2 CALENDAR
Calendarul ortodox
FEBRUARIE FÃURAR
29 zile – ziua are 11 ore, noaptea 13 ore
Aniversãrile lunii ianuarie 1 ianuarie 1809 - S-a nãscut mitropolitul Andrei ªaguna. (m.28.06.1873). 2 ianuarie 1920- S-a nãscut poetul, prozatorul ºi eseistul Francisc Pãcurariu. 3 ianuarie 1853 - A apãrut, la Sibiu, publicaþia “Telegraful român”, devenitã, ulterior, organul de presã al Mitropoliei Ortodoxe de Alba Iulia ºi Sibiu. 4 ianuarie 1877 - S-a nãscut Sextil Puºcariu, lingvist ºi filolog (m.05.05.1948) 5 ianuarie 1715 - Nicolae Mavrocordat este numit domn în Þara Româneascã. Instaurarea regimului fanariot în Þara Româneascã. 6 ianuarie 1760 - S-a nãscut scriitorul, filosoful ºi istoricul Ion Budai Deleanu (“Þiganiada”, “Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”) (m.24.08.1820). 7 ianuarie 1872 - S-a nãscut pictorul Octav Bãncilã. 8 ianuarie 1887 - S-a nãscut istoricul ªtefan Meteº (m.30.05.1977). 9 ianuarie 1913 - S-a nãscut Ion Dumitrescu, istoric literar (m.27.06.1976). 10 ianuarie 1869 - S-a nãscut publicistul ºi omul politic Valeriu Braniºte, membru de onoare al Academiei Române (m.01.01.1928). 11 ianuarie 1865 - A murit Alexandru Depãrãþeanu, dramaturg ºi poet (n.25.02.1834). 14 ianuarie 1819 - S-a nãscut poetul Dimitrie Bolintineanu (m.20.08.1872). 15 ianuarie 1950 - S-a nãscut marele poet român Mihai Eminescu (“Luceafãrul”, “Scrisoarea a III-a”, “Epigonii”) (m.15.06.1889). 16 ianuarie 1885 - Apare noul organ de presã junimist “România liberã”, ce reflectã grupul junimist intrat în Came-
re la alegerile din noiembrie 1884. 17 ianuarie 1749 - Domnitorul Grigore Ghica dã hrisovul prin care reorganizeazã învãþãmîntul din Transilvania. Hrisovul stabileste ºi bugetul Academiei Domneºti din Bucureºti. 18 ianuarie 1821 - A murit Alexandru ªuþu, ultimul domn fanariot din Þara Româneascã. 20 ianuarie 1818 - A murit scriitorul Dimitrie Þichindeal, autor al primei culegeri de fabule în limba românã, “Filosoficeºti ºi politiceºti prin fabule moralnice învãþãturii” (n.1775). 21 ianuarie 1725 - S-a nãscut scriitorul Matei Milu (m.1801). 23 ianuarie 1512 - Începe domnia, în Þara Româneascã, a lui Neagoe Basarab (15121521). 24 ianuarie 1859 - Adunarea Electivã a Þãrii Româneºti se pronunþã pentru alegerea ca domn a lui Al.I.Cuza, realizînduse astfel Unirea Principatelor Române. 26 ianuarie 1865 - Demisia guvernului Mihail Kogãlniceanu. 27 ianuarie 1967 - A murit Ion Buzdugan, poet, folclorist ºi publicist (n.09.03.1887). 28 ianuarie 1811 - S-a nãscut filologul Ioan Maiorescu (m.02.08.1864). 29 ianuarie 1871 - S-a nãscut Gheorghe Brãescu, prozator, membru al cercului Sburãtorul (m.15.03.1949). 30 ianuarie 1695 - Constantin Brâncoveanu, domnul Þãrii Româneºti (1688-1714), a primit titlul de “principe al Imperiului”, ca recompensã pentru serviciile fãcute Curþii din Viena. 31 ianuarie 1843 - S-a nãscut scriitorul Ion Bumbac (m.1902).
CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼è Íàðîäíà áèáëèîòåêà Ñðáè¼å, Áåîãðàä 323.15(497.1=590) FOAIA bobocilor : periodic al Comunitãþii Românilor din Satu Nou / redactor ºef Viktor Mihailov. - Anul 1, nr. 1 (1993). - Satu Nou : SCA “Dr Radu Flora”, 1993-. -30 cm ISSN 2217-8163 = Foaia bobocilor COBISS.SR-ID 109272071
EVENIMENTE 3
Crãciunul la Satu Nou Pentru majoritatea dintre noi, Crãciunul este cea mai frumoasã periodã din an. Atmosfera pozitivã este molipsitoare. Brazii ºi toate luminile care învãluie localitatea contribuie din plin la magia clipei. Crãciunul nu este o perioadã, ci o stare de spirit. Adevãratul spirit al Crãciunului înseamnã sã preþuieºti pacea ºi bunãvoinþa. Semnificaþia religioasã a Crãciunului este naºterea Mântuitorului, fiul lui Dumnezeu trimis pe pãmânt sã ajute oamenii sã devinã mai buni, mai credincioºi, mai îngãduitori. În feerica searã de Crãciun sunt emoþionante colindele care vestesc naºterea lui Isus. Copiii merg cu colindul din casã în casã, înfruntã gerul, zãpada, cântã cu ve-
vecernia de ajun ºi aprinderea focului tradiþional. Slujba a fost oficiatã împreunã cu preoþii Bisericii Ortodoxe Sârbe. Dupã slujbã, se aprinde focul în faþa bisericii. La acest eveniment au fost prezente ambele fanfare din localitate, care dupã aceea continuã sã colinde pe la focurile aprinse prin sat. Prin tot satul, este o adevãratã
selie ºi cu însufleþire. Sãrbãtorile de Crãciun sunt minunate, mai ales în sate unde se respectã tradiþiile strã-
petrecere la fiecare foc aparte. Obiceiul este ca fanfarele sã colinde pe la aceste focuri, interpretând atât co-
Pe de altã parte, copii colindã din casã în casã. Prin sârguinþa învãþãtorului Ionel Baba, ºi astãzi a rãmas viu obiceiul de a colinda cu Steaua. Sãrbãtoarea Crãciunului începe cu slujba de Crãciun la Biserica Ortodoxã Românã. Prima zi de Crãciun reprezintã ºi sfârºitul postului, aºa cã toþi se adunã în sânul familiei pentru a sãrbãtori ziua de Crãciun. Pe data de 26.12.2012, a doua zi de Crãciun, s-a þinut serbarea organizatã de Biserica Ortodoxã Românã din Satu Nou ºi Casa de Culturã. La aceastã serbare a participat corul B.O.R. din Satu Nou, orchestra de muzicã popularã a Cãminului Cultu-
linde, cât ºi muzicã popularã. Focul simbolizeazã pãstorii adunaþi în jurul focului, care aºteptau naºterea Mântuitorului.
S. Mihailov
Revelionul 2012 Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion (din limba francezã: Réveillon). La Satu Nou, revelionul sa sãrbãtorit la restaurantul „Central”. Buna dispoziþie a
vechi. Iatã cum a fost sãrbãtorit Crãciunul la Satu Nou: Tradiþional, sãrbãtoarea Crãciunului începe la Biserica Ortodoxã Românã, cu
ral, fanfara „Cultura” din Satu Nou. Copii instruiþi de pãrintele Gehorghe Ianeº au interpretat colinde. La fel a fost prezent ºi grupul cu Steaua. La manifestarea de la Vârºeþ, organizatã de TV Victoria, a participat corul bisericii, colindãtorii cu Steaua, precum ºi Cristina Mic a interpretat câteva colinde. Sãrbãtoarea de Crãciun îmbinã o mulþime de obiceiuri. Dominantã este componenta creºtinã care marcheazã naºterea lui Hristos, ºi ea se vede în colindele religioase „Steaua” ºi „Irozii”. Crãciunul marcheazã însã ºi un nou ciclu de viaþã, începutul unui nou an.
fost asiguratã de orchestra lui Ionel Bunda din Petrovasâla cu soliºtii vocali Jaclin Puia ºi Gheorghe Stoian, care au reuºit sã binedispunã participanþii, petrecerea încheinu-se pe la orele dimineþii.
4 PORTRET
Uica Pãtru lu’ Jânariu Se spune cã aºa lasã Dumnezeu din loc în loc câte un om înzestrat cu mult har pentru a-i învãþa ºi pe alþii, pentru a le da din harul sãu ºi astfel lumea sã se umple de ºtiinþã ºi bunãtate. Un astfel de om bun, cu suflet mare care îºi exprimã gândurile într-un mod captivant este ºi Petru Jenar din Satu Nou, un artist popular desãvârºit, mereu în formã. Uica Pãtru lui Jânariu s-a nãscut în 1936 la Satu Nou, cunoscut acordeonist, care a cântat în tot Banatul, pe care, dupã vorba lui l-a cutreierat în lung ºi lat. Dupã spusele lui uica Pãtru, bobocii au fost cei mai renumiþi rapsozi din aceastã zonã. Cu nostalagie îºi amintea când a cântat împrenã pe vremuri cu petrovicieni Ioþa þimbalistul, Niþã, Pipi, Ioºca, cu cei de la Torac, cu Zicu, regretatul Victor Giurgiu, dar dupã spusele lui dupã un timp nu a mai mers la Torac, deoarece a fost departe, ºi pe vremurile acelea s-a cãlãtorit cu trenul. A cântat împreunã ºi cu ofcenii, apoi a cântat destui ani împreunã cu rromi, þigani, de la noi, care erau renumiþi virtuozi ai melosului popular. Petru Jenari, primul acordeon a primit cadou de la
bunicul sãu, la vârsta de 16 ani. Era o „honeriþã” cu claviaturã pe care a început singur sã se instruiascã când îi permitea timpul, mai mult în serile de varã. Familia Jenar deþinea oi, ºi atunci când pãstorii, sau boitarii cum îi spunea la noi, aduceau brânzã, în serile acelea, la un pahar de þuicã sau de vin începea petrecerea, acompaniatã de uica Pãtru. Cel mai mult se cântau doine cum ar fi „La bituþul din pãdure” pe care, spune uica Pãtru, cel mai bine o interpreta Traian Coracu, despre care vorbeºte cu un respect deosebit. Mai se cânta „Cine bate noaptea la fereastra mea”, „Paºte Ciota oile”, „A lu’ Bubiþa”, „Dã-mi o turmã de oiþe”.... Acordeonul, uica Pãtru povesteºte cã l-a perfecþionat singur. A învãþat multe din arta acordeonului ºi în armatã, la Saraievo. A cântat cu mulþi acordeoniºti renumiþi din Satu Nou cum ar fi Sima Malaimare, Steva Malaimare, Iovan Boambã. Chiar ºi începuturile renumitului Sorin Boleanþu erau alãturi de Petru Jenariu. Eminescu spune în Glossã: „Vreme trece, vreme vine” parcã ieri era când uica Pãtru, împreunã cu Pãtru
Bogdan, uica Manu Mãlãimare, Steva Mãlãimare au zis în orchestra Casei de culturã din loc la diferite manifestãri culturale unde de obicei acest taraf a ocupat locul I. Uica Pãtru zicea, îºi aminteºte ºi pe la nunþi, nunþile durau de sâmbãtã pânã marþi ºi mai des se fãceau iarna, ºi aºa cum ai început sã cânþi de sâmbãtã dupã spusele lui, nu ai mai dormit pânã marþi. A fost prezent la diferite
peterceri organizate la cor, la expozþiile de porumbei, de altfel dânsul ºi azi se ocupã cu creºterea acestor pãsãri, apoi la vânãtori, fiindcã dânsul în tinereþe era ºi vânãtor, apoi când ne adunam la piesac, la unele eveninte care se organizau în familii, cu ocazia aniversãrilor zilelor de naºtere ºi altele. Se trimitea dupã uica Pãtru, dacã a fost trimisã faimoasã lui pãlãrie atunci a venit ºi uica Pãtru, eh ce vremuri erau pe atunci. Petru Jenari este o persoanã veselã, plinã de duh ºi umor, cine nu-ºi aminteºte de bancurile ºi snoavele spuse de dânsul... El ca toþi muzicanþii avea harul de a spune poveºti, probabil pentru a apuca ºi dânsul sã se odihneascã de la cântat... ºi aºa dupã o searã petrecutã cu dânsul, plecai acasã cu o satisfacþie sufleteascã deosebitã. Ai plecat mai vesel, mai mulþumit de sine. Serile petrecute împreunã cu Petru Jenariu, sunt de neuitat. Acesta este uica Pãtru a lu’ Jânariu al nostru, Dumnezeu sã-l þinã în sãnãtate ºi îi dorim din tot sufletul la mulþi ani! Victor Mihailov
CULTURÃ 5
Retrospectiva activitãþii Casei de Culturã din anul 2011 Criza financiarã de anul trecut, precum ºi diferitele reforme culturale, apoi modificarea Statutelor... totuºi ne-am descurcat, ºi am realizat peste 60 de prestaþii culturale. Pe parcurs am reuºit a schimba uºile uzate, de a sana ºi de a vopsi partea centralã a clãdirii. Am procurat rafturi pentru bibliotecã, s-a mai completat cu costume ansamblul folcloric... care a participat în Cehia, Turcia, ansamblul copiilor a cucerit medalia de argint la Întrecerile Provinciale, orchestra a participat în Slovenia, Turcia iar la festivalul de folclor al Romanilor din Voivodina a cucerit premiul de vârf. În colaborare cu ACC din localitate sau tipãrit broºuri, cãrþi, CDuri. Am iniþiat un Atelier Psihologic pentru copii, tineret, ºi pãrinþi cu tematica actualã a vieþii (violenþa în familie, agresivitatea, pãrãsirea orelor, stupefiantele, internetul, comerþul oamenilor, copiilor). În principiu munca a dat rezultate satisfãcãtoare. Majoritatea realizãrilor s-a fãcut datoritã proiectelor 13 la numãr (l0 oraºul Panciova ºi 3 Provincie). Sperãm într-un an mai bogat, ajutor financiar mai bun, avem promisiuni din partea conducerii oraºului Panciova cã vom continua cu sanarea ºi reconstruirea sãlii mari... dupã atâþia
ani în sfârºit, deoarece noi avem o activitate vie, unicul Cãmin care dispune de orchestrã ºi ansamblul folcloric complet, pe când în alte localitãþi ansamblurile au pãrãsit Cãminele Culturale ºi au înfiinþat societãþi artistice, dar fãrã a avea clãdirile lor, fãrã administraþie, contabilitate, fãrã cadre de specialitate, fãrã o organizare bunã, sunt menite desfiinþãrii. Prin mulþimea amatorilor ºi activitãþilor, suntem expuºi speselor mari (încãlzire, energie electricã, apã) dar cel mai principal este rezultatul activitãþii prin care tinerii fac cunoºtinþã cu tineri din þara si strãinãtate. Colaborarea frãþeasca cu Româmania este permanentã, în decursul anului am contactat cu Asociaþia Constantin Brâncuºi, care ne-au fost oaspeþi la programele noastre organizate de cãminul Cultural. În decursul anului 2012 este planificat un turneu al ansamblului folcloric la un festival din România. Dupã atâtea prestaþi culturale de calitate este greu de a scoate în evidenþã doar unele programe sau a face o selecþie. În acest an 2ol2 bugetul financiar a fost redus doar la 20% în comparaþie cu anul 2oo8. Va fi foarte greu, dar cu ajutorul
lui Dumnezeu, sperãm sã participãm ºi anul acesta la diferite manifestãri culturale. Personal doresc mai multe activitãþi ºi programe, dar în aceste momente de crizã financiarã nu ºtim cum vom plãti biletele de autobus pânã la Panciova ºi Vârºeþ
sau la festivalul de folclor de la Torac. În speranþa cã va fi mai bine ºi cã aceastã crizã va fi trecãtoare, vã doresc multe salutãri ºi succese în munca pe toate tãrâmurile... sã rãmânem optimiºti. Sorin Boleanþu
6 PAGINA COPIILOR
Iarna Iarna ne-a sosit în zori La fereastrã ne-a pus flori Fulgi mari plutesc ªi pe case se opresc. Vântul bate, tot îngheaþã Pe geamuri parcã-i ceaþã Frigul ziua o apasã Dar copiii deloc nu-s acasã Sunt copii Cu multe sãnii De pe munte vin þipând ªi se-mping ºi sar rãzând Adriana Beca cl. VI
Fulgul de zãpadã Pe obraz, pe nas, pe umãr, Tot cad fulgii, fãrã numãr. S-a oprit în palmã unul… Iute, iute, închid pumnul. Desfac pumnul, Unde-i fulgul? C. Radeº
PAGINA COPIILOR 7
Cum am petrecut vacanþa de iarnã Eu am petrecut vacanþa de iarnã acasã la bunicii ºi la Vârºeþ, ne-am plimbat prin oraº am fost ºi pe deal. De la Vârºeþ am plecat la bunici unde m-am jucat fotbal cu veriºorul meu ªtefan. Dupã ce ne-am întros acasã ne-am înbolnãvit. Dupã ce am însãnãtoþit mam dus la prieteni. Ne-am jucat diferite jocuri împrenã. Am fost ºi la aniversarea unei zile de naºtere a unui prieten din clasa mea, unde ne-am jucat la calculator. A fost frumos, dar a trecut repede. Marinel Baba cl. III
Iarna Iarna a venit La noi în sat Cu fulgi mari Pe copii bucurat Prin nãmeþi copii alergã Sã facã om de zãpadã Toatã lumea ca sã-l vadã Frigul ziua tot apasã Dar iei tot nu intrã în casã. Marinela Ardelean cl. VIII
8 DASCÃLII NOªTRI
Profesoara Catarina Bogdan Nãscutã la Satu Nou pe data de 7 ianuarie 1947 doamna profesoarã Catarina este fiica lui Ilia ºi Iuliana Trailovici din Satu Nou. Scoalã Elementarã (8 clase) terminã la Satu Nou, secþia românã. A frecventat cursurile Liceului Român din Vârºeþ avându-l diriginte pe profesorul Mihai Pascu. Fiind elevã la Vârºeþ a fost fascinatã de jocul nostru popular românesc. A activat ca dansatoare ºi în cadrul Societãþii Cultural Artistice Petru Albu, azi Luceafãrul. Cu aceastã societate a prezentat mai multe spectacole prin satele româneºti de la noi, Coºtei, Torac ºi multe altele. Debutul în lumea teatrului l-a avut cu piesa „Articolul 214” de Ion Luca Caragiale. Piesele s-au prezentat la Seleuº, Coºtei, Torac, Alibunar... Dragostea faþã de ºtiinþele naturale ºi fizice, mai precis chimia, a îndemnato pe doamna Catarina sã se înscrie la ªcoala Superioarã de Chimie ºi Gospodãrie din Belgrad, pe care la absolvit cu succes. Desigur dupã terminarea cursurilor problema era angajarea. Deoarece la Satu
Nou posturile profilului chimie au fost ocupate, în anul 1976 s-a angajat în localitatea Kacarevo de lângã Panciova. Dupã un an, în 1977, a devenit profesoarã de chimie ºi gospodãrie la ºcoala “Djura Jaksic” din Panciova apoi, la ºcoala “Isidora Sekulic”. Dorinþa de a fi profesoarã în satul natal i s-a împlinit în anul 1979, unde pânã în prezent predã orele de chimie ºi gospodãrie la clasele cu limba de predare românã ºi sârbã. Cu elevii sãi a þinut multe ore de practicã din chimie ºi gospodãrie, la fel a participat la diferite întreceri unde a obþinut rezultate remarcabile. Doamna Catarina a fost timp de 15 ani reprezentanta ºcolii noastre în organizaþia pentru drepturile copiilor. Spiritul sãu umanist ºi de pedagog ºi l-a remarcat împreuna cu profesorii ºi elevii la diferite acþiuni umanitare. Poate cea mai mare preferinþã a sa a fost dansul popular, pe care aproape 20 de ani l-a transmis elevilor, având rolul de coregraf. Acum când este în faþa
pensionãrii dupã 36 de ani în serviciul învãþãmântului cu greu se va desparþi de cadrele didactice ºi elevii sãi. Îi dorim o viaþã îndelun-
gatã in sânul cald al familiei sale, ºi sã transmitã mai departe tinerelor generaþii din experienþa vieþii sale. Ilie Baba
DIN TRECUT 9
Din îndeletnicire dispãrute la satonovenii
Producþia cãrãmizi
Cu aceastã îndeletnicire au început sã se ocupe mai multe familii din localitate, pentru trebuinþe personale sau vânzare, dar mai ales dupã sfârºitul Primului rãzboi mondial. Pânã atunci casele erau zidite din cãrãmidã de pãmânt, adicã cãrãmidã crudã, nearsã. ªi astãzi, unele case mai vechi, au pereþii dintre camere, sau aºa zisele „primezuri” cum li se spunea, zidite cu astfel de cãrãmidã nearsã. Dupã Rãzboiul cel mare din 1914-1918 a început mai intensificat producþia de cãrãmizi sau þigle arse la cuptor în „þiglãnii”. Þiglãnile au fost în partea de vest a satului cãtre localitatea Þiripaia. Pãmântul era mai cleios. La noi cãrãmida s-a fãcut numai din acest pãmânt, iar în alte localitãþi, de exemplu în Sân Mihai, se amesteca pãmântul cu pleavã la producþia cãrãmizilor. Fiecare familie care se ocupa cu aceastã îndeletnicire de la comunitatea localã a cumpãrat o parcelã, aºa zisã arie. Aria trebuia întreþinutã ºi familia o deþinea mai mulþi ani. Fiecare arie avea sãpatã fântâna ei. Cãrãmida s-a produs în douã rânduri primãvara ºi vara. La producþia ei a participat aproape întreaga familie. Primãvara la sfârºitul lui martie, deseori dimineaþa s-a slobozit bruma, bãrbaþii în cizme au cãlcat cu picioarele pãmântul, iar femeile acest lut vârtos l-au pus în anumite cãlupe, în care deseori era imprimatã prima literã de familie sau chiar ºi anul de producþie. Acest însemn rãmânând pe cãrãmidã. Din cãlup s-a pus pe pãmânt cãrãmida formatã la uscat, iar cãtre searã s-au sucit cãrãmizile pe dungã. Dacã timpul a permis, dacã era vreme frumoasã, se lãsau pâine mâine zi, ºi dupã aceea aceste cãrãmizii se adunau
într-un perete, lãsându-se spaþiu între ele, adicã în aºa zis „ºtos” care s-a acoperit cu tulei. Aceste cãrãmizi au fost duse cu cãruþe de lemn, cu roþi de lemn care deasupra aveau o porþiune netedã ca o masã. Tot aºa vara dupã sfârºitul muncii în câmp, la sfârºitul lui iunie se fãcea acelaºi lucru. Producþia acestor cãrãmizi pentru jumãtate de cuptor a durat 2-3 sãptãmâni. Dupã aceea aceste cãrãmizi s-au adunat la cuptor. Fiecare familie avea câte jumãtate de cuptor, care la început era zidit din 26, apoi 28 de rânduri ca mai la urmã sã fie fãcut din 36 de rânduri. În jumate de cuptor erau mai mult de 20.000 de cãrãmizi. La un loc comun au fost mai mult de 30 de cuptoare. La transportul cãrãmizilor de la arie la cuptor se organiza clacã. Cãrãmida s-a transportat cu 5-6 care. Cei care au încãrcat cãrãmida, au trebuit sã ºtie cum sã o arunce, dar mai ales acei care au zidit cuptorul au trebuit sã ºtie sã lase spaþiu între cã-
rãmizi, ca sã poatã focul ieºi la suprafaþã. Altfel, cãrãmida dacã nu era aranjatã cum trebuie, ºi nu a trecut focul cum trebuie, era de calitate mai proastã, mai roºiaticã. Aºa s-a zidit pe rând cuptor lângã cuptor, iar la sfârºit, aºa zis la „front”, s-a lipit cu argilã. Poziþionarea cuptoarelor a fiecãrei familii, s-a efectuat dupã ce s-a tras la sorþi, aºa zisã „þãncuºa”. Cei care au rãmas cu cuptoarele la sfârºit au primit despãgubiri de la ceilalþi în bani. Dupã aceea s-a aprins focul la fiecare cuptor, combustibilul era „toriul”, adicã tulei adunaþi în snopi dupã iernatul animalelor. Pentru ca sã ardã jumãtate de cuptor s-a întrebuinþat câte 17- 19 care de tulei. În primile 3 zile s-a ars cãrãmida constant 24 de ore. La un capãt al cuptorului s-a închis deschizãtura iar focul s-a dat la capãtul celãlalt 2 ore. Apoi s-a închis deschizãtura la capãtul unde s-a dat focul ºi sa deschis la celãlalt capãt, ºi tot aºa consecutiv s-a continuat 5 zile. La mijlocul cuptorului de la
un capãt pânã la celãlalt era un canal în care s-a introdus combustibil, adicã tulei prin o deschizãturã cãrei îi zicea gurã. Tuleii au fost introduºi în cuptor cu ajutorul unui lemn mai lung, care la capãt a avut coarne, cãreia îi zicea jãratic de armig, ºi aici la introducerea tuleilor în cuptor cu jeratecul se ajutau vecini uni pe alþi. Aºa focul s-a dat mai aspru 5 zile dupã aceea focul a ieºit deasupra cuptorului. Acest lucru nu s-a permis, adicã aceste suprafeþe s-au acoperit cu pãmânt îmbinat cu iarbã, adicã aºa zisele „rostopini”. Dupã aceea sa lãsat vreo 6 ore, s-au astupat deschizãturile, gurile la cuptor, apoi s-a continuat cu focul mai departe. Aºa sa dat foc în total vreo 7-8 zile. Dupã aceea gurile cuptorului s-au închis definitiv. S-a astupat sus cu pãmânt, ºi aºa s-a lãsat cãrãmida sã se coacã vreo 1-2 luni. Dupã 2 luni, fiecare gospodar ºi-a dus cãrãmida sa. Azi aceastã îndeletnicire nu se mai practicã la Satu Nou. Victor Mihailov
10 CULTURÃ
Seratã literalã în memoria poetului Ioan Flora Pe data de 22 decembrie 2011, începând cu orele 17.00, în sala micã a Casei de Culturã, a fost organizatã seratã literalã în memoria poetului Ioan Flora. Ioan Flora, s-a nãscut la 20 decembrie 1950, în Satu Nou. A fost poet român.
Stevan Mihailov, preºedintele Comunitãþii Românilor din Serbia. Oaspetele acestui eveniment a fost dl. Raul Doru Truþescu, ataºatul cultural al Ambasadei României din Belgrad, precum ºi reprezentanþii Asociaþiei „Constantin Brâncuºi” din
Membru ºi secretar al Uniunii Scriitorilor din România ºi al Asociaþiei Scriitorilor din Serbia. A predat limba românã la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea ºi la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a
Timiºoara, Prea Cucernicul Pãrinte Gheorghe Ianeº, protopop al Panciovei, alãturi de un numeros public. Cordonatorul acestei serate a fost Simeon Lãzãreanu, care era prieten cu poetul Ioan Flora, încã din tinereþe. Despre poetul Ioan
devenit redactor ºef la Ediþia Libertatea din Pancevo Novi Sad. În 1993 se stabileºte cu familia la Bucureºti. Evenimentul a fost organizat de Comunitatea Românilor din Serbia ºi SCA „dr. Radu Flora” din Satu Nou. Searata a fost deschisã de
Flora, mai ales despre anii din studenþie ne-a vorbit dl. Lãzãreanu. Unele evenimente din viaþa lui Ioan Flora lea evocat ºi Mihailov Victor, de atfel rudã apropiatã a poetului. Deoarece serata literarã era foarte apropiatã de sãr-
bãtorile de iarnã, grupul de colindãtori ne-a fãcut introducere în farmecul acestor sãrbãtorii, interpretând sceneta „Steaua”. Din acest grup fãceau parte Marinel Malaimare, Marius Þapârdea, Sebastian Bogdan, Adrian Beca ºi Cristian Flora instruiþi de profesorul Ionel Baba. În partea dedicatã poetului naþional Mihai Emines-
cu au participat ºi elevii ºcolii generale din Satu Nou, ºi anume: Beca Adriana, Cristina Mic ºi Roºu Magdalena. Serata a fost încheiatã de un program oferit de orchestra de muzicã popularã a Cãminului Cultural, condusã de prof. Janiel ªublea ºi fanfara „Cultura”, condusã de prof. Alecsandru Frianþ. Victor Mihailov
Concert „Banatic 5" la Panciova Pe data de 21.01.2012, la Centrul Cultural din Panciova, quintetul „Banatic 5" a susþinut un concert de neuitat. Membrii acestui quintet sunt: Daniel Lazãr (vioarã), Janiel ªublea (pian), Graþian Petrovici (acordeon), Jaclin Puia (þambal) ºi Boian Boleanþu (nai). Toþi cei menþionaþi sunt deja artiºti afirmaþi, de undã rezultã ºi calitate pieselor interpretate de „Banatic 5". Seara a fost deschisã de Miroslav Jujici, renumit actor din Panciova în faþa unui numeros public din Panciova, dar ºi din localitãþile din jurul Panciovei. Evenimentul a fost urmãrit de TV Novi Sad.
ISTORIE 11
Avram Iancu - Craiul Munþilor 140 de ani dela moartea sa Pânã astãzi în conºtiinþa poporului român s-a menþinut amintirea despre Avram Iancu, acel purtãtor de libertate a poporului sãu roman din Transilvania, subjugat de domnitorii Habsburgi ºi nemeºii maghiari. Nãscut cu spiritul pentru libertate, strãbãtând jugul ignoranþei ºi al subjugãrii seculare, aprins de lumina scânteietoare a civilizaþiei umane bazat pe principiul egalitãþii ºi libertãþii, se pune în apãrarea dreptului uman, pentru a elimina sclavia la care e supus poporul român din imperiul Austro-Ungar. Pentru a se vedea adevãrata stare care a dus la rãscoala de la 1848-49 prezentãm fragmentar din scrisoarea trimisã prefectului Avram Iancu de cãtre Iosif Simonffy, comandant de Brigadã, guvernator al Ungariei din 21 iunie 1849 precum urmeazã: 1) Domnului Prefect Avram Iancu Libertate, egalitate, frãþietate, fraþilor români! Rãscularea voastrã s-a Întâmplat prin sumutarea blestematei politici austriace, ce fu croitã pentru a ne debilita, a ne apropia pieirea. Aceasta e un lucru ce nu se poate face nefãcut, însã îndreptarea atârnã de voi românilor, de veþi arãta
cã din voi nu a pierit încã nobilul suflet al vechilor romani, strãbunilor voºtri, nici a degenerat într-atâta, ca sã nu mai tresarã în vinele voastre la sântele numiri de patruie ºi de naþionalitate. Naþiunea maghiarã vã oferã generozitatea încã odatã ºi mai pe urmã, întorcându-vã, vã aºteaptã, drepturi, iubire, ºi iertarea patriei, pentru rãtãcirile politice, iar din contra sterpire depopulare prin foc sã fie!
Urmeazã fragmentar rãspunsul din scrisoarea datã de Avram Iancu. “Domnului Comandant de Brigadã Iosif Simonfy “Libertate, egalitate, frãþietate, fraþilor maghiari, ascultaþi cuvintele purcese (curate) din adâncul sufletului unui român sincer. Aceste principii sânte(sfinte) ne deºteptarã din adâncimea în care ne apãsarã barbarii sute de ani: Pentru aceasta am ridicat cereri la locurile cuvenite, pentru aceasta ca sã nu fie necunoscute, am ridicat arme, ne-am vãrsat sângele, ºi a ni-l varsã suntem resoluti(hotãrâþi) pânã va mai curge sânge în vinele noastre. De-aºi pãrerea Europa, judece popoarele civilizate, noi ne luptãm pentru libertatea noastrã cea opresã (subjugatã) de-a secolelor nedreptate, ne provocaþi frate în numele naþiunii maghiare: Crede-ne frate, cã cu cea mai mare sfâºiere a inimii trebuie sa mãrturisim, cã noi pânã acuma armele de drept le-am întrebuinþat în contra apãsãtorilor noºtri: însã prin aceasta mãrturisire, nu voim a
deonesta (înjosi) caracterul întregii naþiuni maghiare, nu de aceasta fereascã Dumnezeul popoarelor! Noi fraþilor! Într-atâta suntem de sinceri, încât toate promisiunile voastre private le credem: Însã durere, cam târziu sunt astfel de promisiuni cãtre noi îndreptate, dupã ce cerându-le nu le-am câºtigat cercându-le nu le-am putut afla. Âþi rãpit în dreapta voastrã sabia teroristã Neroniana si aþi luat modul pertractãrii infernal a lui Caligula. Totuºi vã spunem cu cea mai umanã sinceritate, cã nu ar fi târziu a ne câºtiga de amici, dacã aþi pipãi odatã calea prin care se poate, dacã aþi documenta odatã în faptã mãrinimia despre care vã place atâta a predica”. Datã în Câmpeni 15/27 iunie 1849 Avram Iancu ,Prefect Surse documentare: Transilvania, Foaia Asociaþiunii transilvane pentru Literaturã si Cultura poporului Român, nr.5 anul X-Brasov 1 mar.1877 Ilie Baba
CRﾃイIUN LA SATU NOU
Periodic al romﾃ｢nilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu Nou Redactor ﾂｺef: Victor Mihailov Redacﾃｾia: Victor Mihailov, Mita Omorean, Stefan Mihailov, Alexandru Friant, Traian Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba