2 CALENDAR
†
Calendarul ortodox
DECEMBRIE UNDREA
31 zile – ziua are 9 ore, noaptea 15 ore
1 J Sfantul Proroc Naum, Cuviosul Filaret Milostivul Dezlegare la ulei si vin 2 V Sfantul Proroc Avacum; Sfanta Mucenita Miropia; Sfantul Ierarh Solomon Post 3 S †Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica; Sfantul Proroc Sofonie; Sfantul Mucucenic Teodor, Arhiepiscopul Alexandriei Dezlegare la peste 4 D †Sfanta Mucenita Varvara; Sfantul Cuvios Ioan Damaschin Ap. Efeseni VI, 10-17Ev. Luca XIII, 10-17glas 8, voscr. 3 Tamaduirea femeii garbove - Ap. Efeseni VI, 10-17Ev. Luca XIII, 10-17glas 8, voscr. 3 5 L †Sfantul Sava cel Sfintit; Sfantul Mucenic Anastasie; Sfantul Cuvios Nectarie Dezlegare la peste 6 M † Sfantul Ierarh Nicolae 7 M † Sfanta Mucenita Filofteia; Sfantul Ambrozie de Milan 8 J Sfantul Cuvios Patapie; Sfantul Cuvios Sofronie Dezlegare la ulei si vin 9 V Zamislirea Sfintei Fecioare Maria Post 10 S Sfintii Mucenici Mina, Ermoghen si Eugraf Dezlegare la peste 11 D Sfantul Daniil Stalpnicul; Sfantul Luca cel Nou Stalpnicul Ap. Coloseni I, 12-18Coloseni III, 4-11Ev. Luca XIV, 16-24glas 1, voscr. 4 Pilda celor poftiti la cina - Ap. Coloseni I, 12-18Coloseni III, 411Ev. Luca XIV, 16-24glas 1, voscr. 4 12 L †Sfantul Spiridon al Trimitundei; Sfantul Mucenic Sinet; Sfantul Ierarh Alexandru Dezlegare la peste 13 M †Sfantul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, Sfintii Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie si Orest 14 M Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie Post 15 J †Sfantul Mucenic Elefterie; Sfintele Mucenite Antia si Suzana Dezlegare la ulei si vin 16 V Sfantul Proroc Agheu; Sfantul Mucenic Marin; Sfanta Teofana Post 17 S Sfantul Proroc Daniil si Cei Trei Tineri: Anania, Azaria si Misail Dezlegare la peste 18 D †Cuviosul Daniil Sihastru; Sfantul Mucenic Sebastian si Zoe; Cuviosul Modest - Ap. Evrei XI, 9-1032-40Ev. Matei I, 1-25glas 2, voscr. 5 Predica Duminica dinaintea Nasterii Domnului - Ap. Evrei XI, 91032-40Ev. Matei I, 1-25glas 2, voscr. 5 19 L Sfantul Mucenic Bonifatie; Cuviosul Grichentie; Sfantul Trifon si Cuvioasa Aglaia Post 20 M Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul Dezlegare la ulei si vin 21 M Sfanta Iuliana; Sfantul Temistocle Post 22 J †Sfantul Ierarh Petru Movila; Sfanta Mucenita Anastasia Dezlegare la ulei si vin 23 V Sfintii 10 mucenici din Creta; Sfantul Naum si Cuviosul Pavel 24 S Sfanta Mucenita Eugenia Post 25 D †Craciunul - Nasterea Domnului - Ap. Galateni IV, 4-7Ev. Matei II, 1-12glas 3, voscr. 6 Predica la Duminica dupa Nasterea Domnului - Ap. Galateni IV, 4-7Ev. Matei II, 1-12glas 3, voscr. 6 26 L †Soborul Maicii Domnului; Sfantul Nicodim de la Tismana 27 M † Sfantul Arhidiacon Stefan 28 M Sfintii 20.000 de Mucenici arsi in Nicomidia Harti 29 J Sfintii 14.000 de prunci ucisi din porunca lui Irod 30 V Sfanta Mucenita Anisia; Cuvioasa Teodora din Cezareea; Sfantul Cuvios Leon, arhimandritul Harti 31 S Sfanta Cuvioasa Melania Romana; Sfantul Mucenic Hermes
Vopsea v Apeduct v Electrocasnice v Electrice
Satu Nou, str. Ive Lole Ribara nr.7 tel. 013/ 616-526, mob. 063/ 224/860 VULCANIZARE ªI SPÃLÃTORIE
VASI 013 615 188 063 7742 840
Satu Nou
BEKA TRANSPORT TRANSPORT AUTO Lazar Beca mob. 063 73 44 606 fix. (013) 615 219
ªoferi: Aurel: 063 89 23 675 Daniel: 063 89 23 674
FERMA DE LAPTE proprietar
Malaimare Aurel str. I. L. Ribara nr. 2 Satu Nou
Redacþia periodiculiu Foaia bobocilor vã doreºte sãrbãtori fericite! „Foaia bobocilor” apare ca supliment al „Tibiscus” din Uzdin, Serbia
123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456
ªTIRI 3
ªtiri din Satu Nou
q De ziua Naþionalã a României, 1 Decembrie consulul general de la Vârºeþ, Alexandru Mureºan a oferit o recepþie la “Vila Breg” la Vârºeþ, despre aceastã sãrbãtoare a Românilor au vorbit ambasadorul României Daniel Banu ºi consulul general al României de la Vârºeþ Alexandru Mureºan. La aceastã recepþie au fost prezenþi ºi reprezentanþi filialei CRS din Satu Nou :Stevan Mihailov preºedintele CRS, Vanlentin Banlojan, Florin Gaºpar, Alexandru Gligorin, Dorel Roºu, Pãtru Lazar, Adriana Lazar, Gheorghe Mic, Ionel Banlojan, Victor Freanþ, Alexandru Freanþ, Viorel Drajilov, Victor Mihailov. q Miercuri 30 noiembrie Ambasada României din Belgrad a organizat la Mesici, Te Deum de Ziua Naþionalã, slujba religioasã a fost sfârºitã de cãtre PS Episcop, Danil ºi un sobor de preoþi, pe lângã oficialitãþile oraºului Vârºeþ la Te Deumau mai fost prezenþi ºi Stevan Mihailov, preºedintele CRS ºi Dorel Cebzan, vicepreºedintele CRS. q De 1 Decembrie, joi, în încãperile S.C.A. “Dr. Radu Flora” din loc membri Filialei CRS din Stau Nou, ca de obicei cum sa fãcut în ultimi 20 de ani , au organizat o recepþie de ziua Naþionalã a noastrã, pe lângã membri filialei au mai fost rezenþi membri filialei din Sân Mihai, în frunte cu Dorel Cebzan, vicereeºedintele CRS ºi membri Filialei din Covãciþa în frunte cu Daniel Magdu, vicepreºedintele CRS. q În decursul anului la Satu Nou printre alte activitãþi întreprinse, s-au organizat o mulþime de ºedinþe, în legãtura cu comasarea pãmântului din loc. Nemulþumirea consãtenilor a fost mare, aºa organizându se un protest 96,8% erau împotriva comasãri. Anume s-a organizat o anchetã, s-au format 14 echipe cu 60 de oamenii care au mers prin sat în 26, 27 ºi 28 februarie 2011 unde cetãþeni în scris s-au declarat pentru sau împotriva comasãri pãmântului. În 908 famili care posedã pãmânt arabil, sau declarat împotrivã adicã 96,8% ( sau care au peste 6.566 de hectare ) iar în 37 de famili s-au declarat pentru comasare, adicã 3,92% din numãrul total (deci care au 349,9 hectare de pãmânt) Consãteni noºtri nu au fost împotrivã din motive nefondate interpretate de alþi, ºtiu oameni pãrþile pozitive ale
unei astfel de acþiuni dar trebuie spus cã oameni au pierdut încrederea în felul cum s-ar fi fãcut comasarea, ºi aceste activitãþi au fost întrerupte, mãcar cã unii reprezentanþi ai puteri locale ºi provinciale, neþinând cont de voinþa cetãþenilor au declarat cã aceste activitãþi vor fi reluate la anul, vom vedea. q Tot în vara anului 2011 þãrani din Satu Nou au luat parte la demonstraþiile, în legãturã cu blocarea drumurilor la Panciova fiind nemulþumiþi cu subvenþiile din agriculturã promise de ministerul agriculturi. pentru cultivarea pãmântului, remarcãm cã drumurile au fost blocate în semn de protest fiindcã þãranilor nu s-a permis sã meargã în faþa ministerului agriculturi din Belgrad, unde sã-ºi expunã doleanþele în faþa Ministerului agricuturi. Dupã mai multe zile de proteste, în discuþii cu reprezentanþi ministerului respective s-a ajuns la un acord comun fiind ambele pãrþi mulþumite. q Amatori Casei de culturã din Satu Nou în luna lui august au participat cu success la cea de a Treia Ediþie a Marelui Festival de Muzicã ºi folclor românesc la Coºtei. Zicem a treia edþie,ºi nu alt numãr cu care sa manipulazã în presã, fiindcã Consliul Festivalului de muzicã ºi folclor a Românilor din Serbia, în fruntea cãrui sã gãseºte preºedinte Magda Ion din Seleuº, sub acest nume este înregistrat la oficialitãþile de la Belgrad nu a mai organizat nici un Festival dupã festivalul de la Seleuº. Bine cã am reuºit sã divizãm ºi aceastã manifestare a românilor de aici. Ce se întâmplã cu inscripþiile bilingve la intrarea în sat ? Aceste inscripþii au fost vandalizate dupã spusele oficialitþilor de personae “necunoscute” mãcar cã ºi vrabiile prin
123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456 123456789012345678901234567890121234567890123456
sat vorbesac cine ar fi fãcut, ºi nu suntem convinºi cã acest lucru dacã s-ar fi vrut nu sa putut sã fie elucidat. În sfârþit acum s-au pus tãbli mai mari, nu ca în trecut micuþe, cã vezi nu au fost bani, deci mai mari dar numai cu înscripþii în limba sârbã ºi cum scriu alþi ºi în alte limbi, nu înþelegem de ce, dar ºtim un lucru, conform legii care nu sã respectã, la intratre numele localitãþi nu mai este scris ºi în limba românã. Pãcat dacã acest lucru cu inscripþia în limba românã pe cineva deranjeazã. Deci vorba unilor dacã nu s-a ºtiut cine a distrus aceste inscripþii se ºtie cine a pus cele noi. ªi încã una, la conducrea localã primarul este de orgine românã dacã nu am greºit ºi membru în Consiliul Naþional al Românilor din Serbia. Ne punem întrebarea care sunt datoriile Consiliului naþional, ºi a membrilor din acest Consiliu? Un lucru este cert , din ziare,de exemplu Libertate, am citi cã s-au mai þinut ºedinþe ale Consiliului local dar pânã în ziua de azi nu sa pus aceastã problemã la ºedinþã.. Întrebãm de ce? q Unii consãtenii întreabã ce este cu drumul de asfalt promis dintre Satu Nou ºi Doloave. Promisiunile au fost fãcute în preajma alegerilor pentru Consiliul Naþional, aproape în fiecare numãr în sãptãmânalul “Libertatea” am fost bombardaþi cu informaþii noi, pãcat numai cã nu a fost pusã ºi fotografia noului drum, ºi pânã azi nimic. Alegerile au trecut ºi nimic. Frumos ar fi fost sã avem drum nou, pãcat. Eu citesc ziarul Libertatea, caut rubrica cu ºtirile din comuna Panciova, unde trebuie sã scrie ºi ceva despre Satu Nou, dar nici o informaþie de drum, motivul fiind probabil cã au trecut alegerile. ªi nimic, chiar ºi mai rãu m-am abonatat la ziar pe anul viitor, ce ºti poate sã se facã drum, iarãºi vin alegerile, insistent urmaresc, dar… nimic.
4 PORTRET
Dascãlii noºtri – profesorul Vasile Flora Unul dintre profesorii ªcolii Elementare „Zarko Zrenjanin” din Satu Nou, cu o reputaþie de bun pedagog ºi care pânã la pensionare a servit cu demnitate ºi profesionalism, a fost profesorul de istorie Vasile Flora. Disciplinat în predarea obiectului sãu, pretindea ºi de la elevii sãi un comportament serios ºi disciplinat. Nscul la Satu Nou pe 22.8.1940, într-o familie de þãrani modeºti ca fiul lui Iovan ºi Marinca Flora. Tatãl Iovan a frecventat cursurile Liceului Civic din Panciova, fãra a-l termina, dar dragostea pentru ºcoalã ºi învãþãturã a fãcut ca pe fiul sãu Vasile dupã terminarea ºcolii elementare din sat sã-l înnscrie la ªcoala de învãþãtori (ªcoala Normalã) din Vârºeþ. Dupã terminarea cu succes a ºcolii ºi-a fãcut stagiul militar în Bilecia, devenind ofiþer în rezervã. Din anul 1965 s-a angajat ca învãþãtor la ºcoala din satul natal, s-a cãsãtorit cu educatoarea Veriþa, având doi copii ºi între timp a terminat ªcoala superioarã de Pedagogie, profilul istorie. În viaþa cea de toate zilele a muncit sârguincios ºi împreunã cu soþia a reuºit sã construiascã o casã familialã, sã ºcoleze tre copii: pe cei doi copii ai sãi ºi pe fratele sãu care a rãmas fãrã
tatãl de mic. A cultivat ºi pãmântul familiei, iar pe copii ia situat la casele lor. La fel ºi-a adus aportul pentru propaºirea localitãþii noastre. A convieþuit bine cu fiecare, oferindu-i ajutorul ºi sprijinul sãu. Din cauza bolii, a fost nevoit în anul 1996 sã se pensioneze. S-a stins din viaþã în etate de 71 ani, lãsând în doliul soþia ºi copiii. Din anu 1980 ºi pânã la pensionare (1996) a îndeplinit funcþia de director adjunct al ºcolii „Zarko Zrenjanin”. Pe lângã angajamentul în cadrul ºcolii, a fost încadrat ºi în viaþa culturalã a satului, iar odatã cu înfiinþarea Comunitãþii Românilor din Iugoslavia, CRI (astãzi CRS), ºi-a dat aportul la buna defãºurare a acestei organizaþii ºi de acee la data de 12 martie 1994, la Adunarea electoralã a fost ales vicepreºedintele filialei CRI Satu Nou. A fost membru al redacþiei „Foaia bobocilor” ºi de la al 3-lea numãr al acestui periodic, redactor ºef. Din anul 2000 a devenit membru în redacþia periodicului „Renaºterea” editat de Departamentul de Artã ºi Culturã unde la fel a devenit redactor ºef responsabil (câteva numere). Ca bun cunoscãtor al is-
toriei naþionale, dar ºi mondiale, a publicat în aceste reviste periodice articole de mare importanþã precum ºi articole referitoare la trecutul istoric ºi cultural al localitãþii noastre. A participat ºi la câteva sesiuni ºtiinþifice de la noi ºi nu numai. Pe data de 13 mai
1995, profesorul Vasile Flora a participat la „Reuniunea Naþionalã a Moþilor” de la Deva. Tot în acelaºi an ºi la Congresul Spiritualitãþii Româneºti de la Bãile Herculane. Cu prilejul împlinirii a 75 ani de la naºterea profesorului, scriitorului ºi marelui lingvist Radu Flora, originar din Satu Nou, pe data de 5 septembrie 1997 la Zrenianin a avut loc memorialul „Dr. Radu Flora” la care domnul profesor a luat parte în calitate de reprezentat al filialei CRI Satu Nou. Este peste putinþã a enumera ºi menþiona vasta activitate a dânsului adusã la propãºirea culturii româneºti, ºi nu numai. Boala l-a smuls din mijlocul familiei ºi a prietenilor, când mai putea aduce atâtea contribuþii la propãºirea culturii naþionale, alãturi de prietenii ºi colaboratorii care nu-l vor da niciodatã uitãrii. Ilie Baba
CERCETARE 5
Cercetãri pe teren la Satu Nou Echipa de cercetãtori al Institutului Balcanologic al Academiei Sârbe de ªtiinþã ºi Artã din Belgrad, în cadrul proiectului ºtiinþific „Stratificarea etnicã ºi socialã din Balcan” a efectuat pe teren cercetarea permanentã a localitãþilor etnice mixte din Banatul de sud, în decursul lunii iulie ºi august 2010. Au fost fãcute cercetãri în localitãþile: Alibunar (românii), Doloave (românii, sârbii autohtoni, romi ºi bãieºii (þigani care folosesc limba românã în familie)). La Satu Nou, cercetãtori au fost dr. Mariana Petrovici Rignault (Universitatea Nantu, Franþa) ºi dr. Biljana Sikimiæi (Institutul Balcanologic al Academiei Sârbe de ªtiinþã ºi Artã, Belgrad), au efectuat cercetãri sociolingvistice a vorbitorilor de limba românã, în general cu persoanele generaþiilor mai în vârstã, ºi totodatã, s-a cules date istorice orale precum ºi a culturii tradiþionale. Cercetãrile s-au fãcut din data de 28 iulie – 2 august, datoritã oraganizãrii nemijlocite a domnului Ilie Baba ºi a Cancelariei Locale Satu Nou.
S-au înregistrat valoroase secvenþe audio, în convorbirile cu localnicii, apoi material video ºi o mulþime de fotografii din Biserica Ortodoxã Românã, la fel monumentele din ambele cimitire, interioarele din câteva gospodãrii contemporane la fel ºi obiecte autentice vechi. Au fost înregistrate (filmate) colecþii de fotografii vechi, cãrþi care se gãsesc în posesie particularã, precum ºi valoroase pagini din registrele celor nãscuþi, cununaþi ºi a rãposaþilor, pãstrate în Biserica Ortodoxã Românã din localitate. Cu elementul românesc, s-au purtat discuþii pe tema colonizãrii românilor din Satu Nou, precum ºi colonizarea în acest spaþiu, a altor grupuri etnice, care în prezent vieþuiesc în localitate, la fel, despre istoria Bisericii româneºti, a cimitirelor din localitate, despre tradiþia culinarã la români, obiceiul colindatului, cu „Cerbul”, apoi despre sãrbãtoarea Pascalã ºi a obiceiurilor de înmormântare. ªi cu bãieºii, discuþiile sau purtat în limba românã,
la fel, tema a fost tradiþiile înmormântãrii, despre medicina tradiþionalã, creºterea copiilor, despre obiceiul „Sãrbãtoarea pentru sãnãtate”, sãrbatorirea „Sfântului
Seratã literarã Ioan Flora Joi, 22 decembrie, în sala micã a Casei de Culturã din Satu Nou începând cu orele 17.00 se va þine serata literarã în memoria lui Ioan Flora Program: Partea I: Serata literarã Partea II: Scenetã colindã “Steaua” Partea III: Orchestra de muzicã popularã din Satu Nou Partea IV: Fanfara Cultura Scurta biografie a lui Ioan Flora S-a nãscut la 20 decembrie 1950 în Satul Nou, judeþul Pancevo, în Banatul Sârbesc, Serbia. A murit la 3 februarie 2005 în Bucureºti. A fost un poet român din Serbia. A absolvit liceul la Vârºeþ apoi Facultatea de Litere din Bucureºti în anul 1973. Membru ºi secretar al Uniunii Scriitorilor din România ºi al Asociaþiei Scriitorilor din Serbia. A predat limba românã la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea ºi la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor ºef la Ediþia Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabileºte cu familia la Bucureºti.
Casei” ºi a altor sãrbãtori calendaristice, precum nunta la bãieºi, tradiþionalã ºi contemporanã. Acest material, în întregime se gãseºte în formã digitalã pe CD-ul extern al Institutului Balcanologic ºi este accesibil tuturor cercetãtorilor Academiei de ªtiinþã. Parte a materialului, în principal inscripþiile funerare de pe cruci ºi monumente, care prezintã în linii dialectul specific local românesc, a fost prezentat la Simpozionul Internaþional la Universitatea din Baia Mare din România, septembrie 2010. Cercetãrile la Satu Nou, trebuie continuate, neaparat ºi la anul viitor cu sârbii autohtoni dar ºi cu persoanele colonizate din Bosnia, iar cercetãrile în limba românã, trebuie complectate cu alte date importante din cultura tradiþionalã a istoriei orale, însemnãri biografice de la locuitorii în vârstã. Dr. Biljana Sikimici
6 PAGINA COPIILOR
PAGINA COPIILOR 7
8 VIZITA
Vizita preºedintelui României, Traian Bãsescu, în Serbia Preºedintele Traian Bãsescu s-a întâlnit miercuri la Negotin cu reprezentanþi ai comunitãþii româneºti din Serbia, fiind primit cu ovaþii ºi aplauze de peste 400 de vlahi/români, încrezãtori cã ºeful statului român îi va ajuta în lupta lor pentru conservarea tradiþiilor, limbii ºi culturii române. Preºedintele Bãsescu s-a sadorul nounumit al Româîntâlnit cu reprezentanþi ai niei la Belgrd, E.S. dl. Daniorganizaþiilor politice ºi el Banu ºi ceilalþi reprezennonguvermântale din Ti- tanþi ai minoritãþii naþionamoc ºi din Voivodina. Con- le române. Reprezentanþi ai vorbirea a fost una foarte minoritãþii naþionale româdeschisã, unde s-a discutat ne au fost în componenþã: despre problematica româ- Draghiºa Costandinovici, nilor din Serbia. Pe lângã Duºan Pârvulovici, Dimitrie preºedinte, au fost prezenþi Crãciunovici, Predrag Balaºi secretarul de stat din ca- ºevici, Zaviºa Jurj, Dragan drul Departamentului pen- Demici, Slavoliub Gaþovici, tru Românii de Pretutindeni Stevan Mihailov. (DRP), Eugen Tomac, preºeÎnaintea întâlnirii cu redintele Comisiei pentru ro- prezentanþii comunitãþii românii de pretutindeni din mâneºti, ºeful statului s-a înSenat, Viorel Badea, amba- tâlnit cu oficialitãþile locale
din Nigotin, în frunte cu primarul oraºului, Vlaico Georgevici. La aceastã întrevedere presa nu a avut acces iar mãsurile de securitate au fost extrem de riguroase. Oamenii care s-au adunat în faþa primãriei aveau pãreri diferite despre vizita preºedintelui român. Dacã unii se declarau bucuroºi cã pentru prima datã sunt vizitaþi de un ºef de stat, alþii spuneau cã lucrul acesta nu va schimba situaþia, aºa cum nici eventuala intrare în UE nu le-ar aduce vreo schimbare în viaþa cotidianã. ªeful statului a fost primit într-un cinematograf din Nigotin, fiind întâmpinat cu aplauze ºi ovaþii de vlahii/ români, care au avut ºi un afiº pe care au scris ‘Bine aþi venit, domnule preºedinte,
în Timoc’. La intrarea în salã a preºedintelui ºi a soþiei sale, Maria, minoritarii români le-au pregãtit un scurt moment artistic din partea formaþiei muzicale Misteria Carpatica. La final, Bãsescu i-a rugat pe artiºti sã mai cânte o melodie. ‘Domnule Bãsescu, vã iubim!’, a strigat unul dintre participanþi. ‘Vreau ca sã vã spun cã vizita dvs. astãzi, aici, în Timoc, este un eveniment istoric. Este foarte importantã pentru noi, pentru cã, dupã sute de ani, când odatã domnitorii Þãrii Româneºti veneau ºi construiau biserici în Timoc, pentru românii de aici, nu s-a mai fãcut nicio vizitã a vreunui ºef de stat al þãrii-mamã, România. Ne aflãm în zona Timocului, unde oficial ºi real existã 154 de sate sutã la sutã româneºti, 48 de localitãþi mixte ºi, în jur, dacã adunãm pe toþi locuitorii satelor ºi localitãþilor mixte, 300, pânã la 350.000 de români, încã, cu voia lui Dumnezeu, vorbitori de limba noastrã’, a spus preotul Boian Alecsandrovici. De altfel, preºedintele Bãsescu a primit ºi niºte cadouri, printre care o statuetã reprezentând un împãrat roman (Galerius din Romuliana) din partea lui dr Predrag Balaºevici ºi un album, dar ºi o cãciulã tradiþionalã din partea lui Zaviºa
VIZITA 9
Vizita preºedintelui României, Traian Bãsescu, în Serbia Jurj. “Un împãrat pentru un împãrat”, a spus dr. Balaºevici, cel care i-a oferit preºedintelui statuia. Un reprezentant al studenþilor timoceni i-a adresat preºedintelui rugãmintea sã accepte o întrevedere cu aceºtia ‘Faceþi legãtura cu Eugen Tomac, secretar de stat al Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni.’ a rãspuns Traian Bãsescu. Unii dintre reprezentanþii comunitãþii româneºti din Serbia i-au spus preºedintelui sã nu creadã tot ce i se spune de la Belgrad, pentru cã realitatea este alta. ‘Voi, românii, nu trebuie sã ne lãsaþi, cã suntem ºi noi fraþii dvs.’, a spus un bãtrân, care ºi-a exprimat dorinþa ca mãcar nepoþii lui sã poatã studia în limba românã. Mesajul preºedintelui a fost unul de încredere cã situaþia lor se va rezolva ºi cã discuþiile pe care le-a avut zilele acestea cu omologul sârb, Boris Tadic, au arãtat o deschidere cãtre acest lucru. Bãsescu a arãtat disponibilitatea statului român de a-i susþine pe etnicii români din Serbia, atât în dorinþa lor de a avea ºcoli în limba românã, cât ºi pentru a beneficia de slujbe religioase în limba maternã. Înainte de a vizita Mãlainiþa, preºedintele României s-a întâlnit în cladirea Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis cu Preasfinþia Sa Preasfinþitul Pãrinte Dr. Daniil Episcop al Daciei Felix, Preacucernicul Pãrinte pr. iconom stavrofor Boian Alexandrovici Vicar administrativ al Timocului ºi protopop al Daciei Ripensis ºi cu preoþi Iel Buobu Lui parohul al parohiei de Horreum Margi ºi Isacova, Antonie Isac parohul parohiei din Bor ºi cu Sarian Raicovici diacon al parohiei de Horreum Margi ºi
Isacova. Vizita de stat a preºedintelui în Serbia s-a încheiat cu o vizitã la Biserica din Mãlainiþa, unde un grup de copii au oferit un mic moment artistic iar oamenii care l-au întâmpinat pe Traian Bãsescu au vrut sã dea mâna ºi sã se fotografieze cu el. Un alt localnic a spus cã se bucurã de vizita preºedintelui Bãsescu, pe care-l considerã ‘un om bun’. Preºedintele Bãsescu le-a promis timocenilor cã o sã
mai vinã sã-i viziteze ºi cã o sã stea o noapte, pentru a
discuta ºi a mânca alãturi de ei.
Senatorul Viorel Badea în vizitã la Vârºeþ Joi, 15 septembrie a.c., la Vârºeþ, Stevan Mihailov ºi Dorinel Stan s-au întâlnit cu Senatorul Viorel Badea ºi cu Alexandru Mureºan, consulul general al Consulatului General al României la Vârºeþ. Cu aceastã ocazie, Stevan Mihailov ºi Dorinel Stan i-au informat în amãnunte despre situaþia românilor din Serbia. Senatorul Viorel Badea este un bun cunoscãtor a situaþiei românilor din Serbia ºi problemele ei, fiind mereu prezent în Serbia încã din anii ‘90. El a evidenþiat faptul cã România recunoaºte drepturile depline a tuturor minoritãþilor naþionale, inclusiv prin reprezentarea în Parlamentul României a intereselor acestora ºi lucrul acesta îl aºteaptã ºi de la þãrile în care trãiesc comunitãþile româneºti. Senatorul Viorel Badea este ferm convins de reuºita rezolvãrii a problemelor cu care se confruntã românii din aceastã zonã, spunând, printre altele, contactele între dânsul ºi a altor demnitari români cu reprezentanþii românilor se va intensifica în ideea soluþionãrii problemelor ºi intensificarea acþiunilor culturale ºi
identitare ale românilor din aceastã zonã. Demn de evidenþiat este faptul cã Senatorul Viorel Badea este Vicepreºedinte al Comisiei de politicã externã a Senatului României ocupându-se cu problemele românilor de pretutindeni, membru al Delegaþiei Române la Adunarea Parla-
mentarã a Consiliului Europei (APCE) ºi, mai nou, recent, pe 6 septembrie în Italia, la Caserta, a fost ales, cu majoritate de voturi, în funcþia de preºedinte al Subcomisiei pentru Prevenirea Conflictelor prin Dialog ºi Reconciliere din cadrul Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei.
10 EPISTOLA
HRISTOS - „CEL CE VINE DIN CER” (IOAN 3,31) DIN MILA LUI DUMNEZEU, EPISCOP-LOCÞIITOR AL SFINTEI ªI DE DUMNEZEU PÃZITEI EPISCOPII A DACIEI FELIX Prea cucernici pãrinþi ºi fraþi preoþi, Iubiþi credincioºi ºi credincioase, O nouã pastoralã la Naºterea Domnului ar putea avea ca punct de pornire ºi fir de aur cuvântul inspirat al Sfântului Apostol ºi Evanghelist Ioan despre Mântuitorul Iisus Hristos - „Adevãratul Dumnezeu ºi viaþa de veci” (I Ioan 5, 20), din mãrturia apostolului: „ªi noi am vãzut ºi mãrturisim cã Tatãl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii’6 (I Ioan 4, 14), pentru cã „Cel ce vine de sus este deasupra tuturor; cel ce este de pe pãmânt, pãmântesc este ºi de pe pãmânt grãieºte. Cel ce vine din cer este deasupra tuturor” (Ioan 3, 31). De fiecare datã la Naºterea Domnului cãutãm pe Cineva pe care l-am pierdut, aºteptãm pe Cineva mult dorit, ºi întâmpinãm pe Cineva care toc-mai a venit. La Naºterea Domnului cei flãmânzi îºi aºteaptã Pâinea; cei însetaþi îºi aºteaptã Apa cea vie; cei goi îºi aºteaptã Haina de nuntã; cei bolnavi îºi aºteaptã „Doctorul sufletelor ºi al trupurilor”; cei strãini îºi aºteaptã Ocrotitorul ºi cei întemniþaþi îºi aºteaptã Eliberatorul. La Naºterea Domnului cei întristaþi îºi aºteaptã Mângâietorul; cei rãtãciþi Cãlãuzitorul ºi cei robiþi Mântuitorul. La Naºterea Domnului cerul ºi magii îºi aºteaptã Steaua; pãmântul, peºtera; Betleemui, ieslea; pãstorii îºi aºteaptã îngerul care sã le vesteascã Naºterea Domnului; Israel ÎI aºteaptã pe Mesia; lumea pe Emanuel; omul pe Dumnezeu ºi Biserica pe Hristos. La Naºterea Domnului apostolii îºi aºteaptã învãþãtorul; poporul îºi aºteaptã Proorocul; preoþii ºi leviþii îºi aºteaptã Arhiereul ºi slujitorii ÎI aºteaptã pe împãratul lor. La Naºterea Domnului oile îºi aºteaptã Pãstorul cel Bun. La Naºterea Domnului femeia pãcãtoasã II aºteaptã pe Hristos în casa lui Simon; femeia samarineancã îl aºteaptã la fântâna lui Iacob; Zaheu îl aºteaptã în Ierihon ºi prietenul Lazãr în Betania. La Naºterea Domnului mulþimile îl aºteaptã pe Hristos în Ierusalim; apostolii îl aºteaptã la Cina cea de Tainã; tâlharul îl aºteaptã pe cruce pentru ca Hristos sã-i deschidã cerul; mironosiþele îl aºteptã la mormânt; ucenicii în Emaus ºi Petru pe þãrmul Tiberiadei ca sã fie iertat ºi primit din nou. La Naºterea Domnului sfinþii apostoli îl aºteaptã pe Hristos prin Duhul Sfânt la Cincizecime; Sfântul ªtefan îl aºteaptã în sinedriu sã-L vadã de-a dreapta Tatãlui; Sfântul Apostol Pavel ÎI aºteaptã pe drumul Damascului, iar Sfântul Apostol ºi Evanghelist Ioan în insula Patmos. Poate cã tot aºa L-au aºteptat pe Hristos, precum cei din Noul Testament ºi patriarhii ºi regii ºi profeþii ºi drepþii Vechiului Testament. Aºa ÎI va fi aºteptat pe Hristos Noe pe munþii Ararat la sfârºitul potopului, dar n-a venit decât porumbelul cu ramura de mãslin. Aºa L-a aºtepta pe Hristos patriarhul Avraam la stejarul Mamvri ºi Isaac pe Moria ºi Iacob la Betel. Israel L-a aºtepta pe Hristos patru sute de ani în Egipt ºi ºaptezeci de ani
în Babilon. Moise L-a aºteptat pe Hristos patruzeci de ani în pustiul Madian ºi alþi patruzeci de ani în pustiul Sinai. Dupã ce Moise îl va fi aºteptat pe Hristos la Marea Roºie, Iosua L-a aºteptat pe Hristos la Iordan; ºi Ilie la Cherit ºi iudeii pe malurile râurilor Babilonului atârnându-ºi harfele în sãlcii. Tânãrul Samuel L-a aºteptat pe Hristos în cortul sfânt ºi David pe câmpul de luptã cu Goliat. Solomon îl va fi aºteptat pe Hristos la sfinþirea templului din Ierusalim; ºi sfântul Ilie pe Carmel ºi mai apoi la Horeb. Isaia îl va fi aºteptat pe Hristos în templu ºi Iezechiel la râul Chebar. Proorocul Daniel L-a aºteptat pe Hristos în groapa cu lei ºi cei trei tineri în cuptorul de foc. ªi a venit ! Iona L-a aºteptat pe Hristos sã-l izbãveascã din pântecele chitului ºi a adormit aºteptându-L în gura colibei de la rãsãrit de Ninive. Proorocul Amos L-a aºteptat pe Hristos adunând sicomore; iar proorocul Avacum L-a aºteptat pe Hristos în turnul cel de veghe. Dreptul Simeon ºi Sfânta Ana L-au aºteptat pe Hristos în templu la întâmpinare. Mulþimile flãmânde L-au aºteptat în pustie; apostolii înfricoºaþi pe Marea Galileii; slãbãnogul la Vitezda ºi cerºetorul orb pe margine de drum. Toþi oamenii ºi toate fãpturile L-au aºteptat întotdeauna ºi-L aºteaptã dintotdeauna pe Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu ºi Cuvântul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii ºi Judecãtorul tuturor, Proorocul proorocilor ºi învãþãtorul învãþãtorilor, împãratul împãraþilor ºi Domnul domnilor, Arhiereul preoþilor ºi „Sfântul sfinþilor”, pentru cã Hristos ºi numai Hristos pogoarã ºi aduce cerul pe pãmânt ºi îi ajutã pe sfinþi sã atârne pãmântul de cer. El a pogorât cerul pe pãmânt la Betleem ºi în Patmos; în Ierusalim ºi la poarta Damascului; la Iordan ºi la Cincizecime; pe Muntele Fericirilor ºi pe Muntele Mãslinilor; pe Tabor ºi în Emaus; la Cina cea de Tainã ºi prin înviere. De aceea se cuvine sã-L aºteptãm pe Hristos la Naºterea Sa precum L-au aºteptat apostolii sã vinã pe mare ºi sã le potoleascã furtuna ºi precum îl aºteaptã fecioarele înþelepte cu candelele aprinse, ca sã intre cu El la Nuntã. Pentru cã pe Hristos îl aºteaptã câmpul plin cu oase omeneºti din paremia lui Iezechiel ºi toþi morþii din mormintele ce se vor despica ºi deschide la Rãstignirea Lui, dupã cum ºi cei de acum ºi dintotdeauna aºteaptã „glasul arhanghelului ºi trâmbiþa lui Dumnezeu” (I Tesaloniceni 4,16). „Adevãrat, adevãrat zic vouã, cã vine ceasul, ºi acum este, când morþii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, ºi cei ce vor auzi vor învia” (Ioan 5, 25), precum a înviat tânãrul din Nain, fiica lui Iair ºi Lazãr din Betania ºi duhovniceºte mulþimile de la Cincizecime. La Naºterea Domnului steaua aduce bucurie magilor cãlãuzindu-i pânã la Betleem; îngerul Domnului aduce bucurie pãstorilor vestindu-le Naºterea Mântuitorului Iisus Hristos, Care aduce bucurie lumii întregi. De aceea, la Naºterea Domnului, cei flãmânzi îl aºteaptã pe Hristos - Pâinea Vieþii; cei însetaþi II aºteaptã pe Hristos - Apa cea vie; cei goi ÎI aºteaptã pe Hristos - Haina de nuntã; cei bolnavi ÎI aºteaptã pe Hristos - Doctorul sufletelor ºi al trupurilor; cei strãini ÎI aºteaptã pe
Hristos - Primitorul; cei închiºi în temniþã ÎI aºteaptã pe Hristos - Eliberatorul; cei întristaþi ÎI aºteaptã pe Hristos - Mângâietorul; cei rãtãciþi ÎI aºteaptã pe Hristos - Cã-lãuzitorul; cei prigoniþi îl aºteaptã pe Hristos - Mântuitorul. „ªi vãzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare” (Matei 2, 10). „Steaua lui Iacob” sau Steaua Naºterii Domnului îi cãlãuzeºte pe magii de la Rãsãrit pânã la Ierusalim ºi Betleem, dupã cum îi cãlãuzise în Revelaþia Vechiului Testament pe patriarhi, prooroci, împãraþi ºi drepþi ºi dupã cum avea sã-i îndrume în Revelaþia Noului Testament pe sfinþii apostoli ºi evangheliºti, înspre „Mesia, Care Se cheamã Hristos” (Ioan 4, 25). Bucu-ria magilor la vederea Stelei Naºterii Domnului este bucuria patriarhilor ºi a proorocilor, a apostolilor ºi evangheliºtilor, pentru cã în Steaua Naºterii magii au contemplat „Rãsãritul cel de sus”, pe „Soarele Dreptãþii” care este Hristos - „Lumina lumii” (Ioan 8, 12) ºi a Cãrui luminã lumineazã tuturor. În clipa revederii Stelei Naºterii Domnului, dupã ce au plecat din Ierusalim înspre Betleem, Luceafãrul va fi rãsãrit în inimile magilor - dupã cum avea sã scrie Sfântul Apostol Petru (II Petru 1, 19) - iar în ceasul închinãrii ºi aducerii darurilor, vor fi primit în suflet pentru veºnicie „Steaua cea de dimineaþã” (Apocalipsã 2, 28). Steaua de la Rãsãrit sau steaua magilor, nu a stat deasupra Atenei filozofilor, nici deasupra Romei cezarilor, ºi cu atât mai puþin deasupra Ninivei sau Babilonului. Steaua Naºterii Domnului nu se putea opri decât deasupra Betleemului pãstorilor, marcând ºi însemnând astfel cerul Revelaþiei biblice, cerul Bisericii creºtine ºi cerul istoriei umane. Bucuria sfântã a magilor la vederea Stelei de la Rãsãrit o vom putea avea ºi noi de fiecare datã la Praznicul Naºterii Domnului, dacã Steaua Naºterii Lui va însemna ºi lumina ºi cerul vieþii noastre de creºtini ºi ucenici. La Naºterea Domnului, sã-L aºteptãm pe Hristos - „Cel ce vine din cer”; sã ne închinãm lui Hristos Cel ce se naºte în Betleem; sãL însoþim pe Hristos în fuga din Egipt; sã-L întâmpinãm pe Hristos în templul din Ierusalim; sã creºtem împreunã cu Hristos în Nazaret, fiind ascultãtor Maicii Domnului ºi Dreptului Iosif;.sã ne botezãm cu Hristos în repejunile Iordanului ºi sã-L urmãm pe Hristos mereu ºi neîncetat pe Muntele Fericirilor ºi în pustie, pe Marea Galileei ºi pe Tabor; în lerihon ºi în Betania; în Ghetsimani ºi pe Golgota, ca sã ne învrednicim de învierea Lui ºi de Arãtãrile Lui de dupã înviere. Astfel, aºteptându-L pe Hristos - „Cel ce vine din cer” ºi ne aduce cerul pe pãmânt prin steaua magilor de la rãsãrit, prin cântarea îngerilor din cer ºi prin închinarea pãstorilor de la Betleem, sã-L aºteptãm încã o datã pe Cel ce va veni a doua oarã întru slavã, „ca sã judece viii ºi morþii”, rânduindu-i de-a dreapta Sa pe toþi cei ce L-au aºteptat ºi-L aºteaptã, pe toþi cei ce L-au dorit ºi-L doresc, pe toþi cei ce L-au iubit ºi-L iubesc ºi pe toþi cei ce I s-au închinat Lui ºi I se închinã „ca unui împãrat ºi Dumnezeu”, conform mãrturisirii de la Taina sfanþului Botez. Cu arhiereascã binecuvântare, † Daniil, Locþiitor al Episcopiei Daciei Felix
EVENIMENTE 11
Concert de Crãciun la Panciova Luni 12 decembrie, la Centru de Culturã al oraºului Panciova a avut loc al doilea Concert de Crãciun, organizat de Centrul „In Medias Res”, ONG „Sã ne cunoaºtem”, în colaborare cu Centrul de Culturã din Panciova, Liceul de muzicã “Jovan Bandur”, Casa de Culturã „3 Octombrie” din Satu Nou ºi cu sprijinul Municipiului Panciova Programul a fost susþinut de Orchestra de muzicã popularã din Panciova, dirijor
prof. Petru Bãlteanu, Corul de fete al Liceului de muzicã „Jovan Bandur”, dirijor prof.Miroslav Arbanovski, Cvintetul „Banatic” (Janiel ªublea, Graþian Petrovici, Jaclin Puia, Bojan Boljanac ºi Daniel Lazãr), soliºtii vocali Tiberiu Lãpãdat ºi Adelin Stan, cu participarea tinerei violoniste Aleksandra Tajdic, acompaniatã la pian de prof Bojana Racici, care a interpretat dansuri româneºti de Bela Bartok. Manifestarea a fost onoratã
de doamna Zora Kolarski, adjuncta preºedintelui Adunãrii Municipiului Panciova ºi de domnul Raul Doru Truþescu, ataºatul cultural la Ambasada României la Belgrad. Petru publicul spectator, care în mare parte a fost prezent ºi anul trecut la concertul de Crãciun, surpriza mare a fost Corul de fete al Liceului din Panciova, care sub bagheta profesorului Miroslav Arbanovski au interpretat minunat cinci colinde (Bunã dimineaþa Moº Ajun, Sculaþi boieri, nu dormiþi, Trei pãstori, Praznic luminos ºi O ce veste minunatã), cât ºi cvintetul “Banatic” care pur ºi simplu a ridicat publicul în picioare prin prestaþia extraordinarã. Nici cei doi soliºti vocali, Adelin Stan (5 piese) ºi Tiberiu Lãpãdat (3 piese) nau fost mai prejos primid aplauze îndelungate la scenã deschisã. Oaspeþii pro-
gramului au fost elevii ºcolii generale din Panciova “Ðura Jakšiæ”, intruiþi de profesorul lor de muzicã, dl Petru Bãlteanu. Ei au interpretat melodii populare româneºti ºi sârbeºti, fiind acompaniaþi de Orchestra de muizicã popularã din Panciova. Crainici au fost Milena Jovišiæ (limba sîrbã) ºi Critian Bãlteanu (limba românã). În încheiere, trebuie spus cã a fost o bucurie sã vezi, în sala aproape plinã, cunoscuþi veniþi din Satu Nou, Petrovasâla, Ovcea, Uzdin, Vârºeþ, Alibunar, ºi mulþi români, dar ºi sârbi, din Panciova, ba chiar ºi oaspeþi de la Timiºoara. În urma spectacolului, oficialitãþile au oferit un coctail pentru numeroºi invitaþi. Sperãm cã acest concert sã devinã tradiþional spre satisfacþia românilor din Panciova. S.LÃZÃREANU
„Doina Gorjului” la Vârºeþ Concertul Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului” a fost organizat de Ambasada României la Belgrad, Comuna Vârºeþ - Departamentul pentru Minoritãþi ºi Culte ºi Consulatul General al României la Vârºeþ, cu prilejul Zilei Naionale a României, acest spectacol fiind doar începutul manifestãrilor culturale care vor derula pâna în ziua Ajunului. Concertul a fost sprijinit de sponsorul principal, domnul Iulian Dragunoiu, directorul general al Firmei de Construcþii “Dimar” din Bucureºti. Pentru vizitatorii Teatrului „Sterija”, dar ºi pentru telespectatorii postului de televiziune „Victoria”, era o searã de spirit ºi sentiment românesc, asistând la un concert de excepþie, care valorificã în primul rând uriaºul potenþial artistic al Ol-
teniei, ºi în mod special, al Judeþului Gorj, zonã renumitã pentru autenticitatea ºi forþa creatoare a oamenilor acestor locuri. Numerosului public ºi artiºtilor de pe scenã s-au adresat cu cuvinte alese consulul general al Români-
ei la Vârºeþ, Alexandru Mureºan, membru în Executivul Comunal, Nicolae Moise, responsabil pentru Minoritãþi ºi Culte, ºi Gheorghe Porumbel, directorul Ansamblului, urând totodatã tuturor celor prezenþi sãrbãtori de iarnã fericite ºi
îmbelºugate. La aceastã searã de suflet ºi-au fãcut prezenþa, în calitate de oaspeþi, preºedintele Comunitãþii Românilor din Serbia, Stevan Mihailov, vicepreºedinþii CRS Dorinel Stan ºi Marin Gaºpãr precum ºi secretarul Liviu Stamin. M.G.
Periodic al românilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu Nou Redactor ºef: Victor Mihailov Redacþia: Victor Mihailov, Mita Omorean, Stefan Mihailov, Alexandru Friant, Traian Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba