2 CALENDAR
Calendarul ortodox
iunie cireºar
30 zile – ziua are 15 ore, noaptea 9 ore
1 V Sf. Mc. Justin Martirul ºi Filosoful; (Dezlegare la peºte) 2 S †) Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; (Pomenirea morþilor - Moºii de varã) 3 D Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie ºi Claudie 4 L (†) Sf. Treime; Sf. Mitrofan, Patr. Constantinopolului 5 M Sf. Mc. Marchian, Nicandru ºi Leonid 6 M Cuv. Visarion ºi Ilarion cel Nou; (Harþi) 7 J Sf. Sfinþit Mc. Teodot; Sf. Mc. Zenaida; Cuv. Sebastiana 8 V Sf. Martiri Nicandru ºi Marcian;Aducerea moaºtelor Sf. M. Mc. Teodor Stratilat (Harþi) 9 S Sf. Chiril al Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, Mariamni, Marta, Maria ºi Enata (Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt) 10 D Sf. Sfinþit Mc. Timotei, Ep. Prusiei; 11 L Sf. Ap. Vartolomeu ºi Varnava (Începutul Postului Sf. Ap. Petru ºi Pavel) (Post) 12 M Cuv. Onufrie cel Mare ºi Petru Atonitul (Dezlegare la ulei ºi vin) 13 M Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei din Cipru (Post) 14 J Sf. Prooroc Elisei; (Dezlegare la ulei ºi vin) 15 V Sf. Prooroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fer. Ieronim ºi Augustin 16 S Sf. Tihon, Ep. Amatundei; (Dezlegare la peºte) 17 D Sf. Mc. Manuil, Savel ºi Ismail (Dezlegare la peºte) 18 L Sf. Mc. Leontie, Ipatie ºi Teodul; Cuv. Erasm (Post) 19 M Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; (Dezlegare la ulei ºi vin) 20 M Sf. Mc. Metodie, Ep. Patarelor; (Post) 21 J Sf. Mc. Iulian din Tars ºi Afrodisie (Dezlegare la ulei ºi vin) 22 V †) Sf. Ier. Grigorie Dascãlu, Mitr. Þãrii Româneºti; Sf. Sfinþit Mc. Eusebie (Post) 23 S Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocleu pr. (Dezlegare la peºte) 24 D (†) Naºterea Sf. Ioan Botezãtorul (Sânzienele); †) Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaºtelor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava (Dezlegare la peºte) 25 L Sf. M. Mc. Fevronia; Cuv. Dionisie ºi Dometie (Post) 26 M Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ioan, Ep. Goþiei (Dezlegare la ulei ºi vin) 27 M Cuv. Samson, primitorul de strãini; Sf. Mc. Anect; Sf. Ioana Mironosiþa (Post) 28 J Aflarea moaºtelor Sf. Mc., doctori fãrã de arginþi, Chir ºi Ioan; Sf. Mc. Papia (Dezlegare la ulei ºi vin) 29 V (†) Sf. Ap. Petru ºi Pavel (Dezlegare la peºte) 30 S † Soborul celor 12 Sf. Ap.; .†) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeþ
CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼è Íàðîäíà áèáëèîòåêà Ñðáè¼å, Áåîãðàä 323.15(497.1=590) FOAIA bobocilor : periodic al Comunitãþii Românilor din Satu Nou / redactor ºef Viktor Mihailov. - Anul 1, nr. 1 (1993). - Satu Nou : SCA “Dr Radu Flora”, 1993-. -30 cm ISSN 2217-8163 = Foaia bobocilor COBISS.SR-ID 109272071
Aniversãrile lunii iunie 1 iunie 1956 - Sa nãscut Mircea Cãrtãrescu, scriitor, reprezentant al „generaþiei 80”, teoretician al postmodernismului românesc. 2 iunie 1949 - A murit Radu R. Rosetti, general ºi istoric militar, membru al Academiei Române (n.01.04.1877) 4 iunie 1920 - Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate ºi Ungaria. Recunoaºterea pe plan internaþional a unirii Transilvaniei, Banatului, Criºanei ºi Maramureºului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921) 5 iunie 1779 - S-a nãscut Gheorghe Lazãr, întemeietorul învãþãmântului modern românesc; a fost iniþiatorul ºi conducãtorul primei ºcoli în limba românã, „ªcoala de la Sfântul Sava” - 1818 (m.17.09.1823) 6 iunie 1883 - A murit compozitorul Ciprian Porumbescu (opereta „Crai nou”, „Balada”, „ Sosirea primãverii”, “Tatãl nostru”) (n.02.10.1853) 7 iunie 1886 - S-a nãscut Coandã, inventator, inginer, membru al Academiei Române. În 1907 a expus, pentru prima oarã în lume, la Berlin, macheta unui avion fãrã elice, viitorul avion cu reacþie. Numele sãu rãmâne legat de fenomenul aerodinamic cunoscut sub numele de „efectul Coandã”, brevetat în 1934 (m.24.11.1972) 8 iunie 1922 - Are loc, la Belgrad, nunta Principesei MariaMignon a României cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici). Logodna a avut loc la 20 februarie 1922, la Bucureºti 9 iunie 1848 - Începutul revoluþiei paºoptiste în Muntenia. Adunarea de la Islaz. Ion Heliade Rãdulescu citeºte Proclamaþia de la Islaz, programul revoluþiei din Þara Româneascã 10 iunie 1839 S–a nãscut prozatorul Ion Creangã,
membru de onoare post– mortem al Academiei Române, prieten al lui Mihai Eminescu, autor al „Amintirilor din copilãrie” (m.31.12.1889) 13 iunie 1990 - Începutul represiunii violente a ceea ce s-a numit „Fenomenul Piaþa Universitãþii”, începutul celei de-a treia mineriade din anul 1990, cea mai sângeroasã dintre toate 14 iunie 1818 - Sa nãscut poetul Vasile Alecsandri (m.22.08.1890) 15 iunie 1873 - A murit Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866) (n.20.03.1820) 17 iunie 1910 - Primul zbor al lui Aurel Vlaicu pe Dealul Cotrocenilor 19 iunie 1899 - S-a nãscut George Cãlinescu, critic ºi istoric literar, dramaturg, poet, prozator, importantã personalitate a culturii româneºti (m.12.03.1965) 20 iunie 1891 A murit Mihail Kogãlniceanu, istoric, publicist, scriitor, om politic, prim-ministru 21 iunie 1888 - S-a nãscut poetul Horia Furtunã („Balada lunii”, “Fãt-Frumos”, „Pãcalã”) (m.08.03.1952) 22 iunie 1912 A murit marele dramaturg ºi prozator Ion Luca Caragiale (n.30.01.1852) 24 iunie 1991 - Parlamentul României a declarat nul ºi neavenit Pactul RibbentropMolotov din 23 august 1939 25 iunie 1928 - S-a nãscut ªerban Papacostea, istoric, membru al Academiei Române 27 iunie 1913 - România declarã rãzboi Bulgariei, intrând în al doilea rãzboi balcanic, alãturi de Grecia, Serbia, Muntenegru ºi Turcia 28 iunie 1873 - A murit mitropolitul Andrei ªaguna. (n.01.01.1809) 30 iunie 1909 - S-a nãscut Jean Rânzescu, regizor al teatrului de operã.
EVENIMENTE 3
Adunarea Generalã Electoralã a filialei CRS din Satu Nou Profesorul Marinel Blaj, noul preºedinte al filialei Pe data de 29 aprilie 2012 s-a þinut Adunarea Generalã Electoralã a filialei CRS din Satu Nou Ordinea de zi: 1. Prezentarea raportului de activitate a filialei CRS 2008-2012 2. Dezlegarea Consiliului a filialei CRS Satu Nou 3. Alegerea conducerii filialei CRS Satu Nou 4. Diverse La punctul 1 s-a prezentat activitatea filialei. S-a evidenþiat colaborarea filialei cu diverse instituþii culturale din România, cum ar fi: Direcþia pentru Culturã a judeþelor Arad, Hunedoara ºi Timiº, Ansamblul Profesionist „Junii Sibiului”, Biblioteca Municipalã Deva, Biblioteca Judeþeanã „Nicolae Iorga” Prahova, Ansamblul Folcloric „Cununiþa” Sântana. Reînoirea fondului de carte a Bibliotecii „Ioan Budai Deleanu” din Satu Nou. Foaia bobocilor de anul trecut, este periodic care apare bilunar, înregistrat la Biblioteca Naþionalã a Serbiei. Colaborarea filialei cu fanfara „Cultura” ºi Casa de Culturã din Satu Nou, care
de mai multe ori au participat la diverse manifestãri culturale prin intermediul filialei CRS Satu Nou, atât în þarã cât ºi în România. La ultima vizitã a preºedintelui României în Serbia, Traian Bãsescu a fost întâmpinat de fanfara „Cultura” din Satu Nou. Cea mai strânsã colaborare cu organizaþiile româneºti din Satu Nou, filiala CRS o are cu SCA „dr. Radu Flora”, unde de curând s-au reactivat activitãþile în cadrul acestei societãþi. Tradiþional, filiala CRS din Satu Nou a marcat 1 decembrie, Ziua Naþionalã a României, organizeazã ºezãtoare literarã dedicatã lui Ioan Flora, care deja a devenit o manifestare tradiþionalã la Satu Nou. În fiecare an s-a marcat Unirea Principatelor ºi ziua lui Mihai Eminescu. Noul Consiliu al filialei CRS numãrã 17 membri. În fruntea filialei a fost ales preºedinte, Marinel Blaj, profesor din Satu Nou. Vicepreºedinte Victor Frianþ, secretar Petru Lazãr ºi casier Valentin Balnojan. Noul Consiliu are mandat de 4 ani de zile, 2012-2016. Dupã încheierea Adunãrii
Membri Consiliului de Conducere a filialei CRS Satu Nou 1. Marinel Blaj - preºedinte 2. Victor Frianþ - vicepreºedinte 3. Petru Lazãr - secretar 4. Valentin Balnojan - casier 5. Victor Mihailov - membru 6. Ilie Baba - membru 7. Traian Þarinã - membru 8. Ionel Balnojan - membru 9. Nicoliþã Beca - membru 10. Alecsandru Frianþ - membru 11. Dorel Roºu - membru 12. Alexandru Gligorin - membru 13. Viorel Drajilov - membru 14. Florin Gaºpãr - membru 15. Mita Omorean - membru 16. George Mic - membru 17. Costa Nistor - membru
Generale a filialei din Satu Nou, în partea a 2-a a acestei întâlniri, a avut loc tribuna publicã a CRS „Români pentru români”. Scopul acestei tribune este prezentarea proiectelor pe care le va derula CRS în beneficiul românilor din acest an ºi în viitorul apropiat. Prin dialogul deschis, cea mai importantã organizaþie a românilor din Serbia, a devenit din nou deschisã cãtre români printr-o funcþionare în spiritul vremurilor actuale. Tribuna publicã „Români pentru români” a Comunitãþii Românilor din Serbia a fost þinutã la Srediºtea Micã, Grebenaþ, Iablanca, Mesici, Râtiºor, Uzdin, Jamul Mic, Sân Mihai, Satu Nou, Sãrcia.
Comunitatea Românilor din Serbia, are un protocol de colaborare cu Partidul Democrat, astfel CRS a sprijinit ºi susþinut listele electorale ale Partidului Democrat la toate nivelurile. Printr-un astfel de demers, CRS revine la o colaborare normalã cu forþele democrate din Serbia. Conferinþa „Români pentru români” are drept obiectiv prezentarea realitãþii culturale româneºti, istorice ºi politice. Prin aceastã campanie nouã conducerea Comunitãþii Românilor din Serbia dovedeºte cã nu s-a schimbat doar conducerea ci ºi modul de funcþionare a organizaþiei, care existã pentru ºi în beneficiul românilor.
4 ªTIRI
Senatorul Viorel Badea s-a întâlnit la Vârºeþ cu reprezentanþii CRS Senatorul ºi preºedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, Viorel Badea, timp de douã zile a fãcut o vizitã românilor din Voivodina. La Vârºeþ, leagãnul românilor din Serbia, cu acest prilej s-a întâlnit cu reprezentanþii legitimi ai Comunitãþii Românilor din Serbia (CRS), Stevan Mihailov preºedinte, Marin Gaºpãr, Dorinel Stan, Daniel Magdu ºi Dorel Cebzan, vicepreºedinþi CRS ºi secretarul Liviu Stamin. În prezenþa consulului general al României la Vârºeþ, Alexandru Mureºan ºi a Episcopului Daniil al Episcopiei „Dacia Felix”, au analizat problemele arzãtoare ºi actuale ale românilor din Serbia cu accent pe
Comunitatea Românilor din Serbia, funcþionarea ºi derularea proiectelor în vederea pãstrãrii identitãþii ºi spiritualitãþii românilor din Serbia, respectiv avansarea ac-
tivitãþilor de interes major. Astfel cea mai veche ºi reprezentativã organizaþie civicã românã – Comunitatea Românilor din Serbia va fi sprijinitã ºi susþinutã ºi pe viitor, asigurândui-se logistica statului român ºi a corpului diplomatic român din Serbia în realizarea dezideratelor. Înaltul demnitar român, senatorul Viorel Badea împreunã cu reprezentanþii CRS au participat, joi 24 Mai, la praznicul „Înãlþãrii Domnului” în Hramul Catedralei Episcopale din Vârºeþ,
iar slujba a fost oficiatã de Preasfiinþitul Daniil, Episcopul „Daciei Felix” cu un sobor de preoþi. Preºedintele CRS, Stevan Mihailov ºi senatorul Viorel Badea au efectuat o scurtã vizitã de documentare la Coºtei, stabilindu-se ca în urmãtoarea perioadã contactele între CRS ºi reprezentanþii statului român sã devinã permanente, iar în acest context demersurile Comunitãþii Românilor din Serbia vor fi sprijinite necondiþionat de reprezentanþii instituþiilor din România.
Natalia Elena Intotero noul secretar de stat la DRP. Eugen Tomac revine la Cotroceni.
Natalia Elena Intotero Premierul României, Victor Ponta, a semnat pe 23 mai decretul de numire în funcþie a Nataliei Elena Intotero, în funcþia de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, rãmas liber dupã demisia lui Eugen Tomac.
Natalia Intotero a mai fost secretar de stat, în 2009, la Ministerul de Externe, în guvernul PSD-PDL. Natalia Intotero s-a nãscut la Brad, pe 14 ianuarie 1976. S-a înscris în PSD în anul 2000. A fost preºedintele Tineretului Social-Democrat Hunedoara ºi era consilier judeþean ºi director al ºcolii generale „Horia, Cloºca ºi Criºan” din municipiul Brad în 2009, când a plecat la Bucureºti pentru funcþia de secretar de stat din MAE. Este licenþiatã în englezã-românã ºi relaþii internaþionale. A absolvit
masteratul de relaþii internaþionale la Institutul Diplomatic Român. Este cãsãtoritã cu un om de afaceri italian. Fostul ºef al DRP. Eugen Tomac a fost numit recent în funcþia de consilier de stat la Departamentul Relaþii Internaþionale ºi Politici Europene din cadrul Administraþiei Prezidenþiale. El a mai ocupat funcþia de consilier personal al preºedintelui Traian Bãsescu pentru relaþia cu românii de pretutindeni. Pe 11 mai, dupã ce PDL a intrat în opoziþie, Eugen
Eugen Tomac Tomac ºi-a anunþat demisia, într-o conferinþã de presã la Chiºinãu, în care a prezentat ºi un bilanþ al activitãþii sale la DRP. Eugen Tomac a fost numit în funcþia de secretar de stat pentru românii de pretutindeni în ianuarie 2009.
PORTRET 5
Marinel Blaj noul preºedinte al filialei CRS din Satu Nou O personalitate tânãrã marcantã în viaþa sportivã ºi culturalã a satului, care prin activitãþile sale se strãduieºte a aduce un prinos culturii satului din care face parte, este profesorul de educaþie fizicã Marinel Blaj, nãscut la Satu Nou în data de 23 martie 1975 este fiul lui Stevan ºi Ana Blaj. Copilãria ºi-a petrecut în satul natal unde a frecventata ºcoala elementarã, dupã care a frecventat cursurile ºcolii medii de mecanicã din Panciova. Desigur, ambiþiile vieþii l-a fãcut pe Marinel sã înscrie cursurile Universitãþii de Vest din Timiºoara, Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport, absolvind în anul 1998. În septembrie aceluiaºi an, s-a angajat ca profesor de sport la ºcoala din Satu Nou, post pe care îl deþine ºi în prezent. Devenind profesor cu un elan tineresc, a însuflat elevilor sãi dragostea pentru sport în genere, aºa cã imediat a început sã participe la diferite competiþii sportive, menþionãm „Cupa Libertãþii la copii”, unde elevii sãi
au obþinut mai multe premii, la ºah devenind campioni. La fel a participat în anul 2011 la întrecerile republicane la cros-poligon unde elevii sãi au devenit campioni pe þarã. Dragostea faþã de dansurile populare l-a fãcut ca încã din anii copilãriei sã devinã membru al formaþiei de dans din cadrul Casei de Culturã din loc, cu care a praticipat la diferite festivaluri din þarã ºi strãinãtate, la diferite manifestãri ºi emulaþii timp de 16 ani. Purtând amprenta dansului care s-a înrãdãcinat în viaþa sa ºi-a dorit sã transmitã farmecul dansului popular tinerelor generaþii. Astfel cu începutul lunii aprilie (2012), la iniþiativa unor membrii ai filiali CRS ºi a profesorului Marinel Blaj sa reactivat formaþia de dansuri a S.C.A. „Dr Radu Flora”, iar sarcina de corepetitor a fost încredinþatã prof. Marinel Blaj ºi acompaniament muzical Daniel Roºu. Activitatea se desfãºoarã în douã grupuri (tineret ºi copii). Pe data de 19 mai, la iniþiativa sa, a fost organi-
zatã o zi de recreaþie pentru aceºti copii la Fântâna Fetei. Datoritã muncii sale pe mai multe tãrâmuri pe data de 29 aprilie 2012, s-a constituit noul Consiliu al Comunitãþii Românilor din Serbia, filiala Satu Nou, iar la funcþia de preºedinte al filialei a fost ales în unanimi-
tate profesorul Marinel Blaj. Marinel este cãsãtorit cu Florentina, de profesie inginer chimic ºi are un fiu, Emilian, care este în clasa a II-a. În speranþa realizãrii a tuturor activitãþilor pe care ºi-a propus, îi dorim succes în viaþa familialã, culturalã ºi profesionalã. Ilie Baba
DIN ARHIVA FOTO
SATU NOU GRUPUL BOBOCILOR Profesorii (de la stânga la dreapta): Ivan Modoºanov, Livius Balnojan, Victor Mihailov, Vasile Flora
PE FACEBOOK
6 ORTODOXIE
Pogorârea Duhului Sfânt Sãrbãtoarea Sfintelor Rusalii este una dintre cele mai mari ºi însemnate ale bisericii noastre. Biserica noastrã la Rusalii sãrbãtoreºte pogorârea Duhului Sfânt dupã zece zile de la Înãlþarea la cer a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A treia persoanã a Sfintei Treimi s-a arãtat la botezul Domnului în semn de întãrire a Cuvântului în chip de porumbel – semnul curãþeniei, iar astãzi, ni se dã, în chipul limbilor de foc, ca semnul întãririi trupului ºi luminãtorul sufletului nostru. Sfântul evanghelist Luca în cartea Faptele Apostolilor cap.II,4 descrie evenimentul pogorârii Duhului Sfânt peste Apostoli aflaþi în Ierusalim stãruind în rugãciune ºi în cerere. Fericiþi erau Apostolii care iatã la bãtrâneþe au primit Duhul Sfânt, de îmbãrbãtare, de înþelepciune, dar cu cât mai fericiþi ºi binecuvântaþi suntem noi, care încã înfãºaþi în braþele naºilor, primim ca prunci micuþi pe Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu în trupul ºi sufletul nostru în sfânta Tainã a botezului, care este întâia între Tainele bisericii noastre ºi uºa cea sfântã, prin care intrãm toþi credincioºii în rândul fiilor lui Dumnezeu. Aceastã pogorâre a Sfântului Duh a fãgãduit-o Dom-
nul Iisus sfinþilor Sãi ucenici, zicând: „ªi Eu voi ruga pe Tatãl ºi alt Mângãietor vã va da vouã, ca sã fie pururea cu voi”. „Iar Mângãietorul, Duhul cel Sfânt, pe care îl va trimite Tatãl, acela vã va învãþa pe voi de toate ºi vã va aduce aminte de totate cele ce v-am grãit vouã”. Duhul Sfânt a luminat pe Apostoli sã înþeleagã – prin credinþã – tainele Dumnezeirii, le-a purificat inimia de pãcate ºi patimi ºi i-a îmbãrbãtat cu puteri de sus, le-a dat curaj desãvârºit pentru propovãduirea Evangheliei împãrãþiei lui Dumnezeu. Din pescari neºtiutori ºi vameºi pãcãtoºi a fãcut eroi, martiri ºi sfinþi (Fapt. 2,4-6). Le-a dat tãria de a vorbi mulþimilor peste ameninþãrile ºi chinurile la care vor fi supuºi, pentru ca sã întemeieze, sã rãspândeascã ºi sã pecetluiascã cu sângele lor Biserica Mântuitorului Hristos (Fapte 4,3-21). Fãrã Duhul Sfânt coborât peste Apostoli, n-ar fi Biserica Domnului, din care prin Botez, facem parte toþi creºtinii. Fãrã El n-am avea cele ºapte Taine care sunt ºapte izvoare ale Darului divin, iar fãrã har nu este curãþire de pãcate, nici mântuire ºi nici fericire deplinã. Harul Duhului este viaþa Bisericii ºi a credincioºilor ei. Prin el la jertfã ligurgicã se preface pâinea ºi vinul în
Trupul ºi Sângele Domnului, care se dau credincioºilor spre iertarea pãcatelor ºi spre viaþa de veci. Duhul Sfânt ne miºcã mintea ºi inima cãtre Dumnezeu ºi cãtre valorile absolute care sunt: Adevãrul, Binele ºi Frumosul, dreptatea ºi sfinþenia etc., cãtre ce este demn ºi admirat. Astãzi în cãutarea haoticã dupã îmbogãþire ºi înavuþire, în moduri mai mult sau mai puþin ortodoxe, omul uitã, sau nu vrea sã mai ºtie de divinitate, de ceL ce i-a dat de toate. Astãzi când ne bucurãm de libertatea religioasã, când statul ne dã un spaþiu mai larg ºi îmbogãþit de a putea mãrturisi ºi cultiva credinþa, tradiþia ºi tot ce þine de Bisericã, bisericile sunt semi-goale, lipsite de tineret, ºi de copii. În perioada comunistã, perioadã de persecuþie a credinþei ºi a tradiþiei creºtine-ortodoxe, lumea era sãtoasã ºi dornicã de manifestare ºi de mãrturisire a credinþei ºi a datinilor legate de ea. Iatã acum putem fãrã fricã sã venim ºi sã frec-
ventãm slujbele religioase în dumineci ºi sãrbãtori, veniþi toþi cei pecetluiþi cu darul Sfântului Duh la Sfânta Tainã a botezului ºi împodobiþi cu trupurile voastre Sfântul lãcaº, mãrind ºi lãudând pe Dumnezeu Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duh. Omul dacã nu trãieºte dupã normele morale, dacã nu are religiozitate, dacã nu are o legãturã strânsã cu Biserica, va încerca sã se prezinte ca un atotºtiitor, ca un conducãtor suprem, astfel ajungând la alcãtuirea unui cult ale eu-lui personal. Biserica lui Hristos ne cheamã ºi ne îndrumã sã adorãm pe Sfântul Duh ca pe Unul din Sfânta Treime, egal cu Tatãl ºi cu Fiul ºi sã zicem: „Împãrate ceresc, Mângãietorule, Duhul adevãrului, care pretutindenea eºti ºi toate le împlineºti: Vistierul bunãtãþilor ºi dãtãtorule di viaþã, vino ºi te sãlãºluieºte întru noi ºi ne curãþeºte pe noi de toatã spurcãciunea ºi mântuieºte, Bunule, sufletele noastre...” Protopop Gheorghe Ianeº
ISTORIE 7
Românii din Balcani Poporul român este urmaºul întregi romanitãþi orientale. Limita romanitãþi orientale era la Balcani, pânã la marea Adriaticã. Dunãrea era axul suprafeþei pe cuprinsul cãruia sa format poporul român ºi limba românã. Dupã venirea slaviilor s-a rupt unitatea acestei mase entice. Astfel au luat naºtere: Grupul vestic (Bosnia, Herþegovina, Muntenegru, Dlamaþia, Croaþia ºi Serbia veche). Acest grup mare ar fi fost foarte numeros, judecând dupã urmele tiponomice ºi rãspândirea lor. În Muntenegru: Durmitor, Visitor, Vlasulja, Pârlitor, în Bosnia ºi Herþegovina: Vlasici, Vlaska Gomila, Vlahoviþa, Vlaseniþa, Stupari, Câmpul vlahilor. Documentele emanând din cancelariile coloniilor veneþiene de pe coasta Dalmaþiei pomenesc pânã la sfârºitul Evului Mediu de aceºti Vlahi. Aºa, la 1378 regele Tvrtko al Bosniei dã ajutor Republici Raguzei (Dubrovnicul de azi) care era în rãzboi cu Veneþia trimiþând un corp de soldaþi de 300 de vlahi, tot aºa Silviu Dragomira indentificã 67 de localitãþi vlahe în munþi din jurul Dubrovnicului în sec. XIV ºi XV. În valea râului Cetina din Dalmaþia pe la 1322 se gãsesc multe famili vlahe care aveau anumite privilegii prin ordonanþa din 1436 datã de Hans Frankopan. Obþin un fel de autonomie fiind abordat aºa zisã „Legea vlahã” care a conþinut 23 de articole. Una dintre ele prevede cã voievodul lor nu poate fi croat ci vlah, ºi legea în oraºul Sini sã fie adusã de cneazul vlah ºi de cei 20 de judecãtori, în acest consiliu nu poate fi nici un croat. În anul 1476 un oarecare Miklaus Dehojevic este ales de cneaz al vlahilor. Dupã lupta de la Koszeg sau Guns la 1532 regele Ferdinand al Austriei permite la 1538 popularea sârbi-
lor ºi valhilor sau vechilor romanii (Alt Romer) în aceste regiuni, deci încã o dovadã de existenþã a valahilor în aceste regiuni.O parte din Slavonia de azi în apropierea oraºului Sirmium o chema odinioarã Vlahia Micã, amintirile existenþiei acestei populaþii se pãstreazã în sate cu numiri ca Sintilie, Bãtrâna, Vrãbie, Medinþi, Sehela, Drãgãneºti ºi altele. În Croaþia a existat o „þarã” vlahã (stare Vlaske). Sunt amintiþi în documentele latine (Vlahi regni Croatiae). Croaþii le spuneau Dobri Vlasi (Vlahii cei buni). În documente sã gãsesc nume de persoane vechi româneºti ca: Nicula, Mohor, Mogoº. Dalmaþia a avut o puternicã populaþie româneascã care a dispãrut. Pe la 1326 cum se vede din documentele Raguzei, ei dominau comerþul de brânzeturi al regiuni. În Serbia veche în apropierea Belgradului se gãseºte Vlaºchidol, adicã Valea româneascã cãtre izvoarele Timocului. Dupã hãrþile sârbeºti aratã numiri care dovedesc cã au fost locuite de Români. Vlaºcopolie (Câmpia Româneascã) Vlaºcoselo (Satul românesc) Petruºa, Vlaho-
Istroromân în 1891
vo, Tatmiºiþa, Periº, Vlaºca. În jurul Pirotului ºi Niºului populaþia româneascã a fost foarte numeroasã în trecut ºi forma o singurã masã cu populaþia din jurul Sofiei. Aceastã populaþie este pomenitã în hrisoavele vechilor þari sârbeºti (B.P. Haºdeu Arhiva istoricã 1867 tom. III p. 85-196). Existenþa acestei populaþii a fost recunoscutã ºi de marele etnograf sârb Iovan Cvijic (în Grudlinien der Geographie und Geologie von Macedonien und Alt Serbien, Gotha,1908, p.123) În total în vechea Serbie cuvântul Vlah intrã de peste 250 de ori în alcãtuirea numelor de localitãþi. Sute de ani aceºti români au stat sub ascultarea Episcopiei de Râmnic. De acolo veneau cãrþile sfinte, de acolo se hirotineau preoþii. Tot domnii români fãceau ºi biserici, la poalele muntelui Râtani, în locul Lopuºnic au mai rãmas ruinele unei biserici zidite de Radu cel Mare la anul 1501 (vezi Buletinul Monum, Istorice, 1911, fasc.16) Grupul Macedo-Român a fost ºi el foarte numeros altãdatã, îi întâlnim în munþii din Olimp, Munþii Albaniei, ei au reuºit sã obþinã, sub împãraþii bizantini, autonomie. În secolele XI, XII ºi al XIII au avut mai multe autonomii locale: cea mai de sea-
mã a fost Vlahia Mare în Tesalia, Vlahia Micã în Albania, Vlahia de sus (Albania sudicã). Pe timpul otomanilor Sultani au respectat ºi reînoit vechiile privilegii ale domnilor vlahi. Au rãmas pãstori liberi au devenit negustori ºi pe încetul sau dezvoltat târguri ºi oraºe, demne de amintit : Moscopole, Gramoste, Cãlari, Sãracul ºi altele. Când sau reluat legãturile economice între Rãsãritul ºi Apusul Europei au fost comercianþi cunoscuþi în imperiului Otoman, în Austrio-Ungaria, Germania ºi Italia. Grupul Daco-Român (ramura balcanicã) se gãseau multã vreme de o parte ºi de alta a Dunãrii. În Câmpia munteanã au asimilat seminþiile slave rãmase în mijlocul lor dar la Sudul Dunãrii ºi în Balcani ei au dispãrut cu încetul în masa slavã. Românii din Balcani din vechea Moesie (Bulgaria de nord) nu au dispãrut fãrã a juca asociaþi, cu Bulgarii, un rol politic, Imperiul Româno - Bulgar În prezent Românii din pennsula Balcanicã pot fi grupaþi în modul urmãtor sau urmãtoarele grupuri: - Românii din Serbia veche ºi Bulgaria - Istroromânii - Macedo-românii Victor Mihailov
8 ACTIVITATE
Excursie la Fântâna Fetei În Banat se aflã cea mai mare dunã de nisip continentalã din Europa, care are mãrime de aproape 35.000 hectare suprafaþã. Are o for-
mã elipsoidalã. S-a format în Era Glaciarã prin depunerea de nisip silicat de calciu aluminos. Clima continentalã, pãmântul nisipos, au creat din aceastã Dunã un climat specific. Într-un ecosistem unic, se regãsesc specii rare din flora ºi fauna, dupã criterile
internaþionale. O florã bogatã, cu peste 900 de specii, datoritã cãrora acest rezervat a devenit ºi un poligon ºtiinþific specific locului.
Din cauza specificului carecteristic acestui loc, Dunele au devenit un centru al recreaþiilor, vânat, pescuit, turism nautic ºi nu în ultimul rând, turism ecologic. Pentru a proteja aceastã bogãþie naturalã, Dunele de nisip sunt rezervat natural,
care din anul 2002 figureazã pe lista UNESCO. În fiecare an, deja tradiþional, filiala CRS din Satu Nou organizeazã un picnic la Fântâna Fetei. Anul acesta, aceastã ieºire la iarbã verde, s-a organizat pe data de 19 mai a.c. Evenimentul a fost coordonat de preºedintele filialei CRS din Satu Nou, Marinel Blaj. Alãturi de
membri filialei, au participat ºi copii, membri secþiei de dansuri ai SCA „Dr. Radu Flora”. Pe lângã picnicul propriu zis, participanþii s-au delectat ºi cu activitãþi sportive, unde în centrul atenþiei erau meciurile de fotbal. Cu prezenþa ne-a onorat dl. Dragoº Ispas, viceconsul al Consulatului Român de la Belgrad. I. Balnojan
ALEGERI 9
Rezultatul alegerilor locale la Satu Nou Locul de votare nr. 3
Locul de votare nr. 4
Se aleg 4 membri Candidaþi: 1. Kojic Sinisa: 2. Bogojevic Zorica: 3. Topic Gordana: 4. Bosnic Zoran: 5. Damjanovic Milan: 6. Vasic Dusan: 7. Gvozdenac Nenad – Nenci: 8. Maglov Boris: 9. Novakovic Jelenka: 10. Todoran Petar – Svaba: 11. Stanisic Milovan: 12. Dimitrijev Marinel: 13. Marinkovic Aleksandar: 14. Savic Milivoj – Misa: 15. Flora Gordana: 16. Bolianþu Daniel: 17. Topic Stojan: 18. Majsotorovic Nenad: 19. Dimcic Branislav: 20. Ilic Goran:
180 135 132 127 112 103 103 94 86 83 77 75 66 60 57 55 55 46 42 38
Se aleg 4 membri 1. Ardelean Traian – Filimon: 2. Baros Bozidar: 3. Stefan Romulus – Romi: 4. Lautaº Zoran: 5. Novakovic Svetko: 6. Dupor Aleksandar: 7. Erak Nedeljko: 8. Klajic Cedo: 9. Jovanovic Vojo: 10. Ubiparip Pero: 11. Vukoman Biljana: 12. Kesic Nikola: 13. Lukic Dragan: 14. Novakovic Vinko: 15. Pandurovic Muhamed: 16. Stamenkovic Dejan – Muta: 17. Jankovic Dusan – Piksi: 18. Kopanja Ivana: 19. Jankovic Milan: 20. Savicic Stevan: 21. Plejic Goran: 22. Novakovic Mileva:
Locul de votare nr. 5 Se aleg 4 candidati: 1. Skaljak Predrag: 2. ªublea Janiel: 3. Vranic Miroslav – Miki: 4. Petrovici Daniela – Dance: 5. Beka Viorel – Instruktor: 6. Cigoja Branko: 7. Dragicevic Milorad – Miso: 8. Flora Sebastian: 9. Marcetic Bojan: 10. Kuzic Slavko: 11. Ilic Milenko: 12. Flora Iovan – Nicsa: 13. Skaljak Zoran: 14. Jaksic Velimir – Vele: 15. Nistor Iovan – Avram: 16. Djuric Milorad: 17. Novakovic Dusan:
198 194 168 156 137 129 126 117 106 103 100 99 96 96 73 72 70 69 65 61 57 43
Locul de votare nr. 6 354 154 147 138 128 121 97 94 91 88 79 74 72 70 48 30 19
Se aleg 3 candidati 1. Visekruna Goran: 2. Bojadzievski Slave: 3. Crãinean Vasile – Vasche: 4. Gerga Adrian: 5. Jandric Nedeljko – Nedo: 6. Kvrgic Milan: 7. Malaimare Jonel – Fira: 8. Kalkan Bosko: 9. Sefkerinac Zoran: 10. Birgean Aurel: 11. Dimic Stanojko – Dimce: 12. Oparnica Nedjeljko: 13. Aleksic Jadranka: 14. Crnomarkovic Djuro: 15. Avramovic Dejan – Cango: 16. Mitrovic Uros: 17. Arsic Zoran – Surli:
220 196 187 167 120 111 111 110 82 81 77 74 73 63 51 43 39
Rezultatul alegerilor pentru consilieri ai orasului Panciova Partidul Democrat – Vesna Martinovic Liga Social Democratã din Voivoidina – Nenad Canak „Sasa Pavlov – Uniti pentru Panciova – Regiunile Unite ale Serbiei Partidul Democrat al Serbiei – Voislav Kostunica Sã reînoim Panciova – Tomislav Nikolic Partidul Radical Sârb dr. Aleksandar Martinovic Ivica Dacic – Partidul Socialist al Serbiei, Pensionari Uniþi ai Serbiei, Serbia Unitã, Partidul Socialdemocrat al Serbiai Cedomir Jovanovic – Predrag Patic (Coaliþia partidului democrat-liberal ºi Partidul de Reînoire a Serbiei) Miºcarea pentru dezvoltare a Serbiei – mr. Mile Dragic Grup de cetãþeni „Dveri Panciova” – Violeta Blaga „Sã îmbunãtãþim oraºele ºi satele” Uniunea Maghiarilor din Voivodina – Istvan Pastor
11.450 voturi 3.390 voturi 3.636 voturi 3.549 voturi 10.996 voturi 2.399 voturi
21.25% 6.29% 6.73% 6.59% 20.41% 4.45%
7.676 voturi
14.25%
3.375 373 2.247 923 635
voturi voturi voturi voturi voturi
6.26% 0.69% 4.17% 1.71% 1.18%
10 SÃNÃTATE
12345678901234567890123456789012123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012
Natura, creaþia divinã a lui Dumnezeu, îºi pãstreazã tainele pânã în ziua de azi. Procesele asimilaþiei clorofiliene, care decurg în grãunþele de clorofilãcari se gãsesc în frunzã, unde energia solarã se leagã în hranã, unde ca rezultat a acestor procese în diferite plante se produc ºi o mulþime de substanþe biochimice, tãmãiduitoare corpului omenesc, aceste procese pânã în ziua de azi nu sunt cunoscute de om. Lucru dat de Tatãl Atotþiitorul Fãcãtorul cerului ºi al pãmântului, vãzutelor tuturor ºi nevãzutelor, cã zice: „ mai înainte de toþi vecii. Luminã din Luminã, Dumnezeu adãvãrat din Dumnezeu adãvãrat...”. Plantele medicinale sunt aplicate în medicina alternativã încã din cele mai vechi timpuri de la Hippocrate pânã azi, aºa azi în Germania peste 60% se folosesc în medicina alternativã ºi desigur plantele medicinale nu înlocuiesc total folosirea medicamentelor, dar pot ajuta ºi prospãºi unele procesele metabolice ale corpului. Plantele medicinale sunt armele esenþiale ale medicinii naturiste. Datoritã efectelor medicinale pe care unele plante s-au dovetit a le avea oamenii le-au ales în scopul de a vindeca sau mãcar ameliora diverse afec-
Plante medicinale
þiuni. Natura se aflã într-o continuã schimbare, unele specii dispar, altele se nasc ºi unele strãbat timpul.
123456789012345678901234567890121234567890123 123456789012345678901234567890121234567890123 123456789012345678901234567890121234567890123 123456789012345678901234567890121234567890123 123456789012345678901234567890121234567890123
Mãtasa de porumb
Leurda, mãtasa de porumb ºi urzica protector de infarct Leurda (Allium ursinum) este o plantã erbacee, perenã are proprietãþi curative, are puternic miros de usturoi. Este rãspânditã în pãduri la umbra copacilor, înfloreºte în aprilie, iunie. Leurda încetineazã procesele arterosclerozei. Nutriþioniºti o recomandã în combaterea tensiuni ºi micºorãri holesterolului. Primãvara leurda ajutã la purificarea sângelui, ajutã la eliminarea substanþelor toxice metabolice din ficat. Urzica (Urtica dioica) , urzica activeazã circulaþia sângelui cu eliberare de histamine, eliminã acidul uric, este astrigentã ºi antisepticã, antimicrobianã ºi antidiareicã, urzica vitamineazã ºi scade zahãrul din sânge, stimuleazã refacerea þesuturilor, datoritei vitaminei K are proprietãþi hemostatice, datoritã flavonoidelor are acþiune diureticã. Mãtasa de porumb. Fibrele mãtasei de porumb sunt cunoscte ca buni diuretici, ceaiurile de mãtasã de porumb, contribuie la micºo-
Leruda
rarea tensiuni. Ceaiurele mãtasei de porumb, folosit în decursul 24 de ore, contribuie la excreþia urinei prin care se eliminã ºi substanþele dãunãtoare, ajutã la circulaþie, purificarea sângelui ºi ajutã la funcþionarea ficatului.
suri, degerãturi, rãni purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sânilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoza, negi, veruci etc. Este o plantã cu tulpinã înaltã, ramificatã ºi pãroasã cu efecte curabile.
Gãlbãnele Gãlbãnelele, plante medicinale cu proprietãþi minune Gãlbãnelele (Calendula officinalis) sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galbenã a florilor pe care acestea le produc. Gãlbãnelele prezintã numeroase beneficii, spre exemplu pentru uz internª gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecisita, icter infectios, ulceraþii canceroase, inflamaþii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree ºi alte tulburãri ale ciclului menstrual, reglându-l. Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, ar-
Echinacea (Echinacea Purpurea) este unul dintre cele mai puternice stimulente ale sistemului imunitar. Planta a fost folositã de-a lungul timpului pentru tratarea diverselor afecþiuni precum: infecþii, boli respiratorii ºi rãni. Echinacea acþioneazã ca un stimulent pentru sistemul imunitar prin diverse metode printre care ºi cresterea producerii de celule albe din sânge ºi întãrirea pereþilor celulari astfel încât bacteriile ºi viruºii sã nu afecteze organismul. Datoritã proprietãþilor antiinflamatorii, echinacea este folositã în creme ºi unguente, pentru tratarea rãnilor greu vindecabile. Victor Mihailov
DIVERTISMENT 11
Bancuri Ce vor avea afiºat la pompã, în 2020, benzinãriile? -Fã-þi plinul ºi primeºti cadou o maºinã! La semafor se opresc un Logan ºi un Ferrari. ªoferul din Logan îi face semn celui cu Ferrari sã coboare geamul ºi îl întreabã sec: - Ia zi, merge maºina? Eºti mulþumit de ea? N-am vãzut prea multã lume cã-ºi cumpãrã... Doi ardeleni tãiau lemne pe un frig nãprasnic. La un moment dat unul îl întreabã pe celãlalt : -Auzi, tu aveai o ºapcã din aia miºto cu urechi, nu o mai ai ? -Ba da, o mai am, dar nu am mai purtat-o de la accident. -Dar ce accident ai avut ? -Mi-a oferit Gheorghe pãlinca si nu l-am auzit !
Filmul lui Cristian Mungiu a luat douã premii la Cannes Cel mai bun scenariu, cea mai bunã intrepretare femininã 2012 a fost un an generos în ce priveºte aprecierile la adresa cinematografiei româneºti. Lungmetrajul „Dupã dealuri”, în regia lui Cristian
italian Nanni Moretti - a decis ca Palme d’ Or sã revinã filmului „Amour”, al lui Michael Haneke, o dramã tulburãtoare având în rolurile principale celebrul cuplu
Mungiu, a fãcut posibilã o dublã premierã, lucru foarte rar la un eveniment de asemenea anvergurã: Premiul pentru scenariu - Cristian Mungiu, ºi Premiul (ex aequo) pentru interpretare femininã: Cristina Flutur ºi Cosmina Stratan, douã actriþe, debutante în film, care, potrivit Juriului de la Cannes, au jucat magistral. S-a scris mult pe aceastã temã ºi se va mai scrie. În fond, excepþia se cuvine rãsplãtitã. Pentru cã România a primit la Cannes cele mai frumoase elogii. Aºadar, Cristian Mungiu, al doilea mare succes la Cannes. În 2007, Mungiu era rãsplãtit cu Marele Premiu - Palme d’Or - pentru pelicula 4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2 zile. Anul acesta, lungmetrajul „Dupã dealuri” a întrunit aprecierile criticii, fiind considerat între cele mai bune în selecþia de la Cannes. Un juriu internaþional de mare prestigiu - cineaºti recunoscuþi, multipremiaþi - Diane Kruger, Raoul Peck, Andrea Arnolda, Hiam Abbass ºi Jean-Paul Gaultier, preºedintele juriului fiind regizorul
de actori octogenari JeanLouis Trintignant ºi Emmanuelle Riva. Pentru Mungiu ºi pentru România, Premiile de la Cannes vorbesc de la sine. Se pare însã cã lui Cristian Mungiu i-a fost dat sã ducã mai departe reputaþia Palme d’Or din 2007, cu o poveste zguduitoare pentru România anului 2005: Cazul Tanacu, amplu mediatizat, deopotrivã în România ºi în strãinãtate, mizându-se mai mult pe latura senzaþionalului. Opinia publicã a fost cutremuratã de întâmplare: exorcizarea soldatã cu moartea celei în cauzã, Irina Cornici, într-o mânãstire ortodoxã de lângã Bârlad. Detaliile se cunosc. Motorul acestei poveºti zguduitoare are deci un personaj colectiv: Irina Cornici, o tânãrã de 23 de ani - sacrificatã din neºtiinþã, din lipsã de dragoste ºi înþelegere - care a murit în 2005, la mânãstirea Tanacu din judeþul Vaslui, în cadrul unui ritual de exorcizare la care au participat preotul Daniel Corogeanu ºi alte patru mãicuþe.
SUDOKU
POZE HAIOASE De când am cont la Facebook aud toate ce se întâmplã prin sat! Îþi dai seama sã fi avut noi aºa ceva pe vremea noastrã? Ce givanuri ar fi?
M. Mihailov
Filiala Comunitãþii Românilor din Serbia din Satu Nou la Fântâna Fetei
Periodic al românilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu Nou Redactor ºef: Victor Mihailov Redacþia: Victor Mihailov, Mita Omorean, ªtefan Mihailov, Alecsandru Frianþ, Traian Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba