mf - Nr. 30 by Societatea Naţională de Medicina Familiei

P U B L I C A • I E E D I T A T • S U B P A T RO N A J U L SOCIET••II NA•IONALE DE MEDICIN• D E FA M I L I E /M E D I C I N • G E N E RA L •

MANAGEMENT

Nr. 30 l OCTOMBRIE l 2013

Personalul angajat - concept cheie Dr. Adrian Grom

Pag. 16

“Educa]ia pacien]ilor, o provocare pentru medicii de familie” Interviu cu dr. Rodica T\n\sescu

Interviu realizat de Alexandra Pârvulescu

pag. 8 În lupta pentru interesele profesionale ale medicilor de familie se foloseşte de perseverenţă şi dorinţa permanentă de a merge mai departe. Dr. Rodica Tănăsescu a învăţat din primul mandat de preşedinte că echilibrul este o ca litate mai mult decât necesară.

EXEMPLAR GRATUIT

LEGISLA}IE Reglementări privind constatarea naşterii de c\tre medicul de familie Convenţia, dar mai ales reglementările interne care au urmat – şi aici ne referim îndeosebi la Legea nr.272/2004 şi actele normative co nexe - expun în detaliu drepturile şi principiile dezvoltării normale a unui copil, identificând profesiile şi instituţiile statutului care au responsabilitatea de a asigura respectarea acestor reguli; potrivit legii, orice copil are dreptul la stabilirea identităţii sale, un rol activ în realizarea şi exercitarea acestui privilegiu avându-l şi medicul de familie, după cum veţi constata din cele ce urmează. Pag. 6 PULS SNMF Alegeri SNMF 2014 De curând s-au închis lucrările celei de-a noua ediţii a Conferinţei “Medicina de Familie - prima linie în asistenţa medicală”, organizată de Societatea Medicilor de Familie Brăila. Ca în fiecare an s-au întâlnit/reîntâlnit medici de familie - şi nu numai - din întreaga ţară. Temele acestei ediţii au urmărit specificul specialităţii noastre - profilaxia primară - prin ampla sesiune de vaccinologie susţinută de prof. Doina Azoicăi, de prof. Sorin Rugină, dar şi grupul de medici de familie: dr. Sandra Alexiu, dr. Anca Deleanu, dr. Valeria Herdea, dr. Daniela Ştefănescu, dr. Cristina Barbu, dr. Gindrovel Dumitra. Pag. 12 ECHIPA MF Tipologia pacientului Pentru specialiştii din cabinetele medicale şi din farmacii fiecare zi, fiecare întâlnire cu pacientul sau rudele acestuia, e o provocare. În general oamenii vin cu o atitudine negativă, pesimistă. Nu le place că trebuie să vină, nu le place ce vor auzi sau cum vor auzi şi au tot felul de aşteptări negative. Asta îi poate face reci, rezervaţi sau iritaţi, poate chiar agresivi verbal. Iar medicul sau farmacistul trebuie să-şi păstreze calmul, atenţia faţă de problema reală, empatia şi nu în ultimul rând zâmbetul primitor pentru următorul pacient. Pag. 14

ORGANIZATOR:

SUB PATRONAJUL:

PARTENERI PRINCIPALI

Gala]i, 12-13 noiembrie 2013 PARTENERI

9 credite EMC

PARTENERI MEDIA

Moderator: Dr. Rodica T\n\sescu Preşedinte SNMF

info update

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Forumul Naţional STOP GRIPA 2013 În sezonul 2012-2013 au fost confirmate 755 cazuri de gripă, de aproape trei ori mai multe comparativ cu sezonul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului Naţional STOP GRIPA, o masă rotundă cu tema “Gripa sezonieră – Politici de prevenţie şi implicaţii socio - economice”, organizată de Asociaţia Pro Imunizare. Cu această ocazie Directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, dr. Adriana Pistol, a atras atenţia asupra creşterii incidenţei cazurilor de gripă de la un an la altul, în timp ce procentul de vaccinare este în continuă scădere. Din această cauză, reducerea

Mirela Boroeanu-Stanca Redactor [ef

EdiToriAl

Pacientul necompliant sancţionabil Eugen Nicolăescu pare să fie primul ministru care îşi asumă măsurile de reformă a sistemului sanitar, cu riscul corodării imaginii publice şi politice. E drept că actuala guvernare nici nu prea are încotro, acordul cu Fondul Monetar Internaţional impune României reducerea arieratelor, inclusiv pe cele care ţin de sănătate. Punctul central al reformei este mult-amânatul pachet de de servicii medicale de bază, care va fi pus în dezbatere publică de la 1 noiembrie. Conform acestuia, accentul sistemului de îngrijiri medicale se va muta de pe segmentul spitalicesc spre medicina primară şi cea de ambulator, componente care vor beneficia şi de finanţare suplimentară. Printre reglementări se numără limitarea internărilor în spitalele publice, pentru acele cazuri care pot fi tratate în ambulatoriul de specialitate, în spitalizările de zi sau de către medicul de familie. Prin acest pachet de bază, medicilor de familie li se va da posibilitatea să acorde o gamă mai largă de servicii, crescând totodată şi numărul serviciilor acordat în ambulatoriul de specialitate. Această măsură va permite şi introducerea componentei preventive, aproape inexistentă la ora actuală. Astfel, adultul sănătos va fi obligat să facă un set de consultaţii preventive gratuite, astfel încât persoanele cu risc de boală să fie depistate din timp şi consiliate sau investigate în funcţie de afecţiune. Adulţii sănătoşi cu vârste între 18 şi 39 de ani vor avea dreptul la un set de investigaţii gratuite şi la una-două consultaţii succesive preventive la medicul de familie o dată la trei ani. Pentru pacienţii ce trec de 40 de ani, pachetul prevede, ca pe lângă consultaţiile în fazele acute ale bolii, aceştia să beneficieze de până la trei consultaţii cu rol preventiv, pe an. Ar fi practic o continuare a programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei derulat de Nicolăescu în primul mandat, program care la vremea respectivă a relevat date îngrijorătoare pentru sistemul de sănătate. Potrivit rezultatelor, mai bine de jumătate din populaţia României avea tendinţe de obezitate. Din acest procent, aproximativ 41% erau elevi şi tineri sub 35 de ani. Populatia cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani suferea de obezitate în procent de 60%, iar populaţia cuprinsă între 55 ăi 74 de ani era în procent de 68% obeză. Pentru ca impactul acestor măsuri să fie cât mai mare, Eugen Nicolăescu nu a ascuns faptul că se gândeşte la introducerea, în paralel, a unor sancţiuni pentru acei pacienţi care nu se vor prezenta la programele derulate de minister, precum cel privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei.

numărului de copii vaccinaţi în România reprezintă un semnal de alarmă atât pentru specialişti, cât şi pentru autorităţi. “Prevenţia este o luptă pe termen lung, iar rezultatele se văd în 10-15 ani. Tocmai de aceea, finanţarea pentru astfel de campanii de prevenţie reprezintă o provocare”, a declarat Cristina Vladu, Consilier, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. La rândul său, dr. Valeria Herdea, Medic primar Medicină de Familie a subliniat importanţa echipei interdisciplinare, formată din specialişti din domeniul medical, preoţi, psihologi, care să aibă o abordare axată pe pacient, dar şi a parteneriatului activ dintre medicul de familie şi pacient.

Janssen a lansat în România un agent antiviral nou Compania farmaceutică Janssen a lansat şi în România medicamentul INCIVO® (telaprevir) – un agent antiviral nou, din clasa inhibitorilor de protează cu acţiune directă, pentru tratamentul hepatitei cronice cu virus C, genotip 1 la adulţi. Potrivit companiei, obiectivul principal al tratamentului hepatitei C este de a obţine un răspuns virusologic susţinut (RVS), ceea ce înseamnă că virusul este nedetectabil în circulaţia sangvină a pacienţilor la şase luni după încheierea tratamentului administrat. Se con-

sideră că pacienţii care obţin RVS sunt vindecaţi. Noul medicament face parte dintre medicamentele inovatoare, iar studiile clinice au dovedit că tratamentul asociat cu telaprevir este mai eficace comparativ cu tratamentul standard cu peginterferon alfa şi ribavirină la toţi pacienţii cu infecţie VHC, genotip 1, inclusiv la cei cu boli hepatice avansate (ex. ciroză compensată). Totodată, folosirea aceestuia a redus durata tratamentului de la 48 de săptămâni (durata terapiei standard) la 24 de săp-

tămâni, pentru majoritatea pacienţilor. Studiile au mai aratat şi că rata de succes a tratamentului cu noua terapie la pacienţii naivi este de aproape două ori mai mare faţă de tratamentul standard (79% comparativ cu 46%), iar la pacienţii care au suferit recăderi este de patru ori mai mare (84% comparativ cu 22%). Potrivit Janssen, noul medicament reduce la jumătate durata tratamentului pentru majoritatea pacienţilor naivi, precum şi pentru pacienţii cu recădere la tratamentul anterior cu peginterferon alfa şi ribavirină.

decesele cauzate de cancer sunt în creştere în românia În anul 2012, conform Jurnalului European de Cancer, rata deceselor cauzate de cancer în România este de 388 cazuri la suta de mii de locuitori, peste media europeană de 352 cazuri. Acest lucru înseamnă creşterea de două ori a numărului de decese comparativ cu 2009, când se înregistrau 182 cazuri la suta de mii de locuitori. Aceasta în condiţiile în care 26% dintre medicamentele care sunt pe lista de aşteptare de mai bine de 6 ani sunt destinate tratării afecţiunilor oncologice şi toate reprezintă speranţe în plus pentru pacienţi. “Medicina a evoluat spre conceptul de personalizare a tratamentului, terapiile de astăzi îmbunătăţesc considerabil şansele pacienţilor în lupta cu boala şi tocmai de aceea este esenţial ca un pacient să aibă acces la tratamentul potrivit pentru el, la momentul potrivit”, a declarat dr. Alexandru Eniu, medic oncolog în cadrul Institutului de Cancer “Ion Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte SNMF Redactor [ef: Mirela Boroeanu-Stanca, mirela.boroeanu-stanca@ pharmabusiness.com.ro

Chiricuţă” Cluj Napoca. Cele mai recente date ale Agenţiei Internaţionale de Cercetare în Domeniul Cancerului

(IARC) estimează că, pentru anul 2008, la nivel mondial au fost peste 12,4 milioane de cazuri noi de cancer, la peste 6,5 milioane

Redactor [ef-adjunct: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar SNMF

Dr. R\zvan Miftode, Dr. Adrian Grom, Dr. Raluca Zoi]anu

Redactor: Alexandra Pârvulescu

Director executiv: Silvia Ion,

alexandra.parvulescu@ pharmabusiness.com.ro

ion.silvia@pharmabusiness.com.ro

Colaboratori permanen]i: Dr. Mihaela Cârmaciu,

Foto: Cristi Chivu Dreamstime

bărbaţi şi 5,7 milioane femei. Numărul de decese cauzate de cancer a fost de 7,6 milioane, dintre care aproape 4,3 milioane bărbaţi şi 3,3 milioane femei. Mai mult, în aceeaşi perioadă erau peste 28 de milioane persoane în viaţă, la cinci ani de la diagnosticul iniţial de cancer, potrivit IARC şi OMS.

Events Manager: Gabriel Caramal\u, gabriel.caramalau@ pharmabusiness.com.ro

simona.dumitrescu@ pharmabusiness.com.ro

Abonamente: abonamentemf@ pharmabusiness.com.ro

Advertising Sales Manager: Dana Buzurin, buzurin.dana@

Publica]ie lunar\ editat\ de:

pharmabusiness.com.ro

Referent marketing: Simona Dumitrescu,

(Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucure[ti Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27) ISSN 2069 - 1114

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

advertorial

Hiperplazia benignă a prostatei şi inflamaţia:

care este rolul fitoterapiei? " de prostată ! !)(sau"hiperplazia% benignă de ) prostată) ! !) ! mai frecventă# tumoră !) !" benignă ) ) ) !" " Adenomul este cea a bărbatului. " ) vârsta #& ! de 50 de ani, aproximativ $ ! #1 bărbat ) !din 2 este! afectat ! de ! tulburări !" " )urinare " "% !de afecţiunile + " prostatei ! !(1), După cauzate ! ! acestora ! fiind ) diagnosticaţi + ! + ! # majoritatea tardiv. dr. răzvan Mulţescu, " ! in' ştiinţe *! + medicale, ( + medic primar urolog, doctor ! " Clinic de Urgentă ! " "IOAN”, *! Bucureşti „Sf. Spitalul Prof. dr. Petrisor Geavlete, 27;*<2;/*,N2.2 H7 ,..* ,. 9:2>.M<. medic*<8:2<L primar urolog, doctor in9*,2.7N258: ştiinţe medicale, -2/.:2<. ./.,<. ;.,=7-*:. *;8,2*<. <:*<*6.7<=5=2 ,= *5<. Spitalul Clinic de Urgentă „Sf. IOAN”, Bucureşti ,5*;. -. 6.-2,*6.7<. -2;/=7,N2* .:.,<25L */.,<*:.* 52+2 -8=5=2 M2 .3*,=5L:22 27<.:.;=5 9.7<:= <:*<*6.7<=5 /2<8<.Multă vreme s-a.<, considerat că această modificare benig :*92, .;<. prostatei H7 ,87<27=L H7 =:89* M2 responsabilă 6.:2,* -. nă la nivelul este,,:.M<.:. în majoritatea cazurilor, 8:- generarea simptomatologiei de aparat urinar inferior. pentru <8N2 luat *0.7N22 /2<8<.:*92,2faptul ,.5 că 6*2prevalenţa /:.,>.7< hiperpla 9:.;,:2;în considerare Totusi,27<:. trebuie .;<. .@<:*,<=5 -. #.:.78* :.9.7; -.:2>*< -27 /:=,<=5 9*5 ziei benigne a prostatei creşte odată cu vârsta, deci coexistă 62.:=5=2 92<2, K7 *-.786=5 -. 9:8;<*<L ,= ;269<86. =M8* cu modificări histologice şi funcţionale de la nivelul întregului (1). :. ;*= urinar 68-.:*<. <:*<*6.7<=5 9. <.:6.7 5=70 ,= #.:.78* aparat :.9.7; 60 :.9:.B27<L ./2,2.7<L ,. .>2<L De aceea, astăzi asistăm8 la*5<.:7*<2>L o modificare semnificativă a *9*:2N2* ./.,<.58: *->.:;. ,*:. */.,<.*BL ;.672/2,*<2> ,*52 paradigmei, simptomatologia fiind considerată o consecinţă <*<.* 9*,2.7N258: a unui>2.N22 complex de factori. Astfel, în generarea simptomelor @<:*,<=5 -. #.:.78* :.9.7; * -.687;<:*< =7 prostatei ;9.,<:= implicate hiperplazia de aparat urinar inferior sunt 5*:0 -. *,N2=7. ,. H7;=6.*BL ./.,<. -. 2712+2N2. * *5/*dar şi modificări neurologice, hiper- sau hipoactivitatea detru :.-=,<*B.2 *7<2*7-:80.72, -*: M2 *7<227/5*6*<8: sorului, infecţii de tract urinar, inflamaţia de la nivelul prostatei, @2;<L 7=6.:8*;. 9:8-=;. ,. #.:.78* :.9.7; (2). Identificarea acestor factori renali (poliuria nocturnă) etc ,87N27 -. *,..* <:.+=2. *,8:-*<L 8 *<.7N2. -.8;.+2<L -2/.:.7N2.:22 factori etiopatogenici trebuie, în mod logic, să genereze modiH7<:. 9:.9*:*<.5. H7:.02;<:*<. :.05.6.7<*<. ,* ficări in managementul acestei M2 afecţiuni. -. ,.5. ,=foarte ;<*<=<interesante -. ;=9526.7<. *526.7<*:. Unul din aspectele legate de multiplii ;=7< *,.5. 6.-2,* factori ce insotesc marirea de volum a prostatei il reprezintă 5L ,*:. C7= 9:.B27<L =7 9.:2,85 -2:.,< ;*= 27-2:.,< 9.7<:= asocierea inflamaţiei; suspectată o lungă perioadă de timp, ;L7L<*<.* =6*7L H7 ,*B=5 =<252BL:22 ,8:.,<. ;*= /:.,>.7<. ulterior uitata si apoi redescoperită, este tot mai des identificată /L:L ;=9:*>.01.:. 6.-2,*5LF şi citată în ultima decadă. Inflamaţia (cronică sau acută) pare K7:.02;<:*:.* 7.,.;2<L *,..*M2 să fie implicată în generarea modificărilor histologice de hi,* M2 9.7<:= 6.-2,*6.7<.5. ,. ;. .52+.:.* perplazie benignă a prostatei, în progresia acestora, în apaBL 9. +*BL -. 9:.;,:29N2. 6.-2,*5L riţia şi severitatea simptomatologiei, în evoluţia către complicaţii ;=7< E *5 precum şi în parcursul postoperator al acestor pacienţi (3). ,L:8: ;,89 .;<. ;L ,8695.<.B. -2.<* 78:6*5L M2 ,*:. ;=7< Intervenind la atât de multe niveluri ale evoluţiei pacientului ;=:;. ,87,.7<:*<. -. 7=<:2.7N2 ;*= *5<. ;=+;<*7N. ,= ./.,< cu simptomatologie de aparat urinar inferior, inflamaţia se de7=<:2N287*5 8:2 /2B285802, ;.9*:*< ;*= H7 ,86+27*N2. ,86.: taşează ca un parametru foarte important, corecţia sa ame,2*52B*<. ;=+ /8:6L -. -8BLF liorând calitatea vieţii, reducând riscul de intervenţie chirurgicală 86.:,2*52B*:.* ;=9526.7<.58: *526.7<*:. ;. /*,. sau îmbunătăţind evoluţia postoperatorie. 7=6*2 9. +*B* =7.2 5* 7;<2<=<=5 -. 28:.;=:;. Căutarea de5*alternative 526.7<*:. 272;<.:=5terapeutice #)7L<LN22 care să amelioreze inflamaţia în managementul bărbaţilor (şi) %7.5. ;=9526.7<. *526.7<*:. *: 9=<.*cu/2 simptomatologie 529;2<. -. ./2,* de aparat urinar inferior este un demers durează de peste ,2<*<. 7..@2;<J7- ;<=-22 ,5272,. ,*:. ;Lce 8 *<.;<. o decadă. în corectarea sau ameliorarea ;.:2.Utilizarea -. *=<8:2fitoterapiei *= 9=; ;=+ ;.67=5 H7<:.+L:22 .,12>*5. acestui factor face parte din acest demers. Vela Navarrete-. şi 7N* H7 ,..* ,. 9:2>.M<. ./2,*,2<*<.* -2/.:2<.58: 9:.9*:*<. Serenoa repens colaboratorii, studiind efectul extractului de #.:.78* :.9.7; H7 /=7,N2. -. -2/.:2<.5. ;=+;<:*<=:2 /858;2<. în tratamentul pacienţilor cu hiperplazie benignă de prostată, 9.7<:= .@<:*,N2* 58: #<=-225. *,<=*5. -.687;<:.*BL ./2 raportează H7*5<L nu numai ameliorarea clinică dar şi -. diferenţe his,*,2<*<.* 9.7<:= .@<:*,<=5 .<*7852, #.:.78* I biologici cu implicaţii directe în inflamaţie. tologice şi de makeri :.9.7; !:8;<*685 %78 Astfel, în grupul tratat prin fitoterapie s-a ,L constatat o scădere #<=-2=5 ;58>*, :.B* *:*<L <:*<*6.7<=5 <269 I semnificativ statistică comparativ cu grupul control, a -. 5=72 ,= 8 ,*9;=5* -. !:8;<*685 %78 9. B2 *numărului G6+=7L de B şi a expresiei Necrosis/L:L Factor (TNF <LN2<limfocite ;.672/2,*<2> 9*:*6.<:2Tumor =:8-27*62,2 * alfa 68-2/2,* 1beta (IL-1beta), deci implicit a inflamaţiei alfa) şi a interleukinei >*58*:.* !# (4). cronice #<=-2=5 :=; &27*:8> A * -.687;<:*< M2 .5 ,L -=9L I O foarte a acestor se ba-. 5=72 -.probabilă <:*<*6.7<explicaţie ,= !:8;<*685 %78modificări *<J< ;269<86* zea ză pe efectele antiinflamatorii şi antiedematoase ex<85802* ,J< M2 9*:*6.<:22 =:8-27*62,2 ; *= H6+=7)<LN2<ale ;.6 Serenoa in vitro. ;Ele protractului 72/2,*<2> de H7 <269 ,. H7repens, 0:=9=5demonstrate -. ,87<:85 *,.M<2* *=se H7:L= duc <LN2< ca urmare a acţiunii asupra mediatorilor proinflamatori I precum şi a inhibiţiei enzimelor cascadei acidului.:.,<25L arahidonic. !:8;<*685 %78 H6+=7L<LN.M<. *<J< /=7,N2* ,J< Astfel se reduce producerea şi prostaglandine, M2 *,<2>2<*<.* ;.@=*5L ,..*de ,.leukotriene H5 /*,. -2/.:2< /*NL -. *5<. <:* cu întreruperea consecutivă a mecanismelor tisulare ale infla<*6.7<. 6.-2,*5. *5. *-.786=5=2 -. 9:8;<*<L maţiei şi edemului. Acestea împreună cu efectele antiandrogenic (secundar :*7B .;;.:52 inhibiţiei 5 alfa-reductazei de tip 1 şi 2), antiproliferativ (obţinut prin inhibiţia factorilor de creştere şi inducerea apoptozei) 3*>*7 mecanismul $1. ,8:.5*<287 +.<?..7 27/5*6*<287 ! etc. formează complex de acţiune al acestui (5). *7- 9:8;<*<. ,*7,.: =: %:85 #=995 agent fitoterapic .::A # practică 8//.A este # '*5;1 ! ?270 că $1. -.>. Importanţa foarte mare pentru oferă, prin 5896.7< 8/ precoce 1=6*7 +.7207 9:8;<*<2, 1A9.:95*;2* ?2<1 *0. corectarea potenţială a simptomatologiei inflamatorii %:85 şi iritative, un beneficiu comparativ cu alte alternative terapeutice .*>5.<. ! =5<.;,= " *70= 2,5.* pentru#27.;,= aceşti pacienţi. 86*7 82*:< 6+.:< & 87;<*7<27 $ !.<:=< .,2,1. 870 $.:6 //2,*,A 8/ din #.:.78* :.9.7; (continuarea în num\rul luna noiembrie)

Bibliografie $:.*<6.7< 27 !*<2.7<; ?2<1 25- *7- 8-.:*<. #A69<86*<2, 1. Berry SJ, Coffey DS, Walsh PC, Ewing LL. The development of human .7207 !:8;<*<2, A9.:95*;2* %:85 7< benign prostatic hyperplasia with age. J Urol 1984; 132(3):474-9 .*>5.<. ! Bachmann =5<.;,= A, " Descazeaud .*>5.<. A, Emberton #.:.78*M,:.9.7; 2. Oelke M (chair), Gravas .@<:*,< <:.*<6.7< 8/ +.7207 9:8;<*<2, 1A9.:95*;2* S, Michel 27 MC,<1.N’Dow J, Nordling J, de la Rosette JJ; members of the European Association of Urology (EAU) Guidelines Office. Guidelines on the $1.:*9.=<2, ->*7,.; 27 %:8580A Management of Male Lower Urinary Tract Symptoms (LUTS), including -*9<*< -=9* .0.* *9:252. Benign Prostatic Obstruction (BPO). In: EAU Guidelines, edition 2012. ISBN 978-90-79754-71-7 # G, Briganti A, Gontero 2:.,<2>* 3. Gandaglia P, Mondaini N, Novara G, Salonia A,

Sciarra A, Montorsi prostatic inflammation in the patho:.B* F.The.<role*5of chronic !1A<8<1.:*9A 8/ ;A69<86*<2, genesis and progression of benign prostatic hyperplasia (BPH). BJU Int. +.7207 9:8;<*<2, 1A9.:95*;2* =;270 *5,8185 .@<:*,< 8/ 2013 Aug;112(4):432-41 #.:.78* :.9.7; R, /:=2< !:8;<*685 %:85802* 4. Vela Navarrete Garcia Cardoso JV,%78 Barat A, Manzarbeitia F, López D A. BPH and inflammation: pharmacological effects of Permixon on hisFarré tological&27*:8> and molecular inflammatory markers. Results of a double blind pilot ( .< *5 ".;=5<; 8/ <1:.. A.*: ,5272,*5 ;<=-A clinical assay. Eur Urol. 2003 Nov;44(5):549-55 8/ !:8;<*685 %78 .//2,*,A *7- ;*/.<A 27 9*<2.7<; ?2<1 272<2*5 5. Plosker GL, Brogden RN.Serenoa repens (Permixon). A review of its ;A69<86; 8/and 9:8;<*<2, *-.786* :2;4 8/ 2<; 9:80:.;;287 pharmacology therapeutic efficacy *7in benign prostatic hyperplasia. %:85802* 8> ., Drugs Aging. 1996 Nov;9(5):379-95

eveniment

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Medical Forum Alba iulia În perioada 19-20 septembrie a.c., medicii de familie din Alba au avut ocazia să dezbată cele mai importante aspecte cu care se confruntă în

prezent asistenţa medicală primară, în cadrul Medical Forum Alba Iulia. Evenimentul, organizat de Pharma Business împreună cu Societatea

Naţională de Medicina Familiei, a reunit pe parcursul celor două zile peste 200 de participanţi. În cadrul Medical Forum Alba Iulia

au fost abordate teme specifice medicinei de familie în sistemul medical românesc, precum perspectivele Contractului-Cadru, particularităţile pa-

chetului bazal de servicii medicale, provocările în activitatea cabinetului de medicină de familie, dar şi elementele cheie în comunicarea medic – pacient.

Stand MEDAPHARMA

Stand BERLIN CHEMIE

Stand PFIZER

PARTENERI PRINCIPALI:

Stand ANTIBIOTICE

Stand FARMAMEDIA

Stand FITERMAN

PARTENERI:

SPEAKERI 1. Dr. Rodica TĂNĂSESCU, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei, „Locul medicinei de familie în sistemul medical românesc”, “Trecut, Prezent şi Viitor: Noi precizări referitoare la derivaţii de ergot”, „Activitatea Cabinetului de medicină a familiei în anii crizei economice”, “Pachetul bazal de servicii medicale în sistemul social de asigurări de sănătate”, “Medicul de familie, rolul lui în sănătatea şi securitatea comunităţii”, “Noi perspective in vaccinarea primara a sugarilor”, “ Comunicarea medic - pacient, element cheie al succesului terapeutic”, „Cardul de sănătate, nod gordian sau povară birocratică inutilă”, “De la tradiţional la modern în abordarea ulceraţiilor cutanate”, “Contract-Cadru multianual” 2. Dr. George HABER, Preşedinte, Asociaţia Medicilor de Familie din Alba, “Patologia cardiovascula-

ră, diabetul şi obezitatea - probleme cheie pentru sănătatea pacienţilor din România”, 3. Şef. Lucr. Dr. Jozsef Attila SZASZ, UMF Tg. Mureş, Medic Primar Neurolog, SCJU Tg. Mureş, Secţia Neurologie 2, “Posibilităţi terapeutice la bolnavul `vascular” 4. Conf. Univ. Dr. Paul Jürgen PORR, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Medicină Victor Papilian, Medic Primar Medicină Internă şi Gastroenterologie, Şef Cl. Medicală 1, SCJU Sibiu, “Soluţia actuală şi eficientă în tratamentul tulburărilor funcţionale digestive”, 5. Dr. Viktor TELEVKA, Medic Specialist Ortopedie traumatologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba, “Patologia inflamatorie a membrelor inferioare” “Traumatisme. Insuficienţa venoasă” 6. Dr. Cristian TIBEA, Medic Specialist Obstetrica

– Ginecologie, Spital Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, “Sănătatea femeii. Sănătatea familiei” 7. Dr. Marcela RAU, “De la teorie la practica în terapia cu statine” 8. Dr. Ancuţa ŞUTEU, “Abordarea pacientului hipertensiv – un management pe termen lung” 9. Dr. Carmen CRĂCIUN, Asociaţia Medicilor de Familie din Alba, „Performanţa profesională sau birocratizarea activităţii MF? 10. Cristina PETACA, Asociaţia Medicilor de Familie din Alba, „Relaţia MF cu celelalte specialităţi medicale?” 11. Dr. Lucia CRĂCIUN, Asociaţia Medicilor de Familie din Alba, „Criterii de referinţă în siguranţa pacienţilor, evitarea cazurilor de malpraxis” 12. Dr. Nicolae CRIŞAN, Medic Primar Urolog, Spitalul Municipal Clujana, „Eficienţa şi siguranţa tra-

tamentului pe termen lung cu Serenoa repens” 13. Dr. Tiberiu PROCOPCIUC, Asociaţia Medicilor de Familie din Alba, „Centrele de permanenţă, de la grija pentru comunitate până la funcţionarea optimă” 14. Dr. Mădălina VESA, Asociaţia Medicilor de Familie din Alba, “Managementul cancerului” 15. Dr. Florin BUSUIOC, Medic Primar Psihiatrie, Spital Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, “Integrarea medicinei primare în afecţiunile psihiatrice” 16. Ion DUMITREL, Preşedinte Consiliul Judeţean Alba 17. Dr. Gheorghe VIERU, Preşedinte, Colegiul Medicilor Alba 18. Dr. Maria FLEŞERU – Medic Şef, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Alba 19. Dr. Horea TIMIŞ, Director Executiv, Direcţia de Sănătate Alba

advertorial

ZIARULâ&#x20AC;&#x2C6;MEDICULUIâ&#x20AC;&#x2C6;DEâ&#x20AC;&#x2C6;FAMILIEâ&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;NR.â&#x20AC;&#x2C6;30â&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;â&#x20AC;&#x2C6;OCTOMBRIEâ&#x20AC;&#x2C6;2013

Aulin

analgezic potent cu cel mai mic risc de complicaĹŁii gastrointestinale

Durerea afecteazÄ&#x192; zeci de milioane de oameni din ĂŽntreaga lume Ĺ&#x;i este asociatÄ&#x192; cu o varietate de efecte care pot distruge calitatea vieČ&#x203A;ii prin suferinČ&#x203A;Ä&#x192;. De multe ori este subdiagnosticatÄ&#x192; Ĺ&#x;i subtratatÄ&#x192; la unele grupuri de pacienĹŁi2. Atunci cĂ˘nd se recomandÄ&#x192; un medicament trebuie avut ĂŽn vedere obČ&#x203A;inerea eficienČ&#x203A;ei maxime cu reacČ&#x203A;ii adverse minime. O atenĹŁie specialÄ&#x192; trebuie acordatÄ&#x192; necesitÄ&#x192;ĹŁii de evaluare a profilului de risc general/global al AINS, ĂŽn mod particular a riscului de complicaĹŁii severe GI (sĂ˘ngerare Ĺ&#x;i perforaĹŁii), care sunt de aproximativ 10 ori mai frecvente comparativ cu hepatotoxicitatea. Nimesulida (AulinÂŽ) este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) utilizat de peste douÄ&#x192; decenii ĂŽn tratamentul durerii de origine inflamatorie sau non-inflamatorie. Nimesulida (AulinÂŽ) se distinge printr-un profil farmacologic unic printre AINS, realizĂ˘nd o abordare plurifactorialÄ&#x192; a inflamaĹŁiei, prin inhibarea deopotrivÄ&#x192; a formÄ&#x192;rii de mediatori COX-dependenĹŁi (prostaglandinele), cĂ˘t Ĺ&#x;i a celor COX-independenĹŁi.2 Nimesulida (AulinÂŽ) este un analgezic potent cu intrarea rapidÄ&#x192; ĂŽn acĹŁiune, ĂŽn 15 minute a efectului antialgic3. Nimesulida (AulinÂŽ) are acĹŁiune analgezicÄ&#x192; mediatÄ&#x192; central Ĺ&#x;i periferic prin inhibarea PGE2, substanĹŁei P, IL-6 Ĺ&#x;i a altor citokine proinflamatorii. Nimesulida (AulinÂŽ) are un risc mai mic de reacĹŁii adverse gastrointestinale datoritÄ&#x192; lipsei efectului pe mucoasa gastrointestinal\ prin lipsa efectului asupra COX1 Ĺ&#x;i a indicelui Pk redus.4 Ă&#x17D;n noiembrie 2012, ĂŽn Pharmacoepidemiology and Drug Safety5 au fost publicate rezultatele studiului cu privire la riscul complicaĹŁiilor de tract superior gastrointestinal ĂŽntr-un grup de pacienĹŁi utilizatori de nimesulida (AulinÂŽ) Ĺ&#x;i alte AINS. A fost analizat Ĺ&#x;i comparat riscul asociat cu utilizarea de nimesulida (AulinÂŽ) Ĺ&#x;i alte AINS cu riscul pentru leziuni gastrointestinale al non-utilizatorilor de AINS. Datele au fost colectate din ziua internÄ&#x192;rii ĂŽn

spital din baza de date a sistemului de sÄ&#x192;nÄ&#x192;tate regional din Venezia Giulia, Italia. Studiul a inclus 588.827 de pacienĹŁi ce au primit 3.623.341 prescripĹŁii cu AINS ĂŽntre 2001 Ĺ&#x;i 2008. Nimesulida (AulinÂŽ) a fost AINS cel mai frecvent prescris ĂŽn acesta perioadÄ&#x192;. Celelalte AINS utilizate frecvent alÄ&#x192;turi de nimesulida sunt: rofecoxib, celecoxib, naproxen, ibuprofen, diclofenac, etoricoxib, meloxicam, ketoprofen, piroxicam Ĺ&#x;i ketorolac. Rezultatele obĹŁinute au arÄ&#x192;tat cÄ&#x192; riscul relativ general gastrointestinal (95% CI) pentru utilizatorii curenĹŁi de AINS este 3,28. Grupul cu cel mai risc relativ de complicaĹŁii gastrointestinale este dat de nimesulida (AulinÂŽ) Ĺ&#x;i celecoxib, mai mic de 2. Riscul asociat cu nimesulida (AulinÂŽ) variazÄ&#x192; de la 1,53% (la toĹŁi utilizatorii) la 1,81% (pentru pacienĹŁii noi) comparativ cu 3,28 pentru majoritatea AINS. Profilul farmacocinetic al nimesulidei (AulinÂŽ) demonstreazÄ&#x192; absorbĹŁie rapidÄ&#x192; la nivelul stomacului Ĺ&#x;i intestinului, favorizĂ˘nd utilizarea ĂŽn condiĹŁii de siguranĹŁÄ&#x192; la toate categoriile de pacienĹŁi. Nimesulida (AulinÂŽ) prezintÄ&#x192; minime interacĹŁiuni medicamentoase. Nimesulida (AulinÂŽ) are cel mai mic risc de complicaĹŁii gastrointestinale Ĺ&#x;i cardio-vasculare. Doza este unicÄ&#x192; pentru toate categoriile de pacienĹŁi: 1 cutie susĹŁine perioada optimÄ&#x192; de tratament pentru durerea acutÄ&#x192;. Medicamentele care conĹŁin nimesulida sunt autorizate din 1985 ĂŽn mai multe state membre ale Uniunii Europene. Nimesulida (AulinÂŽ) are indicaĹŁii ĂŽn tratamentul durerii acute Ĺ&#x;i ĂŽn dismenoreea primarÄ&#x192; pe o perioadÄ&#x192; de pĂ˘nÄ&#x192; la 15 zile. Pacientul romĂ˘n cu polipatologie are dreptul sÄ&#x192; primeascÄ&#x192; medicaĹŁie completÄ&#x192; Ĺ&#x;i compensatÄ&#x192; disponibilÄ&#x192; tutu-

Factor de risc gastrointestinal minim1

superior este rar la utilizatorii de

Studiul

a inclus 588.827 de utilizatori de AINS

ror pacienĹŁilor europeni. Din acest motiv am decis sÄ&#x192; ĂŽncurajÄ&#x192;m accesul prin eliberarea unei poziĹŁii ĂŽn reĹŁeta compensatÄ&#x192;, pe care o ocupÄ&#x192; Aulin compensat, al cÄ&#x192;rui preĹŁ este asemÄ&#x192;nÄ&#x192;tor cu cel necompensat: 7,49 lei necompensat cutia cu 10 tablete versus 5,44 lei compensat. AjutÄ&#x192;m toĹŁi pacienĹŁii sÄ&#x192; aibÄ&#x192; medicaĹŁia completÄ&#x192; Ĺ&#x;i corectÄ&#x192; la preĹŁ accesibil.

Bibliografie 1. Saloni Tanna ,October 2004, Osteoarthritis -â&#x20AC;&#x153;Opportunities to Address Pharmaceutical Gapsâ&#x20AC;?. 2. Rainsford 2006. 3. Bianchi M and Broggini M. Anti-hyperalgesic effects of nimesulide: studies ĂŽn rats and humans. Int Journ Clin Pract, 2002, Suppl. 128, 1119. 4. Bjarnason I., Clin.Drug Ă&#x17D;nveĹ&#x;t. 1: 7-13, 2007.

5. Pharmacoepidemiology and Drug Safety 2012 published online ĂŽn Wiley Online Library (wileyonlinelibrary.com)DOI: 10.1002/pds.3385 Jordi Castellsague1*, Federica Pisa2, Valentina Rosolen3. 6. The â&#x20AC;&#x153;Post-EMEAâ&#x20AC;? Benefit/Risk Profile of Nimesulide Kim D Rainsford Professor Emeritus of Biomedical Sciences & Head Stress ĂŽn Inflammatory Diseases Research Group.

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

reglementări privind constatarea naşterii de c\tre medicul de familie Drepturile copilului sunt reglementate de Convenţia asupra Drepturilor Copilului adoptată de ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), ratificată de România prin Legea 18/1990. Convenţia, dar mai ales reglementările interne care au urmat – şi aici ne referim îndeosebi la Legea nr.272/2004 şi actele normative conexe - expun în detaliu drepturile şi principiile dezvoltării normale a unui copil, identificând profesiile şi instituţiile statutului care au responsabilitatea de a asigura respectarea acestor reguli; potrivit legii, orice copil are dreptul la stabilirea iden tităţii sale, un rol activ în realizarea şi exercitarea acestui privilegiu avându-l şi medicul de familie, după cum veţi constata din cele ce urmează. În vedere declarării şi înregistrării naşterii la starea civilă, implicit pentru obţinerea actului de naştere

(certificatul de naştere – primul înscris autentic prin care se dovedeşte identitatea unei persoane), legea obligă declarantul să prezinte o serie de documente, printre acestea numărându-se şi certificatul medical constatator al naşterii.

Certificatul medical constatator al naşterii Certificatul medical constatator al naşterii este un înscris prin care medicul confirmă exactitatea unui fapt, respectiv declară (constată) naşterea unui făt viu/mort, servind de regulă aparţinătorilor acestuia, la

birourile de stare civilă. Certificatul se eliberează atât pentru nou-născutul viu, cât şi pentru fătul născut mort. La eliberarea certificatului, medicul trebuie să aibă în vedere că, potrivit legii: l produsul de concepţie expulzat sau extras complet din organismul matern, indiferent de durata amenoreei ori vârsta de gestaţie este declarat viu dacă prezintă după expulzie sau extragere unul dintre următoarele semne de viaţă: respiraţie spontană, activitate cardiacă (pulsaţii ale cordonului ombilical) ori contracţia voluntară a unui muşchi;

legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

l produsul de concepţie fără semne de viaţă, expulzat din organismul matern după vârsta de gestaţie de 28 de săptămâni este declarat făt născut mort; l expulzia din organismul matern a unui produs de concepţie fără semne de viaţă înainte de vârsta gestaţională de 28 de săptămâni este declarată şi înregistrată ca avort; Recomandăm medicului să elibereze certificatul medical către mamă, pe baza actului de identitate, în original şi, atunci când este cazul, a certificatului de căsătorie, în orginal, al părinţilor copilului născut.

Cine şi când întocmeşte certificatul? Certificatul medical constatator al naşterii se eliberează în termen de 24 de ore de la naştere, răspunderea pentru îndeplinirea acestei obligaţii revenind medicului care a asista, a supravegheat sau a constatat naşterea. Cu privire la întocmirea şi eliberarea acestui document medical distingem două situaţii: când naşterea a avut loc într-o unitate sanitară, respectiv când naşterea completă (inclusiv expulzia placentei) a avut lor în afara unei unităţi sanitare, indiferent dacă a fost asistată sau nu de către personal medical. În prima situaţie, reglementarea este clară: documentul se întocmeşte de un medic din spital. În ce-a de-a doua situatie, obsevăm că există inadvertenţe între dispoziţiile cuprinse in Legea nr. 272/2004 si cele cuprinse în Ordinul M.S. nr. 359/2012. Astfel, dacă legea prevede că întocmirea şi eliberarea certificatului trebuie făcută de către medicul de familie având cabinetul înregistrat în raza teritorial\ unde a avut loc naşterea, care este obligat ca la cererea oricărei persoane să constate naşterea copilului, reglementările ministerului de resort stabilesc că aceste atribuţii revin medicului de familie al mamei, iar în situaţia în care mama nu este înscrisă la un medic de familie, certificatul se eliberează de către spitalul pe raza căruia a avut loc naşterea. Opiniem că ordinul M.S. aduce atingere fondului reglementării (legea), excede cadrul legal, situaţie ce va crea dificultăţi în aplicarea acestuia, atât pentru medici, cât şi pentru organele abilitate cu controlul aplicării legii. Personal, sper într-o soluţionare cu celeritate a contradicţiilor semnalate în acest articol, de către Ministerul Sănătăţii, fie prin amendarea propriilor reglementări, fie prin promovarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie modificată legea.

Cum se întocmeşte certificatul? Documentul se întocmeşte pe formular-tip (al cărui model a fost aprobat prin Ordinul MS nr. 567/ 2007), care va trebui să poarte număr de înregistrare, data completării, data certă a naşterii, sigiliul/ştampila unităţii sanitare emitente, semnătura şi parafa medicului care a asistat, supravegheat sau a constatat naşterea. Documentul se completează într-un exemplar, din care partea detaşabilă se predă aparţinătorului.

De regulă se completează toate rubricile din formular, cu excepţia cazului când documentul se eliberează pentru fătul născut mort, situaţie în care nu se vor completa rubricile: “prenumele”, “cetăţenia” şi “codul numeric personal”, iar în rubrica “din care rezultă că s-a născut un copil ......” se înscrie cuvântul “mort”.

Contravenţii Nerespectarea de către medicul de familie a oricăreia dintre obligaţii – de a respecta termenul de eliberare ori de a întocmi şi elibera certificatul atunci când legea îi incumbă această îndatorire constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 lei, constatatarea faptei şi aplicarea sancţiunii urmând a se reali-

za de către persoanele anume desemnate dintre cele cu atribuţii de control din Ministerul Sănătăţii. Bibliografie: H.G nr.64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă; Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă,republicată;

Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; Ordinul M.S. nr.359/2012 privind criteriile de înregistrare şi declarare a nou-născutului; Ordinul M.S. nr.576/2007 privind aprobarea Sistemului de evidenţe primare şi tehnico-operative al spitalelor conform broşurii “MODELAR SPITALE”

reporter mf “Educaţia pacienţilor, o provocare pentru medicii de familie”

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

interviu cu

dr. rodica T\n\sescu

În lupta pentru interesele profesionale ale medicilor de familie se foloseşte de perseverenţă şi dorinţa permanentă de a merge mai departe. Dr. Rodica Tănăsescu a învăţat din primul mandat de preşedinte că echilibrul este o calitate mai mult decât necesară. Interviu de Alexandra Pârvulescu În urma alegerilor din 11 octombrie de la Brăila, a fost desemnat fotoliul de preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familie. Încă patru ani, dr. Rodica Tănăsescu va susţine şi va milita pentru interesele profesionale ale medicilor de familie români. Cum a evoluat medicina de familie de când aţi preluat conducerea Societăţii Naţionale de Medicina Familie? SNMF era într-o oarecare criză în urmă cu patru ani. Împreună cu toată echipa aflată în board-ul societăţii pot spune că am aplicat o resuscitare şi într-adevăr SNMF s-a dezvoltat. Paradoxal într-un fel, pentru că odată cu instalarea mandatului nostru a urmat o perioadă dificilă pentru medicina familiei, ceea ce a fost o provocare. Au fost aspecte ce au determinat nevoia de evoluţie. Societatea s-a dezvoltat considerabil atât din punct de vedere al resurselor umane, 42 de filiale active aflându-se în componenţa SNMF, cât şi din punctul de vedere al proiectelor demarate. Puteţi face un bilanţ al celor patru ani de mandat? În prezent avem nenumărate proiecte profesionale, dar şi mo -

dule de medicina familie în cadrul congreselor mari – cardiologie, diabet, pneumologie, pediatrie etc. De asemenea, avem propriile evenimente care se conturează din ce în ce mai bine cu teme specifice specialităţii noastre, cu mese rotunde şi momente interactive care aduc la zi cunoştinţele necesare şi punctează practica din cabinete a medicului de familie, pentru că medicul de familie nu face numai cardiologie sau numai pneumologie. Pacientul are întotdeauna un cumul de riscuri, de factori care ţin de mediul de viaţă, de mediul profesional şi de foarte multe ori un cumul de patologii, iar acest caracter interdisciplinar cu totul aparte ne face să privim diferit pacienţii noştri, în sensul unei abordări integrale, aşa cum este firesc în specialitatea noastră. Avem o platformă de e-learning multipremiată care are din ce în ce mai multe cursuri, accesate de numeroşi colegi. Pregătim teme diferite, legate în special de educaţia pacienţilor pentru că am observat că educaţia pentru sănătate este doar un deziderat abstract. Consider că într-un stat normal decidenţii să se ocupe de educaţia medicală a populaţiei pentru a avea în timp o populaţie cât mai sănătoasă. În afară de acele mici spoturi de la tv legate de consumul exagerat de sare zahăr şi alcool, nu se întâmplă nimic. Aşadar, pen-

tru medicii de familie educaţia pacienţilor devine o provocare. Am iniţiat şi proiecte legate de siguranţa pacientului, pentru că bolile cronice sunt o mare proble mă, dar şi vaccinologia constituie o problemă cu care se confruntă

Societatea este în prezent o organizaţie vizibilă, cu o imagine clară asupra medicinei de familie ce trebuie menţinută.” societatea în prezent. Avem un grup de vaccinologie în departamentul nostru profesional, foarte activ care se plimbă în toată ţara pentru că tendinţa de scădere a ratei vaccinale există în toată Europa, din păcate şi în România. SNMF dispune de foarte multe posibilităţi de comunicare, pentru că suntem mulţi, aproximativ 11.300 de medici de familie la nivelul întregii ţări, şi este în permanenţă nevoie de comunicare. Totodată există un grup de discuţii în care sunt implicaţi 3.500 de medici de familie, dar şi un newsletter dedicat acestora. Este foarte important să putem comunica. Încercăm pe toate căile să ţinem legătura între noi, să ne informăm atât din punct de vedere profesional, cât şi din punct de vedere legislativ.

Există proiecte de suflet pe care le-aţi demarat în cei patru ani? Toate proiectele sunt de suflet pentru că majoritatea au pornit din nimic, au crescut şi s-au dezvoltat frumos. Unul dintre ele este platforma cu care ne mândrim foarte mult. Dacă ne gândim la activitatea noastră de zi cu zi la societate, timpul este consumat de problemele legislative şi cele contractuale pe care medicii de familie trebuie să le surmonteze. În anumite situaţii trebuie să acţionăm rapid, deşi unele probleme sunt de ordin juridic şi ne pot depăşi, nu este foarte simplu să recţionăm imediat. De aceea, platforma este un proiect de care trebuie să ne îngrijim şi să-l actualizăm. Din punctul meu de vedere, cele mai frumoase proiecte sunt cele legate de oameni şi de partea profesională. În acest sens, am observat o schimbare care m-a bucurat foarte mult. În urmă cu patru ani, colegii mei care au câştigat alegerile îşi doreau să acceadă la departamentul nostru economic, evident împreună cu Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (n.r. FNPMF). La alegeri ce tocmai au avut loc, colegii erau mult mai preocupaţi de departamentul profesional. Pot spune că s-a dus o adevărată bătălie pentru acest departament, şi mai puţin pentru cel economic, deşi nevoile sunt la fel de mari. De ce credeţi că a avut loc această schimbare? Poate pentru că ne maturizăm şi începem să înţelegem că profesia ne este cel mai de seamă aliat, împreună cu pacientul. Colegii mei au înţeles că prin profesionalism ne putem găsi locul potrivit în relaţia cu autorităţile, în relaţia cu societatea, dar mai ales în relaţia cu pacienţii noştri. M-a bucurat foarte mult această schimbare şi m-a încântat efervescenţa colegilor mei. În urma discuţiilor am observat că majoritatea colegilor îşi doresc proiecte profesionale, să iniţieze proiecte care să ţină cont de anumite patologii extrem de frecvente şi să dezvolte departamente sau subdepartamente, grupuri de lucru centrate pe patologiile pacientului. Există proiecte dezvoltate de societate pe care doriţi să le

modificaţi sau necesită îmbunătăţiri? Întotdeauna este loc de mai bine, iar proiectele au nevoie de o dezvoltare permanentă, cel puţin până la finalizarea lor. Plănuim o restructurare a evenimentului itinerant Medical Forum, astfel încât manifestările să devină mai interactive. În acest sens, ne gândim să adăugăm formatului deja existent prezentări de caz şi mai multe sesiuni de Q&A (n.r. questions and answers). De asemenea, avem în lucru un document care se referă la cerinţele profesionale ale medicului de familie, un fel de job description, care va sta la baza schimbării curriculei medicilor de familie pentru pregătirea în rezidenţiat. Acest document va fi folosit în toate proiectele medicilor de familie, dar şi în negocierile cu decidenţii, pentru că nu toată lumea cunoaşte ce poate şi ce ştie să facă un medic de familie. Care au fost provocările ca preşedinte al SNMF? Provocările au ţinut de armonizarea în ceea ce priveşte colaboratorii noştri şi grupurile de lucru, acolo unde existau nevoi extrem de diferite. Totodată, provocările au apărut şi în urma nenumăratelor modificărilor legislative care se succed într-o viteză extraordinară de foarte mulţi ani şi care influenţează practica noastră profesională. O altă provocare se referă la susţinerea, împreună cu FNPMF, a intereselor economice ale medicilor, pentru că altfel nu ne mai putem practica profesia. Ce aţi învăţat din primul mandat şi cum veţi folosi experienţa acumulată? Am învăţat că echilibrul este o calitate mai mult decât necesară. Există colegi extrem de inteligenţi, foarte tenace şi cred că noi toţi avem perseverenţa de a merge mai departe, dar echilibrul a fost şi este calitatea cea mai necesară în a construi şi a dezvolta medicina de familie. Sunt nevoi diferite, situaţii particulare şi zone diferite şi noi a trebuit să facem faţă tuturor acestor diferenţe. Mi-am dat seama că pot fi în primul rând echilibrată şi abia apoi un om convingător, decis şi tenace. Este nevoie de echilibru, nu numai în relaţia cu proprii mei colegi, dar şi în relaţia

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

cu decidenţii şi administratorii din sănătate. Experienţa este un bun câştigat, pentru că nu mai pornim de la zero. Nu mă aştept la un mandat mai uşor, deoarece sunt foarte multe schimbări în jur, care nu pot tot timpul conveni. Însă, mă bazez pe o echipă tenace şi cu experienţă. În noile proiecte de acte normative lansate în dezbatere publică se face referire din nou la centrele de permanenţă şi la întărirea rolului medicului de familie. Care este poziţia SNMF cu privire la acestă direcţie? Ministerul Sănătăţii a constatat că există în cultura pacientului român reflexul de a suna la salvare în orice moment, fie că este asigurat, fie ca nu este. Aceste lucruri trebuie schimbate şi nu este deloc uşor. De aceea se doreşte ca în special în zonele rurale să existe centre de permanenţă care să asigure pentru orice pacient anumite servicii medicale pentru urgeţele minore. Dar pentru a construi un centru de permanenţă este nevoie de un număr suficient de medicii de familie într-o anumită zonă, cel puţin şapte medici. Centrele de permanenţă s-au dovedit a fi un succes, dacă sunt finanţate corespunzător, şi funcţionarea lor reprezintă un avantaj atât pentru pacienţi şi medici, cât şi pentru sistemul de sănătate. Ceea ce se doreşte acum este să se poată oferi consultaţii la domiciliu în afara orelor de program pentru urgenţe minore, eventual în colaborare cu serviciu de urgenţă sau gardă la domiciliu. Deocamdată sunt numai proiecte, dar dacă vor fi bine finanţate şi corect realizate pot fi un succes pentru sistem. Bineînţeles vor exista şi anumite condiţii: să nu fie obligatoriu, pentru că nu poţi să

reporter mf

obligi un medic să ofere servicii după ce a lucrat o zi întreagă, iar serviciile să fie plătite, pentru că nevoile financiare ale medicilor de familie sunt mari. Ce părere aveţi despre proiectul lansat în dezbatere publică privind pachetul de bază şi principiile acestuia? Pachetul de bază este un segment al sistemului de sănătate de care s-au ferit toţi miniştrii sănătăţii. Este foarte greu să aduci la suprafaţă realitatea că sistemul medical românesc este crunt subfinanţat. Atunci când porneşte de la costuri şi observi ce poţi oferi cu finanţarea propriului sistem este un moment destul de trist pentru orice decident. Pachetul de bază existent este avantajos pentru pacienţi, dar nu s-a pornit niciodată de la costuri. În cazul noului proiect este nevoie de multă muncă. La baza lui stau principii corecte, dar pentru a deveni practice legislaţia secundară necesită numeroase modificări. De exemplu, în ceea ce priveşte medicina de familie, o parte dintre bolile cronice în faze mai puţin severe trec sub monitorizarea medicului de familie. Acest lucru deja se întâmplă în toată Europa, dar la noi nu este posibil din cauza protocoalelor terapeutice actuale. Trebuie să ai acces la anumite investigaţii necesare pentru diagnosticul şi monitorizarea acestor boli, dar şi de colaborarea ambulatoriului de specialitate. Noul pachet de bază se referă la o centrare mai mare a rezolvării nevoilor medicale ale populaţiei în zona de ambulatoriu, asfel încât spitalele să fie deblocate. De asemenea, am sesizat că se pune accentul pe profilaxiei, însă trebuie analizat modul în care se pune în practică. Se încearcă aducere sis-

temului medical românesc, care pune accentul în prezent pe spital, într-o zonă europeană. În prezent, proiectul privind pachetul de bază este o sumă de dorinţe de monitorizări şi de evaluări ale anumitor patologii în ambulatoriu de specialitate şi în asistenţa primară. În ceea ce priveşte finanţarea, ministrul S\n\t\]ii afirma recent că bugetul pentru medicina de familie va creşte la 8,5-9% din fond în 2014, iar în 2015 va ajunge la 10%. Credeţi că va există această creştere procentuală? În Europa asistenţa medicală primară are un fond între 9 şi 15% din fondul de asigurări sociale. Nu mă refer la sume propriu-zise, pentru că o ţară cu un PIB de 20 de ori mai mare decât al României are un 10% mult mai mare decât un 10% calculat la PIB-ul României. Noi am primit 9% numai în 2008 şi tot atât la începutul sistemului de asigurări de sănătate. În rest, nu a existat niciodată o finanţare mai semnificativă. Dezvoltarea sistemului medical este posibilă dacă există finanţare. Nu pot decât să sper la o mai bună finanţare a sistemului medical şi o creştere procentuală pentru asistenţa medicală primară. Care sunt propunerile pe care urmează să le înaintaţi cu privire la proiectele de acte normative recent lansate în dezbatere publică? Trebuie s\ punctăm foarte clar propunerile noastre privind servicii medicale în cazul noului pachet de bază. Sunt pacienţi cu forme mai grave sau forme mai uşoare de boală care pot fi monitorizaţi de medicul de familie, iar aceste activităţi pot fi transformate în servicii, medicale. De exemplu, monitorizarea pacientului cu BPOC, cu formă uşoară. Acestea sunt orientatitive, dar trebuie analizat şi ce plăteşte casa de asigurări şi ce nu plăteşte, cum monitorizezi pacientul în lipsa unor investigaţii, cum pot face ca pacientul să aibă totuşi acces la aceste investigaţii şi aşa mai departe. Noi ne vom oferi disponibilitatea de a intra într-un grup de lucru ca să putem transforma această listă de obiective într-o listă de servicii medicale

contractabile cu casele de asigurări pentru că de fapt scopul este clar, dorim să creştem calitatea vieţii pacienţilor noştri, obiectivele

Atuul nostru cel mare este acela că pacientul şi medicul de familie formează un cuplu de nezdruncinat.” sunt şi ele limpede. Asta nu se poate face într-o zi singură zi şi nici din scaune de birou fără implicarea practicienilor. Referindu-ne la cardul de sănătate şi la distribuirea lui, care este situaţia actuală? Din păcate situaţia generală este incertă, dar poziţia noastră este foarte clară. În curricula mea nu există aşa ceva. Toate organizaţiile profesionale, patronale, precum şi Colegiul Medicilor din România sunt de acord că distri buirea cardului nu este un act de medical, aşa că nu ne priveşte pe noi medicii de familie. În acelaşi timp, cardul este un proiect important şi sper să concretizeze. Noi suntem de acord să-l folosim, dar din punctul nostru de vedere are un singur rol, acela de a valida serviciul medical efectuat. Nu contribuie la creşterea calităţii serviciului medical Care sunt în momentul de faţă preocupările medicilor de familie? Ne preocupă mult pachetul de bază deoarece vor fi schimbări foarte importante în activitatea noastră. Sperăm să putem face faţă, să fie concepute astfel încât să ne ajute în practica medicală. Aşa că pachetul de bază este cel mai important lucru în momentul de faţă. Nu noi l-am construit, dar noi trebuie să-l punem în practică. Este nevoie de mai multă implicare ca să ajungem la o soluţie rezonabilă şi pentru noi şi pentru pacienţi. Care sunt previziunile pe care le puteţi face cu privire la sistemul sanitar?

Nu îndrăznesc să fac asemenea previziuni. Pot să vă zic ce îmi doresc. Îmi doresc stabilitate legislativă şi o stabilitate a direcţiilor de dezvoltare în sistemului medical. Numeroasele schimbări din cei 20 de ani ne-au adus la exasperare, pentru că de câte ori am încercat să ajungem la un echilibru, am fost destabilizaţi şi am luat-o de la zero. Politicile de sănătate ar trebui să fie relativ independente de ce lelalte politici. Ce este bun trebuie continuat pentru că este nevoie de stabilitate şi de îngrijiri de calitate. Sănătatea este un subiect extrem de sensibil în conştienţa populaţiei României şi categoric trebuie făcut ceva. Ceea ce ne dorim este echilibru şi stabilitate în dezvoltarea sistemului medical. Ce le transmiteţi medicilor de familie, pentru că veţi fi alături de ei încă patru ani? Le transmit că voi susţine cu extrem de multă tenacitate ceea ce înseamnă medicina de familie ca specialitate şi aspectele preventive, curative, de imagine, ale specialităţii şi ale organizaţiei noastre. Există foarte mulţi colegi din alte specialităţi care au înţeles ce înseamnă medicina de familie şi cu care colaborăm foarte bine. Lucrurile încep să meargă mai bine deoarece oamenii înţeleg c\ medicina de familie este o specialitate distinctă. Bineînţeles că nu există rezolvări rapide. Încă sunt colegi din alte specialităţi care mai consideră că medicii de familie au activităţi birocratice, plictisitoare sau nu suficient de provocatoare pentru ei ca profesionişti. Ne susţinem colegii din celelalte specialităţi, colaborăm cu mare drag şi plăcere pentru că până la urmă beneficiarul comun este pacientul. Aşadar, trebuie să ne susţinem reciproc. Atuul nostru cel ma re este acela că pacientul şi medi cul de familie formează un cuplu de nezdruncinat. Un pacient mer ge şi la stomatolog şi la cardiolog, dar medicul lui este medicul de familie. Şi această abordare integrală a pacientului creează şi căi de comunicare mai eficiente şi o abordare diferită.

advertorial

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Administrarea topică a heparinelor hidroalcoolice hiperconcentrate ca suport adjuvant în tratamentul contuziilor musculare [i al entorselor dr. răzvan-Silviu CiSMAȘiU Asist. Univ. - U.M.F. „Carol Davila” București, Doctor în Științe Medicale (Ortopedie) Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”

În practica ortopedică curentă nu de puține ori medicul specialist este pus în situația de a gestiona o serie de leziuni posttraumatice care nu sunt asociate cu o fractură sau o luxație articulară, dar care prezin-

tă ca și caracteristică elongări (întinderi) și rupturi ligamentare ce stabilesc diagnosticul de entorsă. Acest tip de patologie ortopedică este astăzi din ce în ce mai frecvent întâlnită, nu numai la practicanții de sport,

însă și la cei care desfășoară activități cotidiene de rutină. Traumatismul aflat la originea contuziei provoacă pe lângă întinderile și rupturile ligamentare, ca și fundament al entorsei și o serie de rupturi capilare, cu infiltrare hematica secundară, edem și, uneori, indirect, funcție de dimensiunile hematomului, tulburări circulatorii de tipul stazei venoase sau chiar, sindrom compresiv vasculo-nervos. Asemenea leziuni impun soluții terapeutice prompte, care să asigure reintegrarea socio-profesională rapidă a pacientului prin ameliorarea simptomelor clinice inflamatorii locale post-traumatice (durere, tumefacție și edem, eritem și echimoze), cu scopul final de înlăturare a limitărilor funcționale secundare și restaurare a mobilității. Totodată, tratamentul administrat trebuie să îndeplinească condițiile de siguranță clinică, toleranță, ușurință în administrare și accesibilitate. Bazele tratamentului de elecție în cadrul contuziilor ortopedice și entorselor, pot fi sintetizate prin acronimele „PRICE therapy, avoiding HARM” („terapie utilă, cu evitarea suferințelor”) (1): lTerapie utilă „PRICE”: P – Protection (protecție), R – rest (repaus), I – Ice (Gheață), C – Compression (Compresiune), E- Elevation (Poziție proclivă) lEvitarea Suferințelor „HARM”: H- Heat (Căldura), A – Alcohol (Alcoolul), R – Running (Alergatul), M - Massage (Masajul). Tratamentul medicamentos este eșafodat pe tratamentul antialgic (împotriva durerii) și tratamentul anti-inflamator (2,3): l Pentru terapia durerii se recurge cel mai frecvent la acetaminofen, iar în cazul contuziilor sau entorselor mai dureroase asocierea codeinei sau hydrocodonei sporește efectul antialgic. l Tratamentul anti-inflamator are la bază, în general, anti-inflamatoare non-steroidiene (ibuprofen sau naproxen, etc.) sau, mai nou, coxibii (celecoxib, etoricoxib sau rofecoxib). Recomandarea utilizării anti-inflamatoarelor este limitată la primele 3, maximum 5 zile post-traumatism, prin faptul că acestea interferă ulterior cu procesul de vindecare (4,5,6). Inflamația este un element declanșator și de susținere al procesului de vindecare musculo-tendinos și ligamentar, astfel încât momentul și durata administrării anti-inflamatoarelor trebuie corect gestionate (7). Pentru că tratamentul anti-inflamator per os ridică încă, în ciuda evoluției farmacologice și biomedicale, dezbateri și chiar controverse în ceea ce privește raportul utilizare-beneficii în cadrul unei astfel de patologii, calea de administrare topică locală, percutan (transdermal), ca și suport adjuvant al principiilor de bază „PRICE” din tratamentul contuziilor musculare și entorselor merită reevaluată și luată în considerare ca o opțiune terapeutică serioasă. Sistemul de administrare topic, percutan a fost acceptat ca fiind o cale non-invazivă de administrare, cu avantajul evitării primei bariere metabolice, susținând efectul local terapeutic și o complianța mai bună din partea pacientului (10). Deși o problemă o reprezintă caracterul impermeabil excelent al tegumentului reticența utilizării căii de administrare topice (transdermale) a fost înlătu-

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

rată printr-o serie de studii de farmacokinetică, ce au demonstrat capacitatea de penetrabilitate a substanțelor active la nivelul stratului cornos (corium) al pielii (11,12,13,14). Astfel, Stüttgen și Bauer (15) evidențiază capacitatea de permeație și acumulare a heparinei gel hiperconcentrată (100.000 UI) la nivelul diferitelor straturi dermice după aplicațiile locale, studiul anticipând totodată și faptul că efectele clinice ale utilizării heparinei topice nu sunt legate doar de efectele anticoagulant și fibrinolitic, însă și de capacitatea sa de a lega amine biogene și proteine fundamentale. Mai mult, Cesarone et al. (16) descrie 3 acțiuni principale ale heparinei la nivelul tegumentului: l efectul anticoagulant; l acțiunea modulatoare microcirculatorie, care determină un control important al microcirculației în cazul unei vasoconstricții sau vasodilatații excesive; l „acțiunea facilitatorie” asupra permeabilității tegumentare, ce permite altor substanțe (principii) medicamentoase să difuzeze mai bine și mai repede la nivelul pielii, asigurând obținerea efectului terapeutic. Acțiunea modulatoare microcirculatorie este oarecum sinonimă cu efectul anti-inflamator, venind să reafirme acțiunea anti-inflamatorie locală atribuită heparinei topice hiperconcentrate de o serie de studii mai vechi. În acest sens, Carr vorbește în articolul său despre efectul antagonist al heparinei la histamină, bradikinină și prostglandina E1 (17), iar Kattakar (18) susține utilizarea heparinei ca agent antitrombotic și anti-inflamator topic local. Totodată, Colombo et al. (19) evidențiază rolul heparinei gel hiperconcentrate (100.000 UI) în tratamentul leziunilor minore post-traumatice sportive. În plus, o serie de studii comparative, prospective au demonstrat eficiența unor complexe topice asociind anti-inflamatorii cu heparine nefracționate (20,21). Concluzionând, terapia heparinică topică locală reprezintă un suport adjuvant în tratamentul contuziilor musculare și entorselor în ortopedie, în primul rând prin acțiunea sa intrinseca anti-inflamatoare, dar în al doilea rând și ca agent facilitator al permeabilității altor agenți anti-inflamatori topici de tipul diclofenacului sau ketoprofenului, toate acestea asociat aplicării principiilor „PRICE”.

Bibliografie: 1. NHS. Sprains and Strains Treatment. „Online”.; 2012 [cited 2013 10 19. Available from: HYPERLINK “http://www.nhs.uk/Conditions/Sprains/Pages/Treatment.aspx” http://www.nhs.uk/Conditions/Sprains/Pages/ Treatment.aspx . 2. Dalton JD, Schweinle JE. Randomized controlled noninferiority trial to compare extended release acetaminophen and ibuprofen for the treatment of ankle sprains. Ann Emerg Med. 2006; 48(5): p. 615-23. 3. Woo WW, Man SY, Lam PK, Rainer TH. Randomized double-blind trial comparing oral paracetamol and oral nonsteroidal antiinflammatory drugs for treating pain after musculoskeletal injury. Ann Emerg Med.. 2005; 46: p. 352–61. 4. Almekinders LC. Anti-inflammatory treatment of muscular injuries in sport. An update of recent studies. Sports Med.. 1999; 28(6): p. 383-88. 5. Stovitz SD, Johnson RJ. NSAIDs and musculoskeletal treatment: what is the clinical evidence? Phys Sportsmed. 2003; 31(1): p. 35-52. 6. Mautner K. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs and sports injuries: Helpful or harmful? Athl Ther Today. 2004; 9: p. 48-49. 7. Mc-Griff Lee N. Management of Acute Soft Tissue Injuries. Journal Of Pharmacy Practice. 2003; 16(1): p. 51-58.

8. Balano KB. Anti-inflammatory drugs and myorelaxants. Pharmacology and clinical use in musculoskeletal disease. Prim Care. 1996; 23(2): p. 329-34. 9. Truestar. Spains and Strains. [Online].; 2013 [cited 2013 10 19. Available from: HYPERLINK “http://www.truestarhealth.com/Notes/12760 04.html” http://www.truestarhealth.com/Notes/127600 4.html . 10. Rizwan M, Aqil M, Talegaonkar S, Azeem A, Sultana Y, Ali A. Enhanced transdermal drug delivery techniques: an extensive review of patents. Recent Pat Drug Deliv Formul. 2009; 3(2): p. 105-24. 11. Heine E. Transcutaneous heparin therapy. med. Welt. 1985; 36: p. 703-705. 12. Heine H. Accumulation of transcutaneously absorbed heparin in the subepidemal connective tissue. med. welt. 1986; 37: p. 803-806.

advertorial 13. Schäffer H, Zesch A. The permeation of heparin into the human skin. Pharmazie. 1976; 31: p. 4. 14. Stüttgen G, Panse P, Bauer E. permeation of the human skin by heparin and mucopolysaccharide polysulfuric acid ester. Drug Research. 1990; 40(4): p. 484-89. 15. Stüttgen G, Bauer E. The penetration of heparin through human skin. Acta Therapeutica. 1990; 16: p. 265-75. 16. Cesarone MR, Belcaro G, Errichi S, Cornelli U, Pellegrini L, Ruffini I, et al. Topical heparin: new observations. Angiology.. 2007 ; 58 (Suppl 1): p. 16S-20S. 17. Carr J. The anti-inflammatory action of heparin: heparin as an antagonist to histamine, bradykinin and prostaglandin E1. Thromb Res. 1979; 16(3-4): p. 507-16. 18. Katakkar SB. Use of heparin as a topical antithrombotic and antiinflammatory

agent. J Natl Cancer Inst. 1993; 85(22): p. 1865-66. 19. Colombo L, Colonna CV, Casini A. Esperienza clinica nella piccola traumatologia sportiva comn un gel contenente eparina ad alta concentrazione (lioton 100 gel Menarini). Med. Sport. 1986; 39: p. 279-83. 20. Wetzel D, Menke W, Dieter R, Smasal V, Giannetti B, Bulitta M. Escin/diethylammonium salicylate/heparin combination gels for the topical treatment of acute impact injuries: a randomised, double blind, placebo controlled, multicentre study. Br J Sports Med. 2002; 36: p. 183-88. 21. Dragani L, Colozzi A, Schiavone C, Obletter G, Celiberti V, Radico S, et al. A heparin-glucuronylglucosaminoglycan combination for topical use. An evaluation of the therapeutic effects in induced experimental muscle damage and in minor sports injuries. Minerva Med. ; 80(4): p. 397-403.

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Alegeri SNMF 2014 De curând s-au închis lucrările celei de-a noua ediţii a Conferinţei “Medicina de Familie - prima linie în asistenţa medicală”, organizată de Societatea Medicilor de Familie Brăila. Ca în fiecare an s-au întâlnit/reîntâlnit medici de familie - şi nu numai - din întreaga ţară. Temele acestei ediţii au urmărit specificul specialităţii noastre - profilaxia primară - prin ampla sesiune de vaccinologie susţinută de prof. Doina Azoicăi, de prof. Sorin Rugină, dar şi grupul de medici de familie: dr. Sandra Alexiu, dr. Anca Deleanu, dr. Valeria Herdea, dr. Daniela Ştefănescu, dr. Cristina Barbu, dr. Gindrovel Dumitra. Profilaxia secundară şi medicina curativă au fost teme prezentate de invitaţii noştri, specialişti de elită ai medicinei româneşti, dintre care amintesc pe prof. dr. Vasile Astărăstoae, conf. dr. Andra Bălănescu, prof. dr. Daniela Bartoş, conf. dr. Şerban Bălănescu, dr. Dan Deleanu, conf. dr. Cornelia Ursu, conf. dr. Viorica Lefter, dr. Alin Tatu, dr. Ioana Ioancio, prof. dr. Elvira Craiu, prof. dr. Cristian

Dinu Popescu, prof. dr. Mircea Diculescu. Aflată la a cincea ediţie, Ziua ”Ana Aslan”, dedicată Medicinei longevităţii, s-a desfăşurat ca întotdeauna sâmbăta şi a adus în atenţia participanţilor un concept nou, de interes pentru lumea medicală europeană: fragilitatea vârstnicului. Prof. Wim van den Heuvel şi dr. Marilena Ol\roiu, oaspeţi din Olanda, au vorbit despre Fragilitatea vârstnicului prezentând rezultatul unui studiu efectuat la Brăila pe această temă. Informaţii şi actualităţi de mare interes în geriatrie/gerontolgie au fost comunicate în continuare de prof. Gabriel Prada, conf. Ioana Alexa, dr. Ileana Brânză. Conferinţa de la Brăila are un dublu rol pentru noi, medicii de fa-

milie: cel al Educaţiei Medicale Continue dar şi acela de a ne întâlni, a ne cunoaşte, a ne armoniza modul de gândire în sprijinul specialităţii noastre dar şi al pacientului. Şi toate acestea în mod armonios, armonie care a început din sala de conferinţă a Teatrului „Maria Filotti” cu arhitectura ei somptuoasă, continuând la cocktailul de bun venit desfăşurat în cadru natural dar elegant şi sfârşind prin tradiţionala minicroazieră pe Dunăre unde s-a dansat, s-a cântat, pregătindu-ne pentru... o nouă conferinţă în 2014. Vă aşteptam cu drag! Echipa de organizare: Viorica Naumov, Marcela Vasilescu, Daniela Măciucă, Zoica Brăileanu, Ileana Brânză şi coechipierii din culise

Gânduri la început de mandat Şedinţa de dare de seamă şi alegeri a SNMF s-a desfăşurat pe 11 oct. 2013 în eleganta sală de conferinţe a Muzeu de Istorie Brăila. Începutul şedinţei, a fost un bun prilej pentru cei 74 de membri ai Senatului prezenţi să facă cu realism şi profesionalism o trecere în revistă a evenimentelor actuale ce interesează specialitatea noastră. Alegerile au evidenţiat dorinţa şi nevoia de echipă funcţională în fruntea SNMF. Votul a fost exprimat pentru păstrarea continuităţii şi a experienţei (Rodica Tănăsescu/Bucureşti, Sandra Alexiu/Bucureşti, Gheorghe Lascu/Maramureş, Răzvan Miftode/Iaşi, Daciana Toma/Bucureşti) concomitent cu aducerea în prim plan a unor colegi mai puţin

vizibili dar cu o experienţă profesională/universitară, managerială şi organizaţională de netăgăduit (Anca Bălan/Cluj, Remus Şipos/Mureş, Liviu Oprea/Iaşi, Marina Pârcalabu/Bucureşti). Activitatea noii echipe a debutat într-o atmosferă de sărbătoare, înconjurată de prieteni şi daruri simbolice, de bun augur. Aşa cum am spus la finalul şedinţei de alegeri, noii echipe nu îi lipseşte nimic pentru a fi eficientă, are toate calităţile menţionate mai sus. Le urez să-şi armonizeze ritmul paşilor din Ardeal, Moldova şi Muntenia, astfel încât acţiunile lor (în beneficiul specialităţii noastre) să fie coerente, consecvente şi concordante. În numele Comisiei Electorale, Ileana Brânză

Noul Birou Executiv al SNMF Președinte: - Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu, Medic primar MF, formator MF, București n Vicepreședinți: - Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, Medic primar MF, Ilfov; n

rodica Narcisa Tănăsescu 01.03.1956 Medic primar MF1998 l Preşedinte - Societatea Naţională de Medicină de Familie l Preşedinte - Asociaţia Medicilor de Familie Bucuresti-llfov l Membru al boardului - Patronatul Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov l Membru al consiliului municipal al Colegiului Medicilor din Bucureşti l Reprezentant al CMB în Consiliul Naţional al CMR l Medic Formator Medicina de Familie, Competenţă medicina de întreprindere, Competenţă echografie generală l Organizator, împreună cu board-ul AMFB şi SNMF, al conferinţelor naţionale, regionale, simpozioane, în perioada 2002-2011 l Participant în grupul de organizare, concepţie şi susţinere a cursurilor de alergologie, neurologie, boli digestive şi pneumologie pentru medicii de familie în cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare al Medicilor. l Participant şi coordonator al Programului de educaţie pentru pacienţii cu risc cardiovascular l Coordonator şi consultant cursuri platformă e-learning a SNMF l Coordonator proiect de educaţie pentru părinţi şi adolescente pentru profilaxia cancerului de col uterin Coordonator program formare formatori 2011 l Director editorial la mf-ziarul medicului de familie”; redactor şef adj la Jurnalul Medicului de familie (până în 2011) l Coordonator profesional (alternativ) al Agendei Medicului de Familie

- Dr. Anca Bălan, Medic primar MF, Cluj; - Dr. Remus Sebastian Șipos, Medic primar MF, Mureș - Dr. Gheorghe Lascu, Medic specialist MF, Maramureș - Dr. Liviu Oprea, Medic primar MF, Iași;

Sandra Adalgiza Alexiu

Senior-editor Jurnalul Medicului de Familie (2009 - 2012) l Redactor şef adjunct Ziarul mf al SNMF (din 2010 – prezent) l Coordonator şi Coautor „Agenda Medicului de Familie” l Co-organizator al Conferinţelor Naţionale şi regionale de medicină familiei (anual din 2006 -prezent) şi al simpozioanelor lunare AMF-B l Director Conferinţa Naţională de medicină Familiei martie 2013 Chair – Euripa Forum 2011 l Coordonator al paginilor de web a AMFB şi SNMF l Coordonator al modulului de newsletter (mail şi SMS) al AMFB şi SNMF l Colaborator platforma e-learning SNMF, FormareMedicala.ro l

11.07.1968 Absolvent UMF Iaşi 1992 l Medic primar medicina de familie 2008 l Medic formator Medicina Familiei 2012 l Secretar al Asociaţiei Medicilor de familie Bucureşti - Ilfov (2006 - prezent) l Membru al Comisiei de Mediicna Familiei a MSP (2013 – prezent) l Secretar al Societăţii Naţionale de Medicină Familiei (SNMF) 2009 - prezent l Reprezentant al AMF-B în Senatul Societăţii Naţionale de Medicină Familiei (2006 prezent) l Vicepreședinte – Patronatul Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov l Redactor şef Jurnalul Medicului de Familie (Revista AMFB - 2008)

Anca B\lan 19 august 1959 l Doctor în Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj Napoca - 2003 l Şef de lucrări asociat – Catedra de Medicină Familiei, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca - 2009 – prezent l Medic primar Medicină Generală, Doctor în Medicină, Instructor formator în Medicina Familiei - decembrie 1999 - prezent l Director Departamentul Avizare şi Acreditare, Colegiul Judeţean al Medicilor, Cluj - decembrie 1999 – prezent l Preşedinte comisie în comisiile de evaluare în scopul reatestarii profesionale a medicilor de

Secretari: - Dr. Răzvan Florentin Miftode, Medic primar MF, Iași - Dr. Daciana Toma, Medic primar MF, București; n Trezorier: - Dr. Marina Pîrcălabu, medic primar MF. n

familie, a Colegiului Medicilor Cluj Membru în grup de lucru Elaborarea „job description” şi Curricula în MF Societatea Naţională de Medicină Familiei l Lector în cadrul mai multor proiecte de Educaţie medicală continuă pentru personal medical cu studii superioare l Membru în comisii de examen, preşedinte comisie de examen, Ministerul Sănătăţii - 2007 – prezent l Îndrumător de stagiu studenţi anul VI şi medici rezidenţi an I şi III MG, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţeganu Cluj Napoca - 1996 – prezent l Autor al numeroase lucrări publicate în reviste de specialitate sau prezentate la conferinţe naţionale şi internaţionale l

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

remus Sebastian Şipos

liviu oprea

27.09.1975, Tg. Mureş l Preşedinte al Asociaţiei Medicilor MG-MF Mureş l Absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul U.M.F. Tg. Mureş – promoţia 2000; l Promovează examenul pentru ocuparea postului de asistent universitar la Disciplina de anatomie şi embriologie umană – mai 2003 l Promovează examenul de medic specialist, specialitatea medicină de familie – sesiunea 19-21 octombrie 2005 l Cercetător în baza contractului de cercetare nr.72/2006 al U.M.F. Tg. Mureş în perioada 01.09.2006 – 01.09.2008 l Promovează examenul de primariat din sesiunea 8 iunie 2011 cu media 10 l Membru al Consiliului Departamentului M1 al Facultăţii de Medicină Generală Tg. Mureş, mandat 2011-2015; l Preşedinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Mureş, mandat Preşedinte ales al Sindicatului UMF 2004 – iunie 2013 – prezent l Masterand Management sanitar Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – contract de studii 94/01.10.2011; l Student doctorand cu frecvenţă fără bursă la UMF Tg. Mureş – contract de studii 11405/28.10.2011 l Autor şi co-autor pentru numeroase cursuri, cărţi publicate, lucrări medicale, publicate în rezumat, la sesiuni de comunicări ştiinţifice l Îndrumător de lucrări de diplom\

23 Februarie 1966 l Conferenţiar Universitar Bioetică, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi l Doctor în ştiinţe Medicale, The University of Adelaide, Adelaide, South Australia, Australia, 2006-2012 l Master of Art în Bioethics, Case Western Reserve University; Cleveland. Ohio, USA, 20042005 l Trainer/Formator Medicina de Familie, Netherlands School of Primary Care Research, 19982001 l Referent ştiinţific la: -Mount Sinai Journal of Medicine - BMC Health Services Research - Internaţional Journal of Business Manage-

13 5

ment and Administration - Health Services Management Research - Journal of Health Services Research & Policy. - BMC Cardiovascular Disorders l Afilieri Profesionale: - International Association of Bioethics (IAB) - Australasian Association of Bioethics - European Academy of Teachers în General Practice (EURACT) - Centrul Naţional de Studii în Medicina de Colegiul Medicilor - Societatea de Medicină de Familie Iaşi, România l Autor şi co-autor a numeroase lucrări publicate de în cărţi de specialitate sau prezentate în diverse manifestări internaţionale

Gheorghe lascu 29 iulie 1953 33 ani activitate medicală l Absolvent UMF Timişoara 1980, competenţă ecografie-1996,competenţă medicina de întreprindere -1996 l Participare la Conferinţele de medicina familiei, Congresul de medicina familiei, l Participare la negocierile anuale de la CNAS şi MS, pentru medicina familiei, l Participare cu lucrări la diverse Conferinţe şi Simpozioane locale, naţionale. l Organizator, moderator al şedinţelor lunare pentru Societate de Medicină Familiei Maramureş, l Speaker la numeroase evenimente pe subiecte din ariile cardiovascular, respirator, gastroenterologie, reumatologie. l Vicepre[edinte, Societetea Naţională de Medicină Familiei România, l Pre[edinte, Societatea Judeţeană de Medicină Familiei Maramureş, l Pre[edinte, Patronatul Medicilor de Familie Maramureş

Marina Elena Pîrcalabu 11.08.1961 Absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj Napoca, 1987 l 2004 -present SC Practimed 2003 SRL, Bucuresti, medic primar MF, administrator l 29.03.1999 - Competenţă în Ecografie Generală l 17.11.2000 - Competenţă în Laserterapie cu Laseri de mică putere l 14 .05. 2002 - Medic Specialist în Medicina de Familie, Examen de specialitate susţinut la Universitatea de Medicină „Carol Davila” Bucureşti l 28.11.2002 - Competenţă în Medicina de Întrepridere l 2007-2009 - Participare proiect MATRA pentru MF - depistrare, evaluare, planuri pentru pacienţii cu probleme de sănătate mintala l 30.03.2010 - Consilier de nutriţie „Metabolic Balance”, după absolvire curs de specializare. l 30.06.2010 - Medic Primar în specialitatea Medicina de Familie l 30.07.2012 - Medic Formator în domeniul Medicina de Familie, Specialist în activitatea de lobby l

ioana daciana Toma 21.11.1968 Absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 1994 l Medic primar medicina de familie l Instructor formator în medicina de familie l Membră a Consiliului Municipal al Colegiului Medicilor din Bucureşti l Co-autoral ghidului „Managementul astmului. îndrumător pentru implementarea recomandărilor de bună practică în cabinetul medicului de familie” l Formator în programul de „Managementul DZ tip 2 în practica MF”, organizat de Ministerul Sănătăţii l Membru al reţelei de Dispensare Santinelă-MEDINET- colectare de date de morbiditate prin sistemul informatic Medins) l Investigator principal în numeroase studii clinice l Co-autor al ghidului” Managementul DZ tip 2 la adult în practica MF”, programul Quali-Med l Autor de articole medicale în publicaţii de specialitate (Agenda medicului de familie, Jurnalul MF, Medic.Ro, Doctorul Meu, Cartea Pacientului etc) l Prezentare de lucrări ştiinţifice în cadrul manifestărilor medicale regionale, naţionale şi internaţionale

r\zvan Florentin Miftode 07 aprilie 1965, Bacău Facultatea de Medicină, UMF “Gr.T.Popa” Iaşi, 1990 l Medic primar Medicina de Familie – 2000 l Vice-preşedinte al Societăţii Medicilor de Familie Iaşi (din 2010) l Vice-preşedinte al Centrului Naţional de Studii pentru Medicina Familiei – din oct. 2010 l Reprezentant naţional pentru România în Consiliul EURACT (2007 – în prezent) l Membru al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Iaşi (2005- în prezent) l Participant activ la programe de instruire în creşterea calităţii actului medical în medicina de familie l Participant activ la numeroase proiecte de studiu şi cercetare internaţională: - Proiectul ”Family Medicine Performance Agenda” – EURACT (2008 – 2010) - Proiectul DELPHI – EURACT 2009 – 2010 - Studiul PHAMEU sub egida Universităţii Lublijana şi WONCA Europa (2009 – 2010) – co-autor al unui capitol (lucrare aflată sub tipar la Paris) - Studiul FATMEE – coordonat de Universităţile din Lublijana, Cracovia şi Praga (2010) - ”Minor revision of European Definition of Family Medicine” – membru în echipa WONCA Europa desemnată pentru acest proiect (2011) l Participant, în calitate de lector/instructor – formator la numeroase cursuri şi work-shopuri l Recenzor pentru Slovenian Journal of Public Health şi European Journal of General Practice l Autor al numeroase lucrări publicate în volume şi reviste de specialitate

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Tipologia pacientului Conducătorul, obţinătorul, evitantul, opozantul, cel care face pe plac, cel care trebuie să aibă dreptate, cel care trebuie să fie superior, căutătorul de senzaţii tari, victima, martirul, bebeluşul, inadecvatul, confuzul, utilul social. Anda Păcurar psihoterapeut adlerian Aceste tipologii umane au fost descrise de psihologul adlerian Harold H. Mosak. Iar medicul de familie şi farmacistul sunt cei care se întâlnesc zilnic cu astfel de tipuri de oameni. Pentru specialiştii din cabinetele medi cale şi din farmacii fiecare zi, fiecare întâlnire cu pacientul sau rudele acestuia, e o provocare. În general oamenii vin cu o atitudine negativă, pesimistă. Nu le place că trebuie să vină, nu le place ce vor auzi sau cum vor auzi şi au tot felul de aşteptări ne gative. Asta îi poate face reci, rezervaţi sau iritaţi poate chiar agresivi verbal. Iar medicul sau farmacistul trebuie să-şi păstreze calmul, atenţia faţă de problema reală, empatia şi nu în ultimul rând zâmbetul primitor pentru următorul pacient. Partea bună este că, după un prim astfel de contact, relaţia poate fi mult mai cooperantă pacientul devenind mai atent, mai înţelegător, iar medicul sau farmacistul rămânând disponibil ca atitudine. Şi totuşi, cei care lucrează în contact direct cu pacienţii ştiu că unii pot fi dificili de la un capăt la altul. Astfel de oameni sunt descrişi şi în psihologie. Fac parte dintr-o anume tipologie. Alfred, Adler descria stilul vieţii unei persoane şi prin tema centrală a personalităţii.

Şi a descris 4 posibile teme: tipul conducătorului, tipul obţinătorului, tipul evitantului şi tipul util social. Mai târziu, Harold Mosak a continuat această tipologie şi a diversificat-o descriind şi alte tipuri precum: cel care trebuie să aibă dreptate, cel care trebuie să fie superior, cel care face pe plac, opozantul, victima, martirul, bebeluşul, inadecvatul, confuzul, evitantul de sentimente, căutătorul de senzaţii tari.

Conducătorul Un astfel de om, ca pacient, va fi mereu activ, uşor agresiv, un tip care forţează, care vrea să fie primul. Poate intra în competiţie cu medicul încercând să-i arate cât de bine ştie anumite lucruri. Va încerca să se menţină în atenţia specialistului, să fie în centru. În viaţa de zi cu zi conducătorii vor mereu să câştige, iar atunci când nu câştigă susţin că au fost păcăliţi, înşelaţi. Conducătorii trebuie să facă lucrurile în felul lor şi cred că puterea e importantă în orice relaţie ar avea. Astfel, li se pare firesc ca şi atunci când au nevoie de servicii medicale să se păstreze tot pe o poziţie de putere. Asta nu înseamnă că vor avea mereu o atitudine nepoliticoasă. Uneori ei simt nevoia să facă pe plac oamenilor, tocmai pentru a câştiga aprecierea lor. Vor încerca poate să-şi impresioneze medicul, să-i facă mici servicii

sau complimente. Sunt atât de dedicaţi scopurilor propuse încât nu-şi permit să se odihnească. Pentru ei e important să aibă şi adesea trăiesc o frică profundă că nu au nimic. Astfel, încearcă să aibă cel puţin dreptate sau întâietate în relaţia cu medicul. Cum gestionează medicul relaţia cu un astfel de pacient? Conducătorul nu e neapărat total lipsit de interes social. El are aşa o atitudine solitară şi autoritară pentru că are impresia că altfel nu va fi respectat. Astfel, o atitudine respectuoasă şi care să-l încurajeze să preia „frâiele” propriei sănătăţi îl poate ajuta. Poate să i se sugereze să preia iniţiativa în privinţa respectării unor norme de conduită sănătoasă, preventivă, la nivelul familiei sau la locul de muncă. Poate fi „conducătorul” campaniilor de informare. Se va simţi valorizat şi nu va mai fi tentat să intre într-o luptă de unu la unu cu medicul.

obţinătorul Este pacientul care niciodată nu se mulţumeşte cu ce a primit de la medic. Vrea mereu mai mult. E cel care pe hol le spune tuturor că intră doar 1 minut, astfel obţine întâietate, apoi odată intrat vrea să obţină cât mai multă atenţie şi cât mai mult timp de la medic. Când e pe punctul de a pleca îşi aminteşte că mai era ceva important de spus sau că mai are nişte analize ce trebuie văzute. Medicul este adesea agasat de atitudinea sa şi speră ca răspunsul la o întrebare va fi ultimul solicitat. Ca om, în general obţinătorul este cel care, adesea neconştient, manipulează viaţa şi-i manipulează pe alţii punându-i activ sau pasiv în serviciul lui. El consideră viaţa nedreaptă pentru că nu-i oferă ceea ce crede că i se cuvine. Cei din jur sunt adesea receptivi şi se oferă să-l ajute dar niciodată ajutorul lor nu va fi de ajuns. Uneori e şarmant, alteori face crize de nervi în încercarea de a primi ce doreşte. Cu un astfel de pacient medicul trebui să fie ferm dar pe un ton neutru. Să poată să-i spună că despre aceste lucruri vor discuta într-o întâlnire special programată.

Controlorul Este cel care doreşte să-i controleze pe ceilalţi sau să controleze viaţa sau vrea să se asigure că nu va fi controlat. Astfel, în relaţia cu medicul poate fi extrem de necooperant. Nu va reuşi să ţină o dietă sau să facă un tratament până la capăt pentru că el vrea să deţină controlul şi nu să fie controlat de dietă sau de efectul medicamentelor . În viaţa obişnuită aceşti oameni îşi controlează spontaneitatea şi îşi ascund sentimentele pentru că asta i-ar putea face să mai piardă din control. Compensează aceste lucruri prin intelectualizarea discuţiilor, au nevoia de a avea dreptate, de a fi ordine. Dorinţa lor prea mare de perfecţiune îi poate face să-i dispreţuiască pe ceilalţi. Astfel de oameni au şi calităţi precum faptul că sunt organizaţi, corecţi, sistematici, eficienţi, punctuali. Atât timp cât medicul sau farmacistul punctează aceste calităţi ale lor e un mod în care le arată că sunt demni de respect şi că se pot simţi în siguranţă şi dacă nu deţin controlul absolut al relaţiei cu aceşti reprezentanţi ai reţelei sanitare.

Pleaser (cel care face pe plac) Este cel care are o nevoie puternică de a fi acceptat şi trăieşte sentimentul că trebuie să le facă pe plac oamenilor în permanenţă. Un astfel de pacient va avea tendinţa aproape compulsivă de a da dreptate medicului, de a recunoaşte şi simptome pe care nu le au doar pentru a nu contrazice specialistul. Aceşti oameni sunt foarte sensibili la cri tică şi se simt distruşi atunci când nu primesc aprobarea totală şi constantă a celor din jur. Sunt antrenaţi să vadă nevoile altora şi să le împlinească, să vadă ce le-ar putea face plăcere acestor oameni. În calitate de pacienţi pot fi complianţi faţă de tratament. Riscul la care sunt supu[i este acela de a dezvolta tulburări psihosomatice pentru că nu-şi comunică frustrările şi atunci stresul acumulat afectează organele mai slabe.

Victima Este cel care, inocent sau activ, are vocaţia de „vânător de dezastre”. Unui astfel de pacient i se întâmplă întotdeauna ce e mai rău. El resimte de exemplu efectele adverse ale tratamentelor chiar şi cele care sunt foarte rar întâlnite. El poate crede că suferă şi pentru că nu e corect diagnosticat şi este „victima” medicilor. Alte caracteristici asociate celor care adopta tipologia de tip victimă sunt: sentimentele nobile, faptul că-şi plâng de milă, resemnare şi predispunere spre accidente. În acelaşi timp, victimele încearcă să obţină mila sau simpatia celorlalţi. Desigur fac toate aceste lucruri neconştient, „victimele” chiar trăiesc suferinţa.

Martirul Este într-o anumită măsură similar cu victima. Şi martirii suferă dar sunt pregătiţi să „moară” pentru o cauză pentru un principiu. Adesea scopul martirului este atingerea ideii de nobil şi vocaţia lor este de „colecţionar de nedreptăţi”. E pacientul care va vorbi de cât de mult s-a sacrificat sau a suferit pentru binele familiei, neglijându-şi propria sănătate. Sau e pacientul care s-a sacrificat aşteptând să intre alţii înaintea lui sau dându-şi propriile medicamente unei vecine în suferinţă. De multe ori martirul vorbeşte despre nedreptăţi unui public dezinteresat şi asta le acumulează şi mai mult ideea de nedreptate. Cei care au interes social pot fi buni avocaţi, ecologişti etc.

opozantul Este cel care se opune la tot şi la toate şi nu ştie altceva decât că: se opune. În folclorul românesc i s-ar spune Gică Contra. Un astfel de pacient poate să se opună activ (refuzând diagnosticul sau tratamentul sau medicamentele similare) sau pasiv, neimplicîndu-se în tratarea afecţiunii de care suferă. O altă caracteristică a opozantul e pesimismul. Sunt extrem de pesimişti. Au însă şi capacitatea de a găsi soluţii unice, inedite la probleme. Astfel că, fie şi de dragul conversaţiei, medicul sau farmacistul îi poate pune întrebări despre soluţiile lui la situaţia în care se afla. Adică când e mai bine, când e mai rău, ce a încercat şi a mers.

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Evitantul De câte ori medicul nu a primit în cabinetul său genul de pacient care evită să comunice, par că au un discurs învăţat din care nu vor să iasă? Sunt oameni cărora nu le este uşor să zâmbească, să creeze o relaţie, preferă să evite. Evitantul de sentimente este cel care crede că doar raţiunea poate rezolva problemele. Acestor oameni le este teamă de propria spontaneitate pentru că asta îi duce într-o zonă neplanificată anterior, deci nesigură. Au o teamă teribilă de penibil şi atunci preferă să nu se expună. Evitanţii nu se simt prea bine în societate, în schimb sunt în largul lor în mediile ce presupun mai puţină comunicare şi relaţionare şi mai mult studiu şi lucru intelectual. Cu un astfel de pacient medicul sau farmacistul nu trebuie să fie prea familiari pentru că îl inhibă şi mai tare. E preferabil să se menţină un dialog pragmatic bazat pe argumente ştiinţifice, iar pacientul să fie încurajat să se documenteze. Astfel va coopera chiar dacă nu e evident, dar simplu fapt că se prezintă la medic e un act de cooperare.

Căutătorul de senzaţii tari O astfel de persoană dispreţuieşte rutina şi activităţile repetitive, căutând mereu experienţe noi. Când viaţa devine plictisitoare, căutătorii de senzaţii tari stimulează, provoacă excitarea. Pentru medic un astfel de pacient e o provocare. E genul de pacient care preferă dozele şoc pentru a scăpa repede de simptome. De asemenea, este expus riscului unor accidente sau adicţii. Din orice activitate care-i aduce un plus de adrenalină poate face o adicţie şi adesea renunţă la ea doar în favoarea alteia şi mai tentante. Uneori, astfel de pacienţi trec prin

perioade de depresie atunci când sunt cuprinşi de remuşcări pentru lucrurile imorale ori ilegale pe care le-au făcut şi pentru modul în care i-au rănit pe alţii. Ei au nevoie de suport şi de ghidare spre activităţi antrenante ce presupun aventura. Adesea le place să fie înconjuraţi de oameni care să fie martori la aventurile lor. Şi probabil povesc cu pl\cere şi medicului depre curajul lor.

inadecvatul E cel pe care-l poţi recunoaşte de cum intră pe uşa cabinetului sau a farmaciei sau de cum se îmbracă. E ceva ciudat în atitudinea lui. Este similar păsării Dodo, din desene animate, acea pasăre “mare, grea, ciudată, prostuţă, care nu poate să zboare”. Mişcările inadecvatului vor fi întotdeauna prea largi sau nepotrivite, imprecise. Cu un astfel de pacient medicului îi va fi greu să comunice direct. Pacientul va fi preocupat mai mult de aranjatul propriei ţinute sau de cum să se aşeze pe scaun. E bine ca medicul să facă abstracţie de aceste lucruri şi să încerce să-i comunice direct, în fraze scurte şi chiar să-i scrie pe hârtie ce anume are de făcut.

Confuzul Şi în cazul confuzului e foarte important ca medicul să scrie şi pe hârtie ceea ce vrea să transmită: modul de administrea a tratamentului, specialistul la care îl trimite, eventual şi clinica şi oraşul. Un astfel de pacient în general confuzează viaţa şi este confuzat de viaţă. Iar în relaţia cu medicul stilul lui poate fi periculos. Un astfel de om pare adesea nemulţumit dar nu ştie de ce, parcă a luat un medicament sau parcă nu, parcă îl ştie pe acel medic la care e trimis sau poate nu.

Informaţii la zi privind Dr. Rodica T\n\sescu

Bebeluşul Un astfel de pacient nu doar că are nevoie de indicaţii scrise, ci de un însoţitor care să le primească, să le citească. Poate fi pacientul bărbat care trebuie însoţit mereu de mamă sau soţie pentru că ele vor înţelege ce spune medicul, el niciodată. De asemenea poate fi pacientul care susţine că nu poate să urmeze un tratament pentru că nu tolerează gustul medicamentelor sau micile efecte secundare. Ar prefera să se prezinte zilnic la medic să primească doza sau dacă nu e posibil va găsi un „asistent medical” personal care să prea responsabilitatea de a-l trata.

cunoscuţi anterior. Iar pe actualul medic îl va „teroriza” cu supoziţiile lui ce vor deveni realitate: „V-am spus eu că de la medicament mi-e rău, am avut dreptate, cum am întrerupt cum mi-a fost mai bine”. Un astfel de om întotdeauna va sublinia cât de mult se înşeală sau greşesc alţii.

Fiecare om e unic şi se manifestă unic, dar există o serie de teme principale ale personalităţii sale.”

Cel care trebuie să fie superior Este cel care vrea să fie mereu cel mai bun, primul, să fie star. Când nu se întâmplă aşa e o mare tragedie pentru el. Nu este tipul care vrea să obţină cu orice preţ, dar vrea să fie unic, să fie admirat. Un astfel de pacient pare să fie arogant în relaţia cu cadrele medicale. Pare că ştie şi le-a încercat pe toate. Intră uşor într-o discuţie contradictorie pentru s-şi susţine supremaţia aşa că mai bine să fie evitată o astfel de abordare. Medicul e bine să-şi păstreze calmul şi să fie fermdar nu agresiv în susţinerea atitudinii terapeutice.

Cel care trebuie să aibă dreptate Sunt cei care cred că nu pot avea un loc, nu pot aparţine, nu pot fi semnificativi decât dacă au dreptate în ceea ce spun şi ce fac. Adesea caută răsplată pentru ceea ce fac, scot în evidenţă câtă dreptate au avut. Un astfel de pacient se va plânge de medicii

Tipul cu interes social Este pacientul ideal. De altfel este tipul de om ideal. El este cel care contribuie, cooperează, compensează, are grijă de alţii, simte că aparţine şi le oferă şi altora acest sentiment. Ca pacient nu se grăbşete mereu, nu e agitat sau supărat, e amabil şi cald. Un astfel de pacient ascultă, înainte de a-şi spune opinia, respectă medicul şi atâta timp cât înţelege acceptă. Desigur fiecare om poate ajunge ca acest din urmă tip de personalitate. Cu toţii ne naştem cu potenţialul social şi trebuie doar să-l dezvoltăm. Cei care reuşesc să-l dezvolte foarte bine pot ajunge medici şi farmacişti apreciaţi şi chiar iubiţi de colegii lor şi mai ales de pacienţi. Iar la rândul lor pot stimula pacienţii să-şi dezvolte o atitudine socială. Oricare dintre „pacienţii dificili” de mai sus pot fi mai cooperanţi atunci când medicul îi întâmpină, le dă timp să vorbească şi le cere părerea.

nicergolina

Aşa cum majoritatea ştim, pe 28 iunie a fost emisă opinia Comitetului Ştiinţific pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) al EMA (European Medicines Agency) referitoare la rezultatele procedurii de evaluare a clasei derivaţilor de ergot, Comunicatul de Presă regăsindu-se şi pe site-ul EMA http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?curl=pages/news_and_events/news/2013/06 /news_detail_001832.jsp&mid=WC0b01ac058004d5c1

Precizăm că este vorba de o evaluare de clasă şi nu a unei molecule anume. Aşa cum reise din documentul integral, disponibil la link-ul de mai sus, ideile principale care se pot desprinde din acest Comunicat al EMA sunt: l EMA a evaluat clasa derivaţilor de ergot (dihidroergocristină, dihidroergotamină, dihidroergotoxină, nicergolină sau combinaţia de dihidroergocriptină şi cafeină) şi nu a fost o acţiune concertată doar pe nicergolină; l Cel mai frecvent, apariţia fibrozei, inclusiv a unor cazuri de fibroză retroperitoneală, cardiacă, pulmonară şi fibroză pleurală şi a ergotismului s-a raportat la dihidroergotamină. l Acest lucru poate fi explicat prin afinitatea diferită faţă de receptorii serotoninergici 5HT2B a derivaţilor de ergot. În urma atenţionărilor fireşti şi legale impuse de ANMDM, în 30.07.2013, (http://www.anm.ro/anmdm/med_farmaco_comunicari.html), în ultimele trei luni au existat numeroase discuţii şi întrebări privind utilizarea derivaţilor de ergot. Tocmai de aceea este necesar să aducem câteva clarificări asupra acestui proces şi a concluziilor acestuia. a) În urma publicării deciziei finale a EC (European Comission) EMA, adoptată pe 3 octombrie 2013, Companiile Famaceutice deţinătoare de Autorizaţie de Punere pe Piaţă (APP) pentru medicamentele care conţin derivaţii de ergot evaluaţi, sunt obligate să implementeze recomandările EMA la nivel local, în Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). b) Pe 15 octombrie 2013, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a aprobat forma finală a Rezumatului Caracteristicilor Produsului pentru produsul Sermion®, care îşi păstrează indicaţiile de mai jos.

c) Conform ultimului ordin al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (Ordinul 702 din 30.09.2013, disponibil pe portalul CNAS, http://www.cnas.ro/medicamente/listamedicamentelor-2013 ) nicergolina este în continuare compensată pe lista B. De asemenea, pentru tratamentul cu nicergolină nu există protocol terapeutic (conform celor publicate în Monitorul Oficial, în august 2013) şi poate fi iniţiat ca şi până acum, atât de medicii de familie, cât si de medicii de alte specialităţi. Indicaţiile nicergolinei valabile (conform punctului b) începând cu 15 octombrie 2013 sunt: 1. tratamentul simptomatic al afecţiunilor caracterizate prin deteriorarea funcţiei cognitive asociate demenţei vasculare (demenţă multiinfarct), afecţiunilor degenerative asociate demenţei (demenţă senilă şi presenilă de tip Alzheimer, demenţă Parkinson). Are efecte favorabile şi asupra tulburărilor de comportament şi dispoziţie. Medicamentul influenţează favorabil capacitatea de vigilenţă, funcţia de concentrare şi starea emoţională. Prin îmbunătăţirea activităţii zilnice, pacientul îşi recapătă încrederea în forţele proprii şi se ameliorează comunicarea sa cu anturajul. 2. tulburări vasculare şi metabolice cerebrale apărute în cazul accidentelor vasculare cerebrale trombotice; 3. în terapia de recuperare la pacienţii cu hemiplegie; 4. tratamentul tulburărilor cohleo-vestibulare. Pentru informaţii complete consultaţi RCP SERMION® ataşat.

management

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 30 OCTOMBRIE 2013

Personalul angajat

concept cheie `n succesul cabinetului Ca orice activitate în domeniu şi un cabinet medical are personal angajat. De la un medic până la îngrijitor, personalul angajat are, cel puţin în teorie, datoria de a face totul pentru ca munca la cabinet să se desfăşoare normal. dr. Adrian Grom

Modul în care se face schema de personal depinde de factori interni şi externi. Cei externi sunt impuşi proprietarului praxisului prin condiţiile legale şi contractuale. Astfel un cabinet de medicină de familie trebuie să aibă cel puţin o asistentă pentru a putea încheia contract în sistemul de asigurări de sănătate. Acesta este un factor extern. Un alt factor extern e necesitatea ca programul de curăţenie şi igienizare să aibă un responsabil care răspunde în faţa controalelor de la DSP. Astfel schema de personal se măreşte pe măsură ce mai apar cerinţe legislative sau contractuale. Un factor intern e dat de necesităţile cabinetului (mai multe puncte de lucru – distanţate presupun atât personal mediu, cât şi, acolo unde e cazul, un medic angajat; aici criteriul intern e suplimentat de cel extern, legislativ) sau ale medicului titular (concediu de maternitate, de studii etc.) ceea ce necesită angajarea, fie şi temporară, a unui medic înlocuitor. E posibil ca un al doilea medic să aducă un plus de venituri cabinetului (acolo unde sunt foarte mulţi pacienţi înscrişi), în conformitate cu cerinţele contractuale. Dacă necesităţile schemei de personal sunt uşor de analizat, intuitiv şi empiric, modul în care e angajat personalul, de la cerinţele legale până la interviul de angajare, este mai greu de estimat, mai ales că departamentul Resurse Umane lipseşte într-un cabinet medical.

dacă necesităţile schemei de personal sunt uşor de analizat, intuitiv şi empiric, modul în care este angajat personalul este mai greu de estimat.” Procesul de angajare Primul lucru care trebuie luat în vedere este modul practic în care se face angajarea. Soluţia cea mai simplă, agreată în general şi de personal, e contractul de muncă. Contractul de muncă trebuie să respecte legislaţia muncii, se face pe termen nedeterminat şi conduce la o serie întreagă de plăţi suplimentare ale angajatorului. De asemenea, trebuie respectat dreptul angajatului la concediu, zilele care sunt sărbători legale au alt regim de plată şi aşa mai departe. Varianta de compromis ar fi transformarea personalului mediu în persoan\ fizică autorizată (moment în care, cel puţin teoretic, s-ar reduce dările angajatorului). Din păcate codul fiscal clasifică activităţile în independente (cele pentru persoane fizice autorizate) şi dependente (cele în care spaţiul de activitate, programul ş.a.m.d. sunt puse la dispoziţie de altcineva, în cazul nostru de către medic). Activităţile dependente sunt asimilate celor salariale şi se plătesc şi contribuţiile angajatorului, în acest caz. Dacă ar exista norme la legea asistenţilor medicali şi ele ar preciza că activitatea este independentă atunci contractul de prestări servicii ar fi în perfectă regulă. În consecinţă, există riscul ca un control fiscal să impună plata contribuţiilor angajatorului, retroactiv, pe toată du-

rata contractului de prestări servicii. În ceea ce priveşte personalul medical angajat, soluţia este viabilă, activitatea medicală este trecută la profesii libere ceea ce permite încheierea de contracte prestări servicii. Un alt aspect practic e dat de procesul de angajare. Nu există norme legale în acest sens, doar notificarea Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă atunci când persoana angajată e şomer. Însă, pe lângă verificarea actelor şi a licenţelor profesionale, e bine de avut în vedere existenţa unui test scris şi a unui interviu. Ambele sunt utile atât pentru eliminarea unor potenţiali candidaţi cu acte în regulă, dar cunoştinţe minime sau deloc privind activitatea profesională însă interviul este, de obicei, cel care hotărăşte angajarea. De aceea, înainte de a anunţa disponibilitatea de angajare e bine ca medicul să îşi facă o sinteză a calităţilor cerute de la viitorul angajat. Acest lucru impune o analiză a locului de muncă, a cerinţelor sale şi a celor mai importante situaţii pe care un viitor angajat le va întâlni. De cele mai multe ori aptitudinile aplicantului, atitudinea sa faţă de angajator şi pacienţi, valorile pe care le susţine sunt mai importante decât tehnica profesională (un asistent cu experienţă vastă în medicina de urgenţă este inutil într-un cabinet medical obişnuit unde cerinţele de a interveni urgent sunt excepţia dar amabilitatea şi apropierea de pacienţi reprezintă norma). Odată stabilite aceste criterii de către angajator interviul de angajare poate începe. Este esenţial ca interviul să nu conţină întrebări teoretice (de genul: descrie tehnica măsurării tensiunii arteriale), ci situaţii practice pentru a testa abilităţile şi aptitudinile candidatului (de exemplu: ai aici tensiometrul, eu sunt pacientul, măsoară-mi tensiunea arterială; dacă un pacient năvăleşte în sala de aşteptare foarte agitat, transpirat, cu stare vizibil alterată, cum procedezi cu el?). E bine ca răspunsurile să fie notate pe scurt şi reţinute pentru evaluare ulterioară. Ultima întrebare care se pune e cea legată de locurile de muncă anterioare şi de posibilitatea de a obţine referinţe de la ele. După selecţia viitorului angajat, cazul ideal presupune informarea acestuia privind cerinţele locului de muncă, atât profesionale cât şi aşteptările legate de modul în care se va comporta (atitudine, iniţiativă, loialitate etc.) cât şi eventuala negociere a salariului şi a activităţilor extracuriculare ce urmează să intre în sarcina angajatului. Tot acum e momentul deciziei dacă va fi sau nu perioadă de probă. Odată semnat contractul de angajare (acolo unde e cazul se pot insera clauze de non-concurenţialitate), noul membru al echipei va semna şi toate celelalte hârtii necesare (ROI, ROF, fişa postului etc.). Personalul prezent în cabinet constituie un atu important în succesul profesional şi financiar al cabinetului. Îndeplinirea sarcinilor de serviciu poate fi eficientă sau nu, în funcţie de motivarea personalului. Empiric, motivarea salarială pare a fi pe primul plan, dar nu este cazul. Studiile arată cu precizie că opinia despre motivare diferă. Angajatorii au tendinţa de a considera că salariul şi securitatea locului de muncă sunt factori esenţiali, dar angajaţii pun pe primul plan participarea la o muncă importantă şi interesantă, aprecierea de către angajator a muncii depuse şi

sentimentul de a participa la activitate, inclusiv pe plan decizional. Evident, un salariu de subzistenţă nu va motiva pe nimeni, dar, odată depăşit pragul de subzistenţă al salarizării, nu primele sau creşterea nemăsurată a salariului contează. Un exemplu ar fi angajarea unei a doua asistente. E clar că prima asistentă va avea probleme de adaptare, dar lucrurile pot fi inversate prin includerea

Personalul prezent în cabinet constituie un atu important în succesul profesional şi financiar al cabinetului.” primei asistente în procesul decizional de angajare, prin ascultarea opiniei ei în privinţa unei viitoare colege şi cooptarea ei la interviul de angajare. Sunt mulţi factori care contribuie la motivarea personalului, dar aplicabilitatea lor e limitată la un cabinet me-

dical (din cauza numărului extrem de redus de personal), însă câteva întrebări pot ajuta la identificarea căilor de motivare: mulţumeşti personalului pentru o treabă bine făcută, feedback-ul e constant în timp şi bidirecţional, locul de muncă e deschis, de încredere şi distractiv, există răsplată pentru performanţă? (continuarea în numărul viitor)

Bibliografie - Gino J. Benedetti, JD, How to Fire a Staff Member, Family Practice Management November/December 2006 - Peter Cardinal, MD, MHA, Questions You ShouldAsk When Hiring, June 2003 Family Practice Management - C. Carolyn Thiedke, MD, What Motivates Staff?, Family Practice Management, November/December 2004 Roger Shenkel, MD, and Cathy Gardner, 5 Ways to retain good staff, November/December 2004 Family Practice Management Codul Muncii