LIGA STUDENȚILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE
FILIALA CHINA DECEMBRIE 2015
NUMĂRUL 19
Din sumar: Ziua Națională a României sărbătorită în China Românii din Beijing s-au reunit în întâmpinarea sărbătorilor de iarnă Sărbătoarea Crăciunului în China Întâlnire Ministerul Afacerilor Externe și LSRS China la Beijing Jumătate de secol de la Revoluția Culturală Chineză
LSRS China reprezintă Liga Studenților Români din Străinătate pe teritoriul Republicii Populare Chineze. LSRS China a fost înființată în noiembrie 2010, ceremonia de lansare oficială a LSRS China având loc pe data de 3 iunie 2011, la sediul Ambasadei României la Beijing.
Coordonator Filială: Aura TOADER Coordonator Adjunct: Mihai TITIENAR Director Relații Externe: Valentina CRIVĂȚ Consilier Relația cu Diaspora: Petre DANCI Director Relații Interne: Andreea COTÎRLEA Director Comunicare: Georgiana BOBOC Consilier Comunicare: Andreea LEONTE Consilier Comunicare: Mirela BULGARU Consilier Design și Conținut Media: Radu SAVA Director Proiecte Interne: Adrian BĂZĂVAN Consilier Proiecte Interne: Patricia FRENȚ
2
NUMĂRUL 19
Ziua Națională a României sărbătorită în China Pentru al șaselea an consecutiv, studenții din China sărbătoresc Ziua Națională a României. Ca în fiecare an, ziua de 1 Decembrie nu reprezintă doar o sărbătoare a românilor de pretutindeni, ci și o sărbătoare a tuturor celor care au în inimă sau în gând România, indiferent de naționalitatea acestora.
Studenții din cadrul Universității de Studii Politice și Juridice din Beijing, urează României “La mulți ani!”.
În fiecare an, LSRS sărbătorește Ziua Națională a României printr-o serie de activități, evenimente și întâlniri menite să promoveze cultura și tradițiile românești, dar și spiritul național peste hotare. Cu această ocazie, LSRS China a organizat pentru al șaselea an consecutiv proiectul 24h/China sărbătorește România în cadrul căruia studenții români din China trimit fotografii și înregistrări video în care apar alături de colegii sau prietenii lor străini sărbătorind această zi importantă.
Aceștia au fost încântați să asculte poveștile studenților români despre importanța zilei de 1 Decembrie și să afle cu această ocazie mai multe despre culura și tradițiile României. O urare minunată a venit și din partea studenților chinezi de la Beiijing Foreign Studies University, secția de limba română, care au marcat Ziua Națională a României, alături de profesorul Petru Apachiței.
Din fotografiile primite anul acesta putem vedea că sărbătoarea Zilei Naționale a început, din sala de clasă, alături de colegi și profesori.
Studenții chinezi de la secția de limba română dansând hora alături de profesorul Petru Apachiței.
Pe parcursul zilei de 1 Decembrie, studenții români de pe întregul teritoriul Chinei au dăruit celor întâlniți în drumul lor un simbol românesc, explicându-le prilejul pentru un asemenea gest și invitându-i să transmită un mesaj românilor cu ocazia Zilei Naționale. Studenții de la Universitatea Renmin sărbătorind Ziua Națională a României.
(continuare în pagina 4) 3
DECEMBRIE 2015 (continuare din pagina 3)
La recepția organizată miercuri, 2 Decembrie, au fost prezenți sute de invitați din mediul politic, diplomatic, educațional și de afaceri din marele stat asiatic. Invitații s-au bucurat de buna găzduire a Ambasadorului României, E.S Doru-Romulus Costea.
Studentele chinezoaice de la Universitatea Renmin încântate de obiectul artizanat de ceramică cu motiv românesc.
De Ziua Națională, românii din China au dus tradiția mai departe, și în acest an tricolorul României a fluturat pe Marele Zid. În ciuda temperaturilor scăzute, animați de spiritul patriotic, tinerii români s-au deplasat 70 de kilometri în afara capitalei Beijing pentru a se fotografia pe cel mai emblematic monument al Chinei. Prin gestul lor, acești români au transmis un mesaj de unitate tuturor celor care, dintr-un motiv sau altul, se află departe de casă.
Tricolorul României fluturat pe Marele Zid Chinezesc
LSRS China și românii aflați în China au încheiat manifestările dedicate zilei de 1 Decembrie prin organizarea unor seri festive în Beijing, Hangzhou și Shanghai. LSRS China și studenții români din Beijing au fost alături de Ambasada României în Republica Populară Chineză la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Naționale a României.
LSRS China și studenții români din Beijing au fost alături de Ambasada României în Republica Populară Chineză la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Naționale a României. La recepția organizată miercuri, 2 Decembrie, au fost prezenți sute de invitați din mediul politic, diplomatic, educațional și de afaceri din marele stat asiatic. Invitații s-au bucurat de buna găzduire a Ambasadorului României, E.S Doru-Romulus Costea.
Ziua Națională a României a fost sărbătorită și în acest an în toate colțurile Chinei, prin evenimente și întâlniri tematice. LSRS China continuă tradiția, reușind și de această dată să contribuie la promovarea și culturii naționale și a unei imagini pozitive a României. Suntem recunoscători pentru toate mesajele și gândurile bune din partea prietenilor români, chinezi și internaționali. La mulți ani, România! Mirela BULGARU 4
NUMĂRUL 19
Românii din Beijing s-au reunit în întâmpinarea sărbătorilor de iarnă
Sărbătoarea Crăciunului în China
Vineri, 11 decembrie, la invitația Ambasadei României din Beijing, mai mulți români s-au reunit pentru a întâmpina cu cântec și voie bună apropierea sărbătorilor de iarnă.
Dacă până acum câțiva ani Crăciunul era doar o sărbătoare vestică, cunoscută chinezilor doar din filme americane sau colinde, în prezent tot mai mulți chinezi sărbătoresc într-o formă sau alta Crăciunul, mai ales în marile orașe precum Beijing sau Shanghai.
Printre participanți s-au numărat reprezentanți din mediul diplomatic, de afaceri, studențesc și academic, invitați chinezi și străini, cunoscători ori simpatizanți ai limbii și culturii române. Dintre cei prezenți s-au remarcat cu precădere studenții chinezi la limba română, care s-au prezentat la eveniment îmbrăcați în ii tradiționale și cu tolba încărcată de cântece și urări de sezon. Seara a debutat cu discursul de bun venit al Excelenței Sale Domnul Ambasador Doru Costea care ne-a reamintit semnificația sărbătorilor creștine în tradiția românească, precum și importanța coeziunii comunității românești din diaspora.
Deși nu este o sărbătoare națională (conform surselor oficiale doar 1% din populație este creștină), Crăciunul a început să-și facă simțită prezența tot mai mult prin decorațiuni, brazi îmbodobiți, lumini, reclame și colinde. Spre exemplu, în căminele studenților străini există aproape întotdeauna un brad frumos împodobit, iar angajații din supermarket-uri poartă căciulițe de Moș Crăciun. Crăciunul în China este un adevărat succes comercial, o tradiție împrumutată din Occident, care demonstrează influența culturală vestică. Precum și în cazul Halloween-ului, Crăciunul este sărbătorit în mare parte de către tineri, care în această zi își oferă cadouri și iau masa în oraș. Moș Crăciun, 圣 诞老人 –Sheng Dan Lao Ren, este foarte iubit și de către copiii chinezi, care de abia așteaptă Ajunul pentru a desface cadourile care îi așteaptă sub brad.
Programul a continuat cu un concert de colinde susținut de corul studenților chinezi sub îndrumarea domnului profesor Petru Apachiței și de corul studenților români din Beijing. Pe lângă colinde, interpreții au rostit cu glasuri de veselie Plugușorul și Sorcova, adresând celor prezenți urări de prosperitate și împlinire sufletească, în anticiparea momentului trecerii dintre ani. Spectacolul a fost urmat de un bufet cu bucate tradiționale și vinuri românești, completând atmosfera cu o notă gastronomică care a făcut deliciul tuturor participanților. Seara s-a încheiat cu o serie de discuții amicale, în care cei prezenți au împărtășit din experiența acumulată peste hotare. Andreea LEONTE
Un obicei de Craciun tot mai popular printre chinezi este ca în Ajun de Crăciun să se mănânce mere, datorită asemănării dintre denumirea Ajunului în chineză（平安节 Ping An Jie) și măr（苹果 Ping Guo), cele două cuvinte având sunete similare. De asemenea, într-un număr mai mic, chinezii creștini se duc și la biserică, la slujba de Crăciun, iar în anumite biserici slujba se ține în mai multe limbi precum engleză, franceză sau spaniolă, o parte din participanți fiind străini. Un succes comercial și cultural totodată, Crăciunul este, așadar, o sărbătoare din ce în ce mai populară în rândul chinezilor, atmosfera de Crăciun în orașe precum Beijing fiind frumoasă și primitoare. Georgiana BOBOC 5
DECEMBRIE 2015 Întâlnire MAE și LSRS China la Beijing –al IV-lea Forum Economic și Comercial dintre China și țările Est-Europene (ECE)– Liga Studenților Români din Străinătate- Filiala China (LSRS China) s-a intâlnit joi, 26 noiembrie, cu Ministrul Afacerilor Externe, domnul Lazăr Comănescu, pentru a discuta despre noile direcții de colaborare româno – chineze, ca urmare a participării delegației României la Summitul de la Suzhou, la reuniunea liderilor China-ECE, precum și rolul comunității și organizațiilor de români din China în susținerea și dezvoltarea proiectelor ECE –China (16+1). La inițiativa LSRS China, studenții au avut ocazia de a purta o discuție cu domnul Lazăr Comănescu și Excelența Sa, Ambasadorul României la Beijing, Doru Costea, pe tema relațiilor bilaterale dintre România și China.
proiecte sunt deja în derulare: proiectele pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare Cernavodă, dar și cele pe termen mediu și lung precum construirea unui brownfield la Centrala Termoelectrică de la Rovinari sau autostrada Craiova-Pitești. Domnul Ministru Borc a susținut inițiativa ca România să preia coordonarea Grupului Sectorial de Cooperare pe Energie, pentru toate celelalte 16 țări cu China, răspunzând și nevoii de a atrage resurse regionale pentru a capitaliza potențialul creativ în sectorul tehnologiei informației și al noilor tehnologii în comunicare, societatea informațională și energie, folosind capacități deja existente sau în curs de consolidare în România. Reprezentanții delegației României ne-au asigurat astfel de tot sprijinul și de efortul comun pentru ca relațiile bilaterale dintre România și China să aibă o traiectorie ascendentă. Există un imens potențial de colaborare între România și China, cu beneficii de ambele părți, țara noastră putând deveni un nod regional important între China și Europa. Rolul pe care îl poate avea comunitatea de români de aici precum și contribuția specialiștilor pe relațiile sino-romane sunt esențiale finalizării cu success a tuturor acestor angajamente.
Summitul de la Suzhou, Provincia Jiangsu, este al IV-lea Forum Economic și Comercial dintre China și țările Est-Europene (ECE), după cele de la București, Oslo și Belgrad și reprezintă forul principal de discuții pe axa cooperării București – Beijing, alături de proiectul de suflet al președintelui Xi Jinping ”One Belt, One Road”— noul drum ale mătăsii, cu o serie de acorduri deja semnate în domeniul energiei, infrastructurii, comerțului, turismului, cooperării științifice și tehnologice, precum și în sfera industriilor creative. În cadrul acestei întâlniri s-au discutat prioritățile cooperării pe următorii patru ani precum și evoluția proiectelor anterioare. În mod deosebit, au fost evidențiate posibilitățile dezvoltării infrastructurii pe zona Portului Constanța, la Marea Neagră, și pe Dunăre. Numeroase alte
Mulțumim instituțiilor statului, Domnului Ambasador ES Doru Romulus Costea, pentru găzduire și salutăm inițiativa de a avea un dialog constant și transparent cu studenții români și diaspora de pe teritoriul R.P. China.LSRS China & Council of Romania Beijing, Fundația CAESAR. *Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), respectiv Fundaţia „Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români” (CAESAR) au semnat în Martie a.c. două protocoale de colaborare. Cele două documente stabilesc liniile comune de acţiune reflectând pe de-o parte deschiderea MAE, dar şi angajamentul Ministerului pentru a fructifica expertiza şi contactele deja stabilite în ţările unde activează filialele Ligii şi de a promova principiile fondatoare ale Ligii şi ale Fundaţiei CAESAR, adică inițiativa, profesionalismul și solidaritatea. *LSRS este o organizație neguvernamentală, apolitică și echidistantă.
Aura TOADER și Ema STOIAN 6
NUMĂRUL 19
Jumătate de secol de la Revoluția Culturală Chineză În pragul împlinirii a 50 de ani de la declanșarea Marii Revoluții Proletare Culturale Chinezești (1966-1976), am considerat oportună realizarea unei treceri în revistă succinte în scop comemorativ a principalelor aspecte legate de acest eveniment, care a lăsat o amprentă de netăgăduit în societatea chineză. Din nefericire, detalii privind istoria chineză sunt mai puțin cunoscute în țară noastră, drept pentru care am dat startului primului articol dintr-un set de lucrări lămuritoare pe teme legate de istoria și cultura chineză. Totodată, consider util să ne familiarizăm cu istoria unei țări care în prezent ocupă o poziție dominantă în scena internațională atât pe plan economic, cât și politic. Spre sfârșitul anilor ‘60 și începutul anilor‘70, pe când Europa depunea eforturi susținute pentru a se reface după cel de al doilea Război Mondial, China se găsea încă într-o stare de adâncă frământare socială și politică. După eșecul răsunător al inițiativei Maoiste a Marelui Salt Înainte, a cărui obiectiv viza propulsarea Chinei spre o economie industrializată și modernă (subiect pe care nu îl vom detalia în acest articol), economia chineză a cunoscut un declin atât de puternic, încât a condus la ceea ce mai târziu avea să fie cunoscut drept Marea foamete chinezească. Învins și sub povara responsabilității, Mao Zedong, s-a retras la Shanghai. Câțiva ani mai târziu, Marea Revoluție Culturală (1965 – 1976) avea să copleșească din nou societatea chineză abia dezmorțită, cu un nou val de haos și de tulburare, care de această dată se va întinde pe durata unui întreg deceniu. Marea Revoluție Culturală reprezintă pentru China unul dintre evenimentele cele mai marcante din istoria
sa milenară, care a schimbat substanțial și pentru totdeauna traiectoria pe care aceasta avea să o urmeze, și care va deveni, pe durată nedefinită, un subiect deosebit de sensibil. Prima piesă din dominoul revoluționar a căzut în luna august 1966, când Mao Zedong (care între timp își recâștigase o poziție fruntașă în peisajul politic) a subliniat în cadrul Plenului Comitetului Central Comunist necesitatea unei noi schimbări în realitatea socio-politică a vremii. De data aceasta, moștenirea morală și ideologică a Chinei anilor ‘60 a atras atenția liderului politic, ca fiind ”învechită”, un obstacol în calea progresului, și prin urmare trebuia înlăturată. Unul din instrumentele folosite în scopul forțării acestei schimbări în rândul maselor a fost chiar ”masa” însăși, organizată sub forma unei structuri de miliție civilă. “Gărzile Roșii”, așa cum avea să fie denumită ulterior mișcarea, era formată în mare parte din studenți și tineri, la care uterior s-au alăturat și alte categorii sociale, precum muncitori, fermieri, s.a.m.d. Odată cu închiderea școlilor și universităților în toamna și iarna lui 1966, ce avea ca scop sprijinirea tinerilor în a se dedica ”luptei revoluționare”, haosul și violența s-au intensificat. La nivel ideologic, tinerii erau încurajați să anihilze, prin orice mijloace, cele ”patru lucruri vechi” – vechile tradiții, vechile obiceiuri, vechea cultură și vechea gândire. Aceasta a dus la distrugerea a numeroase relicve istorice și religioase: temple, biserici, moschei, texte sacre, precum și scrieri confucianiste, care au fost arse, iar nenumărate opere de artă, antichități și artefacte au fost distruse. (continuare în pagina 8) 7
DECEMBRIE 2015 (continuare din pagina 7)
Anihilarea celor ”Patru lucruri vechi” nu s-a oprit însă la distrugerea de obiecte, ci a continuat cu persecutarea celor care dețineau oarecare influență în societate și care se foloseau în activitatea lor de instrumente și concepte dintre cele ”vechi”. Printre ei s-au numărat profesori, administratori de școli, membri de partid, vecini sau prieteni, rude sau chiar părinți ai celor care efectuau denunțurile. Într-atât de puternică ajunsese febra revoluionară, încât chiar și cei care erau fideli cauzei au ajuns în curând să se teamă pentru siguranța lor, neavând certitudinea că ei înșiși vor scăpa de denunțul apropriaților lor suspicioși.
Zedong) a fost un alt element caracteristic al Revoluției Culturale Chineze. În prezent, deși nimeni nu contestă faptul că Revoluția Culturală a fost unul dintre evenimentele cele mai violente și mai tulburătoare din câte a cunoscut China de-a lungul istoriei sale, părerile sunt împărțite cu privire la justificarea necesității ei. Au existat autori care au susținut că revoluția a fost un rău necesar, și că marele ei merit este acela de a fi scăpat societatea chineză de jugul feudal și de dominația străină. Cert este că Revoluția Culturală a fost cu adevărat o mișcare de masă, aproape întreaga populație chineză participând activ într-o formă sau alta. Timp de un deceniu, atât cât a durat, revoluția a afectat puternic toate straturile societății, și a schimbat radical viața oamenilor. Numărul exact al victimelor din timpul Revoluției Culturale rămâne necunoscut, fiind estimat la câteva milioane de oameni. Moartea lui Mao Zedong la 9 septembrie 1976 a marcat sfârșitul revoluției culturale, ale cărei efecte se vor resimți, însă, de-a lungul următoarelor câteva decenii, influențând pentru multă vreme deciziile oamenilor politici și viața oamenilor de rând.
Scăpate curând de sub controlul puterii de stat, Gărzile Roșii au recurs adesea la violențe fizice și chiar execuții publice. Intelectualii de pretutindeni au fost fie dispersați în ferme din întreaga țară unde au fost forțați să lucreze la standarde dezonorante comparabil cu statutul lor anterior, fie relocați în lagăre de muncă.
*Toate opiniile exprimate în această lucrare aparțin autorului. În realizarea lucrării, au fost folosite numeroase resurse online, care au fost traduse și adaptate la scopul enunțat al lucrării. Pentru detalii cu privire la aceasta, vă rugăm să contactați autorul articolului
Andreea LEONTE
În numai un an de zile de la inițierea mișcării, China a fost cuprinsă de haos, care s-a extins ca un flagel în toate domeniile vieții. Pintre cele mai afectate, economia țării, care era deja slăbită de tulburările anteriore, a cunoscut un declin îngrijorător, producția industrială scăzând cu 12% în numai doi ani. Până în decembrie 1968, chiar și Mao și-a dat seama că mișcarea a scăpat de sub control. Pe întreaga durată a Revoluției Culturale școlile au fost închise, lăsând o întreagă generație fără educație formală. Cultul personalității (în speță, cultul lui Mao 8
NUMĂRUL 19
RECRUTĂM! LSRS China continuă procesul de recrutare, așa că încă ne puteți trimite aplicațiile voastre pentru următoarele posturi vacante: CONSILIER MEMBRI
CONSILIER DEZVOLTARE
CONSILIER ORGANIZAȚII STUDENȚEȘTI
Responsabilități:
Responsabilități:
Responsabilități:
Contribuie la baza de date (prin adăugarea unor noi instituții, organizații și grupuri de discuție ale românilor din China).
Monitorizează activitatea pe alte forumuri unde sunt solicitate informații despre studiul în China.
Acționează pentru identificarea studenților români din China, pe universități și pe nivele de studiu, ținând o evidență strictă a acestora, la cererea Directorului de Relații Interne și a Coordonatorului LSRS China.
Identifică noi posibilități de dezvoltare pentru LSRS China.
Acționează pentru promovarea legăturilor dintre studenții români din China.
De ce LSRS? Fii schimbarea pe care o dorești în viitorul tău și al României! Implică-te în crearea de oportunități pentru tine și comunitatea de studenți și absolvenți români de la cele mai prestigioase universități din străinătate.
Completează formularul de aplicație disponibil pe www.lsrs.ro/cariere sau trimite-ne CV-ul tău la adresa contact@cn.lsrs.ro și te vom contacta în cel mai scurt timp! Pentru mai multe detalii despre echipa LSRS China și proiectele organizației, consultați pagina noastră china.lsrs.ro
9
10