NEWSLETTER LSRS CHINA NUMĂRUL 16 2.10.2015
“Cărțile de la Vidra” - poezie românească la Beijing
CUPRINS
“CĂRȚILE DE LA VIDRA” POEZIE ROMÂNEASCĂ LA BEIJING
1-2
TRADITIILE CHINEI - FESTIVALUL LUNII
3-4
ÎNTÂLNIRE ÎNTRE KLAUS IOHANNIS ŞI XI JINPING
4
PRIETENIA ROMÂNOCHINEZĂ
5-6
LA STUDII ÎN CHINA
7
În data de 16 septembrie 2015, Institutul Cultural Român de la Beijing a fost gazda expoziției Cărțile de la Vidra - Plângând de atâta frumusețe, semnată de către Carolina Ilinca. Această expoziție a fost dedicată unei serii de cărți speciale, neconvenționale, ale căror model de inspirație au fost tăblițele de la Tărtăria de pe Mureș. Inedite la această serie de cărți sunt suporturile alese pentru versuri, de la hârtie la ștergare, lână, țesături sau obiecte tradiționale din lemn ce fac trimitere la locul natal al scriitoarei. La eveniment au luat parte profesori chinezi de la Universitatea de Studii Străine din Beijing, scriitori, precum și diplomați români și chinezi. În prezența acestora, Carolina Ilinca a recitat câteva din poemele sale și, la rândul lor, o parte din studenții români au recitat poezii în limba română și limba chineză.
1
Newsletter LSRS China Numărul 16
Ulterior, au avut loc și alte întâlniri la care au participat poeți chinezi și studenți de la Facultatea de Limbi din Estul Europei, întâlniri în cadrul cărora au avut loc discuții și dezbateri având ca temă poezia română și cea chineză. În seria de cărți neconvenționale se numără Cartea de Lut, Cartea de Lână, Cartea de Lemn, Cartea de Borangic, Cartea de Lacrimi, denumirile cărților ilustrând materialul folosit ca suport pentru versuri.
2
Newsletter LSRS China Numărul 16
Tradițiile Chinei - Festivalul Lunii Sărbătorit în a cincisprezecea zi a celei de-a opta luni din calendarul chinezesc, Festivalul Lunii, numit și Festivalul din mijlocul sezonului de toamnă, reprezintă un moment surprins în cadrul familiei, cu origini ce datează din istoria antică. Învățătura populară spune că demult, chinezii au observat că mișcările lunii sunt în legătură directă cu schimbarea anotimpurilor și producția agricolă. Astfel, pentru a-și arăta recunoștința și pentru a sărbători recolta, chinezii au oferit sacrificii Lunii în zilele de toamnă. La început, acest ritual era oficiat doar de roialitate, în timpul dinastiei Zhou, însă mai târziu, acesta s-a transmis și oamenilor obișnuiți. Există multe legende asociate acestei sărbători. Una dintre cele mai populare este povestea lui Chang E care zboară către Lună. Se spune că în timpuri străvechi, pe cer se vedeau zece sori, temperatura ridicată făcând viața oamenilor extrem de grea. Eroul Hou Yi, a împușcat nouă din cei zece, iar oamenii au venit din toate colțurile lumii pentru a-i mulțumi. Mai târziu, Hou Yi se însoară cu frumoasa Chang E și trăiesc împreună o viață lungă și fericită. Într-una din zile, Hou Yi primește un elixir, care îl va ridica la ceruri, transformându-l în Zeu. Acesta îi va da elixirul soției sale, spre a-l păstra cu grijă, însă, Peng Meng, un personaj hain și neîndurător, încearcă să obțină elixirul, amenințând-o pe Chang E. Aceasta, fiind sigură că nu poate
câștiga în urma unei confruntări, bea chiar ea elixirul și se înalță, numaidecât, la ceruri. Hou Yi, profund îndurerat, strigă numele iubitei sale către ceruri. Ca urmare, chipul lui Chang E se înfățișează pe Lună, iar Hou Yi va începe să ofere sacrificii Lunii. Sătenii, aflând că Chang E a devenit Zeiță, vor începe și ei să aducă ofrande Lunii. Tradiția spune că ofrandele erau constituite în general din prăjiturele lunii, Yue Bing 月饼. În plus, pepeni tăiați în formă de floare lotus, grapefruit, boabe de soia și portocale, sunt cele mai des întâlnite ofrande, considerând forma lor rotundă, asemeni cu cea a Lunii. Forma rotundă reprezintă, în chineză,
unitate, fiind un moment în care familiile se reîntâlnesc, iar cei care lucrează departe, se vor întoarce acasă pentru a-și revedea persoanele iubite. Originea prăjiturelelor lunii provine din timpul dinastiei Yuan, când soldații obișnuiau să transmită mesaje secrete, ascunse în interiorul prăjiturilor. Acestea erau oferite de către conducătorii armatei, drept cadou, cu ocazia Festivalului din mijlocul sezonului de toamnă, subordonaților. De atunci, s-a născut tradiția de a mânca prăjiturele lunii.
3
Newsletter LSRS China Numărul 16
Pe lângă aceste tradiții comune, diferite regiuni ale Chinei au creat propriile lor obiceiuri. De exemplu, în sudul Chinei, copiii se joacă cu lampioane. În Hong Kong, printre cele mai apreciate activități se numără dansul dragonului, în Shanghai oamenii preferă să contemple Luna și să aprindă bețișoare parfumate. În Taiwan, se lansează lampioane, iar fetele nemăritate vor fura legume, tradiția spunând că aceasta le va aduce un soț. Influențate de cultura chineză, alte țări din sud estul și nord estul Asiei au adoptat Sărbătoarea Lunii, însă sub forme ușor diferite. În Japonia, festivalul a început să fie sărbătorit în urmă cu aproximativ 1000 de ani. Tradiția a rămas vie, în ciuda faptului că Japonia a renunțat să mai folosească Calendarul Chinezesc. Simbolul festivalului nu mai este prăjitura lunii, ci prăjitura de orez. În Coreea de Sud, Festivalul Lunii este supranumit Ziua Recunoștinței. Sărbătoarea durează trei zile, timp în care familiile se reunesc și își oferă cadouri. Brioșele sunt de obicei, consumate în timpul sărbătorii. În Thailanda, în noaptea festivalului, Cei Opt Imortali merg la Palatul Lunii să ofere prăjituri în formă de piersici lui Guanyin(un Bodhisattva).
Întâlnire între Klaus Iohannis şi Xi Jinping La data de 26 Septembrie Preşedintele României Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu Preşedintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping. Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii celor două state au participat la cea de a 70-a Adunare Generală a ONU. Din delegaţia României a făcut parte şi Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu. Klaus Iohannis a exprimat interesul României de a participa în proiectul Noul Drum al Mătăsii. Acest proiect a devenit emblematic pentru politica economică a Chinei şi constă în dezvoltarea infrastructurii de transport între Asia şi Europa şi în extinderea investiţiilor şi relaţiilor comerciale dintre ţările aflate de-a lungul acestui coridor. Un alt aspect important al acestui proiect, subliniat de Xi-Jinping în cadrul întâlnirii cu Klaus Iohannis, constă în creşterea schimburile inter-personale între statele participante. Xi Jinping a amintit că România a susţinut de-a lungul timpului interesele Republicii Populare Chineze şi este unul dintre primele state care i-au recunoscut independenţa. Din acest motiv România se bucură de aprecierea poporului chinez. Deşi cei doi înalţi oficiali au salutat evoluţia şi substanţa relaţiilor româno-chineze, ei şi-au exprimat dorinţa de aprofundare a cooperării economice şi investiţionale dintre România şi China, cu prioritate în domeniile energiei, infrastructurii turismului şi culturii. Klaus Iohannis şi Xi Jinping au discutat şi despre importanţa unei colaborări mai intense în cadrul ONU. Deşi o întâlnire directă între liderii celor două state nu a avut loc de foarte mult timp, acest eveniment a fost relatat modest în presa din România. 4
Newsletter LSRS China Numărul 16
Prietenia româno-chineză. Interviu cu Ștefania 陈书怡 (Chen Shuyi) sau pe numele ei românesc, Ștefania, este studentă în anul doi la Beijing Foreign Studies University (BFSU) în cadrul departamentul de limbă română. Ștefania s-a făcut remarcată la mai multe evenimente culturale cu tematică românească în cadrul cărora a avut interpretări artistice; un clip video în care aceasta apare interpretând melodia "Cântă cucu-n Bucovina" a devenit viral pe rețelele sociale și a atras simpatia internauților români. În acest număr al newsletterului ne-am propus să aflăm mai multe despre Ștefania și despre pasiunea ei pentru limba și cultura română. Mai jos urmează un interviu cu aceasta. 1. Ce anume te-a determinat să studiezi limba română? Când eram în liceu, îmi plăcea să caut informații despre diverse limbi străine din lume, în special despre cele de origine latină, pentru că studiasem înainte despre istoria romană și astfel am realizat că limba latină este frumoasă. De aceea, când am avut de ales ce să studiez în facultate după ce am dat concursul de admitere, tocmai descoperisem că limba română este și ea o limbă latină, precum limba franceză, așa că m-am înscris
la secția de limba română în USSB. Din fericire, am fost admisă și mă bucur mult pentru această șansă de a studia limba română. 2. Ce dificultați ai întâlnit până în acest moment în studiul limbii române? Să spun drept, am întâlnit o mulțime de dificultăți pe parcursul studiului. Limba română este foarte diferită față de limba chineză, în special în ceea ce privește gramatica. Când am început să învăț pronunția fonetică, am crezut că limba română este asemănătoare cu limba engleză, așa că m-am gândit că nu este prea grea. Dar după ce am mai studiat puțină gramatică, de exemplu despre conjugarea verbului ori despre substantivul cu articolul hotărât – care acum au devenit printre cele mai simple pentru noi, am realizat că trebuie să îmi schimb vechea impresie pentru limba română. Am încercat mereu să o înțeleg, dar adevărul este că la început m-am plâns și mă întrebam mereu de ce este gramatica așa de grea...hahaha. Încetul cu încetul acest lucru s-a schimbat, iar acum, deși mai am greșeli de gramatică, limba română nu îmi mai pare atât de dificilă și a devenit mai ușor să o studiez.
5
Newsletter LSRS China Numărul 16
3. Pe parcursul anului academic trecut ai avut ocazia să cunoști diferiți studenți români de la diverse universități din Beijing. Cum ai descrie relația ta cu aceștia? Mă bucur foarte mult că am avut prilejul să-i intâlnesc și să devenim prieteni. Pentru că noi, studenții de la departamentul de limbă română din USSB, am participat și am pregătit multe activități împreună cu studenții români, am putut să ne cunoaștem mai bine
unii pe ceilalți. Cred că între noi nu există numai prietenie, ci și o relație de colaborare între reprezentanți ai unor culturi și țări diferite. Toți colegii mei mi-au spus că studenții din România sunt foarte interesanți. 4. Ai fost vreodată ori intenționezi să mergi în România? Da, voi merge în România să studiez la Universitatea din București în octombrie împreună cu alte 15 colege de-ale mele. Ne-am hotârăt să facem o excursie prin România în timpul vacanței pe care o vom avea. 5. Având în vedere că România și China se află la o distanță considerabilă una față de celaltă, cele două țări cunosc multe diferențe culturale și sociale. Ce astfel de diferențe ai putut observa personal pe parcursul studiului? Diferente sunt foarte multe. Nu pot să le observ aici (în Beijing) pe toate, însă știu că pe plan politic, economic, cultural și social există numeroase astfel de diferențe, dintre care cel mai ușor de observat sunt cele culturale, spre exemplu sărbătorile si alte aspecte legate de religie. În China noi nu avem o religie dominantă, religia nu are mare influență asupra oamenilor. 6. Ce carieră ți-ai dori să îmbrățișezi pe viitor? Te vei orienta către un domeniu conex cu limba și
cultura română? Doresc să ajung traducătoare sau avocată pe viitor, pentru că relația dintre România și China este din ce în ce mai strânsă. Având în vedere dezvoltarea economică a celor două țări, cred că pot ajuta persoanele care fac comerț sau desfășoară alte activități de acest gen în cele două țări. În prezent studiez și drept la universitatea mea și încerc să îmi împart timpul cât mai eficient între studiul limbii și al dreptului.
6
Newsletter LSRS China Numărul 16
La studii în China Experiența de a studia în China este una dintre cele mai inedite și interesante , China oferind un spațiu cultural extraordinar îmbinând modernul cu tradiția sa milenară. Pentru a surprinde căteva aspecte ale acestei experiențe ca student în China, vă prezentăm mai jos câteva impresii din partea Aurorei Cristina Ciobanu, studentă la Universitatea Jiaotong din Shanghai. În prezent, aceasta urmează un an pregătitor de limbă chineză, urmând ca din anul doi să înceapă un program de masterat în Drept. 1. Care este lucrul care te-a impresionat până acum în China cel mai mult? Ce m-a impresionat cel mai mult în China până acum este orașul. Și când mă gândesc la Shanghai mă gândesc la râurile de oameni care îi găsești în centru, sistemul de transport foarte bine pus la punct, clădiri foarte înalte cu privelisti superbe, dar și faptul ca se găsesc foarte mulți străini ceea ce m-a ajutat sa mă adaptez mult mai ușor. Există multe locuri de distracție, locuri care îmi permit să nu îmi pierd de tot identitatea de european, am nevoie.
2. Cum te-ai adaptat la noul stil de viață? Pot spune ca m-am acomodat destul de bine. Singura mea mare problema este mâncarea, nu sunt chiar un fan al modului lor de a găti, eu având un alt stil alimentar. Am reușit însă să mai improvizez pe moment, așa ca nu mă plang. În primele două zile îmi era frică că voi muri de foame. Altceva ce mă mai deranjează puțin este că majoritatea oamenilor de aici nu știu engleză, așa că am devenit specialistă în limbajul semnelor și scrisul pe telefon când negociez prețuri. Dar anul ăsta studiez limba așa că voi fi capabilă să port o conversație cu ei. Alt motiv pentru care m-am acomodat destul de rapid a fost și faptul ca sunt mulți străini în oraș și la universitatea mea, așa că nu văd doar chinezi, deci nu am un soc vizual așa mare. Cred ca această experiență este una extraordinar de interesantă, mult mai diferită de tot ce am făcut până Pot spune că îmi place și dacă reușesc să acum și din majoritatea punctelor de vedere mă încântă. descopăr mai multe pentru a-mi redoMai sunt câteva minusuri, dar nu e ca și cum mă bândi o parte din fosta viața (mă refer asteptam să fie totul perfect. mai mult la alimentație) o sa fie chiar foarte bine.
3. Cum ai descrie până acum experiența la studii în China? Experiență de până acum a fost destul de solicitantă, deoarece a fost destul de dificil să comunic cu universitatea când am avut probleme (ei nu prea înțeleg de ce nu mie nu îmi convin anumite lucruri). Am avut nevoie (și încă am) de multă răbdare, dar nu o privesc neapărat ca pe un lucru negativ fiindcă mă ajută să mă dezvolt ca om și mă învață să mă descurc în orice situație. 7
Coordonator Filială: Aura Toader Coordonator Adjunct: Mihai Titienar Director Relații Interne: Petra-Lin Gyongyossy Director Comunicare: Georgiana Boboc Consilier Comunicare: Andreea Leonte Director Proiecte: Adrian Băzăvan Consilier Dezvoltare: Sebastian Demciuc Consilier Design&Conținut Media: Călin-Ciprian Andrei Consilier Parteneriate: Valentina Crivăț Consilier Coordonator: Ioana Budală Afrasinei Consilier Relația cu Diaspora: Petruț Danci
LIGA STUDENŢILOR ROMÂNI ÎN STRĂINĂTATE - FILIALA CHINA LSRS China reprezintă Liga Studenților Români din Străinătate pe teritoriul Republicii
LSRS.ro
Populare Chineze.
Gala LSRS
LSRS China a fost înființată în noiembrie
Wiki LSRS China Info Studii China
2010, ceremonia de lansare oficială a LSRS China având loc pe data de 3 iunie 2011, la sediul Ambasadei României la Beijing.
Facebook LSRS China
8