2 CALENDAR
Calendarul ortodox
ianuarie GERAR
31 zile – ziua are 10 ore, noaptea 14 ore
1 M † Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului; Sfantul Vasile cel Mare (Anul Nou) 2M Sfantul Serafim de Sarov; Harti 3J Sfantul Proroc Maleahi 4V Soborul Sfintilor 70 de Apostoli 5S Ajunul Bobotezei 6 D † Boboteaza - Botezul Domnului 7 L † Soborul Sfantului Ioan Botezatorul 8M Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul 9M Sfantul Mucenic Polieuct Post 10 J † Cuviosul Antipa de la Calapodesti 11 V † Cuviosul Teodosie cel Mare 12 S Sfanta Mucenita Tatiana 13 D Sfintii Mucenici Ermil si Stratonic 14 L Sfintii Parinti ucisi in Sinai si Rait 15 M Sfantul Cuvios Pavel Tebeul 16 M Inchinarea cinstitului lant al Sfantului Apostol Petru 17 J † Sfantul Antonie cel Mare 18 V † Sfintii Atanasie si Chiril 19 S Sfantul Macarie Egipteanul 20 D † Sfantul Eftimie cel Mare 21 L Sfantul Maxim Marturisitorul 22 M Sfantul Apostol Timotei 23 M Sfantul Clement de Ancira; 24 J Sfanta Xenia 25 V † Sfantul Grigorie de Nazianz; 26 S Sfantul Xenofont, sotia sa, Maria 27 D † Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur - Ap. 28 L Sfantul Efrem Sirul, Paladie si Iacob 29 M Aducerea moastelor Sfantului Ignatie Teoforul 30 M † Sfintii Trei Ierarhi Post 31 J Sfintii Chir si Ioan
PURCEI LA PROÞAP
5
“ªUªA” 063 339 088
CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼è Íàðîäíà áèáëèîòåêà Ñðáè¼å, Áåîãðàä 323.15(497.1=590) FOAIA bobocilor : periodic al Comunitãþii Românilor din Satu Nou / redactor ºef Viktor Mihailov. - Anul 1, nr. 1 (1993). - Satu Nou : SCA “Dr Radu Flora”, 1993-. -30 cm ISSN 2217-8163 = Foaia bobocilor COBISS.SR-ID 109272071
Vopsea v Apeduct v Electrocasnice v Electrice Livrare la domiciliu !!! Satu Nou, str. Ive Lole Ribara nr.7 tel. 013/ 616-526, mob. 063/ 224/860
Ureazã tuturor colaboratorilor
Sãrbãtori Fericite!
Borisa Kirdica 22, Satu Nou tel. +381 (0) 13 616 868 e-mail: office@metalac2.rs Ureazã tuturor colaboratorilor
Sãrbãtori Fericite! COOPERATIVA AGRICOLÃ JAKSIC Oslobodenja 58a 26314 Satu Nou tel. (013) 616 561 COMERÞ CU PRODUSE AGRICOLE str. M. Tito 1D SATU NOU tel. 013 615 031 e-mail: vazox@madnet.rs
FERMA DE LAPTE proprietar
Malaimare Aurel str. I. L. Ribara nr. 2 Satu Nou
VULCANIZARE ªI SPÃLÃTORIE
VASI
013 615 188
063 7742 840
ªTIRI 3
La Muzeul Popular din Panciova
Expoziþie intitulatã “Nunþile din Banat” Pe data de 27 noiembrie 2012 la Muzeul din Panciova a fost inauguratã o expoziþie întitulatã „Nunþile din Banat”. Colaborarea dintre Muzeul din Panciova ºi Muzeul Satului din Satu Nou a dus ca ºi bobocii sã participe la aceasta manifestare a proiectului intitulat „Identitatea Culturalã a Banatului de Sud în Contextul Miºcãrilor Sociale Contemporane”. Din partea Muzeului din Satu Nou au fost expuse piese vestimentare de nuntã precum ºi fotografii reprezentând nunþile din trecut ºi prezent, portrete ale mirilor, nuntaºilor, a
bãieþilor ºi a fetelor „Chematori la nunta vãzute prin prizma fotografiilor, pregãtite ºi expuse de membrii muzeului Ilie Baba ºi Baja Zivkovic. În incinta Muzeului au fost expuse rochii de mireasã, ºi haine de nunta ale mirilor, acelor patru naþionalitãþi Sârbi, Români, Maghiari ºi Slovaci. La fel a fost inauguratã ºi o expoziþie de mâncare tradiþionalã de nuntã care se servea la nunþile comunitãþilor naþionale. Cu aceastã ocazie Firuþa Stoian a pregatit prãjituri tradiþionale din Satu Nou. Desigur cea mai intere-
„Gazdã, primiþi Steaua!” De peste 120 de ani, de când învãþãtorul Petru Stoica a adus din Ardeal sceneta religioasã „cu Steaua”, copii colindãtori din Satu Nou în seara de Ajunul Crãciunului, colindã pe la casele creºtinilor vestind Naºte-
rea Mântuitorului, pãstrând pânã în prezent acest obicei din generaþie în generaþie. Tradiþia va continua ºi anul acesta, copii fiind instruþi de învãþãtorul Ionel Baba
De la stânga la dreapta: Stefan Gligorin, Mario Crainean, Andrei Ardelean, Marinel Baba, Adrian Beca
santã a fost prezentarea pe viu a nunþii la românii din Satu Nou prezentatã de SCA „Dr. Radu Flora” în faþa numerosului public. Echipa de dansuri a prezentat Hora de nuntã ºi ardeleana bãtrânã
în coreografia profesorului Marinel Blaj. La acest montaj folcloric au participat 20 de copii printre care ºi doi copii mire ºi mireasã îmbrãcaþi în haine de nunta. Ilie Baba
Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Postul de ministru delegat pentru românii de pretutindeni va fi ocupat de cãtre Cristian David, membru al PNL ºi candidat al USL în Circumscripþia 43. Cristian David a absolvit
mice. Este membru PNL din 1989. A îndeplinit funcia de ministru delegat pentru finanþare internaionalã ºi aquisul comunitar (2004-2007) ºi apoi pe cea de ministru de
Facultatea de Ciberneticã, Statisticã ºi Informaticã Economicã din cadrul ASE Bucureºti ºi a obinut, în 2006, doctoratul în ºtiine econo-
Interne în cabinetul Tãriceanu (2007 – 2008). În ultimele douã legislative, 2004 ºi 2008, David a fost senator de Vaslui.
4 PORTRET
O viaþã de cântec – Achim Nica (1930-2012) În data de 23 noiembrie 2012 la Spitalul Municipal din Caransebeº s-a stins din viaþã marele rapsod popular bãnãþean Achim Nica. Cine nu cunoaºte acest nume, care mai mult de 50 de ani a prezentat cântecul popular românesc ºi îndeosebi folclorul bãnãþean. Nãscut în localitatea Obreja judeþul Caraº Severin în 20 ianuarie 1930, marele doinitor a fost fascinat încã din copilãrie ascultând rapsozii din satul sãu cântând la cosit la culesul porumbului la culesul viilor la nunþi ºi la hora satului bogãþia tezaurului folcloric bãnãþean, pe care îl va interpreta în cursul vieþii sale ca nimenea altul. A fost descoperit de marele dirijor ºi director Nicolae Perescu,pe când avea 28 de ani, dupã un spectacol susþinut de orchestra „Lazãr Cernescu”,însoþitã, în momentul acela, de marea cântãreaþã Maria Tãnase. A fost invitat la Caransebeº ºi au urmat primele înregistrãri pentru Radio Bucureºti,cu melodiile „La Obreja-ntr-o grãdinã” ºi „Patru boi leagãnã caru”. În anul 1965 este angajat la Ansamblul profesionist din Caransebeº, avându-i colegi pe Ana Pacatiuº, Felician Fãrcaºu, Florentin Iosif, Valeria Colojoarã, Sonia Vlaicovici, Maria Tudor, Dumitru Chepeþan ºi pe mai tinerii Mariana Drãghicescu, Nicoleta Voica, Iosif Ciocloda. A cântat la „Doi-
na Banatului” pânã în 1975, dupã care s-a transferat la Ansamblul de amatori „Iedera”, din Oþelul Roºu, unde mai fusese ºi înainte de a fi profesionist. A fost rãsplãtit prin numeroase diplome acordate de instituþii de specialitate ºi de Stat. Dar Premiul ETHNOS pe anul 1988, decernat pentru contribuþia sa la valorificarea folclorului tradiþional. În decursul carierei sale de interpret, a cântecului popular a înregistrat o mulþime de cântece în România, dar la fel a înregistrat ºi la Radio Novi Sad cu Orchestra de Muzicã Popularã dirijatã de Lucian Petrovici. Cu Orchestra din Caransebeº a susþinut în multe rânduri spectacole în Banatul sârbesc. Modestia ºi onestitatea sa de om mare am cunoscut-o în data de 15 septembrie 1995, când împreunã cu Fanfara „Cultura” din Satu Nou am fost invitaþi sã participam la „Ruga Bãnãþeanã” din Timiºoara, unde la Restaurantul Gradina Bãnãþeanã am servit masa. În incinta Restaurantului marele artist ne-a delectat cu doi-
nele sale cele nemuritoare acompaniat de acordeoniºtii de la noi Stevan Malaimare ºi Petru Bogdan – Modoni. Doar dupã trei cântece a dat microfonul ºi altor cântãreþi fiind foarte interesat de folclorul românilor din Serbia. Achim Nica a avut de la început conºtiinþa liniºtitã ºi esenþialã a valorii cãreia îi este hãrãzit ºi care-i este prilejuitã ºi oferitã de destinul lui creator de excepþie. Astfel cã modelul, autenticitatea, talentul, valoarea, destinul creator le-a întru-
chipat, personificat ºi le-a potenþat ca nimeni altul pânã în prezent. Achim Nica a fost ºi va rãmâne un model, el este „unicat” ca doinitor bãnãþean, numele lui confundându-se cu cântecul, alinând sufletele iubitorilor de cântec adevãrat, necontaminat cu elemente strãine muzicii populare bãnãþene. În organizarea Comunitãþii Românilor din Serbia, filiala Satu Nou, de ziua Sf. Rusalii 2008 Achim Nica a susþinut un concert. Am avut onoarea sã fie prezent ºi în biserica Ortodoxã Românã din sat, iar în decursul Liturghiei am avut fericita ocazie sã fie în mijlocul coriºtilor care l-au respectat cuviincios. Desigur aceste momente vor rãmâne neºterse toatã viaþa. Noi coriºtii îi promitem cã la orice ospãþ al nostru nu vor lipsi cântecele sale „Sãraca Copilãrie”, „La Obreja într-o grãdina”, „Foaie verde ca mãraru”, „Patru boi leagãnã carul”, „ªi-am plecat cu coasa nouã” ºi multe altele care sau înrãdãcinat în sufletele coriºtilor, rugând pe Bunul Dumnezeu sã te aºeze în cer între aleºii sãi. Ilie Baba
TRECUT 5
Din trecutul nostru istoric, cultural, religios ºi economic
Amintiri din cel de-al doilea Rãzboi Mondial În decursul anilor, am avut ocazia de a asculta amintirile foºtilor soldaþi ai armatei Iugoslave din Satu Nou (români ºi sârbi), care în momentul atacului Germaniei fasciste din 6 aprilie 1941 erau în rândurile armatei, îºi faceau stagiul militar sau erau mobilizaþi, au devenit prizonieri de rãzboi ai unitãþilor germane. Din acel moment ºi Banatul sârbesc ajunge sub ocupaþie germanã aparþinând formal Serbiei guvernatã de guvernul lui Milan Nedic. Prin capitularea þãrii unitãþile armate iugoslave s-au descompus, iar soldaþii majoritatea au ajuns în lagãrele de la Târgu Mãgurele, Sãcãlaz, Moºniþa Veche ºi Ghiroda în România. Dupã unele date, în lagãrele din România au fost peste 700 de soldaþi români din Banatul sârbesc, iar în lagãrele din Germania aproape 80 de soldaþi de naþionalitate românã. Unitatea militarã din Lazarevac s-a dezmembrat, iar soldaþii militari de origi-
ne din Satu Nou au fost prinºi la Panciova în data de 10 aprilie 1941 de cãtre unitãþile militare germane ºi transferaþi în România, în lagãrele de prizonieri mai sus amintite. Din documentele pãstrate de cãtre fostul soldat Traian Bogdan - Trâcni, precum dânsul, dar ºi alþi soldaþi boboci, au fost staþionaþi în lagãrul din comuna Ghiroda, iar alþi boboci în lagãrul de la Sãcãlaz ºi Moºniþa. Preotul Adam Fristea, Alexandru Butoarcã, directorul ziarului „Nãdejdea” din Vârºet ºi alþi conducãtori români de la noi intervin pe lângã autoritãþile militare române pentru eliberarea prizonierilor români din Banatul sârbesc. Aceastã doleanþã va fi împlinitã de cãtre Statul Major General al Armatei Române Secþia a 2a ºi plecarea la domiciliu a tuturor soldaþilor sârbi de etnie românã, precum ºi soldaþilor de etnie sârbã care vorbesc limba românã ºi s-au declarat români.
De la stânga la dreapta: Necunoscut, Giura Pandurov, Laza Steici, Koja Sefkerinac, Traian Bogdan - Trâcni Din pãcate, dispunem de prea puþine nume ale soldaþilor din Satu Nou, cãrora lea fost aprobatã demobilizarea ºi au primit adeverinþã în limba românã ºi germanã pentru sã se întoarce acasã cu urmãtorul conþinut: Bilet de lãsare la Vatrã Sold. Bogdan Traian ani 27 din Comuna Satu Nou Þinutul Panciova prizonier sârb de origine etnicã Românã, predat Guvernului
Român la 8 mai 1941, conform înþelegerii cu Misiunea Militarã Germanã, se lasã la Vatrã pe ziua de 30 mai 1941. Semnat de Comandantul Garnizoanei Timiºoara General Em. Bârzotescu ºi Comandat Lagãr Prizonieri Maior I. Bãdiceanu. Redãm numele ºi prenumele soldaþilor din Satu Nou de etnie românã: Traian Bogdan - Trâcni, Ion Stevan - Târnã, Nicolae Sârbin – Puricu, Viþu Bogdan – Modoni, Florea Ancãiþan, Stevan Balnojan – Boance, Lazãr Maliþa – Birgeanu, Roman Stoian – Naicu, Paia Gherga – Golumbu, etc. Numele ºi prenumele soldaþilor din Satu Nou de etnie sârbã care au fost lãsaþi la vatrã: Giura Pandurov, Laza Steici, Milan Comlava, Mirko Simici, Ioþa Gligorin, Andreja Grujici, Bo•a Simici, Koja Sefkerinac, Mita Militarov, etc. În decursul „prizonieratului” foºtii soldaþi români din Banatul sârbesc au pregãtit ºi un program cultural susþinut de învãþãtorii ºi soldaþii de la noi în frunte cu învãþãtorul Gligor Popi. Iar o deosebitã cinste au avut-o din partea Generalului Dragalina care s-a prins alãturi de soldaþi în Hora Unirii. Ilie Baba
6 EPISTOLA
† DANIIL
DIN MILALUI DUMNEZEU, EPISCOP-LOCÞIITOR AL SFINTEI ªI DE DUMNEZEU PÃZITEI EPISCOPII AI DACIEI FELIX „Veniþi la Mine toþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voi odihni pe voi. Luaþi jugul Meu asupra voastrã ºi învãþaþi-vã de la Mine, cã sunt blând ºi smerit cu inima ºi veþi afla odihnã sufletelor voastre. Cãci jugul Meu e bun ºi povara Mea este uºoarã” (Matei 11, 28-30). Prea cucernici pãrinþi ºi fraþi preoþi, Iubiþi credincioºi ºi credincioase, Aceste cuvinte ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos sunt printre cele mai frumoase din Sfânta ºi dumnezeiasca Sa Evanghelie. De aceea am socotit a le pune la începutul cuvântului nostru arhieresc de la Praznicul Naºterii Domnului din anul acesta, pentru ca, mergând pe firul înþelesului lor duhovnicesc, sã venim la Hristos, sa rãmânem cu Hristos, ca astfel sã fim de-a pururi cu El. Aceste dumnezeieºti cuvinte Mântuitorul le-a rostit cu glas o singurã datã în Evanghelie, dar tainic de mai multe ori ºi chiar neîncetat. Hristos a rostit mai întâi aceste cuvinte din ieslea de la Betleem. De aceea le-au auzit magii de la Rãsãrit ºi pãstorii din împrejurimi. Le-a rostit mai apoi din braþele Maicii Domnului - precum ne aratã icoana împãrãteascã a Nãscãtoarei de Dumnezeu. Astfel le-a auzit dreptul Simeon ºi proorociþã Ana la întâmpinarea Domnului. Le-a rostit de pe muntele Fericirilor ºi le-au auzit Sfinþii Apostoli ºi mulþimile de pe munte, din pustie ºi din templu. Le-a rostit de pe marea Galileii ºi le-au auzit evreii ieºind din Egipt, trecând prin Marea Roºie ºi alergând spre Hristos prin Sinai. Le-a rostit de pe Muntele Taborului ºi le-au auzit venind la El toþi cei ce s-au împãrtãºit de vederea luminii dumnezeieºti necreate, dimpreunã cu Moise de pe Sinai ºi cu Sfântul Ilie de la Horeb. Le-a rostit de la fântâna lui Iacob ºi le-a auzit samarineanca care a venit alergând spre El ca sã primeascã apa cea vie. Le-a rostit din Ghetsimani ºi
le-a auzit venind spre El dreptul Iov cel mult pãtimitor. Le-a rostit de pe Golgota ºi le-a auzit Isaac care vine la Hristos purtând sarcina de lemne pentru jertfa de pe Moria. Cuvintele „Veniþi la Mine toþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voi odihni pe voi” le-a rostit Domnul înviind din morþi ºi le-au auzit Sfânta Maria Magdalena dimpreunã cu sfintele femei mironosiþe ºi cu Sfinþii Apostoli Petru ºi Ioan care alergau grãbiþi spre mormânt. Le-a rostit în taina cinei din Emaus ºi leau auzit Luca ºi Cleopa dimpreunã cu toþi liturghisitorii. Le-a rostit de pe Muntele Mãslinilor ºi lea auzit Noe primind ramura de mãslin adusã de porumbel în corabia Bisercii la Cincizecime. Le rosteºte din cer, precum de pe pãmânt, ºezând de-a dreapta Tatãlui ºi le aud cei dintâi creºtini, dimpreunã cu Sfântul arhidiacon ªtefan ºi cu Sfântul Apostol Pavel pe drumul Damascului. Au venit, vin ºi vor veni la Hristos „toþi cei osteniþi ºi împovãraþi”: evreii împovãraþi cu facerea cãrãmizilor în Egipt care trec Marea Roºie spre Hristos; Samson osândit în Gaza care strigã cãtre Mântuitorul; Ana, mama lui Samuel, ostenitã de batjocurile Peninei, îºi varsã durerea înaintea Domnului la cortul sfânt; David dupã sãvârºirea pãcatului, vine la Hristos mustrat de Natan, prin Psalmul 50; iudeii osteniþi se întorc în Ierusalim dupã robia babilonianã, aºteptând împlinirea profeþiilor despre MesiaHristos, Nicodim, cel ce a venit noaptea la Iisus, femeia pãcãtoasã în casa fariseului, femeia cananeeancã în pãrþile Tirului ºi ale
Sidonului, Maria, sora Martei, aºezatã jos la picioarele Domnului, Sfântul Ioan Evanghelistul la Cina cea de Tainã, tâlharul pocãit pe cruce ºi toþi ceilalþi care, repetãm, au venit, vin ºi vor veni la Iisus, pânã când El va veni a doua oarã. Osteniþi ºi împovãraþi de pãcate, probleme ºi necazuri ale vieþii suntem toþi, ºi nu ne vom gãsi odihna decât la picioarele crucii lui Hristos, precum Maria, sora Martei, care, alegând partea cea bunã „care nu se va lua de la ea”, s-a aºezat jos, la picioarele Domnului, ascultând cuvintele Lui (Luca 10, 38-42), rugându-se prin graiurile psalmistului: „Doamne, înaintea Ta este toatã dorirea mea, ºi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns” (Psalmul 37, 9), anticipând astfel cunoscutele cuvinte ale Fericitului Augustin: „Neliniºtit este sufletul meu pânã când nu se va odihni întru Tine, Doamne”. De ascultarea ºi împlinirea dumnezeieºtii chemãri: „Veniþi la Mine toþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voi odihni pe voi”, depinde auzirea dumnezeieºtii binecuvântãri de la Judecata de Apoi: „Veniþi, binecuvântaþii Pãrintelui Meu, de moºteniþi împãrãþia cea pregãtitã vouã de la întemeierea lumii...” (Matei 25, 34). Pentru aceasta ºi pânã atunci se cuvine sã primim cu dragoste ºi sã purtãm întru smerenie, în durata acestei vieþi, jugul lui Hristos, despre care vom vorbi în cele ce urmeazã. Jugul lui Hristos este crucea lui Hristos. Cel dintîi care a purtat jugul lui Hristos a fost dreptul Abel. A urmat Enoh cel rãpit la cer ºi Noe cel ce ºi-a luat cu sine jugul lui Hristos în corabie, purtându-ºi crucea sub lumina curcubeului legãmântului. Avraam a purtat jugul lui Hristos în Canaan, iar fiul sãu Isaac a purtat jugul lui
Hristos pe Moria. Iacob a luat jugul lui Hristos la Betel ºi 1-a purtat în Mesopotamia, iar fiul sãu Iosif a purtat crucea lui Hristos în Egipt. Moise a purtat jugul lui Hristos în Madian ºi crucea lui Hristos în Sinai. David ºi Solomon au purtat jugul lui Hristos ca regi ai lui Israel, iar Sfinþii Ilie ºi Elisei ca prooroci ai lui Dumnezeu. Toþi profeþii au luat jugul lui Hristos ºi toþi apostolii au purtat crucea lui Hristos. Iona crucii Jertfei lui Hristos, împreunând crucea Domnului cu jugul Lui, ne îndeamnã în Plângerile sale: „Bine este sã aºtepþi în tãcere ajutorul Domnului. Bine este omului sã poarte un jug din tinereþile lui. Sã stea la o parte în tãcere, dacã Domnul dã poruncã! Sã atingã pulberea cu buzele lui; poate mai este nãdejde! Sã dea obrazul lui spre lovire ºi sã se sature de ocarã! Cãci Domnul nu aruncã pe oameni pentru totdeauna. Ci El pedepseºte ºi are milã dupã mulþimea milelor Lui” (Plângerile lui Ieremia 3, 2632). Cu arhiereascã binecuvântare, vã dorim tuturor „Sãrbãtori fericite!” ºi „La mulþi ani!” † DANIIL STOENESCU Episcop-locþiitor al Daciei Felix
FORUM 7
Forumul românilor de pretutindeni Pe data de 14-17 decembrie 2012 s-a þinut a II-a ediþie a Forumului Românilor de Pretutindeni în organizarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. La acest forum au participat reprezentanþii românilor din Serbia, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Spania, Canada, Italia, Franþa, Austria, Germania ºi SUA. Evenimentul a fos deshis de Natalia Intotero. Dintre oficialitãþi, prezenþi au fost ministrul de externe Titus Corlãþean, vicepreºedintele Academiei Române Dan Berindei, ministrul educaþiei Ecaterina Andronescu, secretarul Camerei Deputaþilor, Giorgian Pop, consilierul patriarhal George Grigoriþã, secretarul de stat din Ministerul Culturii Victor Opaschi. Natalia Intotero a subliniat românii din afara þãrii vor fi o prioritate ºi de acum înainte pentru Statul Român. Ministrul de Externe a fãcut o revistã a problemelor cu care se confruntã românii din diferite þãri, fiind un bun cunoscãtor al acestei problematici. A subliniat cã protecþia persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale reprezintã o obligaþie
a statelor a cãror cetãþeni sunt. La fel ministrul de externe a subliniat cã intenþioneazã sã acþioneze la nivelul Executivului pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni pe lângã Parlamentul României, în concordonaþa cu prevederile legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni din 2007. Ministrul s-a referit ºi la Ziua
românilor de pretutindeni pe 30 noiembrie de Sf. Andrei. „Am cam uitat sã sãrbãtorim aceastã zi. Propun sã fim atenþi la aceastã simbolisticã. Pe de altã parte, prea puþine din acea lege (românilor de pretutindeni) au fost puse în practicã, ºi printre altele, legea prevede înfiinþarea unui Congres al românilor de pretutindeni, pe lângã Parlamentul României, cu reprezentanþi din comunitãþiile româneºti din afara þãrii, ºi a unui reprezentativ”, a precizat Corlãþean. Reprezentanþi din partea românilor din Serbia au fost Stevan Mihailov ºi Daniel Magdu reprezentând Comunitatea Românilor din Serbia, Zaviºa Jurj (Ariadnae Filum), Duºan Pârvulovici (Timoc Press), Alexandru Nadjanovic (AST), pr. Iel Bobu Lui din Cuprija. Problemele care au fost ridicate din partea reprezentanþilor a românilor din Serbia, a fost cetãþenia românã. Deoarece românii sunt unica minoritate din Serbia
care nu beneficiazã de cetãþenia þãrii de origine, neexistând un cadrul legal pentru aceasta. S-a ridicat problema sechestrului a Comunitãþii Românilor din Serbia din cauza datoriilor moºtenite de aceastã organizaþie. În discuþiile pe care Stevan Mihailov le-a avut cu ministra învãþãmântului, Ecaterina Andronescu, s-a stabilit modul de evitare a unor probleme cu care se confruntã candidaþii din Serbia, doritori de a studia în România. Totodatã, în discuþiile cu ministrul de externe, s-a pus accentul pe problemele în cadrul Comunitãþii Românilor din Serbia, stabilindu-se o vizitã de documentare dupã sãrbãtori. Cea mai importantã sarcinã a Forumului Românilor de Pretutindeni este de a reuni pe reprezentanþii a comunitãþilor româneºti din lume, ºi de a constitui un dialog instituþionalizat între autoritãþile române ºi mediul asociativ românesc. S. Mihailov
8 ORTODOXIE
123456789012345678901 123456789012345678901 123456789012345678901 123456789012345678901 123456789012345678901 123456789012345678901 Noi oamenii, tineri sau bãtrâni sau femei, toþi ne gãsim în ºcoala vieþii, în ºcoala pregãtirii pentru împãrãþia cerurilor. La sfârºitul acestei ºcoli, adicã la sfârºitul vieþii, va trebui sã dãm examen în faþa celui mai mare învãþãtor al lumii, în faþa Domnului nostru Iisus Hristos.
1234567890123456789012 1234567890123456789012 1234567890123456789012 1234567890123456789012 1234567890123456789012 1234567890123456789012 vreme! Eu am plecat când am împlinit cinci zeci de ani ºi nici astãzi nu frecventez cu regularitate biserica în toatã duminica. Dar, vai de sufletul acestor oameni ºi femei care se comportã ca duºmani ai Bisericii lui Hristos ºi s-au vândut celui „rãu”. Mântuitorul a spus: „lãsaþi copiii sã vinã la Mine ºi nu-i opriþi, cã a unora ca acestora este Împãrãþia cerurilor” (Mt. 19,14). Astfel de cazuri, dar din pãcate sunt ºi de altã naturã, de a îndepãrta pe cei dornici de a se ruga ºi asculta serviciile divine în duminici ºi sãrbãtori sãvârºite în locaºul sfânt. Aceasta se întâmplã în aceste timpuri când libertatea de mãrturisire ºi frecventare a serviciilor divine în sfânta bisericã ne este liberã ºi mai ales când bisericile noastre româneºti, din Banatul sârbesc sunt semigoale, cu un numãr redus de credincioºi. Suntem cu toþii martori cã în multe din satele noastre, cu populaþie româneascã, nu mai sunt ºcoli cu limbã de predare românã. Aceasta se întâmplã nu din motiv cã nu avem drepturi din partea statului, ci pur ºi simplu pãrinþii îºi înscriu copiii la despãrþãmântul cu limba de predare sârbã. Iatã câteva comunitãþi din Protopopiatul Panciovei unde ºcoli cu limba de predare românã nu mai sunt: Covin, Deliblata, Maramorac, Doloave, Omoliþa, Ofcea, Glogoni ºi Iabuca. Toate aceste comunitãþi, sate, unde trãiesc românii, bisericã în limba românã este, dar cu puþini, sau chiar foarte puþini credincioºi. Datoria noastrã de creºtini este de a ne pãstra credinþa strãbunã, sã dãm roade bune ºi frumoase, roade de mântuire Mântuitorului nostru Iisus Hristos, acestea sunt cuprinse ºi înþelese în fapte bune, iar ca români sã ne pãstram limba ºi tradiþia.
Datoria noastrã de creºtini
Pentru a reuºi la examen, de care atârnã mântuirea noastrã, trebuie sã ne pregãtim în duhul Sfintei Evanghelii. De la vârsta în care am ajuns sã ne dãm seama de existenþa noastrã ºi sã lucrãm pentru mântuirea noastrã, pentru desãvârºirea noastrã duhovniceascã. Pãrerea unora este cã pentru suflet, pentru mântuire, este timp destul la bãtrâneþe, în multe localitãþi de pe meleagurile noastre cred cã aceastã pregãtire este rezervatã generaþiei a treia, adicã bãtrânilor, iar pânã atunci omul sã fie lãsat în voie, sã nu se amestece nimeni în viaþa lui, sã trãiascã dupã toate gusturile ºi plãcerile inimii sale, chiar dacã ar cãlca toate poruncile lui Dumnezeu. Pãrerea aceasta este foarte greºitã. Cine a fãcut contract cu moartea ca sã nu-i curme viaþa în vremea tinereþilor? Un tânãr uºuratic, prins în
toate patimile cele rele, a fost întrebat odatã: q Cum stai tu cu sufletul, tinere? Ce-ai fãcut pentru mântuire, pentru moºtenirea împãrãþiei cerurilor, a vieþii de veci... q Am vreme la bãtrâneþe, a rãspuns tânãrul. Puþinã vreme dupã aceastã convorbire, printr-o întâmplare nenorocitã, tânãrul a fost ucis într-un accident de automobil. Ce s-a întâmplat cu sufletul lui? Viaþa noastrã întreagã trebuie sã fie pregãtitã pentru veºnicie, pentru cã nu ºtim când este capãtul zilelor noastre. Un teolog a spus: „munceºte parcã ai trãi o sutã de ani ºi te roagã lui Dumnezeu parcã mãine ai muri”. Psalmistul David spune: „suntem cãlãtori ºi strãini pe acest pãmânt” (Ps.38,17). La naºtere, fiecare dintre noi primeºte de la Dumnezeu Tatãl, un înger pãzitor,
ocrotitor ºi îndrumãtor spre a ne pãzi ºi ocroti de toate relele ºi necazurile ºi de a ne îndruma spre tot ce este plãcut ºi frumos lui Dumnezeu ºi oamenilor. Sã cãutãm sã ascultãm de glasul acestui înger, sã facem fapte bune, frumoase ºi plãcute lui Dumnezeu. Acest glas tainic ne îndeamnã mai întâi sã ne respectãm viaþa noastrã, sã respectãm ºi cultivãm credinþa strãbunã, datinile ºi obiceiurile creºtine ºi bisericeºti. Satana, ocrotitorul ºi îndrumãtorul tuturor relelor, îºi are ºi el îngerii sãi. Aceºtia cautã pe toate cãile ºi metodele sã cucereascã sufletele oamenilor. De multe ori suntem conºtienþi cã deviem de pe drumul bun ºi plãcut lui Dumnezeu. Parcã ne ºopteºte cineva sã cãlcãm pe alt drum, pe altã cale contrarã binelui ºi frumosului. Aceasta se întâmplã întocmai cum spune Sfântul Apostol Pavel: „nu fac binele pe care vreau sã-l fac, ci rãul pe care nu vreau sã-l fac”. Satana cu îngerii lui lucreazã prin oamenii rãi care trãiesc ºi lucreazã dupã legile lui. Sunt mulþi tineri ºi tinere care vor sã vinã la Sfânta bisericã în duminici ºi sãrbãtori ºi dacã vin ºi intrã în Sfântul lãcaº spre ai mulþumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, adepþii lui Satana prefãcuþi în credincioºi ºi oameni de bisericã, pe aceste vlãstare tinere ºi fãrã iscusinþã, cautã sã-i rãceascã ºi sã-i îndepãrteze de cele sfinte ºi de tot cei bun ºi plãcut lui Dumnezeu. Aceºti duºmani ai Bisericii lui Hristos se apropie miºeleºte de cei ce au cãlcat pragul Sfintei biserici punându-le unele întrebãri ca acestea: q ªi tu de ce ai plecat aºa de tânãr sau tânãrã la bisericã, þi s-a întâmplat ceva în viaþã de vii la bisericã? Sau: q Cum de ai plecat aºa de tânãrã la bisericã? Mai ai
Prot. Gheorghe Ianeº
CONCERT 9
Spectacol extraordinar de datini ºi obiceiuri de iarnã la Satu Nou Duminicã, 9 decembrie 2012, în organizarea Comunitãþii Românilor din Serbia (CRS) ºi SCA „dr. Radu Flora”, Ansamblul Folcloric „Doina Timiºului” din Timiºoara a susþinut un concert extraordinar de datini ºi obiceiuri de iarnã în Sala Sportivã din Satu Nou. Oaspeþii a colindat publicul numeros prezent la acest
spectacol. Partea coreograficã s-a îmbinat armonios cu cea muzicalã, fiind constituitã pe acelaºi coordonate ale
unui mozaic reprezentativ pentru toate zonele României. Au fost puse în valoare vechile melodii pe cale de dispariþie. Repertoriul orchestrei, a interpreþilor ºi soliºtilor instrumentiºti cuprinde melodii din toate zonele þãrii: de la doina din Banat la brâul din Muntenia, de la hora din Moldova la învârtita din Transil-
vania, care constituie un amplu mozaic, reprezentativ ºi pitoresc al melosului popular românesc.
„Doina Timiºului” a luat fiinþã în anul 1959, ansamblul care reuneºte studenþii de la aproape toate facultãþile din Centrul Universitar din Timiºoara, ansamblu care s-a fãcut foarte repede cunoscut. Înalta þinutã a spectacolelor prezentate,
autenticitatea cântecelor ºi a dansurilor, a tradiþiilor ºi costumelor, aduse pe scenã cu mare artã, au adus în puþin timp aceste formaþii un mare renume atât în þarã cât ºi în strãinãtate. Directorul ansamblului este doamna Anca Corescu, maestrul coreograf Marius Ursu iar conducerea muzicalã Darian Sicoe. Cel mai important lucru este cã spectatorii au fost încântanþi de spectacol, iar membrii ansamblului au fost mulþumiþi de gãzduire. Seara s-a încheiat cu o masã comunã a gazdelor ºi oaspeþilor, cântându-se cântece tradiþionale româneºti, moºtenire identicã a bãnãþenilor indiferent de care parte a graniþei trãiesc. Conducerea Ansamblului Folcloric „Doina Timiºului” a confirmat cã vor reveni în Serbia oricând vor fi invitaþi, iar CRS în colaborare cu diferite instituþii culturale din România va continua promovarea culturii româneºti în Serbia.
10 VIZITÃ
Bobocii la Alba Iulia de 1 decembrie Din anul 1990, 1 decembrie reprezintã Ziua Naþionalã a României. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintã unul dintre evenimentele majore din istoria româ-
nilor, adicã unirea Transilvaniei cu România. În fiecare an, România se îmbracã în straie de sãrbãtoare pe data de 1 Decembrie pentru a sãrbãtori Ziua Naþionalã. Din Satu Nou, prezenþi la aceastã sãrbãtoare au fost: Stevan Mihailov, Ionel Balnojan, Nicoliþã Beca, Victor Mihailov, Valentin Balnojan, Alexandru Gligorin, ºi Liviu Stamin, secretarul CRS. Deºi era o zi mohorâtã, cu ploaie mãruntã, Cetatea Marii Uniri era plinã de oa-
meni care purtau la gât tricolorul românesc. Manifestãrile au început de la ora 10.00 când s-au depus coroane la statuia lui Mihai Viteazul. Din partea
Guvernului României, coroana era depusã de ministra învãþãmântului, doamna Ecaterina Andronescu, urmatã de reprezentanþii primãriei Alba Iulia, urmaþi de mulþii alþi reprezentanþi. Erau organizate mai multe atracþii pentru turiºti, precum simularea unui conflict între daci ºi romani. Schimbul Gãrzii în cetatea medievalã de la ora 12.00, care are simbolistica câºtigãrii Cetãþii Alba Carolina. Ceremonialul a fost reprezentat de 50 de soldaþi îmbrãcaþi
în costume medievale, compusã dintr-un corp de artilerie, unul de infanterie ºi un altul de cavalerie. Tot de la ora 12.00 în Catedrala Încoronãrii, arhiepiscopul Irineu ºi un sobor de preoþi sãvârºeau Dumnezeiasca Liturghie împreunã cu un numãr mare de evlavioºi români. La Alba Iulia în programul
Marea parte dintre cei prezenþi la eveniment, nu au ratat ocazia de a dansa Hora Unirii în Piaþa Cetãþii. De la ora 18.00 a urmat un spectacol de lumini, unde s-a defilat cu 94 de torþe, simbolizând 94 de ani de la Marea Unire. Au urmat spectacole în aer liber, seara fiind încheiatã cu un foc de artificii.
sãrbãtorii Zilei Naþionale a României, dupã ceremonialul schimbãrii Gãrzii Cetãþii, la poarta a III-a prin sincronizarea a sute de voluntari a fost realizat un moment de imagine cu 94 steaguri tricolore imense.
Moment marcãrii Unirii are un farmec special la Alba Iulia. Indiferent de vârstã, regiune de provenienþã, oamenii ºi-au manifestat bucuriA de a fi împreunã de Ziua Naþionalã a României. S. Mihailov
CULTURÃ 11
Activitãþile Casei de Culturã – Toamna 2012 De la ultimul „raport” al Casei de Culturã, parcã a trecut o eternitate! Anul acesta am avut record în numãrul acþiunilor culturale – în marea parte organizatori idenpendeþi, dar ºi coorganizatori în colaborare cu asociaþiile locale. Deja pânã acuma am „contabilizat” în jur de 70 de acþiuni. De la cele cu caracter competiþional, festivale, concerte... pânã la serate literare, reconstruirea ºi adaptarea muzeului, toaletei, bucãtãriei de varã... activitãþi acoperite de proiectele din partea Provinciei (4) ºi a Oraºului (6). S-a finalizat ºi proiectul cu partenerii din Timiºoara. Cel mai mult s-a evidenþat Orchestra de muzicã popularã, dirijor Janiel ªublea care a avut concerte în Cipru, Kosovo, Raºca, Slovenia. Primul Ansamblu al secþiei de dansuri a participat în luna septembrie la festivalul internaþional din Kranj, Slovenia. Succes remarcabil au avut coreografiile din pãrþile noastre, Banat ºi coreografia româneascã. A fost filmatã emisiunea la TV Novi Sad despre instituþia noastrã, cu accentul pe orchestrã care a obþinut foarte multe premii. Norocul nostru este (prim munca depusã) cã în fiecare an descoperim tinere talente. ªi anul acesta dansatorii – secþia copii a cucerit bronzul în Backa Topola în con-
curenþa a peste 380 ansambluri din toate localitãþile din Voivodina. Este un succes remarcabil, dacã se ia în considerare cã la acest festival au participat societãþi precum Paunovic, Sonja Marinkovic, Svetozar Markovic care sunt mai „bogaþi” decât noi prin bugetul pe care îl au asigurat. În lipsa de spaþiu, nu putem reda cronologic toate activitãþile realizate, dar desigur cã vom evidenþa cele mai remarcabile din toamna aceasta. Muzeul a fost adaptat, ºi aranjat cu ajutorul lui Ilie Baba ºi Baja Zivkovic. Secretarul provincial pentru culturã, dl. Milan Micic dar si responsabilul pentru culturã al Oraºului
Panciova, dl. Milosav Uroºevic au avut doar cuvinte de laudã pentru rezultatele obþinute. Plãcut surprins de activiºtii ºi activitãþile culturale din Satu Nou, dl. Micic ne-a vizitat din nou, în mai puþin de o lunã, de data aceasta ca autorul cãrþii „Aratul bãnãþean”. Cei prezenþi au putut afla multe despre sârbii din Banat. Autorul narativ a explicat soarta ºi schimbãrile oamenilor din aceastã regiune. Texturile au fost citite de actorul Miroslav Zuzic. Cartea a fost prezentatã de publicistul Radovan Vlahovic care este ºi directorul Centrului Cultural din Novo Miloºevo. Cu câteva zile înainte de acest eveniment, teatrul „Vandrokasi” a sãrbãtorit la Satu Nou 30 ani de activitate. Peste o mie de spectacole au fost prezentate de acest teatru în marele centre culturale din Serbia. Au fost depãnate amintiri plãcute de-a lungul anilor. Este interesant faptul, cã toate ante-premierele, acest teatru a ales sã le þinã la Satu Nou (înainte de Belgrad ºi Panciova). Actorilor le reprezintã o repetiþie generalã înainte de premierã, iar publicul nostru are ocazia de a viziona teatru calitativ
(„Mulþumesc lui Dumnezeu cã sunt bãnãþean”, „Jurnalul lui Tito”, „Pogoada cu fãlincã”, „Jubileul”....) În decursul anului 2012 Clubul Alternativ a fost foarte activ. S-a editat broºura „Document” pe 180 de pagini care reprezintã activitatea de 10 ani a acestui club. Casa de Culturã a ajutat acest club de a organiza concerte rock ºi muzicã modernã în pe platoul nostru. În organizarea comunã s-au realizat ºi atelierele de benzi desenate, iar prin proiectul animaþie pe perete, a fost decoratã faþada Casei de Culturã. De altfel, este imposibil de a descrie într-un text tot ceea ce am realizat, construit, adaptat, organizat ºi participat în toamna acestui an. Pânã la sfârºitul anului avem unele evenimente importante de realizat, concertul de la Centru Sava dar ºi programul de revelion unde ne vor fi oaspeþi ansamblul din Slovenia. Ar fi pãcat de a consuma întreagã paginã prin descrieri deoarece o pozã valoreazã cât o mie de cuvinte. Vã doresc ca anul 2013 sã fie mai bun, mai senin ºi cu mai puþine conflicte! Sorin Boleanþu
Concert extraordinar de datini ºi obiceiuri de iarnã
foto: Victor Malaimare Periodic al românilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu Nou Redactor ºef: Victor Mihailov Redacþia: Victor Mihailov, Mita Omorean, ªtefan Mihailov, Alecsandru Frianþ, Traian Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba