Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9705 lei 1$ = 4,7038 lei 1₤ = 5,7353 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
joi, 19 octombrie 2023
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVI • nr. 3613 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Trebuie mare atenţie la străzile pe care se lucrează!
ului de Modernizarea sistem Vulcan iluminat public din ins întregul avansează și a cupr colae Titulescu tronson al străzii Ni orașului. Lucrul din centrul vechi al ele locuri. este chiar dificil în un
În partea dinspre Școala Gimnazial nr.1 „Teodora Lucaciu” a trebuit spart trotuarul și pe o parte, și pe alta. Cineva a crezut, în acel moment, că sa început asfaltarea străzii, lucrare mult așteptată, numai că nu a fost vorba de așa ceva. Din câte am auzit, societatea care a câștigat licitaţia la „Green Line” mai are de obţinut câteva autorizaţii
necesare pentru a se apuca de treaba cu repararea drumului. Așa că va mai dura. Așteptarea nu are nicio legătură cu primăria, trebuie spus asta, fiindcă asfaltarea de la Dincă la Iscroni se face cu bani din proiectul acesta cu autobuzele electrice.
Având în vedere experimentele de la lucrările de canalizare, este de așteptat ca firma care
efectuează iluminatul public să lase totul lună pe unde au lucrat oamenii ei. Spun asta,
fiindcă au fost sparte nu numai trotuare paradite, cum este cel din zona Straja, ci și din acelea amenajate nu demult. Că tot veni vorba de trotuare! Ce se întâmplă peste drum de „Profi”, la giratoriul de la intersecţia bulevardului cu străzile 1 Mai și Romană? Că a apărut din nou ditamai groapa săpată de cei de la Ape… Gheorghe OLTEANU
2
DIVERSE
Raport WWF:
Criza apei ameninţă 60% din PIB-ul global anual Apa este cea mai preţioasă și totuși cea mai sub evaluată resursă din lume și se află în centrul unei crize globale tot mai mari. Astfel, lipsa apei ameninţă sănătatea umană și sănătatea planetei, conform celui mai nou raport WWF, publicat astăzi. Din 1970 și până acum, lumea a pierdut o treime din zonele umede rămase, în timp ce populaţiile speciilor care trăiesc în ecosisteme de apă dulce a scăzut, în medie, cu 83%. Această tendinţă dezastruoasă a contribuit la creșterea numărului de oameni care se confruntă cu deficit de apă potabilă și insecuritate alimentară, pentru că râurile și lacurile au secat, poluarea a crescut și sursele de hrană, cum ar fi peștele de apă dulce, s-au diminuat. De asemenea, această tendinţă exacerbează presiunile economice și subminează eforturile globale de a salva natura și de adaptare la impactul schimbărilor climatice. Ne confruntăm cu secete devastatoare și inundaţii extreme, inclusiv creșterea nivelului mării. „Apa este una dintre pietrele de temelie pe care se construiește viitorul nostru. Raportul WWF prezintă valoarea uimitoare a apei și a ecosistemelor de apă dulce de la nivel global. Râurile, lacurile și zonele umede sănătoase sunt esenţiale pentru securitatea apei și a alimentelor, pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru susţinerea biodiversităţii și oferă valori culturale și spirituale, vitale pentru bunăstarea oamenilor din întreaga lume. Este timpul ca guvernele, companiile și instituţiile financiare să investească în protejarea și restaurarea ecosistemelor noastre de apă dulce, pentru a ne asigura că vom construi un viitor în care apa curge din abundenţă pentru toţi”, a declarat Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International. Anul trecut, și România a simţit ce înseamnă să nu avem destulă apă pentru nevoile noastre. Nu a fost suficientă apă nici pentru agricultură, nici pentru navigaţie, în unele localităţi nici pentru consumul populaţiei și nici pentru ecosisteme. Pentru pagubele cauzate de seceta de anul trecut, Fondul de Solidaritate al UE a alocat 33,9 milioane de euro. Perspectivele pentru România nu sunt pozitive. Perioadele secetoase se vor înmulţi și acutiza, mai ales în sudul ţării (zona de sud a Olteniei a fost declarată „Sahara României” iar suprafaţa se mărește constant). Soluţiile pentru această criză sunt oferite de natură. Reconstrucţia ecologică, procesul prin care se reface un ecosistem degradat, deteriorat sau distrus, este soluţia – dovedită știinţific și testată în mai multe zone de pe Glob - pe care o propunem. WWF România Fondul Mondial pentru Natură, a fost implicat de-a lungul anilor în proiecte (precum cele de la Gârla Mare sau Mahmudia-Carasuhat) care au dus la reconstrucţia a mii de hectare și este principalul promotor în România al acestei soluţii bazate pe natură. „Prognozele sunt clare: ne putem aștepta la o reducere de peste o treime a debitelor râurilor, mai
)
Ziarul Vaii Jiului
ede curilor și zonelor um la r, ilo ur râ ea ar ad pe Degr ică și rolul esențial om on ec r lo ea ar lo at astăzi, amenință va nătății planetei. Lans să ea ar ur ig as în au rtul care îl dială a Hranei, rapo on M ua Zi de , 23 20 timare 16 octombrie ater”, oferă prima es W p ea Ch of st Co „The High ei și a lorii economice a ap va a tă da eo vr ă at ri iz real de trilioane de dola 58 e: lc du ă ap de or al, ecosistemel 60% din PIB-ul glob a ul nt le va hi ec i, an americ . raportat la anul 2021 ales în sudul ţării. Asta înseamnă reducerea cantităţii de apă disponibilă pentru toţi: agricultură,industrie, populaţie și ecosistemele naturale. A venit momentul, și în România, să ne pregătim să putem face faţă secetei și inundaţiilor. Dar, cu ajutorul naturii, putem găsi soluţii la scară largă care, pe termen lung, să aducă mai multe beneficii decât pierderi. Modul în care vom înţelege să protejăm resursele de apă va contribui la securitatea alimentară, prin păstrarea naturii și aserviciilor pe care ni le oferă”, a declarat Camelia Ionescu, managerul departamentului Ape, WWF România Fondul Mondial pentru Natură. Raportul anunţă că beneficiile economice directe, cum ar fi consumul de apă pentru gospodării, irigaţiile din agricultură și industrii, se ridică la minimum 7,5 trilioane de dolari anual. De asemenea, se estimează că beneficiile nevăzute, precum purificarea apei, îmbunătăţirea sănătăţii solului, stocarea carbonului și protejarea comunităţilor de efectele inundaţiilor și secetelor extreme sunt de șapte ori mai mari, la o valoare de aproximativ 50 de trilioane de dolari anual. Cu toate acestea, degradarea râurilor, a lacurilor, a zonelor umede și a acviferelor subterane ameninţă aceste valori și subminează acţiunile asupra climei și naturii și progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Extragerea unor cantităţi nesustenabile de apă, subvenţiile dăunătoare, modificările debitelor râurilor, poluarea și efectele legate de schimbările climatice pun în pericol ecosistemele de apă dulce. Două din trei dintre cele mai mari râuri ale lumii nu mai curg liber, în timp ce zonele umede continuă să se piardă de trei ori mai repede decât pădurile. Distrugerea ecosistemelor de apă dulce, combinată cu gestionarea deficitară a apei, a lăsat miliarde de oameni din întreaga lume fără acces la apă potabilă și canalizare, în timp ce riscurile legate de apă pentru întreprinderi și economii sunt în creștere. Până în 2050, aproximativ 46% din PIB-ul global ar putea proveni din zonele care se confruntă cu risc ridicat de apă, faţă de 10% în prezent. Pentru a trage un semnal de alarmă asupra crizei globale a apei, WWF solicită guvernelor, companiilor și instituţiilor financiare să crească urgent investiţiile în soluţii durabile de gestionare a apei. Cu toate
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
acestea, WWF subliniază că strategia învechită care se concentrează doar pe infrastructură și ignoră sursa problemei (râuri, lacuri, zone umede și acvifere degradate), nu va rezolva criza apei, mai ales în era perturbării climatice. Soluţia stă în oprirea degradării continue a ecosistemelor de apă dulce.
Guvernele sunt invitate să se alăture Freshwater Challenge <https://wwf.us3.listmanage.com/track/click?u=97410ff062c9a8be1d596b5 3d&id=bb19015e3e&e=32e0b99165>, o iniţiativă care își propune să restaureze 300.000 km de râuri degradate și 350 de milioane dehectare de zone umede la nivel global, până în 2030, și să protejeze ecosistemele intacte de apă dulce. Între timp, ar fi indicat ca toate companiile să își transforme abordarea cu privire la consumul de apă și să intensifice acţiunile colective pentru a avea bazine hidrografice sustenabile. Versiunea integrala a raportului în limba engleză poate fi vizualizata aici: https://bit.ly/3QbsirJ <https://wwf.us3.listmanage.com/track/click?u=97410ff062c9a8be1d596b5 3d&id=78786ff5c7&e=32e0b99165>
*Despre WWF (World Wide Fund for Nature):* WWF România Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizaţii specializate în conservarea mediului. De peste 16 ani, WWF România își propune să oprească degradarea naturii și să protejeze biodiversitatea. Astfel, WWF România participă activ la conservarea planetei, la restaurarea ecologică a mediului natural și construiește un viitor în care oamenii trăiesc și se dezvoltă în armonie cu natura. Misiunea WWF este implementată prin programe de policy și conservare a naturii, consolidarea capacităţii publice de a acţiona în probleme de mediu și prin advocacy faţă de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizaţiei sunt: Maramureș,Transilvania, Sud Vestul Carpaţilor, Apuseni, Lunca și Delta Dunării. WWF România face parte din reţeaua WWF, existentă de peste 60 de ani, în peste 100 de ţări, pe 6 continente. Mai multe informaţii pe wwf.ro.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 19 octombrie 2023
Vulcan
Disperare la 44 -ți trebuie mult, ca să Există situații în care nu perare. Am ajuns la treci de la bucurie la dis ineață, când am fost concluzia asta marți dim șaptezeci și nouă de sunat de o doamnă de ce deznădăjduită și cu ani din Vulcan. Cu o vo mă implora, pur și nervii întinși la maxim, simplu, s-o ascult.
Am ascultat-o după ce am ajuns în apartamentul 3 din scara A a blocului nr. 44 de pe Bulevardul Mihai Viteazul. Bloc care, spre bucuria locatarilor, începând din anul trecut, a intrat în programul de reabilitare termică. Pereţii de pe latura estică și sudică sunt plini de schele. O astfel de schelă îi ocupă mai tot balconul estic al doamnei Matilda Doczi. Pe cel nordic este o stivă de materiale de construcţii. Saci de ciment, scări, găleţi de vopsele și altele de genul ăsta sunt depozitate și la parterul scării. Am ajuns la bloc undeva în jurul orei douăsprezece, oră la care constructorii sunt, de obicei, în pauza de masă. Numai că asta nu e valabil și la blocul 44. Aici, constructorii nu au mai urcat pe schele de circa trei săptămâni, dar martori ai trecerii lor pe acolo erau grămezile de resturi de materiale de construcţii și câteva salopete atârnate pe schele.
Situația de pe scara A a blocului 44 îi deranjează și pe alţi locatari, numai că e posibil ca multora să le fie teamă să-și arate nemulţumirea. Nu, însă, și domnului Emil Găvan care a făcut potecă de la
bloc la primărie în demersul de a afla de ce lucrul la bloc a fost parcă lăsat de izbeliște. La primărie a fost și marţi, 17 octombrie. Directorul ADPP cu care a vorbit a încercat să-l liniștească
„Nu ai nicio bucurie să deschizi fereastra și să te trezești cu fieroteniile astea în faţa ochilor!”, îmi spune femeia. Toată vara i-a fost teamă să aerisească mai ca lumea, fiindcă îi e teamă că se trezește în casă cu vreun hoţ. Pe balcon îmi arată o porţiune în care polistirenul se rupe. Cei care au lucrat aici au demontat jgheabul pentru apa pluviala, iar acum aceasta se scurge pe pereţi. „Credeţi-mă, sunt disperată!”, se plânge dumneaei. Fiindcă se deplasează greu, nu s-a dus putut duce la primăriei, ca să vadă care-i problema cu blocul ei. A sunat, dar fără succes. N-o ascultă nimeni.
www.zvj.ro
8 joi, 19 octombrie 2023
spunândui ca mai e timp, fiindcă termenul de încheiere a lucrărilor e la sfârșitul lunii noiembrie.
„E păcat că s-a lăsat așa, s-a lucrat la acoperiș, sau izolat
pereţii estic și sudic și pauză”, mi-a zis bărbatul în timp ce fotografiam. La câteva ore după ce am plecat de acolo, spre seară, cineva mi-a spus că au apărut doi inși care au măturat și au adunat mizeria de lângă bloc. Situaţii similare celei de la 44 au mai fost și în alte locuri. E posibil ca firma care efectuează reabilitarea să aibă și alte lucrări, iar numărul insuficient de constructori să-i creeze probleme administratorului ei. Ca atare, nu-mi vine să cred că blocul 44 va fi gata la sfârșitul lunii a unsprezecea. La mai toate blocurile din Vulcan reabilitate termic, și nu sunt multe, s-a trecut binișor de data de finalizare programată. Așadar, dacă pauza luată la 44 se va prelungi, nu ar fi de mirare că la fel se va petrece și cu acesta. Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATTE
3
4
SPORT
AJF Hunedoara
Proiect finalizat Asociația Județeană de Fotbal a finalizat proiectul „Fotbalul este mai mult decât un joc”. Demarat în iunie 2022, proiectul cofinanţat din Fondul Social European a avut obiectivul de a consolida capacitatea ONG-urilor și partenerilor de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local. În cadrul proiectului, în baza unui program educaţional furnizat de Academia Naţională de Fotbal, 71 de persoane au fost formate ca manageri sportivi. De asemenea, pe durata programului, au fost organizate 48 de grupuri de lucru cu participarea a peste 800 de persoane pentru identificarea soluţiilor privind facilitarea unei mai bune colaborări între unităţile administrativ-teritoriale și ONG-uri. În plus, în urma celor 4 workshop-uri desfășurate în tot acest timp, s-au conturat concluziile în vederea elaborării Ghidului de bune practici pe această temă, între timp acesta fiind finalizat. AJF Hunedoara i-a avut ca parteneri în acest proiect: Consiliul Judeţean Hunedoara, Primăria Municipiului Petroșani, Primăria Municipiului Hunedoara, Primăria Orașului Haţeg, Primăria Orașului Geoagiu, Primăria Comunei Sântămăria Orlea și Primăria Comunei Crișcior.
Pentru juniorii din Vale
Una caldă alta rece În derby-ul etapei cu numărul 8 din Campionatul Județean de fotbal U19 s-au întâlnit primele două clasate, Gloria Minerul Lupeni și CSM Deva. Trupa din Vale avea, înainte de acest joc, punctaj maxim. Devenii, care aveau cu trei puncte mai puţin, au câștigat clar confruntarea de la Lupeni, cu scorul de 5-0, cele două formaţii fiind, acum, la egalitate de puncte. Partida de la Lupeni a avut o primă repriză destul de echilibrată, fără multe faze de poartă, însă CSM Deva a intrat la cabine cu 1-0, graţie reușitei din minutul 12, semnată de Eduard Grill care, bine
angajat de Federico Bloţu, a depășit un fundaș advers și a înscris pe lângă portarul gazdelor. Repriza secundă a fost controlată în totalitate de CSM Deva, care a ratat cel puţin șase ocazii clare de gol. În minutul 74, Bogdan Medrea a înscris elegant, cu latul, din marginea careului mare. Apoi golurile au început să vină. În minutul 76 Sergiu David a făcut scorul de neprezentare finalizând, din apropiere, o fază colectivă de atac. În minutul 80 Ovidiu Bămbălau
majorează avantajul formaţiei oaspete în urma unei frumoase acţiuni personale. Scorul final, de 5-0 pentru CSM Deva, a fost stabilit în
minutul 82 de către Federico Bloţu, care a interceptat o minge la mijlocul terenului și s-a oprit cu ea în plasa adversă. În etapa viitoare devenii vor evolua pe teren propriu, urmând a întâlni pe Gloria Geoagiu. Meciul din campionatul U19 dintre CSM Deva și Gloria Geoagiu se va disputa joi, 26 octombrie, de
la ora 16:30. Partida se va disputa pe terenul sintetic de la stadionul “Cetate” din Deva. La U 11 victorioși au fost juniorii de la Jiul. Juniorii Jiului au câștigat cu scorul de 5-2 în faţa celor de la CSM Deva. Jucătorii de la Jiul sunt pregătiţi de Cristian Costa. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 19 octombrie 2023
De la Petroșani
A plecat Ştafeta „Veteranilor Invictus” După ce a străbătut Defileul Jiului, ștafeta „Veteranilor Invictus” a fost preluată de către Nellson Lungu. „Am avut onoarea de a prelua alături de voluntarii Invictus Valea Jiului, Ștafeta Invictus de pe traseul albastru, care ne-a fost adusă de Dan Zidaru de la Tg Jiu. O vom duce cu onoare si demnitate la Hunedoara, unde o vom preda voluntarilor Invictus Hunedoara, care o vor duce mai departe. Mulţumim Dan Zidaru pentru efortul depus. A fost o onoare să ne întâlnim!”, a spus Nellson Lungu. Ștafeta a plecat din Parcul „Carol Schreter” în Petroșani spre Monumentul Eroilor din Petrila, iar mai apoi a plecat în alergare spre Hunedoara. Ștafeta GO INCVICTUS a traversat Defileul Jiului în alergare și cu bicicleta. Succes celor ce o vor duce mai departe !
www.zvj.ro
8 joi, 19 octombrie 2023
Corvinul are magazin Noile și frumoasele materiale promoționale cu însemnele clubului FC Corvinul 1921 Hunedoara și-au găsit o locație pe măsură. Astfel, pe Pietonala „Corvin”, pot fi achiziţionate din magazin cele mai inspirate cadouri pentru cei ce iubesc culorile alb-albastre. Fanii echipei din Liga 2 au de unde alege o recuzită pe cinste pentru meciurile din campionat. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
SPORT
5
6
DIVERSE
Până pe 18 octombrie,
Tinerii se pot înscrie la Summitul Tinerilor 8.0 Summitul Tinerilor 8.0 este dedicat tinerilor, cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani, care fac parte din ONG-uri, sunt implicaţi în comunităţile din care provin și au iniţiative civice, dar și lucrătorilor de tineret, indiferent de vârstă. Pentru a putea participa, înscrierile sunt deschise AICI, până pe 18 octombrie, inclusiv. Evenimentul este susţinut de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+.
dezbatere, sesiuni plenare și ateliere, mese rotunde și Summit Talks, ale căror gazde vor fi personalităţi din rândul structurilor publice, ai organizaţiilor neguvernamentale, care au înregistrat contribuţii notabile în dezvoltarea și implementarea programelor de tineret, și formatori de opinie din sfera publică. Evenimentul va reuni peste 350 de lideri ai organizaţiilor neguvernamentale, activiști și antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor locale și centrale și ai mediului de
l Înscrierile la Summitul Tinerilor sunt deschise până pe 18 octombrie, ora 23:59, aici. l Materialele necesare pentru desfășurarea activităţilor, cazarea și
Concept
Generaţia Z se află faţă în faţă cu schimbări majore, atât din punct de vedere al locurilor de loc a a VIII-a, va avea iți ed , or muncă, cât și al ril ne Ti l itu Summ ie, la competenţelor căutate. ada 16 - 19 noiembr rio pe în ta es ac ul an a Tineretului din Dacă generaţiile Jiu, actuala Capitală u rg Tâ ”. anterioare puteau să își l ”Abilitate/Agilitate tu ep nc co b su , ia ân Rom schiţeze, în linii mari, traseul profesional odată cu terminarea studiilor, tinerii de azi sunt puși într-un context în care se așteaptă formarea lor continuă. Tema Summitului Tinerilor 8.0 – „Abilitate/Agilitate” - se referă la capacitatea tinerilor de a face lucruri cu ușurinţă și iscusinţă, dar și la dezvoltarea flexibilităţii pentru adaptarea la viitor printr-un proces de învăţare agilă (agile learning). Pornind de la tema Anului European al Competenţelor 2023, Summitul Tinerilor 8.0 își propune să aducă în centrul discuţiei competenţele cheie de care tinerii au nevoie pentru a face faţă provocărilor viitorului, concentrându-se pe trei dintre ele: Green | Digital | Inclusive. În cadrul Summitului Tinerilor 8.0 acestea vor fi abordate prin prisma conceptului care definește Capitala Tineretului din România în 2023: URL: UnLearn, Relearn, Learn. Pe parcursul celor patru zile, 16 - 19 noiembrie, la Târgu Jiu, participanţii vor avea oportunitatea să asiste la zeci de evenimente de învăţare și Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
facebook.com/ziarulvaiijiului
afaceri. De asemenea, Summitul Tinerilor 8.0 va găzdui, în data de 18 noiembrie, Gala Tineretului din România în cadrul căreia va fi anunţat orașul care va purta titlul ”Capitala Tineretului din România” în anul 2025. Cele două orașe care și-au depus candidatura pentru acest titlu sunt Slobozia și Vaslui.
promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă și ajută autorităţile locale să-i identifice problemele și să atragă investiţii publice și private pentru rezolvarea acestora și dezvoltarea ecosistemelor de sprijin.
mesele de pe parcursul zilelor din cadrul Summitului Tinerilor 8.0 sunt asigurate de către organizatori. De asemenea, anul acesta bugetul evenimentului permite alocarea unui sprijin pentru decontarea transportului pentru 50 de participanţi.
Summitul Tinerilor este cel mai ambiţios eveniment de învăţare, dezbatere, decizie și celebrare al mișcării de tineret din România și este organizat anual în Capitala Tineretului din România de către Guvernanţa programului - Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română. Summitul Tinerilor 8.0 este co-finanţat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, componenta de participare a tinerilor, și organizat cu sprijinul comanagerilor ediţiei curente ai programului Capitala Tineretului din România: Federaţia START și Primăria Târgu Jiu. ***
Despre Capitala Tineretului din România este un program-cadru de tineret, creat la nivel naţional, ce funcţionează pe principii similare cu cele ale Capitalei Europene a Tineretului (European Youth Capital). Programul le permite organizaţiilor de și pentru tineret să
Anual, un oraș din România primește, în urma unui concurs de concepte, titlul de ”Capitala Tineretului din România” și este sprijinit financiar, respectiv prin formare și consultanţă, în pregătirea și implementarea iniţiativelor din dosarul de candidatură. Cu fiecare oraș care va deţine titlul de Capitala Tineretului din România, acest cadru se va transforma într�unul cu impact naţional, cu beneficii pe termen lung asupra ţării noastre. Astfel, Capitala Tineretului din România poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială, bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor. Programul ”Capitala Tineretului din România” este implementat în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalităţii de Șanse. Programul ”Capitala Tineretului din România”, aflat la cea de-a VIII-a ediţie, oferă fiecărui oraș din România oportunitatea unică de a-și transforma propriile viziuni în proiecte de dezvoltare concrete, timp de un an de zile, cu participarea activă a tinerilor.
Istoric Programul ”Capitala Tineretului din România” s-a născut ca o moștenire a programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului. Orașele purtătoare ale titlului ”Capitala Tineretului din România” au fost: Timișoara 2016-2017 (ediţie pilot axată în jurul conceptului CHECK-OUT Timișoara / Ce Caut: Timișoara), Bacău 2017-2018 (COLOREAZĂ-ŢI GENERAŢIA), Baia Mare 2018-2019 (#Uturn), Iași 2019-2020 (#rlSeUP!), Constanţa 20212022 (#ComeToSEAus), Târgu Jiu 2023 (#YouthURL). Toate informaţiile despre Capitala Tineretului din România se găsesc pe: capitalatineretului.ro.
joi, 19 octombrie 2023
8
www.zvj.ro joi, 19 octombrie 2023
PROMOVARE
7
8
ACTUALITATE
Pentru oameni speciali,
O zi specială
Asociația „San Monta n” din Petrila a fost alături de oameni cu nevoi spec iale. Așa cum o face de fie care dată. Necondiționat . Asociaţia „Down Valea Jiului” a avut ocazia să se bucure de o zi frumoasă, într-un minunat cadru, la Lacul Maleia, alături de prieteni minunaţi. Au putut, astfel, să descopere câte ceva din tainele pescuitului, să sculpteze bostani, să se bucure de aroma zmeurei primite in dar, și bineinţeles, după atâtea surprize să se bucure și de pizza. „Pentru toate acestea le mulţumim prietenilor noștri de la San Montan, gazdei noastre La Lac Maleia, iniţiatorului in tainele pescuitului, Alin Theodorescu, Mădălinei Zoltan pentru bostani, fermei de zmeură, precum și celor care și de această dată au fost alături de noi: Erika Santa, Lăcrămioara Bădiţa, Claudia Sponor, Alina Tolus, Oty Santa, Magda Irsai, precum și Octavianei Vasile pentru poze”, a fost mesajul Asociaţiei Down. Loredana JUGLEA
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 19 octombrie 2023