus, accesul web a schimbat gradul

distribuitorul rezolvă problemele legate

Este important să adopţi un proces de

de încărcare de la relativ estimat la fix,

de utilizarea virtualizată a software-ului.

formalizare a evaluărilor nu doar pentru

forţând întreprinderile să se previzioneze.

Aceştia se pot aştepta atât la costuri su-

a estima comportamentul aplicaţiei, cât

Virtualizarea nu este doar pentru consoli-

plimentare, cât şi la probleme legate de

pentru a permite să ruleze o vreme într-

dare. Prin permiterea modelelor de livrare

imposibilitatea

un mediu izolat de producţie ca o măsură

alternative, vor fi elaborate moduri noi

licenţelor existente.

utilizării

complete

ale

de a furniza funcţionalităţi pentru fiecare

de prevenire şi asigurare. Cu atât mai mult organizarea iniţială nu ar trebui să fie un final al exerciţiului – o ţintă ar trebui să

tizare, fiecare layer poate fi administrat

Impactul operaţional şi de management al virtualizării

relativ independent.

Virtualizarea serverelor a rezolvat multe

se urmăresc log-urile VC (pentru VMware)

din problemele tradiţionale ale infrastruc-

pentru a vedea când şi de ce câteva maşini

Cum afectează virtualizarea modelele de licenţiere

turii IT care necesitau rezolvări la nivel de

virtuale au fost relocate.

management. În primul rând rezolvă pro-

Problema depăşirii performanţelor de

Tehnologia virtualizării poate modifica

blemele legate de locaţiile serverelor. Fo-

sistem ar putea fi un semn de plasare

în mod esenţial atât preţurile produselor

losind virtualizarea, resursele IT cu locaţii

suboptimală a maşinii virtuale. În orice

software cât şi modelele de licenţiere.

fixe pot fi utilizate în mod virtual în diferi-

caz, nici o activitate de calcul nu este gra-

Conceptul de virtualizare a devenit din ce

te locaţii. În al doilea rând, resursele IT pot

tis în termenii costului său pentru mediu.

în ce mai comun, avantajele virtualizării

fi reprezentate în cadrul unei arhitecturi ca

În plus, deşi tehnologiile care întreţin vir-

fiind utilizarea fracţională a resurselor,

nişte simple fişiere. Această modalitate de

tualizarea devin capabile să crească în ter-

abilitatea de a modifica rapid capacitatea

reprezentare simplifică o serie de activităţi

menii tipurilor de aplicaţii pe care le pot

disponibilă pentru un anumit software,

cum ar fi provizionarea, dar, în acelaşi

susţine, înţelepciunea clasică spune că

abilitatea de a muta foarte uşor un soft-

timp, complică alte activităţi, cum ar fi de

mediile înalte bazate pe intrări/ieşiri sunt

ware de pe o resursă pe alta sau conceptul

exemplu asigurarea securităţii pe servere.

mai sigure decât hardware-ul care rulează

de „snapshot offline” – o copie a software-

Totodată modalitatea de packaging este

exclusiv fizic.

ului de la un anumit moment care poate fi

modificată în sensul că maşinile virtuale

utilizată pentru refacerea stării respective

sunt incluse sub formă de „appliances”

Pentru mai multe detalii despre studiile Gartner

şi care poate fi adusă la starea curentă prin

– o aplicare specifică a maşinii virtuale

contactaţi Diana.Enache@gartner.com

cadru. Prin crearea unor layere de abstrac-

www.ittrends.ro

fie optimizarea continuă. Pentru aceasta,

Nr. 4 - Aprilie 2009

30 D O S A R

-

V I R T U A L I Z A R E

Virtualizare în domeniul public

F

urnizorul de utilităţi KHP din Cehia are acces din 2009 la 18 servere complet virtualizate. Această structură se bazează pe patru servere

fizice. Astfel, compania este în situaţia de a salva circa 67.000 de euro ca şi costuri directe şi circa 36.000 de euro costuri indirecte pe o perioadă de trei ani. Calculată pe aceeaşi perioadă de timp, rata de returnare a investiţiei (ROI) prognozată de companie este de 155%. Proiectul de virtualizare a fost planificat şi pus în practică de către S&T Cehia.

KHP (Kralovehradecka porovozni a.s.) este una dintre filialele Grupului Veolia

„Estimând o creştere constantă a aface-

infrastructură nouă, mai modernă. Acti-

Water, companie lider în domeniul tratării

rii, existenţa KHP ar fi fost ameninţată de

vităţile derulate au fost: construirea reţelei

apei. Activitatea principală a KHP este

creşterea costurilor operaţionale aferente

în camera principală a serverelor, instala-

furnizarea de apă şi evacuarea apelor re-

sistemelor informatice. În absenţa soluţiei

rea hardware-ului (servere, discuri de sto-

ziduale, compania derulând operaţiuni în

de virtualizare, KHP ar fi trebuit să suporte

care), relocarea serverelor şi a UPS-urilor

regiunile Centrală şi de Est ale Republicii

costuri ridicate pentru energie şi adminis-

din locaţiile separate, migrarea propriu-

Cehe. KHP are 225 angajaţi şi o cifra de

trarea sistemelor. Nevoia de spaţiu ar fi

zisă a serverelor virtuale şi integrarea lor

afaceri de 609 milioane CZK (aproximativ

sporit, iar numărul de servere necesare

în procesele de producţie.”

21,5 de milioane euro) în 2007. Începând

ar fi crescut disproporţionat”, a declarat

din anul 2004, KHP deţine şapte camere

Zdenek Mládek, IT Manager la KHP.

de servere şi trebuie să facă faţă cerinţelor

Disponibilitate şi flexibilitate sporite

specifice asociate şi costurilor ridicate în

30 servere virtuale până în 2010

ceea ce priveşte administrarea, întreţinerea

Prima etapă de migrare la 14 servere vir-

simplificată datorită administrării centra-

şi operarea lor, precum şi celor de salariza-

tuale a avut loc în septembrie 2008, fiind

lizate şi a sistemului de backup SAN. În

re a personalului dedicat.

urmată apoi de migrarea a altor patru. O

cazul unei erori de sistem care nu poate

consolidare a infrastructurii în centrul de

fi remediată, recuperarea datelor poate fi

Reduceri semnificative ale costurilor

date principal al KHP este planificată pen-

realizată rapid, folosind imaginea salvată.

Cu ajutorul soluţiei de virtualizare, KHP

tru anul în curs, iar această consolidare va

În plus, KHP poate reacţiona rapid la

foloseşte acum un sistem care permite

include, de asemenea, principala cameră

modificările impuse de noile evoluţii din

reduceri semnificative ale costurilor, şi

a serverelor şi alte două spaţii de servere

cadrul companiei. Noile sisteme infor-

care, în acelaşi timp, garantează un grad

mai mici. Până la sfârşitul anului 2010

matice pot fi puse în stare de funcţionare

superior de disponibilitate a sistemului.

se intenţionează instalarea a 30 servere

în termen de o oră, iar crearea de noi ser-

»

Mentenanţa sistemului este considerabil

vere durează doar câteva minute. Şi, nu în ultimul rând, sistemul asigură utilizarea

Rata de returnare a investiţiei (ROI) este de de 155% prognozată pentru următorii trei ani, perioada de recuperare a investiţiei iniţiale – 15 luni

optimă a întregii configuraţii hardware existente, deoarece toate capabilităţile pot fi exploatate în mod flexibil. Aceasta înseamnă că noi componente hardware vor

În plus faţă de scăderea pe ansamblu a

virtuale în principala cameră a serverelor

fi achiziţionate doar atunci când acestea

costurilor operaţionale, necesarul redus de

şi în cea secundară. Mládek a explicat:

devin absolut necesare. Christian Rosner,

spaţiu pentru camera serverelor (reducerea

„S-a dovedit a fi foarte util timpul inves-

CEO al S&T, a subliniat: „Cu noul sistem,

de la şapte la două camere de servere) şi

tit în planificarea procedurilor. Migraţia

KHP a atins gradul maxim posibil pentru

economiile asociate consumului de energie

propriu-zisă efectuată în luna septembrie

disponibilitatea sistemului, minimizând

necesar operării şi funcţionării echipamen-

a fost realizată în cooperare cu S&T în con-

în acelaşi timp efectele asupra activităţii

telor de aer condiţionat constituie beneficii

formitate totală cu planul stabilit pe cicluri

companiei ce pot apărea în cazul unei

considerabile pentru companie. Costurile

săptămânale, cu timpi de oprire planificaţi

defecţiuni. Compania este, prin urmare, în

de întreţinere pentru serverele fizice s-au

pentru aplicaţiile de producţie. Coopera-

poziţia de a asigura funcţionarea fără în-

diminuat de asemenea, ca urmare a redu-

rea a decurs foarte bine şi în termen de

treruperi a operaţiunilor de afaceri şi de a

cerii numărului acestora.

cinci săptămâni am dat în funcţiune o

corecta orice problemă în timp real.”

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

31 D O S A R

-

V I R T U A L I Z A R E

Virtualizarea completă VS. virtualizare parţială irtualizarea creşte în mod sub-

operaţiile virtuale nu pot fi alocate schim-

aplicaţii, dar nu orice program software

stanţial eficienţa şi disponibili-

barea stării oricărei alte maşini virtuale,

poate funcţiona fără a opera modificări în

tatea resurselor şi aplicaţiilor din

program de control sau hardware. Unele

acesta. În mod uzual, aceasta înseamnă

organizaţie. Resursele interne sunt

instrucţiuni-maşină pot fi executate direct

că întregul sistem de operare nu poate

subutilizate sub vechiul model „un ser-

pe hardware, până când efectele lor sunt

rula pe o maşină virtuală – prin aceasta

ver, o aplicaţie” şi administratorii IT pierd

incluse complet în elementele adminis-

se disting maşinile complet virtualizate –

mult prea mult timp pentru managemen-

trate de programul de control, precum

însă multe aplicaţii pot rula.

tul serverelor decât cu inovarea. Un centru

locaţia de memorie şi regiştrii aritmetici.

O formulare cheie a virtualizării parţiale

de date automat, construit pe o platformă

Dar alte instrucţiuni care ar „pătrunde

este „un spaţiu virtualizat de adrese”,

virtuală, este compatibil cerinţelor pieţei

maşina virtuală” nu pot fi alocate să se

prin care fiecare maşină virtuală constă

V

din ce în ce mai dinamice şi cu mult mai multă eficienţă decât oricând.

Infrastructura virtualizată furnizează resurse, aplicaţii – chiar servere – când şi unde este nevoie. Vom aborda mai jos evoluţia virtualizării de la o etapă parţială,

„Cei care aleg soluţiile de virtualizare economisesc de obicei între 50-70% din toate costurile IT prin consolidarea resurselor lor totale şi furnizând maşini mult mai disponibile pentru această infrastructură virtuală.”

«

la virtualizarea completă cu avantajele pe care aceasta le presupune. domeniul

execute în mod direct; ele, în schimb, ar

într-un spaţiu de adrese independent.

computerelor se referă la tehnica de vir-

Virtualizarea

completă

în

putea fi atrase şi realizată astfel o simu-

Această capacitate solicită hardware pen-

tualizare utilizată pentru a implementa

lare. Astfel de instrucţiuni fie accesează,

tru relocarea adreselor, şi a fost prezentat

anumite tipuri de medii de maşini virtu-

fie influenţează starea informaţiei care

în cele mai uzuale exemple de virtualizare

ale: una care furnizează simulări com-

este în afara maşini virtuale.

parţială.

plete asupra a ceea ce stă la baza hard-

Virtualizarea completă s-a dovedit de un

Virtualizarea parţială a fost o etapă

ware-ului. Rezultatul este un sistem prin

real succes pentru: a) a împărţi sistemul

importantă în cursul virtualizării com-

care toate aplicaţiile capabile să fie execu-

computerului între mai mulţi utilizatori;

plete. Termenul a fost utilizat şi pentru

tate în hardware-ul fizic pot fi executate

b) a izola utilizatorii unul de altul(şi în

a descrie orice sistem de operare care

în maşina virtuală. În particular, aceasta

acelaşi timp din programul de control)

furnizează spaţii separate de adrese

permite utilizarea tuturor sistemelor de

şi c) pentru a emula hardware-ul nou să

pentru utilizatori individuali sau pro-

operare pe orice staţie.

dobândească o îmbunătăţire a fiabilităţii,

cese, inclusiv multe care astăzi nu sunt

securităţii şi productivităţii.

considerate sisteme de maşini virtuale.

Virtualizarea completă este posibilă numai prin folosirea combinaţiei potri-

Spre deosebire de virtualizarea completă

Experienţa cu virtualizarea parţială şi

vite între elementele hardware şi soft-

(full virtualization), virtualizarea parţială

limitările sale a ajutat în crearea primu-

ware. O provocare importantă pentru

este o tehnică utilizată pentru a imple-

lui sistem virtualizat complet (CP-40 de

virtualizarea completă este interceptarea

menta un anumit tip de mediu pentru

la IBM, primele iteraţii CP/CMS care ar

şi simularea operaţiilor privilegiate, pre-

maşina virtuală: unul care furnizează o

putea eventual deveni familia VM a IBM).

cum instrucţiunile de intrare/ieşire. Efec-

simulare parţială a hardware-ului fizic.

Virtualizarea parţială este în mod sem-

tele asupra fiecărei operaţii efectuate pe

Majoritatea, dar nu toate caracteristicile

nificativ mai simplu de implementat decât

o anumită maşină virtuală trebuie să fie

hardware sunt simulate, pe aceste maşini

cea completă. Adesea furnizează maşini

păstrată pe raza acelei maşini virtuale –

virtuale mai „soft” pot funcţiona unele

virtuale mai utile, robuste, capabile să suporte aplicaţii importante.

Dezavantajele sale (relativ la virtuali-

Avantajele virtualizării constau în:

zarea completă) apar în situaţia în care

rularea mai multor sisteme de operare pe un singur computer inclusiv Windows, Linux şi altele; posibilitatea Mac-urilor de a lucra cu Windows creând un mediu PC virtual pentru toate aplicaţiile sub

se denotă neajunsuri în compatibilitate şi

Windows; reducerea substanţială a costurilor prin creşterea eficienţei energetice şi solicitarea resurselor hardware, crescând astfel raportul de administrare a serverului; asigurarea performanţei pentru aplicaţiile întreprinderii cu disponibilitate şi performanţe sporite; construirea continuităţii în afacere prin îmbunătăţirea soluţiilor de recuperare a dezastrelor şi furnizarea de disponibilitate înaltă pentru centrele de date; creşterea controlului şi managementului de desktop la nivel de întreprindere cu dezvoltare mai rapidă a desktop-urilor şi mai puţine telefoane de solicitare de suport pentru conflictele posibile în aplicaţie.

hardware nu sunt simulate, atunci orice

www.ittrends.ro

portabilitate: dacă anumite caracteristici aplicaţie care solicită acele caracteristici va eşua. În plus, poate fi greu de anticipat precis care caracteristici vor fi utilizate de o anumită aplicaţie. Virtualizarea parţială a dovedit un succes sporit pentru resursele partajate ale computerului pentru utilizatori multipli.

Nr. 4 - Aprilie 2009

32 O

P

I

N

I

I

Cestiunea zilei

A

şa după cum o greşeală mărturisită este pe jumătate iertată, unii au extrapolat şi cred că dacă bârfim suficient de mult o problemă, s-ar putea s-o rezolvăm pe jumătate, drept pentru care toată presa dezbate câtu-i

ziulica de mare diverse cestiuni, arzătoare la ordinea zilei, justiţia lui Becali, echipa lui Piţurcă, bătaia de la Mall şi oferta privind locul de veci al lui Ciuvică. Interesul deosebit pentru astfel de probleme cu deznodământ vital pentru liniştea spirituală a naţiei române şi creşterea productivităţii „muncii“ de a doua zi la serviciu pe „mess“, e moştenit probabil de

Constantin Teodorescu

pe vremea succesului de box-office al dispariţiei Elodiei şi a scandalului din budoarul Romaniţei.

Pe lângă toate acestea, problema împrumutului de la FMI,

Seeerioooos? Mergem să testăm? Tu ceri credit ca să-ţi iei

a trecut fără să trezească prea mult interes. Actorii politici au

un aparat de muls lapte şi eu cu încă zece prieteni ca să ne

fost destul de debusolaţi în această privinţă, neştiind cum o

cumpărăm tembelizor cu plasmă să vedem OTV-ul. La ve-

să iasă de fapt la final, când vom trage linia, au bălmăjit-o de

derea cui crezi tu că o să saliveze băiatul ăla de la bancă cu

n-a înţeles nimeni nimic, pornind de la prima bulă venită de

cravată roşie care-mi pune căţelandrul în braţe şi-mi spune că

la Cotroceni, „împrumutul de la FMI e ultimul lucru pe care-l

să nu-mi fac probleme că „o cumpărătură duce la alta“ ?

va face România“, până la mai plastica viziune a „centurii

Păi în primul rând, o să se uite la tine, măi „investitorule“,

de siguranţă“ sau a paraşutei în caz de picaj economic, fără

şi indiferent ce scrie în balanţa ta contabilă, va avea tot timpul

să ştim dacă atunci când tragem mânerul paraşutei nu ies

frica să nu dai cumva faliment, pe când în noi va vedea 11

«

cumva din rucsac vreo câteva cărămizi legate bine între ele.

După atâta alba-neagra cu bani fictivi lumea începuse să creadă că fişicul se găsea nu sub unul, ci sub fiecare dintre cele trei pahare.

fraieri care o să muncească pe brânci să-şi plătească creditele pentru plasmă. Dacă mai punem la socoteala asta şi faptul că eu n-am auzit de nici o firmă prin Vaslui sau prin Slobozia care să producă televizoarele cu plasmă, spuneţi-mi şi mie, cum urmează să relanseze economia NOASTRĂ reluarea creditării? În plus, modul în care pun problema băncile şi unele mari companii, cum ar fi Sidex, sună puţintel a şantaj.

Citesc o ştire şi mă minunez: din totalul banilor pe care

Câtă vreme totul mergea ca pe roate, nici unul din ei nu ve-

sistemul bancar îl fâţâie prin conturi, numai vreo 2% sunt

nea să ne dea o bere din profit. Acum, când domnu’ Mittal,

operaţiuni bancare (plăţi, încasări) legate de produse şi ser-

posesorul lui Sidex, pierde nu ştiu câte zeci de milioane de

vicii. Restul de 98% este un soi de vapourware fiscal, ope-

euroi, să înţeleg că vine la statul român să întrebe dacă nu ni

raţiuni financiare, pase cu credite şi debite, lăsatul cursului

se rupe inima de salariaţii români, angajaţii lui şi, implicit, de

de schimb în ofsaid, speculaţii făcute de ingineri financiari

conturile sale? Culmea situaţiei este că în principiu muncito-

şcoliţi prin firme de consultanţă cu pedigree şi evaluări de

rului român i se pune întrebarea: „Nea Vasile, ce preferi? Să

rating de ţară care încasau facturi grase şi dădeau unor ţări

te duci acasă şomer sau să strângi încă vreo 5 ani cureaua ca

note mari de trecere exact înainte cu o lună ca economia lor

să-i astupăm gaura lu’ dom’ Mittal?“. Şi, din păcate, cred că

să se proptească cu râtul în pământ. Nici nu e de mirare că

intuiesc şi răspunsul. Alte state europene aleg diferit strategia

după atâta alba-neagra cu fictivi lumea începuse să creadă

cu care încearcă să reîncălzească economia. Unele aruncă cu

că fişicul se găsea nu sub unul, ci sub fiecare dintre cele

lopata la bănet în cazanele unor bănci, în speranţa că jarul

trei pahare întoarse cu susul în jos şi că după câteva pase

mai mocneşte şi focul va mai produce ceva abur cu care să

magice, din cauza vitezei de rotaţie timpul se contractă, banii

învârtă roata economiei. Altele, precum Germania, în loc să

se înmulţesc şi economia creşte ca aluatul de cozonac.

susţină băncile să dea populaţiei credite preferă să sprijine

OK, am înţeles oferta de nerefuzat, o să luăm împrumutul

cetăţeanul să-şi schimbe rabla. O abordare similară ar fi putut

de la FMI „ca să relansăm economia“, să lăsăm lesa ceva mai

face ai noştri şi dacă ar fi decis să încerce creditarea fiscală a

lungă băncilor, ca să reia creditarea, să dăm cărbuni econo-

microîntreprinderilor direct de către stat.

miei, ca să duduie din nou. Ca inginer român priceput în toate

Privită din acest punct de vedere, propunerea blondei de la

ce mă aflu, chiar fără pregătire economică de specialitate,

turism, de stimulare a cetăţeanului să mai viziteze şi munţii

ceva îmi pute. Cineva încearcă să mă sugestioneze ca să cred

de la Întorsura Buzăului, s-ar putea să aibă o eficienţă ceva

că de mâine, odată ce băncile vor primi un balon de oxigen,

mai mare în susţinerea industriei autohtone de turism.

se vor îngrămădi să ofere credite fabricilor de mobilă, fermelor de lapte, fabricilor de mezeluri, firmelor de informatică. www.ittrends.ro

brailateo@gmail.com

Nr. 4 - Aprilie 2009

33

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

34 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

OpenSource – între calitate şi eficienţă

M

ai mult sau mai puţin reală, mai mult sau mai puţin accentuată de atitudini umane precum panica, criza economică ridică, uneori acut, problema costurilor legate de soluţiile IT achiziţionate, adoptate şi adaptate la bunul

mers al afacerilor. Iar din acest punct de vedere, soluţiile bazate pe tehnologii OpenSource constituie de multă vreme o alternativă la soluţiile proprietare.

Cadrul de discuţie s-a axat pe câteva întrebări: Care are fi cos-

Conflictul soluţii proprietare – soluţii OpenSource nu este unul

turile reale ale unei soluţii OpenSource pentru o firmă şi în ce

nou pe piaţă. El s-a născut cu ani buni în urmă şi a cunoscut peri-

anume se reflectă ele? Unul din contraargumentele legate de

oade de exacerbare sau, dimpotrivă, de acalmie. Evoluţia tehno-

adoptarea soluţiilor OpenSource a fost cel legat de service. Cât

logiilor pe piaţă, precum şi înţelepciunea unora din actorii implicaţi,

de valabil mai este el acum şi cum poate fi combătut? De unde

au făcut însă ca acest conflict să nu degenereze în război deschis.

rezultă veniturile unei companii furnizoare de soluţii bazate pe

Mai nou, ambele tipuri de tehnologii se confruntă cu provocări

OpenSource? Ce spectru de nevoi al unei firme pot acoperi soluţiile

similare, generate de concepte noi, precum cloud computing.

bazate pe tehnologii OpenSource? Cum vor face faţă aceste soluţii

Cu toate astea, întrebarea fundamentală legată de eficienţa soluţiilor OpenSource în perioadă de criză rămâne actuală. Este

provocărilor viitorului legate de conceptele noi precum cloud computing?

şi întrebarea la care şi-a propus să găsească un răspuns masa rotundă organizată de revista IT Trends.

Invitaþi: Remus Cazacu – General Manager, Bit Software Diana Cionoiu – CEO, Null Team Mihai Costache – Country Delivery Manager, Optaros Maria Diaconu – CSM Agile, Open Agile Felix Enescu – EXP Executive Partner, Gartner Agnes Horvath – Business Development Manager, VDEL Bogdan Iancu – Executive Manager, Voice Systems Dragoş Mănac – Lead Operations SNS, Red Hat Cristian Mierlea – Department Manager, Crescendo Internaţional Ovidiu Ştefan Moişanu – Managing Partner, Unique Solutions Mihai Pricope – Platform Evangelist, Adobe Romania Todi Pruteanu – Platform Strategy Manager, Microsoft Eduard Şuică – General Manager, RadGs Constantin Zamora – Senior Consultant, Zamora Global Services

Bogdan Marchidanu Masa rotundã poate fi cititã integral pe www.ittrends.ro

Bogdan Marchidanu: Cum vor face

producător stă pe spatele unei soluţii, ci

faþã furnizorii de soluþii unor provocãri

ce doresc eu să fac, ce buget am, ce pot

comune, cum ar fi cloud computing?

să realizez.

Dragoş Mănac: Din partea Red Hat,

Todi Pruteanu: De ceva timp încoace,

ce pot să vă zic, cel mai mare furnizor de

umbrela sub care noi ne comunicăm

cloud computing este Amazon prin inter-

investiţiile în research and development

mediul serviciului oferit de ei. Serviciul

se numeşte Software plus Services. Asta

în sine este furnizat de Red Hat. Red Hat

pentru că există curentul acesta puter-

a deschis trendul acesta şi este soluţia

nic de software as a service. Multă lume

preferată. Cât priveşte soluţii de putere

a început să spună că totul se întâmplă

de calcul distribuite, pentru noi nu este

într-un singur browser, noi aveam multe

o provocare, noi am deschis deja drumul

investiţii în zona de desktop, în zona de

acesta. În momentul acesta, dacă aveţi 10

server şi e uşor să te uiţi la un consuma-

dolari pe cardul de credit, vă puteţi duce la

tor şi să-ţi dai seama că ceea ce foloseşte e

Amazon, puteţi cere o maşină cu Red Hat

un mix de servicii şi de software. Ducând

şi o puteţi folosi în câteva minute. Deci,

un pic mai departe umbrela asta, pe care

Red Hat e deja acolo.

o extindem către clienţi, către parteneri să

Agnes Horvath: De fapt, ideea este o

găsim cel mai bun impact, pasul următor a

justificare din punctul de vedere al cos-

fost să anunţăm platforma noastră pentru

turilor şi a funcţionalităţii. Deci, nu ce

cloud, care se numeşte Windows Azure.

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

35 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

Evident, aceasta se bazează pe Windows,

user-ul care plăteşte curentul electric va

dar virtualizarea este aceea care permite

determina dacă bate Ubuntu Red Hat-ul

infrastructurii să fie dinamică, să fie un

sau Microsoftul sau ce altceva mai este.

embodyment pentru consumator. Discuţia

Deci, nu e relevant. E relevant, până la

e dacă este vorba de Windows sau de Red

urmă, cât dai pe o oră de folosit ERP.

Hat la bază, dar important este după aceea

Cât despre Google/Open Source, cred că

ce poţi să faci să faci prin virtualizare cu

e mai bine să ne uităm la ce stă în spatele

tehnologia aceasta.

unui model. Şi cred că aici Open Source-

Felix Enescu: Ca să fac o paranteză,

ul are un cuvânt de spus prin modelul de

sursele de proiectare ale unei turbine nu

business, prin filosofia care e în spate,

interesează pe nimeni. Aspectul privind ce

până la urmă de unde sunt resursele, cine

turbine furnizează energie electriăa este foarte important pentru producătorii de

Constantim Zamora

turbine, dar este total neinteresant pentru cel care îşi porneşte televizorul acasă.

dezvoltă, cât de critic este. Iei o aplicaţie şi vrei s-o pui în cloud. Atunci, îţi trebuie o platformă stabilă, susţinută de cât

decizia asta, s-a spus, dom’le, tehnic şi

mai mulţi indivizi, care s-a dovedit în

Ovidiu Moişanu: Din punctul meu de

din punct de vedere economic, e cel mai

timp suficient de stabilă încât să-ţi aşezi

vedete, modelul open-source a avut rezul-

ieftin. Nu înseamnă că nu poţi face ima-

businessul pe ea. Ceea ce mi se pare mie

tate, din acelaşi motiv pentru care existăm

interesant este modelul ăsta de business a

noi aici, ca oameni mă refer, ca specie, este

la longue pe care îl propune Open Source-

un motiv evoluţionist: mutaţiile genetice

ul prin care poţi să-ţi partajezi resursele

neperformante nu reuşesc, mor. Mutaţiile

şi prin care eficienţa este crescătoare pe

genetice performante reuşesc şi merg mai

termen lung, mai mult în modelul Open

departe. A avea sursele îţi permite să ai

Source

aceste mutaţii.

indiferent.

decât

în

modelul

proprietar,

Maria Diaconu: A propos de direcţia de

Bogdan Marchidanu: 500 de mii de

business. Odată cu aceste noi oportunităţi,

şomeri, prognoza 800 de mii, sute de mii

odată cu ideea de cloud computing care,

de falimente, vorbesc de IMM-uri în spe-

într-adevăr, nu e ceva nou, e doar un ter-

cial şi de alt gen de întreprinderi, criză în

men de marketing în ultima vreme, nu au

adevăratul sens al cuvântului. Cum reuşiţi

apărut numai oportunităţi, ci şi pericole.

Dacă ne uităm, Google, care oferă şi el

în aceste condiţii să convingeţi clienţii să

Felix Enescu

adopte o soluţie Open Source?

servicii de acest gen, de la începutul anului a „picat” de douăori.

Remus Cazacu: Eu aş reveni la pov-

Bogdan Iancu: Un exemplu foarte gini şi pe Red Hat şi pe Microsoft, până la

simplu. Un adevărat telco, este vorba de

urmă componenta economică pentru end

Slovak Telekom, care de mai bine de 3 ani

estea cu cloud-ul şi cu business-ul. Şi aş

vinde o soluţie de VoIP, nu are importanţă

zice că perspectiva, totuşi, e cea a cardu-

numele, cumpărat cu licenţă şi aşa mai

lui de zece dolari cu care te duci la Ama-

departe. Deal-ul prin care l-au luat preve-

zon şi am şi un exemplu, de SocrateOpen,

dea o licenţă per user. Între timp, serviciul

care este primul ERP care poate fi luat

respectiv a crescut, a ajuns la un anumit

din cloud. Şi atunci, ca vendor, spui bun,

număr de utilizatori la care deja nu mai

iau Red Hat, mă costă un dolar şi x, iau

era rentabil în sistem licenţă per utiliza-

Microsoft şi mă costă un dolar x2 şi iau

tor, care de la un anumit nivel depăşea

Ubuntu, care, să zicem, costă un dolar x3.

venitul, ţinând seama că un serviciu de

Şi atunci, ca vendor, îţi pui problema cât

VoIP nu putea face un supercharge ca preţ

te costă pe oră şi unde este cel mai ieftin.

şi aşa mai departe. Şi atunci ei ce au zis:

Şi acum poţi să iei imagini care nu sunt nici pe Red Hat, nici pe Microsoft, sunt pe

ne reorientăm.

Remus Cazacu

Păstrăm serviciul ca interfaţă către useri,

Ubuntu, de pildă. Nu ştiu de ce s-a luat

dar schimbăm ce e în spate, adică ce au ei

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

36 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

Deci, una – două, n-au decât să o descarce, o instalează, vine un consultant, îi ajută, au timp să se adune, exact cum facem noi, să discute cam ce ar vrea, fac un caiet de sarcini, poate n-or sa-l facă acum, dar ei deja sunt pregătiţi, mai mult decât atât, cu aceste soluţii, de obicei sunt Open Source, nu trebuie să discute sau să se angajeze cu un furnizor de soluţie, acela nici ăacar nu ştie că ei încearcă, să nu fie bombardaţi apoi comercial, încearcă

Agnes Horvath

şi apoi pot să spună ce vor, într-adevăr.

Diana Cionoiu

Pe baza acelui exemplu. Pot să rămână agăţaţi de acea soluţie, pot să zică „pentru mine astăzi e suficient, încep să-mi bag date, fără să fac neapãrat adaătari”.

Avantajul care este: sau rămâne pe acea soluţie, o adaptează mai târziu, ţinând seama de inima produsului sau după aceea fac o cercetare pe piaţă, printre toţi furnizorii, dar ştiu ce cer.

Mai mult decât atât, ei dacă au început să-şi bage date în acel sistem, este mult mai uşor după aceea să le extragă, să le injecteze în alt sistem decât s-o ia de

Bogdan Iancu

Mihai Costache

la capăt. Asta este un exemplu de cum poate fi folosit Open Source în aceasta perioadă.

ca provider. Şi au înlocuit softul respectiv

în flux permanent, cu capul pe ghidon,

cu o soluţie Open Source. Probabil că au

pedalează, n-au timp să se gândească.

toată lumea aici vinde software numai

plătit aceeaşi sumă de bani, diferenţa este

Aud ei de soluţii CRM (au o soluţie ERP,

întreprinderilor ca să-şi reducă costurile.

că nu plăteşti licenţa în sine pentru soft.

deja, să zicem), aud de soluţii de gesti-

Într-adevăr, suntem integratori şi în pe-

Şi automat, ei au plătit numai soluţia, au

une de documente, habar n-au despre ce

rioada de criză trebuie să eficientizăm,

luat software-ul integrat, făcut să meargă,

e vorba şi habar n-au cum se foloseşte şi

iar software-ul ne ajută să eficientizăm

personalizat pentru nevoile lor şi aşa mai

nici n-au timp să se gândească.

operaţiunile. Dar încă un lucru care se

Mihai

Pricope:

Am

senzaţia

că

departe. Pentru ei nu mai contează acum

În perioada aceasta, când, puţin câte

întamplă în perioadele de criza sunt

că au zece utilizatori sau 100 de mii de

puţin, chiar dacă o întreprindere rezistă,

mişcările foarte mari care se întâmplă pe

utilizatori. Costul pentru ei a fost acela

începe să concedieze lumea, au încă

piaţa consumatorilor finali. Iar departa-

pentru achiziţionarea platformei.

resurse interne. Pentru că încă nu vor să

mentul care mişcă lucrurile în zona con-

C-tin Zamora: Vroiam să revin la poziţia

se debaraseze de oamenii care cunosc în-

sumatorilor finali este departamentul de

asta, a clientului final, pentru că înainte,

treprinderea foarte bine, pe interior, tot

marketing.

exagerez un pic, dar pot să spun că eram

businessul lor, şi atunci este o perioadă

Pentru că ei sunt acolo cu consumato-

pierdut prin nori şi clienţii aud astăzi toate

propice pentru a face tot felul de teste pe

rii, dau feedback pentru produsele sau

aceste informaţii şi sunt un pic pierduţi.

domenii pe care ei nu le cunosc. Deci un

serviciile companiei. Cred că în perioadele

Dar dacă revenim la perioada asta de

CRM sau un Document Management sau

de criză un lucru important este cum îşi

criză, poate să fie, într-adevăr, o perioadă

un Warehouse Management System mai

schimbă companiile comunicarea cu con-

chiar benefică pentru Open Source pentru

sofisticat decât ceea ce au azi poate să fie

sumatorul final şi aici întrebarea este

că întreprinderile lucrează întotdeauna

testat foarte uşor cu soluţii Open Source.

cum îi ajută tehnologia. Noi cum vindem?

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

37 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

Până acum noi am vândut tehnologii numai companiilor. Dar dintr-o dată utilizatorii finali au început să cumpere software. Cel mai bun exemplu este cel mobil.

Consumatorii cumpără software pentru mobile de vreo doi, trei ani de zile de nu ne-am putut imagina. Şi atunci companii cu unu sau doi oameni vând software care costă un dolar, dar îl vând unei pieţe foarte mari. Partea asta am senzaţia că o ignorăm la această masă.

Bogdan Marchidanu: Bit Software este unul din exponenţii cei mai vechi

Eduard Şuică

Ovidiu Moişanu

Maria Diaconu

Dragoş Mănac

ai soluţiilor de gestiune a afacerilor pe platformă Open Source. Ce modificări a adus criza în comportamentul clienţilor şi cu ce provocări noi v-aţi întâlnit?

Remus Cazacu: Criza aduce atenţie mai mare asupra modului în care gestionezi afacerea. Din acest punct de vedere eu zic că-i bine, că te uiţi mai atent la procese, la bani, la oameni şi te gândeşti că trebuie să supravieţuieşti. Şi e clar că vor supravieţui cei care îşi fac bine temele.

Perspectiva noastră ca vendori este că trebuie să ne ducem şi să răspundem la aceste probleme reale. Când ele erau de crestşre în pieţe emergente, nu-ţi puneai problema unde sunt banii, unde sunt cos-

un alt model de comunicare, nu pe push

nu este compromisă de o piaţă extrem de

turile. Acum s-a învârtit roata şi într-a-

marketing, iar acest trend se vede în piaţă

concurenţială, până la urmă, acest lucru

devãr, ca manager, îţi pui problema cum

de ceva timp. Laşi lucruri libere şi lasi

se poate întampla într-un mod mai relaxat

îţi recuperezi mai repede banii şi unde

consumatorul (care nu e prost) să aleagă,

pentru toată lumea, şi pentru furnizori, şi

sunt costurile.

iar asta e o tendinţă care va fi accentuată

pentru clienţi.

Deci,

există

nevoi

reale

de

busi-

şi de această criză, se va merge spre pull

Remus Cazacu: Da, dar în acest mo-

ness indiferent de contextul economic,

marketing, cu tot conceptul acesta de

ment 90% din veniturile de licenţiere se

că e criza sau non-criză. E clar că apar

cloud, în care eu cumpăr servicii şi nu

întorc în marketing şi sales şi mai puţin

mutaţii structurale în momentul acesta şi

mai sunt foarte atent la toate mesajele de

în development.

schimbări şi la nivelul consumatorilor. Aş

marketing de tip push cu care sunt deja

reveni, însă, la povestea cu inovaţia şi cu

intoxicat.

modul în care comunici, că până la urmă, într-un

model

corporatist,

Romulus Maier: Remus, ai lucrat şi în regim proprietar. Cum s-a schimbat struc-

Faptul că s-a prăbuşit toată piaţa şi ce

tura veniturilor după ce ai trecut la OS?

proprietar,

s-a întâmplat este tot din cauza acestei

Cumva, ai un produs mai bun cu costuri

intri într-o morişca de tipul push marke-

spirale şi acestei viteze centrifugale care

de producţie mai mici?

ting, în care eşti forţat realmente de piaţă

ne-a scos din mecanismul acesta econo-

Remus Cazacu: În continuare vin-

să inovezi, să scoţi versiuni şi câteodată

mic, care, până la urmă, e un mecanism

dem şi o soluţie proprietar. Vindem două

le scoţi cu orice preţ, iar preţul acesta se

de bun simţ. Şi atunci trebuie să reve-

soluţii. Pentru că o finanţăm pe cea OS de

vede pe termen lung, pe când pe modelul

nim la realitate, să producem ceea ce vrea

patru ani. Ea este mai bună, mai matură,

Open Source ai o anumită presiune, dar

piaţa, într-un ritm pe care îl vrea piaţa,

dar la început a trebuit să investim. In-

presiunea e mai mică, şi atunci te duci pe

iar cu o filosofie de dezvoltare open, care

vestim în soluţia OS, deja suntem pe un

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

38 M

A

S

A

R

O

T

U

N

D

Ă

„break – even”, ne-am acoperit costurile,

sunt cele EULA de la Microsoft, care îţi

dar pe termen lung e clar că investiţia se

spun că nu îţi garantează nimic, şi mai

va duce în soluţia OS pentru că din motive

sunt cele cotractuale, pe care le negociezi

pur capitaliste este mai eficient să lucrezi

cu implementatorul, care îţi garantează

cu 200 de dezvoltatori împrăştiaţi pe ma-

99,5% disponibilitate. Acestea sunt cel

pamond şi cu încă câţiva parteneri la un

explicite, iar cele împlicite sunt legate de

produs pe care îl dezvolţi mai repede, mai

tehnologie. Ce garanţie are Mozilla Fire-

bine, mai frumos, cu o comunitate mai

fox? Exact aceeaşi cu Internet Explorer.

mare, decât cu un vendor care poate să

Dar folosim Firefox pentru că nu luam

aibă 20, 30 de developeri. Şi mai şi poţi

viruşi. Acestea sunt garanţiile implici-

împărţi cu ei cheltuieli. Pentru că pe ter-

te, cele care spun că foloseşti un anu-

men lung, problema este dacă poţi să te baţi cu SAP, Microsoft, Oracle, care au

mit model care, de obicei, are mai puţine

Mihai Pricope

eşecuri. Asta este garanţia pe care o pre-

soluţii similare, asta este miza.

fer eu când folosesc OS. Pentru garanţia

Mihai Pricope: Avantajul OS este că

parte importantă este cea cu suportul şi cu

odată ce ai o tehnologie aprobată de piaţă

garanţia în timp, care e dată de partenerii

ca viabilă, modelul OS o comoditizează

pe care îi avem.

implicită oferită de modelul tehnologic.

Eduard Şuică: Eu am ascultat tot ce s-a întâmplat şi aş vrea să vă vorbesc un pic

foarte repede. Multe exemple de teh-

din punctul de vedere al unui programa-

nologii OS implementate după ce au fost

tor, al unuia care doarme patru ore pe

soluţii proprietar au deveni mai robuste,

noapte, a unuia care nu urmăreşte ne-

mai scalabile şi aşa mai departe. Presu-

apărat ceva prin soluţii. Noi am implemen-

punerea cu care plecăm cu OS este că noi

tat un server ceva mai diferit. În cererile

avem o idee deja aprobată în piaţă. Ideea

clienţilor am identificat anumite pattern-

de sistem de operare este veche, deja mulţi

uri. Foarte multe cereri din foarte multe

folosesc sisteme de operare Open Source.

activităţi au elemente comune. Motiv pen-

Deja multe companii proprietar folosesc

tru care acum un an şi jumătate am avut

şi ele modele OS, pentru că odată ajunsă

o idee ca peste aceste soluţii să venim

mainstream, această metodă este cea mai

cu un generator de aplicaţii. Să genereze

potrivită pentru distribuire către mase.

aplicaţia bazat pe specificaţii, cap-coadă.

Bogdan

Marchidanu:

Ce

garanţii

oferiţi?

Cristian Mierlea

C-tin Zamora: În ceea ce mă priveşte,

Iniţial, părea o idee uşor SF. Dar, în final, am reuşit s-o implementăm în sistemul pe care l-am făcut Open Source, în con-

garanţia este aceeaşi ca pentru orice

Dragoş Mănac: Garanţiile eu le văd de

soluţie. Că e soluţie proprietar sau soluţie

două feluri: explicite şi implicite. Explicite

tinuare. Şi pe care îl punem la dispoziţie oricui.

OS, garanţiile sunt aceleaşi. Clientul final

Noi avem un proiect prin care vom oferi

are oricum în faţa lui un integrator care

soluţii extraordinar de ieftine. Există un

face primul suport, iar în spate sunt, de

sector pe care nu l-a abordat nimeni.

obicei, pentru suportul numărul 2, furni-

Există o mulţime de firme dintr-o mulţime

zorii de produse. În Franţa, de exemplu,

de domenii care, de exemplu, nu-şi permit

în momentul în care se încheia un con-

să-şi cumpere un CRM sau să-şi persona-

tract de predau toate executabilele, iar

lizeze unul. Noi putem veni cu acest

sursele se depuneau la un notar.

sistem, facem întreaga analiză, iar imple-

În momentul în care se producea o

mentarea durează câteva ore, fără niciun

defecţiune, aveam dreptul să mă duc la

fel de exagerare. Garanţia este oferită cli-

notar să ridic sursele. Şi cred că şi aici se

entului prin contract. Presupunând că noi

va ajunge la fel, pentru că tot timpul se ajunge la discuţia dacă am sursele, nu am

nu mai existăm, pe lângă sursă, oferim

Todi Pruteanu

proiectul complet, pe care clientul şi-l poate modifica singur.

sursele şi sunt legat de furnizor. Cealaltă

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

39 S

T

I

L

www.ittrends.ro

Nr. 4 - Aprilie 2009

40 S

T

I

L

Nokia E75 de Andrei Bunea

N

okia vrea să intre pe segmentul business.

Modelul E75 este disponibil în magazinele din România începând cu data de 15 aprilie, fiind primul terminat ce dispune de o interfață

pentru e-mail dezvoltată de compania finlandeză.

Astfel, telefonul integrează Nokia Messaging, un serviciu ce permite accesul către cele mai utilizate servicii de email, cum ar fi Yahoo Mail, Gmail și Windows Live Hotmail, la care se adaugă servicii de email corporative Nokia, Mail for Exchange și IBM Lotus Notes Traveler. Interfața permite primirea de emailuri HTML, fiind ție de disponibile și opțiuni pentru sortarea mesajelor în funcție ent la E75 este unul dintre cele cinci dispozitive lansare recent Mobile World Congres. Modelul are două tastaturi, una dintre

Trebuie amintit că smartphone-ul deține modul WiFi integrat 802.11 b/g integrat, așa că te vei putea conecta la Internet folosind hot spot-uri. Camera principală are un senzor destul

ele tip QWERTY(se descoperă prin slide orizontal), iar faptul că

de bun, de 3,2 MP, instantaneele realizate fiind acceptabile în

Nokia a reușit să mențină o grosime mică, 14,4mm este un lu-

încăperi iluminate artificial, respectiv bune dacă se fac poze

cru îmbucurător. Terminalul oferă acces și la alte servicii Ovi,

afară, la lumină naturală. Este prezentă și o a doua cameră, cu

fiind livrat împreună cu Ovi Files, destinat stocării de fișiere

un senzor VGA, pentru videoconferințe.

data trimiterii, expeditor sau mărime.

online, Nokia Maps și Nokia NGage-integrat pentru prima dată

Procesorul smartphone-ului are o frecvență 369 MHz și face parte din seria ARM11.

într-un dispozitiv din seria E.

EDITORIALIŞTI:

Agora Media SA

Radu Crahmaliuc

Web: http//www.agora.ro rcrahmaliuc@yahoo.com

Str. Constantin Rãdulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 83, sector 4, Bucureºti 040361 sau CP 85-OP 44/042350 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 ittrends@agora.ro

REDACÞIA: Dan Iancu - editor-in-chief dan.iancu@agora.ro Bogdan Marchidanu – business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Elena Andreea Liþã – senior editor elena.lita@agora.ro Cristian Faur – editor cristian.faur@agora.ro Monica Muscã – editor monica.musca@agora.ro Andrei Bunea – editor andrei.bunea@agora.ro Nicolae Bucur – tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu – fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro Elena Netea – web editor elena.netea@agora.ro Eugen Silişte – news editor eugen.siliste@agora.ro

Mircea Sârbu mircea.sarbu@intraweb.ro

Editor al publicaþiilor: „IT TRENDS” şi „Channel REPORT”

Cristian Lăcraru cristian.lacraru@agora.ro Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com

Director GENERAL:

ABONAMENTE:

Director EXECUTIV: abonamente@agora.ro

Romulus Maier romulus.maier@agora.ro

Adrian Pop adrian.pop@agora.ro

PUBLICITATE: Mihai Bucuroiu

MARKETING: mihai.bucuroiu@agora.ro

Isabelle Bey

Daniel Dan

isabelle.bey@agora.ro daniel.dan@agora.ro

Costin Pecinginã

ADMINISTRAÞIE: costin.pecingina@agora.ro

Ingrid Maier ingrid.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766 Agora Media SA este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor

CONTABILITATE: Ilona Pap ilona.pap@agora.ro

TIPAR: ARTPRINT

NOTÃ COPYRIGHT:

Str. Sulina 26, sector 4, Bucureşti Tel./Fax: 021-337.01.43 www.ittrends.ro

Copyright © 2009 Agora Media SA. Toate drepturile rezervate. IT TRENDS este marcã înregistratã a Agora Media SA. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei Agora Media SA.

www.eliberatica.ro

FLOSS

get to know!

The 3rd International Conference

community

May the 22nd-23rd 2009

POLITEHNICA University of Bucharest, Romania

Open Source in an Economic Downturn Platinum Sponsor

Gold Sponsor

Silver Sponsors

Bronze Sponsors

2* Community Sponsor onsor

Conference Event Partner

1* Community Sponsor

openagile

romania

Media Partners