Publicaţia Casa Artelor nr. 2/2014 by Scoala Populara Vespasian Lungu

Consiliul Jude\ean Brãila }coala Popularã de Arte “Vespasian Lungu” Publica\ie realizatã de }coala Popularã de Arte “Vespasian Lungu” Brãila - An 2, Nr.2 - 2014

Distribuit` gratuit

}

coala Popular` de Arte este institu\ia pe care comunitatea ]i-o dore]te din ce [n ce mai mult. Afirm aceasta lu@nd [n calcul, unul din indicatorii cei mai important\i pe care managementul institu\iei [l are sub lup` ]i anume acela care reflect` num`rul cursan\ilor [nscri]i la No2/2014 cursurile ]colii. Dac` [n perioada anilor '80 studiau [n cadrul ]colii un num`r de aproximativ 150 de cursan\i, dup` revolu\ie num`rul acestora a crescut an de an. {n prezent cursurile ]colii fiind urmate de un num`r ce dep`]e]te cu pu\in cifra de 600 de elevi. {n contextul concuren\ial al societ`\ii actuale, alternativa profesional-educa\ional` propus` de }coala Popular` de Arte reprezint` o important` op\iune pentru comunitate. }coala Popular` de Arte devine astfel mai mult dec@t un Manager edificiu de educa\ie nonformal`, este ]i calea c`tre o profesie, c`tre o meserie, o cale a siguranŃei ]i satisfacŃiei personale, un drum ce duce spre civilizaŃie, spre progres, spre o viaŃ` mai bun` ]i mai frumoas`. Pe zi ce trece observ`m c` televiziunile se [ntrec [n prezentarea de concerte, spectacole, concursuri, altfel spus, lumea showbiz-ului cap`t` un contur din ce [n ce mai accentuat dup` anii '90, omenii fiind atra]i de apari\ia acestui fenomen care scoate la lumin` ni]e de pia\` noi, neb`nuite ]i neexploatate p@n` acum. Astfel, mare parte dintre ace]tia [ncep s` caute, s` descopere noi valen\e cu filia\iuni [n domeniul showbiz-ului. Pia\a muzical` [ncepe s` fream`te, dominat` fiind de numeroase proiecte comerciale, mai mult sau mai pu\in valoroase, apar foarte mul\i arti]ti, compozi\ii facile, trupe noi, studiouri de [nregistr`ri ]i case de discuri, cantitatea fiind rezultatul exploat`rii rudimentare a noilor oportunit`\i ap`rute [n industria muzical`. Muzica [ncepe s` fie v`zut` ca o afacere profitabil`. Iat` a]adar una din motiva\iile care au condus constant la cre]terea num`rului de elevi [n ]colile populare de arte dup` anii '90, mul\i dintre ace]tia sim\ind nevoia s`-]i preg`teasc` cariera (o carier` nou` pentru al\ii) cu mai mult profesionalism, apel@nd la speciali]ti, iar dup` absolvirea cursurilor, particip` la numeroase concursuri [n \ar` ]i str`in`tate, semneaz` noi contracte cu produc`tori ]i case de discuri, devenind adev`ra\ii ambasadori culturali ai comunit`\ilor din care au plecat. De la astfel de considerente am pornit ]i [n demersul

Casa Artelor

nostru publicistic fiindc`, este ]tiut, arta presupune o efervescen\` creatoare ]i o reinventare continu`. Acesta este ]i drumul ales pentru acest al doilea num`r al publica\iei noastre Casa Artelor. Am dat restart ]i am ridicat ]tacheta la un nivel pe care dorim s` [l cre]tem constant prin calitatea articolelor, a colabor`rilor ]i

}coala pe care comunitatea ]i-o dore]te… George Romeo Bunea

Din sumar: Pag. 2: }coala pe care comunitatea ]i-o dore]te... Pag. 3-4-9: Interviu cu soprana Mariana Mihai – Zoeter: Slujind arta f`r` egal Pag. 5: Profesorul, “Cel`lalt elev” Dic\ionar muzical: Vioara ]i Viola Pag. 6-7-13: Semne... pentru Vespasian Lungu

mai ales prin valoarea opiniilor cuprinse [n aceast` publica\ie. Odat` cu apari\ia acestui num`r, Casa Artelor []i propune s` devin` cu adev`rat CASA, locul primitor al confluien\ei artelor pe care }coala Popular` de Arte le patroneaz` de peste 60 de ani de activitate: muzica, artele vizuale, dansul… Tot aici vom evoca pagini din trecut, prezent ]i viitor, }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu” fiind conectat` la o lume cultural` brìlean` c`reia i-am deschis por\ile, devenind un spa\iu al culturii, al sunetelor h`ruite ]i d`ruite acolo unde le este vremea ]i l`ca]ul, izvor al [mbucur`rii sufletului uman, oxigenat de insuflul divin al c@ntului...., a]a cum a [nserat Rectorul Universit`\ii Na\ionale de Muzic` Bucure]ti prof. univ. dr. Teodor |u\uianu [n Cartea de Onoare a ]colii [n urma vizitei domniei sale. Am oferit astfel elevilor, profesorilor ]i colaboratorilor no]tri ]ansa de a se conecta cu valorile culturale brìlene, na\ionale ]i interna\ionale. Propun@ndu-ne o astfel de deschidere universal`, }coala Popular` de Arte r`spunde astfel la nevoia de socializare a individului (care vine din dorin\a de a nu fi singur), la nevoia de relaxare (dup` o zi de munc` stresat` sau pentru c` ne afl`m mereu [n criz` de timp), la dorin\a de a petrece timpul liber [ntr-un mod pl`cut ]i util, la sc`derea dependen\ei de calculator ]i de internet a tinerilor (dorindu-se o socializare [n spa\iul real, nu imaginar) etc. Toate acestea sunt, de asemenea, motiva\ii [ntemeiate pentru care comunitatea []i dore]te ]i are nevoie de }coala Popular` deArte “Vespasian Lungu” la Brìla. Veni\i s` descoperim [mpreun` acest univers!

Pag. 8-9: Muzic` din dragoste

Pag.17: “Odette, pianista”

Pag.10: Marele Premiu al Concursului Na\ional “Armoniile Dun`rii” a ajuns la B@rlad

Pag.18: Muzica, arta emo\iilor

Pag.11: {n numele... fotografiei

Pag.19: Iertarea artistului Remember Constantin Boer Dondo]

Pag.12-13: D`ruind pentru a tr`i frumos

Pag.20: “Virtuozii”, o competi\ie pianistic` de excep\ie

Pag.14: Concursul National de Pictur` ]i Grafic` “V. Lungu”

Pag.21: Tehnici neconven\ionale de interpretare pianistic`

Pag.15: N. Carandino: [nainte ]i dup` “potop”

Pag.22: O via\` [mplinit` prin folclor

Pagi.16: TRISON – Ambasador cultural

Pag.23: Oferta educa\ional` Din cartea de onoare

Mariana Mihai-Zoeter

Slujind arta f`r` egal

Mircea C`rbunaru: {ntotdeauna, [n spatele unei cariere de succes se afl` o “chimie” special` [ntre profesie ]i omul care realizeaz` acea carier` de succes. {n cazul dumneavoastr` cum a\i ajuns s` spune\i “acesta e drumul pe care trebuie s` merg”? M` refer la canto-ul clasic. Mariana Mihai-Zoeter: Canto clasic? Acesta a fost drumul pe care l-am ales din prima clip` c@nd am p`]it pragul }colii Populare de Arte din Br`ila. Canto clasic au fost cuvintele pe care l-am rostit chiar [n ziua primei audi\ii. Doamna Iordache m-a [ntrebat ce vreau s` aleg, muzic` u]oar`, muzic` popular`?... iar eu am spus cu mult` convingere c` alegerea mea este CANTO CLASIC. Nu am avut nici un dubiu! Eram doar o copil` care abia [mplinise 15 ani. Acas` c@ntam melodiile Angelei Similea, Corinei Chiriac, Margaretei P@slaru, Marinei Voica ]i ale lui Nicu Alifantis dar recitalul de muzic` clasic` la care am fost invitat` de una dintre colegele mele de liceu (asta se [nt@mpla [n luna iunie [nainte de audi\ia mea din septembrie 1983) a avut un impact foarte mare asupra mea. Acea muzic` parc` era deja parte din mine... o cuno]team. Mi-aduc aminte c` toat` vara lui '83 m` g@ndeam c` voi c@nta ]i eu, a]a, cu voce de oper`. {n to\i cei trei ani de canto clasic nu m-am g@ndit niciodat` la un altfel de gen muzical.

Interviu cu soprana

Casa Artelor

M.C.: V` propun s` r`m@nem [n anii '80, atunci c@nd [ncepea\i cursurile de canto clasic la }coala Popular` de Arte din Br`ila cu extraordinara doamn` profesor Mariana Iordache. Cum au

za eali

No2/2014

t de

aru n u b C`r a e c r Mi

rv Inte

iu r

r`mas acei ani [n memoria dumneavoastr`? M.M.Z.: Chiar dac` via\a mea este o continu` lupt`, alergare, o via\` [nc` plin` de planuri, de visuri, de aspira\ii este inevitabil s` nu m` g@ndesc la ace]ti ani de [nceput. Anul 1983 a fost anul [n care a [nceput evolu\ia mea artistic`. Cei trei ani de canto clasic cu doamna profesor Mariana Iordache sunt ani plini de amintiri frumoase, sunt anii care au pus temelia unei tehnici vocale, sunt anii care au determinat viitorul meu profesional. Ace]ti ani fac parte din via\a mea zilnic`... fie atunci c@nd exersez singur`, fie c@nd le predau studen\ilor mei acele vocalize pe care le-am [nv`\at [n aceea perioad`... Doamna Mariana Iordache a avut, are o putere magic` asupra eleviilor dumneaei. Ne-a [ncurajat, ne-a [ndrumat ]i a crezut [n noi. Optimist` ]i plin` de via\`! Acesta este ]i motto-ul meu deacum ca ]i profesoar`. De multe ori le povestesc studen\ilor mei despre acei ani c@nd aveam canto de trei ori pe s`pt`m@n`, ]i st`team la ]coal` c@te trei, patru ore ascult@ndu-i pe al\i colegi ai mei [n timp ce copiam c@ntece (nu exista xerox) din partiturile Doamnei. Nostalgie?! Da! Mi-a] dori ca m`car pentru o

lun` studen\ii mei s` renun\e la iPhones, iPads, la tehnologie ]i s` experimenteze aceste vremuri trecute! Aici probabil ar trebui s` men\ionez c` [n paralel cu lec\iile de canto de la ]coal` am fost acceptat` [n Corul “Lyra” unde am avut privilegiul s` c@nt al`turi de voci minunate sub atenta [ndrumare a dirijorului Andrei Heinl. O Doamne, ce ani frumo]i pentru o adolescent`! M.C.: Anii '80 din Rom@nia comunist` erau, din p`cate, destul de cenu]ii... mai ales pentru arti]ti. Atunci visa\i s` ajunge\i undeva la o oper` mare [n occident? M.M.Z.: A]a cum am spus mai [nainte, [n anii '80 eram doar o copil` care era crescut` [n acel regim comunist ]i care nu ]tia c` poate exista ]i alt` lume. La vremea aceea nu cred c` [mi d`deam seama c` acei ani erau cenu]ii... Am fost un copil plin de via\`! Mi-a pl`cut s` r@d, s` m` joc, s` c@nt, s` visez, s` [nv`\... P`rin\ii mei s-au str`duit s` ne creasc` (pe mine ]i pe sora mea, Ioana Manea) [ntr-o atmosfer` lipsit` de griji. Mi-aduc aminte c` dup` orele de canto de la }coala Popular` de Arte, care pe atunci era pe strada Danubiului, (o cl`dire veche cu sc`ri [n spiral` care sc@r\iau numai dac` te uitai la ele, dar`mite s` fi c`lcat pe ele) m` [ntorceam acas` pe jos. Erau cam 25-30 de minute de mers pe jos care [mi d`deau posibilitatea s` visez. continuare [n pagina 4

Casa Artelor No2/2014

ope P n Ioa Prof.

scu

PROFESORUL, “CEL~LALT” ELEV n educa\ie, calitatea pred`rii [nsumeaz` strategii didactice, metode de [nv`\`m@nt, principii didactice, comportamente ]i stil. Nu de pu\ine ori, pentru instruirea elevilor, cadrele didactice trebuie s`-]i pun` [n valoare m`iestria ]i competen\a profesional`, [n scopul apropierii de cei c`rora urmeaz` s` le [mp`rt`]easc` cuno]tin\e foarte dificile, tehnice sau ]tiin\ifice. Elevii ]i profesorii ajung astfel s` construiasc` rela\ii interumane speciale. Desigur, la baza acestor rela\ii interpersonale este necesar s` se afle capacit`\ile de [n\elegere, anticipare, tr`ire ]i identificare, pentru a deschide calea unei comunic`ri empatice [ntre profesor ]i elev. De fapt, ce este empatia? A fi empatic, [nseamn` a percepe cadrul intern de referin\` al altuia cu toate componentele sale emo\ionale ca ]i cum „ai fi cealalt` persoan`”. Cobor@rea la nivelul de g@ndire al

{

elevului nu [nseamn` nici regresie de v@rst` din partea adultului ]i nici alte forme de a imita comportamentul copilului, ci o transpunere mental` [n psihologia acestuia cu scopul de a-l [n\elege ]i de a-l ajuta. {n comportamentul empatic, persoana care se transpune „[n pielea” celuilalt nu trebuie s`-]i piard` propria identitate. Numai m`iestria pedagogic` poate permite pendularea eficient` [ntre empatie ]i deta]are. {n sistemul [nv`\`m@ntului voca\ional, orele de vioar`-viol` se desf`]oar` individual [n compara\ie cu orele f`cute [n sistemul [nv`\`m@ntului de cultur` general`, unde [nt@lnim: profesor-grup` de elevi. Prin urmare, rela\ia empatic` poate fi pus` [n practic` at@t [n alegerea partiturilor instrumentale (unde repertoriul ar trebui s` corespund` cu temperamentul elevului), c@t ]i [n secven\a pred`rii. S` ne g@ndim, dac` profesorul de

vioar` dore]te s` predea, de exemplu, din categoria semnelor de nuan\` „f” (for\e = tare) ]i „p” (piano = [ncet) iar din categoria termenilor de mi]care: Adagio (rar, lini]tit) ]i Allegro (repede), utiliz@nd fenomenul „empatic”, atunci, va invita elevul la o plimbare prin clas` \in@ndu-l de m@n`. La [nceput, pa]ii vor fi repezi, hot`r@\i, energici, [nso\i\i de o stare de bucurie. Urmeaz` deplasarea lent`, cu pa]i mici, lejeri, solemni, [nso\i\i de o stare de medita\ie, triste\e. F`c@nd o analogie [ntre pa]ii f`cu\i ]i termenii de nuan\` ori de mi]care aminti\i mai sus, elevul va percepe, va [n\elege ]i va memora mult mai u]or noile informa\ii. Prin empatie, putem s` ne „apropiem” de sufletul elevilor, putem da la o parte bariera inhibi\iei, putem comunica eficient. Procesul de transmitere ]i asimilare a cuno]tin\elor este „direct” iar rela\ia p r o f e s o r- e l e v v a f i d e [ncredere ]i respect.

viol`

vioar`

Dic\ionar muzical: Vioara ]i Viola VIOARA și VIOLA, fac parte din familia instrumentelor cu coarde și arcuș. Dacă studiul viorii poate începe de la vârsta de 5-6 ani, studiul violei începe de la 9-10 ani, iar majoritatea elevilor de la acest instrument, aşează arcuşul întâi pe vioară. Admiterea la }coala Popular` de Arte, la Sec\ia Muzic`, se face în urma verificării următoarelor aptitudini: auzul muzical, sim\ul muzical, sim\ul ritmic ]i memoria muzical`. Elevii înzestraŃi cu aceste aptitudini enumerate mai sus au şansa de a studia cu uşurinŃă aceste instrumente însă, rezultate bune pot fi obŃinute şi de elevii care nativ, stăpânesc mai puŃin aceste calităŃi dar, printr-un studiu riguros şi oganizat aceste deficienŃe pot fi limitate sau chiar rezolvate. Atât viora cât ]i viola au acelea]i forme în tiparul de construcŃie, aceea]i pozi\e a bra\elor pe instrument ]i pe arcu], tehnica mâinii drepte identic`, aceea]i tehnic` a bra\ului stâng, tehnica schimburilor de pozi\ie identic`, aceea]i tehnic` în studiul vibratoului. Diferă mărimea instrumentului, viola fiind puŃin mai mare, ambitusul cu o cvintă descendentă şi citirea notelor în cheia Do faŃă de vioară unde scriitura este în cheia Sol. Aceste instrumente au un sunet deosebit ]i sunt capabile de a reda o vastă paletă de culori sonore ]i totodată nuan\ează diverse stări suflete]ti (bucurii, pasiuni, necazuri, dar ]i comportamente ]i trăsături afectiv-emo\ionale). (I.P.)

Casa Artelor No2/2014

Se mn

e…

urmare din pagina 6

“Vespasian Lungu - Remember”, {ntre referatele ceea ce m` absolv` de o munc` prezentate [n comisia mig`loas` ]i cu riscuri inerente metodic` – „ast`zi 16 mai pentru un fotograf mai pu\in 1969 a avut loc ]edin\a [nzestrat cum sunt eu. comisiei metodice…” – observ c` paginile Ca o r`splat` din partea Vespasian Lungu cuprinse [n dosar sub Constantin Noica unei z@ne milostive pentru semn`tura prof. pioasa mea trud` din acest [nsorit Vespasian Lungu, cu sejur de toamn` brìlean`, doamna subiectul „{nceputurile artei (Catalogul expozi\iei retrospective, profesoar` Maria Cog`lniceanu ]i moderne. Impresionismul”, sunt cele realizat de Biblioteca Jude\ean` so\ul d-sale, invit@ndu-m` [n mai consistente ]i mai bogate fa\` de „Panait Istrati” ]i }coala Popular` de apartamentul lor [mpodobit cu Arte „Vespasian Lungu”, redactori acuarele ]i desene de Vespasian toate celelalte materiale arhivate. La Biblioteca Jude\ean` „Panait Rodica Dr`ghici, Aurel Furtun` ]i Lungu, m` osp`teaz` cu un adev`rat Istrati” din Brìla, doamna Angela Angela Gheorghe), bogat ilustrat, “symposion”, bogat [n bucate D r a g o m i r C h i r i a c [ m i d ` imprimat [n condi\ii grafice apetisante ]i vinuri alese, dar mai cu informa\iile de rigoare iar domnul excelente, semn c` pictorul se seam` [n emo\ionante ]i pre\ioase d i r e c t o r D r a g o ] N e a g u m ` bucur` de aleas` pre\uire [n aceast` amintiri despre peregrin`rile pictorului la P`ltini]. [nt@mpin` extrem de binevoitor ]i prestigioas` institu\ie de cultur`. Cu bibliografia [n m@n` sunt din start m` [nzestreaz` cu o Dup` trei zile de asemenea bibliografie Vespasian Lungu, preluat gospod`re]te de domnul Ion [mbucur`toare izb@nzi, domnul [ntocmit` [n cadrul serviciului de Volcu, ]ef serviciu la Sec\ia Colec\ii bibliotecar Aurel Furtun`, care l-a documentare ]i cu albumul Speciale, din zona Poligon, unde mi cunoscut bine pe Vespasian Lungu ]i Vespasian Lungu, “Remember”, se aduc toate numerele solicitate din are amintiri interesante, m` Editura Ex Libris, Brìla, 2002, 24 p. publica\iile locale „{nainte”, onoreaz` cu un interviu, ceea ce [mi „Analele Brìlei” sau „Libertatea”, d` curaj s` le adresez c@teva [ntreb`ri din care notez ]i fotografiez articole, ]i altor doi arti]ti brìleni – cronici ]i reproduceri dup` desenele Gheorghe Mosorescu ]i Hugo ]i picturile lui Vespasian Lungu. Mi M`r`cineanu, care l-au ]tiut se pun la dispozi\ie tablourile [ndeaproape pe cel r`posat. semnate de pictor ]i aflate la p`strare {ntr-un cuv@nt, cartea pe care am [n mape, [nregistrate cu rigoare, pe pornit-o cu texte scrise de Vespasian care le fotografiez cu promisiunea c` Lungu, “Pagini smulse din valuri”, orice imagine pe care o voi publica cu articole semnate de critici de art` va purta men\iunea: Colec\iile despre picturile ]i desenele sale, cu Bibliotecii Jude\ene „Panait Istrati” un set de interviuri ]i o bibliografie din Brìla. consistent`, a avut sor\i s` vad` C[nd [mi exprim cu destul` lumina tiparului [n 21 iulie, zi [n care [ntristare teama c` tablourile pictorul trecut prea devreme la cele [nr`mate sub sticl` nu au nici o ]ans` ve]nice ar fi [mplinit v@rsta de 85 de ca s` fie reproduse fotografic f`r` ani... reflexii ori abera\ii de sfericitate, N-a fost s` fie... domnul Ion Volcu m` asigur` c` biblioteca [mi poate oferi un CD cu continuare [n pagina 13 toate tablourile din albumul

Casa Artelor No2/2014

Muzic` e din ost g a r d a i r a

u c ] pa u L

M a n Ioa

i se [nt@mpl` adesea c@nd [nt@lnesc pe cineva care nu m` cunoa]te ]i afl` c` sunt pianist` s` exclame: "C@t de fericit` e]ti!... Tu c@nd ai ceva care te nemul\ume]te te a]ezi la pian ]i orice stare proast` trece"... sau "{nseamn` c` tu petreci c@teva ore bune de medita\ie, [n fiecare zi, ori de c@te ori c@n\i la pian". R`spunsul meu este de obicei unul involuntar ]i z@mbesc foarte larg, dar frecvenŃa cu care mi s-au spus altfel de lucruri m-au pus pe g@nduri ]i am meditat la asta... c@t este adev`r ]i care parte mai ales. Poate nu mi-ar fi trecut prin cap c` studiatul la pian este o form` de medita\ie [ns`, cu siguran\`, exist` asem`n`ri. {nainte ca un interpret s` urce pe scen` trebuie - asemenea unui actor - s` fac` lini]te [n`untrul s`u. Acea concentrare care face ca totul s` par` extrem de relaxat, c@nd calmul este [ntins p@n` la nivelul [n care \@]ne]te adrenalina, acea lini]te interioar` care nu poate fi tulburat` de nimic extern: nici de voci, nici de un Ń@r@itul vreunui telefon uitat. }i poate c` asta seam`n` cu medita\ia pentru c` nu exist` nimic s` perturbe curgerea [ntr-un singur sens a g@ndurilor, [n sensul de a d`rui emo\ie ]i pe alocuri ]i ceva filozofie (c@nd o cere piesa). Anumite st`ri, precum cea de gra\ie sau de [mplinire total`, de exemplu, se ]tie deja, nu pot fi

atinse dec@t atunci c@nd vibra\ia [\i ajunge la o anumit` cot`. Este vibra\ia care se ridic` atunci c@nd ascult`m muzica. Muzica are acest dar. De a ne fi terapie, [nc@ntare, relaxare, [nso\itor, intensificator sau atenuator. Nu vi s-a [nt@mplat ca dup` ce a\i fost la un concert frumos, unde a\i fost purta\i pe aripi de vis, s` g`si\i solu\ii unor probleme? Sau s` v` vin` idei ivite parc` de nicìeri, de]i [nainte le-a\i cùtat cu [nfrigurare f`r` s` le g`si\i? Este firesc, nu este vorba de nici o magie. Sau poate c` da... magia muzicii. Este deja celebru acel studiu care demonstreaz` c` neuronii []i intensific` activitatea pe muzic` baroc`. Dar nu numai baroc`, de]i este lesne de [n\eles de ce aceasta se [nt@mpl` mai ales [n preajma simetriei armonice sonore a lui Vivaldi sau Bach... Revigorant ]i la fel de entuziasmant este ]i Beethoven cel care [ntreaga via\` a luptat prin muzic` s` [nving` nostalgia. Desemnat de Dumnezeu s` duc` o lupt` c`rora pu\ini i-ar fi putut face fa\`, muzicianul surd, ascult@nd lini]tea dinùntrul sù a putut s` ajung` [n viitor, [n armonii specifice impresionismului sau jazz-ului. Muzica lui este energic`, hot`r@t`, pozitiv`, plin` de for\`, optimism ]i [ncredere [n Dumnezeu. Stabilitatea credin\ei lui transfer` asupra noastr` o energie viguroas`, f`r` alunec`ri [n nesiguran\`. Bine[n\eles c` ceea ce a avut compozitorul [n sufletul sù ]i [n mintea sa, ne atinge ]i pe noi. Precum m@ncarea g`tit` cu dragoste ]i hainele \esute cu g@nduri senine care ne [nconjoar` protectiv ]i atrag bucurii [n via\a noastr` atunci c@nd le purt`m… la fel ]i muzica, care cu \es`tura sonor` ]i dragostea ce a cl`dit-o ne influen\eaz` via\a. Nu vi s-a [nt@mplat ca o anumit` muzic` s` v` calmeze [n timp ce alt` v` d` o stare de nelini]te sau g@nduri mai melancolice? Responsabilii sunt doi: compozitorul ]i interpretul. G@ndurile, sentimentele ]i ideile cu care a pl`m`dit compozitorul firul muzicii sale ]i sufletul cu care interpretul i-a redat viaŃa. {n cùt`rile mele, [n interpretarea unei lucr`ri muzicale, mintea mea se [ntrep`trunde cu cea a compozitorului. Caut s` [l [n\eleg at@t pe el c@t ]i ideile lui din acel moment apoi le trec prin mine, ca printr-o sit` ]i amestec@ndu-le cu ale mele s` fùrim [mpreun` ceea ce ajunge la spectator.

continuare [n pagina 9

.. . a rt

urmare din pagina 4:

Casa Artelor

a oeter d in ai-Z

j u l S

opr

vi ter

s t cu liza

ana

M na

ria a M

luna decembrie, c@nt concerte de Cr`ciun de unde niciodat` nu [mi lipsesc colindele noastre rom@ne]ti. {mi aduc aminte cu mult dor de zilele dinaintea s`rb`torii Cr`ciunului c@nd tat`l meu (Dumnezeu s`-l odihneasc`!) ne colinda [n fiecare sear`. Portul, cultura, tradi\iile noastre m` [nso\esc la tot pasul. Nu se pot uita. Rom@nia e \ara unde [mi sunt r`d`cinile! M.C.: }tiu c` de-a lungul timpului a\i avut numero]i profesori din Rom@nia, din Brazilia, din Statele Unite, Elve\ia chiar ]i din Italia pe care nu uita\i s` [i men\iona\i de fiecare dat` [n CV-ul dumneavoastr`... Presupun c` a\i putut astfel s` [n\elege\i diferen\ele subtile dintre ]colile de canto clasic... unde crede\i c` se afla sau se afl` ]coala rom@neasc`? M.M.Z.: Este dificil pentru mine s` “judec” ]coal` rom@neasc` de c@nt acum... eu [ns`mi fiind rodul acestei ]coli. Dar pot s` spun c` tehnica mea vocal` este o combina\ie a mai multor “]coli”, pe care mi-am [nsu]it-o de-a lungul sutelor de ore de studiu cu diferi\i profesori sau cu arti]ti din diferite \`ri. De asemenea, aici pot s` adaug c` la baza acestei tehnici vocale stau miile de ore de “studiu cu mine [ns`mi” av@nd ca punct de plecare cuno]tin\ele despre anatomia, fiziologia ]i acustica aparatului vocal... Acesta este un subiect despre care a] putea vorbi foarte mult... poate [ntr-un interviu “face to face” sau poate [ntr-o viitoare carte a mea. M.C.: La r@ndul dumneavoastr` sunte\i profesor de canto ]i [mp`r\i\i aceast` nobil` profesie cu cea de regizor de oper`. Care dintre cele dou` direc\ii urmare din pagina 8

mare asocia\ie a profesorilor de canto din lume care organizeaz` conferin\e despre c@nt, tot felul de master classes cu renumi\i arti]ti c@nt`re\i, "peer No2/2014 reviewed" , “journal of singing” (n.r. metode de evaluare la canto), premiaz` profesori de canto pentru rezultatele lor cu studen\ii ]i le d` posibilitatea studen\ilor no]tri s` participe [n N.A.T.S., la concursuri care sunt foarte apreciate aici. Probabil [n Rom@nia am putea avea ]i noi o asemenea asocia\ie unde profesorii de canto pot s`-]i [mp`rt`]easc` idei despre orele de canto sau diferitele probleme vocale pe care fiecare le [nt@mpin` cu studen\ii sau elevii lor. Din aceast` asocia\ie cu siguran\` studen\ii vor fi aceia care vor avea de c@]tigat!... M.C.: Ultima oar` br`ilenii au avut ocazia s` v` asculte c@nt@nd [n anul 2009. Dac` vi s-ar propune, a\i accepta s` reveni\i [n ora]ul natal pentru un nou spectacol? M.M.Z.: Cu cea mai mare pl`cere! {ntotdeauna este o mare bucurie pentru mine s` c@nt acas`! Unde e mai bine ca acas`? M.C.: V` mul\umim ru t de pentru acest liza una rea b r u interviu. i ` rv C Inte cea r Mi Pentru mai multe informa\ii despre Dr. Mariana Mihai-Zoeter v` rug`m s` vizita\i: www.marianamihaizoeter.com

Mariana Mihai-Zoeter [n rolul Colombina (“Le Donne Curiose” de Wolf Ferrari) profesionale vi se pare mai atr`g`toare? M.M.Z.: Foarte dificil` [ntrebare! Le iubesc pe am@ndou` la fel de mult... cred c` pun la fel de mult` pasiune ]i dragoste [n am@ndou`. De asemenea, [mi iubesc studen\ii foarte mult ]i nu simt c` muncesc mai mult pentru una din profesii dec@t pentru cealalt`. Am@ndou` profesiile [mi aduc multe satisfac\ii ]i bucurii. Poate c` diferen\a dintre cele dou` profesii const` [n faptul c` [n profesia de profesor de canto nu se v`d [ntotdeauna rezultate fulminante, imediate... eu doar plantez o s`m@n\` care va deveni floare [n c@\iva ani c@nd deja studentul nu mai este [n universitate. Ca regizor satisfac\ia profesional` ]i sufleteasc` este cumva imediat` pentru c` [n dou` luni spectacolul de oper` este deja “pe pia\`”. M.C.: Despre Asocia\ia Na\ional` a Profesorilor de Canto din Statele Unite, a c`rei membr` sunte\i, ce ne pute\i spune? M` g@ndesc [n contextul [n care ar fi necesar` o astfel de structur` ]i [n Rom@nia. De exemplu, [n ]colile de arte din \ar` sunt mul\i profesori de canto deosebi\i, precum doamna Mariana Iordache, profesoara dumneavoastr` din Br`ila, c`rora nimeni nu le protejeaz` statutul ]i nimeni nu le acord` sprijin... M.M.Z.: N.A.T.S. (Asocia\ia Na\ional` a Profesorilor de Canto din U.S.A.) nu func\ioneaz` ca un sindicat pentru profesorii de canto (nu ne protejeaz` statutul ]i nici nu ne acord` sprijin, din p`cate). Este cea mai

Pianist-concertist

Ioana Maria Lupa]cu

Muzic` cu dragoste Pentru c` eu sunt unul din acei muzicieni care sunt mai [ndreptat` spre public, dec@t c`tre sine... sau [nspre sine, at@t c@t folose]te publicului. A]a cum un medic face medicin` nu pentru sine ci pentru cei care [l caut`, a]a cum un buc`tar g`te]te pentru cei pe care [i va hr`ni, un muzician face arta sa pentru cei ce [l vor asculta ]i are responsabilitatea acestei [ndatoriri. {mi r`sun` mereu [n urechi cuvintele maestrului meu Laz`r Berman care ne spunea de c@te ori prindea ocazia: "Ave\i grij` ce face\i cu sufletele voastre c`ci sufletul se

aude [n sunet!". Sufletul se aude [ntr-adev`r [n sunet, generos ]i timbral, sub\ire ]i alunecos, spart ]i [ntunecat, diversificat ]i bogat cum, tot a]a, sufletul se simte ]i [n privire sau atingere, [n vorb` sau fapt`, [n tot... Noi suntem sufletul nostru, darul nostru nev`zut cel mai de pre\, pentru care se dau luptele cele mai aprige ]i neb`nuite, pe el [l hr`nim cu muzic` ]i cu el facem muzic`. Sufletul este [n toate notele scrise pe portativ ]i [n fiecare suflu de interpretare care le leag` ]i le anim`. [I.M.L.] http://www.ioanalupascu.ro

No2/2014

* Din cele 21 de premii acordate de juriul Concursului Na\ional de Muzic` U]oar` pentru Copii "Armoniile Dun`rii", edi\ia a V-a, 14 au fost cucerite de br`ileni; * La fiecare dintre cele trei sec\iuni, 7 - 10 ani, 11 - 14 ani ]i 15-18 ani, s-au acordat dou` Premii speciale, dou` men\iuni ]i câte un Premiu I, II ]i III. Marele Premiu a ajuns la B@rlad *

Rose-Marie Lanciu

Casa Artelor

Marele Premiu al Concursului Na\ional «Armoniile Dunării», a ajuns la B@rlad

n luna aprilie 2014, }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu” Brìla a organizat cea de-a V-a edi\ie a Concursului Na\ional de Muzic` U]oar` pentru Copii ”ARMONIILE DUN~RII”. Evenimentul “Armoniile Dun`rii” a f`cut parte din Agenda cultural` 2014 a jude\ului Brìla iar prin realizarea ]i continuitatea acestui concurs s-a dorit promovarea ]i stimularea studiului muzicii u]oare în rândul tinerelor talente, precum ]i readucerea în aten\ia publicului brìlean a celor mai valoroase crea\ii muzicale din componistica româneasc`. Concursul a fost structurat pe trei sec\iuni de v@rst`. Astfel la secŃiunea 7 10 ani, unde concurenŃii au interpretat o singură melodie, brăilenii premiaŃi au fost: Anda Ştefania Baciu şi Daria Ioana Vasile - Premii speciale, Georgiana Ciutacu şi Sara Păvălescu - MenŃiuni, Lorina Florina Daminenco - Premiul II şi Bianca Florentina Bănică - Premiul I. Ace]tia sunt instrui\i ]i preg`ti\i de profesorii Galina Cojocari,Adriana Toma, Liliana Chiri\` ]iAna Maria Baciu. La această secŃiune Premiul III a plecat la Bârlad datorită concurentei Andra Iustina Vlasie, preg`tit` de prof. Dragoş Gheorghiu. La secŃiunea 11 - 14 ani, fiecare concurent a interpretat c@te două melodii, al\i cinci brăileni fiind premia\i: DrăguŃa Dobre din Ianca Premiu Special (prof. Costel Ciuperc`), Crina Ivan - MenŃiune, (prof. Liliana Chiri\`), Cosmina Elena Spânu - Premiul III (prof. Galina Cojocari), Florina Denisa Avram - Premiul II (prof. Mariana Iordache) şi Georgiana Giulia Beliciu - Premiul I. Au mai ob\inut Premiu specialMartha Miroslav din GalaŃi şi MenŃiune - Mihai Postolache din Bârlad. La cea de-a treia secŃiune, 15 - 18 ani, au fost premiaŃi al\i trei brăileni: Doru Ciutacu - Premiu special (prof. Liliana Chiri\`), Lozioara Andreea Zamfir – MenŃiune (prof. Mariana Iordache) ]i Cristian Piron - Premiul II (prof. Liliana Chiri\`). Din afara judeŃului c@]tig`tori premiaŃi au fost: Bianca Chiorean Premiul special şi Andreea Victoria Ardelean - MenŃiune, ambele din Alba Iulia; Andreea Constandin (ConstanŃa) Premiul III ]i Maria Ana Roşculete (Craiova) - Premiul I. Ca [n fiecare an, [ncep@nd cu prima edi\ie, pre]edintele juriului a fost compozitorul ]i realizatorul de programe de la Radio Rom@nia Actualit`\i - Mihai Vanica, secondat fiind de membrii juriului: compozitorul Jolt Kerestely, textierul Viorela Filip, domnul Nicu Filote , reprezentant al Consiliului JudeŃean Brìla ]i Adriana Toma, profesor de canto la Liceul de Art`

{

Juriul: Mihai Vanica - pre]edinte, Jolt Kerestely, Viorela Filip, Adriana Toma

“Hariclea Darclée” ]i }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu” ]i directorul artistic al acestei edi\ii a Concursului “Armoniile Dun`rii”. {n prima seara de concurs, dup` premierea primei sec\iuni (7-10 ani), c@]tig`torul Trofeului “Armoniile Dun`rii” 2013, Iulian St`nescu P[nzaru a sus\inut un microrecital al`turi de colegii absolven\i ai claselor de canto de la }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu” recital ce s-a [ncheiat cu piesa “Story of my life” interpretat` de to\i absolven\ii invita\i care au ridicat sala [n picioare.Astfel, Iulian P[nzaru St`nescu, Raluca ]i Drago] Bobe, Emilia Gheorghe, Laura Stoian, Alberto Dr`ghici ]i Denisa Bozoanc` sunt cei care au [ntre\inut admosfera dup` prima sear` de concurs. La finalul celei de-a doua seri, dup` emoŃionanta festivitate de premiere, t@n`ra care a reu]it să obŃină Marele Premiu, Rose-Marie Lanciu din Bârlad a interpretat o melodie din repertoriul internaŃional, după care a intrat în scenă artistul Connect-R. Acesta a făcut în faŃa sutelor de copii şi adulŃi un show redutabil, a cântat live alături de trupa sa, dovedind că nu este un artist fabricat în studio. Toate melodiile sale au fost cântate practic împreună cu publicul. Pe parcursul concertului sù ]i-a prezentat membrii trupei sale, format` din muzicieni ]i dansatori. Unul dintre ei, Tudor George Ion, la clape ]i voce, brìlean de origine ]i absolvent al Liceului de Art` ]i al }colii Populare de Arte “Vespasian Lungu” a fost vizibil emo\ionat s` c@nte pe scena brìlean` pentru cei de-a acas`. Arunc@nd o privire retrospectiv` asupra Concursului Na\ional de Muzic` U]oar` pentru Copii ”Armoniile Dun`rii”, edi\ia a V-a, 2014 putem afirma c` faima acestuia continu` s` creasc`, iar edi\iile urm`toare se anun\` din ce [n ce mai puternice, at@t din perspectiva organiz`rii c@t mai ales din perspectiva num`rului ]i calit`\ii concuren\ilor participan\i.

{n numele...

Casa Artelor No2/2014

i e i f a r fotog

u orel Neag

“Sincron”

prof. Vi

“Singur`tate” - Adrian Musta\`

“Reciclatorul”

fotografie face c@t o mie de cuvinte, este afirma\ia cea mai des [nt@lnit` [n zona fotografiei... }i totu]i, de fiecare dat` este nevoie de cuvinte pentru a da numele unei fotografii. Fotografia face parte din artele vizuale ]i comunic` prin con\inut, compozi\ie, lumin` ]i nu prin cuvinte, acestea fiind elemente ale literaturii. Prin urmare, alegerea titlului unei fotografii putem spune c` este mai degrab` o problem` filozofic` dec@t una concret`, care s-ar putea descrie printr-o re\et`. C@nd o fotografie este apreciat`, acest fapt se datoreaz` [n primul r@nd elementelor vizuale din imagine ]i de foarte multe ori se [nt@mpl` ca titlul fotografiei s` r`m@n` necunoscut sau, la concursurile de fotografie, s` se afle titlul ei dup` jurizare. Cu toate acestea, r`m@ne un aspect destul de important titlul. De cele mai multe ori titlul se constituie ca un registru separat, are propriul lui statut, poate avea o [nc`rc`tura sentimental` sau poate avea multiple semnifica\ii dup` propria noastr` alegere. Un titlu este [ntr-un fel o fa\et` - o masc` cu care [nvelim con\inutul fotografiei ce con\ine, [n sine, propria-i poveste. Tehnic vorbind, titlul

“La p@nd`”

e un cuv@nt sau o scurt` combina\ie de cuvinte care se ata]eaz` unei imagini. Datorit` m`rimii lui (de obicei e scurt) trebuie afi]at [ntr-un loc vizibil pe lucrare pentru a putea fi asimilat u]or de privitor. Rolul s`u este ]i acela s` trezeasc` interesul privitorului sau s`-i deschid` noi perspective de percep\ie a fotografiei, uneori chiar [nainte de contemplarea imaginii. {n m`sura [n care se dore]te a fi o art` a imaginii, fotografia are nu doar o dimensiune estetic` ci ]i una cultural`. Dac` din punct de vedere estetic o fotografie ar putea fi impecabil`, titlul, din punct de vedere cultural o poate plasa [ntr-un alt context ]i o poate [mbog`\i. Din acest motiv nu vom lua [n considerare numai latura estetic`. Speciali]tii consider` c` exist` 7 tipuri de abordare a titlului care pot acoperi [ntreaga palet` necesar` unei lucr`ri artistice fotografice: 1. ... /f`r` titlu/untitled - Da, se poate ]i a]a. Este recomandat s` nu avem titlu la fotografii cu un grad mare de interpretare ]i s` l`s`m privitorului pl`cerea de a descifra imaginea f`r` s` fie influen\at sau condus de titlu. 2. Titlul neutru - Un titlu neutru te las` s` descoperi mesajul imaginii ]i de aceea e de dorit a fi utilizat pentru fotografiile care sunt suficient de descriptive ]i clare [n privin\a subiectului. 3. Titlul descriptiv - Un titlu descriptiv trebuie evitat fiindc` e un semn de nesiguran\` ]i e inutil [n m`sura [n care imaginea vorbe]te

pentru sine. Titlul descriptiv poate fi bun dac` mesajul din imagine e poten\at de titlu. 4. Titlul explicativ - Un titlu explicativ poate s` cad` [n kitsch foarte u]or dar atunci c@nd e folosit cu inspira\ie e superb. 5. Titlul metaforic - De exemplu, o fotografie cu un ghiocel ie]ind din z`pad` poate fi denumit` metaforic „Rena]tere”. Titlul metaforic poate ]i el s` cad` u]or [n kitsch dac` e siropos sau prea elaborat. Nu trebuie uitat c` ceea ce este important e imaginea ]i nu titlul. 6. Titlul „edificator” - Este indicat pentru genul de fotografii la care [n lipsa titlului nu \i-ai da seama u]or ce ar trebui s` vezi (s` [n\elegi) [n imagine. A apela la un astfel de titlu ca s` transmi\i „mesajul” unei imagini e non-artistic ]i non-fotografic, iar astfel de situa\ii trebuie evitate. 7. Titlul contextual - titlul care pune imaginea [ntr-un context (eveniment, loc, timp) care [n lipsa titlului ar fi greu de plasat. Prin plasarea [n context, imaginea se [mbog`\e]te [n semnifica\ii/expresivitate [n mod justificat. Cred c` e singurul mod [n care o fotografie poate (]i dac` e cazul trebuie) s` fie ajutat` de titlu. Titlul contextual nu e specific doar fotoreportajului ci ]i celorlalte genuri (arhitectur` ]i peisajul fiind cele mai evidente genuri fotografice la care un titlu contextual [mbog`\e]te semnifica\iile imaginii). Bine[n\eles c` o fotografie slab` r`m@ne slab`, indiferent de titlu, dar una bun` poate chiar c@]tiga prin plasare [n context. {n loc de concluzie: Titlul fotografiei are uneori doar func\ia de a separa o fotografie de celelalte, rolul de a ajuta fotograful la \inerea eviden\ei fotografiilor sale ]i la urm`rirea rezultatelor diferitelor saloane. De exemplu, [n cazul trimiterilor la saloanele de art` fotografic` a unor lucr`ri, titlurile sunt necesare pentru identificarea fotografiei. Sunt [ns` cazuri c@nd un titlu bun poate ridica foarte mult valoarea unei fotografii [ns` fotograful trebuie s` aleag` calea cea mai bun` [ntre fotografie ]i titlu.

Casa Artelor No2/2014

u r t n e p d n s i o u r m ` u D r`i fr at

ra [n toamna anului 1974 c@nd am venit [n ora]ul Br`ila prin reparti\ie guvernamental`, la }coala Popular` deArte. Ca proasp`t absolvent` a Facult`\ii de Instrumente ]i Canto, specialitatea Canto din c a d r u l Conservatorului de Muzic` “Gh. Dima” Cluj Napoca (n.r. actualmente Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din ClujNapoca), am [nceput un drumul anevoios dar pres`rat cu satisfac\ii al profesiei de “dasc`l” ]i [ n d r u m`tor [n arta interpretativ` de canto. Privind [n urm` [mi dau seama c` a existat un model puternic [n via\a mea care m-a influen\at [n alegerea acestei cariere. M` g@ndesc aici la profesoara mea de canto, maestra Stela Simonetti, care era o mare artist` dar ]i un pedagog deosebit. {i datorez foarte mult, formarea mea ca specialist ]i [i p`strez un respect ]i recuno]tin\` ve]nic` mai ales c@nd m` g@ndesc c` domnia sa era solicitat` de foarte mul\i arti]ti consacra\i ai Operei din Cluj ]i avea, de asemenea, studen\i din Elve\ia, Ungaria, Germania etc. Un alt episod definitoriu din cariera mea a fos acela c@nd, student` fiind [n anul I de facultate, am fost selec\ionat` s` particip [n cor la repeti\ii ]i spectacole [n turneu cu Opera Rom@n` din Cluj, [n Bulgaria. {ntorc@ndu-m` cu trenul noaptea [n \ar` eu trebuia s` cobor [n ora]ul meu natal, Ploie]ti, pentru c` era perioad` de vacan\`, iar restul arti]tilor se [ntorceau la Cluj. Era noapte ]i dormeam, c@nd am sim\it miros de petrol ]i am deschis ochii. Eram acas`, [n Ploie]ti… dar nu pentru mult timp fiindc` pe l@ng` cursurile Conservatorului din Cluj, [n anul 1972 am fost angajat` ]i [n Corul Filarmonicii de Stat Cluj. De]i Clujul p`rea s` fie chemarea pentru viitorul meu profesional, uneori poate interveni ]i destinul…

ari M . f pro

{n cazul meu a]a a fost fiindc` pe parcursul celor 5 ani de studiu a canto-ului nu am b`nuit nici m`car o clip` c` la terminarea studiilor nu voi urma cariera solistic`. Cum locurile la reparti\ie au fost, pentru promo\ia mea, doar [n [nv`\`m@nt, am fost repartizat` la Brìla, la }coala Popular` de Arte, cu un stagiu obligatoriu de 3 ani. Nu era tocmai ce-mi dorisem ]i ce visasem, dar destinul a vrut s` ajung [n ora]ul cu salc@mi. Frumoase au fost visele ]i speran\ele mele, p@n` atunci la reparti\ie c@nd am fost nevoit` s`-mi fac stagiul la Brìla, dar se pare ca destinul a ]tiut s`-mi ofere un lucru la fel de important ]i de frumos: aici aveam s`mi g`sesc fericirea, jum`tatea, pe so\ul meu, Ioan Iordache, al`turi de care mi-am petrecut cei mai frumo]i ani din via\`... {nceputul timid dar cu mult` d`ruire mi-a adus ]i ]ansa de a influen\a, la r@ndumi, destinele altora ]i de a-i [ndruma s` fac` ce mie nu-mi reu]ise: o carier` solistic`. Trebuie spus [ns` ]i faptul c` ]colile populare de arte din \ar` aveau, [n acei ani, o alt` pondere dec@t o au ast`zi. P@n` [n anul 1990, [n toat` \ara, nu func\ionau dec@t c@teva licee de art` sau de muzic`. La fel ca ]i alte ]coli din multe alte ora]e din \ar`, }coala Popular` de Art` din Brìla a fost singura institu\ie [n care se putea studia canto. Cu alte cuvinte, reprezenta singura cale de studiu pentru a intra la conservator. Acum m` pot m@ndri cu faptul c` o mul\ime de absolven\i ai clasei mele de canto au mers mai departe

continuare [n pagina 13

dac a Ior

O bun` parte dintre fo]tii elevi preg`ti\i de prof. Mariana Iordache au ales cariera de solist vocal ]i s` urmeze cursurile facult`\ilor de profil. Enumer`m c@teva dintre cele mai importante nume: dr. Mariana Mihai-Zoeter – sopran` ]i profesor universitar de canto la Shenandoah Conservatory Arts Academy din Whincester SUA; Carmen Topciu – mezzosopran` la Opera din Bra]ov; C`t`lin Petrescu – bariton la Teatrul Na\ional de Operet` “Ion Dacian”; Marius Eftimie – bariton al Operei Lirice Constan\a; Adriana Surl`-Albu – solist liric ]i profesor canto Canada; Florentina Cernat – angajat` [n corul Operei Rom@ne Bucure]ti; Ionela Florentina Soare – mezzosopran`, colaborator la Teatrul Muzical “Nae Leonard” Gala\i; Ana Condrea – sopran` ]i regizor la Teatrul Muzical “Nae Leonard” Gala\i; Antoaneta Neac]u – solist` [n corul Operei din Constan\a; Cristian B`l`]escu – tenor la Opera Na\ional` din Timi]oara; Nicoleta Alexe – sopran` la Opera din Bra]ov; Ramona Zaharia – mezzosopran` la Opera Rom@n` din Timi]oara; Camelia Mocanu – sopran` a Teatrului de Opereta “Ion Dacian” Bucure]ti; Angelica Mecu Solomon – sopran` la Opera Na\ional` Ia]i; Daniela Burlacu – mezzosopran` la Opera Na\ional` Ia]i; Aurel B`lae – tenor la Opera Na\ional` Ia]i; Florin Bobei – tenor la Teatrul Na\ional “Nae Leonard” Gala\i; Antoaneta IordanBucur , mezzosopran`, Opera Na\ional` din Craiova; Adriana Vlad – solist` Orchestra Petre Geamba]u ]i solist` a Teatrului Na\ional de Operet` “Ion Dacian”; Ana Odagiu – absolvent` U.N.A.T.C. "I.L.Caragiale" Bucure]ti ]i lista poate continua... {n prezent la }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu” activeaz` cinci profesori ]i ei absolven\i ai doamnei prof. Mariana Iordache, care au urmat cariera pedagogic`: Liliana Chiri\`, Ionela Florentina Soare, Marieta Ion, Ana Maria Baciu – profesori de canto ]i Florin Laz`r – profesor de chitar`.

urmare din pagina 12

D`ruind pentru a trai...

Date biografice, prof. Mariana Iordache: * {n 1974, abolv` Facultatea de Instrumente ]i Canto din cadrul Conservatorului “Gh. Dima”, Cluj Napoca, specialitatea Canto; * Din anul 1974 p@n` [n prezent, profesor de canto la }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu”; * {n anul 2008 a fost men\ionat` [n Encliclopedia Personalit`\ilor din Rom@nia, edi\ia a III-a; * {n anul 2011, a fost r`spl`tit` cu distinc\ia “Diploma de Excelen\`”, oferit` de c`tre Consiliul Jude\ean Br`ila pentru [ntreaga activitate didactic`. * {n anul 2011, dup` o carier` pedagogic` de 37 de ani la }coala Popular` de Arte, la s`rb`torirea a 60 de ani de la [nfiin\area }colii Populare de Arte din Braila, Direc\ia de Cultur`, i-a oferit distinc\ia “Diploma de Onoare” pentru [ntreaga activitate [n formarea arti]tilor lirici br`ileni afirma\i ]i recunoscu\i pe scenele na\ionale ]i interna\ionale.

Casa Artelor

la universit`\ile sau facult`\ile de muzic` din \ar` ]i din strìn`tate, au absolvit No2/2014 specialitatea canto ]i au intrat, mai t@rziu, ca soli]ti la operele din \ar` ]i din lume. {mi amintesc cu drag de Mariana Mihai c`s`torit` Zoeter, de Nicoleta Alexe sau de C`t`lin Petrescu ori de Carmen Topciu, Ionela Florentina Soare, Ramona Zaharia, Antoaneta IordanBucur… Acum poate par excesiv de selectiv` [ns` nu am uitat numele tuturor elevilor mei… ]i nu au fost pu\ini. Pe to\i i-am iubit la fel, f`r` excep\ie ]i le port amintirea vie [n suflet. Dup` 1990 c@nd s-a [nfiin\at ]i la Brìla o institu\ie de [nv`\`m@nt, cu caracter voca\ional (de art`) am fost solicitat` ca specialist la catedra de canto. Pentru foarte pu\in timp am fost deta]at` acolo, dar am revenit la ]coala de arte ]i [n parelel am continuat studiul at@t cu elevii }colii Populare de Arte c@t ]i cu cei de la Liceul de Art`. Cu to\i ace]ti elevi am participat la audi\ii ]i spectacole, la concursuri ]i festivaluri unde am ob\inut multe premii na\ionale ]i interna\ionale. A urmat o perioad` tumultoas` c@nd ]colile de arte din toat` \ara, implicit ]i cea de la Brìla, au suferit reorganiz`ri, financiare dar ]i din alte multe puncte de vedere. Acestea nu au mai fost sus\inute la fel ca [nainte de 1989 ]i au fost perioade c@nd nu ne luam salariile la timp, drept pentru care mul\i dintre colegii mei de la celelalte catedre (pian, vioar`, pictur` etc.) au plecat la Liceul de Art` din Brìla. Cu toate aceste neajunsuri eu am r`mas loial` }colii Populare de Arte (numit` [n 2004 “Vespasian Lungu” ), vreme de… 40 de ani. O via\`, o carier` didactic`, o via\` dedicat` muzicii [n care am trìt cu credin\a c` trebuie s` d`ruiesc tot ce ]tiu ca s` fiu mul\umit` c` am trìt frumos!

[M.I.]

. . . e emn

urmare din pagina 7

ungu

ian L s a p s e tru V

N-a fost s` fie ]i cei apropia\i au [ntrez`rit ]i c@teva semne… 1. „La [nmorm@ntarea pictorului Ion Gâ\`, [n ziua de luni, 25 iulie 1994…, la morm@nt, so\ia r`posatului, pentru c` lui Gâ\` [i pl`ceau florile foarte mult, … a dat un ghiveci cu flori peste morm[nt, de poman`, cum se face de obicei. }i i l-a dat domnului Lungu ]i, cum s-a [ntins, domnul Lungu a alunecat pu\in cu piciorul [n groap`. }i cum era tot timpul pus pe glume, zice: Ori m` cheam` Ion la el? Atunci nu s-a g[ndit nimeni la nimic, dar asta se [nt@mpla cu exact patru s`pt`m@ni [nainte de nenorocirea din tab`ra de pictur`.” (Gheorghe Mosorescu) 2. {n ziua de luni, 15 august 1994, Vespasian Lungu [ntocme]te o autobiografie – „p`rin\ii Maria ]i Iftemie, n`scut la 21 iulie 1927, [n Costi]a, jud. Suceava…” –, cerut` de pictorul Gheorghe Mosorescu pentru actualizarea unui dosar la U.A.P. Documentul caligrafiat foarte atent cu cerneal` albastr` n-a mai fost cuprins [n mapa oficial` pentru c` peste ]apte zile, luni, 22 august 1994, Vespasian Lungu murea [necat [n apele Dun`rii! Dar textul poate fi citit ]i ca o dare de seam` la trecerea spre cel`lalt t`r@m. 3. {n ziua de joi, 18 august 1994, Vespasian Lungu face o vizit` [n redac\ia ziarului “Libertatea” ]i ofer` c[teva pagini spre publicare, [ntre care ]i reportajul “{n sf[r]it…”, ap`rut postum, peste o s`pt`m@n`, [n ziua de joi, 25 august 1994, [n care pictorul poveste]te greut`\ile prin care a trecut ca s` ajung` la m`n`stirea unde vie\uie]te c`lug`rul Rafail, feciorul filosofului Constantin Noica, c`l`torul ostenit observ@nd cu g@ndul spre alte z`ri: „Vreau s` cred c` n-am urcat inutil trec@nd prin multe [ncerc`ri, numai de dragul unui voiaj, ci, mai ales, am dorit s` urc [n susul sufletului, ceea ce este infinit mai greu – pentru a face un [nceput de ordine [n sfera invizibil` a universului meu spiritual. Pot echivala aceast` c`l`torie cu o benefic` terapie spiritual`.” 4. {n diminea\a zilei de 11 august 1994, Vespasian Lungu ajungea [n Sibiu apoi, [ntorc[ndu-se acas` b[ntuit de oarecare nelini]te interioar`: „Iar a doua zi coboram cu un buchet de frumoase amintiri spre fascinanta lume acvatic` a Dun`rii de

pen

Vespasian Lungu ([n centru) vernisaj pictur` 1987 (sursa foto: Gabriel Stoica) Jos, la Brìla. Oare pentru c@t timp?”. R`spunsul la asemenea bizar` [ntrebare a venit nea]teptat de repede, peste doar cateva zile de la scrisa ei, ]i [nc` r`spicat: Pentru totdeauna! 5. Mai toat` noaptea de duminic` spre luni, 22 august 1994, un c@ine de la ferma }eicu\a, din apropierea taberei de pictur` de l@ng` Brìla, a urlat lugubru p@n` [nspre zorii zilei… 6. C`tre pr@nz, [n ziua de luni, 22 august 1994, Vespasian Lungu picteaz` harnic pe malul Dun`rii, [n fapt, al bra\ului Cremenea, a]ezat pe un scùnel pliant cu trei picioare, [n fa\a unui ]evalet ]i, d@nd s` se ridice, p@nza scùnelului se spintec` iar pictorul se duce de-a rostogolul. ]i, cum era el glume\, zice: “Ia uite, domnule, s` m` fac de r[s…”. Peste c@teva minute sare [n ap`, [noat` voinice]te ]i se va face nev`zut… {n urma lui, v`zute, admirate ]i ocrotite [i sunt c[teva sute de tablouri risipite prin casele din Bucovina, prin Brìla, prin Bucure]ti, prin toat` \ara ]i peste m`ri ]i \`ri. S` nu l`s`m [ns` ca uitarea noastr`, mai haps@n` ]i mai crunt ne[ndur`toare dec@t Dun`rea albastr`, s`-l [nece [nc` o dat` pe Vespasian Lungu… (text preluat cu acordul autorului din revista on-line Crai Nou.ro)

[I.F.]

Casa Artelor No2/2014

e d l a n o i a\ N l u s r Concu ]i Grafic` Br`ila Pictur`sian Lungu” Cel mai important a p s e concurs artistic al ]colilor de art` din \ar` „V a ajuns la edi\ia a XIX-a

{

Ca de fiecare dat`, ]i la aceast` edi\ie din 2014, concursul ]i-a propus s` descopere noi talente ]i s` promoveze crea\iile originale, dar ]i s` [nsufle spiritul de competi\ie [n r@ndul celor afla\i la [nceput de drum. Este important de men\ionat faptul c`, mul\i dintre c@]tig`torii concursului, de-a lungul timpului, ]i-au confirmat valoarea ulterior, prin absolvirea unor institu\ii prestigioase de studiu al artelor vizuale ori prin expozi\ii personale ]i de grup. Concursul se adreseaz` în exclusivitate elevilor ]colilor populare de arte ]i meserii din \ar`. Juriul acestei edi\ii a fost alc`tuit din personalit`\i cunoscute din domeniul artei plastice brìlene, reprezentan\i ai Uniunii Arti]tilor Plastici din Romania ]i profesori de specialitate de la ]colile populare de arte participante: Pre]edinte – artist plastic ]i pre]edintele UAP, filiala Brìla, Gheorghe Mosorescu, arti]tii plastici: Ionel Radu, Vasile Gai\`, Hugo M`r`cineanu ]i profesorul de arte plastice de la }coala deArte T@rgovi]te, Mihai }erb`nescu. Fiind recunoscut ca un concurs cu o puternic` acoperire na\ional`, la aceast` edi\ie au participat 125 de concuren\i din 21 jude\e ale \`rii, concuren\i care s-au [nscris cu 215 lucr`ri. Marele Premiu, în valoare de 900 de lei, nu a fost acordat anul acesta, el fiind redistribuit sub form` de premii ]i men\iuni suplimentare. Pre]edintele juriului, Gheorghe Mosorescu, a amintit c` [n luna august s-ar fi împlinit 20 de ani de la dispari\ia artistului plastic Vespasian Lungu, onorat prin acest concurs. În privin\a competi\iei, pre]edintele UAP Brìla a men\ionat faptul c` este foarte greu s` pun` în balan\`

lucr`ri realizate de persoane atât de diferite ]i ca vârst`, ]i ca preg`tire. Profesorul Mihai }erb`nescu de la }coala Popular` de Arte “Octav Enig`rescu” din T@rgovi]te a vorbit despre lucr`rile intrate [n concurs dar ]i despre diversitatea ]i frumuse\ea Brìlei, a locuitorilor ei. Artistul plastic Hugo M`r`cineanu a dezv`luit c` a fost impresionat de cuno]tin\ele ]i tehnica artistic` a participan\ilor ]i a apreciat c` acest lucru este un câ]tig fiindc` tinerii arti]ti vor putea s` traduc` mai u]or tehnica artistic` [n sentimente. Palmaresul concursului: La Categoria Seniori: Sec\iunea Pictur`: Premiul I - Maria Bl`naru din Brìla, pentru lucrarea "Flori ]i ieder`"; Premiul I exequo - Danielei Hansen din Târgovi]te; Premiul II Liliana Stoleru din Gala\i; Premiul III - Emilia Sum`naru din Foc]ani; Men\iuni [n valoare total` de 200 lei au fost recompensa\i: David Gyongyver din Târgu Mure], Ruxandra Ioanid din Bucure]ti ]i Marilena Blaga din Gala\i. Sec\iunea grafic`: Premiul I - Cristian B`dil` din Ploie]ti; Premiul II - Drago] Cr`ciun din Brìla; Premiul III - Andreea Mierlea din Târgovi]te; Men\iuni: Cristian Mircea dinAlba Iulia ]iAdrian T`n`sescu din Bra]ov. La Categoria Juniori: Premiul I Diana Ciucule\ din Boto]ani; Premiul II - Maria B`da]cu din Brìla; Premiul III M i n o d o r a L a u r e n \ i u , Târgovi]te; Alte patru men\iuni au fost acordate : Anastasia Coro] – Brìla, Vlad Stochi\a – Târgovi]te, Tudor Predescu - Târgu Mure] ]i Zsuzsa Kincses – Bra]ov.

Premiul I - Maria Bl`naru

n luna mai 2014, la Galeriile de Art` Br`ila s-a desf`]urat cea de-a XIX-a edi\ie a Concursului Na\ional de Pictur` ]i Grafic` “Vespasian Lungu”, aflat [n Agenda cultural` a jude\ului Br`ila. Anul viitor, concursul organizat de }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu” va ajunge la cea de XX-a edi\ie ]i va aduce un omagiu plin de recuno]tin\` pictorului ]i graficianului Vespasian Lungu (absolvent al ]coli dar ]i profesor al clasei de Arte Plastice p@n` [n anul 1994), cel despre care scriitorul F`nu] Neagu spunea: ... Dumnezeu l-a d`ruit cu patima de a povesti lumea cu pensula [nmuiat` [n lumina inimii. E pictor de fantasme, a plecat cu toat` fiin\a pe vatra de aur a vis`torilor de vis.

icolae Carandino poate fi inclus [n categoria acelor intelectuali “combatan\i” pentru care arta ]i politica se pot [mbina at@ta timp c@t am@ndou` ofer` provoc`ri ]i se fac din convingere absolut`. N. Carandino poate fi asem`nat cu J.P. Sartre (culmea, n`scut tot [n 1905, la fel de ancorat [n convingeri politice mai [nt@i ca un adept convins al st@ngii, apoi recunoscut [nvins, la fel ca P. Istrati, [n fa\a ororilor comunismului). Fiind membru implicat al Partidului Na\ional |`r`nesc, jurnalist de opinie, o

Casa Artelor No2/2014

Nicolae Carandino: [nainte ]i dup` “potop” Am scris toat` via\a, am scris ceea ce am g@ndit... cu toate riscurile. con]tiin\` lupt`toare, memorialist str`lucit, cronicar de teatru, intelectual de clas`... a avut parte de un destin mult mai dramatic. Despre acest destin nefast, despre o personalitate a Brìlei uitat` prea devreme, despre un b`rbat fermec`tor pentru care femeile erau dispuse s` sacrifice totul, despre un intelectual cu o cultur` des`v`r]it` neatins` sau pervertit` de 9 ani de deten\ie comunist` sau de al\i numero]i ani de deportare for\at` [n B`r`gan, despre un ilustru dar uitat profesor al }colii Populare de Arte brìlene ]i, [n final, despre toate acestea puse la un loc, putem rezuma, [n esen\`, con\inutului dintre copertele unei singure c`r\i, asupra c`reia ne vom apleca [n continuare... Este vorba de cartea ap`rut` [n 2014 la editura clujean` Limes, cu titlul “N. Carandino. Labirinturi”, carte care poart` semn`tura doamnei Maria Cog`lniceanu precum o marc` de calitate. De ce Nicolae Carandino? Distinsa autoare (la care [ndr`znesc s` m` raportez ]i ca un admirativ fost elev) remarca prezentarea sumar` a lui N. Carandino [n mai multe proiecte publicistice de reactivare a memoriei culturale a Brìlei. {n aceast` “depresiune” informa\ional` domnia sa reu]e]te s` restaureze episoade importante din via\a omului ]i intelectualului N. Carandino. Doamna Cog`lniceanu face un excurs fabulos pornind de la arhivele C.N.S.A.S., arhivele }colii Populare de Arte “Vespasian Lungu” Brìla (pe care o nume]te [n semn de recunoa]tere drept “prestigioas`” institu\ie), pornind apoi ]i de la lucr`rile memorialistice (De la o zi la alta. Memorii – Ed. Cartea Rom@neasc`, Bucure]ti, 1979 sau Nop\i albe ]i zile negre. Memorii – ap`rut` la Ed. Eminescu, Bucure]ti, 1992) semnate de N. Carandino... ]i extrage cu condei de fin observator reperele cheie care definesc dimensiunea intelectual` dar mai ales dimensiunea autentic... “brìlean`” a memorialistului. N. Carandino vorbe]te [n termeni diametral opu]i despre Brìla. Aminte]te de Brìla de dinainte de “potop” ]i despre Brìla de dup`. Este evident pentru cititor c` “potopul” este reprezentat de venirea regimului comunist dar [nseamn`, [n acela]i timp, ]i un moment “T zero” [n care intelectualul [ncepe s` []i piard` speran\a reg`sirii cu lumea pe care o ]tia c` gravita [n jurul ora]ului de la Dun`re. Deportarea [n B`r`gan, amputarea oric`rei leg`turi cu lumea intelectual`, distrugerea rela\iei cu so\ia, dec`derile amoros-obscure din mediul concentra\ional rural, suferin\a fizic` pricinuit` de condi\iile de trai, promiscuitatea [n care fusese aruncat de regim... toate acestea duc la o rea]ezare a “personajului” N. Carandino c`tre registrul dramatic, chiar tragic. Din perspectiva cititorului, lectura c`r\ii doamnei Cog`lniceanu va fi una extrem de captivant`. De fiecare

dat`, [ns`, povestea care “te fur`” este [ntrerupt` abrupt de realismul oripilant al notelor informative ale fostei Securit`\i care abund` [n detalii scormonitoare despre via\` ]i persoana lui Nicolae Carandino. Paradoxal, p@n` ]i aceste note desprinse din arhivele C.N.S.A.S. contribuie la un oarecare... romantism [n reprezentarea personalit`\ii complexe a lui Nicolae Carandino. {n paginile c`r\ii vedem c` p@n` ]i delatorii, agen\ii securit`\ii, cei care [ntocmeau notele informative p`reau, uneori, sedu]i de aceast` personalitate. De asemenea, apreciez c` cititorul va descoperi cu aviditate [n paginile Labirinturilor ]i perioada pedagogic` a intelectualului brìlean, aceea de profesor la }coala Popular` de Arte, imediat dup` cumplitul episod al deport`rii for\ate [n B`r`gan. Aici pred` lec\ii de teorie muzical`, solfegii, istoria muzicii, istoria teatrului etc. {n principal [ns` sus\inea cursuri de cultur` general` muzical` adic` de Istoria Muzicii. Fiindc` “materialul” uman cu care lucra era eterogen, provenit din zone sociale din care lipsea adesea nu numai educa\ia muzical` ci chiar o cultur` general` elementar`, N. Carandino s-a v`zut nevoit s` []i atrag` elevii prin metode creative de lucru. A]a c` a solicitat conducerii ]colii materiale didactice adecvate: discuri, radio, magnetofon ]i benzi de magnetofon dar ]i introducerea de audi\ii, expozi\ii sau utilizarea, la clasele de actorie, de noi autori care ie]eau din arealul numelor acceptate de regimul comunist (gen Mihai Beniuc, Eugen Frunz` sau Victor Tulbure). Din punct de vedere pedagogic, pentru }coala Popular` de Arte ]i [nv`\`m`ntul non-formal brìlean, N.Carandino r`m@ne un reformator. Impresionant` este ]i seriozitatea cu care []i evalueaz` elevii... Desprins` din aceea]i “nobil` tagm`”, a dasc`lilor care las` impresii puternice discipolilor lor, doamna Maria Cog`lniceanu remarc` acurate\ea evalu`rilor f`cute de N. Carandino, nota\iile sale de m@n`, care arat` c` avea intui\ia talentelor iar fi]ele sale psihopedagogice [ntocmite elevilor ne par ast`zi adev`rate schi\e portretistice, amintindu-ne de talentele sale de exigent cronicar teatral de alt`dat`. Aici opresc radiografierea c`r\ii “N. Carandino. Labirinturi” pentru a l`sa loc cititorului s` descopere un text scris cu fin condei ]i aplecare literar` des`v@r]it` asupra unei personalit`\i culturale de care Brìla ]i }coala Popular` de Arte trebuie s` []i aduc` aminte f`r` oprire. {n absen\a exers`rii memoriei colective risc`m ca gre]elile trecutului s` se repete iar Labirinturile ne [nva\` pe deplin s` evit`m acest lucru...

cronic` realizat` de Mircea

C`rbunaru

Casa Artelor No2/2014

G@nduri.... “Vespasian Lungu”, [n vara anului 2012, a participat cu membrii corului mixt “Trison” la Festivalul Coral Interna\ional de la Satu Mare, unde sau reunit forma\ii din România, Fran\a ]i Elve\ia. Pentru prima reprezentare din programul festivalului, corul a ales un repertoriu alcătuit exclusiv din prelucrări de folclor, care a ridicat audienŃa în picioare. {n cadrul aceluia]i festival, "Trison" a cântat în cadrul concertului organizat la Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, prezentând un repertoriu religios semnat de Gavriil Musicescu, Dimitri Bortneanski, Ctin Dr`gu]in, Nicolae Lungu. În încheiere au cântat “Ave Maria”, de Jakob Arcadelt. "Sunt de remarcat aprecierile deosebite f`cute atât de gazde - prof. Ioan Petrovici, director al festivalului - cât ]i de oaspe\i, la adresa Corului Trison din Br`ila. Astfel, domnul André Denys a calificat drept «magnific`» presta\ia corului", a declarat cu m@ndrie prof. Marcica Lupu, dirijorul "Trison".

prof. Marcica Lupu

od al str`daniei celor doi membrii a familiei de profesori Marcica ]i }tefan Lupu, Corul „Trison", azi, al }colii Populare de Arte “Vespasian Lungu” Brìla, poate fi considerat un bun ambasador al muzicii culte, reprezentativ pentru Brìla în Europa. Doamna Marcica Lupu, profesor de ansamblu coral ]i dirijor al Corului „Trison" a reu]it s` aduc` faim` ora]ului în care-]i desf`]oar` activitatea, de peste 36 de ani. {n afara festivalurilor corale de la Bra]ov, Deva, Satu Mare, Foc]ani, Fundul Moldovei (Suceava), Cermavod` etc., dirijoarea corului brìlean a f`cut tot ce i-a stat în putin\` s` duc` „Trison" ]i cântul românesc peste grani\e: „Pentru prima oar`, [n 1996, am participat la un festival interna\ional coral, la Atena, iar un an mai târziu la cele de la Edipsos ]i Tripolis", ne-a declarat cu nostalgie doamna prof. Marcica Lupu. Membru în “Europa Cantat” (Federa\ia European` a Asocia\iilor Corale), “Trison” s-a umplut de glorie la Sofia (locul III, în 2004), Sankt Petersburg (2006) şi Riva del Garda (2007). Dup ă o pauz ă de activitate cauzată de reorganizarea formaŃiei corale, Corul “Trison” a trecut de sub egida Liceului Pedagogic la Şcoala Populară de Arte "Vespasian Lungu", [n anul 2011. La nici un an dup` [nfiin\area clasei de Ansamblu Coral, [n cadrul }colii Populare de Arte

“Activitatea coral` desf`]urat` sub bagheta dirijorilor Marcica ]i }tefan Lupu a fost prodigioas`, plin` de responsabilit`\i ]i d`ruire. Aceste calit`\i ni le-am [nsu]it ]i noi, membrii corului, fiind participan\i activi la multe din activit`\ile culturale ale urbei (colinde, vernisaje de pictur`, anivers`ri, s`rb`tori religioase etc) c@t ]i la festivaluri na\ionale “Pastorala” – Foc]ani, [n prezen\a reprezentan\ilor celor dou` Asocia\ii corale A.N.C.R., afiliat` Europei Cantat – Germania condus` de dl. Voicu En`chescu ]i cea de la Bra]ov, sub [ndrumarea dirijorului Ioan Oancea care este afiliat` AsociaŃiei Rom@ne de C@nt Coral “A Coeur Joie” – Interna\ional Lyon France. Atmosfera de lucru, dorin\a de a fi la [n`l\imea a]tept`rilor publicului ne-a f`cut s` privim cu seriozitate ]i responsabilitate prezen\a la repeti\ii, ne-a [n`l\at sufletul, neam sim\it bine [mpreun`, suntem precum o familie. Cea mai mare realizare a corului mixt “Trison” a fost participarea pentru al doilea an consecutiv la Festivalul InternaŃional Coral „Chernomorsky Zvutsi” edi\ia a IV-a (2014) care are loc la Balcic – Bulgaria unde muzica coral` rom@neasc` a fost mult apreciat` de to\i participan\ii ]i de public. Toate aceste [mpliniri ne-au motivat s` mergem mai departe, s` ne [nnoim re p e r t o r i u l [ n v e d e re a particip`rii la viitoarele concursuri.”

Antoaneta Marghidoriu (Ansamblu coral, anul III de studiu)

Aplauzelor puternice ce veneau [n ropote din [ntreaga sal`, f`cu ca acea cortin` din catifea ro]ie cu broderie [n motive florale, s` se ridice treptat. {n sufletul meu []i f`cu apari\ia un sentiment cu o senza\ie nemai[nt@lnit`. Deodat`, No2/2014 ochilor mei le-a fost dat s` vad` un decor fascinant: [n mijlocul scenei, se afla un imens pian, gata

Casa Artelor

ODETTE, PIANISTA

de artist plastic Constan\a Ab`la]ei Donos`

u obrajii [mbujora\i ]i plin` de un [ndemn de care nu-mi putea da seama de unde vine, m-am dus [n atelierul profesorului meu de pictur`, artistul Vespasian Lungu unde preda elevilor din anul I de studiu no!iuni de perspectiva artei, cu rug`mintea de ami asculta dorin!a. Cu vocea tremur@nd` ]i emo!ionat` am [nceput s`-i vorbesc: - Domnule profesor, doresc nespus s` fiu prezent` la spectacolul care va avea loc m@ine sear` la Teatrul “Maria Filotti”, la recitalul de pian al domni]oarei Odette, [ns` nu am bani pentru a-mi cump`ra bilet. Prefer s` stau ]i [n picioare, numai s` ascult recitalul de pian. Cu ochii lui mari ]i limpezi ca lumina cerului, st`nit de o sobrietate care-l caracteriza, m-a ascultat t`cut f`r` a m` [ntrerup`, spun@ndu-mi la sf@rşit; dorin\a ta va fi [ndeplinit` f`r` nici o problem` dac` iube]ti at@t de mult pianul! Folosindu-m` de capacitatea mea de a-mi [nsu]i rapid elementele esen\iale c@nd cineva [mi vorbe]te sau [mi explic` ceva anume, [n seara spectacolului m` aflam deja pe r@ndul unde erau invita\ii speciali. Nici mie nu-mi venea a crede asemenea minune! Era primul spectacol de muzic` clasic` la care lu`m parte. Orele paisprezece.

s`-]i [nceap` misiunea. Ropotele de aplauze nu [ncetau... Ap`ru pe scen` o domni]oar` minion` ]i frumos aranjat`. Auzind de ea, [ns` necunosc@nd-o personal, am [ntrebat persoana ce-mi era al`turi, cine este. “Este Odette, maestru al pianului”, adaug` cu bucurie ]i uimire spre mine, doamna cemi era al`turi. “A fost elev` a }colii Populare de Art`, [nc` de la [nfiin\area ei. Cred c` pe atunci avea vreo patru ani]ori!” Ascultam ce-mi spune... de]i eu parc` m` sim\eam [mpietrit` de cele auzite. Doream s` mai [ntreb ceva, [ns` am preferat s` tac cu uimirea [n suflet. Dup` o plec`ciune [n fa!a [ntregii s`li plin` p@n` la refuz, st`p@n` pe ea, s-a a]ezat [n fa!a pianului spre a-]i [ncepe concertul. O fust` brodat` din catifea ro]ie ca macul ]i o bluz` din dantel` neagr`, pe gulera]ul c`ruia erau aplicate perlu!e ro]ii, o ar`ta fermec`toare. Mi se p`rea at@t de gra!ioas`, ca ]i cum ar fi luat lec!ii de balet. Micu!` de statur`, rumen`-n obraji parc`-i citeai pe chip o veselie pal`, sau uneori o triste!e ad@nc`. Cu obrazul sub!ire, p`rul lung ]i m`t`sos, nasul pu!in acvilin ]i buzele c`rnoase, [!i r`m@nea la suflet lumina ochilor ei de un albastru intens. Orice ar fi avut pe ea ca vestimenta\ie, i se armoniza perfect cu tr`s`turile corpului ei sub!ire c@t ]i al chipului s`u. {ncepu s` ating` cu degetele clapele pianului, cocolo]indu-le parc` cu bun`tatea inimii, pentru a g`si ceea ce avea de interpretat. Mi-am dat seama – de]i eu aveam vagi cuno]tin\e [n domeniul pianului – c` acest instrument reprezint` pentru ea, totul. {n fa\a lui, m@inile [ncepur` s`-i alunece pe clapele albe [n]irate precum o d@r` de calcar; acestea ascult@nd-o cu mare supunere. Totul se scurgea cu o precizie care \inea aproape de magie spre toat` naivitatea mea. Deodat`, m@inile sale [ncepu s` danseze asupra clapelor, [nc@t aveam senza\ia c` este o nebunie sau o halucina\ie sonor`! Era o melodie simpl` ]i vioaie. Nu ]tiam de ce g@ndurile-mi zburau la “Balad` pentru Adeline”! {mi era mai u]or s`-mi aduc aminte de cele dou` melodii interpretate, dec@t s`-mi dau seama ce ar putea urma. Pe clapele pianului, m@inile ei dansau ca ]i cum ai face o tur` prin toate urcu]urile ]i cobor@]urile sim\urilor. Mi-aduceam aminte de aceast` melodie cuprins` [n programul ei, auzit` c@ndva demult pentru prima dat` ]i care mi-a r`mas la suflet. C@nd se [nt@mpla s-o reascult, m` podeau lacrimile de triste\e. Niciodat` nu mi-am putut explica acest sentiment straniu! Finismul cu care a interpretat ultima lucrare din concertul s`u, “Lullaby” de Brahms, a definit-o printr-o explozie de aplauze din partea [ntregii s`li. Lumea ridicat` [n picioare, striga c@t se putea: “Bravo, bravo, bravo!”

continuare [n pagina 20

Casa Artelor

Articol de prof. Adriana Toma

No2/2014

Muzica, arta emo\iilor

eethoven afirma c` muzica este „Inelul de c`s`torie între via\a spiritual` ]i cea a sim\urilor”. {ntr-adev`r, de]i vechile metodici europene ]i române]ti recunosc faptul c` muzica este o art` a afectelor ]i a emo\iilor care î]i propun s` trateze muzica sub dublul ei aspect, de art` ]i ]tiin\`, aceast` specificitate a fost luat` în seam` de educa\ia rom@neasc` ]i dezvoltat` mai amplu abia în ultima vreme, mai degrab` ca o consecin\` a racord`rii educa\iei muzicale tradi\ionale la standardele europene. În fond, educa\ia muzical` nu]i propune numai instruirea ci ]i sensibilizarea tinerilor prin contactul cu valorile reprezentative ale artei muzicale ]i prin cultivarea emo\iilor ]i sim\`mintelor care îmbog`\esc via\a spiritual` ]i o înnobileaz`. În`l\area sufleteasc` nu se traduce numai prin bucurie ci ]i

prin „purificare”... Aici vom da ca exemplu spiritualitatea muzical` religioas`. Marele filosof german G.W.F. Hegel aprecia crea\ia muzical` religioas` ca fiind „tot ce poate crea arta mai profund ]i mai eficient”. El sus\inea c` ascult`torul acestei muzici "trebuie nu numai s` intuiasc` durerea r`stignirii, coborârea în mormânt, nu numai s`-]i formeze despre acestea o reprezentare general`, ci trebuie s` retr`iasc` în eul s`u cel mai adânc ceea ce este mai profund în aceast` moarte ]i în aceast` durere dumnezeiasc`”. Un alt mare filozof, Arthur Schopenhauer, credea c` muzica are „un efect în`l\`tor pentru spiritul nostru” ]i care, uneori, ne las`

impresia c` ne vorbe]te despre alte lumi, mai bune ca a noastr`. Din acest punct de vedere muzica se apropie de filosofie, contribuind l a d e z l e g a r e a problematicii complexe a existen\ei umane, aspect intrat ]i în preocup`rile marilor compozitori precum Ludwig van Beethoven, Robert Schumann etc. Speciali]ti, psihologi, pedagogi ]i muzicieni, sunt unanimi de acord cu recunoa]terea rolului modelator al muzicii, prin aportul ei la împlinirea personalit`\ii tinerilor, la dezvoltarea capacit`\ii de apreciere a unor lucr`ri ]i de formare a unei culturi muzicale autentice. Cel mai important lucru se poate spune despre muzic` faptul c` transmite sentimente ]i st`ri, fiindc` muzica este legat` de [ns`]i existen\a omenirii, din cele mai vechi timpuri. Muzica a servit pentru atragerea partenerilor de via\` sau a fost folosit` pentru a aduna grupuri de oameni, pentru a merge la v@n`toare, [n b`t`lii sau la ceremoniile religioase. Indiferent care a fost intrebuin\area ei original`, muzica reprezint` un reper universal al culturii umane ]i trebuie transmis` cu toate valorile ei c`tre genera\iile urm`toare.

“Doar cei ce iubesc merit` iertarea tuturor p`catelor ]i a tuturor r`t`cirilor”

a, el Lungu Vespasian a iubit arta, acuarela, natura, peisajul Bucovinei ]i pe marii [n\elep\i ai neamului nostru! Arta sa, mai ales acuarela este o [nc@ntare nesf@r]it` [n fa\a spiritului, a geniului, a str`vezimilor de suflet ca o poart` ce se deschide prin credin\` spre prof. Hugo M`r`cineanu Dumnezeu. Tat`l creator, spre ad@ncimile de spirit ale artist plastic, vicepre]edintele U.A.P. Rom@nia, filiala Brìla neamului ce au ajuns la noi [n umbr` de miori\` ]i-n albastru, verde ]i ro]u de Vorone\, de Sucevi\`, de Moldovi\`. “Necunoscute sunt cìle Domnului” ca toate drumurile pe care a r`t`cit omul ]i me]te]ugul sù l-au adus [n cele din urm` tot la matca din care ]i-au tras seva ai lui, din care ne-am ridicat ]i am crescut un neam [ntreg, leg`na\i pe doin` de caval [n pa]i n`valnici de ciuleandr` dar bl@nzi, buni ]i nep`tima]i cum ne vrea domnul Dumnezeul nostru. Artistul caut` calea spre miracol, caut` o alt` form` a sfin\eniei ]i sf@r]e]te prin a se [ntoarce prin chipurile icoanelor na\ionale, Eminescu, Blaga, Noica tot la icoana chipului de c`lug`r ori a m`n`stirii umbrit` de poal` de cetin` ]i dìnuitoare de sensuri ]i bucurii eterne. Le-a cùtat, le-a zugr`vit ]i atunci c@nd toate i s-au adeverit a plecat s` le spun` ]i celor ce [naintea lui se duseser` [n niciundele ce ne sperie de c@nd via\a! Taina, lumina bl@nd` a credin\ei, candela de iubire pentru frumos, foamea de t`ceri abstracte ce s-au prelins din fragile nuan\e de acuarel` i-a umplut lumea de convingeri, de [mpliniri ce nu-s [n\elese de ateul blazat ]i grobian ]i i-au dat aripi vine\ii albastre de verde ]i prusia s` treac` dincolo de o realitate banal` seac` roas` de ateism ]i pisme sinuciga]e. S-a [n`l\at un [nger din pete fuzionate ]i s-a topit [ntr-o inunda\ie de lumin` fulgurant` c`zut` din pensula atins` de suflul geniului. Ai fost, e]ti ]i vei fi at@ta vreme c@t te vom purta [n suflete.

Casa Artelor No2/2014

pictur` de Vespasian Lungu

Iertarea artistului

REMEMBER

Constantin Boer-Dondo]

(n. 2 iunie 1942 d. 25 decembrie 2013)

S-a n`scut la [nceput de var`, în satul S`lciuna de Jos, [n jude\ul Alba. A copil`rit la poalele mun\ilor F`g`ra], mai t@rziu a studiat la Cluj Napoca unde a absolvit Facultatea de Arte Plastice, promo\ia 1964. Imediat dup` absolvire a fost repartizat cu serviciul ca profesor de desen [n ora]ul cu salc@mi al lui Mihail Sebastian, la Br`ila. Din 1967 particip` f`r` [ncetare la expozi\ii de grup jude\ene ]i na\ionale. A participat la tabere de crea\ie în \ar` dar ]i în Bulgaria ]i Republica Moldova. Expozi\iile sale intinerante s-au vernisat din inima Ardealului p@n` [n [ndep`rtarea Italie, ori [n Fran\a sauAustria ]i i-au adus ecouri favorabile care au dat forma si dimensiune talentului s`u artistic. La [mplinirea v@rstei de 65 de ani (]i la 40 de ani de carier` [nchinat` artei) pentru prima dat` Constantin Boer-Dondo] s-a ar`tat publicului [ntr-o expozi\ie retrospectiv`, [n care a l`sat s` se vad` toat` boga\ia experien\ei sale artistice. Expozi\ia a creionat, astfel, imaginea unui artist ajuns la maturitate, artist care, dup` cum au spun speciali]tii, avea [nc` multe de spus."El nu e grafician, nu e pictor ]i nici acuarelist, ci este [n acela]i timp toate deodat`. Pentru el nici grafica, nici pictura, pastelul, nici m`car acuarela nu sunt domenii distincte ale artei, ci [mpreun` formeaz` un domeniu artistic care, constat`m acum, este deosebit de unitar stilistic, de constant tematic ]i deosebit de bogat expresiv", remarca atunci criticul de art` Maria Stoica. Unicitatea momentului a fost dat` ]i de faptul c`, [n aceea]i expozi\ie ]iau unit crea\ia pe simeze tat`l ]i fiic` (Victoria Boer-Dondo] Mauro), [ntr-un dialog artistic de real` emo\ie. Via\a de artist i s-a [mpletit mereu cu cea de dasc`l. Mai [ntai lam cunoscut ca profesor al Liceului de Art` "Hariclea Darclée" ]i al Colegiului Na\ional “N. B`lcescu”. {n ultimii ani de via\` a [mp`rt`]it altruist din cuno]tin\ele sale eleviilor de la }coala Popular` de Arte "Vespasian Lungu"... Pe toat` perioada vie\ii, so\ia sa a fost prezen\a constant` ]i suportul [n care artistul ]i-a g`sit lini]tea ]i echilibrul. “Doamna Mica” cum [i pl`cea Maestrului s` o alinte, ]i familia au fost liantul celor dou` lumi: lumea artei ]i lumea real`, crud` ]i devoratoare de cele mai multe ori. {n decembrie 2014, de Cr`ciun, se [mpline]te un an de la trecerea [n nefiin\` a Domnului profesor, a]a cum [l strigau copii pe holurile ]colii... un an f`r` ca Maestrul s` ne str@ng` m@na cu bucurie [n delicatele sale m@ini, de fiecare dat` c@nd ne vedea... m@ini calde, catifelate, translucide ca la sfin\i, m@ini h`r`zite s` ne picteze sufletul [n culorile curcubeului. Un an f`r` Maestru, un an [n care putem [nc` s` ne aducem cu drag aminte de glumele ]i cuvintele sale cu t@lc, de dulcea-i vorb` ardeleneasc`, de chipul blajin, de trupul aparent fragil, pu\in aplecat [ntr-o parte (poate doar de greutatea gen\ii de um`r sau de poveri pe care nu le-a [mp`rt`]it nim`nui niciodat`), de peisajele sale din lunca Dun`rii, de acuarela sa care m@ng@ia foaia cu bl@nde\e aristocrat`... Constantin Boer - Dondo], cu aura sa ne va veghea [n continuare pentru ca }coala noastr` de Arte s` r`m@n`, sper`m, o oaz` de cultur`. Silvia Lumini\a C`rbunaru

Casa Artelor

Articol de prof.

Mircea Petrescu

“Virtuozii”, o competi\ie pianistic` de excep\ie No2/2014

C@]tig`torul Trofeului “Virtuozii” 2014, Lucian David Ro]u ]i George Romeo Bunea, managerul }colii Populare de Arte

{

n luna mai 2014, Brìla a g`zduit a ]asea edi\ie a Concursului Na\ional de Pian "Virtuozii", organizat de }coala Popular` de Arte "Vespasian Lungu" ]i Consiliul Jude\ean Brìla . Concursul, ajuns la edi\ia a VI-a a atras 130 de concuren\i, cu v@rste cuprinse [ntre 5 ]i 16 ani, veni\i din toat` \ara. Participan\ii au fost repartiza\i pe dou` sec\iuni, A ]i B. Sec\iunea A a fost dedicat` concuren\ilor care studiaz` pianul [n ]coli populare de arte, centre culturale, c`mine culturale, [n sistem privat. La aceast` sec\iune cinci brìleni au ob\inut premiile I, este vorba de Ghinea Alin Costinel, Marin Luca Alexandru, Cr`ciun Denisa Andreea, Burc` Mihai ]i Chelbosu }tefan Claudiu, to\i fiind elevi ai }colii Populare de Arte "Vespasian Lungu" Brìla. Ace]tia s-au preg`tit sub [ndrumarea profesorilor Raluca Ciuc`, Adriana Burc`, Laura Verme]an ]i Mircea Petrescu. Sec\iunea B s-a adresat concuren\ilor care studiaz` pianul la ]coli ]i licee cu profil voca\ional ]i care au atins un nivel profesionist, mediu sau bun. }i la aceast` sec\iune ]ase elevi brìleni au c@]tigat premiile I: }tefan Mario Robert, Hurmuzache Eva Victoria, Bordea Sofia Alexandra ]i Prister Victor Emanuel, to\i cei remarca\i provenind de la Liceul de Art` "Hariclea Darclée". Ultimii c@]tig`tori ai locului I, au fost B`da]cu Maria ]i Ba]no Robert Ionu\ ambii studiaz` at@t la }coala Popular` de Art` "Vespasian Lungu", c@t ]i la Liceul de Art` "Hariclea Darclée". Cei ]ase premian\i s-au preg`tit cu ajutorul profesorilor Galina Cojocari, Mircea Petrescu ]i Raluca Ciuc`. Juriul concursului a fost format din Mircea Petrescu

(director artistic al concursului) ]i Adriana Burc`, profesori la Liceul de Art` "Hariclea Darclee" c@t ]i la }coala Popular` de Art` "Vespasian Lungu", Mircea Bogatu, profesor la Liceul de Art` "Hariclea Darclée" ]i inspector ]colar de specialitate, Alexandru Mihai Burc` ]i Ioana Maria Lupa]cu – ambii piani]ti concerti]ti iar cea din urm` pre]edintele jura\ilor. Trofeul "Virtuozii" pentru prima dat` a r`mas la Br`ila. A fost c@]tigat de Ro]u Lucian David, care a reu]it s` ob\in` 100 de puncte. Este elev al Liceului de Art` "Hariclea Darclée", la clasa prof.Adriana Burc`. Concursul Na\ional de Pian “Virtuozii” s-a bucurat, de asemenea, de dou` recitaluri de pian de excep\ie oferite de Alexadru Mihai Burc` [n prima zi a concursului ]i de pre]edinta juriului, pianist - concertist Ioana Maria Lupa]cu [n a doua zi a concursului. Ne dorim ca edi\ia a VII-a (2015) a concursului sa aduc` nu numai un num`r la fel de mare de concuren\i ci ]i un num`r [nsemnat de tineri interpre\i la fel de bine preg`ti\i ca la edi\ia din acest an. Pentru a d`inui [n timp Concursul Na\ional de Pian “Virtuozii” trebuie sa promoveze talentele autentice ]i s` [ncurajeze progresul concuren\ilor de la o edi\ie la alta.

. . . e t det

...Concertul din acea sear`, mi-a r`mas pentru urmare din pagina 17 totdeauna [n minte. Publicul din sal`, elevi, profesori ]i copil`rie. prieteni din diferite col!uri din !ar`, au }tiam c` aplaudat-o la scen` deschis` spre a mai este la interpreta ceva din repertoriul s`u. “Vals Bucure]ti, fiindc` de adio” a lui Chopin ]i “Lullaby” a lui era student la arte plastice. MBrahms, a !inut din nou sala [n delir. am bucurat enorm c`-i ofer` un buchet {nainte de a p`r`si scena Odette - de flori! La cobor@rea de pe scen`, pianista, zeci de admiratori au urcat pe observ@ndu-m`, a venit s` m` salute ]i scen` spre ai oferi buchete de flori ]i s` [ntrebe dac` mi-a pl`cut concertul... cadouri. Atunci l-am v`zut urc@nd pe “Sunt fericit`”, i-am ad`ugat eu cu scen` pe Nicu (n.r. artistul plastic bucurie. “Un concert extraordinar!” Ion G@\`), prietenul meu de

- Tu, ai venit special? - Normal, [mi r`spunde el r@z@nd cu z@mbetul lui fermec`tor. Suntem prieteni foarte buni, m` iube]te, a]a este ea, iube]te oamenii! - Se vede Nicule drag`, este un mare artist! Numai un spirit mare, poate iubi oamenii cu adev`rat. - Asta este Odette: talentat`, bun` ]i iert`toare, adaug` el plec@nd spre culise a o [nt@mpina.

(sursa: www.confluen\e.ro cu acordul autorului)

[C.A.D.]

şi interpretarea muzicii ş i m o d e r n e contemporane. Chiar dacă în programa ş colar ă la pian se specifică şi repertoriul de piese moderne (mai

Articol de prof.

naccesibil`, dificil`, inexpresibil`... acestea sunt doar câteva din caracteristicile atribuite muzicii contemporane. În articolul “Dac` a] fi fost compozitor... - Despre muzica contemporan` clasic`”, teoreticianul muzical ]i scriitorul Andrei Pogorilowski, sus\ine c` noile crea\ii pentru pian i-au insultat bruma de cultur` pianistic`... “Dac` a] fi fost compozitor, cred c` m-ar fi preocupat intens s` produc ni]te structuri de sunete ]i pulsa\ii despre care s` fiu convins c` numai eu a] fi putut s` le n`scocesc...” Nu pot nega faptul, că anumite experienŃe muzicale din ultimile decenii încearcă să ducă discursul muzical în sfere greu accesibile pentru ascultător. În pofida criticilor aduse muzicii contemporane, trebuie să recunoaştem, că secolul al XX-lea a adus cu sine o nouă varietate de mijloace expresive, precum şi noi stiluri muzicale. Fapt pentru care experienŃele componistice nu trebuie judecate în mod unilateral, ci că o modalitate evoluată de exprimare, care necesită timp şi efort pentru a diminua conflictul dintre compozitor, interpret şi public. Tabloul muzical din jumătatea a doua a sec. al XX-lea şi începutul sec. al XXI-lea este foarte eterogen şi se caracterizează printr-un amalgam de stiluri (serialism, minimalism, jazz-ul simfonic, muzică electronică etc.) MulŃi compozitori au abordat pe rând sau simultan, două sau mai multe orientări componistice, alŃii au preferat să suprapună sau să sintetizeze câteva stiluri simultan. În opinia multor muzicologi şi critici muzicali pluralismul extrem al muzicii actuale sugerează că perioada contemporană nu se remarcă printr-o cultură muzicală proprie. Schimbările radicale în limbajul muzical, promovate de compozitorii contemporani se urmăresc şi în scriitura partiturilor pentru pian. Trebuie

Casa Artelor No2/2014

Tehnici neconven\ionale de interpretare Galina Cojocari pianistic`

remarcat că nu toŃi muzicienii instruiŃi în spiritul tradiŃiei clasice se descurcă cu partiturile compozitorilor moderni ş i contemporani. Acestea crează dificultăŃi şi [n descifrarea noilor notaŃii din partituri, deoarece fiecare compozitor inventează semne şi sisteme personale de notaŃie. Orientarea compozitorilor spre obŃinerea unor efecte sonore inedite a determinat căutarea unor noi modalităŃi de extindere a registrului sonor al pianului, de organizare şi structurare a muzicii. Nu mai reprezintă o noutate noŃiunile de ”eveniment sonor” sau “conglomerate sonor”, adică redarea la pian a sonorităŃilor care provoacă senzaŃii auditive neobişnuite: sunete din natură, zgomote, foşnete etc. De aici şi transformările spectaculoase intervenite în modul de a cânta la pian. Acestea includ cântatul pe coardele pianului (lovituri, pizzicato, glissando) cu degetele, palmele, coatele sau alte mijloace suplimentare (beŃe, ciocănele), apăsarea silen\ioas` a clapelor (fără emiterea sunetului), tehnica de cluster. De exemplu, compozitorul american George Crumb utilizeaz` cele mai intempestive, poate chiar bizare tehnici de emisie pianistic ă , cum ar fi glissando-ul cu paharul din sticlă, pizzicato cu beŃe, perii, ciocănele. Trebuie menŃionat că promotorul pianisticii neconformiste este considerat compozitorul american Henry Dixon Cowel (1897-1965). Acesta a fost primul care a utilizat clusterul în compoziŃie şi a încercat fundamentarea lui teoretică. Una din problemele care necesită o abordare special ă în pedagogia pianistică este pregătirea copiilor pentru perceperea

puŃin contemporane), acestea sunt abordate mai rar. Pregătirea copiilor pentru interpretarea muzicii actuale trebuie s ă fie cu totul specială, deoarece creaŃiile compozitorilor contemporani necesită nu doar o tehnică specială, neconven Ń ional ă de interpretare pianistic`, ci şi un nou tip de interpret, înzestrat cu capacit ă Ń i creatoare nelimitate şi o întreagă gamă de abilităŃi, care să-i permită să exprime cât mai precis intenŃia autorului. Printre creaŃiile compozitorilor contemporani în care descoperim elemente de tehnica pianistic ă neconven Ń ional ă g ă sim ş i crea Ń ii compuse special pentru copii: A. Knaifel – “A little white one and a little black one”, S. Gubaidulina, ciclul de 14 piese “Musical toys”, E. Denisov – “Childrens Album” etc. În piesele menŃionate se cere o îmbinare şi alternanŃă unitară de tehnici de interpretare tradiŃionale cu cele neconvenŃionale. Stăpânirea acetor tehnici îmbogăŃeşte conceptul copiilor despre muzică, despre posibilităŃile timbrale şi coloristice ale pianului şi extind semnificativ viziunea asupra posibilităŃilor fizice şi tehnice ale aparatului pianistic.

Casa Artelor

Articol de instructor-coregraf Veta Gheorghe

No2/2014

r o l c l o f in r p ` t i n i l p m [ via\`

aptul c` m-am n`scut la \ar` ]i mai ales [ntr-o localitate cu tradi\ii folclorice cum este localitatea Gropeni, pentru mine a fost un miracol. Spun asta pentru c` aici m-am sim\it cel mai aproape de str`mo]ii mei care au l`sat o mare bog`\ie ]i anume tezaurul folcloric, nestematele de c@ntec, port ]i joc rom@nesc. N-am putut trece pe l@ng` via\a spiritual` a satului meu, urzit` [n legende, balade ]i c@ntece, [n proverbe, datini ]i obiceiuri. Nici nu [mplinisem 7 ani cand priveam nedumerit`, dar cu pl`cere, la ritmicitatea ]i complexitatea pa]ilor la hora fetelor ]i a fl`cìlor, a femeilor din nunta satului. Nu pot s` fiu nerecunosc`toare bunilor mei p`rin\i care mi-au dat vocea ]i talentul lor ]i mi-au purtat copil`ria [mpletind c@ntecul la fluier, dr@mb` [n armonie cu dansul, al`turi de fra\ii mei mai mici. Via\a a f`cut s`-mi cl`desc o carier` de pedagog, mai precis de [nv`\`tor, pentru a avea posibilitatea s` pun [n aplicare talentul meu de instructor–coregraf care, [ncetul cu [ncetul, a devenit marea mea pasiune. De-a lungul timpului – peste 40 de ani – am avut posibilitatea s` instruiesc zeci de copii, tineri sau adul\i, s` le [ndrept pa]ii spre cunoa]terea ]i pre\uirea tradi\iilor populare specifice zonei Brailei ]i nu numai. Dansul ]i c@ntecul, interpretarea colindelor din perioada s`rb`torilor de iarn`, mi-au purtat pa]ii pe meleaguri rom@ne]ti necunoscute ]i mi-au creat [n via\` momente minunate de entuziasm ]i bucurie, de respect ]i m@ndrie c` sunt rom@nc` ]i trìesc pe acest pam@nt binecuv@ntat de Dumnezeu. Satisfac\iile cele mai mari le-am trìt al`turi de membrii Ansamblului folcloric “Floricica”. To\i mi-au fost dragi ]i prieteni. {mpreun` am trìt acelea]i emo\ii c@nd evoluam pe scen`, la nenum`rate spectacole folclorice, festivaluri, turnee ]i tot [mpreun` am ob\inut numeroase diplome, premii ]i trofee. {mpletind experien\a de [nv`\`tor cu cea de etnofolclorist, de-a lungul timpului, forma\iile instruite de mine au evoluat pe cele mai renumite scene din Brìla c@t ]i din \ar`, la Foc]ani, Caracal, Paltin, N`ruja, Gala\i, Bacù, Tulcea, Bucure]ti, Cavadine]ti, Brani]tea, C`l`ra]i, Sibiu. Experien\a ]i-a spus cuv@ntul atunci c@nd am reprezentat zona Munteniei la Festivalul Tradi\iilor Populare “Dumbrava Sibiului” evolu@nd al`turi de jude\ele Bacù ]i Hunedoara (n.r. reprezentan\ii Moldovei ]iArdealului).

O alt` experien\` frumoas` a fost atunci c@nd ne-am deplasat cu o delegaie mic` din comunitate ]i cu un grup mic de dansatori [n Fran\a, [n Les Ulis o suburbie a Parisului. Apoi au urmat alte festivaluri de dans pentru copii ]i tineret din Republica Moldova – Cahul ]i Coliba]i. Frumoase ]i demne au fost evolu\iile unor forma\ii preg`tite de mine, [n c@teva r@nduri, la Televiziunea Rom@n`, apoi la Episcopia “Dun`rii de Jos” Gala\i sau [n alte l`ca]uri de cult, la Muzeul |`ranului Rom@n, [n cadrul unor t@rguri na\ionale de agricultur`... A]a am putut cunoa]te multe personalit`\i din aceast` breasl`, care m-au apreciat ]i cu care am colaborat ]i ast`zi: Marin Barbu, Theodor Vasilescu, Grigore B`canu, Ti\a Sever, Constantin G`nescu, Maria Costin Murgoci, Valeria Peter Predescu, Coman }tefan, doctor Narcisa }tiuc` etc. Fiecare ]i-a adus aportul [n perfec\ionarea carierei mele de instructor dar cel care m-a format ]i instruit r`m@ne inegalabilul Constantin G`nescu – maestru coregraf al Brìlei, fost profesor de dans popular [n cadrul }colii Populare de Arte “Vespasian Lungu”. Dup` cum ar`tam mai sus, activitatea mea coregrafic` continu` ]i azi. Cu drag ]i cu o pl`cere adolescentin` m` deplasez [n fiecare s`pt`m@n`, la tinerii comunei Tufe]ti unde prin voin\a conducerii }colii Populare de Arte “Vespasian Lungu” Brìla, s-a [nfiin\at o sec\ia extern` a ]colii unde predau dans popular. Acolo am pus bazele Ansamblului Folcloric “Ca pe balt`”, ansamblu ce reprezint` deja cartea de vizit` a comunit`\ii. Tinerii dansatori dar ]i p`rin\ii lor, ajuta\i fiind de comunitate, [i [nso\esc la reprezent`ri care au loc [n jude\ sau chiar [n jude\ele limitrofe Brìlei. Cu toat` tinere\ea lor, ei, micii mei dansatori, pun cu adev`rat pre\ pe costumul popular autentic. Cùt@nd prin l`zile cu zestre, b`tr@nii satului au adus [n aten\ie diferite piese de costum popular al zonei ce [i reprezint`. Ei ]tiu c` aceste costume str`vechi trebuie p`strate ]i respectate cu demnitate ]i sfin\enie pentru c` a]a le-au fost l`sate de c`tre str`bunii lor. De aceea, prezen\a lor impecabil` pe scen` din timpul evolu\iilor a fost apreciat` de public dar ]i de c`tre speciali]ti. Putem n`d`jdui c` patrimoniul spiritual al jude\ului, va trì mai departe, construind un adev`rat temei de via\` pentru noile genera\ii care nu trebuie s` uite tradi\iile, portul ]i obiceiurile [nainta]ilor.

Cadrele didactice ]i personalul tehnic de specialitate din cadrul }colii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Br`ila, [n anul ]colar 2014 - 2015

Casa Artelor No2/2014

Sec\ia Muzic`: Canto clasic: Iordache Mariana ]i Chiri\` Liliana. Canto muzic` u]oar`: Iordache Mariana, Toma Adriana, Cojocari Galina, BaciuAna-Maria, Soare Ionela Florentina. Canto muzic` popular`: TomaAdriana ]i Ion Marieta. Pian: Petrescu Mircea, Burc` Adriana, Ciuc` Raluca Daniela, Verme]an Laura Vioara, Cojocari Galina. Vioar` ]i viol`: Popescu Ioan. Ansamblu coral: Lupu Marcica. Chitar` (clasic`, folk, electric`, bass): Laz`r Florin ]i Grigore Crin. Instrumente de percu\ie (baterie, bongos, congas, etc.): Bunea George Romeo. Org` electronic`: Mircea Nicolae, }onea Cristian, M[\` Gigi, Toader Viorel. Acordeon: Mircea Nicolae, }onea Cristian, Toader Viorel. Teorie ]i solfegii/Istoria muzicii: Verme]an Laura Vioara. Sec\iaArte Plastice: Pictur` ]i grafic`: Radu Cristian ]i Constantinescu Nela. Grafic` publicitar` ]i webdesign: Zatari Magdalena Carmen. Sec\ia Coregrafie: Dans modern: Ganea Daniel. Balet clasic/contemporan: Novac Georgeta. Dans popular: Rusu Marian, Gheorghe Veta, Lungu Georgeta, Toader Viorel. Sec\ia Teatru: Actorie copii: Nedelea C`t`lina. Sec\ia Audio Vizual`: Art` Fotografic`: Neagu Viorel. Personal de specialitate ]i tehnic-administrativ: Contabil ]ef: Rodica Bu\incu Secretar: Silvia Lumini\a C`rbunaru }ef Birou: Mariana Chitaru Administrator: VasileApostu {ngrijitor: Mioara M`noil`

Manager: George Romeo Bunea

Din Cartea de Onoare !O publica\ie cultural` vr@nd – nevr@nd oglinde]te istoria cultural` a locului unde apare! {i doresc revistei “Casa Artelor” mult succes [n consemnarea faptelor artistice ]i culturale, fapte care s` r`m@n` la [n`l\imea renumelui, ba chiar s`-l [ntreac`, pe care l-a c`p`tat [n timp }coala de Arte “Vespasian Lungu”! Mult succes! (Aurel Furtun`, bibliotecar, Biblioteca Jude\ean` “Panait Istrati” Br`ila, ianuarie 2014). !Referitor la publica\ia “Casa Artelor” este o cronic` vie, prin culoare ]i diversitate informa\ional`, a [ntregii activit`\i artistice derulate [n anul 2013 de c`tre }coala Popular` de Arte din Br`ila, institu\ie al`turi de care ne sim\im înfr`\i\i nu numai prin tipul de entitate pe care [l coordon`m, ci ]i prin alte leg`turi create [ntre Ardeal ]i Muntenia, [ntre Vest ]i Est" (Vasile Corpodean – manager }coala Popular` deArte “Tudor Jarda”, Cluj-Napoca, februarie 2014).

“Casa Artelor”, nr. 2, anul II- fondat` [n anul 2013. Publica\ie cultural` anual` realizat` de }coala Popular` de Arte “Vespasian Lungu”, institu\ie subordonat` Consiliului Jude\ean Br`ila ISSN 2344 – 6463; Editura PROILAVIA Coordonator: George Romeo Bunea Redactare, tehnoredactare ]i concep\ie grafic`: Mircea C`rbunaru

Colaboratori: Mariana Iordache, Maria Cog`lniceanu, Constan\a Ab`la]ei Donos`, Ioana Maria Lupa]cu, Marcica Lupu, Galina Cojocari, Adriana Toma, Antoaneta Marghidoriu, Veta Gheorghe, Silvia Lumini\a C`rbunaru, Ion Filipciuc, Mircea Petrescu, Ioan Popescu, Hugo M`r`cineanu, Viorel Neagu

Manager: George Romeo Bunea E-mail: vespasianlungu@yahoo.com Tel./fax: 0239/612104; URL: www.vespasianlungu.ro, https://www.facebook.com/scoalapopulara dearte.vespasianlungu Adresa: Str. M`r`]e]ti nr. 1, Br`ila

Foto: Viorel Neagu, Gabriel Stoica Contabil }ef: Rodica Bu\incu

Consiliul Jude\ean Brãila }coala Popularã de Arte “Vespasian Lungu” Publica\ie realizatã de }coala Popularã de Arte “Vespasian Lungu” Brãila - An 2, Nr.2 - 2014

Distribuit` gratuit