Actualitatea creștină, nr.8/2022 by Revista Actualitatea Crestina

Nr. 08/2022 * Anul XXXIII * Serie nouă * 5 lei

GÂNDUL LUNII GÂNDUL LUNII

MARIA ÎN SLAVA CEREASCĂ Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului: un semn de speranță

Dragi frați și surori, să nu ne încredem în bogății și să nu ne fie teamă de sărăcia noastră, materială și umană. Cu cât suntem mai liberi și mai simpli, mai mici și mai umili, cu atât Duhul Sfânt călăuzește misiunea și ne face protagoniștii minunilor sale. (Papa Francisc, @Pontifex, 3 iulie 2022)

Vacanța: o ocazie a „transfigurării” Sinod 2021-2023. Pentru o Biserică sinodală

În căsătorie se trăiește și sentimentul de a aparține complet unei singure persoane. Soții își asumă provocarea și dorința fierbinte de a îmbătrâni și de a se consuma împreună și astfel reflectă fidelitatea lui Dumnezeu. Această decizie fermă, care marchează un stil de viață, este o „exigență interioară a pactului de iubire conjugală”, pentru că „acela care nu se decide să iubească pentru totdeauna este greu să poată iubi cu sinceritate o singură zi”. (Papa Francisc, Exortația apostolică Amoris laetitia, nr. 319)

CUPRINS Actualitatea creștină • Publicație a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București • Anul XXXIII, Nr. 8/2022

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

Suflet tânăr

Noutăți Mesaje Știri/Anunțuri

Maria în slava cerească VATICAN

5 6 7

@Pontifex Știri din Vatican L’Osservatore Romano FOCUS

8 9 10 11 12 13

Evenimente Mesaj pentru bunici și vârstnici Economia lui Francisc Mulțumire pentru 30 de ani de slujire O inițiativă în spirit sinodal Știri ARCB Știri interne/externe

Biserică și societate

14 Mesaje Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru a doua Zi Mondială a Bunicilor și Vârstnicilor 16 Doctrină socială Identitatea culturii în Biserică (I)

UNIVERSUL FAMILIEI

21 ABC-ul credinței 22 Societate O familie de pelerini SPIRITUALITATE

23 Din catehezele Papei Iubirea este întotdeauna rodnică 24 Sfânta Scriptură – Psalmii Vacanța: o ocazie a „transfigurării” 25 Minuni şi sfinţi Sfânta Maria Cristina Brando 26 Biserica misionară Domnul Dumnezeu a sădit cartea Genezei în inima creștinului! 27 Pagina Ghika L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc). Henry Beauchesne

3 Sinodalitate

28 Sinod 2021-2023 CULTURĂ

32 Credință, artă și istorie Comunicat de presă 33 Două jubilee de mare importanță pentru catolicii din România 34 Idei pentru timpul liber 35 Sacralitatea în artă ETCETERA

36 Anunțuri

COPERTA ACTUALITATEA CREŞTINĂ, NR. 8/2022

Mesajul redacției Numărul pe luna august al revistei Actualitatea creștină se deschide cu editorialul ÎPS Aurel Percă intitulat „Maria în slava cerească. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului: un semn de speranță”, în care precizează: „Poate părea ireal, dar este totuși adevărat; sărbătoarea de vară a Maicii Domnului, Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, ne permite să privim evenimentele mondiale și dificultățile personale într-o altă lumină. Desigur, vor mai fi în continuare lacrimi și nopți nedormite, dar spiritul devine înălțat și încurajat cu cât privim mai mult la Maica Domnului, mai ales în această lună august.” Pagina 16 prezintă „Identitatea culturii în Biserică”. De la pagina 17 aflăm „Noutățile Întâlnirii Diecezane a Tineretului”. La pagina 22 ni se vorbește despre „O familie de pelerini”. Pagina 23 ne spune că „Iubirea este întotdeauna rodnică”. Pagina 24 tratează despre vacanță ca „ocazie a «transfigurării»”. La pagina 25 facem cunoștință cu Sfânta Maria Cristina Brando, care „a mijlocit pentru ca o soție să fie mamă”. Pagina 26 se concentrează asupra cărții Genezei din Biblie. Pagina 27 prezintă o altă personalitate care l-a cunoscut pe Vladimir Ghika, Henry Beauchesne. Paginile 28-31 ne înfățișează „Sinteza sinodală a Arhidiecezei Romano-Catolice de București”. La pagina 32 citim că „Arhiepiscopia Romano-Catolică de București salută dispoziția de demolare pentru Cathedral Plaza”. Pagina 33 ne amintește despre „Două jubilee de mare importanță pentru catolicii din România”. Pagina 35 comentează tabloul „Fecioara Maria cu Pruncul și un sfânt” de Bartolomeo Montagna. În paginile revistei se mai găsesc știri din țară, de la Vatican și din lume, anunțuri, idei pentru timpul liber. Lectură plăcută!

EDITOR

Centrul de Comunicații Sociale Angelus Communicationis Redacție

Iulia Cojocariu Pr. Francisc Doboș Pr. Fabian Măriuț Pr. Tarciziu Șerban Pr. Francisc Ungureanu Corectură

Iulia Cojocariu Crenguța Nicolae Colaboratori

Pr. Daniel Gheorghiță Benchea Pr. Marian Blaj Dr. Dănuț Doboș Pr. Andrei Dumitrescu Liana Gehl Mons. Ieronim Iacob Pr. Ștefan Lenghen Layout GRAFIC

Angelus Communicationis Coperți

Roxana Elekes Distribuție și abonamente

Tereza Petreș Librăria Sf. Iosif Str. G-ral Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015457, libraria@arcb.ro www.librariasfiosif.ro Tipar

Tipografia Everest 2001 SRL www.everest.ro

Actualitatea creștină Publicație a Arhidiecezei Romano-Catolice de București Str. G-ral H.M. Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015470, 021/2015411 redactie@actualitatea-crestina.ro www.actualitatea-crestina.ro ISSN 1221 - 7700

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

Maria în slava cerească Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului: un semn de speranță

n aceste luni estive Domnul vrea să ne dăruiască un timp pentru odihna trupului și pentru mângâierea sufletului. Mulți oameni vor vizita localități de vilegiatură pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă pentru refacere fizică și spirituală. Uneori și pentru a uita de greutățile inerente ale vieții. Unele locuri sunt poate mai adaptate decât altele pentru dimensiunea noastră spirituală: în tăcere și liniște, departe de ritmul frenetic al vieții de fiecare zi, departe de știrile „negre” care ne însoțesc viața de dimineața până seara, dorim puțină liniște și refacere spirituală și trupească. Deschideți ziarul, porniți televizorul, navigați pe internet, examinați rețelele de socializare și este atât de ușor să alunecăm într-o depresie. Istorii crâncene despre crime, jafuri, luări de ostatici, războaie, corupție la nivel guvernamental – din toate părțile globului –, la care s-au adăugat în ultimii ani și problemele pandemiei, sunt titlurile de top. La acestea se adaugă dificultățile și dezamăgirile normale, intrinseci vieții fiecărei persoane. Simțim uneori cum se instalează un cinism păgubos care poate deveni „lentila” permanentă prin care filtrăm fiecare aspect al vieții. Și aceasta ne determină să așteptăm să luăm cîteva zile de odihnă, de recreere, de destindere...

Concediul, vacanțele, timpul liber, pot fi o ocazie propice de a schimba această „lentilă”. Este timpul pentru o schimbare de „ochelari”. Accentul pus pe necazuri, pe eșecuri, chiar și în cadrul Bisericii, nu va dispărea prea curând. Mai degrabă, este „lentila” care are nevoie de o nouă rețetă: un nou mod de a face față la durerile grele de cap cu care lumea, Biserica și toate

familiile se confruntă zilnic. Și este la îndemâna noastră, dacă vom ști să „gestionăm” bine concediul, timpul liber, vacanțele.

Un semn luminos spre care să privim de-a lungul drumului Poate părea ireal, dar este totuși adevărat; sărbătoarea de vară a AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

Maicii Domnului, Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, ne permite să privim evenimentele mondiale și dificultățile personale într-o altă lumină. Desigur, vor mai fi în continuare lacrimi și nopți nedormite, dar spiritul devine înălțat și încurajat cu cât privim mai mult la Maica Domnului, mai ales în această lună august. Învățătura fundamentală a dogmei este clară: Maica Domnului, în plinătatea ființei sale – trup și suflet – participă acum și pentru totdeauna la victoria pascală a Fiului său divin. Ce legătură are acest lucru cu viața practică? Sfântul Papă Ioan Paul al IIlea învață, împreună cu întreaga Biserică, că „Fecioara Maria reprezintă umanitatea răscumpărată”. Da-ul ei de la Bunavestire, ne spune Sfântul Toma de Aquino, este rostit „în numele creației” care tânjește după vindecare. Prin urmare, scopul final al dogmei Adormirii (ca și al tuturor dogmelor mariane) nu este de a spune ceva despre Maria; mai degrabă, prin ea, dogma explică ce înseamnă să fii răscumpărat, să fii ales ca fiu sau fiică a lui Dumnezeu. Ori de câte ori vorbim despre Fecioara Maria, vorbim, în cele din urmă, despre noi înșine. Ce ne spune atunci Dumnezeu despre noi înșine în această taină? Că suntem iubiți dincolo de imaginația noastră: iubiți cu o iubire infinită, divină, care îi atrage pe toți cei care i se încredințează, spre triumful suprem. „Adormirea Mariei” anunță biruința finală a creației în Cristos Isus Înviat. „Stăpâna și slăvita noastră Doamnă”, care domnește în ceruri, ne spune cu tărie că noi, care acum purtăm Crucea Fiului ei, vom avea parte într-o zi de slava Lui. În mijlocul pesimismului și al divizării care au urmat celui de-al 4

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Doilea Război Mondial, Biserica din 1950 (anul proclamării dogmei Ridicării cu trupul și cu sufletul la cer a Preacuratei Fecioare Maria) ar fi putut să ne spună că antidotul împotriva veninului cinismului este să deschidem Sfânta Scriptură și să medităm capitolul 15 din prima Scrisoare a Sfântului Paul către Corinteni: fragmentul proclamă triumful creației în Cristos Isus, rezumat în versetul 15,57: „Mulţumire fie lui Dumnezeu care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos.” Cu toate acestea, datorită dogmei Adormirii Maicii Domnului, ni se cere să vedem acest capitol prinzând viață în această Ființă Sfântă a neamului omenesc, Maria, care este atât Sora noastră umană, cât și Mama noastră spirituală. „Adormirea Mariei” ne spune că, în principiu, am câștigat războiul; bătăliile pot fi pierdute, dar victoria este a noastră în Isus Cristos. Creația este destinată gloriei. „Aici pe pământ, Maria strălucește ca un semn de speranță sigură și de mângâiere pentru poporul peregrin al lui Dumnezeu, până când va veni ziua Domnului” (LG, 68).

Adormirea proclamă destinul nostru spre glorie Neliniștile și oboseala acestei călătorii pământești pot fi uneori copleșitoare. Nimeni nu are nevoie de dovezi în acest sens. Țelul spre victorie este cel care ne întărește pentru a face față oricăror dificultăți care apar pe drum. Țelul plin de bucurie al tuturor celor care trăiesc în Cristos Isus strălucește în Maria. Trebuie să privim întotdeauna prezentul din interiorul acestei victorii supreme. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului proclamă cu glas

tare: „Suntem un popor cu speranță sigură, suntem destinați gloriei în Cristos Isus.” Acesta trebuie să fie chipul autentic al creștinilor chiar și astăzi, în timp ce ei se îndreaptă spre scopul lor ceresc. Această imagine plină de bucurie este cea pe care toți creștinii, indiferent de vocația lor, trebuie să o arate unii altora și lumii. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului ne provoacă, așadar, să ne trăim credința în Isus Cristos. Dificultățile trebuie înfruntate și rezolvate cu mult curaj, conform voinței pline de mister a lui Dumnezeu. Dar nici măcar știrile deprimante din fiecare seară sau propriile noastre probleme nu sunt o scuză pentru pesimismul care nu vede nicio ieșire, niciun obiectiv triumfător, niciun rezultat victorios. Marele semn al speranței sigure este Maica Domnului, Steaua Mării, care ne atrage prin cele mai turbulente oceane spre portul triumfător, Isus Cristos, Domnul nostru. Tuturor cititorilor revistei Actualitatea creștină le doresc zile binecuvântate, pline de har și de odihnă binemeritată și o sărbătoare frumoasă pentru ziua Mamei noastre cerești ridicată cu trupul și sufletul la cer!

Cu binecuvântarea noastră arhierească,

† Aurel Percă Arhiepiscop Mitropolit de București

VATICAN

@PONTIFEX

DIN CUVINTELE PAPEI

Dumnezeu iubește umilința

Twitter: @Pontifex

Umilința este secretul Mariei. Umilința a atras privirea lui Dumnezeu asupra ei. Putem spune că umilința este calea care conduce spre cer.

Nu este o modalitate mai bună de a ne ruga decât aceea de a ne pune, precum Maria, într-o atitudine de deschidere: „Doamne, ce vrei Tu, când vrei Tu și cum vrei Tu.”

Să-i cerem Mariei, Regina Cerului, să ne ajute să fim martori curajoși ai Celui Înviat în lume, în situațiile concrete ale vieții.

Ochiul omenesc caută mereu măreția și se lasă orbit de ceea ce este bătător la ochi. Dumnezeu, în schimb, nu privește aparența, Dumnezeu privește inima (cf. 1Sam 16,7) și este încântat de umilință: umilința inimii îl încântă pe Dumnezeu. Cuvântul „umilință” derivă din termenul latinesc humus. Este paradoxal: pentru a ajunge sus în cer, trebuie să rămânem jos, precum pământul! Isus învață: „Cine se smerește va fi înălțat” (Lc 14,11). Dumnezeu nu ne înalță pentru calitățile noastre, pentru bogățiile noastre, pentru talentul nostru, ci pentru umilința noastră; Dumnezeu iubește umilința, Dumnezeu îl ridică pe cel care se smerește, pe cel care slujește. Maria nu își atribuie decât „titlul” de slujitoare: ea este „slujitoarea Domnului” (Lc 1,38). Nu spune nimic altceva despre ea, nu caută nimic altceva pentru ea. (Papa Francisc, Angelus, 15 august 2021)

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este o amintire pentru noi toți, în special pentru cei care sunt atinși de îndoială și de tristețe și care trăiesc privind pământul, care nu reușesc să ridice ochii. Să privim în sus, cerul este deschis; nu inspiră teamă, pentru că în pragul cerului este o mamă care ne așteaptă și care este mama noastră. Ea ne iubește, ne zâmbește și ne ajută cu multă grijă. Ca toate mamele, ea vrea ce este mai bun pentru copiii săi și ne spune: „Sunteți prețioși în ochii lui Dumnezeu; nu sunteți făcuți pentru micile satisfacții ale lumii, ci pentru marile bucurii din cer.” Da, pentru că Dumnezeu este bucurie, nu este plictiseală. Să o lăsăm pe Fecioara Maria să ne ia de mână. De fiecare dată când luăm în mână rozariul și ne rugăm, facem un pas înainte către marele scop al vieții noastre. (Papa Francisc, Angelus, 15 august 2019)

În unire cu întreaga Biserică, celebrăm Înălțarea Fecioarei Maria cu trupul și cu sufletul în gloria cerească. Înălțarea Mariei ne arată propriul nostru destin de copii adoptivi ai lui Dumnezeu și membre ale Trupului lui Cristos. La fel ca Maria, suntem chemați să participăm pe deplin la victoria Domnului asupra păcatului și asupra morții, și să domnim cu el în Împărăția sa veșnică. Celebrând această sărbătoare, ne unim cu întreaga Biserică răspândită în întreaga lume și o contemplăm pe Maria ca Mamă a speranței noastre. Cântecul ei de laudă ne amintește că Dumnezeu nu uită niciodată promisiunile sale de milostivire (cf. Lc 1,54-55). Maria este plină de har pentru că „a crezut că se vor împlini cele spuse ei de către Domnul” (Lc 1,45). În ea, toate promisiunile lui Dumnezeu s-au descoperit ca fiind adevărate. (Papa Francisc, Omilie, 15 august 2014) AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

VATICAN ȘTIRI DIN VATICAN

Noi numiri pentru dicasterul episcopilor

Să promovăm pacea și în lumea digitală

Papa Francisc a numit 14 noi membri ai Dicasterului pentru Episcopi, printre care, pentru prima dată, trei femei: sr. Yvonne Reungoat, sr. Rafaella Petrini și Maria Lia Zervino.

oile numiri pentru Dicasterul pentru Episcopi au avut loc pe 13 iulie. Printre cele 14 nume se află o noutate: prezența pentru prima dată în acest dicaster a trei femei. Este vorba de călugărița franceză Yvonne Reungoat, care a fost superioara generală a Fiicelor Mariei Ajutorul Creștinilor (numite și salezienele lui Don Bosco), de sora Rafaella Petrini, numită în noiembrie anul trecut secretar general al guvernoratului Cetății Vaticanului, precum și de laica argentiniană Maria Lia Zervino, președinta Uniunii Mondiale a Organizațiilor Feminine

Papa Francisc îi invită pe tineri să folosească simțul lor critic în mijloacele media.

Catolice. Printre noile numiri se află și arhiepiscopul de Marsilia, mons. Jean-Marc Aveline, care va fi creat cardinal în timpul viitorului consistoriu din 27 august, arhiepiscopul de Stockholm, cardinalul Anders Arborelius, mons. José F. Advíncula, arhiepiscop de Manila în Filipine, precum și arhiepiscopul de Split-Makarska în Croația, mons. Dražen Kutleša. Alte numiri privesc personalități deja membre ale Curiei, precum cardinalul José Tolentino de Mendonça, cardinalul Mario Grech, mons. Arthur Roche și mons. Lazare You Heung-sik.

uveranul Pontif a făcut această invitație cu ocazia unui mesaj adresat luni, 18 iulie, participanților la Congresul Mondial Signis, care va avea loc între 15 și 18 august la Seul, în Coreea de Sud. În aceste zile, este necesar să promovăm pacea și în lumea digitală, adesea loc de „toxicitate, de discursuri de ură și de știri false”. Este o misiune de îndeplinit în lumea virtuală, dar care are repercusiuni profunde în realitatea de astăzi. Este ceea ce Papa Francisc încredințează participanților la congresul mondial Signis, asociația catolică mondială pentru comunicare.

Convertirea ecologică Papa a adresat un mesaj participanților la conferința „Reziliența persoanelor și a ecosistemelor în fața stresului climatic”.

onferința a fost organizată pe 13 iulie la Vatican de către Academia Pontificală de Științe pentru a analiza impactul schimbării climatice și pentru a căuta soluții practice pentru a crește reziliența persoanelor și a ecosistemelor. Papa a îndemnat la o „convertire ecologică” și a amintit că a aprobat aderarea Sfântului Scaun la Convenția-cadru a Națiunilor Unite cu privire la schimbările climatice și la Acordul de la Paris.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

VATICAN L’OSSERVATORE ROMANO

Numele și semnificația Despre etimologia cuvântului PACE L’Osservatore Romano, 24 martie 2022, p. 12

desea etimologiile ne rezervă adevărate surprize. Este cazul, de exemplu, al etimologiei cuvântului PACE. În limbile actuale europene are semnificații diverse în funcție de ariile geografice ale vechiului continent. În Europa Occidentală termenul are corespondente evidente: în franceză paix, în spaniolă și portugheză paz, în engleză peace, pornind de la o rădăcină comună indo-europeană pakpag, care înseamnă a lega, a uni. În greaca veche e posibil să se regăsească etimologia în verbul peg-numi (a fixa, a conecta), iar în latină/italiană și în cuvântul pagina, înțeles la origine ca și compagine (mai multe file ale unui papirus). În Europa Centrală, mai mult în aria lingvistică germană, cuvântul PACE este redat de cuvântul friede (vrede în olandeză, fred în norvegiană, suedeză și daneză). Etimologia în acest caz este fixată în rădăcina pri- care înseamnă aproape și care la origine trimite la expresia a fi lângă cineva, a fi aproape de cineva, care este un alt mod pentru a arăta o condiție de conviețuire pașnică între oameni. O conotație mai

L’Osservatore Romano este oficiosul Sfântului Scaun, fondat în 1861. Este un cotidian politic religios. www.osservatoreromano.va

Binele sau răul spirituală o are cuvântul în limba finlandeză: în acest caz, termenul folosit este ruha, care se traduce cu liniște sau odihnă, ce se suprapune cu câmpul semantic al cuvântului german ruhe. În aria mediteraneană, cuvântul pace este redat de eirene din greaca veche, prezent și în greaca modernă, cuvânt aplicat și în câmpul teologic și social cu referire la mișcarea ecumenică și la pacifism. În aria limbilor slave, în mai mult de jumătate din Europă, cuvântul folosit pentru pace este mir. Acestui cuvânt i se poate asocia, pe lângă blândețe, și sensul de dulceață, bunătate. Pornind de la această scurtă etimologie a cuvântului PACE, este evident că acesta are atâtea nuanțe corespunzătoare valorilor pozitive prin care omenirea se poate dezvolta și crește într-un mediu înconjurător unde trebuie să prevaleze simțul relațiilor fraterne și al comuniunii între oameni. Speranța este tocmai aceasta că se va merge în această direcție, iar cuvântul PACE nu va rămâne doar un vis neîmplinit, cum a fost proiectul esperanto, limba tuturor popoarelor, care a propus cuvântul paco, rămas necunoscut.

„E

vanghelia nu este o morală, ci o eliberare profundă.” Noi suntem cei care facem din evanghelie o morală! Ca și fariseii din Evanghelie, și nouă ne place să acuzăm, să arătăm cu degetul, să subliniem defectele altora, vrem să îi facem pe ceilalți să apară mici, ca noi să apărem mari... Cineva a scris: „Vârstnicilor le place să dea sfaturi bune, căci nu mai pot da exemple rele.” Isus iartă fără a ne pune condiții ori clauze, fără echivoc. Femeia din Evanghelie ascultă cuvintele care îi ajung pentru a-și schimba viața: „Mergi, de acum încolo să nu mai păcătuiești!” Binele posibil de mâine contează mai mult decât răul de ieri! (OR, 24 martie 2022, p. 10) AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS evenimente

Mesaj pentru Bunici și Vârstnici În anul 2021, Papa Francisc a instituit Ziua Mondială a Bunicilor și Persoanelor Vârstnice. Cu ocazia acestei zile, ÎPS Aurel Percă a adresat un mesaj bunicilor și vârstnicilor, invitându-i să participe la celebrarea acestei zile.

ceastă zi este celebrată în fiecare an în duminica a IV-a din luna iulie, în apropierea memoriei liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, părinții Preacuratei Fecioare Maria și bunicii lui Isus. În mesajul său, ÎPS Aurel Percă s-a adresat bunicilor și vârstnicilor, spunându-le, printre altele: „Dorim să vă acordăm și noi un loc însemnat, celebrând cea de-a doua Zi Mondială a Bunicilor și Vârstnicilor în toate comunitățile Arhidiecezei, duminică 24 iulie a.c.. Doresc ca mesajul acestei zile de bucurie și speranţă să ajungă la 8

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

fiecare bunic și la fiecare persoană în vârstă, mai ales la cei singuri și izolați. În afara de participarea la Sfânta Liturghie, ar fi deosebit de semnificativ dacă veți putea avea întâlniri cu toți membrii familiei extinse, copii, nepoți, strănepoți. Îndemn pe cei tineri, mai ales pe copii, tineri și în general familiile să se gândească la bunicii și persoanele vârstnice din propria familie, ori la cei din preajma lor, cum ar fi cei care locuiesc pe aceeași scară ori în același bloc, ori la bătrânii singuri sau cei care locuiesc în azile, pentru a-i vizita, pentru a-i asculta, pentru

esajul pe care Papa Francisc l-a adresat are ca titlu: „Ei aduc roade și la bătrânețe” (Ps 92,15). Papa scrie în acest mesaj: „Ziua Mondială a Bunicilor și Vârstnicilor este un prilej de a spune încă o dată, cu bucurie, că Biserica dorește să sărbătorească împreună cu cei pe care Domnul – așa cum spune Biblia – i-a «umplut de zile». Să o marcăm împreună! Vă îndemn să anunțați această zi în parohiile și comunitățile voastre; să vizitați persoanele vârstnice care sunt mai singure, acasă sau la căminele în care sunt găzduite. Nimeni să nu trăiască această zi în singurătate. A avea pe cineva pe care să îl aștepți poate schimba orientarea zilelor celor care nu mai așteaptă nimic bun de la viitor; și, dintr-o primă întâlnire, se poate naște o nouă prietenie. Vizitarea bătrânilor singuri este o faptă de milostenie în zilele noastre!”

a le aduce o vorbă bună și un cuvânt de mângâiere. Amintesc și faptul că odată cu instituirea acestei zile, Papa Francisc a stabilit și acordarea indulgenței plenare, în condițiile obișnuite (spovadă sacramentală, împărtășanie și rugăciune după intențiile Sfântului Părinte), tuturor bunicilor, persoanelor vârstnice, precum și tuturor credincioșilor care, «animați de un adevărat spirit de penitență și caritate», vor participa la celebrarea euharistică. În Catedrala Sfântul Iosif din București, la Sfânta Liturghie de la ora 10.30 vom marca această Zi Mondială printr-o celebrare specială cu acordarea indulgenței plenare.”

FOCUS evenimente

Economia lui Francisc Pe 24 septembrie, Papa Francisc se va afla la Assisi pentru a participa la evenimentul intitulat Economy of Francesco. Suveranul Pontif se va întâlni cu tinerii, va asista la un moment artistic, va susține un discurs și va semna Pactul privind economia.

n perioada 22-24 septembrie, va avea loc la Assisi evenimentul intitulat Economy of Francesco. Papa Francisc va vizita orașul Assisi cu ocazia acestui eveniment pe 24 septembrie. Economy of Francesco este o mișcare internațională formată din tineri economiști, antreprenori și change-makers implicați într-un proces de dialog incluziv și o schimbare tinerească, vibrantă și globală, îndreptându-se către o nouă economie. Programul Papei Francisc cuprinde aterizarea cu elicopterul în piațeta din apropierea bazilicii Sfânta Maria

a Îngerilor din Assisi. Mai departe, pontiful merge cu automobilul la Centrul de Evenimente, unde este primit de diverse autorități civile și religioase, de membrii comitetului de promovare a manifestării, precum și de reprezentanții organizațiilor franciscane din Assisi. La ora 10.00, Sfântul Părinte merge pe scena manifestării pentru o întâlnire cu tinerii, care cuprinde un moment artistic, o împărtășire de experiențe, discursul papei, lectura și semnarea unui Pact privind economia. La finalul întâlnirii, papa merge cu automobilul în apropiere de

oate acestea – pe care le trăim deja în munca noastră și în modurile noastre de viață – le cerem știind că este foarte dificil și că poate fi considerat ca utopic de către mulți. Noi credem mai degrabă că este profetic și deci că putem cere și cere din nou, pentru ca ceea ce pare imposibil astăzi, datorită angajamentului nostru și insistenței noastre, să fie mai puțin imposibil mâine. Voi, adulților, care dețineți frâiele economiei și ale întreprinderilor, ați făcut mult pentru noi, tinerii, dar puteți face mai mult. Epoca noastră este prea dificilă pentru a nu cere imposibilul. Avem încredere în voi și, de aceea, cerem mult de la voi. Dar dacă am cere mai puțin, nu am cere destul. (Economia lui Francisc, Declarație finală, 21 noiembrie 2020)

bazilica Sfânta Maria a Îngerilor, de unde se întoarce cu elicopterul în Cetatea Vaticanului. Sosirea pe heliportul Vaticanului este prevăzută pentru ora 12.15. Evenimentul Economy of Francesco reprezintă prima întâlnire în persoană pentru tineri stabilită de Papa Francisc pentru a da un suflet economiei. Vor participa tineri din peste 100 de țări din toată lumea, care au lucrat în ultimele luni alături de alți tineri, având dorința de a contribui la un nou anotimp al gândirii economice și al practicii. Programul va cuprinde și o sesiune de conferințe, precum și mai multe workshopuri. Mai multe detalii pe site-ul: https://francescoeconomy.org. AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS evenimente

Mulțumire pentru 30 de ani de slujire Pe 21 iulie a avut loc o Sfântă Liturghie de rămas bun a Surorilor Misionare ale Carității din Chitila. Surorile au mulţumit lui Dumnezeu pentru cei 30 de ani de slujire pe teritoriul acestei parohii. Casa surorilor a fost donată Operei Don Guanella.

oi, 21 iulie 2022, surorile Misionarele Carității ale Maicii Tereza de Calcutta, care își încheie misiunea începută acum 30 de ani în Chitila, le-au mulțumit tuturor celor prezenți la Sfânta Liturghie de rămas bun: ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit de București, părintelui Martin Cabalaș, care a sprijinit venirea lor în România în 1992, tuturor preoților prezenți, autorităților locale și comunității. Însă cei care trebuie să aducem recunoștință suntem noi toți! Mulțumesc surorilor Misionarele 10

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Carității ale Maicii Tereza de Calcutta, pentru care oamenii cei mai săraci dintre săraci de care au grijă au devenit familia lor. Ne-au învățat ce înseamnă voluntariatul, iubirea de aproapele și spiritul de sacrificiu. De 30 de ani bătrâni, copii și familii nevoiașe din comunitatea noastră au primit sprijin necondiționat. Cunosc atâtea povești cu final fericit datorită vouă! Știu că așa cum surorile au sprijinit comunitatea noastră preț de 30 de ani, cu medicamente, mâncare, haine sau operații complicate în afara țării și multe altele, o vor face de mâine în altă comunitate unde este mai mare

aica Tereza a fost împărțitoare generoasă a milostivirii divine, făcânduse disponibilă față de toți prin apărarea vieții umane, a vieții pe cale de a se naște și a celei abandonate și eliminate. S-a angajat în apărarea vieții proclamând fără încetare că „acela care încă nu s-a născut este cel mai slab, cel mai mic, cel mai sărman”. S-a aplecat asupra persoanelor epuizate, lăsate să moară la marginea drumului, recunoscând demnitatea pe care Dumnezeu le-a dat-o; a făcut să se audă vocea ei în fața celor puternici ai pământului ca să-și recunoască vinovățiile în fața crimelor sărăciei create de ei înșiși. Milostivirea a fost pentru ea sarea care dădea gust întregii sale activități și lumina care lumina în întunericul celor care nici nu mai aveau lacrimi ca să-și plângă sărăcia și suferința. (Papa Francisc, Omilie, 4 septembrie 2016)

nevoie de ajutorul lor! Noi am primit lecțiile, trebuie doar să știm sa le prețuim și să le folosim. Cea mai puternică amintire pe care o am este întâlnirea cu Sfânta Tereza de Calcutta, care în mai 1990 a venit la București, un om cu ochi blânzi și cu zâmbetul mereu pe buze, gata să ajute și să mângâie pe oricine are mai mare nevoie. Mult succes noii congregații care a preluat căminul – Opera Don Guanella. Părintele Antonio, împreună cu colegii lui, va duce mai departe munca începută de Sfânta Tereza de Calcutta și Misionarele Carității. Ana Maria Andrei

FOCUS evenimente

O INIȚIATIVĂ ÎN SPIRIT SINODAL O inițiativă concretă în spiritul procesului sinodal a fost întâlnirea asociațiilor, a grupurilor și a mișcărilor laicale din Arhidieceza Romano-Catolică de București, care a avut loc la Palatul Arhiepiscopal din capitală în ziua de 2 iulie a.c.

a această întâlnire au participat ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, pr. Daniel Bulai, vicar episcopal al secțiunii pastorale din Curia arhidiecezană și referent diecezan pentru Sinodul Episcopilor, pr. Gabriel Popa, secretar arhidiecezan. Au fost prezente aproximativ 70 de persoane din cadrul mai multor asociații și mișcări laice din Arhidieceză. A urmat o prezentare sintetică a fiecărei asociații prezente la întâlnire: Comunitatea Magnificat, Reînnoirea Carismatică Catolică; Asociația

Scout Catolică; Mișcarea Focolară; Asociația Sfântul Iosif; Mișcarea Creștină a Lucrătorilor; Mișcarea Eclezială Carmelitană și Asociația Mlădița; Asociația „Ateliere protejate”, Asociația „Iubește-mă așa cum sunt”, Grupul laical „Eustache Montemurro” sau Asociația laicală Misionarele Catehetice ale Preasfintei Inimi, Grupul Faustinum, Comunitatea Sant’Egidio, Mișcarea „Comunione e liberazione”, Centrul Diecezan pentru Pastorația Tineretului, Serviciul Iezuit pentru Refugiați din România (JRS), Serviciul de Ajutor Maltez, Asociația „Papa Luciani”, Fundația FARA, Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”,

PS Aurel Percă a invitat asociațiile și mișcările laicale la colaborare cu autoritatea ecleziastică, în spiritul sinodalității, evidențiind dorința personală ca aceste asociații să contribuie la dezvoltarea și bunul mers al vieții pastorale din Arhidieceza de București și mulțumind pentru implicarea acestora în realitatea de credință de pe aceste meleaguri. PS Cornel Damian a apreciat această întâlnire inedită, atmosfera frumoasă și deschisă din cadrul acesteia, exprimându-și admirația pentru ceea ce fac aceste asociații pentru Arhidieceza de București. Moderatorul întâlnirii, pr. Daniel Bulai, a prezentat propuneri pentru o mai bună organizare a acestor asociații în viața Arhidiecezei, o propunere importantă fiind cea a unor întâlniri regulate a asociațiilor laicale și cea a popularizării de materiale de cunoaștere a acestora.

Comunitatea Emanuel, Ordinul Franciscan Secular („Terțiarii franciscani”), Asociația Legio Mariae, Asociația Sfântul Vincențiu de Paul, Asociația „Inimă deschisă”, Asociația Caritas Câmpulung, Asociația Caritas București, Asociația Pro Deo, Școala Biblică „Nazaret”. S-a subliniat că toate aceste asociații și mișcări laicale trebuie să aibă recunoaștere pontificală, diecezană sau statală, precum și propunerea de a se implementa și în Arhidieceza de București Acțiunea Catolică. Pr. Andrei Dumitrescu Citiți materialul integral pe arcb.ro AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS ȘTIRI ARCB

Constanța

Relicva Sf. Camil de Lellis În zilele de 12, 13 și 14 iulie s-a aflat în parohia Sfântul Anton din Constanța relicva Sfântului Camil de Lellis. Acest sfânt este patron al bolnavilor și al personalului sanitar, reformator al asistenței medicale. Relicva este constituită din cămașa în care a murit sfântul. Predeal

Hram capelă Pe 18 iulie s-a celebrat Sfânta Liturghie solemnă a hramului capelei Sfânta Maică a Libertății din Predeal. La celebrare au participat mai mulți preoți, iar predicator a fost pr. Lucian Dîncă A.A. București

Exerciții spirituale În perioada 15-17 iulie, în capela Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti, călăuziţi de părintele Eduard Giurgi, vicar episcopal al Secțiunii pentru cler, membrii Grupului Faustinum România au participat la exerciţiile spirituale care au avut ca teme principale de meditaţie rugăciunea şi credinţa.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Eveniment

Mirul în parohia Chitila

ARCB a primit vizita ES Matthias Koenig, Episcop auxiliar de Paderborn (Germania). Mons. Koenig a fost însoțit de Gregor Dolle și de patru tineri care lucrează în domeniile juridic, economic și social.

aspeții au sosit pe 8 iulie, când au avut și prima întâlnire cu ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București. Pe 9 iulie, oaspeții, însoțiți de pr. Gabriel Popa, secretar arhiepiscopal, au vizitat câteva obiective din Arhidieceza de București. Dimineața au făcut o vizită la sediul Asociației Caritas București, iar spre prânz, au vizitat și Comunitatea Don Orione, unde pr. Marius Bereșoaie, directorul casei, a prezentat proiectele aflate în derulare și dificultățile pe care le întâmpină pentru îngrijirea celor aproximativ 50 de tineri și copii cu diferite dizabilități și a seniorilor care se află în centru. Pe 10 iulie, PS Matthias Koenig a concelebrat la Liturghia prezidată de ÎPS Aurel Percă. Vizita Excelenței Sale în România continuă în diecezele de Iași, Oradea, Timișoara și Arhidieceza de Alba Iulia. (Sursa: arcb.ro)

Duminică, 3 iulie 2022, comunitatea catolică din Chitila a trăit bucuria Rusaliilor.

PS Aurel Percă, păstorul Arhidiecezei de București, a fost prezent în mijlocul comunității pentru a conferi sacramentul Mirului unui număr de 8 tineri. După o pregătire intensă cu părintele paroh Ciprian Mărtișcă, cei 8 tineri au trecut examenul și au fost găsiți vrednici de a primi Sacramentul Confirmațiunii. Alături de nași, familie, întreaga comunitate a primit revărsarea Sfântului Duh cu cele șapte daruri ca o reînnoire a vieții de credință. Cu o săptămână în urmă, în ultima duminică a lunii iunie, luna Preasfintei Inimi a lui Isus, șase copii l-au primit în inimile lor pentru prima dată pe Isus Euharistic. Sursa: arcb.ro

Ziua Mării Ziua Mării a fost celebrată la Constanța prin două liturghii, una în Bazilica Sf. Anton de Padova, și cealaltă la bordul unei nave.

nticipând Ziua Mării, în dimineața zilei de vineri, 15 iulie 2022, Mons. Ieronim Iacob, paroh la Sf. Anton, a celebrat o Sfântă Liturghie la bordul navei IVS Pebble Beach, la solicitarea echipajului format din creștini romano-catolici filipinezi. Nava, încărcată cu cereale, a plecat spre Pakistan. Marinarii au cerut acest ajutor spiritual pentru ca nava să ajungă cu bine la destinație, iar membrii echipajului să-și revadă familiile sănătoase la încheierea perioadei de contract.

FOCUS ȘTIRI INTERNE/EXTERNE

Hram și jubileu la Cluj-Napoca Duminică, 17 iulie, la Cluj-Napoca au avut loc două evenimente importante: hramul Mănăstirii Sfânta Macrina și jubileul a șase surori.

Comemorare La 14 iulie 2022, în comunitatea din Nisiporeşti a avut loc comemorarea părintelui Petru Albert OFMConv.

a 10 ani de la trecerea la Domnul, Liturghia de comemorare a fost prezidată de PS Iosif Păuleţ, Episcop de Iaşi, alături fiind părintele DamianGheorghe Pătraşcu, ministru provincial, mai mulţi fraţi franciscani, credincioşii din Nisiporeşti şi împrejurimi şi autorităţi locale. Părintele a contribuit la înfiinţarea Seminarului teologic franciscan de la Roman şi la redeschiderea şi reorganizarea Provinciei „Sfântul Iosif” a Fraţilor Franciscani Conventuali din România. De asemenea, a îndrumat, ca paroh, comunitatea din Nisiporeşti vreme de 20 ani. Sursa: ercis.ro

ramul Mănăstirii Sfânta Macrina a Surorilor Ordinului Sfântului Vasile cel Mare s-a celebrat prin Sfânta Liturghie arhierească desfășurată cu participarea a doi ierarhi greco-catolici: Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, și invitatul de la Blaj, Preasfinția Sa Cristian, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, care a adus la acest frumos eveniment al Bisericii și binecuvântarea Preafericirii Sale Lucian Cardinal

Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite (BRU). Celebrarea a avut și un semn vizibil al harului și roadelor consacrării vieții lui Dumnezeu: șase surori OSBM au fost aniversate la împlinirea a 25 de ani și 50 de ani de la depunerea voturilor perpetue. La încheierea celebrării, surorile sărbătorite au făcut, solemn, în fața ierarhului, a superioarei generale și a superioarei provinciale, a întregii Biserici, reînnoirea voturilor călugărești. Sursa: www.eparhiaclujgherla.ro

Columbia

Sri Lanka

Sudanul de Sud

Pregătirea la căsătorie

Criză economică și politică

Nunțiatura apostolică de la Djouba

Arh. Ricardo Antonio Tobón Restrepo de Medellín a cerut punerea în aplicare a „itinerariilor catecumenale pentru viața conjugală” propuse de Vatican, incluzând o fază de un an de zile care să înceapă cu un ritual de angajament și apoi câteva luni de pregătire mai imediată. Aceste itinerare ale Dicasterului pentru Laici, Familie și Viață sunt concepute „pentru a-i ajuta pe tineri să înțeleagă și să celebreze sacramentul și pentru a-i încuraja pe soți în viața lor conjugală”.

În fața haosului economic și politic pe care îl traversează Sri Lanka, membri ai comunității Papei Ioan al XXIII-lea se pun în slujba celor mai defavorizați. Populațiile nu au acces la produse de primă necesitate. Sri Lanka este zguduită de manifestări și de confruntări violente de trei luni, țara traversând o gravă criză economică. Președintele acestei țări a părăsit-o pe 13 iulie. Sri Lanka este lipsită de hrană, de medicamente, iar oamenii mor pe stradă.

Cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, a binecuvântat prima piatră a noii clădiri a nunțiaturii apostolice de la Djouba, joi 7 iulie, în ultima zi a călătoriei sale în Sudanul de Sud. În timpul ceremoniei, cardinalul a vorbit despre un „semn al voinței de a consolida relațiile dintre Sfântul Scaun și Republica Sudanului de Sud prin reprezentanța apostolică” și a subliniat că „rolul nunțiaturii este de a întări comuniunea între papă și episcopi și Bisericile locale”. AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Biserică și societate MESAJE

Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru a doua Zi Mondială a Bunicilor și Vârstnicilor

esajul Papei Francisc cu ocazia celei de-a doua Zile Mondiale a Bunicilor și Vârstnicilor se intitulează „Ei aduc roade și la bătrânețe”, titlu care este un citat din Psalmul 92 (v. 5). Ziua Mondială a Bunicilor și Vârstnicilor a fost instituită de către Papa Francisc în anul 2021, și se celebrează de regulă în luna iulie în duminica din preajma sărbătorii Sfinților Ioachim și Ana, în 2022 aceasta fiind pe 24 iulie. La începutul mesajului său, Sfântul Părinte spune că versetul „ei aduc roade și la bătrânețe” „este o veste bună, o adevărată «evanghelie», pe care cu ocazia celei de-a doua Zile Mondiale a Bunicilor și Vârstnicilor putem s-o vestim lumii. Ea merge împotriva curentului a ceea ce lumea crede despre această vârstă a vieții; și a atitudinii resemnate a unora dintre noi, bătrânii, care merg înainte cu puțină speranță și fără a mai aștepta nimic de la viitor”. În continuare Papa Francisc a vorbit despre faptul că pe mulți bătrânețea îi înfricoșează, considerând-o o boală „cu care este mai bine de evitat orice tip de contact”, și de aceea „este oportun să stea cât mai departe posibil, eventual împreună între ei, în structuri care să aibă grijă de ei și să ne ferească de a ne ocupa noi de problemele lor”. De asemenea, a mai arătat că aceasta 14

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

este „cultura rebutului”, „acea mentalitate care, în timp ce ne face să ne simțim diferiți de cei mai slabi și străini de fragilitatea lor, autorizează să imaginăm drumuri separate între «noi» și «ei». În schimb, potrivit cu învățătura Sfintei Scripturi „o viață lungă este o binecuvântare, iar bătrânii nu sunt resturi de care să ne distanțăm, ci semne vii ale bunăvoinței lui Dumnezeu care dăruiește viața din belșug”. Și a exclamat: „Binecuvântată este casa care păstrează un bătrân! Binecuvântată este familia care îi cinstește pe bunicii săi!” Papa a mai spus în mesajul său că „bătrânețea este o perioadă care nu este ușor de înțeles”, „nimeni nu ne-a pregătit s-o înfruntăm, aproape pare că ne prinde pe neașteptate”. Și, deși „societățile mai dezvoltate cheltuiesc mult pentru această vârstă a vieții”, totuși acestea „nu ajută la interpretarea ei: oferă planuri de asistență, dar nu proiecte de existență. De aceea este greu de privit la viitor și de perceput un orizont spre care să se tindă. Pe de o parte suntem tentați să exorcizăm bătrânețea ascunzând ridurile și prefăcându-ne că suntem tineri, pe de altă parte pare că nu putem face altceva decât să trăim în manieră dezamăgită, resemnați că nu mai avem «roade de adus»”. Suveranul Pontif a mai precizat: „Sfârșitul activității de muncă și copiii de acum autonomi fac

să dispară motivele pentru care am dedicat multe din energiile noastre. Conștiința că forțele slăbesc sau apariția unei boli pot să pună în criză certitudinile noastre. Lumea – cu timpurile sale rapide, față de care cu greu ținem pasul – pare să nu ne lase alternative și ne face să interiorizăm ideea rebutării. Astfel se înalță la cer rugăciunea psalmului: «Nu mă respinge în timpul bătrâneții mele, / nu mă părăsi când mi se termină puterile» (Ps 71,9). Dar același psalm – care găsește prezența Domnului în diferitele perioade ale existenței – ne invită să continuăm să sperăm: când a venit bătrânețea și părul încărunțit, El ne va mai da viață și nu va lăsa să fim învinși de rău. Încrezându-ne în El, vom găsi forța pentru a înmulți lauda (cf. v. 14-20) și vom descoperi că a deveni bătrâni nu este numai deteriorarea naturală a corpului sau scurgerea inevitabilă a timpului, ci este darul unei vieți lungi. A îmbătrâni nu este o condamnare, ci o binecuvântare!” Papa Francisc a îndemnat la a trăi „o bătrânețe activă și din punct

Biserică și societate

de vedere spiritual, cultivând viața noastră interioară prin citirea asiduă a Cuvântului lui Dumnezeu, prin rugăciunea zilnică, prin obișnuirea cu sacramentele și prin participarea la liturgie. Și, împreună cu relația cu Dumnezeu, relațiile cu ceilalți: înainte de toate familia, copiii, nepoții, cărora să le oferim afecțiunea noastră plină de grijă; precum și persoanele sărace și suferinde, pentru care să devenim aproapele cu ajutorul concret și cu rugăciunea. Toate acestea ne vor ajuta să nu ne simțim simpli spectatori în teatrul lumii, să nu ne limităm să privim de la balcon, să stăm la fereastră. În schimb, ascuțind simțurile noastre ca să recunoaștem prezența Domnului, vom fi ca «măslinii înverziți în casa lui Dumnezeu» (cf. Ps 52,10), vom putea fi binecuvântare pentru cei care trăiesc lângă noi”. Un alt lucru pe care l-a spus Sfântul Părinte este acela că „bătrânețea nu este un timp inutil în care să ne dăm deoparte scoțând vâslele în barcă, ci o perioadă în care să mai aducem roade: există o misiune nouă care ne așteaptă și ne invită să ne îndreptăm privirea spre viitor. «Sensibilitatea noastră specială a bătrânilor, a vârstei înaintate față de atențiile, gândurile și afectele care ne fac umani ar trebui să redevină o vocație a multora. Și va fi o alegere de iubire a bătrânilor față de noile generații.» Este contribuția noastră la revoluția duioșiei, o revoluție spirituală și dezarmată pentru care vă invit pe voi, dragi bunici și vârstnici, să deveniți protagoniști”. În continuare, Papa a amintit de războiul pe care îl trăiește lumea, război care urmează după pandemia de coronavirus, și a afirmat că „mari crize riscă să ne facă insensibili față de faptul că există alte

«epidemii» și alte forme răspândite de violență care amenință familia umană și casa noastră comună”. Sfântul Părinte a menționat că este „nevoie de o schimbare profundă, de o convertire, care să demilitarizeze inimile, permițând fiecăruia să recunoască în celălalt un frate. Și noi, bunici și vârstnici, avem o mare responsabilitate: să învățăm femeile și bărbații din timpul nostru să-i vadă pe ceilalți cu aceeași privire înțelegătoare și duioasă pe care o îndreptăm spre nepoții noștri. Am perfecționat umanitatea noastră îngrijindu-ne de aproapele și astăzi putem fi învățători ai unui mod de a trăi pașnic și atent față de cei mai slabi. Poate că umanitatea noastră va putea fi considerată slăbiciune sau resemnare, dar cei blânzi, nu cei agresivi și cei samavolnici, vor moșteni pământul (cf. Mt 5,5)”. De asemenea, a mai spus că „unul din roadele pe care suntem chemați să le aducem este cel de a păzi lumea” și că „nu ne salvăm singuri, fericirea este o pâine care se mănâncă împreună. Mărturisind celor care se înșală că găsesc realizare și succes în conflicte. Toți, chiar și cei mai slabi, pot să facă asta: însuși faptul de a ne lăsa îngrijiți – adesea de persoane care provin din alte țări – este un mod pentru a spune că a trăi împreună nu este numai posibil, ci este necesar”. În finalul mesajului său, Papa Francisc i-a îndemnat astfel pe bunici și pe vârstnici: „Dragi bunici, dragi bătrâne și dragi bătrâni, în această lume a noastră suntem chemați să fim artizani ai revoluției duioșiei! Să facem asta, învățând să folosim tot mai mult și tot mai bine instrumentul cel mai prețios pe care-l avem și care este cel mai potrivit pentru vârsta noastră: cel al rugăciunii.” Un alt îndemn al

său a fost acela de a deveni „un pic poeți ai rugăciunii: să căpătăm gust de a căuta cuvintele noastre, să ne însușim acele cuvinte pe care ni le învață Cuvântul lui Dumnezeu”. Și a mai subliniat faptul că „invocația noastră încrezătoare poate face mult: poate însoți strigătul de durere al celui care suferă și poate contribui la schimbarea inimilor”, iar noi putem fi „«corul» permanent al unui mare sanctuar spiritual, unde rugăciunea de implorare și cântarea de laudă susțin comunitatea care lucrează și luptă pe terenul vieții”. „Iată așadar că Ziua Mondială a Bunicilor și Bătrânilor este o ocazie pentru a spune încă o dată, cu bucurie, că Biserica vrea să facă sărbătoare împreună cu aceia pe care Domnul – cum spune Biblia – i-a «săturat de zile». S-o celebrăm împreună!”, a mai spus Suveranul Pontif și a invitat ca această zi să fie anunțată în parohii și în comunități; a mai lansat îndemnul de a-i vizita „pe bătrânii mai singuri, acasă sau în reședințele unde sunt oaspeți. Să facem în așa fel încât nimeni să nu trăiască această zi în singurătate. A avea pe cineva de așteptat poate schimba orientarea zilelor celui care nu mai așteaptă nimic bun de la viitor; și de la o primă întâlnire se poate naște o nouă prietenie. Vizita la bolnavii singuri este o faptă de milostenie din timpul nostru!”. Și a încheiat cerând „Sfintei Fecioare Maria, Maica duioșiei, să facă din noi toți artizani ai revoluției duioșiei, pentru a elibera împreună lumea de umbra singurătății și de demonul războiului”. Mesajul a fost dat publicității la data de 3 mai, în ziua în care sunt sărbătoriți Sfinții Filip și Iacob. Text: Iulia Cojocariu Citiți mesajul integral pe site-ul magisteriu.ro. AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Biserică și societate doctrină socială

„A

stăzi cultura trebuie să se dezvolte astfel încât să cultive persoana umană în mod integral și armonios și să-i ajute pe oameni în îndeplinirea îndatoririlor la care sunt chemați cu toții, dar mai ales creștinii, uniți frățește într-o singură familie umană” (Gaudium et spes 55).

Identitatea culturii în Biserică (I) Text: Pr. Daniel Gheorghiță Benchea

a o primă vedere, a încerca să vorbim despre Biserică și cultură poate părea un act de eroism, deoarece pentru mulți instituția Bisericii este inamică a progresului, a culturii. Dar dacă privim mai adânc observăm că Biserica are un principiu cultural bine definit, un principiu de ordin moral. Și cu toții știm că nu putem vorbi despre o cultură adecvată dacă nu vorbim și despre morală, căci „dimensiunea primară și fundamentală a culturii este moralitatea sănătoasă: cultura morală” (Ioan Paul al II-lea, Discurs la UNESCO, 2 iunie 1980. L‘Osservatore romano, 5 iunie 1980, nr. 12). O cultură imorală este un nonsens, duce la pierderea propriei identități și limitează înțelesul profund al ființei umane. Pe bună dreptate se spune că „sufletul culturii este cultura sufletului”. 16

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Conciliul al II-lea din Vatican a promovat concepția antropologică a culturii. Cum ar putea fi altfel de vreme ce Biserica, continuând în lume misiunea lui Cristos, este în slujba oamenilor: „Astăzi cultura trebuie să se dezvolte astfel încât să cultive persoana umană în mod integral și armonios și să-i ajute pe oameni în îndeplinirea îndatoririlor la care sunt chemați cu toții, dar mai ales creștinii, uniți frățește într-o singură familie umană” (Gaudium et spes 55). Conciliul insistă pe promovarea culturii, căci a promova cultura înseamnă a servi omul pentru că este om, fără niciun alt pretext. Este vorba de o dragoste fundamentală pentru ființa umană. Dar persoana umană „nu-și poate atinge adevărata și deplina realizare decât prin cultură, adică prin cultivarea bunurilor și valorilor naturii” (Gaudium et spes 53).

Cultura este domeniul, am putea spune, privilegiat al acțiunii Bisericii în ziua de azi. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că dezvoltarea noii culturi reprezintă pentru creștini o provocare imensă, dar în același timp și o mare speranță. Doar reușind să scrutăm nevoile și capacitatea celui de lângă noi vom putea să slujim Biserica cu necesitățile ei. Dacă încercăm să definim cultura într-un sens mai larg trebuie să ținem cont de patrimoniul pluralității culturale a fiecărei comunități (Gaudium et spes nr. 53). În fiecare ambient social există diferite tipuri de înțelegere a culturii; fie din punct de vedere spiritual, ori doctrinal, social, științific etc. Cultura este astfel o acțiune care se desfășoară în interiorul fiecărui om și în cadrul facultăților sale subiective. Există astfel o cultură a spiritului, a sentimentului, a inteligenței, a esteticului. Ea își pune amprenta în toate activitățile zilnice ale fiecărui om, chiar și în domeniul politic și economic (Cf. H. Carrier, Vangelo e culture da Leone XIII a Giovani Paolo II, Città Nuova, Roma 1990, 14).

SUFLET TÂNĂR

Pagini realizate de Centrul Diecezan pentru Pastorația Tineretului

Noutățile Întâlnirii Diecezane a Tineretului

ragi prieteni ai rubricii „Suflet tânăr”, timpul de așteptare a trecut. Întâlnirea diecezană a tinerilor a devenit acum realitate. După luni de pregătire, cu eforturi semnificative, tinerii din Centrul Diecezan au reușit să ofere tuturor participanților, adolescenți, tineri, persoane consacrate și preoți, un cadru specific pentru o sărbătoare de nivel diecezan. Ca la fiecare ediție din cele 4 trecute, noutățile nu lipsesc nici de această dată. În primul rând, avem în mijlocul nostru un arhiepiscop nou, ÎPS Aurel Percă. Excelența Sa va prezida câteva momente din program, alături de PS Cornel Damian, prezent și la ediția anterioară (Popești-Leordeni, 2014). În privința prezentării catehezelor, anul acesta, dorim să încercăm ceva nou. Cateheții sunt doi preoți tineri din dieceza noastră, pr. Claudiu Eva și pr. Marco Ocram. Bineînțeles, nu vor lipsi momentele de învățătură ale Păstorilor diecezei. Locația este una deosebită: sanctuarul marian de la Ciofliceni. Locul

este foarte generos în spații de cazare, de lucru, recreative și, mai ales, foarte prietenos cu natura. Atelierele de după-amiază sunt și ele un punct forte al evenimentului. De diferite categorii, cum ar fi handmade, comunicare, spirituale, psihologie, creație, gastronomie etc., îi vor ține destul de ocupați pe participanți. Momentele recreative de seară, de asemenea, au fost bine pregătite, cu artiști atât din „casa” proprie, cât și din afara ei. Cu siguranță, tinerii nu vor uita prea curând întâlnirea cu ei. Nu în ultimul rând, în proporție de 80%, activitățile din program vor fi transmise și pe postul de televiziune AngelusTV. Așadar, cine nu a putut ajunge sau dorește să își vadă copiii sau prietenii în acțiune are acum această posibilitate. Va fi, într-adevăr, o adevărată sărbătoare a bucuriei și a comuniunii cu aproapele. Toate în jurul lui Isus, căruia vom avea motive suficiente să îi spunem: „Bucuria mea ești Tu.” Pr. Marian Blaj, Oficiul pentru Pastorația Tineretului

Twitter: @Pontifex Dragi frați și surori, să nu ne încredem în bogății și să nu ne fie teamă de sărăcia noastră materială și umană. Cu cât suntem mai liberi și mai simpli, mai mici și mai umili, cu atât Duhul Sfânt călăuzește misiunea noastră și ne face protagoniști ai minunilor sale. (Papa Francisc)

TINERII ÎNTREABĂ

Cât de rea este risipa de apă sau alimente?

uficient încât să-i afecteze pe cei săraci. Lumea este împărţită în locuri cu mai multe resurse şi locuri cu mai puţine. Resursele mai puţine revin de obicei ţărilor sărace. Dacă ar fi o economie globală echitabilă, resursele celor mai bogaţi ar trebui să ajungă şi la cei mai săraci. Odată cu încălzirea globală, lucrurile s-au înrăutăţit, deoarece resursele pământului scad, întrucât creşte temperatura şi clima devine foarte imprevizibilă. Totodată, scad şi resursele de apă. Şi din acest motiv, când resursele se împuţinează, cei care o vor resimţi prima dată vor fi tot săracii. În plus, cred că în ţara noastră oamenii obişnuiesc să gătească în general mai mult „ca să fie”. Din păcate, adesea acest „să fie” devine o mâncare care nu se poate mânca sau de aruncat pentru că vrem ceva proaspăt. Papa Francisc spune că dacă nu putem ajuta săracii, măcar să nu aruncăm mâncarea. Să gătim mai puţin şi, poate, să fim mai creativi cu resturile care rămân. Să fim mai atenţi cu apa înseamnă să ne gândim la cei care nu o au deloc. Sr. Gabriela Lungu fcJ

AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SUFLET TÂNĂR mesaje

Mesaj pontifical adresat participanților la IDTC 2022

u ocazia Întâlnirii Diecezane a Tineretului, organizatorii au reușit să obțină, prin Nunțiatura Apostolică din România, un salut din partea Papei Francisc pentru toți cei care sunt parte din evenimentul diecezan care va încununa actualul an pastoral 2021-2022. Documentul este semnat de nunțiul apostolic în România, Miguel Maury Buendía. Îl împărtășim cu tinerii, dar nu numai, din întreaga dieceză:

Mesaj Pontifical Arhiepiscopia Romano-Catolică București Centrul Diecezan Pastorația Tineretului Sfântul Părinte Papa Francisc, înștiințat despre Întâlnirea Diecezană a Tineretului Catolic, ce are loc la Mănăstirea Părinților

Carmelitani desculți din Ciofliceni, în perioada 4-7 august, vă trimite un salut cordial și un cuvânt de încurajare pentru a continua angajamentul de a mărturisi cu bucurie credința creștină, atât prin cuvânt cât și prin propria viață. Sanctitatea sa reînnoiește tuturor apelul de a manifesta iubirea lui Cristos, astfel încât să puteți „face să crească o altă umanitate, fără a

aștepta ca să vă numească «buni», ci căutând binele prin el însuși, bucuroși să păstrați inima curată și să luptați pașnic pentru onestitate și dreptate” (Papa Francisc, Omilia pentru Ziua Mondială a Tineretului XXXI, Campus Misericordiae – Cracovia (Polonia), 31 iulie 2016). De aceea, Sfântul Părinte, prin mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, vă dă din toată inima Binecuvântarea Sa Apostolică și invocă asupra organizatorilor întâlnirii și asupra tuturor celor care au aderat la această inițiativă plinătatea favorurilor și harurilor cerești. București, 27 iunie 2022 + Miguel Maury Buendía Nunțiu Apostolic în România și în Republica Moldova

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

SUFLET TÂNĂR

O imagine, un gând

u, chiar TU!, Tinere, care citești acest mesaj, nu te rezuma la citit, simte-l, înțelege-l... Pe lângă invitația noastră, din acest an, la Întâlnirea Diecezană a Tineretului Catolic, avem o

invitație la un eveniment la care sigur vei avea timp să „ajungi”, și anume invitația de a participa la aprecierea lui Dumnezeu și de a ne bucura de ceea ce ne oferă în fiecare zi. (Andreea Lazăr)

CURIOZITĂȚI

despre sfinți/ fericiți adolescenți/ tineri

Fer. Zeffirino Namuncura

Știai că:

REFLEXIE

Ieși din casă

întrebare pe care nu cred că a auzit-o aproape nimeni la spovadă, dar care ar trebui să ne fie pusă mai des, este: când ai ieșit ultima dată la o bere sau un suc cu prietenii? Da, știu, nu există nicio poruncă din care să reiasă direct că ar trebui să facem asta cu o anume regularitate, dar oferiți-mi o șansă pentru a construi un argument pentru importanța acestei întrebări. În primul rând, ce fel de viață creștină este aceea trăită doar în cadre rigide, lipsită de momentele spontane, nestructurate, alături de persoane dragi nouă? Un om care doar muncește și face lucruri productive toată ziua mi se pare un exemplu negativ în ceea ce privește speranța. În al doilea rând, una dintre dorințele cele mai adânc puse

în noi de către Creatorul nostru este aceea de a aparține unei comunități. Și ce mod mai bun de a construi o comunitate cunoașteți decât cel al interacțiunii directe, față în față? „Berea este dovada că Dumnezeu există și că ne vrea fericiți.” Să ne oferim un minut pentru a reflecta asupra acestui citat. În timpul reflecției, imaginațivă o masă la care stați împreună cu prietenii, la care cântați, vorbiți, râdeți și glumiți, pe care, pe lângă niște halbe, există și niște farfurii cu mâncare bună. Știu, moderația este cuvântul cheie, dar, dacă ne ferim de tot ce poate fi excesiv, oare dăm dovadă de curaj sau de lașitate? Scriu aceste rânduri pentru că vreau să văd lumea că îmbrățișează speranța. Iar singurul mod de a o face este de a fi fericit lângă un grup de oameni. Rafael Ropotă

• Zeffirino s-a născut pe 26 august 1886, la Chimpay, lângă râul Rio Negro? • Tatăl său îl trimite în 1897 să studieze la Buenos Aires pentru ca într-o zi să-şi poată apăra mai bine neamul? • Zeffirino avea 11 ani când a intrat în şcoala militară, dar după numai câteva zile de dură disciplină şi glume de prost gust făcute de colegi, şi-a rugat tatăl să fie luat de acolo? • A început să simtă chemarea de a deveni salezian pentru a-i evangheliza pe toţi cei care nu-l cunoşteau încă pe Cristos; a fost un exemplu în viaţa spirituală, în caritate, în împlinirea datoriilor personale şi în mortificarea zilnică? • Mii de copii şi tineri merg să se roage în pelerinaj la mormântul său? • Este cinstit în calendarul latin pe data de 11 mai?

AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SUFLET TÂNĂR ȘTIRI/ANUNȚURI

Experiență sinodală inedită

âmbătă, 2 iulie, trei reprezentanți din Centrul Diecezan au avut parte de o experiență diecezană sinodală inedită, cu prilejul întâlnirii asociațiilor, mișcărilor, grupurilor și comunităților laice din Arhidieceza de București, convocată de episcopii diecezei, ÎPS Aurel Percă și PS Cornel Damian. Grupul de tineri laici ai Centrului Diecezan a fost reprezentat de pr. Marian Blaj, Andreea Lazăr (PopeștiLeordeni) și Marta Bogdan (Bărăția). Alături de ei s-au aflat reprezentanți din peste 25 de alte grupuri. Toți cei prezenți au avut ocazia să se cunoască reciproc și să-și exprime dorința de a colabora pe viitor, atunci când circumstanțele o vor permite. Andreea Lazăr a vorbit celor prezenți despre cei 38 de membri, împărțiți în patru grupuri: Echipa diecezană, trupa Verità, redacția „Suflet

tânăr” și grupul preoților coresponsabili din cele 4 decanate exterioare Bucureștiului, precum și despre specificul activităților Centrului Diecezan, care se referă la animarea tinerilor arhidiecezei cu activități de diferite tipuri, prin care să rămână ancorați în viața spirituală a comunității locale, dar și pentru a-i încuraja să se implice în societate cu curaj și conștienți de misiunea pe care o au în lume. (CDPT)

Roma

Roman

Voluntariat în Cetatea eternă

Campus pentru adolescenți și tineri

Un grup format din 100 de copii, tineri și părinți greco-catolici din Oradea a avut parte de o experiență inedită la Roma. În perioada 24 iunie - 3 iulie au îmbinat utilul cu plăcutul în cadrul unui proiect de voluntariat la Fraterna Domus din Roma. Cu toții au construit o atmosferă frumoasă de comuniune care, pe 29 iunie, a fost încununată și de compania Papei Francisc, pe care l-au întâlnit la Sfânta Liturghie din Bazilica Sfântul Petru.

Liceul Teologic Franciscan din Roman a organizat în perioada 18-21 iulie un campus cu tema „Descoperă-te ca o minune”. Scopul organizatorilor a fost acela de a le oferi tuturor participanților ocazia de a reflecta la demnitatea lor și la misiunea primită în Biserică și societate, într-o atmosferă de voie bună și comuniune. Asemenea activități s-au desfășurat în majoritatea diecezelor din țară, scopul lor fiind animarea vieții de credință într-un mod diferit de cel parohial.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Activitatea CDPT august 4-7 august – Întâlnirea Diecezană a Tinerilor Catolici Continuă proiectul de sustenabilitate „Să mergem împreună pe o cale mai verde!”; detalii pe www.cdpt.ro/ voluntariat.

Suflet tânăr

Colectiv de redacție Pr. Marian Blaj Theodora Bratu Roberta Filip Sr. Paula Iosif Raluca Jibu Deea Lazăr Sr. Gabriela Lungu, FCJ Georgiana Nechita Rafael Ropotă Foto: cdpt.ro

UNIVERSUL FAMILIEI

POVESTIRI BIBLICE

Moartea lui Moise (Dt 32,48-52; 34, 1-9)

omnul i-a spus lui Moise în aceeaşi zi: „Urcă pe muntele acesta, Abarim, pe muntele Nebo, care este în ţara Moab, în dreptul Ierihonului, şi priveşte ţara Canaan, pe care o dau fiilor lui Israel ca proprietate! Tu vei muri pe muntele pe care urci şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui, pentru că nu aţi avut încredere în mine în mijlocul fiilor lui Israel la apele de la Meriba din Cadeş, în pustiul Țin, şi pentru că nu m-aţi sfinţit în mijlocul fiilor lui Israel. Tu vei vedea de departe ţara, dar nu vei intra în ţara pe care o dau fiilor lui Israel.”

Moise a urcat din stepele Moabului pe muntele Nebo, pe vârful Pisga, care este în dreptul Ierihonului. Domnul i-a arătat toată ţara: de la Galaad până la Dan, tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi a lui Manase, toată ţara lui Iuda până la Marea Mediterană, partea de sud, împrejurimile văii Ierihonului, Cetatea Palmierilor, până la Ţoar. Domnul i-a zis: „Aceasta este ţara pe care am jurat-o lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob, zicând: «O voi da descendenţei tale.» Ţi-am arătat-o înaintea ochilor tăi, dar acolo tu nu vei trece.” Moise, slujitorul Domnului, a murit acolo, în ţara Moab, după cuvântul Domnului. L-au îngropat

Aceasta este ţara pe care am jurat-o lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob, zicând: „O voi da descendenţei tale.” (Dt 34,4) în vale, în ţara Moab, faţă în faţă cu Bet-Peor. Nimeni nu-i ştie mormântul până în ziua de azi. Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise şi puterea nu-l lăsase. Fiii lui Israel l-au plâns pe Moise.

De colorat:

Pentru că şi-a adus aminte de cuvântul său cel sfânt dat lui Abraham, slujitorul său. (Ps 105,42)

AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

UNIVERSUL FAMILIEI SOCIETATE

O familie de pelerini Etimologic, pelerinul este cel care străbate câmpurile. Timpul dedicat pelerinajului este o ieşire din obişnuitul vieţii, pentru a străbate potecile care duc la înnoirea minţii, la redobândirea energiilor fizice şi mai ales spirituale. Text: Pr. Fabian Măriuţ

e-a lungul istoriei, pelerinajul a căpătat mai multe forme care, pas cu pas, au fuzionat între ele. De la pelerinajul patriarhului Abraham către ţara promisă până la pelerinajele cu caracter devoţional, la cele cu caracter penitenţial, de ispăşire a păcatelor. Sanctuarul este un spaţiu delimitat, diferit de alte locuri. Cum Țara Sfântă este sfântă căci acolo Cuvântul s-a făcut trup, la fel şi sanctuarele sunt locuri sfinte, căci din ele iradiază într-un fel aparte misterul lui Cristos. Orice pelerinaj este amintirea Misterului Întrupării şi Mântuirii, iar mare parte dintre pelerinaje îi îndreaptă pe pelerini către sanctuare puse sub patronajul Sfintei Fecioare Maria. Din umila Fecioară de la Nazaret, umbrită de puterea Duhului Sfânt, s-a născut Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul,

iar rolul Maicii Domnului este de a-l arăta lumii pe Cristos cel bogat în milostivire până la sfârşitul veacurilor. Locuri ca Roma, Assisi, Santiago de Compostela, Lourdes, Fatima, Guadalupe, Efes, de curând Medjugorje sunt spaţii în care darul credinţei primit la Botez poate fi reînvigorat, mărturisit, comunicat. Aceste oraşe găzduiesc o multitudine de sanctuare. Dintre sanctuarele mai cunoscute din România sunt cele de la Cacica, Şumuleu Ciuc şi Maria Radna. Şi Arhidieceza noastră are de curând un sanctuar, la Ciofliceni, dedicat Sfintei Fecioare Maria de pe muntele Carmel. De ani buni pelerinii se adună la Baloteşti pentru a străbate la pas mai mulţi kilometri de-a lungul drumului asfaltat, apoi prin pădure şi în cele din urmă pe aleea de intrare în curtea mănăstirii carmelitane de la Ciofliceni, ca apoi

De cele mai multe ori la capătul pelerinajului se manifestă oboseala, setea, foamea… Foamea şi setea sunt, de ce nu!, un semn al nevoii de Euharistie, de viaţă dumnezeiască. 22

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

să intre în sanctuar pentru a lua parte la Sfânta Liturghie. Sanctuarele sunt locuri în care ospitalitatea îşi spune cuvântul. Mai mult chiar, Papa Francisc afirma: pelerinul care trece pragul sanctuarului să nu fie tratat ca simplu oaspete, ci să simtă că este membru al unei famiii, prin urmare trebuie să se simtă acasă, așteptat, iubit și privit cu milostivire. La această experienţă de credinţă şi de viaţă spirituală ne invită Arhiepiscopul nostru Aurel, sâmbătă, 10 septembrie 2022, odată cu încheierea la nivel dicezan a anului Familia Amoris laetitia. Ne invită să fim împreună pelerini, să mergem împreună.

SPIRITUALITATE DIN CATEHEZELE PAPEI

Iubirea este întotdeauna rodnică În cadrul catehezei din 8 ianuarie 2020, Papa Francisc s-a oprit asupra părții finale din cartea Faptele Apostolilor, care relatează că „Evanghelia își urmează cursul ei nu doar pe pământ, ci și pe mare” (cf. Fap 27,1 – 28,16). Text: Iulia Cojocariu

a începutul catehezei, Sfântul Părinte a arătat cum apostolul Paul, prizonier, se afla pe o navă care îl conducea de la Cezarea spre Roma: „Încă de la început navigarea se dovedește a se confrunta cu niște condiții nefavorabile. Călătoria devine periculoasă. Paul îi îndeamnă să nu continue navigarea, dar sutașul nu îl ascultă și se încrede în cârmaci și în stăpânul corabiei. Călătoria continuă și se dezlănțuie un vânt atât de furios, încât echipajul pierde controlul și lasă nava să meargă în derivă.” În continuare a arătat cum „când moartea pare de acum aproape și disperarea cuprinde pe toată lumea, Paul intervine și îi asigură pe tovarășii săi, spunându-le: «Căci mi-a apărut în noaptea aceasta un înger al Dumnezeului, al căruia eu

sunt și căruia mă închin, zicând: „Nu te teme, Paul. Tu trebuie să stai înaintea Cezarului; și iată Dumnezeu ți-a dăruit pe toți cei ce sunt în corabie cu tine”» (Fap 27,23-24). Chiar în încercare, Paul nu încetează să fie păzitorul vieții celorlalți și catalizatorul speranței lor”. Și a subliniat că în felul acesta „Luca ne arată astfel că planul care îl conduce pe Paul spre Roma îl salvează nu doar pe apostol, ci și pe tovarășii de călătorie, iar naufragiul, dintr-o situație de nenorocire, se transformă într-o oportunitate providențială pentru a vesti Evanghelia”. Un alt episod la care s-a referit Papa Francisc a fost cel al acostării pe insula Malta, „ai cărei locuitori dau dovadă de o primire plină de solicitudine. Plouă și este frig

Iubirea este întotdeauna rodnică, iubirea pentru Dumnezeu este întotdeauna rodnică.

și aprind un foc pentru a le oferi naufragiaților puțină căldură și mângâiere”. Paul, care întețește focul cu câteva lemne, este mușcat de o viperă, dar aceasta nu are consecințe. Suveranul Pontif a spus mai departe: „«Binele tinde mereu să se comunice. Fiecare experiență autentică de adevăr și de frumusețe încearcă să se dezvolte prin ea însăși și fiecare persoană care trăiește o eliberare profundă dobândește o sensibilitate mai mare în fața necesităților celorlalți» (Exortația apostolică Evangelii gaudium, nr. 9). Paul ne învață să trăim încercările strângându-ne în jurul lui Cristos, pentru a maturiza «convingerea că Dumnezeu poate să acționeze în orice împrejurare, chiar și în mijlocul eșecurilor aparente» și «convingerea că acela care se oferă și se dăruiește lui Dumnezeu din iubire, cu siguranță va fi rodnic» (ibid., nr. 279).” Papa Francisc a încheiat astfel: „Să cerem astăzi Domnului să ne ajute să trăim fiecare încercare fiind susținuți de energia credinței; și să fim sensibili față de numeroșii naufragiați ai istoriei care acostează epuizați pe țărmurile noastre, ca să știm să-i primim cu această iubire frățească care vine din întâlnirea cu Isus. Aceasta salvează de înghețul indiferenței și al lipsei de umanitate.” AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SPIRITUALITATE SFÂNTA SCRIPTURĂ – PSALMII

Vacanța: o ocazie a „transfigurării”

Cine va urca pe muntele Domnului?/ Cine se va ridica în locul său cel sfânt?/ Cel care are mâinile nepătate şi inima curată,/ cel care nu-şi înalţă sufletul spre lucruri deşarte/ şi nu jură ca să înşele./ Acesta va primi binecuvântare de la Domnul/ şi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul său. (Ps 24,3-5)

Text: Pr. Tarciziu Șerban

ulți dintre noi își rezervă, în plin sezon al vacanțelor, timpul necesar pentru o primenire sufletească. Rupându-se de preocupările cotidiene, pleacă în căutarea a ceea ce le poate încânta privirea și mai ales sufletul: peisaje deosebite, monumente cu încărcătură istorică ori culturală și îndeosebi sanctuarele, catedralele ori mănăstirile cu întreaga lor încărcătură spirituală. Cele mai căutate sanctuare sunt cele în care se celebrează marile sărbători ale acestei luni: Schimbarea la față a Mântuitorului (6 august), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Încoronarea Sfintei Fecioare Maria ca regină (22 august). Toate aceste sărbători evocă, în esență, transfigurarea ființială a tuturor 24

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

celor care au înțeles că, pășind pe urmele Mântuitorului, putem avea parte de destinul său de mărire. Într-adevăr, așa cum Isus, asumându-și parcursul jertfirii de sine în folosul celor mulți, a avut parte de Înviere și de glorificare prin Înălțarea Sa la cer (prefigurată în sărbătoarea Schimbării la față), Sfânta Fecioară Maria, călcând pe urmele Fiului ei, are parte de adormirea spre înviere și de glorificarea prin încoronarea ca regină. Este exact ceea ce adâncul tainic al ființei noastre caută: pelerinajul nostru să ne poarte în această taină care ne „transfigurează”. Cândva, autorul Psalmului 24 evoca posibilitatea unei astfel de „transfigurări”. Punând-o pe seama Regelui (care îl prefigura pe Cristos), psalmistul indica următoarele condiții

pentru a putea avea acces la „muntele Domnului”: Cine va urca pe muntele Domnului? Cine va sta în locul său cel sfânt? Cel care are mâinile nepătate și inima curată, cel care nu-și înalță sufletul spre lucruri deșarte și nu jură cu viclenie. Acesta va primi binecuvântare de la Domnul și dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul său. Același este și destinul tuturor celor care Îl urmează: Acesta este neamul celor care-l caută pe el, al celor care caută fața Dumnezeului lui Iacob. Psalmul culminează cu o „ceremonie” grandioasă de primire a celor care, aidoma lui Cristos și Mariei, sunt primiți în mărire: Ridicați-vă, porților... deschideți-vă, voi, porți veșnice, ca să intre regele măririi! Cine este acest rege al măririi? Domnul oștirilor: el este regele măririi.

SPIRITUALITATE Minuni şi sfinţi

Sfânta Maria Cristina Brando

BIOGRAFIE

a mijlocit pentru ca o soție să fie mamă

M Sfânta Maria Cristina a Neprihănitei Zămisliri Canonizare: 17.05.2015 Beatificare: 27.04.2003 Venerabilă: 02.07.1994 Procesul: 1927 Moartea: 20.01.1906 Nașterea: 01.05.1856

aria Angela Di Mauro este căsătorită cu Carmine Cacchillo, dar nu pot avea copii. Trăiesc în Amorosi, un oraș din provincia Benevento (Italia) și au făcut toate analizele posibile. Pentru Maria Angela era imposibil să rămână însărcinată natural*, iar metodele artificiale, chiar dacă erau tentante, nu puteau fi acceptate de o catolică practicantă. În 2003 a fost planificată o veghe de rugăciune pentru pregătirea beatificării Mariei Cristina Brando, iar ei au fost invitați să participe. Surorile din orașul lor cunoșteau foarte bine drama pe care o trăiau și se rugau pentru ei. Neliniștea, pe care Angela o purta în suflet ca pe o povară grea, s-a transformat într-o mare pace interioară, profundă și durabilă, datorită ascultării unor scrieri ale Fericitei. Tot în 2003, după beatificare, a participat la o adorație animată de surorile Brando. Cu această ocazie a simțit o dorință puternică de a-i cere surorii Maria Cristina harul unui fiu. După nouă luni, Pasqualino s-a născut într-un mod complet natural. Un copil sănătos, frumos și puternic. După aceea a mai rămas însărcinată de două ori, dar în ambele cazuri sarcinile au eșuat. Pasqualino este într-adevăr copilul rod al unei minuni cerute de toți cei care l-au însoțit cu rugăciunile lor. Un alt rod a fost canonizarea fondatoarei surorilor care poartă neoficial numele ei de familie – Brando.

info * Ginecologul Achille Tolino, profesor titular de ginecologie la Universitatea Federico II din Napoli, spune: „Când am citit toată documentația doamnei Maria Angela, mi-am dat seama că sarcina din punct de vedere științific era imposibilă; se întâmplase ceva ieșit din comun, cu două sarcini extrauterine și ambele trompe afectate, fecundarea era complet imposibilă, dar Maria Angela a avut o gestație normală în uter, totul a decurs bine și s-a născut un copil sănătos. ...”

O călugăriță dăruită lui Isus din Preasfântul Sacrament și celor pe care acesta îi iubea mai mult

delaide Brando s-a născut la Napoli, într-o familie bogată din clasa de mijloc. În noaptea de Crăciun a anului 1868, la vârsta de doar 12 ani, Adelaide s-a consacrat lui Dumnezeu cu un jurământ de virginitate perpetuă. În 1875, la vârsta de 19 ani, a intrat în rândul călugărițelor „sacramentine”, luând numele de Maria Cristina a Neprihănitei Zămisliri. Din cauza sănătății șubrede a părăsit această mănăstire în 1877. În 1890 a pus bazele unei noi congregații, aprobată la 7 iulie 1903 de Papa Leon al XIII-lea, sub numele de Surorile Victime Expiatoare ale lui Isus în Sacrament. La 19 februarie 1893 a fost pusă piatra de temelie la o biserică în care adorația euharistică va fi neîntreruptă. Între timp, Maria Cristina s-a dedicat catehezei și învățării copiilor până la moartea ei, la doar 50 de ani.

AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SPIRITUALITATE BISERICA MISIONARĂ

Domnul Dumnezeu a sădit cartea Genezei în inima creștinului!

Text: Pr. Ștefan Lenghen

Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden (Gen 2,8)

n viața creștinului de azi, Cartea Genezei mai are vreun rol important în creșterea umană și spirituală? Fiecare carte a Sfintei Scripturi contribuie la dezvoltarea integrală a omului: suflet, trup și duh. Cartea Genezei a fost, este și va rămâne o sursă importantă pentru reflecțiile teologice asupra sensului universului și al existenței umane. Toate evenimentele pe care le prezintă aceste pagini ale primei cărți a Sfintei Scripturi ne înflăcărează mintea și inima pentru a dărui mai departe cunoștințele pe care ea le conține: Dumnezeu este creatorul a tot ceea ce există: lucrurile văzute și nevăzute; toată creația este frumoasă și bună; păcatul primilor oameni etc. 26

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Cultura africană are multe relatări despre creație și un număr considerabil dintre ele au elemente în comun cu cele ale cărții Genezei, în special, în ceea ce privește crearea ființei umane, separarea ei de Dumnezeu și originea suferinței și a morții. Alte relatări au scopul de a explica originea anumitor fenomene naturale sau a anumitor tradiții și obiceiuri. În Geneză se află relatări asemănătoare care servesc aceluiași scop. În această cultură sunt câteva grupuri etnice care au povești și legende despre eroi individuali despre care se crede că au întemeiat triburile lor, așa precum israeliții au relatarea lor despre Abraham și patriarhi, considerați fondatorii celor douăsprezece triburi.

Grădina pe care Dumnezeu a plantat-o și a încredințat-o omului să o cultive și să o îngrijească a suferit de-a lungul existenței ei distrugere și exploatare. Aceste daune aduse grădinii lui Dumnezeu îl conduc pe om la o îndepărtare de traiul în armonie și unitate cu Dumnezeu, cu aproapele și cu natura și la o gândire egoistă ce nu ține cont de binele pe care l-a primit în dar. Multe triburi sau comunități din Africa ce au acces la educație încă susțin și promovează, ca parte a culturii lor, inegalitatea dintre bărbat și femeie. Femeile încă sunt tratate ca fiind inferioare bărbatului și uneori această mentalitate este fundamentată pe unele texte din Geneză, ca rezultat al interpretării greșite a textului sacru. Relatarea creării femeii din cartea Genezei scoate în evidență egalitatea dintre bărbat și femeie, așa cum a fost intenționată de Dumnezeu (cf. Gen 2,21-23). Într-adevăr, Domnul Dumnezeul nostru a sădit în grădina vieții noastre spirituale acele roade, binecuvântări pe care le prezintă cartea Genezei. (Va urma)

Cascada Thomson 02.01.2022

SPIRITUALITATE PAGINA GHIKA

L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc)

Astăzi:

Henry Beauchesne (1898-1967) Text: Luc Verly (traducere Iulia Cojocariu)

proape toate cărțile publicate de Vladimir Ghika au fost la editura Beauchesne. Dacă, la început, tânărul intelectual român, pentru publicarea conferințelor sale către Doamnele de Caritate, a fost în legătură cu Gabriel Beauchesne, care a întemeiat editura pariziană în 1901, foarte curând se stabilește o relație mai intimă cu unul dintre fiii acestuia, Henry. Acesta va prelua frâiele afacerii la moartea tatălui său, în 1943. Tot el, în 1961, va reedita sub titlul Entretiens spirituels (Convorbiri spirituale) broșurile publicate de Vladimir Ghika între cele două războaie. În 1928, Henry îi cere părintelui Vladimir Ghika să-i binecuvânteze cununia. Din această căsătorie se naște un fiu, Gaël. Dar copilul este bolnăvicios1. Părinții îl cheamă adesea pe prinț la căpătâiul fiului lor ca să vină în ajutorul lor moral și spiritual, dar și pentru a-i aplica relicva bolnavului. Adesea, efectul este benefic, așa cum indică tatăl copilului la începutul anului 1934: „Sper că Dumnezeu va continua să asculte rugăciunile dumneavoastră. Și lucru surprinzător, niciodată Gaël nu a fost într-o stare atât de 1 2 3 4 5

bună; ia în greutate și are culoare. Nu mai simte oboseala. Iată, Monseniore, ce ați obținut din Cer. Cum să vă exprimăm întreaga noastră recunoștință imensă?”2 Henry Beauchesne își pune întreaga încredere în acest preot „atât de puternic”, aşa cum spune, pe lângă bunul Dumnezeu3. Atât de mult încât Vladimir Ghika, atunci când Henry Beauchesne insistă să vină la căpătâiul unei prietene pe moarte, sfârșește prin a-i reproșa că îl ia drept un „vindecător”. Prietenul editor răspunde: „Dacă am insistat ca să veniți, am făcut-o pentru că avem încredere în rugăciunile dumneavoastră și că ar putea avea loc o minune, prin dumneavoastră și spre mai marea slavă a lui Dumnezeu, în acest mediu medical. Nu am putut rămâne insensibil când cumnatul, medic catolic, recunoștea neputința științei, cerându-mi ajutorul dumneavoastră.”4 Dar, în ceea ce îl privește, starea de sănătate generală a micului Gaël, în cele din urmă, se înrăutățește. La 9 decembrie 1934, Henry Beauchesne, disperat, îl cheamă în ajutor pe Vladimir Ghika pe când acesta se afla la fratele său Dimitrie, în funcție la Bruxelles.

Vladimir Ghika ia trenul către Paris după-amiaza. Petrece noaptea lângă micul bolnav în clinica de pe strada Boileau, dar micul Gaël Beauchesne moare în ziua următoare la 11,15, după ce Vladimir Ghika a celebrat liturghia la căpătâiul său. Credința tatălui este zdruncinată. Cum să suporte moartea micii ființe dragi? Alții s-ar fi prăbușit. Dar în loc să-l îndepărteze pe Henry Beauchesne de Dumnezeu, moartea lui Gaël îl apropie, chiar dacă această imensă nenorocire nu este ușor de acceptat. Îi scrie astfel lui Vladimir Ghika: „Aș vrea să-mi întăresc curajul pe lângă dumneavoastră, să vă ascult afirmându-mi că Gaël este de mii de ori mai fericit și mai aproape de noi și că îl voi regăsi într-o zi așa cum l-am pierdut. Toate acestea le cred, vreau să le cred, în ciuda îndoielilor care caută să se insinueze și care, zdruncinându-mi credința, fac să scadă speranța și prin aceasta chiar puterea mea. Da, Monseniore, am nevoie de convingerea dumneavoastră. (...) Caut să trăiesc aproape de el trăind mai aproape de Dumnezeu...”5

Pare să fie bolnav de tuberculoză. Scrisoare din 9 aprilie 1934. Scris. 8 ianuarie 1934. Scris. 21 ianuarie 1934. Scris. 12 august 1935. AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SINOD 2021-2023 PENTRU O BISERICĂ SINODALĂ COMUNIUNE, PARTICIPARE, MISIUNE Sinteza sinodală a Arhidiecezei Romano-Catolice de București

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

SINODALITATE

Introducere: Sinodul – drum de angajare pentru întreaga Biserică locală

rhidieceza de Bucureşti s-a implicat de la bun început în asimilarea şi aprofundarea exigenţelor Sinodului despre sinodalitate pe care Papa Francisc l-a dorit ca o consultare generală a întregii Biserici. Duminică, 10 octombrie 2021, Papa Francisc a deschis în mod solemn, la Roma, parcursul sinodal; la 17 octombrie 2021, ÎPS Aurel Percă a celebrat Sfânta Liturghie de începere a parcursului sinodal în Biserica locală, arătând că „Arhidieceza noastră trebuie să simtă această alegere și invitație a Papei ca pe o ocazie specială de a trăi în mod real confruntarea cu realitățile pastorale din comunitățile noastre parohiale, dar și cu frații și surorile care trăiesc în afara Bisericii sau îndepărtați total de ea”1. Pentru bunul mers al etapei consultative locale, a fost constituită o echipă sinodală coordonată de pr. Daniel Bulai ca referent diecezan. Echipa a reunit reprezentanţi din diversele sectoare pastorale; activitatea sa a fost prezentată pe site-ul Arhidiecezei de Bucureşti.2

1 2

Întânirile de lucru au fost marcate de rugăciunea către Duhul Sfânt, într-un climat de încredere, libertate, ascultare și respect. Participanții au trăit o adevărată convertire, depăşind temerile și prejudecăţile inițiale. Ca rezultat al muncii de echipă, pe site-ul Arhidiecezei au fost postate şapte fișe sinodale consultative adresate celor din Arhidieceza Romano-Catolică de București: părinți parohi; persoane consacrate; familii; tineri; membri ai mișcărilor religioase, ai comunităților carismatice și ai școlilor catolice; grupurile și asociațiile laice; toți oamenii de bunăvoință, credincioși și necredincioși. Răspunsurile au relevat puncte pozitive, dar și provocări! În rândurile de mai jos redăm, în formă prescurtată, sinteza consultării diecezane a credincioșilor, care a reprezentat prima etapă a Sinodului despre sinodalitate convocat de Papa Francisc în octombrie 2023. Textul complet al sintezei poate fi consultat pe site-ul ARCB.

1. Tovarăși de drum

O Biserică deschisă ascultă de Duhul Sfânt și de Evanghelie. În acest timp de înţelegere a unei Biserici sinodale ne-am rugat în mod deosebit Duhului Sfânt și

ne-am propus să ascultăm de îndemnurile lui ca să ajungem la o comuniune mai profundă și la o mai mare deschidere către îndeplinirea misiunii noastre în lume. Conștientizarea demnității vieții creștine, importanța mărturiei, înțelegerea provocărilor societății au punctat dezbaterile propuse în fișe. A reieșit dorința pentru o Biserică mai deschisă tinerilor și valorilor specifice vârstei lor. În comunitățile parohiale, consiliile parohiale au un rol vital, asigurând contactul între părinții parohi și comunitate.

2. Ascultare

A asculta este un act fundamental în Biserică, în consens cu acceptarea semenului nostru și cu dialogul. Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul său, prin celebrările liturgice, prin rugăciune și îndrumare spirituală. Deseori, Dumnezeu ne vorbește prin nevoile oamenilor, cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție. Ca propuneri pentru o Biserică deschisă au fost semnalate: formarea clerului și a credincioșilor, organizarea de întâlniri, colaborarea cu comunitățile și asociațiile religioase, promovarea evenimentelor și a

https://arcb.ro/website/2021/10/17/ips-aurel-perca-mesaj-pastoral-catre-arhidieceza-de-bucuresti/. https://arcb.ro/website/2021-2023-sinod-pentru-o-biserica-sinodala/. AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SINODALITATE

structurilor diecezane (conferințe, reculegeri și exerciții spirituale, pelerinaje și procesiuni, Școala Biblică, Școala de Cateheză, Școala la Iezuiți, Lectio Divina, momente de rugăciune, adorație, cateheze online), utilizarea mijloacelor tipărite și de comunicare socială, Angelus TV etc. O problemă care solicită atenție este situația dificilă a comunităților de români catolici din alte dieceze (Timișoara, Alba Iulia, Oradea etc.) unde duminica și la marile sărbători acești catolici nu au o Liturghie în limba proprie (în parohiile respective slujba celebrându-se în limba diferitelor etnii locale). Catehezele începute încă de la vârste mici nu trebuie să fie momente izolate în viaţa copiilor, ci o formare continuă, parte a vieţii de familie la care atât copiii, cât şi părinţii sunt așteptați să participe cu bucurie. Catehezele pot fi susținute de excursii, întâlniri recreative etc., astfel încât mari și mici să simtă cât de bine este să stea „la umbra” Bisericii şi să își ia de acolo energia necesară pentru viață.

3. Vorbind deschis

Pe plan intern, Biserica este invitată să încurajeze comuniunea profundă între diversele realități ecleziastice, fără a căuta cu orice preț afirmarea de sine sau confirmarea din partea celorlalți. Mass-media, ca fenomen cultural și necesitate pastorală actuală de necontestat, este importantă pentru o comunicare bazată pe libertate, responsabilitate, solidaritate și adevăr.

4. Sărbătoare. Sfânta Liturghie, cea mai înaltă dintre comuniuni

Liturghia constituie adunarea creștinilor și hrănește legăturile 30

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

dintre ei. Există o mare nevoie de formare, de cateheză liturgică, de cunoaștere a riturilor și a textelor liturgice, explicate pe înţelesul dferitelor categorii de vârstă: copii, adolescenţi, tineri, adulţi. Sărbătorile trebuie să cinstească frumusețea liturgică; ele pot fi diversificate prin prezența animatorilor adecvat pregătiți, prin implicarea mișcărilor laicale, a congregațiilor, a tinerilor și copiilor. Lectorii și ministranții, bine formați și organizați, pot fi un exemplu de implicare și de angajare.

5. O Biserică baptismală

Biserica este susținută de preoția comună, mistică, a celor botezați. Fiecare membru are un mandat misionar, conferit prin Botez și Mir, și este chemat să dea mărturie prin viața sa. Zone concrete de misiune sunt: locul de muncă, mediile sociale, contexte particulare. Însoţirea spirituală şi umană trebuie să se adreseze în special tinerilor care își discern vocația, copiilor și bătrânilor, celor aflați departe, credincioşilor angajaţi în politică, armată, poliţie sau penitenciare pentru a-și trăi bine misiunea în societate.

6. Dialogul în Biserică și în societate

Dialogul dintre Biserică și societate este absolut necesar. E nevoie și de o colaborare strânsă între structurile bisericești, pentru a cunoaște „nevoiașii și nevoile lor” și a le oferi vindecare și hrană materială şi spirituală. Necesară este și o abordare pastorală în privința adicțiilor de alcool, drog, jocuri de noroc, internet etc.

7. Ecumenismul

O cunoaștere profundă a propriei credințe și a specificului și bogăției

aduse de celelalte confesiuni poate da o forță sporită iubirii la care suntem chemați de același unic Cristos. Legăturile de credință ne unesc prin acea fraternitate „de sânge” care ne precedă și care nu a încetat niciodată din punct de vedere mistic: martiri și mărturisitori din diferite confesiuni și-au dat viața împreună pentru Cristos. Apărarea valorilor creștine, mai ales viața și familia, ne cheamă să facem front comun împotriva ideologiilor și să transmitem împreună mesajul creștin în lumea secularizată. Un interes sporit trebuie acordat cunoașterii cultelor din jurul nostru, cu istoria și aspectele doctrinale și liturgice ale fiecăruia: acestea pot deveni căi concrete de apropiere și de prietenie.

8. Autoritate și participare

Comuniunea în Biserică se realizează prin slujirile pastorale, care presupun munca în echipă și coresponsabilitatea. De la episcop la ministrant, cu toții avem un rol important în Biserica noastră locală, și nimeni nu slujește singur în comunitate (în afară de slujirea de îndrumare spirituală care, pentru a salvgarda forul interior, nu se poate face decât individual). Este de dorit încurajarea creării de grupuri parohiale de lectori, cantori, comentatori liturgici, precum şi formarea lor adecvată. Poporul credincios își dorește celebrări liturgice bine și frumos pregătite, cu aportul preotului și al credincioșilor: se simte nevoia accentului pe sacru, pe profunzime, păstrarea tradițiilor și utilizarea artei sacre în a-l preamări pe Dumnezeu, muzica sacră. Atenție deosebită trebuie acordată familiilor, mai ales celor tinere, care

SINODALITATE

riscă să se îndepărteze de Biserică din cauza ritmului alert al vieţii de zi cu zi, dar şi pentru că uneori nu se regăsesc în viaţa parohială. Numărul tinerilor activi în parohii se află pe o pantă descendentă: pentru a trezi din nou interesul lor pentru viaţa Bisericii s-au propus trei posibile soluții: în primul rând, să se cunoască numărul tinerilor prezenți în parohie, consultând registrul pentru botezați din ultimii 16-30 ani, pentru a se propune activități țintite pe grupe de vârstă. În al doilea rând, trebuie valorificată perioada de formare pentru Sfântul Mir și continuarea ei cu noi cateheze, campusuri și întâlniri care să îi ajute pe cei miruiți să rămână aproape de Biserică. În al treilea rând, să existe activități, poate chiar la nivel diecezan, care să se ocupe atât de evanghelizare, cât și de catolicii care nu mai vin la biserică. Credința are și o dimensiune socială. Sunt necesare cateheze și formare pe problemele actuale ale societății: chestiunea identităţii de gen, provocarea avortului etc. Sunt teme sensibile care necesită fermitate, dar şi delicateţe, pentru a transmite adevărul cu iubire. Aspectul financiar nu este un scop în viaţa de credinţă, dar contribuie la buna desfășurare a activităților în parohii, asociaţii și alte forme de organizare eclezială și de aceea sunt de încurajat evenimentele de strângere de fonduri și contribuția financiară a enoriașilor.

9. Discernământ și decizie

Discernământul este o carismă, așadar trebuie cerut în rugăciune de la Duhul Sfânt. Discernământul este necesar pentru a gestiona bine inițiativele, așteptările, bucuriile, chiar nemulțumirile credincioșilor, pentru ca ceea ce este sacru, sfânt,

dumnezeiesc în viața noastră de credință să nu se piardă!

10. Formarea noastră pentru sinodalitate

Bogăţia şi sinceritatea răspunsurilor la fişele consultative au constituit linia comună care a oglindit constatările şi aspiraţiile membrilor Arhidiecezei de Bucureşti. Împreună cu întregul Popor al lui Dumnezeu, ei sunt conștienți că parcursul sinodal este o lucrare a Duhului Sfânt.

Concluzii: Provocări şi aşteptări pastorale

1. Ca aspecte intrinseci ale vieţii pastorale, se cer cultivate în mod deosebit cultura întâlnirii, a dialogului și a relaţionării. Provocarea este să-i putem atrage și integra în această cultură şi pe cei nepracticanți sau de alte confesiuni. 2. Este important să acordăm atenție „semnelor timpului”, căutând să le înțelegem în mod corect şi concret, prin reînnoirea rugăciunii și a dimensiunii catehetice la nivel parohial şi diecezan. Provocarea este să știm să abordăm subiecte de interes real, în mod competent şi adaptat contextului. 3. Este necesar să cultivăm un climat de comuniune autentică şi coresponsabilă, spre binele „unicului Trup al lui Cristos”, Biserica. Provocarea este să putem îmbunătăţi şi eficientiza prezenţa Bisericii în viaţa credincioşilor şi a tuturor oamenilor de bunăvoinţă, inclusiv prin noile mijloace de comunicare socială. 4. „Conştiinţa liturgică” are nevoie să fie întărită prin formarea de slujitori laici calificaţi – lectori, cantori, ministranţi – care să beneficieze de programe de instruire la nivel diecezan şi parohial. Provocarea

este să facem cunoscut rolul acestor slujiri în comunitatea parohială şi diecezană, ca răspuns la chemările pe care Cristos, Bunul Păstor, le deșteaptă în inima membrilor lor. 5. Cu toții formăm Biserica și toți suntem protagoniști! Acţiunile de angajare socială, voluntariatul, organizarea de excursii și pelerinaje, conferinţele, ajutorarea bolnavilor și a persoanelor defavorizate pot contribui la construirea conştiinţei creștine şi a coeziunii sociale. Provocarea e să găsim „înțelepciunea” pentru a trăi în unitate și în armonie, fără a fugi de asumarea unor responsabilități esențiale în transmiterea credinței. 6. Credincioșii așteaptă mult de la preot, iar acolo unde preotul are un plan pastoral bun, parohia funcționează! Provocarea este pregătirea continuă a preotului – atât spirituală, cât și teologică, pentru a gestiona bine contactul cu realitățile pastorale. 7. Zelul pentru participarea la Sfintele Liturghii și sensibilitatea față de faptele de caritate dau gust comunității creștine. Provocarea este să pregătim cât mai demn tot ceea ce înseamnă viața liturgică și apoi să prelungim această viață prin solidaritatea cu cei nevoiași! 8. Credincioșii noștri au nevoie de martori adevărați ai credinței! Provocarea este să conștientizăm că și în afara zidurilor bisericii, comportamentul clerului, al persoanelor consacrate, dar și al laicilor este cel care dă mărturie despre speranța noastră. 2 iulie 2022, București Pr. Daniel Bulai Referent diecezan AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

CULTURĂ CREDINȚĂ, ARTĂ ȘI ISTORIE

Arhiepiscopia Romano-Catolică de București salută dispoziția de demolare pentru Cathedral Plaza

rhiepiscopia Romano-Catolică de București salută dispoziția de demolare pentru Cathedral Plaza, clădirea construită ilegal în imediata vecinătate a Catedralei RomanoCatolice Sf. Iosif, dispoziție semnată azi, 20 iulie 2022, de domnul primar general al Capitalei, Nicușor Dan. Vestea că primarul general al Capitalei a decis punerea în aplicare a sentinței 2520/2012 a Tribunalului Dâmbovița, devenită irevocabilă prin decizia nr. 456/2013 a Curții de Apel Ploiești și confirmată de decizia irevocabilă nr. 89/2016 a Curții de Apel Constanța, este o mare bucurie pentru clerul și credincioșii Arhidiecezei de București, care au luptat ani de zile pentru salvarea Catedralei Sf. Iosif. ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de București, afirmă: „Decizia domnului primar general al Capitalei, Nicușor Dan, reprezintă o victorie nu doar pentru romano-catolicii din Arhidieceza de București, ci și pentru toți locuitorii Capitalei și pentru toți cetățenii României. Este o revenire la normalitate, un pas imens pentru salvgardarea Catedralei Sfântul Iosif, clădire de patrimoniu național și universal, pusă în pericol atâția ani. Ne bucurăm că demersurile de ani de zile ale ÎPS 32

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Nr. 370/20.07.2022 Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit de București, susținut de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, și de ceilalți colaboratori implicați în această cauză, au dat roade. Le mulțumim pe această cale pentru perseverența de care au dat dovadă în acest parcurs anevoios în justiție. Totodată, ne exprimăm recunoștința față de toți credincioșii romano-catolici și față de toți oamenii de bunăvoință care și-au arătat solidaritatea, pe parcursul anilor, prin diferite mijloace, față de cauza «Salvați Catedrala Sf. Iosif!». Așteptăm cu mare interes parcurgerea pașilor administrativi până la finalizarea efectivă a lucrărilor, anunțați azi de dl. primar general, și oferim tot sprijinul nostru Primăriei Capitalei.” Actul emis de primarul general al Municipiului București reprezintă un act de reparație istorică, singura formă de intrare în legalitate posibilă, ce vine ca o încununare a eforturilor justiției din România care a decis în mod constant asupra ilegalității imobilului de birouri, a dispus anularea autorizației, a stabilit nelegalitatea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, radierea clădirii din cartea funciară, debranșarea de la utilități, desființarea totală a construcției. El se înscrie în seria de acte ale instituțiilor și autorităților

statului român sau internaționale care au identificat fraudarea legii de către emitentul și beneficiarul autorizației, existența unor grupuri de interese care au pus presiune pe administrația locală, cu consecința vătămării patrimoniului istoric. În această serie se înscriu actele emise de Inspectoratul de Stat în Construcții (Raportul 2610/10.05.2006), Senatul României (Hotărârile nr. 40/9.11.2006 și nr. 5/19.02.2007), Adunarea Parlamentului European (Declarația scrisă nr. 0054/septembrie 2007), Ministerul Culturii (adresa Ministrului Culturii către primarul general al Municipiului București din 28.09.2011), Serviciul Român de Informații (retragerea acordului conform adresei nr. 76737/05.05.2006). Biroul de presă Citiți textul integral pe arcb.ro

CULTURĂ FILE DE ISTORIE CREDINȚĂ, ARTĂ ȘI ISTORIE

Două jubilee de mare importanță pentru catolicii din România Text: Mons. Ieronim Iacob

mbătați de bucuria prematură a ieșirii din pandemia de Covid-19 și speriați de furia războiului din Ucraina, am uitat să celebrăm două jubilee de prim rang pentru istoria catolicilor din România. Pe 22 iunie 2022 s-au împlinit 400 de ani de la înființarea Congregației De Propaganda Fide (Congregația pentru Răspândirea Credinței / Propaganda), dicasteriu vatican creat pentru a coordona activitatea misionară şi a-i scoate pe misionarii catolici de sub tutela puterilor coloniale ale vremii, Spania şi Portugalia. Ca prim rod al activității sale, la 25 aprilie 1623 Propaganda a înființat Misiunea Franciscanilor Conventuali din Moldova și a dat-o în grija călugărilor de la Constantinopol. Anul următor a fost întemeiată Custodia Ordinului Fraților Minori a Bulgariei şi Valahiei. Timp de trei secole, Propaganda a coordonat activitatea catolicilor din Valahia şi Moldova, trimiţând misionari (franciscani, pasioniști, redemptoriști etc.), combătând abuzurile, organizând viaţa bisericească. Prin acest dicasteriu s-a menținut contactul Bisericii nu numai cu misionarii catolici, dar şi cu autorităţile civile din Valahia și Moldova şi cu ierarhia Bisericii Ortodoxe. Papa Paul al VI-lea a schimbat numele Propagandei în Congregaţia pentru Evanghelizarea Popoarelor (Congregatio pro Gentium Evangelizatione).

La numai cinci ani de la înființarea Propagandei, în 1627, a luat naștere Colegiul Pontifical al Propagandei (astăzi Universitatea Pontificală Urbaniana), pepinieră pentru viitorii misionari și pentru preoții din țările de misiune. Printre figurile ilustre ale acestui colegiu se află Petru Maior, Gheorghe Șincai, Iuliu Hossu etc. De asemenea, Fericitul Anton Durcovici împreună cu o întreagă pleiadă de preoți romano-catolici și-au desăvârșit formarea teologică la acest colegiu din Cetatea Eternă. Corespondența misionarilor din Țările Române cu Propaganda s-a constituit într-un impresionant fond documentar care furnizează date importante pentru istoria neamului românesc. Acest fond a fost studiat de bursieri români la Roma precum George Călinescu, Dumitru Găzdaru, Francisc Pall, Dănuț Doboș etc. La 4 iunie 1822, la Lyon, în Franța, a fost fondată Opera pentru Răspândirea Credinței, prin grija fericitei Pauline Jaricot (1799-1862; beatificată la 22 mai 2022). În activitatea sa, nu de puține ori Opera și-a îndreptat atenția generoasă către nevoile creștinilor din România. În anul 1922, jubileele Propagandei și Operei au fost celebrate cu mare solemnitate în Arhidieceza RomanoCatolică de București. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a adresat atunci clerului și credincioșilor o scrisoare circulară invitându-i la o reînnoire a credinței, la rugăciune, la

Fericita Pauline Jaricot

Document din fondul SC Bulgaria, Valacchia, vol. 1, f. 15 (datat 15 aprilie 1623)

Sediul Congregației De Propaganda Fide, la Roma

dobândirea unui adevărat spirit misionar și la generozitate materială, pentru folosul misiunilor. Tot atunci s-a cerut instituirea pe teritoriul Arhidiecezei de București a celor două secțiuni ale Operei pentru Răspândirea Credinței, respectiv pentru adulți (Societatea pentru Răspândirea Credinței) și pentru copii (Sfânta Copilărie a lui Isus), a căror activitate a fost reactivată în ultimii ani, după hiatusul din anii grei ai comunismului. AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

CULTURĂ IDEI PENTRU TIMPUL LIBER

spectacol

Tache, Ianke și Cadâr, Teatrul Național București, 30 august, ora 20. Spectacol după Victor Ion Popa, în regia lui Horațiu Mălăele. Din distribuție fac parte: Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu, Mihai Constantin, Dana Dogaru etc.

Expoziție

Cartografii simbolice. Geografie. Astronomie. Biologie, expoziție tematică la Casa FilipescuCesianu; până pe 21 august. Expoziția include „ceea ce natura umană înţelege să exploreze prin trei mari trasee de care este preocupată şi ataşată, cuprinse în ceea ce numim geografie, astronomie şi biologie” (Adrian Majuru).

Mai liber ca oricând Părintele Anton Demeter Editura Polirom, Iași 2022

a Editura Polirom a apărut recent o lucrare dedicată părintelui Anton Demeter, mărturisitor al credinţei în perioada regimului comunist şi care, în urma tratamentului inuman la care a fost supus de autorităţile politice ale timpului, a rămas paralizat pentru tot restul vieţii, fiind cunoscut în popor ca „părintele fără picioare”. Această carte este scrisă de doamnele Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, cunoscute pentru activitatea publicistică îndelugată şi pentru cariera universitară remarcabilă în cadrul Universităţii din Bucureşti. Apariţia acestui volum este semnalată de pr. dr. GheorgheDamian Pătraşcu, ministru provincial: „Cartea Mai liber ca oricând. Părintele Anton Demeter relatează viaţa plină de credinţă a Slujitorului lui Dumnezeu pr.

Format: 13x20 cm, 232 p.

Anton Demeter. Părintele fără picioare, aşa cum era cunoscut de cei care-i călcau pragul pentru a primi o fărâmă de Dumnezeu din gura lui, a fost condamnat la 20 ani închisoare, pentru crima de a-l fi vestit pe Cristos tinerilor, copiilor, dar şi adulţilor şi celor în vârstă. Scrisă cu multă competenţă şi har de doamnele Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, veţi găsi în ea hrană în drumul spre înviere.” Pr. Andrei Dumitrescu

carte

Colț Alb, Jack London, Editura Herra, Pitești, 224 p. Colț Alb este povestea unui animal trei sferturi lup, un sfert câine, care parcurge mai multe etape: câine de sanie, câine de luptă, și în final ajunge în mâinile unui om iubitor, care îi arată că există dragoste și bunătate. 34

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

carte

edic și pacient, Adrienne von Speyr, trad. Alexandru Bejinariu, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2022, 142 p. „Fragmentele prezente aici (...) arată cât de mult era preocupată Adrienne von Speyr (...) de oamenii aflați în grija sa și cât de mult s-a luptat mereu pentru a împăca numeroasele sale responsabilități lumești cu abundența intuițiilor sale spirituale” (Hans Urs von Balthasar).

CULTURĂ SACRALITATEA ÎN ARTĂ

Fecioara Maria cu Pruncul şi un sfânt Text: Pr. Andrei Dumitrescu

R Fecioara Maria cu Pruncul şi un sfânt (1483) de Bartolomeo Montagna Pictură în ulei pe lemn Dimensiune: 37,8 x 36,6 cm Tabloul se află în Walker Art Gallery din Liverpool (Marea Britanie).

enaşterea a fost o perioadă de înflorire artistică, umanistă, literară şi religioasă fără precedent, care cuprinde secolele XIV-XVI şi care a lăsat o influenţă de necontestat în dezvoltarea societăţii de pe „bătrânul continent” şi nu numai. Acum apar Reforma protestantă şi răspunsul Bisericii Catolice la această serie de idei religioase, cunoscut sub numele de Contrareformă sau Reforma catolică, a cărei expresie artistică ulterioară va fi constituită de curentul manierist şi mai ales de epoca barocă. Printre marile inovaţii ale Renaşterii se numără apariţia tiparului şi dezvoltarea accelerată a interesului pentru navigaţie, comerţ şi geografie, care va permite apariţia marilor imperii coloniale (Anglia, Spania, Franţa) şi, practic, începutul făuririi lumii pe care o cunoaştem şi noi. În perioada Renaşterii se pune în evidenţă frumuseţea corpului omenesc, a naturii şi a elementelor de lumină, care le unesc în armonie, iar în privinţa sculpturilor şi a arhitecturii, sunt îmbinate elementele antice cu tradițiile stilului medieval, în care predomină liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Construcţiile renascentiste pun în evidenţă coloanele, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, la care se adaugă cupolele, iar

fațadele sunt concepute ținându-se seamă de simetrie și ordine. O creaţie din epoca Renaşterii este propusă în acest număr, un tablou de dimensiuni reduse, care o prezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul divin sub aspectul natural al unei mame și al copilului ei. În această privință, tabloul este foarte diferit de cele similare pentru un altar, nefiind formal și, fără îndoială, a fost făcut pentru devoțiunea privată, mai degrabă decât pentru o biserică. Sfântul care sărută piciorul Pruncului este, potrivit unor autori, Sfântul Ioan Botezătorul și poate fi chiar portretul celui care a comandat pictura. Se remarcă luminozitatea Fecioarei Maria şi a Pruncului, în contrast cu personajul masculin secundar, aflat însă în atitudine de adoraţie. Iluminarea subtilă a peisajului de către artist și sensibilitatea sa față de frumusețea culorii sunt tipice școlii venețiene, unde Montagna s-a şi format.

Bartolomeo Montagna

portretist al Fecioarei Maria din Renaştere

artolomeo Montagna (cca 1450 – 1530) a fost un pictor italian din perioada Renașterii, activ în principal la Vicenza, dar şi la Veneţia şi Padova. Este renumit pentru lucrările sale de inspiraţie religioasă, fiind unul din marii portretişti ai Fecioarei Maria din Renaştere.

Bartolomeo Montagna

AUGUST 2022 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

ETCETERA ANUNȚURI

Beatificarea Papei Ioan Paul I

e data de 4 septembrie va avea loc în Piața Sfântul Petru din Vatican, la ora 10.30, beatificarea lui Ioan Paul I (1912-1978). Ioan Paul I a avut cel mai scurt pontificat din ultimele secole, 33 de zile: a fost ales ca Succesor al lui Petru pe 26 august 1978 și a murit pe 28 septembrie în același an. Născut în 1912 în satul Canale d’Agordo, în apropiere de orașul italian Belluno, tânărul Albino Luciani a fost sfințit preot în 1935. Doctor în teologie, a fost ales episcop al diecezei de Vittorio Veneto și, succesiv, patriarh de Veneția. A luat parte la toate cele patru sesiuni plenare ale Conciliului Vatican II. A fost numit vicepreședinte al Conferinței Episcopale Italiene în 1971 și a fost creat cardinal în 1973. Devenit papă după Sfântul Paul al VI-lea, și-a luat ca deviză pontificală cuvântul „Humilitas”. A murit la vârsta de 65 de ani și este înmormântat în cripta bazilicii Sfântul Petru. Sfânta Liturghie și ritul beatificării sale se desfășoară duminică 4 septembrie în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, fiind prezidate de Papa Francisc. Petiția pentru beatificare este citită de episcopul diecezei de Belluno, mons. Renato Marangoni. În contextul beatificării, postulatura va dona Sfântului Părinte un relicviar cu o relicvă a noului Fericit. Sâmbătă, 3 septembrie are loc o veghe de rugăciune în catedrala Romei – bazilica Sfântul Ioan de la Lateran – prezidată de cardinalul Angelo De Donatis. Sfânta Liturghie de mulțumire pentru beatificarea lui Ioan Paul I se desfășoară duminică, 11 septembrie în dieceza de Belluno, mai precis în satul natal al noului Fericit, Canale d’Agordo, cu participarea episcopilor și a respectivelor comunități din diecezele în care Albino Luciani și-a desfășurat slujirea preoțească și episcopală: patriarhatul de Veneția, dieceza de Belluno și dieceza de Vittorio Veneto. Sfânta Liturghie este prezidată de arhiepiscopul Francesco Moraglia, mitropolitul provinciei ecleziastice de Veneția. În zilele precedente beatificării lui Ioan Paul I, Biroul de presă al Sfântului Scaun organizează o conferință de presă ad-hoc, la o dată ce urmează să fie stabilită. La întâlnirea cu reprezentanții presei este invitată, printre alții, martora minunii vindecării care a avut loc prin mijlocirea Venerabilului Slujitor al lui Dumnezeu Ioan Paul I, fapt care, potrivit normelor bisericești, a făcut posibilă beatificarea sa. (Sursa: vaticannews.va/ro)

Revista Actualitatea creștină poate fi achiziționată de la Librăria Sf. Iosif Str. G-ral H.M. Berthelot 19, 010164 – Bucureşti, sector 1 Tel.: 021 201 54 57 Email: libraria@arcb.ro Website: www.librariasfiosif.ro Persoană de contact: Tereza Petreş www.librariasfiosif.ro

Radioul Diecezei Romano-Catolice de Iași

www.angelustv.ro DIGI: 12687 MHz www.radiomaria.ro

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2022

Nr. 08/2022 * Anul XXXIII * Serie nouă * 5 lei

GÂNDUL LUNII GÂNDUL LUNII

MARIA ÎN SLAVA CEREASCĂ Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului: un semn de speranță

Vacanța: o ocazie a „transfigurării” Sinod 2021-2023. Pentru o Biserică sinodală