Newsletter #18 lsrs china by LSRS China

LIGA STUDENȚILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE

FILIALA CHINA NOIEMBRIE 2015

NUMĂRUL 18

Din sumar: Interviu cu Adela Alexiu, studentă la Shanghai International Studies University O vizită la Templul Longquan 上有天堂,下有蘇杭, Sus e Cerul, iar jos sunt Su și Hang Valentina Crivăț – Voluntarul lunii octombrie din filiale LSRS China și-a mărit echipa Degustare de vinuri românesți la ICR Beijing Festivalul Cultural de la Universitatea Qingdao Recrutăm! - Detalii despre pozițiile disponibile în acest număr

LSRS China reprezintă Liga Studenților Români din Străinătate pe teritoriul Republicii Populare Chineze. LSRS China a fost înființată în noiembrie 2010, ceremonia de lansare oficială a LSRS China având loc pe data de 3 iunie 2011, la sediul Ambasadei României la Beijing.

Coordonator Filială: Aura TOADER Coordonator Adjunct: Mihai TITIENAR Director Relații Externe: Valentina CRIVĂȚ Consilier Relația cu Diaspora: Petre DANCI Director Relații Interne: Andreea COTÎRLEA Director Comunicare: Georgiana BOBOC Consilier Comunicare: Andreea LEONTE Consilier Comunicare: Mirela BULGARU Consilier Design și Conținut Media: Radu SAVA Director Proiecte Interne: Adrian BĂZĂVAN Consilier Proiecte Interne: Patricia FRENȚ

NUMĂRUL 18

Interviu cu Adela Alexiu, studentă la Shanghai International Studies University Recent am cunoscut-o pe Adela la un eveniment cultural organizat de una din universităţile din Shanghai. Nouă ne-a plăcut foarte mult cum Adela, împreună cu alte studente românce, au reprezentat România în cadrul acestui eveniment. Am decis aşadar să aflăm mai multe despre ea şi să îi luăm acest interviu. Lectură placută! Bună, Adela! Spune-ne mai multe despre tine! Bună ziua! În anul 2014 am absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, secția chineză-engleză din cadrul Universităţii Bucureşti. În momentul de faţă sunt înscrisă la Masteratul de Studii Est Asiatice din cadrul aceleiaşi universităţi, dar sunt şi beneficiara unei burse de specializare la Shanghai International Studies University în China. Ce te-a determinat să studiezi limba chineză? Aş putea să îţi dau multe motive pentru care limba chineză este o limba ce merită a fi studiată, de la caligrafia fascinantă, sistemul fonetic diferit, textele de literatură, până la importanţa pe care o are China acum la nivel mondial şi, în acest context, nevoia de vorbitori de limbă chineză. Însă povestea mea nu este asta. După absolvirea unui liceu cu profil uman, am decis că vreau să studiez limbi străine şi, având influenţa tatălui meu, pasionat de cultura japoneză, am decis să mă îndrept către ceva din aceeași sferă.

Am ales chineza, o limbă destul de greu accesibilă la prima vedere dar, asa cum spuneam mai sus, o limbă a viitorului. Simţi că ţi s-a îmbunătăţit nivelul de limbă chineză de când ai venit în China? Cu siguranţă. Studiul unei limbi străine în ţara de origine este un avantaj de care toţi ar trebui să se bucure. Mai ales în ceea ce priveşte limba chineză, limbă complet diferită de orice sistem lingvistic cu care europenii sunt obişnuiţi. Principalul scop al venirii mele în China a fost îmbunătăţirea nivelului de chineză. Acest lucru s-a întâmplat în mod natural, fiind înconjurată de vorbitori nativi. Profesorii chinezi sunt foarte bine pregătiţi pentru a preda străinilor. Am reuşit să îmi fac şi câţiva prieteni chinezi, aşa încât învăţ şi în timpul liber. Având în vedere că ai studiat în ambele ţări. Cum ţi se pare învăţământul din China în comparaţie cu cel din România? Pe care îl preferi? Pentru un student român care învaţă limba chineză consider că ambele sisteme sunt utile. În cadrul Universităţii Bucureşti am avut ocazia să pun bazele a ceea ce urma să perfecționez în China. Mai mult decât atât, cu ajutorul profesorilor români am reuşit să îmi formez un background cultural. În cadrul catedrei de chineză a Universităţii Bucureşti, studenţii au acces la mai multe cursuri de literatură, cultură şi civilizaţie etc. În momentul de faţă studiez într-o universitate internaţională, iar accentul se pune numai pe studiul limbii. Cum e să locuieşti în Shanghai? Cum ţi se pare că e în comparaţie cu Bucureştiul? Întotdeauna mi-au plăcut oraşele mari şi agitate, aşa că din momentul în care am aplicat pentru bursă am ştiu că vreau să merg în Shanghai. Este un oraş în care străinii se pot adapta mult mai repede decât în alte oraşe ale Chinei, datorită deschiderii pe care oraşul a avut-o către vest.

(continuare în pagina 4) 3

NOIEMBRIE 2015 (continuare din pagina 3)

Traficul este haotic, aici pietonul dă prioritate maşinilor, scuterelor şi bicicletelor, astfel că în prima zi am crezut că nu voi traversa niciodată intersecţia din faţă universităţii. Bucureştiul este oraşul în care m-am născut şi am crescut, un oraş superb în care de multe ori mi se părea că totul se întâmplă foarte repede. Cu toate astea, după un an de zile petrecut în China, vacanţa din Bucureşti mi s-a părut foarte liniştită! Ai întâlnit mulţi români de când ai venit în China? Cum ţi se par românii de aici? Aţi organizat întâlniri? Eu am venit în Shanghai în 2014 împreună cu colega mea de facultate, Ruxandra Georgescu, ea fiind de asemenea beneficiara unei burse de studiu. Atunci când am ajuns mai erau doar alţi patru studenţi români în aceeaşi universitate, însă, folosind una din cele mai cunoscute aplicaţii de socializare din China, am intrat într-un grup cu mai mult de o sută de români. Mulţi dintre aceştia sunt arhitecţi sau oameni de afaceri, dar există şi un număr destul de mare de studenţi.

Anul acesta la Shanghai International Studies University au fost acceptaţi mai mult de zece studenţi români, nouă dintre aceştia provenind de la secţia de chineză a Universităţii Bucureşti. Ne înţelegem foarte bine, iar la sfârşitul lunii octombrie, în cadrul unui eveniment susținut de universitatea noastră, am organizat un stand prin care am dorit să facem România cunoscută şi colegilor noştri ce provin din alte ţări. Am purtat tradiţionala ie românească, am cântat două cântece româneşti şi am oferit informaţii cu privire la România noastră dragă. Colegele mele, care gătesc foarte bine, au făcut plăcintă cu mere, chifteluţe şi alte bunătăţi pentru a -i face pe toţi cei care au venit la eveniment să se îndrăgostească de ţară noastră. În ceea ce priveşte materialele pe care le-am folosit, de la steaguri până la suveniruri şi broşuri oferite vizitatorilor, am avut parte de ajutorul altor români care locuiesc aici de mult timp. Aşadar, cu toate că nu petrecem mult timp împreună, cu siguranţă comunitatea românilor din Shanghai este unită. Ai făcut vreun stagiu de practică de când ai venit în China? Ce anume ai făcut în cadrul acelui stagiu de practică? În primăvara anului 2015 am făcut un stagiu de practică în cadrul unei companii de investiţii în departamentul de marketing. Responsabilităţile mele erau gestionarea, dezvoltarea şi actualizarea permanentă a bazei de clienţi, contactarea clienţilor pentru a le propune serviciile oferite de companie, traducerea documentelor din chineză în engleză.

De Ziua Naţională a României aceştia au organizat o petrecere românească în adevăratul sens al cuvântului. Bărbaţii au pregătit grătarul, femeile sau ocupat de muzică. Din păcate, în China nu se găsesc foarte multe produse româneşti, dar fiecare a adus câte puţin de acasă. (am remarcat că mai toţi pleacă din România cu câteva produse autentice care să-i facă să se simtă mai aproape de casă).

Experienţă a fost una foarte plăcută, nu numai pentru că lucram într-o companie chinezească şi trebuia să folosesc cunoştinţele de chineză dobândite în ultimii ani, dar şi pentru că am avut ocazia să învăţ câte ceva despre marketing.

(continuare în pagina 5) 4

NUMĂRUL 18 (continuare din pagina 4)

Spune-ne pe unde ai călătorit de când te-ai mutat în China şi unde ţi-a plăcut cel mai mult? Unde ai vrea să mai călătoreşti în viitorul apropiat? Din punct de vedere al călătoriilor, China este un paradis! Sunt atât de multe lucruri de descoperit, iar fiecare loc în parte are farmecul lui. Datorită dimensiunii mari a ţării şi a multitudinii de minorităţi ce fac parte din China, fiecare destinaţie este deosebită şi de multe ori ai impresia că vizitezi mai multe ţări, nu doar una. Până acum am vizitat capitala Beijing şi clădirile ei socialiste, am mers la Marele Zid de două ori şi parcă tot nu este suficient, am urcat pe Muntele Galben cu un grup de prieteni, am descoperit cum trăiesc cei din minoritatea Yao în satele din apropierea oraşului Guilin şi m-am plimbat prin lanurile de orez, iar mai apoi am experimentat o altfel de China în Hong Kong şi Macao. E greu să aleg un loc preferat, însă Guilin, Yangshuo şi împrejurimile sunt cu siguranţă un loc în care îmi doresc să mă întorc. În vacanța ce urmează sper să ajung în Xi’an şi provincia Yunnan. Ce planuri de viitor ai? La finalul acestui an mă voi întoarce în România pentru a îmi susţine lucrarea de disertaţie. Mai apoi, îmi doresc să mă întorc pentru a studia un program de doctorat în China. Mulţumim pentru timpul oferit! Mult success pe mai departe! Interviu realizat de Mihai TITIENAR

O vizită la Templul Longquan

Până nu demult învățăturile budiste erau total necunoscute Occidentului. Odată cu sosirea primilor imigranți chinezi în America de Nord, prin anii 1840, au început să apară și primele concepte budiste. Cu toate acestea, dacă erai un om al clasei de mijloc în acea perioadă, puteai să treci prin viață fără să auzi sau să întâlnești un adept al budismului. Lucrurile arată total diferit astăzi, când termeni budiști apar la tot pasul. Cu toții folosim cuvinte precum karma, Nirvana, dar câți dintre noi știm de unde provin și ce înseamnă cu adevărat? În librării rafturile sunt pline de cărți cu titluri precum Cum să fii Zen, Cum să meditezi, astfel că problema principală nu mai este lipsa surselor de informare, ci cum decidem nivelul de încredere pe care acestea îl dețin. Fac parte dintre cei care apelează destul de des la termeni și concepte budiste, însă până nu demult, studiul meu a constat doar în căutarea succintă a definițiilor în Dex sau în Wikipedia. Acum însă, mă număr printre cei norocoși care au avut ocazia să primească lămuriri direct de la adepții budismului din China. Totul a început cu a spune Da unui weekend intitulat Meditation Retreat in Longquan Monastery. Un sfârșit de săptămână organizat de voluntarii de la templu pentru străinii dornici să afle mai multe despre budism. Pentru cineva care a pornit în această mică aventură pentru a afla dacă budismul este o religie sau o filosofie de viață, această experiență s-a dovedit a fi mai mult decât utilă. Voi puncta o serie de impresii și lucruri învățate. (continuare în pagina 6) 5

NOIEMBRIE 2015 (continuare din pagina 5)

budism și era informațională.

Templul Longquan, în engleză Dragon Spring, se află în districtul Haidian din Beijing, pe muntele Fenghuang. Istoria acestui loc datează încă din anul 951, dinastia Liao. Un moment semnificativ din istoria actuală a acestui templu, a avut loc în anul 2005, atunci când acest loc a fost redeschis, sub atenta îndrumare a Maestrului Xue Cheng, starețul acestui templu. Maestrul Xue Cheng este de asemenea, începând cu anul 2015, Președintele Asociației Budiste din China.

Călugării budiști Odată ajunsă la templu mă așteptam să nu pot interacționa prea mult cu călugării budiști, vizita mea fiind mai mult o observare de la distanță a vieții lor. Spre marea mea surpriză, interacțiunea cu ei a avut loc din primul moment în care am ajuns, având în vedere că mulți dintre aceștia erau afară, lucrând la construcția unui nou edificiu. Unul dintre voluntari mi-a explicat că a fi călugăr budist nu înseamnă doar a te dedica studiului învățăturilor budiste, ci și a participa la activitățile zilnice desfășurate acolo. Templul reprezintă o mică lume independentă, unde totul se organizează pornind de la ajutorul venit din partea călugărilor. Ei sunt cei care construiesc, renovează, plantează și administrează grădinile, gătesc, organizează cursuri și tururi pentru turiști sau întrețin templul. Bineînțeles, în ultimii ani munca lor a fost ușurată de către voluntarii aflați mereu prin preajmă. Călugării se ocupă de asemenea de administrarea site-ului mânăstirii și a unui centru de traduceri. Contactul lor cu lumea exterioară și căile de comunicare moderne este mult mai intens decât mi-aș fi putut imagina. Unul dintre maeștri a lansat, împreună cu ajutorul voluntarilor și a celorlalți călugări, o serie de benzi desenate să explice în termeni simli și atrăgători învățămintele budiste, prin intermediul unui personajului Xian’er, un călugăr novice.

În momentul actual la templu sunt peste 100 de călugări și 300 de voluntari, majoritatea dintre ei absolvenți ai unor universități prestigioase din China precum Tsinghua, Peking University. Mulți dintre aceștia au renunțat la cariere distinse pentru a se dedica vieții monastice. În cadrul templului au loc frecvent activități dedicate publicului larg, precum: lecții de meditație, conferințe pe teme de cultură, religie, istorie; cursuri despre Dharma în limba chineză și engleză, recitare de sutre în limba engleză, discuții cu călugării și tururi pentru turiști. Templul Longquan a devenit în ultimii 10 ani un important loc de promovare a învățăturilor budiste datorită Maestrului Xue Cheng care a subliniat importanța legăturii dintre

A deveni adept al budismului În urma discuțiilor pe care le-am avut cu călugării întâlniți la templu, am reușit să îmi fac o idee generală despre ce trebuie să facă o persoană care dorește să devină adeptă a budismului. Totul începe cu o serie de patru pași ce trebuiesc îndepliniți. Primul pas se numește renunciation și constă în a renunța la modul convențional de a privi viața, adică la încercarea de a găsi fericirea în treburile lumești. Învățăturile budiste se bazează pe fericirea pe care o poți găsi în interior, ci nu în societatea consumatoare sau în bunurile promovate de către aceasta. (continuare în pagina 7) 6

NUMĂRUL 18 (continuare din pagina 6)

Al doilea pas constă în a găsi refugiu în cele Trei Giuvaieruri ale credinței care sunt: Buddha, Dharma (învățătura promovată de Buddha) și Sangha (comunitatea budistă). Al treilea pas constă în angajamentul de a urma o serie de precepte etice care urmăresc puritatea în gândire, cuvânt și faptă. Astfel de precepte etice sunt formulate sub forma poruncilor: a nu lua viața cuiva, a nu minți, a nu lua ceea ce nu ți se cuvine, a te abține de la o purtare senzuală necuvincioasă și a te abține de la consumarea oricărei substanțe care duce la pierderea lucidității minții.

Al patrulea pas constă în practici precum recitarea sutrelor, studiul textelor budiste, venerarea imaginii lui Buddha și cea mai cunoscută dintre practici, meditația. Meditația Meditația este practica budistă despre cum să ajungi la esența propriei persoane. Practic, să penetrăm sinele și să vedem dincolo de el. Odată ajunși la esența sinelui, se ajunge la eliberarea completă și finală, ceea ce în budism se numește trezire (awakening). Această trezire nu implică intrarea într-o stare mentală transcendentală sau de beatitudine. În timpului unui curs am învățat că începutul meditației constă în concentrarea pe respirație. Respirația este cea mai bună metodă pentru a uni mintea și corpul. Călugărul budist care a ținut acest curs a numește acest exercițiu “being mindful”.

Tot ce trebuia să fac era să mă concentrez pe respirație și să număr fiecare expirație, începând cu prima, continuând cu a doua, și tot așa până la zece. Odată ajunsă la zece, trebuia să revin la unu și să continui numărătoarea. Simplu de zis, greu de pus în practică, mai ales când te trezești că ajungi cu numărătoarea pe la douăzeci și ceva. Un alt tip de meditație predat de către călugării budiști este the walking meditation. La acest tip de meditație toată concentrarea trebuie axată pe mișcarea piciorului la fiecare pas. Un alt lucru care pare ușor în esență și pe care îl facem în mod automat la fel ca și procesul respirației, dar care, odată conștientizat, capătă un alt sens. Scopul acestor metode de meditație este mindful awareness.

Atunci când ești conștient de corpul tău, senzațiie tale, de minte ta, pur și simplu îți concentrezi toată atenția pe ce faci în acel moment. Contrar a ceea ce credeam eu, că meditația și acest exercițiu de mindfulness se practică doar în poziția lotus, am fost îndemnați să practicăm meditația în toate activitățile zilnice precum, statul la coadă, mersul pe bicicletă, sau spălatul vaselor; în orice moment poți deveni și mai conștient de ceea ce faci. Odată ce conștentizezi complet, te bucuri mai mult de moment.

(continuare în pagina 8) 7

NOIEMBRIE 2015 (continuare din pagina 7)

Karma și Samsara Karma este conceptul filosofic-religios potrivit căruia fiecare acțiune fizică sau spirituală are în mod inevitabil o urmare. Karma nu se limitează doar la viața actuală, consecințele unei fapte comise în această viață nu se materializează neapărat în viața imediat următoare, ele se pot manifesta în existențe mult mai îndepărtate. Mai importantă decât acțiunea în sine este intenția care duce la crearea acțiunii. Dacă de exemplu strivești din greșeală o insectă, consecințele karmice ale acestei acțiuni sunt minine deoarece nu ai avut intenția de a face acest lucru. Karma se transmite prin procesul de reîncarnare (samsara). Samsara desemnează ciclul reîncarnărilor, o roată ce veșnic se rotește. În budism, reîncarnarea nu constă în migrarea sufletului către un început nou, ci continuarea de către un invidid nou a existenței care până atunci se manifestase în cel decedat. Practic, fiecare dintre noi avem deja acumulată propria încărcătură karmică.

Scopul învățăturilor budiste Motivul pentru care Buddha a predat învățăturile budiste a fost strict practic, dorința de a elibera oamenii de suferință. Acesta și-a îndemnat adepții să nu memoreze învățăturile, ci să le cerceteze și să descopere dacă li se potrivesc. Dacă li se potrivesc, să preia aceste învățături și să le aplice pentru a se elibera de suferință, a găsi pacea și pentru a-și realiza natura proprie, a ajunge la conștiința de sine. Calea budismului nu implică renunțarea la viața aceasta și a merge către o altă lume, ea te îndeamnă la o înțelegere clară a propriei personalități pentru a putea avea o altfel de perspectivă asupra lucrurilor. Surse de consultat Pentru mai multe informații despre budism am primit următoarele recomandări:  http://old.longquanzs.org/eng/index.php  BuddhismLongquan (contul oficial de Wechat al templului pentru învățăturile în limba engleză)  Buddhism for Dummies- Jonathan Landaw  The Great Treatise on the stages of the Path to Enlightenment- Tsong Kha Pa  Master Xue Cheng anthology series. Mirela BULGARU 8

NUMĂRUL 18

上有天堂,下有蘇杭 "Sus e Cerul, iar jos sunt Su și Hang"

mici muzee, ceainării sau grădini chinezești în stil clasic. Am ales să nu fiu un turist convențional, în căutarea celor mai faimoase locuri, ci să mă confund în atmosfera și viața cotidiană a orașului grăbit. A doua zi am pornit spre Hangzhou, una dintre cele șapte capitale antice și unul dintre cele mai prospere orașe ale Chinei. Precum în Beijing, și în Hangzhou bicicletele sunt foarte des folosite, și cum majoritatea atracțiilor turistice se aflau în apropiere, am hotărât să merg în explorarea împrejurimilor pe bicicletă.

Beijing, Xian, Shanghai, Guilin, Hangzhou, Chengdu sunt câteva dintre cele mai cunoscute locuri în care turiștii străini abia așteaptă să ajungă. Fiecare are un farmec deosebit și caracteristici unice, astfel încât două orașe nu vor fi niciodată identice.

Deși nu am vizitat foarte multe locuri în China, cred totuși că Hangzhou este unul dintre cele mai verzi orașe; zona Lacului de Vest, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, tăindu-ți răsuflarea prin măreția parcurilor și a templelor pe care le adăpostește. Ne-am plimbat , de asemenea, prin centrul orașului și o parte mai veche a orașului cu arhitectură în stil tradițional, după care am mers să mâncăm tăiței cu carne de vită sau mai bine zis în chineză 牛肉面. Din păcate, ploaia întețită a anunțat finalul călătoriei, însă Hangzhou este, cu siguranță, un loc în care mă voi întoarce cu drag.

Prin urmare, ce sa vedem în China? După câteva luni în Beijing, am decis să vizitez Suzhou și Hangzhou, despre care am auzit multe povești interesante. Am fost surprinsă să descopăr două orașe pe cât de frumoase, pe atât de diferite.

Așadar, dragi prieteni, daca aveți ocazia să treceți prin Suzhou și Hangzhou, profitați și mergeți să vedeți grădinile, pagodele, canalele, Lacul de Vest și nu în ultimul rând așa-numitele "water-towns" cu specific chinezesc.

Numit de Marco Polo "Veneția Orientului", Suzhou nu impresionează încă de la prima vedere, dar, treptat, odată ce începi să te plimbi pe străduțele aglomerate de cafenele și vitrine prăfuite, acesta capătă un aer de oraș vechi și misterios. Deși nu se află printre principalele atracții turistice ale orașului, primul loc pe care l-am vizitat a fost o piață aflată undeva în apropierea canalelor de apă. Izbitoare au fost agitația, zarva, du-te-vino-ul continuu printre multitudinea de produse expuse: de la 小贩（micile gustări preferate de chinezi), găini, pește sau vânat, până la țesături de toate felurile. Aveam senzația că acolo timpul nu trecuse.

Georgiana BOBOC

Mi-am continuat ziua plimbându-mă pe străzile întortocheate ale orașului, descoperind temple și 9

NOIEMBRIE 2015

Valentina Crivăț – Voluntarul lunii octombrie din filiale Un om deosebit, pe care te bucuri să îl cunoști prin cuvintele și gândurile pe care le așterne pentru ceilalți, o persoană pozitivă și ambițioasă, cu credințe și aspirații care pot fi luate drept model. Iată în câteva cuvinte descrierea Valentinei, masterandă în Drept Internațional și un om dedicat trup și suflet proiectelor pe care le realizează împreună cu echipa LSRS China. În rândurile care vor urma, vă invităm să cunoașteți câteva aspecte ale activității și, nu în ultimul rând, ale personalității Valentinei, trăsături pe care le-am aflat odată cu interviul acordat de aceasta.

Spune-ne mai multe despre tine. Numele meu e Valentina, dar mi se spune 李清芬 (Li Qingfen) când sunt în China, răspund cu greu la oricare din numele mele. Sunt studentă la Universitatea de Științe Politice și Drept din Beijing, unde fac un master în Drept Internațional. Mă bucură că am profesorii pregătiți, că în China românii sunt apreciați și că, și aici, diminețile de noiembrie miros a iarnă. Cred în bun augur, în prietenie și în profesionalism, cred că toate limitele de care ne lovim există doar în mintea noastră, iar gânditul în soluții și nu în probleme este cea mai bună abordare a vieții. Experiența LSRS ! Cu ce te ocupi și în ce proiecte te-ai implicat? M-am alăturat echipei LSRS în toamna anului trecut. Un an de zile mai târziu încă sunt convinsă că este una din cele mai bune decizii pe care aș fi

putut să le iau în ceea ce privește viața mea în China. Am schimbat timpul pe prietenii ce sper să mă țină o viață și starea de neliniște cauzată de adaptarea la o cu totul altă cultură, am dat-o pe sentimentul de acasă pe care îl am în fiecare duminică seara când începe sedința LSRS. Am deținut funcția de Consilier Parteneriate, iar începând din această toamnă, am devenit directorul de Relații Externe a Filialei LSRS China. În anul ce a trecut am luat parte la numeroase proiecte LSRS, dintre care enumăr doar câteva: seri de film documentar, alcătuirea Ghidului Studentului Român în China, întâlniri cu reprezentanții instituțiilor românești în China și multe altele, dar proiectul care mi-a rămas în suflet este Smart Internships. Am investit timp, atenție și chiar dacă au fost momente în care m-am simțit compleșită, mă întorceam la motivul pentru care am pornit pe acest drum – să ajutăm tineri pregătiți să meargă un pas mai aproape în drumul dezvoltării lor profesionale. Cât timp aloci săptămânal voluntariatului LSRS? Este ciudat cum, deși sunt o persoană destul de organizată, care privește timpul ca pe o resursă foarte importantă, nu am măsurat niciodată cât timp petrec în LSRS. Am perceput mereu întrevederile noastre ca pe cinele de duminică în familie, în care povestim ce am mai făcut, presărăm totul cu glume și ghidușenii și plănuim cum putem schimba noi lumea. Ar fi ingrat să număr orele și nici nu aș putea pentru că nu le simt trecând. Ce îți place în LSRS? Că am ocazia să cunosc oameni aparte, oameni care nu au ales calea bătătorită și care au înțeles cât de important e să oferi la rândul tău și că schimbarea pornește din fiecare dintre noi. O serie de oameni care se trezesc dimineața, iar unul din gândurile ce le trece prin cap e că trebuie să facă ceva, care demonstrează în fiecare zi că „lenea latină și lipsa de trebuinți” despre care vorbea Kogălniceanu nu mai caracterizează de mult poporul român.

(continuare în pagina 11) 10

NUMĂRUL 18 (continuare din pagina 10)

Ai fost aleasă Voluntarul lunii octombrie în filiala ta, ce înseamnă aceasta pentru tine? Un motiv în plus să le mulțumesc prietenilor (colegilor mei) din LSRS pentru încrederea pe care și-au pus-o în mine, că mă susțin și că sunt mereu la capătul celălalt al telefonului indiferent de problema cu care îi sun. Am credința că înțeleg că această nominalizare li se datorează pentru că susținerea lor și încrederea lor drumul ar fi fost unul infinit mai anevoios.

Un gând pentru voluntarii LSRS Felicitări, voluntarule, ești aparte pentru că și tu ai înțeles, ești determinat, ambițios și crezi ca și noi în idealuri înalte. Ești pe drumul cel bun și chiar dacă nu vei prinde întotdeauna verde la toate semafoarele în drumul tău, să nu eziți, să nu te îndoiești, mergi mai departe. Investind timp, având o atitudine pozitivă, transformându-ți echipa în prieteni, nu ai cum să nu „crești”, să schimbi.

Interviu publicat pe www.lsrs.ro

LSRS China și-a mărit echipa LSRS China a continuat și pe parcursul lunii noiembrie 2015 să desfășoare o campanie amplă de recrutare pentru diverse pozitiții. În altă ordine de idei, dorim să îi urăm un călduros Bun Venit Patriciei Frenț, noul Consilier Proiecte Interne din filiala noastră.

Patricia ne mărturisește că Încă din primul an de facultate visul meu a fost să studiez un program de masterat în China. Acest vis mi s-a îndeplinit, în prezent sunt în cel de al doilea an de masterat în Beijing. Aflându-mă în an terminal, sper ca în viitor să îmi pot folosi cunoștințele și experiențele acumulate în China, într-un domeniu care îmi va permite continuarea dezvoltării profesionale. Acesta este și unul dintre motivele pentru care miam dorit să fac parte din echipa LSRS, și anume să colaborez cu oameni creativi și să pot împărtăși cu noii studenți cunoștințele și experiența mea chinezească. LSRS China oferă, deci, studenților români oportunitatea de a fi mai aproape de comunitatea românească din China, contribuie la promovarea intereselor acestora, oferind totodată un cadru organizat în care studenții români să se poată dezvolta profesional, dar mai ales personal. Recrutările continuă și, pentru a afla mai multe detalii, vă invităm să vizualizați secțiunea din pagina 13. Radu SAVA 11

NOIEMBRIE 2015

Degustare de vinuri românesți la România la Festivalul Cultural de ICR Beijing la Universitatea Qingdao Vineri, 20 noiembrie 2015, Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing a fost gazda unui eveniment dedicat vinurilor românești.

Cu aproape 200.000 de hectare cultivate cu viţă de vie, România a ajuns pe locul 6 în topul ţărilor producătoare de vin. Pentru mulţi producători, China a devenit una dintre pieţele importante luate în calcul după ce i-au convins pe chinezi că vinul românesc poate rivaliza cu cel franţuzesc, care a câştigat peste jumătate din piaţa locală. Printre vinurile degustate de invitați se numără Pinot Noir, Colinero, Cabernet Sauvignon, Fetească Albă și Merlot.

LSRS China a ajutat la organizarea unui scurt moment artistic, cântecul românesc aducând, și de această dată, bucurie și emoție în rândul spectatorilor.

România a fost reprezentată la Festivalul Cultural de la Universitatea Qingdao din China.

Pe lângă expoziția de costume și obiecte tradiționale, Raluca Gavrilă și Mihaela Mihalcea au făcut să răsune, pe tărâm asiatic, melodii românești precum Mai frumoasă (Laura Stoica) sau binecunoscuta Dragoste din tei (O-zone) - atât în limba chineză, cât și în limba română. Nu în ultimul rând, româncele au dansat brașoveanca și au împărțit prăjiturele și cafea spectatorilor

Raluca ne spune că Prin acest festival, am reușit să oferim o nouă imagine asupra României în China. Aura TOADER 12

NUMĂRUL 18

RECRUTĂM! LSRS China continuă procesul de recrutare, așa că încă ne puteți trimite aplicațiile voastre pentru următoarele posturi vacante: CONSILIER MEMBRI

CONSILIER DEZVOLTARE

CONSILIER ORGANIZAȚII STUDENȚEȘTI

Responsabilități:



Contribuie la baza de date (prin adăugarea unor noi instituții, organizații și grupuri de discuție ale românilor din China).



Monitorizează activitatea pe alte forumuri unde sunt solicitate informații despre studiul în China.



Acționează pentru identificarea studenților români din China, pe universități și pe nivele de studiu, ținând o evidență strictă a acestora, la cererea Directorului de Relații Interne și a Coordonatorului LSRS China.

Identifică noi posibilități de dezvoltare pentru LSRS China.

Acționează pentru promovarea legăturilor dintre studenții români din China.

De ce LSRS? Fii schimbarea pe care o dorești în viitorul tău și al României! Implică-te în crearea de oportunități pentru tine și comunitatea de studenți și absolvenți români de la cele mai prestigioase universități din străinătate.

Completează formularul de aplicație disponibil pe www.lsrs.ro/cariere sau trimite-ne CV-ul tău la adresa contact@cn.lsrs.ro și te vom contacta în cel mai scurt timp! Pentru mai multe detalii despre echipa LSRS China și proiectele organizației, consultați pagina noastră china.lsrs.ro