Digital Trends 006

O PUBLICA}IE

AG GO ORA

MAI 2010 NR.6

INTERVIU: C~LIN TATOMIR MANAGER {I GAMER DIGITAL RADIO: MUZICA LUI 0 {I 1

FUTURE PHONE

TEST: ASUS UL30JT

COPERTA edi]ia 1_num`rul 6_mai_2010 IMAGINE iStockphoto

12

SECURITATE Pre]ul datelor

22

16 TELEFOANELE DE MÂINE Computerul din buzunar

C~LIN TATOMIR FELIX ENESCU & REMUS CAZACU

Emigrant în lumea digital`

Focus pe solu]ii

50 38 56

TREND DIGITAL RADIO

44

ASUS UL30JT

Business la purt`tor

SUPER WATCHES Ora exact` altfel Ora

32

3D LA SUPERLATIV

DTEDITO

PROTOTIPUL BUCLUCA{

D

Claudiu Andone, Redactor [ef

De curând, lumea gadgeturilor a fost zdruncinat` (a câta oar`) din temelii de un foileton impresionant care spunea povestea desecretiz`rii prototipului viitorului model iPhone. Unul dintre cele mai tari bloguri de gadgeturi, Gizmodo, a pus povestea pe tapet, o dram` personal` a unui inginer Apple, imbibat` puternic în spuma de dou` degete a berilor dintr-un local cu specific german din Statele Unite.

Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro

ISSN: 2067-1822

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro

LAYOUT: B.R.

Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro

NOT~ COPYRIGHT: Copyright © 2010 Byblos SRL .

Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tip`rit în acest num`r apar]ine companiei Byblos SRL. Digital Trends este marc` înregistrat` a Byblos SRL.

Florin St`ncescu, Sales Manager florin.stancescu@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

REDAC}IA:

MANAGEMENT:

Claudiu Andone, Redactor [ef claudiu.andone@agora.ro Cristian Faur, Redactor cristian.faur@agora.ro Mihai Peticil`, colaborator Bogdan Marchidanu, colaborator Ada Mihai, colaborator

ac` nu a]i parcurs înc` spumoasa istorisire, probabil c` ve]i avea curiozitatea de a vizita site-ul american. V` redau, a[adar, povestea într-o variant` extrem de scurt`. Într-o sear` de prim`var`, un inginer Apple care se ocupa de realizarea softului pentru apelare a noului iPhone, a ie[it în ora[ pentru a-[i s`rb`tori ziua de na[tere cu câ]iva cunoscu]i într-un pub cu specific german. A b`ut câteva beri [i mai târziu a plecat acas`, uitând pe mas` telefonul. De câte ori nu vi s-a întâmplat s` v` uita]i telefonul undeva? Mai ales dac` punem la socoteal` [i o mic` degustare de licori alcoolice. Nimic neobi[nuit, doar c` mobilul de pe mas` era tocmai prototipul noului iPhone. Aici, povestea începe s` sune neverosimil dac` [ti]i câte ceva despre politica de securitate extrem de bine pus` la punct a Apple.

Secretomania gigantului din Cupertino este recunoscut` [i a func]ionat impecabil pân` în acest moment.

Mobilul a fost g`sit de un individ r`mas anonim care, dup` spusele celor de la Gizmodo, a încercat în repetate rânduri s`-l returneze posesorului de drept [i chiar companiei produc`toare, dar a fost ignorat. Bloggerii nu spun exact cum, dar au pus mâna pe gadget, pl`tindu-i g`sitorului suma modic` de 5.000 de euro. Ar fi putut ob]ine probabil o sum` cu mult mai multe zerouri de la Apple pentru a p`stra secretul. În schimb, blogul american a decis s` disece mobilul pân` la ultima pies` [i s`-l prezinte lumii întregi. Apoi, au contactat produc`torul pentru a-l preda acestora. La scurt timp, Apple a revendicat în scris telefonul pe care, de altfel, l-au [i recuperat. Îns`, dup` câteva zile, Jason Chen, editorul [ef al Gizmodo a fost vizitat de trupele speciale de poli]ie, care i-au spart u[a în timp ce lua masa cu familia. Au avut un mandat de perchezi]ie a[a c` totul s-a desf`[urat în limitele legalit`]ii. Voiau s` afle identitatea persoanei care a g`sit mobilul în bar. Blogonovela este extrem de siropoas`, dar mobilul nu a dezv`luit cine [tie ce inova]ii. În afar` de prezen]a unei camere [i a unei baterii mai mari, prototipul poate fi confundat destul de u[or cu un iPhone 3G. Atunci de ce atâta frustrare [i scos u[i din balamale pentru o gre[eal` simpl`, omeneasc`? S-a transformat oare Apple, compania care lupta la începuturi cu Big Brother, chiar în ceea ce ura mai mult?

O PUBLICAŢIE

AG GO ORA

ADRESA: Str. C-tin R`dulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 81, sector 4, Bucure[ti, 040361 Tel.: 021/3309282; Fax: 021-3309285, digitaltrends@agora.ro www.digitaltrends.ro

04 mai 2010

REVIEWS

NEWS

LANS~RI TELEFOANE EVENIMENT USB

MICROSOFT KIN ONE & TWO, DOU~ TELEFOANE NEA{TEPTATE

SECURITATE CÂT COST~ DATELE NOASTRE?

31 05 43 15

09

TECH

D-LINK PRIMUL ROUTER CU RAM~ FOTO DIGITAL~

NEWS

06

LIFESTYLE BUSINESS

produse_securitate_mobile_event

NEWSDT PRODUCTS STICK-URI „BLINDATE” Kingston Digital a lansat o nou` serie de memorii portabile USB construite special pentru protec]ia datelor. Device-urile folosesc standarde de criptare, dar [i carcasele sunt create special pentru a fi rezistente la [ocuri. Memoriile au fost create cu ajutorul tehnologiilor de criptare hardware de la Spyrus, liderul mondial în astfel de solu]ii. „Dispozitivul Kingston DataTraveler 5000 ofer` un nivel de securitate de neegalat, precum [i criptare special`, pentru utilizatorii institu]iilor guvernamentale”, a declarat Steve Hall, Flash Business Development Manager, Kingston Digital Europe. „Aceast` solu]ie portabil` de stocare a datelor ofer` protec]ie superioar`, dar în acela[i timp [i o interfa]` u[or de utilizat, prin simpla conectare a dispozitivului la computerul personal.”

Modelele vor fi disponibile cu capacit`]i de 2, 4, 8 [i 16 GB.

All in one home networking D-Link DIR-685 este router wireless N, switch gigabit, print server, NAS [i photo frame Vre]i un router wireless, dar majoritatea arat` suficient de urât încât s` vre]i s` le ascunde]i pe dup` mobila din cas`? Ei bine, de-acum, e posibil s` v` ]ine]i router-ul la vedere, poate chiar s` v` mândri]i cu el. Era cutiilor f`r` personalitate se apropie de sfâr[it. Routerul DIR-685 de la D-Link, proasp`t lansat, combin` caracteristicile unui router Wi-Fi 802.11n cu cele ale unui NAS (Network Attached Storage), tehnologia SharePort pentru utilizarea în comun a imprimantelor [i scanerelor, al`turi de rezolu]ia unui monitor LCD 3.2” pentru afi[area de imagini [i aplica]ii desktop.

06 aprilie 2010

Pentru a utiliza op]iunile pentru rame foto ale DIR-685, D-Link a încheiat un parteneriat cu FrameChannel, un serviciu web gratuit (internetphotoframe.com) care permite particularizarea con]inutului de pe ecran.

Deja disponibil [i în România, aparatul este primul router Wireless N de home networking care este [i switch gigabit, print server, NAS având ram` foto încorporat`. În plus, acest router all-in-one utilizeaz` tehnologia D-Link Green, cu caracteristici ce diminueaz` consumul de energie [i protejeaz` mediul.

2010 aprilie 07

Enabling a Wireless World ROHDE & SCHWARZ este o companie germană de prestigiu, general recunoscută pe plan internaţional, având ca obiect de activitate producerea de echipamente pentru radiocomunicaţii, sisteme de monitorizare şi localizare radio, precum şi sisteme de testare şi măsurări electronice. Înfiinţată în anul 1933, compania este reprezentată în peste 70 de ţări, având un număr de peste 7200 de angajaţi, o cifră de afaceri de 1.4 mld. EUR şi o rată de export mai mare de 80%. Datorită vastei experienţe în cercetare, dezvoltare şi inovaţie, compania evaluează şi influenţează tendinţele pe termen mediu şi lung în radioelectronică, poziţionându-se în permanenţă în avangarda grupului de producători de tehnologie din domeniu.

ROHDE & SCHWARZ este cel mai mare producător de echipamente de măsură şi control din Europa. Instrumentele noastre impun standarde în cercetare, dezvoltare, producţie şi service în întreaga

www.rohde-schwarz.com

lume. Compania este unul dintre partenerii determinanţi pentru toate activităţile de T&M în domeniul comunicaţiilor analogice şi digitale.

Divizia T&M cuprinde: echipamente pentru comunicaţii mobile (GSM, UMTS, WiMAX, LTE etc.), compatibilitate electromagnetică, aparatură de radiofrecvenţă de uz general, echipamente de măsură pentru broadcasting, sisteme de test automatizate.

ROHDE & SCHWARZ a dezvoltat o reţea de service globală, oferind partenerilor săi servicii de calibrare, mentenanţă şi reparaţii ale echipamentelor şi sistemelor contractate. Firma oferă şi servicii profesionale de suport cum ar fi: integrare de sistem, instalare, dezvoltarea de aplicaţii software specializate şi training.

Cu o istorie de succes de peste 35 de ani pe piaţa românească, Rohde & Schwarz a luat în 2008 decizia strategică de a fi reprezentată local prin subsidiara Rohde & Schwarz România SRL.

PRODUCTSDTNEWS

Microsoft KIN Socializare f`r` limite

One &Two Sidekick, pics, video Dup` nebunia iPhone, fanii Microsoft au a[teptat de la „big M” un telefon care s` semene cu cel de la Apple. Iat` c` mai trebuie s` a[tepte pentru c` primesc cu totul altceva!

Comunic într-un ritm continuu [i îmi place s` fac poze, clipuri, sunt într-adev`r pasionat de tehnologie. Dac` descrierea de mai sus vi se potrive[te, atunci v` ve]i g`si mult-visata nelini[te în noile device-uri de la Microsoft.

Kin One si Two sunt destinate unei vie]i dinamice [i mereu în pas cu lumea. Ce [tiu s` fac` aceste telefoane? Fac totul pentru cei înnebuni]i dup` Sidekick-uri, social networking, comunicare f`r` bariere, dup` poze [i clipuri video. Se pare îns` c` Microsoft a în]eles în sfâr[it de ce este bine s` nu permit` instalarea de aplica]ii pe echipamente… Nou` nu ne-a spus, dar cert este c` pe Kin nu po]i instala nimic, nu po]i rula alte programe în afara celor on board, incluzând aici [i jocurile.

Concentrarea mare a fost asupra designului, pe care cei de la Microsoft l-au rotunjit cât au putut. Primul zici c` este pager, al doilea seam`n` cu un smartphone. Oricum,

DOT~RI {I SPECIFICA}II Kin One are un display de 320x240 pixeli, o camer` foto de 5 megapixeli, 4 GB de memorie intern` [i este capabil de înregistrare video la calitate VGA. Kin Two are un display de 480x320pixeli, o camer` foto de 8 megapixeli, 8 GB de memorie intern` [i filmeaz` clipuri la o rezolu]ie HD (720p). Ambele ruleaz` cu Nvidia Tegra.

Au conectivitate 3G, Bluetooth [i Wi-Fi.

formele sunt prietenoase, deci scopul a fost atins. Ambele aparate au tastaturi QWERTY glisante, camere foto destul de performante [i interfe]e Silverlight, care par desprinse din Windows Phone 7. Dar, surpriz`! Phone 7 nu e pe niciunul. Se pare c` deocamdat`, prezentarea lui cu surle [i trâmbi]e a fost doar pentru portofoliu, pentru c`, la câteva luni de la lansare nu exist` niciun produs care s`-l aib` instalat, pe pia]`. Pentru cine vrea s` aib` acces la con]inutul dintr-un calculator, de pe aceste dou` telefoane, Microsoft a construit Kin Studio, un serviciu prin care oricine poate stoca orice con]inut.

2010 mai 09

event

SECURITATE Cât cost` datele noastre?

Bogdan Tudor, Pre[edinte & CIO, Class IT

mai performante solu]ii de securitate clasice nu sunt sut` la sut` preg`tite.

Ovidiu Berdil`, Direct Sales Manager la BitDefender a invocat un studiu Gartner care a concluzionat c` o solu]ie de securitate bazat` pe semn`turi are mai pu]in de 50% [anse s` recunoasc` o amenin]are nou`. Specialistul român insist` pe nevoia unor abord`ri moderne, care s` poat` oferi protec]ie în timp real, f`r` a avea nevoie de reactualizarea frecvent` a bazei de date.

Din p`cate, nu întotdeauna securitatea este asigurat` cum trebuie, iar acest lucru se întâmpl` din motive de-a dreptul ciudate. De[i ne-am fi a[teptat ca bugetul s` fie una din piedici, Bogdan Tudor, Pre[edinte & CIO Class IT ne-a pus la dispozi]ie o serie de statistici surprinz`toare. Din ele reiese c` 76% dintre companiile mici [i mijlocii nu consider` securitatea informa]iilor un subiect de maxim interes, iar 90% dintre cei care gândesc a[a o fac din pur` ignoran]` în leg`tur` cu riscurile. Abordarea corect`, în cuno[tin]` de cauz`, a securit`]ii ar putea fi un prim pas c`tre siguran]`.

Una din solu]iile pentru asigurarea unei protec]ii eficiente este implementarea unor standarde, odat` cu un sistem de management al securit`]ii informa]iei, a[a cum am aflat de la reprezentantul SIMTEX-OC, R`zvan Ionescu. Acest lucru va duce la adoptarea de solu]ii [i proceduri care s` reduc` vulnerabilit`]ile din re]ele. Edvinas Pranculis, Regional Account Manager la Qualis, a spus c` solu]iile de management al vulnerabilit`]ilor sunt cele care ne pot proteja re]elele de atacurile hackerilor.

Cel mai important motiv pentru care ac]ioneaz` hackerii în ziua de ast`zi sunt banii, dup` cum a spus {tefan T`nase, prezent la eveniment din partea Kaspersky Lab. Datele noastre au nevoie de protec]ie real`, în condi]iile în care pentru ele func]ioneaz` o adev`rat` pia]`, o burs` a datelor din care r`uf`c`torii pot face bani mul]i.

G

rupul Agora a g`zduit o nou` rund` de prezent`ri într-un eveniment special dedicat securit`]ii, noilor amenin]`ri [i celor mai recente solu]ii dindomeniu.Laevenimentauparticipatcuinforma]ii[isolu]iireprezentan]i ai unor firme de profil foarte cunoscute, precum Accenture, Microsoft, G Data, Qualis, Class IT, Kaspersky, SIMTEX-OC [i nu în ultimul rând BitDefender.

Provoc`rile pe care trebuie s` le dep`[easc` cei care vor s`-[i protejeze datele sunt din ce în ce mai multe. Tr`im într-o lume tot mai complex` [i acest lucru este valabil [i în privin]a securit`]ii. Tipurile de date pe care trebuie s` le protej`m se diversific`, la fel fac [i procesele de business [i infrastructurile IT. De asemenea, mediile pe care se g`sesc datele sunt din ce în ce mai diversificate, la fel ca [i tipurile de trafic ap`rute odat` cu modele de afaceri precum outsourcing-ul, dup` cum ne-a spus Andrea Multari, Senior Manager în cadrul Accenture.

Realitatea cu care se confrunt` cei ce vor s` ne protejeze datele este foarte dur`, iar unii dintre principalii inamici ai siguran]ei datelor sunt tocmai utilizatorii. De exemplu, a[a cum spunea Ionu] Tudor-Lemnaru, Manager General la IT Sistem Services, citând un studiu IDC, [apte din zece angaja]i au accesat materiale pornografice pe internet de pe calculatorul de serviciu.

Sebastian Vîjeu, Microsoft Technology Evangelist, a dus subiectul mai departe. Este adev`rat c` foarte mult` informa]ie se pierde din cauza utilizatorului, dar [i companiile au partea lor de vin`, din moment ce nu con[tientizeaz` ele însele idei precum cea de politic` de securitate.

Acest concept ar putea face via]a tuturor mai u[oar` [i mai sigur` dac` necesitatea unor coduri de bune practici ar fi recunoscut` în primul rând de organiza]ii, care s` le aduc` la cuno[tin]a utilizatorilor.

La ce sunt bune politicile? Ele fac munc` de preven]ie, pentru c` nici cele

01 Edvinas Pranculis, Regional Account Manager, Eastern Europe & Central Asia, Qualis 02 Ovidiu Berdil`, Direct Sales Manager, BitDefender 03 Ionu] Alexandru Tudor-Lemnaru, General Manager, IT Sistem Services 04 Andrea Multari, Senior Manager, Systems Integration and Technology, Accenture 05 {tefan T`nase, Senior Security Researcher, Global Security Research and Analisys Team, Kaspersky Lab 06 R`zvan Ionescu, Director Dep. Certificare Securitatea Informa]iei, SIMTEX-OC 07 Sebastian Vîjeu, Microsoft Technology Evangelist

01 12 mai 2010

02

EVENTDTNEWS

03

05

06 04

07 2010 mai 13

16 februarie 2010

telefoane_mobile_trends_interviu

TEHNOLOGIE SMARTPHONE OUT OF OFFICE GSM

TECH

FUTURE PHONE PREVIZIUNI VENITE DE LA BARCELONA

31 05 43 15

NEWS

16

CĂLIN TATOMIR MANAGER {I GAMER

LIFESTYLE BUSINESS

BUSINESS

trends

Telefoanele de mâine Cum va ar`ta telefonul în viitor? r?

Va fi mai frumos, mai de[tept, mai puternic, va aveaa un parfum de film m 3D [i gust de cloud ud computing. Cel pu]in asta ne spun cei care au participat la World rld Mobile Congresss au 2010 (WMC). N-au mai avut r`bdaree s` a[tepte iPhone OS ws 4 [i nici Windows Phone 7 [i au datt drumul show-ului ui la ru Barcelona, pentru c` ei au planuri pe termen mai lung.. text Cristian Faur

16 mai 2010

TRENDSDTBUSINESS

CE VOM AVEA ÎN TELEFON? Rom=nia este un col] de Rai pentru ceea ce \nseamn` automobilele de lux, dac` ar fi s` ne lu`m dup` observa]iile str`inilor veni]i în vizit` pe la noi. Nici la telefoane nu st`m prost. Copiii de [coal` general` se pot l`uda cu device-uri care pot costa [i cât o ma[in` din programul Rabla. Dar dincolo de aparen]ele la care se pare c` ]inem atât de mult, adev`rul constatat de cifrele de vânz`ri [i de companiile de studii de pia]` spune c` unul din [ase telefoane este inteligent. Ce se va întâmpla în urm`torii ani? Se va democratiza accesul la telefoane puternice? {i mobilul poate fi, pân` la urm`, un mijloc de a ne ar`ta statutul social, apeten]a pentru tehnologie sau gusturile. Sau mai simplu, pentru unii conteaz` foarte mult designul. {i noi apreciem valen]ele estetice, dar mai important este ce [tie s` fac` mobilul respectiv. Cât de inteligent va fi telefonul în viitor [i ce func]ii va mai c`p`ta? Urmeaz` s` descoperi]i în continuare.

Mobilul de[tept De ce este telefonul nostru „smart”? Pentru c` este capabil s` ruleze ni[te aplica]ii interesante. Un lucru foarte bun pentru noi, consumatorii, este faptul c` pe pia]a procesoarelor mobile concuren]a este acerb`. Lucrul acesta îi face pe produc`tori s` scoat` noi [i noi modele an de an, unele din ce în ce mai puternice [i cu mai multe op]iuni. Unele cipuri au nume mai mult sau mai pu]in cunoscute, precum Nvidia Tegra, Qualcomm Snapdragon sau Texas Instruments OMAP, de[i de cele mai multe ori le [tim dup` viteza de procesare, dac` ne-am gândit vreodat` la asta. Ceea ce nu [tia]i este, probabil, faptul c` aproape orice procesor de telefon de pe pia]` este dotat cu un nucleu produs de ARM. Compania spune c` anul trecut s-au vândut pe pia]` în jur de 2,5 miliarde de nuclee.

De fapt, procesorul este o component` [i mai complicat` decât un nucleu. Pentru c` nu este chiar ca la calculatoare: procesorul este cel care se ocup` de aplica]ii. Dar pe lâng` aplica]ii, un procesor de telefon mai are nevoie de înc` un cip pentru conectare la re]ele 3G (a[a-numitul baseband chip) [i un altul pentru conectare la alte re]ele precum Wi-Fi, GPS sau

Bluetooth. Ca s` nu mai spunem de cipul grafic, acolo unde este cazul. Pe lâng` acestea, procesorul trebuie s` fie capabil s` aloce memorie pentru sistemul de operare, aplica]ii [i datele utilizatorului. În acest moment, majoritatea procesoarelor de smartphone lucreaz` la o frecven]` de 400-600 MHz. Ce ne preg`tesc fabrican]ii? Dac` ne uit`m la Google Nexus One, deja vedem unul dintre primele procesoare de 1 GHz. Urm`toarele beneficiare ale acestor „creiere” puternice vor fi mobilele high-end, ca de obicei, dar prin 2013 le vom putea vedea [i în aparatele mainstream. O alt` noutate va fi procesorul cu mai multe nuclee pe telefonul mobil. De ce am avea nevoie de astfel de uzine de calcul în telefon? Simplu, aplica]iile vor fi din ce în ce mai preten]ioase. Pe scurt, telefonul viitorului va fi un adev`rat computer mobil.

Cloud phones Pân` la urm`, de cât` putere de calcul avem, de fapt, nevoie în telefoane? N-am putea s` folosim pentru calcul [i cloud computing-ul? Oare cine ar [ti mai bine s` r`spund` la aceast` întrebare? Una dintre cele mai importante prezen]e la WMC a fost cea a lui Eric Schmidt, CEO Google. Interesul Google pentru lumea mobil` n-a început cu Nexus. Gigantul american este de mai mult timp interesat de aplica]iile mobile, c`ci, cred ei, încolo ne îndrept`m. Asta nu înseamn` c` vor renun]a la aplica]iile care ruleaz` pe stil vechi, din browser, pe un desktop. Dar [eful Google spune c` a pus la treab` cei mai buni programatori ai companiei s` creeze software pentru mobile.

O alt` remarc` interesant` a lui Schmidt a fost aceea c` în trei ani, dac` nu mai devreme, vânz`rile de smartphone-uri le vor dep`[i pe cele de PC-uri. Adop]ia internetului pe telefonul mobil se desf`[oar` de opt ori mai rapid decât a f`cut-o pe calculator.

Telefoanele deja au ajuns departe. De pild`, Nexus One are un procesor cu o putere cât aveau o sut` de sta]ii de lucru acum 25 de ani. Iar partea cu puterea de calcul este doar una dintre schimb`rile majore pe care le vede boss-ul Google în lumea IT. Al doilea lucru care a f`cut posibil` comunicarea la nivelul actual a fost conectivitatea. Exist` acum 700 de milioane de servere publice pe internet. Ambasada Statelor Unite la

HIGHLIGHTS Ce este notabil dintre tot ce s-a întamplat la Barcelona? Anali[tii de la Juniper Research au tras linie [i au subliniat cinci lucruri: concuren]a pe pia]a mobilelor inteligente a crescut semnificativ; apari]ia Wholesale Applications Community va face ca mai multe programe s` ruleze pe mai multe telefoane f`r` teama c` ar putea avea conflicte; LTE a fost adoptat

Rajiv Mehrotra (foto), VNL Chairman, a anun]at un adev`r dac` nu trist, cel pu]in incomod. O treime din spa]iile locuite de om pe planet` nu numai c` nu au semnal pentru telefoanele mobile, dar nu au nici curent electric pentru a asigura func]ionarea unor relee. Aceast` problem` are cel pu]in o solu]ie dezvoltat` de compania VNL. Este vorba de relee alimentate solar eficient chiar [i în zonele unde soarele e prezent o dat` la trei zile.

de GSM Association [i va deveni un fel de standard interna]ional, ceea ce înseamn` comunica]ii mai bune pentru noi [i bani mai mul]i pentru operatori; tehnologia NFC (a pl`]ilor cu ajutorul SIM-ului) se pare ca va deveni mainstream; a cincea observa]ie este ca sistemul de operare Google Android a devenit [i el mainstream.

2010 mai 17

BUSINESSDT TRENDS

Beijing posteaz` un mesaj pe Twitter în fiecare or` numai ca s` anun]e calitatea aerului în capitala Chinei. Implement`rile precum Ipv6 vor asigura faptul c` nu r`mânem f`r` spa]iu pentru adrese pe internet. În acela[i timp, viteza se îmbun`t`]e[te încontinuu. S` ne imagin`m ce aplica]ii vom putea rula când vom avea conexiuni care ne vor permite transferuri de 5 Gbps.

Al treilea val de schimbare îl reprezint`, în opinia lui Schmidt, adoptarea cloud computing-ului. Informa]ia nu are neap`rat nevoie s` stea pe un SIM. Poate sta foarte bine [i în nor. La fel [i puterea de calcul.

Dar ce preg`te[te Google pentru telefoanele noastre? De exemplu, mul]umit` broadband-lui, acum tehnologia de recunoa[tere a vocii func]ioneaz` prin trimiterea acesteia direct în cloud, la ni[te servere puternice. De vreme ce Google are deja software de traduceri, se va ajunge la conversa]ii în limbi diferite, traduse în timp real. Adic` vom putea vorbi „live” la telefon cu cineva care nu ne cunoa[te limba absolut deloc. În viitorul ceva mai îndep`rtat, telefoanele noastre vor fi atât de inteligente încât nu numai c` vor [ti unde suntem, dar vor ghici [i unde vom dori s` mergem, pentru c` ne-au înv`]at tabieturile. Opinia lui Eric Schmidt este c` telefonul nu mai este o extensie doar pentru ceea ce facem, ci a devenit deja o extensie a ceea ce suntem.

3D pe telefon Anul acesta la CES, Broadcom a prezentat cipul Video Core IV, care permite înregistrare [i playback la rezolu]ie Full HD (1080p) [i care poate sta în spatele unui senzor digital de 20 de 18 mai 2010

megapixeli. Cipul a fost creat pentru a colabora cu procesorul de aplica]ii [i a oferi telefoanelor grafic` [i putere video mai mare.

La WMC, reprezentan]ii aceleia[i companii vorbeau despre alte lucruri: conectivitate Bluetooth Low Energy, cu aplica]ii în urm`rirea st`rii de s`n`tate [i fitness. Tot ei au spus c` exist` deja cipuri cu consum redus de energie care combin` func]ionalit`]i GPS, Bluetooth [i FM. Wi-Fi [i Bluetooth sau o combina]ie bun` între cele dou` va fi foarte important` pentru telefoanele viitorului, la fel de important` precum 3G, pentru c` re]elele broadband ale viitorului vor fi foarte congestionate. {i alte companii au venit cu solu]ii pentru aceste probleme.

Texas Instruments a prezentat un cip care combin` Wi-Fi, Bluetooth, GPS [i recep]ie radio FM. {i pentru c` telefonul viitorului promite comunica]ii mai rapide, cu viteze de 100 Mbps, aplica]iile precum filmele HD pe telefon încep s` par` foarte la locul lor. Din spusele speciali[tilor prezen]i la WMC, LTE va fi standardul pe care îl va adopta majoritatea lumii. Acest lucru va deveni [i mai evident odat` cu adoptarea Voice over LTE (VOLTE).

Deocamdat`, ceea ce lipse[te de pe pie]e sunt chiar telefoanele care s` poat` folosi aceast` tehnologie de comunicare, dar pân` la sfâr[itul anului ar trebui s` le vedem [i pe aceastea. Noile re]ele vor permite rularea aplica]iilor de mare vitez` care, la rândul lor, vor avea nevoie de procesoare puternice, chiar multicore [i grafic` de nivel avansat. Întrebarea care se pune este dac` noile re]ele vor face fa]` traficului creat de aceste telefoane.

BUSINESSDT TRENDS

MICHAEL O’HARA CHIEF MARKETING OFFICER, GSMA Programe, programe…

Spuneam c` un telefon este „smart” pentru c` poate rula aplica]ii. Dar dac` nu prea sunt aplica]ii? La asta s-au gândit [i Apple, [i Microsoft, [i Samsung. {i-au f`cut magazine online de aplica]ii. {i nu numai ei. Într-una din întâlnirile de la WMC, Michael O’Hara l`uda ceea ce a f`cut Apple la App Store, dar spunea „cre`m insule de aplica]ii. Ignor`m mijloacele pe care le au re]elele noastre ca s` fac` aceste aplica]ii mai puternice”.

Ceea ce nu [tia O’Hara era c` 24 dintre marii juc`tori de pe pia]a mondial` de comunica]ii tocmai semnaser` un acord pentru apari]ia Wholesale App Community, un fel de pia]` comun` pentru cei care vor s` vând` aplica]ii mobile. Printre semnatari se num`r` LG, Sony Ericsson, AT&T, Sprint, Verizon Wireless Deutche Telekom [i Orange.

Ini]iativa îi va ajuta pe cei care fac aplica]ii s` le promoveze mai u[or pe mai multe tipuri de telefoane odat`.

20 mai 2010

{i cu memoria vor sta mai bine noile aparate. SanDisk a prezentat un drive Flash care poate stoca 64 GB de date într-un device de m`rimea unei unghii.

Telefoanele pot fi [i ele green. De exemplu, memoria lor poate consuma mai pu]in decât o face în prezent. Cei de la Rambus au prezentat un model denumit Mobile DXR. Acesta poate transfera date cu pân` la 17 GB pe secund` [i poate fi [i mai eficient energetic, consumând doar 2,2 miliwatti per gigabit per secund`. Compania care l-a creat spune c` aceast` memorie poate prelungi durata medie de func]ionare a unei baterii cu o or` la fiecare înc`rcare pentru un device cât un netbook.

Energia se mai poate economisi [i prin folosirea unor ecrane mai inteligente. Display-urile Active Matrix OLED sunt deja prezente în telefoanele cele mai avansate tehnologic, dar solu]iile continu` s` se îmbun`t`]easc`. Chiar odat` cu congresul, Samsung a prezentat o nou` versiune a ecranului AM-OLED care integreaz` panoul tactil chiar în ecran, ducând la mai pu]ine reflec]ii [i la o imagine mai bun` pe soare puternic. Oricum, oferta de ecrane este destul de solid` [i multe din obiec]iile pe care le au acum consumatorii la adresa lor vor disp`rea. La WMC au fost prezentate chiar [i câteva ecrane 3D pentru device-uri mici, semn c` filmele 3D pentru telefoane nu sunt departe. Compania TI a prezentat un aparat aproape de dimensiunile unei tablete, care poate reda filme 3D f`r` a avea nevoie de ochelari speciali pentru acest lucru.

CONCLUZII Avem la ce s` ne a[tept`m de la telefoane.

Super procesoare, cipuri noi, conexiuni mai rapide, memorie mai mult`, grafic` mai bun`, ecrane noi [i, bineîn]eles, noi aplica]ii.

Lumea mobilelor devine cea mai spectaculoas` din toat` zona electronicelor de consum.

C`lin Tatomir „Dac` n-ar exista competi]ie, nimeni n-ar fi mai bun.�

22 mai 2010

OUT OF OFFICEDTBUSINESS

Manager [i gamer Din pozi]ia pe care o consider` cea mai important` de pe pia]a IT din România, C`lin Tatomir, General Manager, Microsoft România, ne-a dezv`luit o parte din opiniile sale despre leg`tura dintre utilizatori [i tehnologie. În plus, am aflat un lucru pe care nu-l [tie foarte mult` lume, ci mai mult cunoscu]ii: este un adev`rat gamer, care are acas` aproape toate consolele de jocuri disponibile pe pia]`. text Cristian Faur / foto Marian Teodorescu

INFO CV C`lin Tatomir, General Manager, Microsoft România, a preluat aceast` func]ie pe 15 octombrie 2008. A fost fondator [i CEO al primei companii private de consultan]` IT din ]ara noastr`. Pân` atunci, a petrecut 12 ani în companiile Digital [i Compaq, ocupând pozi]ii de top management.

C`lin Tatomir de]ine o diplom` de inginer absolvent al Facult`]ii de Electronic` [i Telecomunica]ii din cadrul Universit`]ii Politehnice Bucure[ti.

Fondat` în 1975, Microsoft (Nasdaq „MSFT”) este cea mai mare companie produc`toare de software, servicii [i tehnologii Internet pentru calculatoarele personale [i pentru mediul de business. Compania ofer` o gam` larg` de produse [i servicii accesibile oricând, de oriunde [i pentru orice dispozitiv.

2010 mai 23

DTBUSINESS OUT OF OFFICE

E

xistă puţine lucruri care să facă parte din lumea IT&C pe care să nu le poţi discuta cu un om de la Microsoft şi noi am avut onoarea de a găzdui în paginile revistei mai mulţi responsabili din cadrul companiei. Dacă până recent am discutat cu oameni destul de importanţi din Microsoft România, de data aceasta am reuşit să punem câteva întrebări celui mai important dintre ei, Călin Tatomir, care între două teleconferinţe şi o întâlnire a găsit timp să răspundă şi câtorva întrebări, despre ce altceva decât tehnologie.

Oamenii de la Microsoft cu care mai vorbisem aveau cu toţii ceva în comun: vârsta. Oameni foarte tineri se găseau în poziţii destul de importante. Bineînţeles, toţi ne-au dat răspunsuri pe care nu le puteam primi decât de la oameni pregătiţi, însă am vrut să aflăm de la şeful companiei dacă vârstele subordonaţilor săi sunt apropiate din cauza unor coincidenţe sau ca urmare a unei politici a companiei.

Am aflat că este adevărat că în companie lucrează foarte mulţi oameni tineri, dar că cel mai important lucru sunt cunoştinţele de specialitate pe care le au.

Sectorul IT este unul în care nu poti să nu-ţi îmbunătăţeşti cunoştinţele aproape zi de zi. Dincolo de produsele care apar într-un ritm alert, faptul că aceşti oameni fac parte dintr-o companie inovativă îi pune implicit în postura de a-şi

îmbogăţi bagajul de informaţii constant. Dar Microsoft are deja o experienţă de 14 ani în România. „Dacă vom discuta aceleaşi lucruri într-un alt interviu peste zece ani de zile, vor fi şi oameni de vârsta mea în companie”, ne spune Călin Tatomir.

Pe mai tinerii colegi de la Microsoft are cine sa-i evalueze – şeful lor, care are un CV plin de poziţii importante în companii internaţionale de tehnologie. „Provin din IT. Am lucrat timp de doisprezece ani în corporaţii americane precum Digital Equipment sau Compaq Computers, iar fosta mea companie de consultanţă era tot în domeniul IT. Întâmplător sau nu – asta nu trebuie să o judec eu, trebuie să o judece piaţa şi colegii mei de la Microsoft – am ajuns pe poziţia de Director General la Microsoft România, considerată la momentul respectiv cea mai dorită poziţie din IT-ul românesc.”

Modelul japonez Microsoft nu mai este de mult timp doar firma care produce Windows. De la sisteme de operare până la home entertainment şi soluţii software pentru business sau telefoane mobile, Ballmer şi compania sunt prezenţi în mai tot ceea ce înseamnă tehnologia informaţiei. Analiştii chiar vorbesc de un ecosistem de produse şi servicii IT în care clientul ar putea ajunge să-şi procure tot ce se alimentează de la priză de la acelaşi furnizor. Ne îndreptăm spre un model japonez? Ne va pune la dispoziţie într-o zi Microsoft automobile, de exemplu?

Boss-ul Microsoft România n-are nimic împotrivă nici dacă ar apărea cuţite şi furculiţe cu programe Microsoft, deşi este conştient că nu se va ajunge curând acolo. Oricum, se poate spune UTILITATE că vorbim de o companie foarte mare, ale cărei produse se regăsesc în foarte multe segmente de piaţă, începând „Eu sunt un gamer, lumea de la zona de consumer, de retail, până la zona de tip [tie c` sunt un gamer [i nu enterprise. Acolo se găsesc produse pentru Unified m` pot juca pe un ecran Communications sau Enterprise Resource Planning, foarte mic. Eu, [i revin la precum Navision, care oferă soluţii şi rezolvă probleme exemplul personal, pentru la nivel de companii mari. c` eu cred c` sunt un expoDin acest punct de vedere, Microsoft se regăseşte în nent [i c` mul]i gândesc ca foarte multe lucruri, indiferent că ştim sau nu ştim că [i mine, nu pot s` am un în spatele lor se află soluţii de la compania americană. device preferat. Fiecare Totodată, Microsoft îşi doreşte să îmbunătăţească device este f`cut pentru noul mod de accesare a informaţiilor la nivel mondial. ceva anume”.

Trebuie ca accesul la informaţie să fie posibil şi din calculator, şi din televizor, dar şi din telefonul mobil. „De aceea, Microsoft şi-a dorit foarte mult să ofere soluţii în zona telefoanelor mobile”, spune şeful Microsoft România.

24 mai 2010

DTBUSINESS OUT OF OFFICE

Opţiuni Am avut o surpriză discutând de două abordări diferite. Era vorba de modul în care a fost gândit accesul la produsele multimedia acasă. Microsoft, mai ales prin Steve Ballmer, a susţinut conceptul de server multimedia în mediul home, de prezenţă a calculatorului în living, un fel de hub prin care să treacă tot sau aproape tot conţinutul cu care ne distrăm. De cealaltă parte vin producătorii gen Sony, Panasonic sau Samsung, care spun că la conţinutul digital se poate ajunge şi altfel. Sistemele Home Cinema vin tot mai des dotate cu instrumente precum card readers, huburi USB, conectori Ethernet şi chiar Wi-Fi, astfel încât ce ţine de multimedia poate fi obţinut direct de pe internet sau de pe suporturi precum memoriile USB. Care este argumentul Microsoft pentru soluţia sa?

Răspunsul a fost de-a dreptul surprinzător: nu e nimeni obligat să opteze pentru un sistem precum un server multimedia. Microsoft oferă posibilitatea de a avea mai multe opţiuni. „Nu cred că cineva ar trebui să ne ordoneze dorinţele fie într-un sistem Media Center, fie într-un sistem Home Cinema sau altfel”, declară 26 mai 2010

SCHIMB~RI

„Noul val de tehnologii de tip cloud computing produce schimb`ri în cadrul companiei, indiferent c` la cârma ei se afl` Bill Gates sau Steve Ballmer.

Schimbarea este un „must”, o cerin]` obligatorie.”

Călin Tatomir. „Poate noi, în România, am fost învăţaţi în ultimii zeci de ani să stăm la coadă, să fim ordonaţi şi să luăm toţi aceeaşi bucată de pâine. Posibilitatea de a alege este foarte importantă. De aceea, şi pentru Microsoft a fost o prioritate posibilitatea ca un client să se licenţieze în modul standard sau, dacă doreşte, să folosească servicii pe internet, pe care să le achite lunar (după cum funcţionează şi serviciul pe care tocmai l-am lansat în România). Opţiunea este extrem de importantă. Nici mie nu mi-ar plăcea să avem un singur tip de maşină şi numai pe aceea s-o putem cumpăra. Unele maşini sunt mai bune sau mai rele decât altele, în funcţie de părerea şi dorinţele clienţilor”.

Competiţia Ce înseamnă competiţia, concurenţa în lumea IT? Pentru utilizatorul final, concurenţa este un lucru bun. Fiecare companie va încerca, dacă nu prin inovaţii, măcar prin preţuri să-şi menţină sau să-şi mărească veniturile sau cota de piaţă.

Dar un asemenea război nu duce la un anumit grad de uzură? Călin Tatomir vede lucrurile altfel şi apreciază concurenţa din mai multe motive. Dacă am avea cu toţii maşini roşii ar fi un lucru foarte trist. „Competitorii noştri ne fac nouă foarte bine şi noi le facem lor bine. De ce? Dacă n-ar exista competiţie, nimeni n-ar fi mai bun. Dar astfel, încercăm întotdeauna să ne îmbunătăţim produsele sau să venim cu unele noi, poate din alte zone, pentru a avansa sau a răspunde cerinţelor şi opţiunilor diferite ale clienţilor nostri. Nimeni nu spune că soluţia A sau soluţia B este cea mai bună, important este să avem mai multe opţiuni.

Business Kit Ce ar trebui să conţină buzunarele şi, eventual, servieta unui om de business ca să-şi asigure satisfacerea tuturor necesităţilor tehnologice? „Am să încerc să fac abstracţie de poziţia mea de astăzi”, spune Călin Tatomir. „Cel mai important pentru un businessman este să aibă acces rapid la informaţie în orice moment şi din orice loc, indiferent de device. Aceasta este o definiţie pe care am dat-o chiar acum şi în care cred total. Nu contează că informaţia o obţinem dintr-un televizor, dintr-un laptop, dintr-un iPad, dintr-un telefon mobil, important este ca informaţia să fie accesibilă direct, informaţia să fie sincronă în

DTBUSINESS OUT OF OFFICE

desktop-uri, discutăm despre din ce în ce mai multe lucruri. Telefonul mobil a devenit din ce în ce mai mult un terminal inteligent, trebuie să recunoaştem.

Din acest punct de vedere, nu trebuie pus un focus pe device, ci pe o soluţie.”

toate dispozitivele. Atâta timp cât asistenta mea îmi generează un meeting în agenda mea din laptop-ul de la birou, acel meeting să se regăsească (ceea ce se întâmplă în cazul nostru, al angajaţilor de la Microsoft) pe telefonul mobil. E foarte important ca eu, în momentul în care conduc maşina undeva în Bucureşti, în momentul când mi se pune în agendă o întâlnire, să am acces la informaţie în secunda următoare. Şi viceversa, dacă eu îmi pun un meeting în agenda mea pe telefonul mobil, asistenta mea ştie în secunda următoare că eu voi avea un meeting în ziua de..., la ora respectivă.

Pentru un manager sau un om de business din România şi nu numai, foarte important este ceea ce spuneam: să ai un acces foarte, foarte rapid la informaţii pe orice medii, în orice moment din timp, iar accesul să fie coerent la nivel global. Adică informaţiile trebuie să fie sincronizate, să fie aceleaşi peste tot. Nu cred că este foarte important device-ul.

Numărul de device-uri este din ce în ce mai mare, avem tot mai multe notebook-uri, netbook-uri, handheld-uri, 28 mai 2010

„Nu cred c` produsul conteaz`, ci ceea ce ofer` acel produs utilizatorului final. Din aceast` perspectiv`, a utilizatorului, cred c` Microsoft este în topul preferin]elor”.

Device-uri preferate Ca om care trăieşte experienţa IT-ului la prima mână şi intră în contact cu tehnologia printre primii, am încercat să aflăm de la boss-ul Microsoft România ce device-uri preferă el însuşi să folosească în general. „Am să vă dau un exemplu personal: laptopul meu de business cântăreşte 850 de grame. Are ecranul foarte mic, deci, un dezavantaj dacă aş vrea să fac grafică, să zicem. Dar, în schimb, este foarte uşor şi îmi permite să circul cu el, are o viaţă a bateriei foarte lungă şi aşa mai departe. Laptop-ul meu de acasă are un monitor de 17 inci, deci cu monitor foarte, foarte lat, cu care pot face lucruri pe care nu le pot face cu celălalt.

Eu sunt un gamer, lumea ştie că sunt un gamer şi nu mă pot juca pe un ecran foarte mic. Eu, şi revin la exemplul personal, pentru că eu cred că sunt un exponent şi că mulţi gândesc ca şi mine, nu pot să am un device preferat. Fiecare device este făcut pentru ceva anume”.

Totuşi, pentru gaming sau multimedia, Călin Tatomir foloseşte cel mai mult laptop-ul. Se mai ajută, atunci când foloseşte vreo consolă (despre care ne spune că are acasă câte un aparat din aproape toate modelele care se găsesc pe piaţă si că le foloseşte destul de intens când găseşte timp), de o plasmă cu diagonală mare. Desktop-urile sunt mai puternice, dar sunt mai greu de mutat, aşa că şeful Microsoft preferă, când e vorba de multimedia sau de grafică de calitate, să se folosească de un laptop cu ecran mai mare.

De ce cumpărăm? „Gândurile noastre, în 2010, nu ar trebui să se îndrepte către tehnologie. Noi nu trebuie să ne gândim către infrastructură. Ar trebui să ne îndreptăm atenţia către soluţie. Ce ne dorim noi? Astăzi, nicio companie, indiferent cât de mică sau cât de mare este, nu mai spune că vrea un gigahertz sau că vrea un produs Office, versiunea 2.0 sau alta. Nu cred că produsul contează, ci ceea ce oferă acel produs utilizatorului final. Din această perspectivă, a utilizatorului, cred că Microsoft este în topul preferinţelor.

Există foarte mulţi concurenţi de-ai noştri cu produse foarte bune, poate la fel de bune ca ale noastre, dar interefaţa de utilizator este foarte greoaie. Cred că acesta este marele avantaj al Microsoft. Orice produs apare – şi avem, de exemplu, produse de tip Dynamics CRM – va fi un produs fenomenal tocmai mulţumită uşurinţei de folosire a lui şi a interfeţei pentru client şi a customizării. Şi asta ne şi dorim. Nu ne dorim ceva în spate. Nu ne luăm maşină de dragul de a ne lua maşină. Ci pentru a merge la serviciu sau a pleca în weekend sau în concediu”, spune Călin Tatomir.

Tu, cum comunici \n trafic?

OUT OF OFFICEDTBUSINESS

Sta]ii de radiocomunica]ie cu utilizare liber`*

Aceste sta]ii radio reprezint` o form` de comunicare accesibil` publicului larg [i ofer` o gam` larg` de posibilit`]i de utilizare (agrement, informare, siguran]`, etc.).

Ast`zi sunt recunoscute ca fiind unul din factorii care îmbun`t`]esc siguran]a

[i prevenirea accidentelor pe [oselele din întreaga lume. În Europa, anumite servicii publice de interven]ie în caz de urgen]` (pompieri, ambulan]`, etc.) au încorporat astfel de solu]ii în procedura de interven]ie în caz de urgen]`.

Walker

Jackson II

JFK II

Harry II ASC

Johnson II

Evitarea [i prevenirea acidentelor rutiere.

Informa]ii referitoare la condi]iile atmosferice/ meteorologice [i calitatea drumului.

Informarea privind rutele ocolitoare \n caz de aglomera]ie, blocaje sau accidente.

R A D A R

OCOLIRE

TM

Prevenirea [i evitarea controalelor radar.

Informa]ii utile legate de punctele de interes din zonele mai pu]in cunoscute.

Evitarea din timp a zonelor aglomerate din ora[e sau din afara acestora.

* nu implic` alte costuri suplimentare (licen]` de frecven]` sau abonament)

Informa]ii legate de drumurile \n construc]ie sau por]iunile de drum unde se efecuteaz` repara]ii.

PRESIDENT ELECTRONICS ROMANIA {os. Antiaeriana nr. 71, sector 5, Bucure[ti TEL: 021 335 44 88; FAX: 021 335 44 77 office@president-electronics.ro

www.president-electronics.ro

34 WINDOWS 7 CUM S~ FACE}I SIMPLU SCURT~TURI

38 INTERVIU: REMUS CAZACU {I FELIX ENESCU

iPHONE SAU iPAD O ALEGERE DIFICIL~

LIFESTYLE BUSINESS

ASUS UL30JT BUSINESS {I DISTRAC}IE

31 05 43 15

32

NEWS

TECH

TEST WINDOWS 7 INTERVIU TEHNOLOGIE

TECH

notebook_mobile_guide_interviu

TECHDT TEST

BUSINESS {I ENTERTAINMENT

outsideTest Ce au spus al]ii:

Asus UL30JT

notebookjournal.de

Notebook-ul Asus a fost lansat foarte recent a[a c` suntem printre primii din lume care [i-au exprimat p`rerea. Am g`sit totu[i dou` opinii avizate.

laptoplogic.com

notebookjournal.de: „UL30J este destul de u[or, sub 2 kg, fiind destul de mobil. Dar ecranul negru, de tip oglind`, reflect` foarte u[or lumina, a[a c` nu este foarte potrivit pentru a fi folosit în parc sau pe o teras` mai luminat`. Autonomia este peste media notebook-urilor de talia [i puterea lui”.

laptoplogic.com: „Pân` la urm`, Asus UL30VT este un laptop extrem de versatil care combin` autonomia excelent` cu o plac` grafic` cu performan]` rezonabil` într-un pachet foarte portabil. Dac` lua]i în calcul [i capacitatea de overclocking a procesorului [i pre]ul destul de atractiv, este una dintre cele mai bune afaceri în cazul în care c`uta]i un notebook de 13 inci”.

32 mai 2010

OPTIMUS ESTE LA LOCUL EI Este primul notebook cu tehnologie NVIDIA Optimus pe care punem mâna.

Voiam s` ne convingem c` minunea de a trece de la trimis mailuri [i scris documente Word [i gaming sau privit filme f`r` un sacrificiu suprem al bateriei. Concluzia a fost favorabil`. UL30JT a rezistat mai bine de nou` ore în modul de utilizare Office, fiind folosit la browsing [i scris materiale în editorul de text. Trebuie spus c` notebook-ul Asus are patru moduri de func]ionare: Battery Saving, Quiet Office, Entertainment [i High Performance, pe care le pute]i schimba foarte rapid cu combina]ia de taste Fn [i Space. Nu-i vorb` c` portabilul cu ecran de 13,3 inci este destul de inteligent s` le schimbe [i singur în func]ie de ce aplica]ii rula]i. Din p`cate, nu am avut niciun joc prin redac]ie, dar am pune pariu c` ar fi pornit cam oricare titlu mai nou.

St` dovad` configura]ia destul de potent`. Creierul este un procesor Intel Core i5, care lucreaz` la frecven]a de 1,07 GHz, iar placa grafic` discret` este NVIDIA GeForce 310M cu numai pu]in de 1GB de memorie video disponibil` pentru entertainment. UL30J este, a[adar, un notebook perfect pentru un businessman care are nevoie de minimum opt ore de baterie pentru aplica]iile business, dar care vrea s` se delecteze cu un film sau un joc dup` o zi stresant`. Singurul comentariu negativ ar fi prezen]a unui hard disk clasic, cu capacitate mare, de 640GB în locul unui SSD (solid state drive) mult mai u[or [i mai rezistent la eventuale brusc`ri. Comentariul vine [i din cauza faptului c` notebook-ul are greutatea de 1,7 kg, cam mult pentru un portabil cu ecran de 13,3 inci. Îl scuz` totu[i bateria cu opt celule încorporat`. Nu are unitate optic`. Pre]: 3.500 RON. ASUS UL30JT Un notebook de business cu preten]ii justificate de centru multimedia datorit` tehnologiei NVIDIA Optimus.

ECRAN LCD LED, 13,3 inci, 16:9, 1.366x768 pixeli PROCESOR Intel Core i5, 1,07GHz MEMORIE 4GB RAM, 640 GB HDD GRAFIC~ NVIDIA GeForce 310M, 1GB CONECTIVIT~}I Wi-Fi (802.11n), Bluetooth, LAN, 3xUSB, HDMI, card reader, VGA SISTEM DE OPERARE Windows 7 la modelul testat TEHNOLOGII NVIDIA Optimus 4 moduri de lucru: Battery Saving, Quiet Office, Entertainment [i High Performance

1 Este foarte simplu s` schimba]i modul de lucru prin combina]ia de taste Fn+Space 2 În testul Digital Trends a rezistat mai bine de 9 ore în modul Battery Saving 3 UL30JT are un ecran iluminat cu leduri, potrivit pentru entertainment 4 Are boxe Altec Lansing, produc`tor faimos pentru sistemele audio pentru PC

ADVERTORIAL

Programul Cisco Entrepreneur Institute, oferit în premier` na]ional` de Academia Credis, pune accent pe stimularea [i promovarea antreprenoriatului în întreaga lume.

Î

ncepând cu luna octombrie a anului 2009, Academia Credis a devenit primul centru de training din România al programului Cisco Entrepreneur Institute.

Cisco Entrepreneur Institute este o platform` de e-learning, bazat` pe accesul online la resurse educa]ionale, folosind tehnologia Cisco Webex (platform` ce permite cursan]ilor, printr-un singur click, s` participe u[or [i rapid la cursuri). Programul Cisco Entrepreneur Institute cuprinde opt module distincte, prin care no]iunea de antreprenoriat este prezentat` [i aplicat` în diverse ipostaze. Modulele sunt destinate managerilor din companii, antreprenorilor, dar [i viitorilor antreprenori.

Starting a Business înva]` cursan]ii s` realizeze un plan de afacere [i apoi s` pun` în practic` aceast` idee. Afacerile de succes nu necesit` numai alegerea tipului potrivit de afacere, ci [i o întelegere a cerin]elor legale, contabilitate, management [i marketing, cât [i un plan de afacere care s` cuprind` toate aceste elemente.

Cele mai multe persoane nu reu[esc s` se afirme în mediul de afaceri pentru c` fac gre[eli care ar putea fi evitate. Acest curs aduce în discu]ie acele gre[eli [i cum pot fi ele evitate. iExec Entreprise Essentials se adreseaz` managerilor din companiile de top care vor s` creeze afaceri de lung` durat` cu impact în economie. Cursul este proiectat pentru a-i ajuta pe lideri s`-[i însu[easc` cuno[tin]ele [i aptitudinile necesare pentru a crea un model de afacere pe termen lung. Scopul principal al cursului este s` demonstreze valoarea solu]iilor IT&C în mediul de afaceri.

Growing a Business este un curs practic [i cuprinz`tor, proiectat s` ajute antreprenorii cu afaceri mici [i medii s` î[i extind` afacerea prin echiparea lor cu cuno[tin]e necesare, resurse [i oportunit`]i de networking. De]inerea unei afaceri de succes nu necesit` numai un început corect, ci [i un mod continuu de dezvoltare [i îmbun`t`]ire, chiar dac` acest lucru implic` re-organizare, finan]are extern`, franciz` sau formarea unor parteneriate.

Entrepreneurial Mindset este proiectat s` exploreze mintea unor antreprenori de succes. În loc s` v` concentra]i pe planuri de afaceri [i bilan]uri financiare, ve]i examina lumea prin ochii unor antreprenori de succes, care v` vor expune ce gândesc, cum pute]i recunoa[te oportunit`]ile [i mentalitatea care i-a f`cut s` transforme acele oportunit`]i în noi surse de venit.

Smart Technology for a Smarter Business îi educ` pe antreprenori s`-[i consolideze afacerile bazându-se pe solu]ii de comunica]ii moderne. Sunt prezentate probleme [i solu]ii folosind studii de caz virtuale aduse în via]a real`, oferind participan]ilor [ansa s`-[i îmbog`]easc` aptitudinile practice din experien]a de înv`]are.

Computer Literacy este un curs online care ofer` no]iuni introductive legate de partea hardware [i software a unui calculator. Subiectele abordate includ re]elistica de baz`, internet, procesoare de cuvinte, foi de calcul, prezent`ri [i web design.

Career Essentials este un ghid pas cu pas pentru cei care doresc s` î[i preg`teasc` temeinic intrarea în câmpul muncii. Subiectele abordate includ testarea aptitudinilor, crearea unui CV [i identificarea unui loc de munc` potrivit personalit`]ii cursantului.

5 Minute Articles este o colec]ie de articole din domeniul serviciilor, managementului financiar, leadershipului, marketingului, vânz`rilor [i tehnologiei, la care participan]ii au acces pe durata cursului.

Academia Credis este unul din furnizorii consacra]i de traininguri educa]ionale de IT&C de pe pia]a din România. În anul 2009 Academia Credis [i-a extins gama de cursuri prin oferirea modulelor de Linux, Microsoft [i Cisco Entrpreneur Institute, al`turi de cursurile Cisco de re]elistic`. Debutul anului 2010 a fost marcat de completarea listei de cursuri oferite prin deschiderea claselor de Photoshop.

Academia Credis este cea mai mare Academie Cisco din Europa [i a doua la nivel mondial. În urma experien]ei de aproape 11 ani pe pia]a din România, Academia Credis se mândre[te cu un num`r de peste 6000 de cursan]i instrui]i. „Best Local Academy of the year” în 2007, „Extraordinary Contributions” pentru dezvoltarea programelor Cisco în România [i „Premiul de Excelen]`” pentru întreaga sa activitate dedicat` acestui domeniu sunt câteva din distinc]iile care dau valoare activit`]ii prestate de Academia Credis.

Pentru detalii despre activit`]ile Academiei Credis [i cursurile oferite vizita]i: http://cisco.credis.ro [i http://antreprenor.credis.ro 2010 mai 33

TECHDT GUIDE

digitalTools Sfaturi utile si , idei pentru computing

WINDOWS 7 SIMPLIFICAT WWW TIPS Pe site-ul companiei-mam` a produsului pute]i g`si mai multe informa]ii utile despre cum pute]i folosi mai u[or noul sistem de operare. La adresa http:// windows.microsoft.com/ en-us/windows7/help/ videos/personalizing-yourpc ave]i chiar [i un clip cu trips, tricks [i sfaturi how to special pentru Windows 7, pentru a vi-l personaliza a[a cum dori]i.

` place s` pierde]i timp la calculator c`utând diverse lucruri pentru care exist`, de fapt, scurt`turi? Nici nou`. Dar am aflat câteva op]iuni foarte interesante, cu care ne putem face via]a mai u[oar` cu noul sistem de operare de la Microsoft.

V

Cu tastele Ca s` ajungem mai u[or la cele mai frecvente lucruri pe care le facem pe calculator, Windows are câteva combina]ii interesante de taste predefinite. Sigur, nu economisim decât câteva secunde de fiecare dat`. Dar pe parcursul unei zile întregi petrecute la PC, a[a cum ni se întâmpl` multora, ace[ti timpi se adun` [i mai facem rost de o pauz` de cafea. Panoul de previzualizare de la Windows Explorer se poate deschide sau ascunde ap`sând Alt – P. Gadget-urile pot ap`rea în fa]a celorlalte ferestre ap`sând combina]iile Windows – G. Windows - + comand` focalizare. Windows - - comand` defocalizare. O fereastr` se poate maximiza rapid ap`sând Windows – up arrow [i se poate mic[ora ap`sând Windows – down arrow.

1

Personalizare În afar` de scurt`turile de mai sus, ne putem face singuri propriile combina]ii de taste, cu ajutorul c`rora s` atribuim programelor preferate sau frecvent folosite scurt`turi.

Toat` lumea [tie combina]ia CtrlAlt-Del. Acum, am putea folosi Ctrl-Alt-W pentru a deschide rapid

2

34 mai 2010

încarc` prea greu? Acest lucru se poate întâmpla din cauz` de prea multe add-ons. Pân` se încarc` toate, programul poate pierde destul timp. Pute]i s` renunta]i la cele care nu v` sunt utile foarte simplu, intrând în Tools > Manage Add-ons. Tot aici ar trebui s` g`si]i

Word, de exemplu. Tot ce trebuie s` facem este s` set`m litera pe care s` o folosim în tab-ul Shortcut care apare atunci când se deschide dialogul Properties la icon-ul programului. Aten]ie, nu vom putea folosi taste precum PrintScreen, Tab, Enter sau Esc, cele cu destina]ie special`.

Show Desktop V` era dor de el? Ei bine, aceast` no]iune n-a murit chiar de tot, este tot la îndemân`, numai c` o ob]inem altfel. {i are alt nume, pentru c` acum se nume[te Aero Peek. Tot ce trebuie s` face]i este s` treceti cursorul prin col]ul din dreapta jos al ecranului [i s` da]i un clic. Imediat ve]i avea un desktop curat.

Dac` v-a]i mutat Taskbar în susul sau în lateralul ecranului, butonul acesta virtual va fi de g`sit ori în partea dreapt`, sus, ori în partea de jos a barei.

3

4

IE8 rapid Ave]i senza]ia c` Internet Explorer se

afi[a]i [i timpii de înc`rcare pentru fiecare – un alt criteriu de selec]ie bun, mai ales dac` vre]i vitez`.

Ecran curat Vreti s` [ti]i cum pute]i s` r`mâne]i cu o singur` fereastr` deschis` când avea]i mai multe pe ecran dintr-o (aproape) singur` mi[care? Simplu: Aero Shake se nume[te procedeul [i tot ce trebuie s` face]i este s` pune]i cursorul [i s`-l ]ine]i ap`sat pe bara de titlu a fe-

5

restrei respective [i s-o „scutura]i” pu]in. Automat, celelalte ferestre se vor ascunde [i ve]i r`mâne doar cu cea pe care o vre]i deschis`.

TECHDT GUIDE

!nfo

iPod TOUCH Dac` nu vre]i un iPhone sau un iPad, pentru op]iuni multimedia de calitate a]i putea alege un iPod Touch.

Este un player ajuns la a treia genera]ie, dar care r`mâne înaintea concuren]ei din majoritatea punctelor de vedere.

iPhone sau iPad? Dou` device-uri foarte talentate, l`udate de toat` lumea (ceva mai pu]in de Microsoft sau Google). Are rost s` le avem pe ambele? Fanii Apple vor spune sigur da. Adev`rul este c` exist` utilizatori [i utilizatori. Am f`cut un experiment. Ne-am pus în patru situa]ii diferite, patru scenarii de utilizare, pentru a vedea cam care device ni s-ar potrivi în fiecare.

C~L~TORUL

Dacă aveţi o ocupaţie care presupune drumuri multe şi eventual lungi precum cele transatlantice cu avionul, atunci înseamnă că aveţi destul timp să vă găsiţi diverse ocupaţii până ajungeti la destinaţie. Şi cum mare lucru în afară de dormit, privit un film sau citit o revistă ori o carte nu se poate face în asemenea condiţii, aţi putea găsi util un iPad. În primul rând, este vorba de device-ul cu cele mai bune opţiuni media şi multimedia de la Apple.

Omul de afaceri care călătoreşte s-ar putea să aprecieze şi alte două opţiuni ale device-ului: aplicaţia iWork, cu care poate edita documente şi e-reader-ul iBooks. Faptul că un iPhone, spre deosebire de iPad, este mai uşor şi încape într-un buzunar, nu e un handicap atât de important pentru cel din urmă, mai ales când dimensiunile şi greutatea acestuia nu-l fac aşa greu de purtat pe genunchi.

Oricum, calităţile sale sunt mai importante decât defectele în acest caz. Iar printre cele mai importante calităţi nu putem să nu mai amintim o dată funcţia de e-reader, pe lângă ecranul multitactil capacitiv de aproape zece inci.

PASIONATUL DE SOCIAL NETWORKING Cei c`rora le place s`-[i schimbe status-ul pe Facebook sau s` twitter-easc` rapid ceva ori de câte ori li se pare important s-ar putea s` reu[easc` [i cu iPad-ul.

Problema e unde g`sim un iPad care s` poat` fi folosit pentru f`cut poze cu el într-un restaurant, dup` care s` poat` fi b`gat înapoi în buzunar, imediat dup` ce am înc`rcat pozele pe internet, prin 3G. La fel, e destul de dificil s` lu`m un iPad cu noi în club sau pe stadion. Pentru cei care mai au pu]in [i se mut` cu totul pe Hi5 sau alte re]ele sociale, un iPhone este de departe alegerea cea mai bun`. Portabilitatea sa, camera digital` [i op]iunile de conectare îl dau câ[tig`tor la aceast` categorie de utilizatori.

AFACERISTUL Pentru businessman-ul pur-sânge, o alegere între iPhone [i iPad este de departe printre cele mai dificile. În mod normal, am spune c` posibilit`]ile de conectare la internet de oriunde ar putea s`-l dea drept câ[tig`tor pe iPhone. Dar acest lucru este valabil la prima vedere. Dac` ne uit`m atent la puterea iPadului, vom descoperi ni[te lucruri în plus.

Chiar dac` plec`m de la ideea c` oricum ambele aparate ofer` acces la e-mail, calendar [i contacte de la cele mai folosite servere, nu trebuie s` uit`m puterea iPad-ului, dat` de procesorul s`u de 1 GHz. S` nu uit`m nici de ecranul noului device de la Apple, care ofer` browsing mai bun [i lucru mai u[or cu aplica]ii de business. Sau de faptul c` lui iPad îi putem ad`uga o tastatur` extern`, spre deosebire de iPhone. Cirea[a de pe tort este suita iWork, cea cu care un utilizator de business ar putea s` [i renun]e la laptop.

GAMERI DE OCAZIE Cei care s-au mai jucat din când în când pe un iPod Touch, de exemplu, [tiu valoarea unui ecran mai mare. În viitorul destul de apropiat, o mul]ime de jocuri care puteau rula pe iPhone vor fi cu siguran]` modificate astfel încât s` încap` pe ecranul unui iPad. Pe m`sur` ce vor ap`rea noi [i noi jocuri f`cute special pentru noua platform`, experien]a de gaming va deveni net superioar` celei de la iPod sau iPhone. Iar dac` lu`m în considerare [i procesorul mai puternic al tabletei, dar [i ecranul s`u (1.024x768 pixeli), pe care s`-l compar`m cu cel de 480x320 pixeli de la celelalte dou` device-uri, ne d`m mai u[or seama de diferen]a de nivel dintre ele.

36 mai 2010

Spre viitor cu pruden]`

R

emus Cazacu şi Felix Enescu sunt două personalităţi ale universului IT românesc şi internaţional ancorate de ani buni în realitate, dar obligate, prin natura meseriei şi a dedicaţiei personale, să fie ancorate în prezent cu un ochi permanent îndreptat spre viitor. Dacă Remus Cazacu furnizează de mulţi ani, prin intermediul firmei sale, Bit Software, cu sediul în Braşov, soluţii IT bazate pe tehnologii open-source în special pentru mediul corporatist, Felix Enescu răspunde de destinele Gartner, faimoasa companie de cercetare de piaţă, în România şi este un analist prin definiţie. text Bogdan Marchidanu / foto Marian Teodorescu

Remus Cazacu DIRECTOR GENERAL BIT SOFTWARE 38 mai 2010

REMUS CAZACU Al`turi de doi asocia]i, în 1991, chiar dac` era înc` student, Remus Cazacu a înfiin]at o firm` de vânzare [i oferire de asisten]` tehnic` pentru echipamente IT, software [i networking.

Interesat de computere, dezvoltare software [i teoria economic` [i de]inând o instruire temeinic` în aceste domenii, Cazacu a pornit, în 1993, o nou` firm`, Bit Software, având ca principale obiecte de activitate dezvoltarea [i implementarea de solu]ii ERP/CRM [i Business Intelligence.

EXP EXECUTIVE PARTNER, GARTNER

FELIX ENESCU Ajuns la 39 de ani, Felix Enescu este actualmente EXP Executive Partner la Gartner, reprezentând interesele companiei în România, [i Adjunct Senior Lecturer la CEU Business School.

Din 2005 [i pân` în 2009 a fost pre[edintele CIO Council, singura asocia]ie de directori IT din România care promoveaz` interesele IT ale corpora]iilor prezente pe pia]a local`. Înainte de asta, a fost directorul IT al Rompetrol, dup` ce [i-a început activitatea tot în domeniul IT, în cadrul Ernst&Young România.

ENTUZIASM MATUR Pentru Remus Cazacu, imersiunea în universul IT s-a petrecut în vremea tinereţii. „Eram pasionat de calculatoare,” spune el. „Am început cu Sinclair Spectrum, cu Amiga, cu toate jucăriile care existau pe vremea aceea, pe urmă cu limbaje gen Fortran şi Assiris prin liceu, deci tot ce însemna calculator şi informatică şi biţi mi se părea extrem de atractiv. E ca un magnet care te ţine aproape. Însă, pe măsură ce îmbătrâneşti, puterea magnetului a scăzut, cel puţin în cazul meu”.

Pasiunea pentru domeniu s-a manifestat mai puţin, conform propriilor mărturisiri, în sensul unui doctor care caută să interpreteze toate datele unei situaţii clinice pentru a da un diagnostic corect, şi mai mult în sensul utilităţii diverselor „gadget-uri” pentru atenuarea calităţii vieţii umane. „M-au interesat dintotdeauna aplicaţiile practice ca un tărâm necunoscut pe care îl explorezi şi găseşti lucruri noi”, spune Cazacu. „Până la urmă, e o poveste fără sfârşit. Dacă luăm fiecare subaplicaţie din IT, în sine este un tărâm de cercetat şi de descoperit, un mediu în care poţi să creşti şi să-ţi pui în valoare lucruri pe care în alte domenii e destul de greu să le defăşori.

Ai parte de o anumită libertate, de o anumită deschidere. Aspectul negativ aici este că poţi fi aspirat în domeniu fără să mai poţi ieşi. Dependenţa de

IT mi se pare periculoasă şi atunci am încercat să pun tot felul de frâne în acest magnet”.

De ce a fost nevoie de punerea unor asemenea frâne? Din punctul lui de vedere, acţiunea a fost conştientă, deşi ajutată de multe elemente care ţin de mediu şi de viaţă, în general.

Viaţă în cadrul căreia, evident, un rol central îl joacă şi familia. Nu în ultimul rând, determinante au fost întrebările legate de existenţa personală, la care Cazacu s-a văzut nevoit să găsească răspunsuri. „Dacă trăieşti doar în virtual, constaţi la un moment dat că te abaţi profund de la esenţa vieţii, şi atunci e bine să fii foarte ponderat cu tehnologia şi să o vezi ca pe o suită de instrumente care nu reprezintă un scop în viaţă şi în sine, ci ca pe un ajutor,” afirmă el. „Din păcate, evoluţia actuală se îndreaptă mult mai mult spre virtual.

Generaţiile tinere şi foarte tinere s-au născut cu Internet. Tehnologia Web 2.0 de pildă a ajuns pentru mulţi ca un fel de a doua piele, ca o stare de fapt.

Ei nu-şi mai pot imagina lumea fără social networking şi virtualizare. Din punctul meu de vedere, însă, se poate trăi foarte bine şi fără tehnologie.”

PASIUNEA CA REPER Cu toate astea, pasiunea pentru tehnologie nu s-a diminuat deloc în cazul lui Remus Cazacu. Dimpotrivă,

Felix Enescu ea este cea care l-a ajutat să continue bătălia pentru materializarea dorinţei cu care a plecat la drum în fondarea propriei companii, anume aceea de a oferi oamenilor soluţii tehnologice software care să le uşureze acestora viaţa, fără a-i scoate din parametrii unei existenţe reale normale. „Ideea este să descoperi şi alte pasiuni, în special socio-umane”, afirmă Cazacu. „Să descoperi ceea ce înseamnă viul şi viaţa. Ei bine, tehnologia elimină viul, noţiunea de viu ca şi un copil, un copac, un animal. Când analizezi ce înseamnă acest concept, deja relaţionezi altfel şi să te raportezi altfel şi la viaţă şi la cei din jurul tău.

Tehnologia, băgându-te în virtual, elimină practic conectarea cu ce e viu. Aici apare pericolul imens. Avem Second Life şi aşa mai departe, şi deja sunt oameni care trăiesc mai mult în Second Life decât în viaţa lor fizică.

„Dac` tr`ie[ti doar în virtual, consta]i la un moment dat c` te aba]i profund de la esen]a vie]ii, [i atunci e bine s` fii foarte ponderat cu tehnologia ”.

(Remus Cazacu)

2010 mai 39

„Oportunitatea inteligen]ei artificiale apare acolo unde po]i s` substitui munca f`r` valoare ad`ugat`.

Acolo este util IT-ul.”

(Remus Cazacu)

40 mai 2010

Au mai degrabă prieteni în lumea virtuală, decât să îşi cunoască vecinii.” În atari condiţii, reprezintă, oare, fenomene precum inteligenţa artificială o oportunitate sau un pericol? „Şi una, şi alta”, spune Cazacu. „De aceea susţin că trebuie să fim ponderaţi şi cumpătaţi cu tehnologia, să nu fim prea entuziaşti, cu toate că un oarecare entuziasm este firesc. Suntem martori la viteza mare de schimbare a lucrurilor, la eficientizarea multor activităţi prin tehnologie, şi aşa mai departe. Cu toate astea, trebuie să găsim în noi puterea de a face un pas înapoi şi de a vedea şi pericolele tehnologiei, care sunt cele legate de viaţa noastră reală. Oportunitatea inteligenţei artificiale apare acolo unde poţi să substitui munca fără valoare adăugată. Acolo este util IT-ul. Mă refer la zonele unde e nevoie de roboţi care să ia decizii acolo unde omul nu mai are cum să aducă valoare adăugată. Oricum, este un domeniu foarte nou, în care încă nu am văzut concreteţea unor aplicaţii care să mă facă să spun că acest domeniu este un panaceu pentru multe probleme.”

Tocmai pentru că a ajuns la o anume maturitate, atât ca vârstă, cât şi ca experienţă profesională, Remus Cazacu nu exclude deloc intrarea în astfel de domenii cu firma pe care o conduce. Şi asta pentru că aceeaşi maturitate îl face permanent să vadă doar oportunităţi acolo unde alţii nu văd decât pericole, sau, dimpotrivă, să găsească doar modalităţile de eficientizare practică acolo unde alţii nu găsesc decât entuziasm copilăresc. „Da, mă interesează foarte mult astfel de domenii”, mărturiseşte el. „De pildă, un domeniu care mi-a plăcut foarte mult este data mining. Aduce întrucâtva cu inteligenţa artificială, pentru că are în spate nişte algoritmi care te ajută să iei nişte decizii. Este o zonă foarte avansată de business intelligence şi ne preocupă, ca firmă, pentru că vedem aici o oportunitate imensă, mai ales în acest secol în care suntem copleşiţi de date şi de informaţii, şi în care miza este cum se pot lua toate aceste date şi informaţii pentru a fi de ajutor la luarea unor decizii care până la urmă ţin de viaţa reală. Apropo, aici vorbim de un pericol care s-a transformat în realitate.

Suntem efectiv copleşiţi de informaţii şi avem nevoie de instrumente care să ne ajute să «înotăm» prin acest ocean de informaţii şi să vedem esenţa lor”.

O viziune în care tehnologia va fi „umanizată” pare, în atari circumstanţe, foarte plauzibilă. „În primul rând este o chestiune de comunicare şi de discurs,” spune Cazacu. „Este nevoie de modelarea întregii comunicări organizaţionale şi personale. În al doilea rând, şi aici mă refer la discurs, noi, ca firmă, nu furnizăm tehnologie de dragul de a da tehnologie. Pe termen lung, noi generăm schimbarea, mai ales schimbarea în mai bine, în sensul în care tehnologia te ajută să te cunoşti mai bine şi să fii mai bun în esenţă. Cam aceasta este latura umană a tehnologiei”.

Aceasta este, de fapt, şi raza de lumină prin care Remus Cazacu priveşte viitorul. Un viitor marcat de noi tehnologii, cum ar fi Web 3.0, de pildă. „Tehnologiile noi sunt inevitabile”, încheie el. „Eu văd Web 3.0, de pildă, devenind ca un fel de lumină electrică.

Nu poţi să trăieşti în lumea modernă fără curent electric. Web-ul o să devină parte integrantă din viaţa noastră de zi cu zi. Asta înseamnă că, pe de o parte, va trebui să ne transpunem o parte din persoana noastră în spaţiul Internet. Pe de altă parte, va trebui să devenim tot mai selectivi cu ce anume din persoana noastră transferăm în acel spaţiu, conştientizând în permanenţă şi pericolele care însoţesc tehnologia”.

EMIGRANT ÎN LUMEA DIGITAL~ Conceptele noi, dintre care unele derivă în tehnologii proeminente, nu îl sperie deloc pe Felix Enescu.

Dimpotrivă, ele reprezintă o pasiune de studiu pentru un analist care caută să fie permanent la curent cu ceea ce se petrece pe piaţă. Inteligenţa artificială, de pildă, reprezintă de ani buni un domeniu de interes pentru el. „Inteligenţa artificială se numără printre puţinele lucruri promise încă de la inventarea calculatoarelor şi de la întocmirea primelor limbaje de programare”, spune Enescu. „Începând de prin anii ’70, inteligenţa artificială este în permanenţă «just around the corner», sau cel puţin aşa a fost până

prin anii 2000, când industria a devenit un pic mai realistă. Până atunci am fost bombardaţi cu tot felul de promisiuni, sisteme expert, reţele neuronale, tot soiul de logici, tot soiul de limbaje de programare adaptate. Realitatea ne-a arătat că până şi o chestie relativ simplă precum recunoaşterea vocii nu este încă disponibilă pe scară largă şi cu un grad ridicat de acurateţe, deşi au început să existe soluţii. Probabil că această situaţie se datorează faptului că industria a încercat să procedeze precum Zeus care a scos-o pe Minerva gata îmbrăcată şi călare, fără să parcurgă paşii intermediari. De ceva timp, au început discuţiile despre paşii intermediari: algoritmi genetici, inteligenţa roiului, viaţă artificială, astfel încât se pare că această zonă a început să adopte o abordare evolutivă. Vom crea întâi insecte, şopârle, simulăm bacterii, creăm ecosisteme virtuale în care organismele evoluează, se dezvoltă, apar mutaţii, urmând ca, poate cândva, să ajungem şi la inteligenţă artificială. Azi nu prea se întâmplă mare lucru din acest punct de vedere. Tot ce se face sunt lucruri de nişă, de laborator”. Întrebat dacă un astfel de domeniu reprezintă o oportunitate pentru România, Enescu este cât se poate de categoric: „Pentru România, inteligenţa artificială reprezintă una din puţinele zone de cercetare unde putem concura la nivel mondial, în primul rând pentru că nu este necesară o infrastructură deosebită. În foarte multe cazuri, cercetările din zona asta se fac cu creionul pe hârtie.

Se analizează algoritmi matematici, se simulează sisteme, lucruri care se pot efectua în oricare universitate normală, fără să se dispună de cine ştie ce supercalculatoare. Pe urmă, în multe cazuri pot fi găsite cu uşurinţă aplicaţii ale descoperirilor făcute.

Cred că foarte aproape de ceea ce se numeşte aplicabilitate este zona numită teoria sistemelor distribuite, lucruri care ţin de orice proces în care discutăm de lucruri distribuite, simultane. Este o zonă unde cred că putem avea destul de rapid aplicaţii practice şi este o zonă unde mai putem aplica un model de lucru copiat după cel israelian. Mai exact, există o idee,

există câteva creiere, foarte inteligente, se pun ceva bani în respectivul prototip, când prototipul este pe sfert realizat se începe vânzarea agresivă, după care se creează platforma afacerii. Nu vom cuceri lumea aşa, dar cu siguranţă astfel se poate genera aici un soi de Silicon Valley pentru tehnologii exotice. Iar ăsta e un lucru care se poate face cu un grup de oameni extrem de mic. De fapt, limitarea aici este dată doar de abilitatea noastră de a ne imagina noi moduri de folosire a acestor capabilităţi”.

De altfel, inteligenţa artificială nu reprezintă singura sferă de interes pe care Felix Enescu o socoteşte interesantă pentru ţara noastră. „Sunt convins că mai există multe zone de graniţă unde capabilităţile legate de inteligenţă românească se pot manifesta”, spune el. „Cred că deja am depăşit etapa în care există probleme cu anumite state. Web-ul este universal, iar în domeniul proprietăţii intelectuale lucrurile pot fi acum pornite de oriunde”.

Dincolo de oportunităţile legate de concepte şi tehnologii noi, Enescu nu se poate împiedica să nu judece, însă, cu maximă obiectivitate, şi impactul pe care acestea îl pot avea asupra omului obişnuit. „Cei din generaţia noastră, sau mai exact cei care au deja 30 de ani şi peste, sunt emigranţi în lumea digitală,” spune el. „Cei care sunt mult mai tineri, cel puţin cei care au acces la Internet, sunt «de-ai casei» în lumea digitală. Există o diferenţă vizibilă între emigranţi şi «băştinaşi», care nu ţine de utilizarea calculatorului. Ţine de diferenţele de paradigmă. Băştinaşii nu înţeleg comunicarea asincronă.

Pentru ei mailul este ceva fără sens.

«De ce să-i dau un mesaj lui x dacă el nu e acolo ca să-mi răspundă?» Pur şi simplu, lor li se pare normal şi natural modul de comunicare sincronă, de tip sms, instant messaging. Totul se întâmplă «acum». Pe urmă, băştinaşii îndeplinesc natural sarcini multiple, sunt calaţi pe «multitasking». Mie unuia, de pildă, îmi place să fac un lucru de la cap la coadă. Băştinaşii fac în mod nativ mai multe lucruri în acelaşi timp. Al treilea aspect important este acela că lumea lor este «always on»,

«always connected», nu la nivel de înţelegere logică, ci la nivel de filozofie, de instinct. Dau un exemplu: băştinaşii nu înţeleg ce e aia să descarce un document ca să-l citească. Dacă documentul s-a deschis în browser, atunci este «acolo», au acces la el şi îl văd. Deci totul ţine de paradigma de interacţionare cu această lume. Pentru noi, emigranţii, nu cred că digitalizarea va aduce multe schimbări, pentru că reflexul nostru este cel de a lucra în mediul online cu metode din mediul offline. Noi nu vom citi un document direct online, ci vom apăsa pe instrucţiunea de «Save as...». Ei bine, reflexul băştinaşilor va fi de a citi direct mesajul online”.

MUTA}II DE VIITOR Ei bine, dacă lumea digitală înseamnă mai ales comunicare, atunci este foarte posibil ca omenirea să fie în pragul unei mutaţii semnificative. Istoric vorbind, timp de zeci de mii de ani, comunicarea simultană în peşteră a fost apanajul exclusiv al femeii, în vreme ce bărbatul era obligat să se axeze unidirecţional pe procurarea hranei. Să însemne, atunci, digitizarea o „feminizare” a societăţii? „Interesantă idee,” spune Enescu. „Da, probabil că se poate socoti şi aşa. Mă aştept cu siguranţă să fie din ce în ce mai mult multitasking, online, şi cred că lucrurile imaginate de scriitorii şi de realizatorii de filme SF se vor întâmpla. Lucruri tip «Minority Report». Se pare că într-acolo ne îndreptăm. Vom descoperi integrarea cu Internetul, integrarea cu calculatoarele, noi moduri de vizualizare, noi moduri de interacţiune”.

Cum se raportează Felix Enescu la un asemenea univers în schimbare? „Am o atitudine de analist”, susţine el. „Îmi place să văd ce se întâmplă şi să urmăresc fenomenele ca să văd diferenţele. În general, sunt deschis la nou, în sensul că măcar încerc şi nu ţin predici, dar, pe de altă parte, dacă nu mă adaptez la ceva, atunci rejectez acel lucru şi asta e. Un exemplu tipic este Twitter-ul. Nu l-am înţeles şi nu funcţionează pentru mine. Asta nu înseamnă că nu m-am jucat cu el.

Pentru mine este natural să trimit un mesaj şi să comunic asincron. Intru

în stare de comunicare sincronă doar pentru lucrurile cu adevărat urgente”.

Desigur, fiind un analist prin definiţie, Felix Enescu nu se sfieşte să arunce o privire şi asupra unor alte concepte legate de viitor, cum ar fi acela al implantării de cipuri în fiinţele umane. Un concept care deja pare să-şi fi găsit adepţi în universul prezentului, poate nu surprinzător o parte din ei provenind din sfera politicii şi forţelor armate. „Cred că interfaţarea este un lucru bun şi ne va permite să lucrăm mult mai eficient”, spune Enescu. „Îmi este mult mai uşor să văd ceva drept în faţa ochilor la rezoluţie mare decât să-mi scot laptopul mititel şi să mă chinui cu el. Prin interfaţare, putem sta unii alături de alţii, ne deschidem ecranele din faţa ochilor, le interfaţăm wireless şi lucrăm împreună la ceva. Problemele apar în momentul în care astfel de iniţiative vin cu modalităţi de urmărire a persoanei, cu funcţiuni de actualizare pe care nu le poţi controla ca şi utilizator, în momentul în care cheia de control stă în mâinile guvernelor. Atunci, astfel de concepte devin malefice. Însă eu aş risca să spun că nu ar fi vorba de ceva fundamental diferit de ceea ce ni se întâmplă cu actualul PC. Sunt mulţi oameni care sunt permanent aproape de calculatorul lor în permanenţă pornit. De aceea, mă rog ca astfel de iniţiative să rămână în zona creşterii eficienţei personale şi să nu intre în cea a paşaportului biometric. În al doilea război mondial, au existat nişte băieţi care puneau oamenilor numere pe mână. Eu nu vreau să mi se implanteze un astfel de număr printr-un cip, dar mi-aş dori să am posibilitatea de a accesa mai eficient tehnologia informatică”.

Acelaşi analist se dovedeşte, însă, mult mai rezervat atunci când vine vorba despre propria persoană. „Pentru mine ar fi indispensabilă o maşină care să se conducă singură,” încheie Enescu. „De aceea sunt mare fan al maşinilor înzestrate cu tot felul de gadget-uri. Efectul lateral legat de optimizarea traficului ar fi extrem de interesant. Dintre lucrurile care există deja, îmi este indispensabil telefonul mobil, deşi îmi place să-l închid atunci când mă plimb printr-un parc”.

„M` a[tept cu siguran]` s` fie din ce în ce mai mult multitasking, online, [i cred c` lucrurile imaginate de scriitorii [i de realizatorii de filme SF se vor întâmpla.”

(Felix Enescu)

2010 mai 41

TV_gadgets_living_green

3D FOR HER DIGITAL RADIO WATCHES ECO

FOR HER GADGETURI CU PARFUM

48 HIGH LIVING CONFORTUL ABSOLUT ÎN CAS~

56 OROLOGERIE BIJUTERII CARE M~SOAR~ TIMPUL

58 ECO LIFE IDEI PENTRU VIA}A DE MÂINE

MUZICA LUI 0 {I 1

LIFESTYLE BUSINESS

46

RADIOUL DIGITAL

31 05 43 15

PANASONIC VT20 UN NOU TV 3D ÎN ROMÂNIA

TECH

44

NEWS

LIFESTYLE

OUT OF OFFICE DTLIFESTYLE PRODUCTS

Panasonic VT20

3D

LA SUPERLATIV Device-ul cotat de creatorii s`i drept cel mai bun televizor 3D din lume este acum în România. Dar nu numai el, ci [i cea mai bun` plasm` 2D. Ambele în acela[i aparat. Japonezii de la Panasonic n-au facut economie de inova]ii când au creat acest aparat [i înc` nu ne-au ar`tat tot ce pot s` realizeze în materie de home entertainment. Partea frumoas` abia de acum începe.

10 44 decembrie mai 2010 2009

OUT OF OFFICEDTLIFESTYLE

D

ac` ar fi s` vorbim despre vreo tehnologie care s` cucereasc` acum pie]ele din toat` lumea, atunci trebuie neaparat s` vorbim [i despre 3D. Cinematografia tridimensional` a luat deja un avânt spectaculos. Marile studiouri de la Hollywood produc filme 3D în ritm tot mai alert, iar spectatorii de pe toat` planeta le consum` cu nesa]. Zeci de noi titluri apar anual, iar tot mai multe filme 2D au început s` fie convertite în 3D. Nici televiziunile nu stau deoparte. În Statele Unite ale Americii, Europa sau Asia, marii difuzori de con]inut video au dezvoltat deja tehnologia care permite transmisiuni TV în semnal 3D. {i în România, un trust media cu mai multe canale de televiziune începe chiar zilele acestea probele de transmisie de emisiuni tridimensionale. Anali[tii de la Futuresource, prin vocea directorului Jim Bottoms, se a[teapt` ca pân` 2014 mai mult de jum`tate din locuin]ele din Statele Unite s` aib` cel pu]in un televizor 3D. Studiul a relevat c` un factor foarte important ce va sprijini achizi]iile masive prognozate este existen]a unui standard 3D deja adoptat. Spuneam c` partea frumoas` de-abia începe: Samsung, cei care au lansat primii un televizor 3D în România, au în Panasonic un concurent serios: VT20, vârful de gam` al noii genera]ii TV aduse de niponi pe pia]`, are ni[te caracteristici care i-au convins [i pe unii dintre cei mai serio[i [i pretentio[i speciali[ti la acest capitol.

PREMIANT

OFERTE

Dintre cele peste 20.000 de produse lansate în premieră sau expuse la CES 2010 la Las Vegas, gama VT20 a primit cea mai mare distincţie: Best in Show Award. Pentru acest premiu, modelul premiat, mai exact un VT25, a concurat cu produse de la peste 2.700 de furnizori de produse şi servicii. De atunci, aparatele din această gamă au mai câştigat câteva teste comparative efectuate de publicaţii şi site-uri de renume, profunzimea negrului din imagini fiind factorul decisiv în decizia specialiştilor.

Modelul va fi disponibil în România într-un sistem home cinema format dintr-o plasmă NeoPDP VIERA VT20 cu diagonala de 50 inci (127 cm), două perechi de ochelari Panasonic 3D Active Shutter Lens Eyewear şi un player Panasonic Blu-ray 3D. Amatorii din România vor găsi noile sisteme în magazine începând din luna mai. Preţul acestora de comercializare va fi de 10.000 RON pentru televizorul TX-P50VT20 şi două perechi de ochelari 3D şi de 2.600 RON pentru Blu Ray playerul DMP-BDT300.

SPECS Pentru reproducerea imaginilor 3D, noile ecrane Panasonic utilizeaz` metoda red`rii secven]iale de cadre Full HD x 2, imaginile fiind alternate cadru cu cadru, atât pentru ochiul stâng cât [i pentru cel drept.

Se utilizeaz` aceea[i metod` pe care o folosesc studiourile de la Hollywood pentru produc]ia filmelor 3D. Noua tehnologie NeoPDP din aceste modele schimb` indicatorii noilor ecrane: contast de 5.000.000:1, 600Hz, Wireless Full HD, Wi-Fi, HDD Recording, DLNA, Viera Cast, timp de r`spuns 0.001ms, rezolu]ia de 1080p.

2010 mai 45

DTLIFESTYLE PRODUCTS Shopping

NEW IN YOUR LIFESTYLE

GADGETURI PENTRU EA

HP MINI 210 HP aduce conceptul de laptop-po[et`. Are 1,2 kg [i face parte din colec]ia prim`var`-var` 2010 a designer-ului Vivienne Tam. Bateria rezist` 5 ore, iar inginerii care l-au proiectat s-au gândit s`-l echipeze [i cu webcam, numai bun pentru discu]iile online. Camera video [i monitorul pot forma împreun` o excelent` oglind` electronic`, ca s` [tii tot timpul dac` nu cumva machiajul trebuie corectat. ecran de 10,1 inci procesor Intel Atom N450, 1,66 GHz 2 GB de RAM HDD de pân` la 320 GB 600 USD, shopping.hp.com

46 mai 2010

GARMIN FORERUNNER 11 Un ceas fitness elegant, care se asorteaz` de minune la ]inutele casual atunci când ie[i în ora[ cu prietenii. Are func]ie de monitorizare a ritmului cardiac [i î]i permite s` vizualizezi nivelul de dificultate al antrenamentului. Receptopul GPS de înalt` sensibilitate face fa]` cu brio drumurilor împ`durite sau marilor aglomer`ri urbane. Ceasul are o autonomie de 8 ore în modul de antrenament GPS [i de pân` la trei s`pt`mâni atunci când nu te antrenezi. Poate fi înc`rcat u[or cu un cablu USB conectat la laptop. rezistent la ap` num`r calorii consummate culori: negru/gri, c`rbune/ro[u [i gri/roz 850 RON, garmin.com

SONY WALKMAN FITNESS NWZ-W252 U[or de folosit [i rezistent la ap`, walkman-ul de la Sony se vrea o solu]ie comod` pentru doamnele [i domni[oarele cu abonament la sal`.

Adaptat perfect la programul t`u, va avea nevoie de fix trei minute de stat la înc`rcat pentru a putea reda apoi muzic` timp de o or` [i jum`tate. Are muf` USB pentru transfer [i alimen-

tare [i vine în culorile: negru, alb, roz [i verde deschis. capacitate: 2GB formate audio: MP3/WMA/AAC/Linear PCM func]ii: Playlist, Shuffle baterie: 11 ore greutate: 43 g 60 USD, sonystyle.com

FUJI FINEPIX Z70 Colorat [i stilat, noul aparat foto de la Fuji este simplu de folosit, se strecoar` u[or în po[eta partenerei, iar produc`torii se laud` c` ar fi capabil s` fac` poze clare indiferent de condi]ii. A fost echipat cu mult premiatele lentile Fuji [i beneficiaz` [i de o func]ie mult îmbun`t`]it` de detectare a fe]elor. Aparatul foto se mai laud` c` detecteaz` persoanele aflate în mi[care [i î[i ajusteaz` set`rile ca s` ob]ii o imagine clar`. rezolu]ie: 12,2 MP zoom: 6.3x ecran: TFT, 2,7 inci greutate: 124,5 g 150 USD, amazon.com

NOKIA C3 Creat special pentru a face fa]` fenomenului re]elelor sociale, telefonul a fost dotat cu tastatur` QWERTY, care simplific` folosirea programelor de Instant Messaging [i trimiterea emailurilor. Telefonul are o autonomie ridicat`. Bateria rezist` pân` la [apte ore de conversa]ie, iar în standby poate func]iona chiar [i 20 de zile.

dimensiuni (Lxlxh): 115,5x58,1x13,6 mm greutate: 114 g ecran: 2,4 inci, QVGA (320x240), pân` la 262.000 culori camer` foto: 2 MP memorie: pân` la 55 MB inten`, suport` card microSD de 8 GB 90 euro, nokia.com

2010 mai 47

HIGH LIVING ELECTRONICS 01

02

03

VEDETELE CONFORTULUI DIN LIVING 01 LENOVO C200 Aranjarea camerei de zi poate fi un subiect sensibil pentru partenera de via]`, iar dac` insista]i s` o „mobila]i” cu un PC, acesta trebuie s` dea bine în orice aranjament.

Dac` v` uita]i la noul model de computer all in one, C200, al Lenovo, v` da]i seama c` trebuie s` fi fost la mijloc [i puternice ra]iuni de design. Ecranul are 18,5 inci în diagonal`, iar în supla carcas` au înc`put cele mai noi g`selni]e tehnologice precum procesorul Core i7 [i o plac` grafic` NVIDIA GeForce G210 care î[i arat` for]a la nevoie, cu ajutorul tehnologiei Optimus. ecran tactil, 18,5 inci, rezolu]ie 1.366x768 pixeli procesor Intel Core i7 tehnologie Optimus 500 USD, lenovo.com

02

48 mai 2010

SAMSUNG OMNIPRO Poate cel mai enervant lucru la un cuptor obi[nuit este lipsa controlului. Pentru cei care vor ceva mai complex, solu]ia ar putea fi Samsung OmniPro, un cuptor care g`te[te prin convec]ie, dar [i cu ajutorul microundelor. OmniPro are un cântar încorporat [i o mul]ime de senzori cu ajutorul c`rora v` poate recomanda modul [i durata de preparare a mânc`rii. Cuptorul are o capacitate de 36 de litri, destul de mare pentru o familie numeroas` sau pentru un curcan bine f`cut. ecran LCD capacitate 36 litri tehnologie: convec]ie [i microunde va fi lansat în iulie samsung.ro

PRODUCTSDTLIFE LIFESTYLE STYLE Shopping

04

03 DEVIALET D-PREMIER Francezii de la Devialet se laud` cu o sta]ie de amplificare audio nemaiauzit`, înzestrat` cu nu mai pu]in de zece amplificatoare, dintre care, dou` analogice. Tot ei au patentat tehnologia ADH (Analog Digital Hybrid) care asigur` o acurate]e muzical` vecin` cu perfec]iunea. Trimite sunetul stereo c`tre dou` pân` la opt boxe [i vine cu toate intr`rile [i ie[irile de care a]i putea avea nevoie. putere: 2x240 W impedan]` ie[ire < 0,001 Ω 2 amplificatoare analogice 8 amplificatoare digitale 13.800 euro, devialet.com

04 BELKIN – PRIZA INTELIGENT~ Toate electronicele pe care le l`s`m în cas`, în stand-by, consum` curent electric. De pe o zi pe alta, treaba asta nu v` afecteaz` vizibil bugetul, dar dac` face]i un calcul pe câ]iva ani s-ar putea s` sim]i]i efectul. Belkin propune modelul BG108000cc2M, care ofer` o protec]ie serioas` împotriva acelor varia]ii puternice de tensiune. În cutie g`si]i un întrerup`tor wireless care deconecteaz` de la alimentare [ase dintre acestea. garan]ie pentru protec]ia de tensiune 8 intr`ri, 6 deconectabile Întrerup`tor wireless 150 RON, belkin.ro

05 ASCENDO SYSTEM F O box` la care produc`torul ofer` garan]ie timp de zece ani atrage în mod sigur aten]ia oricui. System F este opera companiei germane Ascendo, recunoscut` pentru echipamentele audio de înalt` fidelitate acustic`. Boxa turn cânt`re[te 48 kg [i ofer` un sunet pe patru c`i la puterea de 370W. Produc`torul se laud` cu câteva tehnologii care difuzeaz` sunetul în mod egal în toat` înc`perea simulând condi]iile ideale de ascultare. putere: 370W dimensiuni: 29x109x44 cm nivel zgomot: 88 dB gam` de frecven]e: 31Hz-34kHz pre] la comand`, ascendo.de 2010 mai 49

DTLIFESTYLE TRENDS

Radio pe muzica lui 1 [i 0

I

maginaţi-vă că vă aflaţi la volan, pe un drum mai puţin circulat, iar la radio auziţi una dintre melodiile pe care dansai în liceu. De câte ori nu vi s-a întâmplat să aveţi semnal mai puţin fidel sub un pod sau după un deal? Astfel d de situaţii aparent banale au dus la naşterea radioului digital sau la ce ceea ce inventatorii lui numesc sunet aproape perfect. Tehnologia pe ca care au creat-o face ca vorbele şi muzica să fie transmise „în aer” sub fforma unor şiruri de 1 şi 0. Indiferent ce obstacol ar apărea între radioul din maşină şi emiţător, semnalul ar trebui aproape întotradio deauna să ajungă la destinaţie. Dar, ideea de digital nu se limitează deau doar la atât. Unele aparate radio de acest tip au încorporat un buton care îţi dă voie să faci o pauză de cafea în ascultarea emisiunii şi să da dai play de unde ai rămas. Altele au şi un buton rewind, care îţi permite perm să auzi ştirile de două ori, în cazul în care crezi că ai ratat o informaţie importantă. Tehnologia digitală înseamnă şi posturi mai infor multe, deci posibilitatea de a alege dintr-o listă mai lungă de stiluri mult de m muzică. În plus, ai şansa să vezi, pe display, informaţii despre radioul radio tău favorit, titlurile pieselor, versurile, şi uneori, din păcate, reclame. recla

Dup` Revolu]ie, schimbam televizorul alb-negru cu cel color.

Azi, se petrece un salt deosebit în radio.

Trecem de la analogic la digital. text Ada Mihai

idee nouă O id Radioul digital a apărut târziu şi timid. A fost nevoie să treacă o sută de ani Radio de la prima emisie-recepţie de unde radio a lui Hertz. Nemţii, căci lor le datorăm tehnologia, încep să muncească la proiect din 1981, şi reuşesc să dator facă p primele transmisiuni în standardul DAB – Digital Audio Broadcasting, p pe româneşte „transmisiune audio digitală”, şapte ani mai târziu. Pe fir intră acum mai marii Uniunii Europene, care spun că proiectul ar avea importanţă continentală. Primele transmisiuni de probă se fac în 1990, iar cinci ani mai târziu apar şi emisiuni digitale pilot. Multe dintre obstacole fuseseră deja neutralizate. În anii care vin, DAB prinde tot mai mult curaj, pe măsură ce radiourile încep să-l adopte. În viziunea directorilor cu urechi fine însă, noul standard avea un minus semnificativ: calitatea sunetului nu era chiar la înălţimea aşteptărilor. De fapt, unele radiouri care îl foloseau sunau mai prost decât cele care mergeau pe mâna clasicului FM. Upgrade-ul a sosit în februarie 2007, când industria a aplaudat venirea pe lume a lui DAB+, un standard de două ori mai „ager” decât predecesorul său. Datorită compresiei utilizate (AAC+), poate să transmită sunet de o calitate mult superioară FM-ului chiar şi pe 64 kbps. Unele ţări deja au început să-l adopte.

FM vs. DAB În loc de PRO FM, Kiss FM sau Europa FM, românii s-ar putea trezi ascultând, în următorii ani, PRO DAB, Kiss DAB sau Europa DAB, pentru că radiourile noastre vor fi nevoite până la urmă să intre în rândul lumii şi să treacă la digital. Radioului i se cere, din punct de vedere tehnic, să uite mult din ceea ce a învăţat în ultimele decenii şi să facă marele salt către muzica din 1 şi 0, prin DAB. Avantajele are fi multe şi colorate frumos. Întâi, numărul mai mare de posturi care pot încăpea în bandă, deci o gamă mai largă de variante din care să aleagă ascultătorul. Apoi, ar fi faptul că semnalul digital nu se degradează din cauza condiţiilor atmosferice sau obstacolelor, ca de exemplu podurile, casele sau dealurile. Pentru public, e şi avantajul că nu trebuie să ţină minte frecvenţele posturilor. Aparatul 2010 mai 51

îi lasă să aleagă numele radioului dorit dintr-o listă. Pe de altă parte, sistemul DAB se izbeşte de critici dure. Marea sa problemă este calitatea sunetului, pentru că din acest punct de vedere radiourile digitale nu au reuşit să le întreacă pe cele din FM, acolo unde semnalul FM este puternic. Saltul la DAB+ rezolvă aproape integral chestiunea fidelităţii sunetului, dar aduce alta pe tapet. Noul standard nu e compatibil cu părintele său. Deci cei care au aparate care recepţionează doar DAB, vor trebui să le schimbe cu unele mai performante, dacă vor să asculte radiouri în DAB+. Şi ar mai fi ceva important, mai ales pentru ţări ca a noastră. Aparatele radio digitale sunt de cel puţin câteva ori mai scumpe decât cele analogice.

O altă soluţie care vizează transmiterea muzicii prin 1 şi 0 o reprezintă radiourile digitale, care au prins putere in ultimii ani. Există radiouri exclusiv online în care s-au investit sume serioase, de exemplu Radio 3 Net, Lynx sau Medeea. Altele, între care Radio 2110 sau Sun, funcţionează doar din pasiune.

O necesitate Dintre mijloacele de informare în masă, radioul este ultimul care sare în digital. Pentru posturile de la noi şi pentru cele din alte părţi, metamorfoza aceasta ar putea însemna revigorare şi venituri mai mari.

Laura Behrens, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti ai industriei, spunea despre trecerea la DAB că „n-a mai fost un moment atât de important din punct de vedere tehnologic de la apariţia FM-ului”. Iar părerea ei este întărită de majoritatea specialiştilor. Cunoscutul jurnalist radio Chuck Taylor crede, la rândul lui, că DAB va schimba radioul, care nu va mai exista multă vreme în forma în care îl cunoaştem astăzi. Că standardul DAB n-o fi cel mai bun sau că or fi şi interese la mijloc, nu poate nega nimeni. Însă trecerea la digital este un pas pe care radiourile trebuie să îl facă. Mai ales dacă nu vor să rămână în umbra adversarilor mai puternici: televiziunile şi internetul.

52 mai 2010

DEZVOLTARE Într-o perioad` în care consumatorii sunt atât de stân[i la pung`, radioul digital continu` s` se dezvolte la nivel mondial f`r` s` se uite prea mult în stânga [i în dreapta.

Iar cifrele vorbesc de la sine.

Num`rul receptoarelor ar trebui s` ating`, anul acesta, 25 de milioane, fa]` de doar 5 milioane în 2005, potrivit unei analize In-Stat. În Marea Britanie s-a estimat c` jum`tate dintre locuitori vor avea pân` la sfâr[itul acestui an un aparat de radio digital acas`. În urm` cu cinci ani, doar 8% din gospod`rii se l`udau cu a[a ceva.

MP3-ului folosit la scar` larg` ast`zi de utilizatorii computerelor. MP2 s-a n`scut pe la sfâr[itul anilor 1980. Este o metod` de compresie cu pierderi de calitate, adic` anumi]i bi]i sunt „uita]i” pe parcurs, în timp ce algoritmul munce[te ca s`-[i ating` scopul. Deci, dac` ne hot`râm s` comprim`m un fi[ier, nu-l vom mai putea aduce exact la starea ini]ial`, decomprimându-l. Metodele cu pierderi se folosesc în general pentru fi[iere multimedia (audio, video, imagini).

MP3 este acum cel mai utilizat format, îns` MP2 r`mâne la putere când vine vorba de transmisiile radio.

CERCETARE Oamenii de [tiin]` implica]i în dezvoltarea standardului DAB au dus [i la apari]ia MP2-ului, predecesorul

CONCUREN}~ Pe pia]` a început s` fac` valuri standardul DRM Digital Radio Mondiale, care utilizeaz` frecven]ele AM,

TRENDSDTLIFESTYLE

CONCLUZIE Radioul digital începe s` prind` aripi în România.

Deja asist`m la explozia radiourilor online. La nivel global, influen]ii industriei vor trebui s` se decid` asupra unui singur standard din multele existente acum, între care DAB, DAB+, DRM sau HD.

dar ofer` un sunet de o înalt` calitate, sem`n`toare FM-ului.

A fost dezvoltat în ideea „recicl`rii” unor p`r]i importante din arhitectura emisiei prin AM, ca de exemplu antenele, pentru a se evita investi]ii majore. Statele Unite ale Americii, în schimb, folosesc formatul HD. LA VOLAN Multe dintre ma[ini ies ast`zi pe por]ile fabricilor cu receptoare DAB. Dac` nu a]i selectat aceast` op]iune, nu e timpul pierdut. Sunt [i sisteme de sine st`t`toare care merg integrate în orice tip de autoturism, datorit` dimensiunilor reduse. În Marea Britanie, unde noul standard de emisie a fost intens sus]inut [i promovat, produc`torii de autovehicule au venit înc` din 2004 cu receptoare DAB. Este cazul versiunii engleze a

Opel Astra, Vauxhall Astra. Au urmat Chevrolet, Ford [i Mitsubishi. Ce-i drept, radiourile digitale pot fi recep]ionate pe 90% din suprafa]a insulei.

LA NOI }ara noastr` s-a aliniat trendului înc` din vara lui 2005. Primul radio privat care a f`cut teste pentru digital a fost PRO FM. A urmat Romatic. Din cauza pre]urilor ridicate ale receptoarelor, cele dou` posture au renun]at pentru moment la ideea de DAB [i au canalizat inves]iile spre posturi online. Potrivit Societ`]ii Na]ionale de Radiocomunica]ii, \n acest moment se transmit digital, pe frecven]a unic` 223,936 MHz, doar România Actualit`]i, România Muzical, Antena Bucure[tilor [i Radio 21. Deocamdat` doar Bucure[tiul are acoperire digital`.

CONFORTUL PERSONAL NU POATE SUFERI COMPROMISURI, A{A C~ V-AM PREG~TIT {I CÂTEVA ARGUMENTE NONDIGITALE

LIVING

4 in

54 mai 2010

NESMUK – TAIE ADÂNC ÎN CONT

1

MANTYS – GOLF MOTORIZAT

2

SPA LASER

3

IAHTUL „VERDE”

4

Dac` dori]i s` preg`ti]i o cin` memorabil` pentru prieteni, ar fi un moment potrivit s` etala]i [i instrumentele potrivite cu talentul dumneavoastr` excep]ional de buc`tar. Nesmuk creaz` de ani buni unele dintre cele mai scumpe cu]ite din lume, iar cea mai nou` pies` din serie, care poart` chiar numele companiei, v` va debarasa de 12.000 de euro din cont. Este de la sine în]eles c` nu este un cu]it oarecare, ci unul creat manual, cu lam` f`cut`

Orice golfer care ]ine s` respecte eticheta jocului ia pe teren un caddy, ajutorul responsabil cu transportul echipamentului [i care serve[te juc`torului crosa potrivit` pentru urm`toarea lovitur`. Olandezii de la LEEV Mobility au g`sit o solu]ie pentru golful modern, în care alegi maniera solitar` de a explora terenul: un vehicul electric denumit Mantys, care poate urca pante de pân` la 20 de grade [i v` ajut` la deplasare, împreun` cu geanta de

{tim c` am promis s` v` delect`m aici cu nondigitale, dar nu ne-am putut ab]ine s` nu v` facem cunoscut un scaun special, cu cu ecran pr proiectat cu laser. Galatea, pentru c` a[a îîl cheam`, nu numai c` v` face masa masaj de relaxare cu ajutorul sa saltelei, dar în tot acest timp v` r`sfa]` cu muzic` [i imagini potrivite pentru o stare cât mai apropiat` de beatitudinea suprem`.

Desigur, pentru cei mai pragmatici

Iahtul este expresia suprem` a confortului în c`l`toriile pe valuri.

Dar dac` sunte]i iubitorul unei asemenea manifest`ri nu ar strica s` v` include]i [i în categoria celor care vor s` ocroteasc` mediul explorat. Iar trendul eco s-a extins [i în acest domeniu. Ce a]i spune, a[adar, despre Aliz, un iaht proiectat de designerul Heather Witkop [i alimentat de panouri solare? Vasul cu lungimea de 44 de metri are dou` niveluri [i un lift hidraulic, iar puntea

OUT OF OFFICEDTLIFESTYLE Shopping dintr-un aliaj de o]el [i fibre de carbon [i mâner împodobit cu 647 de cristale Swarovski. Vine într-o cutie elegant` de o]el care poart` numele companiei format din acela[i tip de cristale str`lucitoare. R`mâne s` decide]i meniul care nu poate fi mai prejos.

CARACTERISTICI TEHNICE: Creat manual Lam` din aliaj de o]el [i fibre de carbon 647 de cristale Swarovski 12.000 euro, exquisit24.de

crose, la viteza de 18 km/h. Modul de operare este ca acela al unui Segway, adic` înclina]i ghidonul în direc]ia în care dori]i s` merge]i. Are îns` patru ro]i [i o autonomie de 22,5 km, suficient pentru a parcurge un traseu cu 36 de g`uri.

CARACTERISTICI: Alimentare: 2 baterii electrice Litiu-Ion de 24V fiecare Motor: electric – 2 x 500W Dimensiuni: 1.300x700x1.400 cm 2.750 euro, mantys.com

exist` op]iunea conexiunii la internet sau cea de a v` uita la programele TV. Cred c` suntem to]i de acord c` am dori s` începem tratamentul de mâine, dar aici venim [i cu vestea nefericit`.

Galatea este deocamdat` doar un concept al designerului american Verenice Macedo.

CARACTERISTICI: Scaun de masaj Ecran proiectat cu ajutorul razelor laser Func]ii complete multimedia

este amenajat` cu o superb` gr`din`.

Bineîn]eles, nu lipsesc accesoriile de lux pentru cele 12 persoane pe care le poate g`zdui la bord [i pe care le poart` spre z`ri albastre cu viteza maxim` de croazier` de 25 de noduri marine.

Proiectul este deja în derulare, dar înc` nu se cunosc detalii despre pre]ul navei.

CARACTERISTICI: Alimentat cu ajutorul panourilor solare Poate g`zdui 12 oameni la bord Vitez` de croazier`: 25 noduri maritime

2010 mai 55

CEASURILE NU SUNT DOAR NI{TE PIESE CARE-}I ARAT~ ORA, CI ADEV~RATE ISTORII DESPRE TIMP.

TREAD 1 BY DEVON WORKS

1

CRONOS

4 on

56 mai 2010

Nu doar c` arat` ca din alt` lume, ci chiar este. Noi am spune c` i se potrive[te de minune lui James Bond. Motivele sunt multe [i deloc m`runte. În primul rând este anti-glon]! Apoi, în leg`tur` cu mecanismul din carcasa incredibil de rezistent`, acesta are ca baz` de func]ionare dou` micromotoare electrice. Ele ac]ioneaz` dou` curele, care sunt reglate în permanen]` de un sistem optic de recunoa[tere. Motora[ele sunt

CUERVO Y SOBRINOS SEMANAL Inim` elve]ian`, suflet cubanez – cam asta ar fi cea mai bun` descriere pentru casa de orologerie Cuervo y Sobrinos. Toate crea]iile lor au o not` aparte, un exotism specific dat, culmea, prin elegan]` [i rafinament. Este un ceas cu mult` personalitate ce se adreseaz` unui purt`tor cel pu]in la fel de mândru.

Ave]i în fa]` reinterpretarea unui model originar din anii 1940.

La acea vreme, mi[carea f`cut`

2

JEAN DUNAND PALACE Palace nu este un palat, ci mai degrab` o cutie de bijuterii care, pe lânga altele, afi[eaz` [i timpul scurs sau pe cel r`mas. timpu Este alegere alegerea fiec`ruia în func]ie de starea pe care o are: optimist sau ppesimist. De ce cutie de bij bijuterii? Pentru c` are nu mai pu]in de 53 de componente montate doar pentru decor.

Altfel, mecanismul num`r` 650 de piese care construiesc un

3

RICHARD MILLE RM 027 TOURBILLON

4

Ave]i idee cam câ]i fani are Rafael Nadal în toat` lumea?

Nu am g`sit un clasament actualizat [i care s` provin` din surse sigure, dar i-am g`sit pe primii 50 cei mai înfoca]i suporteri ai tenismanului. Erau pe lista de comand` a acestui ceas! Succesul acestei edi]ii limitate îl face pe produc`tor s` mai scoat` înc` pe atâtea exemplare, în colaborare cu marele juc`tor. Oricum, „arogan]a” de a

DTL OUT OF OFFICED LIFESTYLE E Shopping alimentate de celule reînc`rcabile Litiu-polimer, care adun` atâta energie cât s` func]ioneze dou` s`pt`mâni la o singur` alimentare. Baterie reînc`rbabil` pentru ceas? O s` v` întreba]i desigur. {i înc` ce fel de acumulator – unul care se reîncarc` wireless! {i mai interesant este faptul c` tot ce con]ine acest ceas este f`cut în întregime în Statele Unite, pies` cu pies`. Tread 1 va ajunge la vânzare în var`, [i va costa peste 10.000 de euro. devonworks.com

de brand a fost patentat` de mai to]i produc`torii de ceasuri. Acum, aceast` pies` vine s` rememoreze perioada de glorie a Havanei. Fa]` de ceasul original, au fost câteva aspecte îmbun`t`]ite, iar noutatea este indicatorul pentru s`pt`mân` – de aici [i numele „Semanal”.

Pre] la comand`. cuervoysobrinos.com

ansamblu superb. Baza pare rupt` din turnul Eiffel. Cadranul este desprins din secolul al XIX-lea. E ca [i cum ai avea pe încheietura mâinii un muzeu, o diadem` de bijuterii [i o f`râm` de istorie. Sentimentul este nepre]uit, iar pre]ul ceasului este de 350.000 euro jeandunand.com

avea pe încheietura mânii un ceas cu semn`tura lui Nadal, ca s` nu mai vorbim de designul, cel pu]in deosebit, urc` pre]ul acestui produs la 450.000 de euro. V` vine s` crede]i, sau nu, acest ceas cânt`re[te doar 20 de grame! Construc]ia este realizat` din materiale de tipul titan, carbon, aluminiu sau cupru – a[a c` este o adev`rat` pies` de rezisten]`.

Iar acum lua]i-v` racheta, mingea [i executa]i un serviciu cu peste 150 de kilometri pe or`!

2010 mai 57

DTLIFESTYLE ECO

EXPRESII GREEN LIFESTYLE

4

Ralph Waldo Emerson a spus la un moment dat „Ce este o buruian`? O plant` ale c`rei virtu]i nu au fost înc` descoperite”. Interesant, pentru c` în materie de sustenabilitate am putea numi acest mod de gândire perfect ecologic.

Adic` nu trebuie s` distrugem nimic doar pentru c` noi nu [tim înc` la ce ne folose[te, dac` este bun sau r`u, ori dac` polueaz` sau din contr`. {tia]i c` cel mai scump produs electrocasnic pe care l-a achizi]ionat un rom=n anul trecut era unul construit s` fie ecologic?

Este vorba despre un frigider, care l-a costat pe proprietar 22.000 de euro [i care consum` cam cât un monitor de calculator. Asta de[i are trei compartimente, este mare cât un [ifonier [i are emblema unei firme recunoscute.

RiTi Printer Este o imprimantă! Poate că nu asta inspiră prin dimensiuni şi formă, dar în zilele noastre multe nu mai sunt chiar aşa cum le ştiam. Inventat de Jeon Hwan Ju, acest device printează cu zaţ de cafea şi resturi de ceai.

Se vrea a fi o alternativă la cerneală şi tuş, plus că nu foloseşte curent electric deloc. Este destul de curios cum, în aceste condiţii, se poate totuşi transfera imaginea către imprimantă. Şi mai interesant este că acel „cartuş” cu zaţ trebuie mişcat cu mâna ca să printeze.

Ubicycle Am fost tentaţi să credem, prima dată când am văzut acest concept ecologic, că este vorba despre un rastel pentru

1 2

58 mai 2010

biciclete. De fapt este un întreg sistem, făcut să fie public şi să poată fi foarte uşor de adaptat pentru un oraş, indiferent de mărimea lui. Este o alternativă la schimbatul autobuzelor sau al metroului, doar că totul se petrece cu biciclete. Să vedem despre ce este vorba. Să presupunem că plecăm de acasă, ne urcăm pe bicicleta din staţia de biciclete (asta înseamnă că bicicletele vor fi publice, nu în proprietatea fiecăruia) şi atât cât este pista, pedalăm voioşi. Când apare STOP, lăsăm bicicleta în altă staţie, coborâm scările care ne stăteau în cale şi luăm altă bicicletă pentru a continua drumul. Şi tot aşa, de pe o bicicletă pe alta, până ajungem unde avem întâlnirea de afaceri. Ideea de a avea biciclete peste tot este una bună, rămâne de văzut câte rămân în „staţii” după câteva zile.

ECODTLIFESTYLE

VE09 Blister Radio Un radio cu un design care atrage privirile. În sfârşit, apare un produs ecologic, electronic, ce lasă să se vadă „conţinutul”. Mai mare dragul să priveşti condesatorii şi tranzistorii de pe placă. Dar ce înseamnă bateriile acelea, sunt tot ecologice? Evident. Aparatul are un mini-panou solar integrat, iar prin acesta se încarcă acumulatorii. O adevărată inginerie stă în compoziţia materialului din care este făcut acest aparat de radio. Se numeşte PLA, este biodegradabil, chiar dacă arată a plastic lucios, este rezistent la căldură şi prinde cam tot ce mişcă prin undele lungi, medii, scurte şi mai ales ultra-scurte.

4

Samsung Blue Earth Se vrea a fi primul telefon mobil cu touch screen alimentat de lumina solară.

Toată partea de pe spatele mobilului este practic un panou solar care are rolul de a încărca telefonul. Cu toate acestea, aparatul are în dotarea standard şi un încărcător tradiţional, făcut pentru situaţii neprevăzute şi pentru cei care au o viaţă de noapte mai intensă şi care ziua nu prea văd lumina soarelui. Telefonul însuşi este realizat dintr-un plastic reciclat numit PCM, făcut din PET-uri. Interfaţa cu utilizatorul este un ecran tactil care funcţionează în mod „eco” la o simplă atingere. Pe lângă aplicaţii ca Bluetooth, Blue Earth are încorporat un pedometru care calculează cantitatea de CO2 pe care o emiteţi atunci când mergeţi pe jos şi vă arată exact câţi copaci aţi salvat fiindcă aţi lăsat maşina acasă.

3

Exist` o serie de companii din toat` lumea care îmbr`]i[eaz` filosofia „Zero Waste”. Totul pleac` de la etic`, eficien]` [i economie. Maximizarea recicl`rii, minimizarea de[eurilor, reducerea consumului [i asigurarea c` produsele pot fi refolosite, reparate ori repuse din nou pe pia]` sau… în natur`.

2010 mai 59

OUT OF OFFICEDTLIFESTYLE

Byblos

Your List

PE SCURT

Presumed Innocent Scott Turow

Turow, avocat în Chicago, fost procuror, se folose[te de o foarte mare experien]` în s`lile de judecat` pentru a lansa un roman impresionant, care atinge Anatomy of a Murder în intensitate [i veridicitate. Cu geniul unui avocat [i scriitor de mare clas`, autorul reu[e[te s` descrie un climat de corup]ie politic` dintr-un ora[ în care situa]ia degenereaz` pân` când se ajunge la crime [i alte acuza]ii grave. – Publishers Weekly

The Joy of Science: An Examination of How Scientists Ask and Answer Questions Using the Story of Evolution as a Paradigm Richard A. Lockshin

Plecând de la teoria evolu]iei, aceast` carte exploreaz` modurile cum oamenii de [tiin]` pun întreb`ri [i afl` ce anume constituie un r`spuns valid [i solid. Pentru cine este recomandabil`? În primul rând, pentru cei care nu sunt oameni de [tiin]`.

Vorbim de un text interesant [i plin de via]` despre modul cum au ap`rut viet`]ile pe p`mânt [i despre istoria Terrei. – Times Higher Education Toate volumele pot fi cump`rate din libr`ria online www.byblos.ro. Codul ISBN v` va ajuta s` le identifica]i imediat.

FASHION ILLUSTRATION FOR DESIGNERS Kathryn Hagen Un volum recomandat studen]ilor care urmeaz` cursuri de grafic` [i design. Un plan pas cu pas care le explic` studen]ilor cum s`-[i îmbun`t`]easc` abilit`]ile în grafica modern` [i designerilor cum s`-[i comunice viziunea într-un mod eficient. Cartea merge dincolo de metodele de a pune pe hârtie ideile cum trebuie, ea arat` [i cum se poate ajunge la un impact important asupra audien]ei.

ISBN-13: 9780130983831 MIND MAPS FOR BUSINESS: REVOLUTIONISE YOUR BUSINESS THINKING & PRACTICE Tony Buzan, Chris Griffiths Autorul Tonz Buzan este totodat` [i inventatorul no]iunii de mind mapping, una ce revolu]ioneaz` procesele de educa]ie, de gândire [i schimb` vie]ile a milioane de oameni de pe întreg globul. Volumul face parte dintr-o serie mai mare, dar este dedicat în mod special unei audien]e formate din oameni din lumea afacerilor. Cartea este util` tuturor celor care vor s` aduc` ceva nou [i bun în strategia lor de business.

ISBN-13: 978-1406642902 SURELY YOU'RE JOKING, MR. FEYNMAN! (ADVENTURES OF A CURIOUS CHARACTER) Richard P. Feynman, Ralph Leighton, Edward Hutchings , Albert R. Hibbs O serie de anecdote care, puse cap la cap, fac cât o adev`rat` autobiografie a premiatului cu Nobel Richard Feynman, om de [tiin]` de renume. O carte excentric`, best seller înc` de la prima edi]ie, în 1985, cu trei ani înainte de moartea autorului principal. O lupt` uneori surd` cu autosuficien]a, ideile preconcepute, ignoran]a [i naivitatea oamenilor povestit` de un om care a ajuns s` fie adorat de studen]ii s`i pentru atitudinea sa de înving`tor.

ISBN-13: 978-0393316049 THE JOY OF SCIENCE: AN EXAMINATION OF HOW SCIENTISTS ASK AND ANSWER QUESTIONS USING THE STORY OF EVOLUTION AS A PARADIGM Richard A. Lockshin Acest volum reprezint` un ghid ilustrat pentru dezvoltarea gândirii critice bazat pe folosirea metodelor [tiin]ifice. Cartea îi are ca public-]int` pe cei care nu fac parte din comunitatea [tiin]ific`, dar este util` [i lor, ca [i profesorilor, care pot folosi foarte u[or o serie de instrumente logice în munca lor, instrumente disponibile în aceast` carte. O lectur` bogat` în analogii inteligente, date utile [i povestiri clasice.

ISBN-13: 978-1402060984 PRESUMED INNOCENT Scott Turow Autor a [apte volume poli]iste best seller [i om cu experien]` în sistemul judiciar american, Scott Turow reu[e[te s` ]in` înc` o dat` cititorii cu sufletul la gur` în mijlocul unui roman plin de suspans. O carte despre abuz, incompeten]`, corup]ie, depravare [i [ansa pe care ]i-o ofer` un sistem sau capcan` pe care ]i-o poate întinde cineva care îl cunoa[te suficient de bine.

ISBN-13: 978-0446359863 2010 mai 61

DTLIFESTYLE OUT OF OFFICE

10 decembrie 2009

CALENDAR

CONFERIN}E GET IN CONTACT WITH YOUR AGORA FUTURE BUSINESS PARTNERS! CONFERINȚELE

REGIONALE R

CONFERINȚELE

DE SOLUȚII D

Ia[i (Ia[i, Vaslui, Boto[ani) 19 martie Bra[ov (Bra[ov, Covasna) 20 aprilie Cluj-Napoca (Cluj, Bistri]a-N`s`ud) 23 aprilie Timi[oara (Timi[, Cara[-Severin, Arad) 20 mai Constan]a (Constan]a, Tulcea, C`l`ra[i) 8 iunie Gala]i (Gala]i, Br`ila, Ialomi]a) 9 iunie

DE

TEHNOLOGIE TE TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

ROADSHOW DE TEHNOLOGIE ȘI FINANȚĂRI

Conferin]ele Regionale Agora sunt un Roadshow de tehnologie [i finan]`ri care promoveaz` solu]iipentru sc`derea costurilor [i eficientizarea afacerilor [i solu]ii de finan]`ri nerambursabile [i/sau par]ial rambursabile [i asigur`ri.

Conferin]ele au fost lansate în februarie 2005 [i au înregistrat 52 de prezen]e pân` la sfâr[itul anului 2009 în cele mai dezvoltate regiuni ale ]`rii, însumând o audien]` de peste 5.000 de participan]i din aproape 4.000 de companii. http://solepad.agora.ro

CONFERINȚELE

Conferin]ele de Solu]ii Agora sunt o suit` de manifest`ri care alterneaz` prezent`ri de solu]ii, workshop-uri interactive cu discu]ii în cadrul unor mese rotunde cu public. Scopul Conferin]elor de Solu]ii Agora este de a prezenta punctele de vedere ale marilor juc`tori în domeniile de interes asupra tendin]elor pie]ei, precum [i a aduce laolat` furnizori [i utilizatori de solu]ii care, în cadrul discu]iilor one-to-one vor putea pune baza unor colabor`ri viitoare.

Spa]iul special destinat fiec`rui partener permite atât prezent`ri demonstrative ale solu]iilor, cât [i discu]ii mai restrânse pe marginea acestora. La Conferin]ele de Solu]ii Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori economici, Chief Financial Officers, directori de achizi]ii din companiile medii [i mari [i administra]ia public`.

Audien]a minim`: min. 50 de persoane / conferin]`.

Solu]ii pentru IMM-uri (ERP, CRM, Document Management, BI) 11 martie, Bucure[ti Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale din Rom=nia - Transilvania 17 iunie, Bra[ov eHealth 2010 1 iulie, Bucure[ti

Conferin]ele de Tehnologie Agora reprezint` o suit` de manifest`ri menite a prezenta solu]ii concrete pentru administra]ia public` central` [i/sau institu]iile financiar-bancare, telecom, utilit`]i [i marile companii. La Conferin]ele de Tehnologie Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori IT, persoane care stabilesc bugetele de achizi]ii în marile corpora]ii.

Audien]a minim`: cca. 60 de persoane / conferin]`. Conferin]ele de Tehnologie Agora au debutat în 2008, înregistrând 20 de conferin]e în primii 2 ani, audien]a fiind între 70 [i 140 de participan]i / conferin]`.

http://atc.agora.ro Storage 27 ianuarie Unified Communications 10 februarie Virtualizare 24 martie Securitate 14 aprilie Business Continuity/Disaster Recovery 28 aprilie Centre de date 12 mai Open Source/ Free Software 27 mai Solu]ii New Business (SaaS, Cloud Computing,Outsourcing) 3 iunie Managementul infrastructurilor IT 16 iunie Intelligent Networks 30 iunie