3728 joi 25 apr 2024

O relatare puţin cunoscută şi mişcătoare despre explozia

de la Mina Aurelia din 27 aprilie 1922

În pagina 3 publicăm primul episod al unui reportaj publicat în serial în cotidianul „Lupta”, din București, începând cu 6 mai 1922. Autorul, Leonard Paukerow, se deplasează la Lupeni, la Mina Aurelia, unde pe 27 aprilie 1922 s-a întâmplat cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului.

Nu este un reportaj telefonat, ci un reportaj documentat, chiar foarte documentat, la fața locului. Chiar reporterul mărturisește că în decursul acestei documentări a adunat atâtea informații, încât ar putea scrie o carte. Păcat, nare păcat, că nu a scris-o. Ca unul care am dedicat câteva cărți exploziei de la Mina Aurelia, regret că nu am descoperit acest reportaj atunci, ca să-l inserez alături de alte relatări. Dar niciodată nu e prea târziu...

Leonard Paukerow este un reporter talentat, neostenit, care, pentru a afla adevărul, fuge de relaţia oficială, bea la cârciumă cu minerii, face cunoștinţă în Casa morţii cu trupurile neînsufleţite și urâţite de explozie și flăcări ale minerilor, iar în coloniile miniere cu disperarea orfanilor și văduvelor celor uciși în mină, se întreţine cu un preot căruia, culmea!, tocmai îi murise cântăreţul bisericesc în cumplita catastrofă, consultă un expert de la altă societate minieră.

Paukerow ne furnizează informaţii care ne ajută să înţelegem mai bine, dacă

nu chiar mai corect, circumstanţele nenorocirii și atmosfera lugubră de la Lupeni. Lugubră? Da, lugubră, căci și titlul primului episod e: „O noapte lugubră la Lupeni”.

Facsimilul care însoţește această scurtă prezentare este... titlul reportajului. Un titlu, cu intertitlurile sale, în stilul presei de atunci... lung, cuprinzător și, bineînţeles, incitant.

Un titlul care spune tot, dar invită și la lectură.

Vă avertizez că vor urma descrieri șocante..

Marian BOBOC

Atâta e putirința pesedistului Durbacă:

Într-o zi bună toate cele 4 mine dau vreo 850 t cărbune

l Șlagărul CEVJ: „Așa sunt zilele mele, una bună, multe rele...” Producția medie zilnică de la minele din Valea Jiului este 850 de tone de huilă. Termocentrala Paroșeni pornește doar dacă prețul este unul bun, doar pentru a vinde, fiindcă la ora actuală nu se poate obține profit. Activitatea colosului industrial depinde total de ajutorul de stat, oferit pentru închiderea în siguranță și dezvoltarea de alternative de producere a energiei.

Deci, cărbune nu se scoate nici cât să funcţioneze Termocentrala Paroșeni, nu ca pe vremuri, dar măcar ca în timpul lui Drăgoi, dar salarii babane umflă Durbacă și gașca lui de conducători. Nu mai vorbim de alte cele... Pentru ce? Doar Ciolacu poate să ne lămurească. De unde? Aici răspundem și singuri: din buzunarul contribuabililor, al nostru, al tuturor.

Senatorul PSD Cristian Resmeriţă a semnalat în repetate rânduri, cu argumente și dovezi, managementul defectuos al lui Durbacă. Singura urmare a acestor critici s-a produs pe plan politic. Durbacă a părăsit PNL și s-a înregimentat în PSD. Curios, ministrul liberal al Energiei îl menţine pe Durbacă în fruntea CEHD, producând mari nemulţumiri în PNL.

Termocentrala Paroșeni a uitat parcă să scoată fum pe coșuri. CEVJ nu se poate susţine financiar, și activitatea lor este dependentă de ajutorul de stat. „În momentul de faţă, după cum bine știţi, ne-am consolidat două abataje. Suntem la o medie de 850-900 și 1000 de tone pe zi, asta depinde foarte mult de avansarea lucrărilor și consolidarea abatajelor. Vindem energie la preţul cel mai bun. Practic, ne uităm pe bursă și vindem doar în momentele în care există profitabilitate maximă. Problema este că ajutorul de stat așa cum este el gândit nu ne lasă să câștigăm și să avem neapărat un profit de pe urma vânzării de energie. Aceasta este o chestiune pe care încercăm să o rezolvăm. Să intrăm pe o logică de bussines, să introducem cash-flow în societate ca să fim cumva independenţi faţă de ajutorul de stat, care ar trebui să se limiteze la punerea în siguranţă și închideri de mine” a spus Andrei Popa, președintele CA al CEVJ. Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) funcţionează în prezent exclusiv cu sprijinul financiar al statului roman. Banii sunt utilizaţi, teoretic, pentru implementarea programelor de închidere și punere în siguranţă a zăcămintelor de huilă din Valea Jiului, în conformitate cu Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă, Componenta 6 Energie. Complexul Energetic Valea Jiului a fost înfiinţat ca societate cu capital integral de stat, având ca obiectiv principal implementarea acestor programe.

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

O nouă bătaie de joc a pesedistului Ciolacu:

Probabil Ciolacu și pesediștii săi cred că poporul e chiar așa de prost, încât pe 9 iunie să uite batjocurile la care e suspus. Una dintre acestea e aceea că angajații la stat (care-și fac treaba, nu ca alții...) au interzis la prime și alte cele, angajații CEVJ vor primi nu una, ci două prime. Deci, Ciolacu e pentru unii mumă și pentru alții ciumă. Poate Ciolacu nu știe că și unii și alții sunt români. Și dacă pentru unii renunță la odiosul memorandum, de ce pentru ceilalți români aplică altă unitate de măsură.

Două prime una de Vinerea Mare și alta de Paști vor primi angajaţii CEVJ înainte de sărbători. Pentru acordarea lor a fost nevoie ca sindicaliștii să facă lobby la București la premier, vicepremier și miniștrii. Drepturile sunt prevăzute în CCM, dar situaţia companiei a impus anumite derogările de la ordonanţa „trenuleţ”.

Memorandumul pentru acordarea primelor de Paște pentru angajaţii ce la CEVJ a trecut la București. Aceasta înseamnă că, în prag de sărbători, toţi

președintele Sindicatului reprezentativ la nivelul CEVJ, „Muntele”. A fost nevoie de lobby pentru respectarea acestor drepturi, pentru că situaţia CEVJ este una specială, poate chiar mai special decât s-a crezut la momentul înfiinţării. Compania deja șia început activitatea ca fiind una curată, ea figurează cu niște datorii moștenite. Poate părea ciudat că pentru respectarea anumitor drepturi din CCM trebuie făcut lobby la cel mai înalt nivel, dar sindicaliștii spun că este

minerii, energeticienii și ceilalţi angajaţi își vor primi drepturile prevăzute în CCM.

„Acum putem vorbi sigur de alocarea acestor prime angajaţilor noștri, deoarece în urma lobby-ului nostru cu premierul, vicepremierul, ministrul energiei și cel al finanţelor. Ieri a fost aprobat în Guvern acel memorandum care permite respectarea drepturilor angajaţilor noștri. Deci, respectarea contractului colectiv de muncă cu alte cuvinte. Din acest punct de vedere se vor acorda atât salariile, cât și primele de paște” a spus Darius Cîmpean,

ceva normal, având în vedere situaţia societăţii.

„Nu este ciudat, pentru că există acea Ordonanţă trenuleţ. Ce este ciudat, din păcate, este faptul că, cei care au condus CEH nu ne-au spus și nouă că SNIMVJ avea niște datorii. Noi când am acceptat înfiinţarea și trecerea pe SIMVJ, toată lumea ne-a spus că, compania este curată fără datorii. Din păcate, acele datorii care vin din urmă, nu fac altceva decât să introduce și CEVJ pe acea listă a datornicilor unde se aplică Ordonanţa trenuleţ. E bine că am reușit să-i convingem pe toţi factorii

din Guvern, și nu vă ascund faptul că cel mai dificil a fost cu ministrul Boloș, că aceste lucruri nu sunt ale CEVJ, ele vin din urmă, și că atâta timp cât avem CCM, acesta trebuie respectat” a mai adăugat Darius Cîmpean. Acum, ce e drept e drept: nu din cauza acestor datorii nu se scoate cărbune. Din moiment ce salariile se dau la timp, ba se mai dau și prime.

Complexul Energetic Valea Jiului funcţionează dintr-un ajutor de stat, adică din banii tuturor contribuabililor. Primele de Paști la CEVJ vor intra pe carduri. Mai mult, pentru că Paștele Ortodox pică anul acesta imediat după liberul de 1 Mai, cel mai probabil și minerii vor beneficia de liberele prevăzute de puntea dintre cele două sărbători.

O relatare puţin cunoscută şi mişcătoare despre explozia de la Mina Aurelia din 27 aprilie 1922

LUPENI. Cu sufletul stăpânit de o profundă durere născută de îngrozitoarele scene ce mi-au văzut ochii la Lupeni și-n întreaga vale a plângerii, încep acum să descriu tot ce s-a petrecut acolo de la 27 Aprilie încoace, întâmplări care au cufundat în doliu o regiune întreagă, țara întreagă. Zilnic am fost mișcat până la lacrimi de ceea ce mi-a fost dat să văd. Fie în adâncurile minei, fie în Casa morților cu șirul lung de cadavre, fie în spital unde 3 grav răniți se luptau cu moartea, fie în fața mormintelor proaspete sau în casele văduvelor și orfanilor. Am adunat atâtea date despre viața tragică a minerilor și familiilor lor. Mi-am făcut atâtea notițe, încât aș putea să scriu acum un volum întreg despre tragedia din Lupeni. Dar mă voi mărgini în câteva articole să înfățișez numai ceea ce e deosebit de înduioșător, de interesant.

Hai întâi câteva dezmințiri Unele ziare bucureștene au publicat câteva amănunte despre catastrofă, care nu corespund deloc adevărului. Mai ales, ziarele „Dimineaţa” și „Adevărul”, deși au trimes un reprezentant al lor la Lupeni - dar care a stat acolo numai o singură zi - au dat știri greșite, cu exagerări inexplicabile și cu o tendenţioasă motivare a catastrofeiîncât se impun câteva dezminţiri și rectificări. Așa „Dimineaţa” afirmă că de pe urma nenorocirii, au rămas „300 copilași, 60 văduve și 200 bătrâni, fără sprijin“. Adevărul, însă, este că rămâne în urma celor morţi 95 de copii, nu 300; 64 văduve și 7 părinţi, nu 200. Și așa, nenorocirea este destul de mare, încât nu mai e nevoie de exagerări. Mai anunţă „Dimineaţa“ la „ultime informaţiuni“ că ministerul muncii a împărţit familiilor victimelor de la Lupeni o sumă de peste 600.000 lei. Ori eu, la faţa locului am constatat că d. ministru Mârzescu a împărţit 300.000 lei, casele cercuale ale asigurărilor sociale aproape 70.000 lei. La Lupeni a provocat apoi nedumerire știrea din „Adevărul“ de provincie (vineri, 5 Mai) care anunţa că luni, Suveranul însoţit de d. general Angelescu, mareșalul palatului și de d.

colonel Ţenescu, a vizitat regiunea Lupeni. Or, vizita Regelui era fixată pentru patru zile mai târziu, pentru Joi, iar Luni, numai colonelul Ţenescu a sosit la Petroșani, ca să facă pregătirile în vederea sosirii Suveranului. În ce privește cauzele catastrofale de la Lupeni, trimisul „Dimineţii” a dat astfel de explicaţii, care apar ca un „certificat de bună purtare” pentru Direcţia societăţii minelor de cărbuni „UricaniValea Jiului”, căci spune d-sa, că din cercetările făcute „reiese cu precizie că nu poate fi vorbă de neglijenţa organelor conducătoare ale minei”. Or, era lucru absolut prematur să se degajeze direcţia Societăţii miniere de răspundere.

Teama de naționalizare... După informaţiile culese de mine, conducerea minei are o mare parte de responsabilitate. Căci, deși beneficiile acestei societăţi variau în anii din urmă între 20-50 milioane lei, totuși direcţia n-a cheltuit aproape nimic pentru buna întreţinere a acestor mine, pentru înzestrarea lor cu mijloace de prevenire a accidentelor, de apărare a vieţii minerilor. De ce? Societatea aceasta, care e proprietara minei unde s-a produs catastrofale o societate ungurească, se

www.zvj.ro joi, 25 aprilie 2024

numește Urikany Zsilvölgyi Köszenbanya Reszvenytarsasag, adică Uricani-Valea Jiului, societate anonimă a minelor de cărbuni. Pe când mai toate celelalte societăţi de cărbuni din Valea Jiului au fost naţionalizate, cum e de pildă Societatea „Petroșeni”, aceasta din Lupeni a rămas maghiară, cu direcţia generală la Budapesta. Cum ea presimţea că o naţionalizare e inevitabilă, grija ei în anii din urmă a fost să stoarcă cât mai mult profit din minele de cărbuni de la Lupeni și din vlaga lucrătorilor mineri. Nu se mai interesa de viaţa muncitorilor, de condiţiuni mai bune de muncă, de salarii mai omenești, de introducerea celor mai moderne aparate technice pentru prevenirea exploziilor de gaze metan (care sunt aceste aparate - vom arăta în alt articol). De aceia, dacă și ancheta oficială va scoate basma curată direcţiunea Societăţii, vom ridica cuvântul nostru energic de protestare. Și se va vedea încă din rezultatele anchetei vina cea mare a societăţii.

Cum ajungi la Lupeni

Am voit să ajung cât mal curând la locul catastrofei. Aș fi trebuit atunci să iau Simplonul, să pornesc spre Tg. Jiu. Cum, însă, nu avem siguranţă că în târgușorul acesta voi găsi un automobil care să mă ducă la Lupeni (căci trenul merge până Ia staţia Bumbești, de aici până la Lupeni mai e cale de 20-30 km), am preferat să iau trenul accelerat București-Oradea. La Teiuș, am schimbat trenul, luând trenul Alba IuliaSimeria-Deva-Arad. La Simeria ajung la 11 dimineaţa și aci aflu că trenul spre Lupeni pornește de abia la 4 și ajunge acolo la 10 seara. E prea mult timp pierdut in tren. Plec la Deva, să-l rog pe fostul ministru al Ardealului, d. dr. Groza să-mi pună la dispoziţie automobilul d-sale. Aci primit cu multă ospitalitate împreună cu colegii mei de la Universul și Aurora constat că mai sunt doi reflectanţi cu greutate pentru același automobil și pentru aceeași oră: vicepreședintele Camerei, d. Pompiliu Piso, și deputatul Bucșan. Dar presa iese învingătoare. Cu toate foarte binevoitori, cedează. Și cu o repeziciune de 70-80 kilometri pe ceas pornim în goană spre Lupeni. Curând ne apar munţii iernatici ai Haţegului, acoperiţi încă cu zăpadă.

Fiecare știe să povestească ceva...

În drum ne oprim câteva minute în comunele Batiz și Subcetate. Steaguri negre fâlfâiau de pe biserici și de pe toate edificiile publice, începând cu Deva, 100 kilometri depărtare de

locul catastrofei, dovadă că întregul ţinut al Hunedoarei e în doliu și viu atins de nenorocirea de la Lupeni. Întreb pe oamenii din sat dacă au vești noi din Lupeni. Și fiecare știe să povestească ceva. Câţiva au și fost la Lupeni în ziua catastrofei și a doua zi. Observ însă că fiecare exagerează proporţiile catastrofei. Un conducător de tren, care venise din Lupeni, îmi istorisi următoarele:

- Când s-a produs explozia, s-a auzit o detunătură strașnică ca bubuit de tun. (La Lupeni mi s-a dezminţit aceasta. Na fost nici o detunătură).

- Ieșea fumul din gura minei, încât întuneca tot Lupenii. (Inexactă si versiunea aceasta, căci numai câteva momente a ieșit fum din ventilator). Cei de la mină - îmi spunea un ţăranspun că sunt 106 morţi. Dar sunt mult mai mulţi. Ascund adevărul. (Adevărul e însă că au fost 82 morţi, nu 106 sau mai mulţi).

La Petroșani, o femeie ce venise din Lupeni, îmi zise:

- Of, Doamne ce-au văzut ochii mei! N-am mai pomenit atâta jale, atâta durere. Ţipau muierile, plângeau copiii și tot câmpul era plin de lume ce privea cu groază cum se scot morţii din mină, trupuri negre, fără cap, fără picioare, fără braţe, sau cu pântecele spintecat, cu maţele afară. ***

În fine, am ajuns la Lupeni un sat și de munte și de câmp, cu străzi nesfârșite de case muncitorești, care se tot urcă pe dealuri lutoase, împrejmuite de grădini, fâneţe și semănături. Am intrat cu sfială în această localitate. Unde să mă duc mai întâi? Cui să mă adresez? La cine să cer adăpost? Văd multe steaguri negre, multe căsuţe posomorite, multe biserici, mulţi copii și multă jale în acest Lupeni... Am întâlnit apoi un preot cu înfăţișare prietenoasă, comunicativă. Vorbesc cu dânsul. E Părintele Șandru. Cu câtă bună voinţă și jertfă a îndeplinit datoriile ospitalităţii! A mers cu mine pretutindeni. Mi-a găsit îndată cameră. Mi-a vorbit despre bravii lui credincioși, care au scăpat cu viaţă, despre crâsnicul lui mort în adâncurile ocnei. În întunericul nopţii am rătăcit ceasuri întregi prin străzile Lupenilor. Am întâlnit figuri speriate, cu privirea zăpăcită ca niște vedenii supărătoare. Colo sus pe deal e casa morţilor, cu lungul șir de 80 cadavre. Tot acolo e spitalul cu greu răniţii, cari se chinuesc într-o lungă agoniei, - iar aci în vale, la dreapta și la stânga, în case, cei rămași în viaţă, văduvele care plâng, surorile care suspină, mamele cari bocesc și micuţii orfani cari dorm pentru prima oară fără tatăl lor, care nu va mai reveni niciodată.

Miercuri, 24 aprilie, 100 de candidați au susținut proba teoretică pentru unul dintre cele 21 de posturi scoase la concurs. Adresabilitatea a fost mai mare pentru mina Lupeni, asta și pentru că acolo au fost cele mai multe posturi vacante. Angajările vor continua la CEVJ, după aprobarea bugetului de stat la companie ar urma să se facă undeva la 325 de angajări.

Ca în ianuarie, și acum a fost mare numărul celor care și-au încercat norocul pentru un loc de muncă la mină. Dosarele s-au putut depune săptămâna trecută. Luni și marţi s-au evaluat dosarele.

În final, 100 de bărbaţi și câteva femei au susţinut proba teoretică, de altfel și singurul criteriu de departajare între doritori.

58 de dosare s-au depus pentru mina Lupeni, acolo unde au fost scoase la concurs 6 posturi de muncitori necalificaţi în subteran și 9 posturi de muncitori necalificaţi de suprafaţă. La Vulcan, unde au fost doar 6 posturi scoase la concurs, toate pentru subteran numărul dosarelor depuse a ajuns la 42.

Atât aceste 21 de angajări, cât și cele 43 de la începutul anului au fost făcute în regim de urgenţă, ca urmare a faptului că mai multe posturi cheie au rămas libere după ce oamenii au ieșit din sistem la pensie.

La CEVJ, de luna viitoare cel mai probabil vor fi demarate procedurile de

concurs pentru prima tranșă din cele 325 de posturi promise de minister. Compania pe baza unui memorandum a primit o derogare pentru efectuarea acestor angajări însă acum se așteaptă aprobarea bugetului de stat. CEVJ are lipsă cronică de oameni pe toate palierele. Unele meserii sunt chiar pe cale de dispariţie, din cauza unei politici de personal total neprofesioniste a conducerilor complexului energetic, pentru că nu mai sunt oameni specializaţi care să asigure fluxul tehnologic. Îl informăm din nou pe Durbacă

Bebi că angajările se află sub lupa organelor abilitate, să nu încerce vreo sforărie. Căci libertatea și cinstea îl pot face pesedist de frunte. Persoanele care au informaţii despre ingerinţe nefirești (de ordin politic, pecuniar etc.) în angajări sunt rugate să informeze organele competente ale statului român.

Prin

AJOFM Hunedoara,

459 de oameni şi-au găsit un job în martie

Potrivit unui nou raport statistic, în cursul lunii martie 2024, urmare a implementării Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă, prin intermediul AJOFM Hunedoara, au fost încadrate în muncă 459 persoane, dintre care 210 femei. Din numărul total de persoane care au fost angajate, în luna martie 2024, prin intermediul AJOFM Hunedoara, 45 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de referinţă, 225 persoane au peste 45 de ani, 89 persoane au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 27 persoane au între 30–35 ani, 39 persoane au între 25 și 30 de ani, iar 79 persoane sunt tineri sub 25 de ani. În baza de date a AJOFM Hunedoara, s-au înscris în luna martie 2024, ca persoane în căutare de loc de muncă, 98 tineri NEET, cu vârsta între 16–29 ani. În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 334 provin din mediul urban, iar 125 persoane sunt din mediul rural. Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane au studii liceale - 163, urmate de cele fără studii sau cu studii primare și gimnaziale - 140. Numărul celor care au ca studii școala profesională sau de arte și meserii este de 93.

Cei cu studii postliceale sunt în număr de 11, iar cei cu studii universitare sunt în număr de 52.

Din numărul total de persoane care au fost angajate, în luna martie 2024, prin

intermediul AJOFM Hunedoara, 45 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile. Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AFOFM Hunedoara.

Directorul executiv al AJOFM

Hunedoara, Georgeta Tomuţa, arată că pentru integrarea pe piaţa muncii persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reședinţa beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/ 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forţei de muncă, modificată și completată. Astfel, în cursul lunii martie 2024, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 669  persoane.

Sesiune de lucru Liga 4

Interpretarea uniformă a Legilor Jocului

S-a desfășurat la Hunedoara, Facultatea de Inginerie din Hunedoara, sesiunea de lucru cu reprezentanții echipelor de Liga 4, sesiune la care au fost invitați și reprezentanți ai presei.

Au fost prezenţi și antrenorii din Valea Jiului. A fost o oportunitate pentru a avea o înţelegere cât mai bună și uniformă privind modul de interpretare a Legilor Jocului. „Mulţumim d-lui Gelu-Ovidiu Tirian, decanul Facultăţii de Inginerie din Hunedoara, pentru

facilitarea organizării acestei sesiuni de lucru. Succes echipelor în faza doua a competiţiei”, a fost mesajul forului judeţean.

Hunedorenii sunt gata să invadeze Sibiul

Se va întâmpla pe 15 mai la Finala Cupei României dintre Corvinul și Oțelul. Și vor să-l coloreze în alb-albastru!

„Te ajutăm să te pregătești din timp, cu un super-echipament de colecţie - cel cu care vom evolua chiar în finală! Avem 300 de tricouri de colecţie disponibile în pre-comandă, iar dacă vrei un model personalizat (cu numele și numărul tău pe spate), poţi specifica acest lucru, în următoarele 7 zile (20 de lei în plus faţă de preţul tricoului). Ţi-am pus deoparte și fanioanele și fularele half&half, o amintire aparte de la un joc istoric pentru clubul nostru! Comenzile se pot face si telefonic și on-line”, este mesajul clubului hunedorean.

Fotbal. Liga 3

CSM Jiul Hunedoara - în faţa unui nou examen

ONSŞ „Cupa Tymbark” Junior U12

Hunedoara, Baza EUROCENTER, este gazda etapei zonale a acestei competiții organizată de FRF cu sprijinul SC MASPEX România în colaborare cu Ministerul Educației și AJF Hunedoara, competiție la care participă echipe din șase județe, atât băieți cât și fete.

„Descoperim campioni” este motto-ul după care se desfășoară această competiţie dedicată promovării activităţii fizice și a valorilor sportive în rândul elevilor. Această competiţie entuziasmantă și captivantă aduce împreună echipe din diferite regiuni pentru a concura și a celebra spiritul competitiv și fair-play.

Rugby

Se anunță un nou meci important pentru CSM Jiul Petroșani, care vine după două victorii consecutive.

În Play-out-ul Ligii 3, seria a șaptea, echipa de fotbal CSM Jiul Petroșani va juca vineri, 26 aprilie. De la ora 17:00, CSM Jiul Petroșani va da piept, acasă, pe terenul de la Petroșani, cu Gilortul. CSM Jiul Petroșani are 26 de puncte și își menţine șansele de a rămâne în Liga a III-a la finalul campionatului.

Tenis de câmp

Argint pentru

CSM Petroşani

Încă un rezultat bun pentru secția de tenis de câmp CSM Petroșani.

Antonia Crișan a fost finalistă la Cupa AlbaniAlba Iulia. S-a clasat pe locul 2 la categoria 14 ani fete.

„Felicitări pentru atitudine si meciurile bune! Mult succes mai departe!”, este mesajul clubului pentru sportiva medaliată.

Ştiinţa - cu gândul la victorie

După ce etapa trecută a stat din cauză că adversarul a cerut amânarea meciului, Știința Petroșani se va deplasa, sâmbătă, la Suceava.

Acolo va juca un meci important de la ora 11:00 cu CSM Suceava. „Echipa este bine, este motivată și cu gândul de a face un meci frumos. Ne dorim să aducem o victorie”, a spus pentru zvj.ro, directorul clubului, Bogdan Tomuș. Până acum, în Diviza Naţională de seniori, Știinţa are un egal și o victorie, dar și un meci mai puţin disputat.

Coconea, alături de marii campioni

Sportivul din Valea Jiului, Toma Coconea, a participat la programul “Școală Verde” în cadrul Liceului Teologic Romano-Catolic Gerhardinum. A fost prima ediţie SportFest, alături de mari campioni, Simona Amânar Tabara, Lavinia Miloșovici, Drăgan Petricevic, Luchin Srgian, Ioan Dan Gaspar.  “Elevii și profesorii ne-au implicat cu entuziasm în toate jocurile și activităţile sportive.Evenimentul a avut și un obiectiv, strângere de fonduri pentru renovarea sălii de sport. Sportul înseamnă bucurie, sănătate și viaţa”, a punctat Toma Coconea pe contul său de socializare.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

ACTUL I

Gheorghe Truță vă prezintă

STRAJA sau AMINTIRI DIN VALEA LUPULUI (II)

 Piesă în două acte din ciclul „3 piese pentru mineri”  Motto: „La râpa Uvenderode/ Ce multe gasteropode!” (Ion Barbu) 

Personajele: CERȘETORUL, MISTER, ASISTENTA, TÂNĂRUL, FATA, GOSPODINA, TATAIE

compunerea?

Asistenta trece pe la fiecare și ridică formularele.

de dat! Și de ce-ai venit aici, tataie?!

TATAIE: Am tot auzit pe câte unii... că ar fi fost fericiţi. Vreau să văd și eu cum e! Nu pot muri fără să știu că am fost fericit.

GOSPODINA: Eu sunt fericită doar când stau pe bideu. Aţipesc... uit de toate grijile... și când mă trezesc... mă simt în al nouălea cer! (Oftat.) Ce păcat că fericirea ţine cât un stat pe bideu!

ASISTENTA: Îndoim-aș și n-am cui! După ”eșantion”... cred că o să fac plajă cinci minute la Vama Veche... în loc de o lună în Bahamas... cum ai promis!

MISTER: Nici Dumnezeu n-a nășit Lumea într-o zi... Ai încredere în guru tău drag: o săptămână am zăcut, cu fiţuici, la Biblioteca Academiei! ( Spre candidaţi.) Ciocu mic... că vă trage UE la botic!

ASISTENTA (se uită pe ferestruică): Ar părea un loc chiar mișto…Uite, în zare se văd munţii! Și sub munţi presimt râuri limpezi…

MISTER: Dumnezeu lucrează cu paradoxuri: pune ciuma Nefericirii chiar în colţuri de Rai!

ASISTENTA: Și de ce sunt oamenii ăștia așa de nefericiţi?

MISTER: Viaţa e o ploaie de vară: plouă liniștit, babele se-nchină: ”Mulţam, Doamne, pentru recoltă…” ( Ţipăt.)… când deodată…

ASISTENTA (mâna la inimă): Încet, guru, că fac infarct la ficat!

MISTER: … în loc de stropii calmi de apă… din Cer se năpustesc bucăţi mari de grindină! Peste creștetele oamenilor din această oală, așezată de Dumnezeu între Carpaţi, de o sută de ani plouă cu gheaţă! (Fiţuica!) ”În 29, o sută de ortaci și-au cerut dreptul la fericire, dar au primit gloanţe. Atunci fiecare familie șia îngropat un fiu, un frate, un tată… ” (Spre candidaţi.) Gurrrra! (Încet.) Dar, peste o vreme, din contră, ţinutul ăsta a pozat în Polul Fericirii: o armată de nefericiţi a venit aici să-și caute fericirea și banii… unii au și găsit-o, dar mulţi au rămas într-un mormânt auster. După care vine revolta din 77… când ortacii l-au pus la beci pe măreţul lor conducător, zis Tovarășu, cică… să nu se strice! Însă… pentru asta, oamenii din orașul cu nume de lup au mai fost nefericiţi un sfert de secol. Au urmat cruciadele numite Mineriade… care i-au mai izbit o dată în moalele capului… ( Încet, apăsat: pasional.) În orășelul ăsta predestinat cu nume de fiară e cea mai mare cantitate de nefericire pe cap de locuitor: în anuarul UE are coeficient zero nouășopt! (Spre candidaţi.) Mai aveţi un minuţel! (Încet.) Nefericiţi găsești și-n buricu târgului… dar dacă iei o sută de nefericiţi de pe Magheru, funcţionarul de la Bruxelles ţi-i înmulţește cu zero virgulă doi… și o sută de nefericiţi din orașul-lup… înmulţit cu zero nouășopt... diferenţa e între o zi pe plajă la Mamaia și o lună pe plajă la Miami! ( Spre ”textieri”.) Gata cu cu

MISTER (trece cu privirea prin foi): Media de vărstă… patrujdoi… bine… Trei bărbaţi focoși și două dame eșuate…eșantion perfect! (Încet, spre Asistentă.) În plus… toţi par a musti de Nefericire! (Spre asistenţă.) Mai întâi trebuie să vă povestiţi Nefericirea! Autoscrutarea, zice și Freud, și Jung

TÂNĂRUL: … și Adi de la Vâlcea!

MISTER: … e un pansament al sufletului. Așadar… nu pregetaţi: puneţi-vă sufletele pe masă! Cine începe?

TÂNARUL (mâna sus, ca la școală): Eu! Aș avea o întrebare: Când ne dai banii?

Mister face un semn spre Asistentă, care trece prin faţa fiecărui scaun și lasă câte un plic. Fata scoate banii, îi pipăie, îi numără, îi pune la loc.

FATA (îmbujorată): Mulţumim, nenea! O să-mi cumpăr troleibuz!

TÂNĂRUL: Ce-o să faci cu un troleibuz?!

FATA: Să-i mângâi burduful! Dar tu ce-o să faci cu banii?

TÂNĂRUL: O să cumpăr Lumina munţilor!

FATA: O-hooo! Ești mai trăznit decât subsemnata!

GOSPODINA: N-am avut niciodată în palmă atâta bănet! O să-mi ajungă de proteză...

TATAIE: La minte?!

GOSPODINA: La bărbatu-meu.

TATAIE: Acolo nu trebe proteză... trebe Viagra!

GOSPODINA: Și-a pierdut mâna la o explozie. I-au trimis proteză nou-nouţă, de la UE.

FATA: De ce?!

GOSPODINA: De fier.

TATAIE: De la o vârstă... cu cât e mai tare... cu atât e mai bună!

GOSPODINA: Pentru ureche... nu! Când mă izbește cu proteza de fier văd stele verzi! Dacă-i iau o proteză nou-nouţă, de cauciuc...

TATAIE: O să vezi stele albastre... ca steagu UE!

ASISTENTA (încet): Asta e curca ta cu puii de aur... sau de cauciuc?!

MISTER: Vă asigur că mâine dimineaţă, la cinci fix, veţi fi fericiţi și, așa cum scrie la Regulament, veţi lăsa plicurile neatinse pe masa aia!

TATAIE: Și... noi cu ce rămânem?!

MISTER: Cu Fericirea. Singura condiţie e să nu părăsiţi rulota până la cinci fix!

TATAIE (se ridică: pune plicul pe masă): Mie nu-mi trebuie niciun sfanţ! N-am copii, am rude care abia așteaptă să pun mâinile pe piept, ca să-și împartă ce-a mai rămas...

ASISTENTA (șoaptă): Ăsta e bun: are ceva

TATAIE: Dimineaţa, când mă trezesc... mă pun în faţa televizorului. Aflu că a mai căzut un avion în Guatemala, că foștii mei ortaci au salarii mici și iar pornesc pe jos spre Arcul de Triumf. Uite, îmi zic, în Lume se întâmplă atâtea nenorociri... și pe mine nu m-ating!

MISTER: Să năvălim peste Fericire: Să povestim!

TÎNĂRUL: Ce să povestim?!

MISTER: Orice. Începând de la Burebista și terminând cu Atacul de la Smârdan! Deschideţi-vă baierele Sufletului: drumul de la Nefericire la Fericire trece prin Cuvânt, zice și Freud, și Jung…

TÂNĂRUL: … și Adi de la Vâlcea!

MISTER (fiţuica… ): Logosul, cum zice și Noica… e primul pas spre Fericire! Așadar… daţi ocol Nefericirii voastre: scoateţi-o ca pe un gândac din borcanul cu dulceaţă… și striviţi-o cu bocancul!

MISTER: De-asta suntem aici: ca să vă ajutăm să fiţi, din nou, fericiţi! La Fericirea voastră lucrăm nu doar eu și Lili, dar și mari instituţii, începând cu UE, Guvernul…

TÂNĂRUL: … și consiliul local Băicoi! De când mă știu… de vreo treij de anișori, toată lumea lucrează la Fericirea mea. Și cu toate astea… nu vedeţi?! Gem de fericire… dacă am venit aici pentru cinci sute de parai.

MISTER: Ce s-o mai lungim: Etalaţi-vă Nefericirea și veţi scăpa de ea! Cine-ncepe? Liniște.

CERȘETORUL (un pas în faţă): Tata a murit la o explozie și a lăsat-o pe mama singură cu cinci copii. Eu eram cel mai mic: aveam cinci ani. Când mama n-a mai putut, pe mine și pe o soră ne-a dat la Casa de Copii, la Uricani. Eram ca pe front: veneam acasă o dată la două luni, cu bilet de voie… Când am împlinit optșpe ani, am intrat în mină.

TATAIE: Pot să-mi povestesc și eu Nefericirea?

MISTER: Sari pe tatami, tataie! (va urma)

GOSPODINA: Cum să scot dihania din mine… când sunt chiar ea?! Dacă Dumnezeu ne-a cufundat în hârdăul cu Nefericire… de ce nu ne ridică, măcar din când în când, de urechi, ca să privim Soarele?!

Avantaj. Toţi cei interesaţi de promovare trebuie să afle asta

Citește până la capăt! Din cuprinsul acestui articol vei afla oferta pentru tipărirea de bannere și mesh-uri la prețuri corecte,

În contextul nefast al incertitudinilor de pe piaţă, actorii din toate domeniile trebuie să caute soluţii de promovare online și offline cu impact maxim, variante care să le asigure un nivel cât mai mare de vizibilitate în rândul potenţialilor clienţi. Și cum, în multe zone din ţară, clienţii sunt tot mai puţini, de câștigat pot avea în special cei cu adevărat abili.

De departe, cea mai bună soluţie de promovare rămâne mediul online. Dar, dacă nu poţi să investești mulţi bani, nu ai certitudinea că ofertele tale ajung la toţi potenţialii clienţi. Pe de altă parte, nu este suficientă o prezenţă masivă (și costisitoare) în online, de cele mai multe ori un simplu (și mult mai ieftin) banner sau mesh de la Confort Media amplasat acolo unde trebuie îi poate determina pe

destinată tuturor celor interesați să se promoveze outdoor. Și nu numai.

potenţialii clienţi să sune pentru a afla detalii referitoare la oferta firmei tale. De 20 de ani, echipa Confort Media produce și livrează bannere și mesh-uri în întreaga ţară. Adesea, pentru că preţurile noastre sunt bune, iar capacitatea de producţie este uriașă, avem comenzi care ajung și peste hotare, în ţări precum Germania, Franţa sau Anglia. Actualmente, sute de persoane fizice și firme comandă bannere și mesh-uri la preţuri corecte, fie online (pe site, prin e-mail sau prin Whats App), fie direct la birourile noastre de vânzări din Petroșani și Timișoara. Astăzi, bannere și mesh-uri produse de Confort Media pot fi văzute la tot pasul, în întreaga ţară. Concret, preţul final / metru pătrat de banner (sau mesh) cu toate finisajele necesare incluse (tivuri, buzunare și

inele de prindere) este de 45 de lei, acesta crescând la 75 lei / metru pătrat pentru bannerele tipărite pe ambele feţe (cele utilizate stradal, de exemplu). Evident că, pentru cantităţi (suprafeţe) mai mari, oferta noastră va include și un discount pe măsură. După execuţie, comenzile pot fi preluate de la sediile noastre din Petroșani și Timișoara, sau pot fi expediate (contracost) oriunde în ţară sau în străinătate. Ne poti scrie la office [at] confortmedia.ro sau pe Whats App (la 0753 126100) și îţi trimitem oferta detaliată.

Dacă afacerea îţi ocupă deja foarte mult timp, poţi opta pentru un parteneriat cu o agenţie de publicitate cu experienţă. Cu un portofoliu larg de clienţi din întreaga ţară, Confort Media

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

oferă soluţii complete de producţie publicitară pentru afaceri mai mari sau mai mici.

Ne poţi căuta (online – pe www.confortmedia.ro și www.mediaverse.ro, dar şi la sediile din Petroșani sau Timișoara) pentru imprimare bannere, imprimare mesh, rollup, autocolant geamuri, steaguri publicitare la comandă, cărţi de vizită, pliante, flyere, plăcuţe de casă, indicatoare rutiere, pereţi textili, autocolante, casete luminoase, rame afişaj, soluţii pentru showroom, standuri de broşuri, suport flyere, suport meniuri, people stooper – capră stradală, steaguri expoziţionale, corturi, aviziere, urne din plastic, numere de casă, perete textil spider, tipărituri publicitare – printuri la comandă…

DIVERSE 8

Zurli vine în Valea Jiului pentru a împărţi bucuria

Iepurașul vine cu un cadou minunat pentru copii, părinții și bunicii din Valea Jiului. Zurli va umple de bucurie zona, cu toate personajele îndrăgite, Maya, dar și tanti

Au promis că aduc bucuria în toată România! Se ţin de cuvânt, și din a doua zi de Paști Zurli va fi în Valea Jiului întrun turneu în toate orașele de aici.

„Aștept acest moment de foarte multă vreme și mă bucur că, în sfârșit, vom putea ajunge în orășelele acelea în care până acum nu am reușit să le punem pe nicio agendă până acum”, a spus Mirela Retegan.

Prezentatoarea. Mirela Retegan spune că vede cum visul i se îndeplinește și abia așteaptă să se întâlnească cu publicul din Valea Jiului.

În ultima perioadă, fenomenul

Zurli a suferit anumite modificări, dar starea pe care o emană este aceiași, personajele Zurli sunt nemuritoare, iar în turneul care cuprinde și orașele din Valea Jiului le veţi putea întâlni pe toate. „În 17 ani vreo 200 de oameni s-au perindat în conceptul Zurli, dar personajele au rămas neschimbate, așa că o să vină pe Valea Jiului, Fetiţa Zurli, Truli, Colopoţel, Vrăjimăturica, chiar și Tura Vura o să vină, de data aceasta îmbrăcaţi în mascotele pe care le reprezintă. Am să fiu eu personal și Maya, fata mea, cea pentru care eu acum 17 ani, am creat toată lumea Zurli. A-ramsam-sam, Am o căsuţă

mică, Eu sunt Zurli, Zboară, zboară Vrăjimăturică, Tura Vura cu abordarea ei în contrapunct. O să fie un spectacol așa cum știe Zurli să facă și să transmită starea aceea de spirit, pentru că Zurli este stare pe care o trăiesc părinţii și copii împreună” a spus Mirela Retegan.

Spectacole Zurli vor avea loc de la Petrila și până la Lupeni, iar pentru că administraţiile publice locale de aici simt și ele Zurli, sunt locaţii precum Petroșani și Petrila unde evenimentele

vor fi publice și gratuite. „Când am pornit acest turneu am spus Doamne ajută-mă să iasă cât mai bine!”. La început, am gândit turneul după posibilităţile noastre, după capacităţile locaţiilor, în așa fel încât prin vânzarea de bilete să putem măcar să acoperim cheltuielile. Din fericire, primari foarte generoși s-au alăturat campaniei și au zis, ca primarul din Petroșani, de exemplu, doamna Mirela, eu aș vrea să poată cât mai mulţi copii să vă vadă, haideţi să facem evenimentul public, și așa vom face. La Petroșani va fi un eveniment în aer liber, gratuit, în a doua zi de Paște, cadou de la Iepuraș. Toţi cei care vor să participe îi rog, să intre pe site, să vadă unde e pe bilete, unde sunt evenimente publice, avem toate informaţiile acolo”, a mai adăugat Retegan. Tanti Prezentatoarea este nerăbdătoare să ajungă în Valea Jiului, iar pentru asta a trimis și un mesaj tuturor: „Vreau să știe toţi prietenii noștri de la voi din Vale, că venim să trăim împreună o experienţă unică”.