Publicaţia Casa Artelor nr. 10/2022

Prinfelulsăudeafi,artanedălecŃiipline desensibilitate,careîndeamnălaunitate şilaarmonie.Terminologiadespecialitate(din zonaesteticii)neoferăunexemplufoarte interesant:,termenpecareîlregăsim sincretism

într-oformulăîndelunguzitată,şianume sincretismulartelor.PuŃinimaiştiucăvechiul cuvântgrecescsemnifica'unirea synkretismos comunităŃilor'şicăverbulcorespondent, synkretizein,însemnachiar'ase(re)uniîmpotrivaunuiduşmancomun'.

Darcareeste,înacestcaz,dușmanulcomun?

Eibine,esteunulcarecirculă subdiversenume

șiînfă ișări:incultura,lipsadebungust,impos-

turaetc.Avemde-aface,așadar,cuuninamic proteic,pecarenumaicinevacusim ulsigural valoriiîlpoatedepista șicombate.Firește,sim ul respectivseeducă. ȘcoalaPopulară deArte și Meserii „VespasianLungu” dinBrăilaexactcu aceastaseocupă:formează sim ulestetical artiștilorîndevenire,dar șialpublicului, fiind șiun adăpostsolidpentruceicareseîmpotrivesc dușmanuluimen ionatmaisus.Omărturisește, princon inutuleibogat, șirevista. CasaArtelor Prezentulnumăralpublica ieiatestă dinplin,încă odată,temeinicia șirodniciaactivită ilor desfășuratedecătredascălii șielevii. Școlii

Mariana Nicolesco - o stea care a făcut Brăila săstrălucească

Veronica Dobrin

ViaŃa de glorieşi de pasiune a Haricleei Darclée

Viorel Mortu

Oameniși locuri: Brăila lui Perpessicius

Zamfir Bălan

Așezare cu rost

Ioan Munteanu

Arta nu e marfă

Hugo Mărăcineanu

„Dunărea mea”, satisfacŃia unui proiect devenit realitate

Gheorghe Chitaru

E bine de știut...

Marilena-Viorica Niculescu

TradiŃie şi performanŃă

Marcela Crăciun

Omul care modelează voci

Ana-Maria Baciu

Cu fa a spre sabie

Cristinel Munteanu

Arta în vremea restric iilor

Ioana-Maria Lupaşcu

Cehoslovacia

Vespazian Ionesi

Debut al taberei de creaŃie artistică „Porto Franco”

Cristian Morozan

Chitara - „mica orchestră“

Marius Şerban

Mozart, un Rafael al muzicii

Laura-Vioara Vermeşan

EducaŃia nonformalăprin artă

Steliana Radu

Succese deosebite ale Corului„Trison“în 2022

Ştefan Lupu

Muzica este o joacă

George Condruz

Fascina ia jazz-ului

George-Tudor Ion

Evenimente de referinŃă 2022

Premii şi distincŃii 2022 Calendarcultural 2023

A

univ. dr. habil. CRISTINELMUNTEANU

MARIANANICOLESCO - o stea care a făcut

Numi-amînchipuit niciodată că voivorbi desprecelebraartistă MARIANANICOLESCOlatimpul trecut.Eramobişnuită caînaceastă perioadă să discutămîmpreună despre organizareaConcursului şiFestivaluluiInternaŃionaldeCantoHariclea Darclée,despreperioadapropusă, desprebuget,participanŃi,juriu, premii,sponsori,rezervăricazărietc. Totodată,DomniaSaîncepeasă conceapă programulmanifestărilor, afişele,caietulprogram.

1995înteatrulbrăileanîncare,în urmă cu114ani,debutasecelebra artistă.Astfelvisulmultorbrăileni, îndeosebialregretatuluidoctorNicu Teodorescu,prindeaviaŃă prinvoinŃa,talentul,priceperea şipersonalitateaexcepŃională acelebreisoprane careaacceptataceastă greamisiune într-unoraş care,deşiaveabogate tradiŃiimuzicale,nudispuneadeo bază materială necesară.Brăilanu aveaunpianpentruasemenea competiŃii,nuaveaechipament necesardescenă,orchestră etc.

HaricleaDarclée şiMariana Nicolescoaufostsopranelecucele maimultepremiereabsolutedin întreagaistorieaTetruluiallaScalla dinMilano.

-dată cânds-ahotărâtorganizarea

ConcursuluiNaŃionaldeCanto

„HaricleaDarcle“ é

I-amfostalăturidinaprilie1995 cândafostinvitată laBrăiladecătre oficialităŃileoraşului,larecomandareaMaestruluiDavidOhanesian, carea şiînsoŃit-oîmpreună cu DomnulRaduVaria şiunreprezentantalMinisteruluiCulturii.Aufost vizitatesăliledespectacole,condiŃiiledeacusticăşideconcurs.În prezenŃaDomnuluiAntonLungu, PrimaruldeatuncialBrăilei,s-a stabilitcaprimaediŃieaConcursului NaŃionaldeCantoHaricleaDarclée să aibă locînperioada20-27august

Dinpresavremiiaflasemcă MarianaNicolescoafostaclamată pe marilescenealelumiiînnenumărate spectacole,concerte şirecitalurila TeatrulallaScaladinMilano,la MetropolitanOperadinNewYork,la München,Paris,Barcelona,laTokyo, RiodeJaneiro şilacelemaiprestigioasesălideconcertalelumiidin Roma,Amsterdam,Londra,Viena, MonteCarlo,cântândsubbagheta unormaridirijori şicolaborândcu regizoriimportanŃicaLuchino Visconti,FrancoZeffirelli,Luca Ronconi,GiorgioStrehler,Jean PierrePonnelle,JonathanMiller.

RevenindînRomâniadupă 21de anideabsenŃă,aapărutpentruprima oară peoscenă din Ńaranatală la AteneulRomâncucerindadmiraŃia şiinimilepublicului.Cuaceeaşi ocazieacreatFundaŃiaInternaŃională AteneulRomân,contribuind larestaurareaorgiiAteneuluicu piesecomandatelafabricantul originalalacesteia şidonândun marepiandeconcertSteinway.

Pentrunoi,ceicareamacceptat să lucrămvoluntarînaceastă echipă,aufostaniîncaream

învăŃatfoartemultedelao

Prof. Veronica DOBRIN Director al FundaŃiei Darclée

Primadată laBrăila,împreună cu RaduVaria,AntonLungu,Veronica Dobrin şiNicuTeodorescu,mai1995

Casa Artelor

celebritate modelde perfecŃiune,de corectitudine, deprofesionalismlaceamai înalt ă cot ă , avândmereu deviza “ nu există nusepoate”,dar şianigrei,cu programcontinuu,uneoripână laora 2sau3noaptea.PuŃini ştiuaceste eforturidinumbră,uneorisupraomeneşti.

Canto,cuunjuriuinternaŃional şicu oparticipareexcepŃională atinerilor concurenŃidinpeste50de Ńări, şicu OrchestraFestivaluluiDarclée dirijată întoateediŃiiledecelebrul MarcoBalderidinItalia.

PrimulConcursNaŃionalde CantoHaricleaDarclées-abucurat deunjuriunaŃionalprestigiosformat dinmaripersonalităŃialescenei liriceromâneşti:DavidOhanesian, ElisabetaNeculceCartiş,Martha Kessler,EmiliaPopescu,Alexandru Fărcaş,CorneliuFânăŃeanu,Ionel Voineag.

ConcertulExtraordinarOmagiu luiDarcléesusŃinutdeMariana Nicolesco şiOrchestradeCameră Radiosubbaghetadirijorului LudovicBacs,aprezentattinerilor artiştilirici şipubliculuibrăileano lecŃiedeperfecŃiuneînartă,pătrunsă deovibrantă emoŃie.

AuurmatediŃiiledin1999,2001, 2003,2005,2007,2010,2012,2015, 2017,completatedeCursurilede MăiestrieArtistică,MasterClasses, înaniidintreediŃiiledeconcurs,iar dincauzapandemiei şiaaltor evenimenteînanii2018,2019 şi 2022s-audefăşuratCursurileMaster Classesfinalizatecumarispectacole peEsplanadaDunării.

MarianaNicolescoafostnu numai şlefuitordetalenteînarta cântuluici şicreatordeevenimente adevărate,cumareimpactlapublic. FiecareediŃieaConcursuluiDarclée eraorientată sprecelebrareaoperelor unormaricompozitorica,de exemplu,100deanidelatrecereaîn eternitatealuiGiuseppeVerdi,Anul InternaŃionalPuccini(2008),200de anidelanaşterealuiRobert Schumann şiFredericChopin,200 deanidelanaşterealuiFranzLiszt şi 100deanidelatrecereaîneternitate aluiGustavMahler,150deanidela trecereaînnefiinŃă aluiRossini şi, maiales,150deanidelanaşterea celebreisopraneHaricleaDarclée.

LaureaŃiideatuncisuntastăzi încă pemarisceneliricesauconduc catedreînspaŃiiuniversitareprestigioase.

Succesuldecares-abucurat primulconcurs,ecouriledinpresa naŃionalăşiinternaŃională,interesul manifestatdetineriiartiştilirici,au determinatorganizatorii şiînprimul rândmentorulprincipal,să cuteze spretransformareaconcursuluiîn ConcursInternaŃionaldeCanto HaricleaDarcléeîncepândcuanul 1997,iarmaitârziuînFestival şi ConcursInternaŃionalde

Nr. 10/2022 4

Peste2900detineriartiştidin peste50de ŃăriauvenitlaBrăila pentruperfecŃiuneînartacântului. NuîntâmplătorÎnaltpreasfinŃitul PărinteCasian,Arhiepiscopul DunăriideJos,adeclaratlaslujbade pomeniredin6decembrie2022: MarianaNicolescoatransformat Brăilaîntr-o „scenă alumii“ .

CursuriledeMăiestrieArtistică, oferitegratuitdeMarianaNicolesco, audevenitunAtelierLiriccontinuu prinexcepŃionalasaexperienŃăşi pregătireprofesională,prinexigenŃa şi simŃulpedagogicîmpletitcu dragosteamanifestată faŃă defiecare cursant.Numaiceicarei-amfostîn preajmă amsimŃitcâtinteres,pasiune şitimpinvesteaînfiecare.Întotdeaunaspuneacă nupoŃideveniartist fără inteligenŃă,pasiune,charismă, talent şimuncă depregătire.

Publiculbrăilean, şinunumai,a fostbeneficiarulprezentăriide-a lungulanilor,pescenateatruluiîncare adebutatDarclée,aunoropere importantecaIdomeneo şiDon GiovannideMozart(1999),La TraviatadeVerdi(2001),LaBohème dePuccini(2003),IlTabarro şiGianni SchicchidePuccini,DonPasqualede Donizetti(2010),IlTrovatorede Verdi(2012),Elisird'amorede Donizetti(2015),IPagliaccideR. Leoncavallo(2017).InterpreŃii opereloraufosttineriiartiştilirici remarcaŃilaediŃiileconcursului.MulŃi dintreeisuntazipemarisceneale lumii:GheorghePetean,Adela Zaharia,BogdanTaloş,Bogdan Baciu,ZoltanNagy,VeronicaAnuşca, IoanHotea,RamonaZaharia,Aurelia Florian,CarmenTopciu,Florentina Soare,AlexandruConstantin,Florin Estefan, ŞtefanPop,dar şiconcurenŃi străinicaLucaPisaroni,Antonino Interisano,MateoSuk,BaoyiBi, AlvaroLozano,FrancescoMelli ş.a. FlorinEstefan şiCristianRudic, foştilaureaŃiDarclée,suntastăzi directoriaiOperelorNaŃionaledin Cluj şiTimişoara.

MarianaNicolescoaimplicat laureaŃiiConcursuluiDarcléeîn numeroaseparticipărilaconcerte prestigioasedin Ńarăşidepestehotare: 1997-PrimulConcertMariana Nicolesco şiLaureaŃiiConcursului DarcléelaAteneulRomân,1999ConcertlaCatedralaSf.Iosifdin Bucureşti,2003 – VeneŃia-GranGala UNESCO-UNICEF,2005-participarelaExpoziŃiaUniversală din JaponiacuIntegralaLiedurilor Enesciene,2007-Palermo-Concert după aderareaRomânieila

UniuneaEuropeană,2008-

Împreună culaureaŃi aiConcursuluiDarclée

Oredemasterclasses

ConcertExtraordinarcuLaureaŃiiConcursuluiInternaŃionaldeCantoHariclea DarcléeînprezenŃaPreafericitului Daniel,PatriarhulBisericiiOrtodoxe Române,2010-ConcertlaCastelul Peleş,2015-ConcertealeLaureaŃilor înmulteoraşedinChina,conduşide MarianaNicolesco.

sopranaMariaSlătinaru-Nistor,2009 -sopranaEugeniaMoldoveanu,2011 -sopranaMagdalenaCononovici, 2013-tenorulVasileMoldoveanu.

LainiŃiativaMarianeiNicolesco s-aînfiinŃat,în1997,FundaŃia DarcléealcăreiPreşedinteafost, creată înscopuluneimaibune organizăriaConcursului şiFestivaluluiInternaŃionaldeCantoHariclea Darclée.

ÎnCarteadeOnoareaFundaŃiei Darcléeseaflă multeînsemnăricare vorbescdesprefrumuseŃeaconcursului,despreimportanŃasaînviaŃa tinerilor,desprerolulcovârşitoral MarianeiNicolesco.Exemplificcâtevadinelecaredauoglindafaptelor:

Priminddiplomadeonoare şimedalia jubiliară„650deanideatestare documentară aBrăilei“,2018.Alături deMarianDragomir,primaral MunicipiuluiBrăila,acad.Ionel Cândea şiDoiniŃaCiocan,viceprimar alMunicipiuluiBrăila

MarianaNicolescos-aimplicat însărbătorireaevenimentelorimportantedinviaŃaBrăilei.Concertul ExtraordinardepeEsplanada Dunăriidinaugust2018cuparticipareatinerilorartiştiacompaniaŃide CorulFilarmoniciiGeorgeEnescu şi OrchestraFestivaluluiDarcléeafost dedicatsărbătoririiCentenarului MariiUniri şiîmpliniriia650deani deatestaredocumentară aBrăilei.

PersonalităŃiimportantedin Ńarăşi depestehotareauaplaudat manifestăriledincadrulConcur-sului, Festivalului şiCursurilordeMăiestrie Artistică.PrezenŃaînalŃiloroficiali români,aambasadorilorItaliei, FranŃei,Chinei,Spaniei,amuzicienilorrenumiŃicaJohnnyRăducanu carea şiconcertatpeEsplanada Dunării,IosifPrunner,dirijorul CoruluiFilarmoniciiGeorgeEnescu, MarcoBalderi,renumiŃidirijori şi directoridefestivaldinItalia,Stephan Poen,medicfoniatru şicronicarmuzical,RaduBeligan,NicolaeHerlea.

Spiritgeneros,MarianaNicolesco ainvitatînfinalulediŃiilorMaster ClassespersonalităŃiimpor-tanteale sceneiliriceromâneşti,acordându-le MedaliaDarcléeînsemndepreŃuire pentruîntreagaactivitate:2002mezzosopranaIuliaBuciuceanu, baritonulNicolaeHerlea,tenorul OctavianNaghiu,actriŃaTamara Buciuceanu,2003-RaduBeligan, 2004-tenorulCornelStavru,2006baritonulAlexandruFărcaş,2008-

AndreiPle ş u: “ Mariana Nicolescoainaugurat,în1995,ConcursulDarclée.Ceeacenupotface institu-Ńiile, şcolile,statulfaceun singurom,mobilizândresurse personaleieşitedincomun,resurse detalent,demărinimie,deprestigiu, decredibilitate,greudegăsitpe piaŃacurentă.Ceeacelipseşte pentrufiecaredomeniuînparteeste vectorulMarianaNicolesco.”

ClauspeterKoscielny,editorul revistei “Orpheus”: “Nuexistă alt cazîncareoRegină aCântului,cum esteMarianaNicolesco,să dorească şisă reuşească să transferecuatâta dăruireunortineri,măiestria interpretării şicapacitateadea exprimatrăirilepersonajelorlaun nivelatâtderidicat”

RaduGabrea,regizor: “Ceeace arealizatFundaŃiaDarclée şi sufletulei,MarianaNicolesco,va intraînistoriaculturii şiartei româneşti.Ominunefără echivalent înlumeanoastră deastăzi.”

CostinPopa,criticmuzical: “MarianaNicolescodovedeşteafi unadevăratconstructordeviaŃă muzicală,preocupareceîmplineşte ocarieră ilustră desfăşurată încel maiînaltcontextmondial. ”

ZoltanNagy,laureatalConcursuluiDarclée: “Stimată Doamnă MarianaNicolesco,primiipaşii-am făcutsubîndrumareaDumneavoastră;severă dariubitoare,atentă, îndrăzneaŃă,euforică… Ńinmintetot cem-aŃiînvăŃat,totcemi-aŃioferit şi totceaŃifăcutpentrumine,pentrunoi, pentrucâtevageneraŃii.Vă admir şi vă iubesc. ”

IubeatineriidornicideperfecŃiune,îiîncuraja,îipromovacum ştia

maibine,comunicacufiecareavând şi uşurinŃacomunicării,stăpânindfoartebinelimbileengleză,franceză,italiană, germană. Şi,deşi21deaninuaputut veniînRomânia,stăpâneaolimbă română perfectă

Nr. 10/2022

OpartedinlaureaŃii afirmaŃipescenelelumii

Dragosteapentrumuzică în general şipentrucreaŃiamuzicală românească înspecial,adeterminat-osă creezelaBraşovFestivalul şiConcursulNaŃionalalLiedului Românesc,cares-abucuratdeo susŃinere şioparticiparenotabilă. OrganizaŃiaNaŃiunilorUnite pentruEducaŃie, ŞtiinŃăşiCultură, UNESCO,aluatsubÎnaltulsău PatronajFestivalul şiConcursul InternaŃionaldeCanto „Hariclea Darclée“,semnalvaloriiculturalea acestuia şiaprestigiuluiprofesional şiartisticalMarianeiNicolesco, apreciată înlumeaîntreagăşiprimind MedaliaUNESCOpentruMerite Artistice,ulteriortitluldeArtist UNESCOpentruPace,apoipeacela deAmbasadorOnorificUNESCO.

Împreună cuIrinaBokova, DirectorulGeneralUNESCO

Casa Artelor

Nr. 10/2022

Pelângă distincŃiile acordatede UNESCO, Mariana Nicolescoa fostMembrude Onoareal Academiei

Române,afostdecorată cuOrdinul SteauaRomânieiîngraddeMare Cruce,cuOrdinulfrancezalArtelor şiLiterelorîngraddeOfiŃer şicu OrdinulSteauaSolidarităŃiiItaliene îngraddeComandor,Medalia Sicilia,MedaliaEuropei-Kultur PreisEuropa.Acondustopul femeilordesuccessdinRomânia şia fostonorată cutitluldeDoctor HonorisCausaalmaimultor universităŃi.

Afostdeclarată CetăŃeande OnoarealmunicipiilorBrăila, Braşov,Cluj şiIaşi.

ÎnsemnderecunostinŃă pentru întreagaactivitatedăruită scenei şi tinereigeneraŃiiprecum şipentru susŃinereaAteneuluiRomân, PrefecturaMunicipiuluiBucureştia numitparculdinfaŃaAteneului Român-Gr ă dinaMariana Nicolesco.

Înultimiiani,2020 şi2021, datorită pandemiei,nuamaifost posibilă organizareaFestivalului şi ConcursuluiHaricleaDarcléece urmasă celebrezeunsfertdeveacde glorieacântuluilaBrăila.Afosto perioadă plină deîntrebări şi nerăbdareatâtdinparteaartiştilor dar şidinparteapubliculuidornicsă trăiască momentedeelevaŃie spiritualăşiîmpliniresufletească.

Nuambănuitniciodată că în spateledeselorconvorbiritelefonice încaresesimŃeainteresul şi nerăbdareaorganizăriiuneinoiediŃii aFestivalului,seaflaunomsuferind.Mereuproiectacuîncredere şi bucurieevenimenteleceurmausă aibă loc.Amcrezutcă ediŃiadinanul 2022vafioediŃiedefestival şi concurs,darînapriliealaceluiaşian ne-acomunicatfermperioada CursurilorMasterClassesdedicate aniversăriia25deanidelaînceputul acesteiacŃiuni.

AmaşteptatîntâlnireacuDomniaSacumareemoŃie.Cevase întâmplasedenuafostcaaltădată. Şi totuşi,prinîntâlnireacu “zmeii”,aşa cumîinumeadeseori,interesul extraordinaraltinerilorspre

cunoaştere şiperfecŃiune,prin întâlnireacuunpublicexcepŃional prinatitudine,s-afăcutmaipuŃin vizibilă suferinŃa.

SuccesulGaleiMasterClasess, succesulspectacoluluidepeEsplanadaDunării,atmosferadeapreciere,derespect şisimpatiedinjurul săui-aureaduszâmbetul şi,poate, şi speranŃa.

AteneulRomân,19octombrie2022 Rămasbun,MarianaNicolesco

S-AÎNTÂMPLATVINERI,14

OCTOMBRIE2022,înziuaSfintei Parascheva,Sfantapecareoevoca şi lacareserugades.Tristăşi fulgerătoarevestepentruîntreaga lumeartistică.Adispărutomare valoare,inegalabilă caartist,ca dascăl,camentor,caOM.

“ NIMICNU-IPOATE APROPIAPEOAMENIMAI MULTDECÂTCÂNTUL” -acesta eracredo-ulsău.

LaureaŃiiFlorentinaSoare şiAdrianDumitrulaGala Masterclasses,însalaTeatrului „MariaFilotti“,august2022

Auurmatapoiaproape3 săptămânidelucruînteleviziune pentrucele5episoadedeooră ce urmausă fieprezentepemiculecran, aşteptânddeschidereapostuluiTVR Cultural.Ultimultelefonprimit exprimabucuriaîncheieriiunei misiuni,darcucesacrificiisupraomeneşti.

Înfilmulprezentatpeecranulde pescenateatrului,Mariana NicolescointerpretaoariedinLa WallydeCatalaniîncareeroina spune: ”Eibine!Voiplecadeparte cumseduceecoulsfântuluiclopot, acoloînzăpadaalbă,acoloîntrenorii deaur,acoloundesperanŃaeste regret,estedurere…. ”

Să fifostoareopremoniŃie?

Plecareaneaşteptată depe această lumeamariisoprane MarianaNicolescovarămâneevenimentultrist,dominantalanului 2022.

PentruBrăila,evenimentele Darcléeaufostsărbătorifără egal, fermentfabulousalvieŃiiculturalea Brăilei.Nu ştimcevafiînviitor,cine vaputeaacoperigolulimens.

Ştimdoarcă înnumeleatotceea ces-aîntâmplatîncei25deani,când oraşulfremătadevocileminunate aletinerilorartiştiveniŃide pretutindeni,cândpubliculaplauda momentememorabilecreate,oraşul Brăilavibrapetoatemeridianele globului.

Să negândimcurespect şi recunoştinŃă laceacareatransformat Brăilapentruovremeîntr-ocapitală muzicală alumii,ceacareafost celebrasopran ă MARIANA NICOLESCO.

Concertfinalmasterclasses peesplanadaDunării,Brăila,2022

UnuldincelemaiimportanteevenimentemuzicaledinRomâniaultimelordouă decenii şijumătateeste,fără îndoială,ConcursulInternaŃionalde Canto „HaricleaDarclée”.Brăila găzduieşteunconcurscare,iată,laa XX-aediŃieaintrattemeinicîn conştiinŃapublicăşiatragespectatori depretutindeni,seimpuneprin mareacalitateaactuluiartistic, selectează,impune şisusŃinevalori. Cualtecuvinte,cultivă cumare rigoareofensivaîmpotrivaaceeace, îndomeniulmuzical,esubcultură, improvizaŃie,kitsch şimoft.Într-o vremeîncaregusturileînmateriede muzică audevenitîndoielnicepână laprăbuşire,a Ńinecoardabine strunită pentruascoatevibrarepură esteperformanŃă rară,chiardacă s-ar întâmplaosingură dată.Darcândse întâmplă dedouăzeci şicincideori?

Să aiputereasă fiiegalînexigenŃede laprimalaultimaediŃieeste,deja,o mareperformanŃă.

ConcursulInternaŃionaldeCanto „HaricleaDarclée” esteoamplă construcŃiespirituală careîntimpva rodiprinprestigiulconcurenŃilor.La temelialui – să-idămCezaruluice

estealCezarului – stă temeinic,cuo abnegaŃiecăreiacugreuîipoŃigăsi perecheînaceştiani,nudoarîn Româniaci şiînlume,soprana MarianaNicolesco.Ceamaimare lecŃiepecarene-odă Mariana Nicolescoesteputereadeaconstrui durabilpenisipulromânesc.

engramelecelorinteresaŃidefenomenulmuzical şisă reamintimdatele esenŃialealeceleicareafost,lafinele secoluluialXIX-lea şiînceputul secoluluialXX-lea,ceamaimare soprană alumii:HaricleaDarclée.

În1939,lacâtevalunidelastingereamariiartiste,untânărpublicist brăilean,NicolaeHaralambie Carandino,publicaprimacartecare rezumadestinulartistei: „ViaŃade glorie şidepasiuneamariicântăreŃe Darclée”.AdouaediŃie,cuuntitlu uşorschimbat – modifică doar accentele: „Darclée.ViaŃadeglorie şidepasiuneauneimariartiste”–apareîn1995,laprimaediŃiea concursului.CartealuiN.Carandino esteprimaevocareînspaŃiul românescaenigmaticeiDarclée „un destinepic,cumdelaCantemir şide laspătarulMilescun-amaifostaltul învaleaDunării”

Concursuldecantogândit, organizat şidesfăşuratsubbagheta saesteelînsuşioconstrucŃiesimfonică -să acceptămcă existăşio simfonieamanagementuluiactului artistic!-încarefiecare „notă”,fiecarenuanŃă,fiecaretonseexprimă la timp şideplin,într-oarmonieniciodată întâmplătoare,încare şiaccidenŃiisuntstudiaŃipână larafinament.Mereuamadmirataceastă mareputeredeastalapupitru,dea vegheaîncordatactivitateaunei orchestreimaginare,uşorrebele –public,invitaŃi,organizatori – la care,fie şiunoarecareelement disfunctarstricaarmoniaîntregului.

Vorbimdestuldedesdespre concursuldecanto,darcredcă,din cândîncând,trebuiesă reactivăm

CartealuiN.Carandinoesteo biografieuşorromanŃată.Maiales înepocainterbelică aexistatnudoar înliteraturaromână,ciîntoate

VIAłADE GLORIE ŞI DE PASIUNE AHARICLEEI DARCLÉE

Prof. dr. Viorel MORTU

Nr. 10/2022

literaturile europeneo cultură abiografieimarilor personalităŃi. Erauntipde curiozitate,se căutafebril şi inutilreŃetagenialităŃii.Cititoriifideliacestuitip deliteratură căutauacelelementde taină,pulsatil şienigmatic,princare opersonalitateunicăşiirepetabilă estesmulsă dedestindinvulg şi înălŃată petreptelegloriei.Decele maimulteoriacestecărŃisunt „povesteauneivieŃi” scrisă,de regulă,dinperspectivaoperei.

Arezultatospecieliterară de duzină,dar şicucâtevacelebre realizări.Lanoi,capodoperesunt biografiilescrisedeG.Călinescu despreM.Eminescu şiI.Creangă Aurămaspână azimodeleale genuluichiar şiînplaneuropean. CartealuiN.Carandinoeste,în ordineistorică,ultimabiografiea uneipersonalităŃiexplicată prin propriileresurse.Vorvenianii comuniştiîncarebiografiile – destuleînepocă ! – eraucondiŃionate severdefactoriiistoricisausociali.

să apelezelamărturiacronicii muzicaledinpresavremii,din BucureştidarmaialesdinParis, Milano,Lisabonaetc.N.Carandino foloseşte...povestea,adeseacu efectemiraculoase.

Adevărulestecă numaiungrec iniŃiatîntainelefilozofieitragicului puteaintuiforŃadestinuluicares-a exprimatprinDarclée.Până la folosireacronicilormuzicaletotul estededus,intuit,povestit.Nenoroculafăcutsă nuavempăstrate matriŃelecuvoceaHaricleei.Mai multcasigurN.Carandinoa cunoscut-opeDarcléeînultimiiei ani,dinBucureşti.Dacă arfisă evocămaceştiani,artrebuisă mai spunemodată povesteaabsurdă a ignoranŃeilaromâni...

anului1860,IonHaricli,maremoşier dinTurnuMăgurele,vinelaBrăila pentrutreburilegatedecomerŃulcu cereale.Încălătoriacuvaporulîşiia şinevasta,aflată înpreajmasorocului celeide-apatranaşteri.Într-unhan dinBrăila,în10iunie,senaşteîn familiaHaricliofetiŃă.Tatălarfivrut să fiebăiat.Darpentrucă aşaafostsă fie,îidă numelefemininalfamiliei: Haricleea.Doicopiiîimuriseră.Mai aveaofată căreiaundestinciudato sortisemuŃeniei.

Ceeaceîmiplacelaoricerelectură saufrunzărireacărŃii „Darclée” estefineŃeacucareN. Carandinodezghioacă devreme semnelebiograficului şiidentifică înmicimanifestări,adeseabanale, vocaŃiacaretriumfă,adeseaîn formeviolente.ChemareavocaŃiei devineoputerecareieseomuluiîn cale,îiademeneştefiinŃapecăi lăturalnice,oabatecapevânatdin caleabanalăşiefemeră pecăi necunoscute,ochinuie,osupune,o disciplineazăşioducespreceva neb ă nuitini Ń ial.Cartealui N.Carandinoareunvăditcaracter epic,adeseacumiciintarsiilirice. Esteevidentă dorinŃadeareface atmosferafamilială deepocă,de formareamariiartiste.Până

Ceacareadominatunsfertde veacsceneledeoperă dintoată lumea,aumplutmarilesălide spectacole,afascinatpersonalităŃile vremii şiaprovocatimaginarul superlativelorcronicarilormuzicali seretrageîn1936laBucureşti. Adoritsă sfârşească înpământul natal.Pierdusetoată averea.Alocuit aproapetreianiînmiculhoteldela răscruceaCăiiGriviŃeicuPolizu. Hotelulcredcă maie şiazi,prăfuit, dărăpănat şipărăsit.Înultimelelunia fostinternată laSpitalulFilantropia. S-asfârşitîn12ianuarie1939.Avea 79deani.Serviciulfunerarafost efectuatdeAmbasadaItaliei.Primise cândvadelaregeleCarolImedalia „BeneMerenti”.CânddădeaspectacoleînRomâniacronicariionumeau cumândrie „privighetoareadin CarpaŃi” . Şitotuşi,înînceputuldean tulbure1939,nimenidinadministraŃienuaridicatundeget.Păcatul originaralignoranŃeilaromâniesteo cumplită poveste şioumilitoare neputinŃă!Deaceea şicuatâtmai multgestulsopraneiMariana Nicolescodeaaduce şideaimpune acestconcursdecantolaBrăila trebuievăzutcaungestrecuperator.

Credem,deşipână acumnuam avutaccesladocumente,că N.Carandinoaavutlungi „întreŃineri”,cumspunfrancezii,cu Darclée,înultimiieianideviaŃă.Mai alesînprimapartesuntsugerate memorii...indirecte.Suntpovestite întâmplăridincopilărie,amintiri tainice,oniriideadolescentă,aniide pension,viaŃadefamilie.Dacă partea adoua,după debutulsubbaghetalui CharlesGounodpareasereconstitui relativuşordinsursepublicistice, primaparterămâneofrumoasă poveste...Înprimeleziledevară ale

Ceeacedestinulnuoferiseuneia, vaofericuvârf şiîndesatceleilalte: glasdivin.FamiliaHaricliareevidenterădăcinisudice.Lajumătatea veaculuialXIX-lea,IonHaricliera unuldinceimaibogaŃiboieridin zonaDeliormanului.SoŃia,Maria, avea,deasemenea,rădăciniorientale,setrăgeadinfamiliaAslan,cu înrudirivoievodale.Uncapitolde rezistenŃă alcărŃiiestedatdeprima partecarereconstituieviaŃa,atmosferaconaculuiboierescdinValahia, pelajumătateaveaculuialXIX-lea. ViaŃalaconaceraoîmpletiresubtilă deregulioccidentale,deordine eficientăşimuncă darcumomente de „chef” oriental,delenevire şijoc. ÎnslavastătătoareaValahieidela 1850,conaculluiHaricliaveastil: mobiledelux,oglinziveneŃiene, pian,guvernantă nemŃoaică.Boierul IonHaricliilustrează oaristocraŃie rurală pecareromancieriiromâninu avăzut-oniciodată cuochibuni. AfuncŃionatbamiopiadulceagă alui DuiliuZamfirescu,baseveritatea recealuiRebreanu,bagaleriacu umbrecaricatealuiPetruDumitriu. Mereuarezultatunprodusal prejudecăŃilorsociale şimainimicîn ordinespirituală care,înmodcert,a fost.Olumeaşezată pelegistrăvechi,fără aceacaliciearendăşească deranguldoi,estelumeaîncares-a formatmaiîntâimicuŃaHariclea.

Cândcopilaîmplineşteaniide şcoală,familiaaredeales,pentruo educaŃiealeasă,întreParis şiViena.

Pentrucă eramaiaproape şi maiuşordeajunscuvaporul, familiaalegepensionul vienez.AiciHaricleavaînvăŃa vremedeoptani,alăturidealtefete dinaristocraŃiaimperială,toată seria „virtuŃilorcasnice":spiritdeordine, regulidebună creştere,deprinderi gospodăreşti,artadeatrăiînînalta societate.Acumîncepesă seînfiripe harul.

VoceafeteidinValahianutrece neobservată.Începesă fiefascinată demuzică.Maiîntâimergelaun concertalAdelineiPatti,carejucaîn „LaTraviata”.Vienahrăneacu himeră fireaHaricleei.Eralimpede: „Dumnezeulgeniuluiasorbit-odin poporcumsoarbesoareleunnourde aurdinmareadeamar”,cumscria camtotatunci, şitotlaViena, adolescentulEminescuînîncercăriledin „Geniupustiu”.Viena rămânepentruHariclealoculde formare şiderevelaŃieadestinului. Oraşulacestaareaceaputererară pe care,pentruromâni,nuomaiare niciunaltoraş:putereadeale descoperiizvoarelevocaŃiei.Dela Eminescu şiMaioresculaBlaga, Vienaesteacellocîncareromânii învaŃă să numaiimiteforme occidentale,cisă descopereînei înşişiforŃelenebănuitealeunei creativităŃidevaloareuniversală. HaricleaHaricliseadaugă seriei.

Cândfataîmplineştedouăzecide anifamiliahotărăştesă semutela Bucureştipentrua-iuşura şidesăvârşiuceniciile.Însaloanelevremii voceaeiplăceafoartemult,dar nimeninubănuiaforŃaextraordinară ageniului.Chiardacă Bucureştiuldela1880nuerao capitală amuzicii,totuşi,însalonul regalundeHaricleaeraadmisă, existaoelită veritabilă.Alegerea

celuicare-ivafisoŃ esteoprimă formă deexprimareapersonalităŃii fetei.Deşimamadoreasă omăritecu unMavrocordatvârstnic şibogat, caresă-iasigureuntraitihnit, Haricleahotărăştealtfel.Semărită cuIorguHartulary,ofiŃerdeartilerie, viteazînRăzboiuldeIndependenŃă, decoratcu „Virtuteamilitară”.Iorgu „nuaveaaltă averedecâtsabia” , notează uşorironicN.Carandino. ÎncepeînviaŃatinereisoŃiioperioadă specială,plină deevenimente neaşteptate,pecareN.Carandinole evocă îndetaliipecarenuleputea aveadecâtdinconfesiuniledivei. Unele Ńindeatmosferadefamilie, altele,deanecdotică pitorească. Iorgusedovedeşteafiuncartofor împătimit şifără noroc.Demai multeoripierde „averealichidă” a familiei.Sceneviforoaseînfamilie sevorfipetrecut,fără îndoială.De celemaimulteori,ceeacerisipea IorgucompletaIonHaricli.Catânăr ofiŃer,soŃulestedetaşatlaTulcea, Brăila şiIaşi.Lumeabună aBrăilei –marilefamiliiSulioti,Pana,Cavadia – oprimeştecuîncredere.Totaici debutează pescenateatrului.LaIaşi, deasemenea,seintegrează protipendadei.NicilaBrăila şinicilaIaşi IorgunuaînŃelesnimicdindestinul celeicareîliubea.

Înprovinciaromânească dela sfârşitulsecoluluialXIX-lea HaricleaduceaoexistenŃă fără ecou, înspaŃiiclaustrante.AicifiinŃa,dacă nusestinge,sesufocă sauajungesă iaculoareagriamediului.ExistenŃa Haricleeiestebovarică.Patima „cartoforicească” asoŃuluiruinalent darsigurfamilia.Suntanigoi, dublaŃi,caunreculsalvator,de dorinŃadeaevadaprinartă.Nu avemînliteraturaromână decâto singură experienŃă umană pemăsură:ascriitoareiHortensiaPapadat Bengescu.Asemănărilededestin dintreceledouă maripersonalităŃi deanvergură europeană suntizbitoare.Totacestsentimentalpustiuluidevineenergiedenestăvilit într-unsufletpur,aprig,sufocatde real,darînsetatdeideal.

AcestaemomentulcheiealdestinuluiHaricleei.Caprinminunese trezescîneaenergiinebănuite,acumulate,amânate.Totceeacepărea că ovapierde,defaptoîntărăşte.Ea esteadeptaunei „soluŃiieroice” , singuracaresă oscoată dinsărăcie. Alege,pentruafirmare,Parisul. Esteoraeiastrală.Păruseresemnată şiîmpăcată.Imagineaînsă era

înşelătoare.În realitateacumulaseenergii pentruîncordareaarcului.

Aveacevade

Rastignacvalahînipostază feminină,care arfipututspune,ca-ntr-unromandeBalzac,depe colinaPére-Lachaise,oameninŃare şioprovocare: „Acumîntrenoidoi, Paris!” Înfond,scrieN.Carandino, avemde-afacecu „ungeniu înnăscutcarenesocoteşteuceniciile”.Searuncă înluptăşi,cumse întâmplă,noroculîiajută pecei curajoşi.Urmează cursuridecanto, caută recomandări.Oascultă din întâmplaredirectorulOpereidin Paris şiorecomandă luiCharles GounodpentrurolulJulieteidin opera „Romeo şiJulieta”.Laaudieri obŃine „bilă albă petoată linia” . Gounodchiarglumeşte: „Dacă voceaomenească arfipalpabilă,aş luadintr-adumitalepentruaface tartine,pecaresă legustmereu!”

TotCharlesGounodîicaută un pseudonimdeseam ă .Dela „dHariclée” ajunge, „rotunjind ' franŃuzeşte” laDarclée,numeuşor exotic,darcarevanumi,celpuŃin pentruunsfertdeveac,ceamai marelegendă amuziciideoperă

VadebutaînrolulMargaretei,în „Faust”.BătrânulGounodîiacordaserolulcutoată încrederea.În câtevazileDarcléedevineogloriea Parisului.AdelinaPatti,ceacare,în aniidelaViena,ofascinaseîn „La Traviata”,vinelaParis.Dintr-o conjunctură,Darcléepreiarolul Julietei.AdelinaPattiaveaacumo înlocuitoarepemăsură.Tensiunea dramatică dinpiesaluiShakespeare devine,încronicilevremii,disputa dintre „Patti-leŃi”şi „Darclée-gii” Astfelîncepemarealegendă.Va duraunsfertdeveac,până în preajmaprimuluirăzboimondial.

Nucredsă existepelume creatordefrumoscaresă nufipusînoperasaceva dintipícul,saudinfarmecullocului natal.Lucrurilenustaualtfelcu artistulplastic,cumuzicianul,cu filosofulsaucuscriitorulalecăror înrudiricuBrăila,originaresaunu, i-auinspirat șile-aumarcatdestinele.

Dinimpresionantapleiadă a litera ilor –ȘtefanPetică,Mihail Sebastian,IlarieVoronca,Mihu Dragomir,CamilBaltazarsuntdoar câtevadintrenumeleînfruntea căroraseaflă,fără tăgadă,celallui PanaitIstrati,urmat,laaproape jumătatedeveac,decelalluiFănuș Neagu – nevomopriaicila Perpessicius(DimitriePanaiot, DumitruPanaitescu,numeledin acteleoficiale).

Deșidupă terminareastudiilor și după unandeprofesorat(19201921)la ȘcoalaNormală„Șt.O. Iosif” dinBrăila,Perpessiciuss-a stabilitcufamiliaînBucurești, orașuldelaDunărearămasputernic legatdesufletul șidepreocupările celuicareaveasă deaculturii româneedi iacritică dereferin ă a opereieminesciene.

Pentrucinearecuriozitateasă parcurgă paginiledepublicistică ale „ziaristuluiprovenitdinliteratură”, prezen aarticolelorreferitoarela orașulnatalestegrăitoare: Stampe și documentebrăilene, „Analele Brăilei”,Orevistă brăileană, NecunoscutulIoanPenescu, „Săracă Brăilanoastră” etc.

Orașulacăruire eadestrăziafost asemuită cuopânză de

OAMENIȘI LOCURI: BRĂILALUI PERPESSICIUS

păianjen,saucuunevantai, „de ine tăriadeaprindeinimilecelormai aleșifiiaieiînaceastă plasă,tenace caunclește,dar și,presupunem, învăluitoarecaoîmbră ișare.” (ȘerbanCioculescu).Cuprins șiel de „poezia șiduhulBrăilei” , Perpessiciusafăcutdinurbea copilăriei șiaadolescen eisaleo prezen ă constantă apaginilorde literatură– muză,dar șimotivde nostalgie,deamintirirăscolitoare. Literaturalui,înspecialpoezia,are caaspectdefinitoriu „predilec iaei pentruvia aregionalășioanume iubirecaldă,directă,necontrafăcută șineliterară pentruorașulBrăilei” (NaeIonescu).

Despre „mireasmaușoramară a salcâmilor” Brăilei,evocată înpaginiledecoresponden ă,Perpessicius aveasă vorbeascășiîn Cuvântul înainteOpere alprimuluivolumde, carecuprindetoată crea iapoetică. Acolo,Brăilaesteorașul „cuatâtde strălucitezorzoane,dincaream evadatcujumătatedeveac șimai bineînurmă,darlacarem-amîntors dincândîncând,pentruscurte răstimpuri,caunfiurisipitor,vrăjit deogorgonă. ” Învăluitdeparfumul amintirii,Perpessiciusoferă cititoruluiocheiedelectură:în versurilesalevareînvia „nunumai ecoulstârnitalcaldarâmuluiinegal, zaimfulde șofran șidehermină al aurorei șialiernilorscitice, diamanteledesearășidediminea ă aleluceafărului,crizantemeledin portaleluminilorelectrice,dar și icoanastihuitoruluiprezumtiv, pipăindcutoiagulaniloruli ele:din

mahalauanoastră.Fa ă înfa ă cu Dunărea șicutransatlanticeleinaccesibile,până lascumpeleumbre,ce adastă cumin iîncimitiruldela margineatârgului.”

ÎnpoemeleluiPerpessicius, imagineaBrăileipunelaolaltă un filonbiograficfiresc –„cume(…) delanatură poezialirică”–și „un stropdinaceanepăsarehora iană, împăcată cudestinul șiînflorită de unzâmbetsaudeoreminiscen ă mitologică”

Dunărea,portul,orașulvechi, casapărintească serecompundin memoriaanilorpetrecu ilaBrăila, înpoemeprecum Materdolorosa („Departe-nportulfără catarguri și curada/Pustiedepontoane,ce-și cântă-ngândbalada,/înmahalaua mută cufa acătreapă,/Emica noastră casă pe-unmalpecare-l sapă/Necontenitavreme.”), Mirajul planuluiorașuluiBrăila („Și-am revăzutaievea:umilameacăsu ă,/ Peacelașipromontoriucu-aceeași perspectivă,/Pemamacare și-astăzi vedereanu și-ocru ă/ Și-aprindela icoaneocandelă votivă.//Înfa a meaemalulcopilărieimele,/ Smăl atdemușe elulcucapetele blonde,/îndreaptameaevadulce ducedreptlaschele/Căru elecencarcă corăbiivagabonde.”),sau Ad provinciales,meuminGretchen amorem,spernentes

„Structură subiectivă” (Șerban Cioculescu), „temperamentprin excelen ă subiectiv”,cumînsușis-a definit,Perpessiciusapopositîn lecturilesale „netulburatlapicioareleOlimpului”,înadevărate „ostroaveimaginare”.Aîmpărtășit și altorabucuriasaspirituală,scriind. Iarînscrisulsău,Olimpul și-a răsfrântmereuumbrapesteevantaiulorașuluidelaDunăre.

Dr. Zamfir BĂLAN

Muzeul Brăilei „Carol I“

AȘEZARE CU ROST

Fiic ă aDun ă rii( ș ia Bărăganului),Brăilaafost oa ș ezarecurost,la răscrucededrumuri, șidinApus și dinRăsărit,capătdedrummaritim, lucrucunoscutîncă înaintede întemeiereaprincipatul ara Românească,fixatîntr-oaser iune demarefrumuse eaforistică de NicolaeIorga: NuBrăilaestefiica principatului łăriiRomâneşti,ci maicaacestuiPrincipat.

Citată adeseadinpatriotismlocal, aserŃiunearezumă teoriasavantului privitoarelaconstituireastatelor feudaleromâneîntruapărarea drumurilorcomercialeinternaŃionale. „LaBrăila,încă înaintede 1350,aşteptaucorăbiilecelemari, galerelevenitepeMareaNeagră din deosebite Ńăripăgâne” (Nicolae Iorga, IstoriaRomânilorînchipuri şiicoane,p.234).

ŞiC.C.Giurescu,cândsereferă la vechimeaoraşului,afirmă: „Brăila este,catârg şiport,maivechedecât statul łăriiRomâneşti;ladata întemeieriiacestuia,decilacirca 1300,eaaveadejaoanumită însemnătate” (Istoriculoraşului Brăila,p.39),luând „odeosebită dezvoltare” (p.40),sursă devenituri ridicateprinîncasăriledelavamă.În acelaşisens,IonelCândeaconstata „prezenŃarelativconstantă” a Brăileiînistoriografianoastră: „capătdedrumcomerciallasfârşitul sec.13 şiînceputulsec.14” (p.138).

Laacest „capăt” aexistatuntârg, opiaŃă,undesefăceauschimburi întreregiuniledelasud şinordde Dunăre,existenŃaunortezaure monetarebizantinesaumongole atestândcirculaŃiamonedelorpe ambelemalurialeDunării.Aceste schimburivorfireglementateprin privilegii/tratatecomerciale şipuse înactdeexistenŃavămilor.

28iunie1358,atestareindirectă: privilegiuldatnegustorilorbraşovenidecătreregeleLudoviccel MarealUngarieidădeavoienegustorilorbraşovenisă meargă liberipe unteritoriudelasuddeCarpaŃi, limitatlarăsăritderâurileSiret şi IalomiŃa.

20ianuarie1368,privilegiul acordatdeVlaicuVodă negustorilor braşoveni.Aceştiapotvinde,cumpărasautranzita,plătindvamaobişnuită de3%(tricesima)dinvaloarea mărfii,odată lavenire şiadouaoară laîntoarcere.Încazdeexport,nu vorplătivamă pentruacestemărfuri,cinumaipentruceleimportate aici,ceeacefavorizează pebraşoveni,dar şitraficulacestuiport (C.C.Giurescu,p.45squ.).Brăila devenea,astfel,unfel avantlalettre deportofrancosuigeneris.Documentulestecelmaivechiprivilegiu

comercial,până înprezent,acordat deundomnitorromân şi,înacelaşi timp,primaatestareaBrăilei. Privilegiulesteodovadă că„marele drumdenegoŃ Braşov-Brăila,atât derâvnitpeatuncideregiiUngariei, intraselaaceadată înstăpânirea românească”,deacumtoŃidomnii următori,înfruntecuMirceacel Bătrân,întărindprivilegiile „drumuluiBrăilei”şialeschelei” (Ing. Gh.T.Marinescu,,nr. A.Br. 2-3/1929,p.89).Înfapt,tratatul întăreştetoatelibertăŃilelorpecare leaudinvechime()în abantiquis Ńaranoastră transalpină, perdictam „pomenita,zisa,cunoscuta”,devenită proverbială,, viamBraylam numită deNicolaeIorgadrumul Levantului. „Formanumeluiarată că aşezareaexistadecelpuŃin câtevadecenii,Brăilafiindintegrată însistemulfiscalal Ńării,devreme ceaicifunc Ń ionaovam ă” (L.Rădvan,op.cit.,p.251).

Cca.1402-1408,privilegiul comercialacordatdeMirceacel Bătrânnegustorilorpoloni şilituanieni şiconfirmatîn1409prevedea dreptuldeavenicumărfurilelorîn łaraRomânească,întoateschelele delaDunăre „începânddela

PorŃiledeFier şipână la Brăila” .

Prof. Ioan MUNTEANU Publicist - Cetă ean de Onoare al Municipiului Brăila

Casa Artelor

Nr. 10/2022

Moldovei,aceloraşinegustoripolonilioveni(din Liov/Lvov),careprecizează cuantumul şiloculundevorplătivama negustoriicaremerg „laBrăiladupă peşte”.Aici,înacestmarecentru pescăresc,sestabileavama:negustoriidinLiovcumpăraudelaBrăila marfatătărească -produseorientale, dinpăgânătate(vezimaijos, apud HansSchiltberger).

6august1413,MirceacelBătrân (IoMircea,Mare-Voevod şiDomn, stăpânind şidomnindpestetoată ŃaraUngrovalahiei şipestepărŃile dedincolodemunŃi,precum şispre łinuturiletătărăşti, şipeste amândouăŃărmurilepeDunărea întreagă,până laMareaceamare, şidinmilaluiDumnezeu şistăpânitoralcetăŃeiDârstorului)-confirmă statutulacordatbraşovenilor decătreVlaicu,indicând şicuantumulvămiiplătitelaBrăila: „de majă (car),operperă (18ducaŃi)” (maijoslaimport!). vezi

Privilegiileatestă rolulBrăileica marecentrupescăresc,dar şivamal, aflatlacapătulcelordouă direcŃii fundamentalemedievaledecomerŃ: nord,delaLiov şimaideparteprin Moldova, şisud(BraşovspreBrăila, dar şiBrăilacătreBraşov),poziŃia geografică conferindu-istatutulde „oraş moldo-muntean” (Ionel apud Cândea,p.182-183).

RaportarealaBraşovseexplică princalitateadecelmaimare şimai populatcentrualTransilvaniei,de placă turnantă acomerŃuluicelor trei Ńări,aici,acum,dar şiîntotevul mediu,fiinŃândpiaŃadeschimb (emporiul)avecinilor şiunfelde antrepozitcomunpentrutoate lucrurile(,p.432). Tratat

Unrolasemănătorîljoacă Brăila, „situată pesingurulplatouce domină malulstângalDunării,cale comercială continentală încă din antichitate,launvaddetrecerespre Dobrogea,favorabilapariŃieiunui locdeschimb” (LaurenŃiuRădvan,

Oraşeledin łaraRomânească în evulmediu”,p.250).

Eo „aşezarecurost”,larăscruce dedrumuri, şidinApus şidin Răsărit,locdetârgpermanent favorizatde „fericita” poziŃiefizicogeografică (confluenŃacelordouă statemedievaleromâne,dar şicu Dobrogea şiMareaNeagră),Brăila, ca şialtetârguridinMuntenia şi Moldova,precedândfenomenulde centralizareastatelormedievale şi contribuindprindezvoltareaeconomică laconsolidareaacestora. Această„fericită” poziŃieafost dublată dealtedouă daruri,nu îndeajunssubliniate:doarfaŃada dinspreDunăreaoraşuluideaziare unmalridicatatâtcâttrebuie,casă nufieniciînecatdeapelemariale fluviului şinicipreaînaltcasă împiediceacostareacorăbiilor,la careseadaugă maluladâncpentru acostare,care Ńinetotcâtfrontul oraşului, şi şenalulnavigabildestul deadânc,casă poată primivaselede maretonaj,făcânddinBrăilacapăt dedrummaritim(Gh.T. apud Marinescu,). passim

Întreacestea,arată C.C.Giurescu, p.40,s-astabilit „undublucurent comercial:pedeoparte,sevor transportaspreBrăilaproduse manufacturatenunumaisăseşti,dar şidincentrul şiapusulEuropei,în vedereaexportuluilor,peDunăre şi mare,însprerăsărit,pedealtă parte, carelebraşovenilorsevorîntoarce cumarfă răsăriteană,sosită cu corăbiile,apoicuîncărcătură de peşte,lacaresevoradăuga şi celelalteprodusealelocului,vite, lână,piei,miere şiceară,brânză etc.” PlasareaBrăileiînzonade confluen ă aunorartereriverane, darmaialesterestre,demareinteres învariiperioadeistorice,ce „legau” spa iulintracarpaticdeValea Dunării șimaidepartedelitoralul maritim,i-auconferitdetimpuriu unstatutspecial șio „devenire istorică”

IN MEMORIAM

Maria Cogălniceanu

1939 - 2019

Extras din cartea„Tempo Rubato“, Editura Limes, 2017

TIMPANATEMIZAT

Timpul frumos, apollonic –venusian

erotic şi muzical fuge-napoi înspre ziduri

în anii – oglinzi fără de riduri, supralunaŃi.

Cu ochii pe Ceruri şi înspre Pământ spre a face, a avea şi a fi era doar legănare, gândire şi cânt ca sacramental şi pur legământ.

Timpul banal, culinar, trebuincios, necesar se dezlânează, e din rar tot mai rar decât plasa de prins peşte din Madagascar.

Timpul fastuos al unirii şi al iubirii noastre Este pe moarte.

Fugit ireparabile tempus

Timpul subŃire, fir de borangic e condensat pentru mine în fantastice, subtile sextile.

Timpul blestemat se închide în moarte.

Doar pentru mine, mereu, vin nopŃi după noapte.

ANTI – THANATOS

Nu sunt Ioana d'Arc, n-aud voci, n-am armură şi spadă, nu sunt nici Cavalerul în luptă cu Moartea

(Fragment din lucrarea

Ioan Munteanu - „Brăila prin veacuri și în zilele noastre” , Editura „Proilavia”, Brăila, 2022)

avântat mereu ziua şi noaptea prin cetăŃi nemişcate pe la uşi descuiate, pe cărări zăvorâte.

Ramân însoŃită cu cartea, cu cerul şi misterele lumii şi păşesc aşa din genune-n genune.

ARTANU E MARFĂ

Artiștiisuntsarea și piperuluneicomunită i, eiîidaustrălucirepeste timp.Artistulîmplineșteunadintre celemaiprofundedorin iaomului, dorin adealtceva,dealtcumva. Operanupoatefipre ăluită înniciun fel.EaESTE!Unicitatea,via a încorporată,efortulcreator,sclipirea degeniunuaupre capodopera ; poatefiadmirată,iubitășirecreată în inimaaceluice știe,simte șipoatesă otrăiască.

Bine,darartistul,omulcare crează trebuiesă trăiască,să existe printreceilal i,arenevoimateriale (foartemodesteînraportcumarele luimerit),societateatrebuiesă-i știe șisă-irecunoască talentul,for a, geniul șisacrificiulpecareleface fără a știdacă vaînvinge.Sacrificiul?!Păicealtcevaafostvia alui Beethoven,VanGogh,Dostoievski, Eminescu,Labi ș ,Caragiale, Voiculescu,Andreescu,Luchian, Brâncuși,Noica,NichitaStănescu, ș.a.Artistuliesedincontextulsocial„facepenebunul”,așacumîl gratulează contemporaniicareîși daucupărereacă ,,artanumaiare căutareDa,artistultrăieștelalimita ” nebunieicasă poată intui,pipăi, prorociviitorul,oritrăieşteînlumi paralele,înuniversuriimposibilde cuceritartistularealtetrăiri- ; sentimenteimposibildeexteriorizat, trăiripecarenumaiprinmijloacele arteilepoateexterioriza.

Omulsimplu(consumatorulde artă)trăieștebucuriadescoperirilor, stranietateaexpresiilor,noutatea și

Gheorghe CHITARU

unicitatea șiprinacestease șlefuiește,seînnobilează,îșihrănește sufletulcumuzică,teatru,film, pictură,sculptură,balet,decora iuni, ș.a.m.d.Demiurgulcreatorridică o lumecutoatealesalelegi,arealuri sacre,tabuuri,existen eposibile și deneimaginatbazatepevocabularul șigramaticaarteisaleculori,linii, : puncte,pete,sunete,armonii,mișcări,volume,ansamblu,expresie. Vocabularul șigramaticaartelorse simt,seexersează,seînpământenescînfibrasufletuluiartistului și devincanaldecomunicare,deieșire spreoameni,dezidirealumiipecare oetalează.

Ca șinebunul,artistularemanifestăriasociale șielintră maidevreme orimaitârziuînconflictculegile, cutumele,conven iilesociale,cu disciplina șiordineapentrucă nusunt alelui.Totceeaceîlîncorseteazăși vreasă-ltransformeîntr-unutil societă iiîlrevoltă deoareceelare legilesale,încorsetărilesale,luptele și disperărilesale.

Pentruartist,oexploziecromatică estemaiimportantă decât comportamentulgalant,ritmulgrav șibubuitordinEroicaemaiputernic și-ltrăiescoamenipesteveacurimai gravdecattunurilenapoleoniene,o întreagă Europă explodează înOda Bucurieioriselinișteșteînundede nocturnă.Revoltadeorange,roșu și galbenînzvârcolirideviolet și ultramarinafostmaipresuspentru VanGoghdecâtvia asa,decât instinctuldeconservare.Sclipirea auruluiînabisulîntunescatdeclarobscurl-afăcutpeRembrandtsă cutezesă înfrunteordineasocială, financiară,economicășisestingeîn pușcăriadatornicilorpictândportreteceîierausmulse șivândute,fără a-leliberadedatorii.Totaiciîși pictează autoportretul-dispari iea neantizăriisalefizice.Dar,Doamne, cineesteRembrandtacum? Eminescu,Brâncuși,Voiculescu, Paciurea,Andreescu,Luchian, Blaga,Noica, u ea,Cioransunt apostoliizidiriideartă, arăși nemurireromânească!

Peliniaîngustă cesepară nebunuldegeniu,artistulintră în echilibruprintrăire,exerci iu și efort,el știe,elsimte șipoate – cu mijloacelearteisale,să evadezedin realitateasocială pentrua-șideschidedrumsprenemurire.

Nebunulrămâneunrevoltat haotic șidezechilibratgatasă

Hugo MĂRĂCINEANU

Plastician, vice-președinte al U.A.P.R. Filiala Brăila

Hugo Mărăcineanu - „Kogaion“, 2022

„Când soarta îŃi dă o palmă, Dumnezeu îŃi deschide o uşă“. Hugo Mărăcineanu

Casa Artelor

distrugă nu doarordinea socială ci șipe sine.Dacă ai cititacesterânduripoateaisă fiideacordcu ceeacevoirelatamaideparte.

După fiecareexpozi iepersonală cuzeci șizecidelucrărisauexpozi ii degrupmul imă întrebaucâtai :,, vândut?”,iaral ii,maiprecau i întrebau,,câ ibani Ńi-audatpentru expozi ie?. Șice-imaidureroseste ” că aceștianueraunișteneica-nimeni, cimembriaiunorfamiliicupreten ii,profesori,cunoscu i,colegi.

Târziu,parcă,amînceputsă-i pricep,atuncicândamaflatde nota iiledintr-uncarnetalluiSorin Manolescucâtavândutel,cât : Cutava,câtMișaGavrilov șicâta vândutGh.N.Naumîntr-oexpozi ie deprin1939,iarcumpărătoriierau consuli,directoridebănci,căpitani denave,en-gross-iști,moșieri și chiaroamenipolitici.Încarne el erautrecutefrumostitlullucrării și pre ulcaîntr-untabloucontabil.Dar cinefăceapre ul,pececriterii,asta nuamaflatniciodată dincarnetullui SorinManolescu.

Societateaadatoaltă turnură creândcotedepia ă,mercurialde artă,marfășibani.Prin1993-1994 s-avândutde ,,Floarea-Soarelui” VanGoghcu89demilioanede dolari.Cumpărătorul,unmilionar japonez.Acesta și-atezaurizat90de milioane șipână îlvascoatepepia ă îlva ineîntr-unseifpentrua-icrește cotadepia ă.Tabloulvândutînseamnă marfă-pre .Dacă emarfă poateficelmultartizanat,pentrucă

ocapodoperă nupoatefiegalată cu nimic.

Cenaivimaierameu șiGigi Naum,spuneamnoică soarta opereloresă ajungă laoamenisă-i alinedinprinosultrăiriiîncorporate. Dacă tabloultreceadefiltrulcenzurii șiera,,cumesaj,măitovarăși” atunciocomisie i-lachizi iona după unmercurialceaveaînvedere tema șimărimea,deaceealucrările aveautitlusă seprindășitovarăș ()ii.

Decâtașa,maibinefără, șiazinu semaifacachizi iică nusuntbani. Bani,bani,bani,daroarepentrubani stăteaConstantinNoicaînpușcărie, pentrubanisenevoiauduhovniciiîn schituri,pentrubaniscriaMihai Eminescu?!

Cândoameniidausă seapropie deundomeniualartei,ceimaimul i sesperie,seretrag,nuîn eleg,nuvăd rostul.Dacă îiatragipecopil șipe matur șiîifacisă sedeschidă,să simtă,să selasecuceri ideculori, linii,uneleritmuri,armonii,mișcări, simboluri,îlîncurajezisă letrăiască, să letreacă prinfibrafiin eilor și dacă-itentezisă seexprimecu limbajulartei.

Psihologii,profesorii,pedagogii, educatoriianalizează produsele artisticealecopiilor șipacien ilor maturispreadescoperitrăsăturiale acestoradecaracter,dotărimotrice, abilită ioristărideanxietate.Cum poateprodusulartisticalunuicopil oripsihopatsă deainforma iidespre stareapsihică asubiectului?

Știmcă limbajulartistictraduce stărileemotive șimotoriialeautorului,cercetătoriivordescifraastfel trăsăturilepsihosomaticeoristatice orihaotice,oriordonatesauînchistareaautorului.Așacaîngrafologie, multmailarg,aplicabil șianalfabe ilor.

FriedrichHegelobservă că „talentulfără geniunuseînal ă prea multdeasupranivelului,asimplei virtuozită i”.Artizaniisuntvirtuoși nuartiști.

Câtdeaiureasună artă naivă,ori eartășinu-inaivă,orienaivășinue artă!

Artizanulrepetă,trudeștepână la perfec iune șiîșietalează marfa, artistulcreează unicateirepetabile și îșiplăteșteartacupre ulvie iisale!

Câtpoatesă costeovia ă?!

Artistultrăieșteprinartasa,nu dinea!

Extras din cartea„Tempo Rubato“, Editura Limes, 2017

VENERAIE ł

Frumoase obiecte de colecŃie Ulcioare de pământ cântătoare, piane, clopoŃei de Georgia, Muntenegru şiVâlcea; chei pentru uşile inimii

şi cheia Sol, stau lângă mine ca un înalt sobor de călugăriŃe.

Icoane din Nicula, Sibiel şi din Patra mângâietoare, încurajatoare şi adorate stau lângă mine şi emană lumină. Ochii mă dor şi nu mă vindec de moarte; agonizez ca-n celulă şi aştept o făptură ca s-o-mbrăŃişez cât mai pot şi cât se mai poate.

Uşa celulei zăngăne pe dinafară, de două, De trei ori până se face seară. Doar Acoperământul Maicii Domnului mă-nvăluie deaproapeca să mă biruie, să mă vindec de moarte şi ca Roman Melodul s-o venerez pe Sfânta Fecioară, Nu prin muzică ci printr-o carte şio lacrimăIară

BALETPLUVIAL

Plouă: franjuri cu perle; peste umbrele semne rebele.

Lumina inundă în blonda secundă, hohot de fete cu siluete perfecte.

Ş

COALADEARTE - FILE DE ISTORIE -

De-alungulcarierei,nude puŃineorimi-afostdat să audcă satisfacŃiaîn planpersonal şiprofesionalvine atuncicânddorinŃele,proiectele prindconturcutimpul şi,înfinal, suntrealizate.

Înaceleaşicoordonates-aînscris şiproiectulpecarel-aminŃiat, pornindmotoarelepentruorganizarea şidesfăşurareaConcursului

NaŃionaldeMuzică Populară pentru Copii „DUNĂREAMEA” .

LamomentuldecernăriiMarelui premiu şiTrofeuluiconcursuluiam pututgândi,cumândrie şisatisfacŃie, alăturidecolegiidin şcoală,că nua fostuşor,avândpartedemulteemoŃii înmomenteprecumceleîncare:a trebuitsă convingfactoriide conducerecă putem şitrebuiesă organizămunastfeldeconcurs,am solicitat şinis-aaprobatdecătre ConsiliulJudeŃeanBrăilabugetul necesar,amprimitînscrierilecarese lăsauaşteptate,vibramdinculisela emoŃiilecelorcareevoluaupescenă, anunŃând şiînmânândpremiilene gândeamdacă elecorespundrealităŃii şitoŃiconcurenŃiivorfimultumiŃi.

Muncaunuinumărmicde oamenidininstituŃieaavutca rezultatoorganizare şidesfăşurare foartebună aevenimentului.

AscultândmicilealocuŃiunide finalalecelorcareaudoritsă facă acestlucru,ampututauzidoar cuvintefrumoaselaadresainstituŃiei şiacelorcare şi-auaduscontribuŃia lareuşitaconcursului.

Dorindsă fimobiectivi,trebuie să spunemcă aufost şiunelelucruri

pentrucarearfifostlocdemaibine. Dareleaufosttrecutelacapitolul lecŃiiînvăŃate şi,cusiguranŃă,la următoareleediŃiivorficorectate, contribuind,astfel,lao şimaibună reuşită aevenimentuluipecareîl dorim,andean,maispectaculosprin calitatearidicată aparticipanŃilor şi organizării.

CifreleprimeiediŃiiaConcursuluiNaŃionaldeMuzică Populară pentruCopii „DUNĂREAMEA” au arătatastfel:

-auparticipatlapreselecŃie50de concurenŃidin ŃarăşiRepublica Moldova;

-aufostselectaŃipentruconcurs 45detineriinterpreŃidefolclordin Ńară (Bacău,Brăila,Bucureşti, ConstanŃa,DâmboviŃa,Focşani, GalaŃi),dar şidinRepublicaMoldova;

-lacele4secŃiunidevârstă s-au acordatnumaipuŃinde25premii şi menŃiuni;

-Marelepremiu şiTrofeulprimei ediŃiiaconcursuluiaufostcâştigatede cătreCreŃuDaniela-Andreeadela ŞcoalaPopulară deArteFocşania CentruluiCulturalVrancea,îndrumată dedoamnaprofesorMariaMurgoci.

OcontribuŃiedeosebită lareuşita concursuluinostruaavut şijuriul acesteiprimeediŃiiformatdin profesioniştiaidomeniuluimuzicii populare,respectiv:doamna Daniela-RoxanaGibescu-preşedinte,doamnaMariaMurgoci, domnulIonChiciuc,doamnaIon Marieta şidomnulViorelToader.

PentruurmătoareaediŃiene propunemlansareaunorsecŃiuninoi precum:grupurifolclorice,instrumenteetc.Deasemenea,nedorim creştereavaloriipremiilor şisă realizămtrecereadelaacompaniamentulcunegativelacelcutaraf. Toateacesteelementevorputeaduce lacreştereavalorii şiimportanŃei concursuluiînpeisajulartisticde gen,lanivelregional,cât şinaŃional.

MulŃumimtuturorcelorcare ne-ausprijinitpentruaducelabun sfârşitproiectulnostru şivă aşteptăm alăturidenoilaurmătoareaediŃiea ConcursuluiNaŃionaldeMuzică

Populară pentruCopii „DUNĂREA MEA”

Gheorghe CHITARU

Expert, Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

„DUNĂREAMEA”, SATISFACłIA UNUI PROIECTDEVENITREALITATE

Daniela-AndreeaCreŃu(câştigătoarea MareluiPremiu),alăturidedomnul IonuŃ-CiprianDobre,vicepreşedinte alConsiliuluiJudeŃeanBrăila

Nr. 10/2022

E BINE DE ȘTIUT...

Marilena-Viorica NICULESCU

Pornindchiardelatitlul articolului,deși,categoric, nude inadevărulabsolut allumii,potafirma,cumândrie nedisimulată,cănumărulcolegilor meidecatedrășiscenă,careși-au onoratstatutuldeartist-profesor, estesuficientdemare.

Suntcolegicucarem-amvăzut poate,zidezi,timpdepeste40de ani.Peal iii-amcunoscut„de curând”,astaînsemnândtotmăcar, vreo10-20deani.Cancelariași scena,audi iile,recitalurile,concertele,spectacolele,concursurile, festivaluriledinto iaceștiani,ne-au apropiat,iar,întimp,amdevenit protagoniștiiuneitagmeprofesionalebazatăpeoexisten ăpozitivă,senină,constructivă,înnumele arteifrumosuluisonor,Muzicii.

Șiatunci,mi-amzis:„arfi nedreptdacăm-așaliniacelorce trecsubtăcerelucrurilebineși frumosfăcute,deceilal i”.Cuatât maimult,cucât,înfebruarie2021, amprimituntelefondelacunoscutulprofesorșiscriitorViorel Mortu,redactorșefla Publica ia literarăonlineaCentruluideStudii DunărenealAcademieiRomâne, „COLOCVIIDUNĂRENE”,editată deMuzeul„CarolI”Brăila,prilejcu careamfostsolicitatăsăasigur rubricaMUZICA,prinarticole legatedevia amuzicalăaBrăilei.

Amacceptatcudragșibucurie,considerândinvita iadreptomareonoare.

varaanului2022.Regretul,înceea cemăprivește,adepășitaproape bucuriacucareamscrisprimul articol.Ce-idrept,aveamușoare urmedetriste e,chiardelaînceput, pentrufaptulcăpublica iaeradoar online!Amtrecutînsăpesteacest amănunt,dar,înacelașitimp,am apelatlaunadinfirmelede specialitatedinoraș,așaîncâttoate numerelerevistei„Colocvii Dunărene”suntacumînformat fizic,așezatela„vedere”,înpropria-mibibliotecă,așacumîistă bineoricăreipublica iidecultură. Aușiograficăexcelentă!

Amscrisdespre... „Muzica înaintedetoate”,desprepianista IoanaMariaLupașcu,despre inegalabilașideneînlocuit, Soprana MarianaNicolesco5ani ,desprecei delaînfiin areaFilarmonicii „Lyra-GeorgeCavadia”,despre pianistul,despre AlexandruBurcă SimilitudiniînConstela iaCulturii RomâneștiMihaiEminescu-și CiprianPorumbescuRadio ,despre„ Brăila”celmaifrumosvisalnostru, șidespreexcelentaprofesoarăde canto. MarianaIordache

Ultimularticol,apărutînnumărul 4-6,anulII(aprilie-iunie2022),a fostdefapt,unnouînceput,pentru căacelașieminentprofesor,care semnacupseudonimulViorel Coman,îmisugeraseideeadea scriedesprecolegiimei.Ceeace, amșifăcutșicontinui,iată,săfac! Numaicămi-așfidoritcavia a publica ieiliterarecaregăzduia,atât degenerosșirubricicaMUZICĂ,

TEATRU,ARTEPLASTICE, editată deMuzeulBrăilei,să nufi fostatâtdescurtă Oricum,ebinecă există Școala PopularădeArte„Vespasian Lungu”!Laurmaurmei,poatenu întâmplător,RevistadeCultură editată deaceastă institu ieaprimit laînfiin arenumele „”. CasaArtelor Înfine,revenindlaideeade început,ebinede știut,pentruceice vorvenidupă noi,că„Domnu` Trandafir”,aluiSadoveanu,că „” luiOctavianGoga, Dăscăli a trăiesc șiacumînplină genera ie Tiktok.Suntatâ ia șiatâ ia „Domni Trandafir ”ș iatâtea ș iatâtea „Dăscăli e!” desprecareebinesă scriecineva!

Dar șimaiimportant,ebinede știut...

...Că esteticul,înmuzică,se asociază cumuncaaridă,așacum inspira iaseînrudește,fără aoputea egalavreodată,curevela ia!

...Că dacă n-arficântecul/N-ar aveagraisufletul!

...Că doarmuzicaînseamnă neverosimilă vindecaredeurât, singurătatesaugrotesc.

...Că doarmuzicadetermină mirabileîntineriri!

...Că Brăilaafost șivarămâneun oraș almuzicii.Cășiaicitimpul curgeireversibil,vremurile și vremileseschimbăși,odată cuele, șioamenii.Aparoameninoicepot ducemaidepartedragosteade muzică,depildă,descenă saude singurullocîncareunprofesorse simteînlargulsău-lacatedră

Dreptpentrucarepropuncititorilorschi areaunuiminiportreta „dăscăli ei” deastăzi,brăileancă get-beget,cuvisemari șirealizări aşijderea.

Însă„via a”publica iei,nuștiu dincepricini,s-aîntreruptbrusc,în

Prof.

Liceul deArte „Hariclea Darclée“ Brăila

Profesorii Marcica şi Ştefan Lupu

Profesor Raluca Ciucă

RalucaCiucă - ș efa catedreidePiandelaLiceul deArte „”, HaricleaDarclée unadintreprofesoareleaflateîn plină ascensiuneacariereididactice.

fesoruluidepianLucianMacedon, cucareaveasă studiezepianulpână laterminarealiceului.Despre profesorulei,profesoaradeastăziRalucaCiucă -arenumaicuvinte frumoase,chiardacă,laînceput, oreledepianerauparcă programate doar „plânsului” .

Împreun

O „balan ă” pentrucarearmonia șibunaîn elegerestaulabaza oricăruilucruodată început.Iubește arta,subtoateformeleei.Înplus, estedeosensibilitateaparte,repede remarcată deceidinjur,chiardacă, demulteori,afișează unaerde indiferen ă fa ă detotceesteînjur.

Mi-aplăcutmereuseriozitateaei, tenacitateacucareinsistă asupra problemelordeoricefel,până își găsescrezolvarea.

Paretimidă,darînfoartemulte situa iiadoveditcă tepo ibazape ea.Personal,amadmiratfaptulcă îi lipseșteversatilitatea „descurcăre ului” sau „șmecherului” decare societatearomânească actuală nu ducelipsă.

Ocunoscdefoartemulttimp și rămâncuconvingereacă esteunul din „oameniipotrivi i” lalocul potrivit.E șimotivulpentrucare m-amhotărâtsă scriudespreea.

Dinprimiianidevia ă,cântecul i-aînso itjocurilecopilăriei,micile bucurii,miciletriste i.Iartatălsău, nuarămasinsensibillaaceste constatăriașacă,într-obună zi, și-a luatfeti ademânășis-auopritla profesoruldepianLucianMacedon.

Întâlnireanuaavutcine știece rezultat,înafară defaptulcă„specialistul”și-adatrepedeseamacă se află înfa aunuicopil,decinciani și jumătate,cuauzmuzicalfoartebun, ritm,vocefrumoasă,deci,cu aptitudinimuzicale.Sfatulsău? Înscriereaîntoamnă,laConcursulde admitere,la ȘcoalaGenerală nr.14 (așasenumea,peatunci,Liceulde Arte „“)pentru HaricleaDarclée ocupareaunuiloclaclasaI-a,clasa mozaic(muzică,desen,coregrafie).

Zis șifăcut!

Examenulafostluatcubrio, astfelcă Ralucaadevenitelevapro-

Cutactulpedagogic,cublânde e șiîn elegere,profesorulMacedona știutsă-șiatragă micu aelevă,astfel că,foartecurând,printreparticipan iilaConcursuriledeSpecialitate,RalucaCiucă aveasă ajungă unnumecunoscut.Lafel șila audi iileorganizatedecătreliceu.

Șicumaniinustauînloc,după absolvireaLiceuluideArte,o regăsimpeRalucala Universitatea deMuzică București,apoi,la catedră,caprofesordepian,încadrulaceluiașiliceu.Larecomandareamea, șipentrucă directorulde atuncial ȘcoliiPopularedeArte „” eraîncăutarede VespasianLungu profesoridepian,Ralucaadevenit șicolaboratoralacesteiinstitu iiîn careoîntâlnim șiastăzi.

Sprebucuria

mea,caprezentator,am avutdeseori

ocaziasă fac aprecieri vis-àvis depresta ia lor.

Cumvisul

Nr. 10/2022

mameiRalucăieraaceladea-și vedeafiicalacatedră,tânăra profesoară depianRalucaCiucă s-a conformat,parcurgândtoateetapele cedefinescunadevăratcadru didactic-definitivat,gradulII, gradulI.Iareleviisăi,întoată această perioadă,aureprezentat oglindaunuiprofesorcureale calită idepedagog.

Numaiașaseexplică succesul SofieiBordea,depildă,fostasa elevă,acumstudentă înanulIla UniversitateaNa ionalădeMuzică București saualAndreeiPopace studiază înBelgia. Șiexemplelepot continua.

Dinanul2020,RalucaCiucă a fostnumită a ȘefaCatedreidePian LiceuluideArte „Hariclea Darclée”,acestlucrureprezentândocertă recunoaștere aprobită iisaleprofesionale.

Foarteimportantă afost și numireaîn2016,decătre direc iunea ȘcoliiPopulare deArte „ ,VespasianLungu” drept DirectorArtistical ConcursuluiNa ionalde Pian„Virtuozii” șimembră înjuriu.

Cumultdragîșiaminteștede perioadaîncareeraprofesorcorepetitorlaclasadecantoadoamnei profesor,doveMarianaIordache dindînfelulacesta,încă odată,un altruismcucarepu inipianiștisepot lăuda, știutfiindfaptulcă aface corepeti ieînseamnă,înprimulrând, că eștiunfoartebuninstrumentist și-naldoileacă eștidispussă colaborezicusolistulpecare-lacompaniezi,să-llașidemulteoripeelsă „strălucească”.Defapt,altruismul corepetitoruluieocalitateunanim recunoscută!

RalucaCiucă,nuaocolitnici scena.Numeroaseaufostrecitalurile încareoînso ea,totîncalitatede profesorcorepetitor,pesoprana CeraselaOmocea,profesordecanto laLiceuldeArte „”. HaricleaDarclée

Defapt, „bilelealbe”,aucontinuat să seadaugelaCV-ulRalucăimembră înjuriulConcursului „” Gala i,dar șiîncel Pianulfermecat alConcursuluiNa ionaldeInterpretare „” Brăila. IannisXenakis Încet,încet,s-aconturatonouă personalitateartistică decareBrăila aveanevoie.Auurmatinvita iilela principaleleevenimenteculturale organizateînmunicipiu.Eleviisăi s-auremarcatprinrepertoriulabordat,dificultateapieselor,rezolvarea problemelorritmico-melodice, interpretare.Iarlaexamenelede sfârșitdeansaudeabsolvire, aceeașiprofesoară nusesituează niciodată pepozi iaexaminatorului sobru șirece,carenucunoaștedecât formarigidă devaloripe care,înmodabstract, și-a

Profesor Raluca Ciucă şi câŃiva dintre foştii elevi

ă cu membrii juriului Concursului NaŃional de Pian „Virtuozii“ 2019: Vlad Mateescu, Ioana-Maria Lupaşcu, Natalia GheorghiŃă, Gabriela Gogoncea

Casa Artelor

Nr. 10/2022

construit-o. Dincontra, instaurează un felde „generoasă complicitate” cuelevii careuit ă de stresantele emo

„”,copiluldeastăzi,deci Dăscăli e adultuldemâine,nuvareușisă descoperefrumuse eaunică a muziciicorale,depildă,adevărat momentdemărturisirecomună prin voceaumană.

Mă refer,înprimulrând,la Ștefan Lupu,colegulcăruiai-am „ghicit” poten ialulartistic șivirtu ilepedagogicedinprimelelunide școală. Probabilcășieleviide-atuncipăstrează,cudrag,amintireatânărului profesordevioarășipian,responsabilcuformarealorartistică.

ii.Înplus,sus

inemereucă „pedagogiapianului,nuedoaro problemădetehnică–esteșiunade psihologie,formareaunuiviitor pianistnecesitând,pelângăîndrumareacompetentă,sprijinsufletesc, sus i-nereînmomentelehotărâtoare șiunsubtiljocîntreseveritateși îngăduin ă” .

Șiatunci,fără a „concura” neapărat,profesoaradepianRaluca Ciucă nuob ine,categoric,un meritoslocîngaleriaprofesorilorde elită aiBrăilei?Iarfaptulcă este profesordepianladouășcoliLiceuldeArte „” HaricleaDarclée ș i Ș coalaPopular ă deArte „” -nuînseamnă, VespasianLungu laurmaurmei,uncâștig șide-o parte șidealta,darcupreponderen ă,pentrucopii?Copiiicare mâinevorumplesăliledeconcert vor știsă selecteze șisă aprecieze valoriletezauruluimuzicalinstrumental,vor știsă aplaudepianistul talentat șibinepregătit,amendând fără ezitareamatorismul șiaproxima iaînartă.

Toteivorsurâde,cusiguran ă,la amintireaamuzanteifrazecucare profesoaralordepianîiîncuraja cândpășeaupescenă: „Numai abordaașaofigurăsperiată,de pianistîngrijoratcăaredeafacecu câ ivabemoliamărâ i!Hai,succes!”

Șipovesteacontinuă...Deaceea,e binede știutcâtsufletpoatedepune undascălalanilorcetocmaisescurg lacatedrășicucâtă dragostepredă el copiilortoată comoarainestimabilă decântec,fieelvocal,instrumental, solisticsaudegrup.Estetotalfalsă ideeacă lumeamodernă seîndreaptă spreomuzică rece,cuomaijoasă rezonan ă înspirit șicuocâtmai înaltă urcaresprezgomot,controlată doarderobo i.

„Dascălul” deastăziare,înprimul rând,călduraaceeanecesară modelăriicaracterelorfrumoase șidezvoltăriitalentelordescoperite,cuatât maimultdacă nereferimlacopiiisau tineriicuaptitudinimuzicale.

Niciodată,înlipsaunui „Domnu` Trandafir ” sauaunei

Eibine,Brăilasepoatelăuda chiarcuo „” familiededascăli precumpersonajeleîntâlnitela SadoveanusauGoga.

Despre,artiștii,profe- so iiLupu sorii,dirijorii și MarcicaȘtefan Lupu,nusuntmul iceicaren-au auzit.Născu iînaceeaşizodie, avândtalentul,seriozitatea,cultura muzicalășidorin adeautoperfec ionare șiautodepășire,aureușit să inoculezecâtorvagenera iidin această partede ară dragostea pentru „cântatulîmpreună”.

Cuobună pregătire muzicală,, MarcicaLupu absolventă a Facultă iide Muzică,Universitateadin BrașovConservașia torului „ Ciprian Porumbescu” București și ȘtefanLupu,absolvental ConservatoruluideMuzică„GheorgheDima” din Cluj,aupusbazeleuneivie icorale unanimrecunoscutenunumaiîn Brăila.

„Câtdefrumospoatefisă studiezimuzica,să teapropiideea, să teînso eștiapoicuea,ovia ă!”estecrezulcelordoiprofesoridirijori,Marcica și ȘtefanLupu.

Necunoaștemde-o „via ă” (dacă luămînconsiderareceivreo40 și cevadeaniîncareaceeașicancelariene-afostcaoadouacasăȘcoalagenerală nr.14,cuprofilde artă,devenită,în1992,Liceulde Arte „”). HaricleaDarclée

Darnicieunupotuitanumeroasele recitalurisauconcertelec ieprezentatepescenaTeatrului „Maria Filotti” cual Cvartetul„ProMusica” LiceuluideArte „”, HaricleaDarclée avându-icamembripe ȘtefanLupu, IoanPopescuIonelFilipMariana , și Mar ian saucuTrio-ulaceluiașiliceu, unde Ștefanleaveacapartenerepe flautista și MarianaChirman violoncelista.

MarianaMar ian

Dealtfel,muzicadecameră afost domeniulîncareprofesorulLupua excelatmereu.Dovadășirecentele recitalurisus inuteîndiferiteloca ii alăturidecolegiideCvartet.

Nicibaghetadirijorală nui-afost străină.Încă dinanii Festivalului „CântareaRomâniei” dirija.Cu drag șiemo ieîmiamintescdeanii când,împreună,dirijam Corul LiceuluiProgresul cucaream câștigatpe ară,momentcare loculI l-adeterminatpe Ștefansă numai părăsească podiumuldirijoral.

În1994înfiin ează Corul „Orfeus” alLiceuluide Artă ,„HaricleaDarclée” cucare,până în2012, ob inenumeroasepremiila olimpiadeledespecialitate.

Înprezent,dirijeaz ă OrchestradeCamerăa LiceuluideArte.Pentru scurttimp,s-aaflat șiîn fruntea Orchestreide CamerăaFilarmonicii „Lyra-GeorgeCavadia”,dar,încea maimareparteatimpului,dirijează

Concert-lecŃie la Teatrul "Maria Filotti“ Prezentator prof. Marilena Niculescu

Corul „Orfeus“ al Liceului deArtă „Hariclea Darcle“, 2003 é

alăturideso iasa,Marcica Lupu, CorulMixt„Trison” al ȘcoliiPopularedeArte „”. VespasianLungu

Despreprofesoara MarcicaLupu vorbesc,înprimulrând,apari iilede pestetreideceniialeforma iilor coralebrăilenedeexcep ie,începândcu CoruldecopiialȘcolii generalenr.28Corulfemininal , SindicatuluiÎnvă ământCorulde , tineret„Trison”Corul ,din2012 Mixt„Orfeus” alLiceuluideArte „”șiînfine, HaricleaDarclée Corul Mixt„Trison” al ȘcoliiPopularede Arte „” VespasianLungu

șirdeparticipări,atâtîn ară,cât șiîn întreagaEuropă,lacelemaiprestigioasefestivaluri șiConcursuri Corale,devenindparteneride frumuse esonoră,deaprecieri, diplome șiaplauze,cucorurilede elit ă din România,Grecia, Bulgaria,Federa iaRus ă , Macedonia,Cehia,Serbia,Italia, Polonia,TurciaUngaria ,.

Repertoriulalesdeceidoidirijori esteamplu șidiversificat,cuprinzândcelemaivaloroasecrea ii coralelaicesausacredintezaurul literaturiimuzicaleromâneștisau universale,delamadrigalele secoluluiXVI,până la pieselecontemporane.

Nuelucruușorsă men iivieflacăra cântului coral! Șitotuși, profesoriiMarcica și ȘtefanLupuaureușits-o facă !Ba,maimult, TRISON-uladevenitun felde „brand” almuzicii coraledinaceastă parte de ară,unfeldeimagine optimistă avie iinoastreculturale

Nr. 10/2022

TRADIłIEŞI PERFORMANłĂ

Lacareseadaugășicontribu ia unanimrecunoscută,de-alungul anilor,înformareacâtorvagenera ii decadredidactice(educatoare și învă ătoare),pesegmentulMuzică, încadrulLiceuluiPedagogic „ DumitruPanaitescu Perpessicius”

„Corolarul” activită iidirijoralea profesoareiîlrepreMarcicaLupu zintă,însă,fără exagerare – Corul Mixt„Trison”,cupovesteasacene vorbeștedespreefectelesaurezultatelefrumoasealemunciiunei „dăscăli e”,dăruitecompletmuzicii.Maiîntâi,afostvorbadespreun Corpevociegale,apois-anumit CorulMixtdeTineret „Trison”,iar, din2012,când ȘcoalaPopulară de Artealuat „VespasianLungu”

hotărâreadeasprijinitoatemanifestărileculturalealeacesteiformaii,oferindu-le șispa iudedesfășurare,adevenit CorulMixt „Trison” al ȘcoliiPopularedeArte.

Ceeaceafostdebunaugur, inândcontderezultateleextraordinareob inutede-alungulanilor.

Odată format,cupluldecarismaticidirijori șiprofesori, Marcica și,aînceput șilungul ȘtefanLupu

Și-atunci,mă întreb,fără aaștepta unrăspuns-nuebineoaresăștim despretoatelucrurileasteafrumoase,petrecutesubochiinoștri?Sau despre „” domniinoștriTrandafir saudespre „” noastre? dăscăli ele Aavutdreptatecineaspuscă „există înfiecaredintrenoi,opasiuneascunsă pentrumemorialistică” Oarenumaiadevărulacestasă mă fi determinatsă începunserialdespre dragiimeicolegi?Categoricnu!

Instructor, Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila Clasa de dansuri populare Dudeşti-Tătaru

Dansulpopularromânesc, atâtdevariatcastil, tempo șiritm,esteo manifestareplină defor ășivitalitateceexprimă specificul,obiceiurile șitradi iilefiecăreiregiuniîn parte,reflectândtrăirile,sufletul și istorianoastră capopor.

Subimboldulpasiuniipentru dansulpopular,pasiunecucare sigurm-amnăscut,pentrucă,aici, pemeleagurilemelenatale,undeva, lamargineajude ului,însatul Tătaru,comunaDudești,oamenii joacă dansuripopulareoricândvia a leoferă oportunită i-nun i,botezuri, șezători-,subacestimbolds-a înfiinŃataicioclasă externă dedans populara ȘcoliiPopularedeArte şi

Corurile mixte „Orfeus“ şi „Trison“, 2019 Prezentator prof. Marilena Niculescu

Profesorii Ştefan şi Marcica Lupu la Festivalul Coral Interna ional de la Niš (Serbia), 2022

Meserii

„Vespasian

Lungu” Brăila, format ă din eleviai Școlii Gimnaziale Dudești,alcăreiprofesoram fostangajat.Înfiin ată înanul2019, princolaborareadintre Școala Gimnazială Dudești,Primăria Dudești și ȘcoalaPopulară deArte șiMeserii „VespasianLungu“ Brăila,formată dinelevideclasele II-VIII,clasaexternăși-aînceput

motivatsă venimlaoreledumnealui oridecâteoriamavutodisponibilitatedetransport.

Nr. 10/2022

Omarebucurieamavutînluna mai2022,cândPrimăriaDudeștia achizi ionatpentrunoiunnumărde 30decostumepopulare,debăie i și fete,faptcareafăcutposibilă participareanoastră caforma iede dansuripopulare- „FLORIDE BĂRĂGAN” -laevenimentele culturalecareauurmat.

activitateamaitimid,cuneîncredere,darcusperan emari.Treptat, interesulaînceputsă aparășisă crească pemăsură cevedeamrezultatefrumoase.Bogă ia șifrumuse eapașilorpecareîiînvăŃam și exersamdelaooră decurslaalta stârneaucuriozitatea,aduceau bună-dispoziŃiepechipulcopiilor, semanifestaobucuriedegrup.

Petimpulperioadeidepandemie, activită ileculturaleaufostre inute, așafelîncâtne-amrezumatla repeti iiînCăminulcultural,dar, începândcuanul2022,cânda încetatpandemia,ampututvalorificatotceamînvăŃatînoreledecurs înperioadadedinainte.

Demulteori,împreună cuoparte dintreeleviiînscrișiînclasaexternă Dudești,m-amdeplasatlasediul ȘcoliiPopularedeArte șiMeserii „VespasianLungu“ Brăilapentrua colaboracudomnulinstructorcoregrafMarianRusu.Alăturide ceilal icursan ipecaredomnul instructorîipregătește,copiiinoștri auexersatpașiijocurilortradiionalepopularedeBrăila,delacele maisimplepână lacelemaicomplexe,pașiijocurilordeDobrogea, jocuridinBanatsaudinMoldova. Colaborareacudomnulinstructor MarianRusui-abucurat șiîncântat pecopii,faptcarene-a

Debutulpescenă aavutlocpe 1 iunie2022,prinparticiparea forma ieilaConcursuljude eande folclor „Lină-Chiralină” Brăila,undeamobŃinut PremiulII.Auurmat spectacole:laîncheierea anului școlar2021-2022, sus inutlaCasaTineretuluiBrăila,alăturideal i eleviai ȘcoliiPopularede Arte şiMeserii,deZiua Iei,pe24iuniepeplatoul dinfa aPrimărieiBrăila, dar șiparticiparealaparadaFestivaluluiInternaionalalMuzicilorMilitare,în 2iulie2022,organizatdeConsiliul Jude eanBrăila șiPrimăriaBrăila.

Pedatade26august2022, forma ianoastră dedansuripopulareaprimitinvita iadeaparticipa laZilelecomuneiCrasna,judeŃul Gorj,undeasus inutunspectacol deosebit,fiindrăsplătită cuaplauze îndelungi șialeseaprecieri.

Bucuriasărbătorilordeiarnăşia colindeloraaduscuea șipresta ia desuccesaforma ieinoastreîn cadrulspectacoluluimuzical-coregrafic „Evremeacolindelor” organizatde ȘcoalaPopulară deArte și Meserii,darne-ambucurat,înegală măsură,să colindăm șigospodarii dinsat, Școala,Primăria,Biserica, Poli ia,mergândmaidepartepe firultradi ieipopulare șicinstindu-l cumsecuvinepemarelerapsod popular ȘerbanButoi,născutpe meleagurilenoastre.

Copiiidansatori și-auarătat măiestriadansuluipopular șila Festivalul-concurs „Joc șicântec“ organizatdeCentrulJude ean pentruConservarea șiPromovarea CulturiiTradi ionaleBrăila,dar șila Concursulna ionaldemuzică populară pentrucopii „Dunărea mea” organizatde ȘcoalaPopulară deArte șiMeserii „Vespasian Lungu” Brăilaînnoiembrie2022, undeauparticipatcainvita i.

Șiactivitateanoastră continuă. După dansurilepopularedeBrăila, pecarele-amcunoscut șiexersat, cuprinzându-leînsuitelenoastre, urmează dansuriledeDobrogea și dinaltezoneale ării.Pentrucă ambi iilenoastresuntmari! Șine dorimrezultatepemăsuraambiiilor!

„Dragmi-ejoculromânesc/Ddar nu știucumsă-lpornesc/Că denu l-oipornibine/Eum-oifacede rușine...” .

Continuândsă amintimaceste versuridingenera ieîngenera ie, elevorrămâneînmemoriaurmașilor,iarnoivomaveasatisfac ia nepieritoareapăstrăriivalorilor culturalepopularetradi ionale.

OMULCARE MODELEAZĂVOCI

Afiprofesoresteomare responsabilitate.Profesorultrebuiesă știecee aceeamoralitate,valoare,art, aaa datori.Această profesienupoatefi a făcută deoricine,deoareceeleste celcaremodelează sufletesădindu-i elevuluisăuplăcereadeastudia și dorintadearevenicunerăbdarela oraceumează.Noi,profesorii, ar suntemceicarereușimsă descoperimcomorileuneoriadâncascunsensufleteleelevilornoștri.

Tineriiacesteilumidigitalizate suntmaipreten ioși,darmaisensibili.Eiauladispozi ieomultitudinedeinforma iipecarelepot accesadânddoarunclic,deaceeaau nevoiedeoameninfa alorcaresă le î trezească interesulicuriozitatea ş pentrustudiu șisă-ifacă să descopere că suntunici.

Ceamaicomplicată perioadă este ceadinainteaunuiconcurssaua unuievenimentartisticlacare trebuiesă participe.După cerepertoriulestepuslapunctîncepepregătireapsihologică pentrusuccessau pentrueșec…Șiegreu Lacrimi, frustrări,temeri,toateieslasuprafa ă înainteaunuievenimentimportantdinvia aunui.Le interpret alungămtemerile,le ștergemlacrimile,pompămîncredere șinoi profesoriitrecemlaurmătoareaoră, laurmătorulsubiect.

Artiștiisuntfiricomplicate Fiecareestediferitvoceasau prin talentulpecarelede ine.Dacă ești părintesauprietendeartisttrebuie să teeducisă trăieșticuelpentrucă estealtfel!Artiștiiauniștetrăiri intense,suntoamenicumultă personalitatedarsuntextremde sensibili șivulnerabili.UnVocal Coachtrebuiesă aibă maturitatea și tactulnecesarepentruaîn elege artistul șipovestealui.Dinexperien ameadepedagogpotsă vă

spuncă niciopovestenuseamănă cu cealaltășioneîn elegereaproblemelorpsihologicealeartistului poateducelanerezolvareaunor problemeprofesionalesau,maipe în elesultuturor,laneaducereaunei vocilacapacitateaeimaximă

Artistultrebuieconvinsfrus cătrareasauinhibi iaduclalimitarea capacită ilorcreative șivocale șiîn , generalacesteproblemeartrebui , rezolvatepentrucaelsă sepoată exprimaartistic.

RolulunuiVocalCoachestedea depistaacesteprobleme șiaajuta de încorectarealor,deaîncuraja artistul șia-lsfătuichiardacă este obligatoriusă empatizezicuelsausă teimpliciemo ionalatâtcâteste necesarpentrucaelsă depășească acesteobstacole.Profesorulde cantonuesteunprestatordeservicii înurmacăroraesteremunerat,ci OMULcaremodelează voci și caractereputernice!

Unadintrecelemaimaridorin e aleunuiestesă cântecu interpret ușurin ă noteleînalte.Înafaraunei respira iibunedar șiauneideschiderimariagurii,maiestenevoie deunelementfără decareregistrul acut șisupraacutdintr-ovocenu poateexista:-ul. TWANG

Twang esteuncuvântintraductibil,darprinsimplaluipronunie,diftonguluæ” neajută să „ descoperimpozi ia șisonoritatea twang-ului.Caracterulsunetului estemetalic șinazalpentrucă traiectoriadiftonguluieste direc ionată,,înmodnaturalsprerezo natoriietmoidali(nazali).

„Zonadedeasupracorzilorvocale formează opâlnie,numită «pâlnia

epiglotică».Întimpul-ului, twang deschidereapâlnieiepigloticese micșorează aducândcartilajelearitenoidemaiaproapedeparteadejosa epiglotei.Dreptrezultat,sunetul devinemaiclar șilipsitdeaer,iartu po icreștevolumul.Mereuveiavea nevoiesă folosești necessarytwang pentruaputeaaveaotehnică corectă șipentruadobândioutilizareușoară avocii șifără piedici,indiferentde modul,culoareasunetuluisauefectul folosit.Necessarytwangușurează cântatuldeoricetip.Încazul multora,acestnu « necessarytwang sună deloca ”– Complete twang».

VocalTehniqueCathrineSadolin c,. Această pozi iea saumişcare gâtuluiodobândimdelanaștere,dar eapoatefipierdută cutimpuldin cauzaunorlimitărisauconstrângeri legatedecântatdinperioadacopilăriei șinunumai.Suntfoartemulte vocicarenuauniciunfelde problemă înagăsi șifolosicu ușurin ă pozi iade,maiales twang celecareauopredispozi ienazală a glasului șideasemeneaaltevocicare auodificultateîna-șiimplementa pozi iade. neccesarytwang

Elementulnuesteînsineo twang chestiunecomplexă pentrucă mișcareaaceastaacartilagiiloreste unafunc ională cucarenenaștem. Această mișcarenutrebuiesă producă disconfortlanivelulaparatului fonator!

Îmiîncurajezeleviisă folosească cumoderaieaceastă mișcare,iarea să secombine șicualtemoduride emitereasunetelorpentruo diversitateaculorilorvocii.

Ana-Maria BACIU

Expert, Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

„Arta supremăa profesorului este de a trezi bucuria ş“ exprimării creatoarei bucuria cunoașterii.

Albert Einstein

Cândseaflă întredouă rele sauîntredouă primejdii, româniispuncă sunt între ciocan șinicovală.Sintagmesimilare(implicândaceleașiobiecte)se găsesc,fixateprintradi ie, șilaalte popoareeuropeneînlimbileaferente – delaelinășigermană până la francezășiitaliană;chiar șiînlatina târzie(„” Intermalleumetincudem esteconsemnată,depildă,printre Adagiile luiErasmus,cutrimitere și lagreacă.) – după cumoatestă masivacolec iealuiIuliuZanne (,Editura Proverbeleromânilor... Vasiliana'98,Iași,2019[vol.II, pp.736-737]).

Totașa,ceivechi – întrebuin ând oformulă cevamailivrescă–spuneauînsitua iiasemănătoarecă seaflă (doi întreScila șiCaribda monștridinmitologiagreacă; primulreprezentaniștestâncifoarte periculoasepentrunaviga ie;al doileapersonificaunvârtejmaritim înspăimântător).Putemconsidera că astfeldeexpresiisuntechivalente frazeologice,întrucâtauacelași sensglobal,deșiimaginiledincare s-aunăscutpotsă difere,unelefiind maiplasticedecâtaltele.

Bunăoară,pentruaceeașisitua ie, spanioliifolosescexpresia entrela espadaylapared ('întrespadăși zid').Imagineadelabaza

CU FA ASPRE SABIE

Totunaedac-aimurit/Flăcăuori moş îngârbovit;/ Darnu-itotunaleu să mori/Oricâine-nlănŃuit” .

acesteiaestemultmaigrăitoare și esteinterpretată exemplardecătre captivantulfilosofOrtegayGasset:

„Cândvremsă descriemositua ie vitală extremă încarecircumstan a pareanunelăsaniciieșire și,prin urmare,niciop iune,zicemcă «».Moartea suntemîntrespadășizid esigură,numaienicioscăparecu putin ă!Eoarecuputin ă oop iune mailimitată? Șitotușiesteevidentcă aceafrază neinvită să alegem între spadă zid.Privilegiuteribil șiglorie și decareomulsebucurășisuferă în repetaterânduri – celdea-șialege figuraproprieimor i:moartealașului saumoartea eroului,moarteaurâtă sau moarteafrumoasă. ” (José Ortegay Gasset, Omul şimulŃimea, Humanitas, Bucure ş ti, 2001,pp. 45-46).

Să recunoaștemcă avemde-a facerealmentecuoimaginepercutantă.Peaceastă linie,merită amintite,desigur, șiversurileluiGeorge Coșbucdinpoemul Decebalcătre popor: „Dinzeide-amfiscoborâtori,/C-omoartetotsuntemdatori!/

Într-adevăr,oanumecurgerea istoriei,anumitepracticisociale și ocupa iialeunuipoporpotlăsa urmevizibileînculturășichiarîn limbacaatare,cumeste șicazul limbiispaniole,încares-aconservat oexpresieca estarentrelaespaday lapared 'afiîntrespadășizid', ilustrândooptică aparte,militară *

Încadrulpoporuluiromân, brăileniiarreprezenta,după Nae Ionescu,ocomunitatespecială, puternicindividualizată.În1929,la unsecoldelaeliberareaBrăileide subjugulotoman,filosofulrespectivîicaracterizapelocuitoriiei astfel: „OameniiBrăileisuntdeun neamcutotuldeosebit.Mândri, susceptibililaoriceatingere,îndrăzne ipână lanebunie șicalmiîn acelașitimp.Credincioșiașezăriilor, învă a isă slujească cudevotament, darfără slugărnicie,împingând sim uldemnită iiomeneștipână la absurdaproape,nudinegocentrism saudinpersonalismexagerat,cidin convingereahotărâtă că numai puterilevii,neroasedeinsultă sau desconsiderare,potdaînadevăr roadă.Înfruntareacelormariîn numeledreptului șia[l]demnită ii umaneesteovechetradi ieprin păr ilelocului.Pecare,pevremuri,a trebuitsă osimtă însuși voievodulmoldov[e]an Ștefan

Prof. univ. dr. habil. Cristinel MUNTEANU Universitatea „Danubius” dinGalai

celMare.” (NaeIonescu, Despreunneamdeoameni, [decembrie,1929],republicatîn „AnaleleBrăilei.Revistă decultură regională”,anulIII,nr. 1/1931, p.68).

Episodullacarefacereferire gânditoruldesorgintebrăileană merită readusînaten ie.În1470,la 27februarie, ȘtefancelMareaatacat șiaprădatBrăila,distrugândorașul. IstoriculConstantinC.Giurescu (careapreciacă ac iuneadepedepsireafostprovocată,pesemne,deun complot,dejucatdedomnitor, complotsprijinit – separe –șideunii brăileni)notează: „Ataculs-aprodus brusc,așaîncâtmul ilocuitorin-au maiavuttimpulsă fugă;deaceea, spunecronicamoldo-germană,s-a vărsat«mare șimultsânge»;n-afost cru atnimeni,iartârgulafostars «cu totul» șiprădat.” (Constantin C. Giurescu, Istoriculorașului Brăila.Dincelemaivechitimpuri până astăzi,Editura Știin ifică, București,1968,p.65).

Orașul(sautârgul)Brăilase refaceînsă destulderepede șiîșireia activită ile,dintrecareceacomercială eraunadecăpetenie,gra ie portuluidunăreanîncaresoseau atâteacorăbiipentruaîncărca mărfuriledeprovenien ă preponderentlocală.La11anidupă tragicul evenimentmen ionat,laînceputul anului1481,seîntâmplă căȘtefan celMaretrimitecătreBrăila, RâmniculSărat șiBuzăuoscrisoareproclama ie,solicitându-letotodată locuitoriloracestorjude esprijinul, pentrua-limpunepetronul ării Româneștipeunprotejatde-alsău, Mircea(carepretindeacă estefiude domn,dindinastiaBasarabilor), prezentatdecătrevoievoddrept „fiul” lui.

Brăileniinuaveaucumsă uiteatât derepederepresiunea(adică trecereaprinfoc șisabie)lacarefuseseră supușiîn1470,deaceeaeiîidauîn scrisdomnitoruluimoldoveanun răspunstotalnediplomatic,de-a dreptulofensator,dincarerezultă clarcă brăilenii(înpofidafor ei adversarului șiaconsecin elor) preferauoricândsă steacufa aspre sabiaatacatorilor, șinucătrezidul cetă ii.Nuavemexpresia afiîntre spadășizid înlimbaromână,dar, dacă arfifostsă senască peacest terenlingvistic,eaarfiavuttoate șansele(șimotivele)să fiecreată de brăileni.

ARTAÎNVREMEA RESTRIC IILOR

Timpdeaproapeunanau fost „închişi“și,dincasele lor,uniitremurânddefrică, al iiconsiderându-seeroi, șipu ini păstrându-șicumpătul,artiștii,rând perând,au „fabricat“ filmule ede calitatemaimultsaumaipu in îndoielnică pentrua „delecta“ spectatorii,peinstrumenteașacumavea fiecareacasă,îmbrăcatcumaputut, folosindmijloacedeînregistrarecum găsealaîndemână.

Afăcutbineastacuiva?Artiștilor nu,pentrucă glam-uladispărut, emo ias-astins,calitateaasuferit. Dinaceleașimotive,astanuafăcut bineniciartei,darniciascultătorilor.

Redeschidereasălilors-afăcut fără preamulttam-tam șidacă aufost șilocuricuoamenicurajoșicareau sparttoatebarierelefriciipentruase bucuradenormalitate,înaltelocuri aufostmul ices-autemutsă vină la concerte.Teamadeboală,demulimi,de....via ă,până laurmă

Apoi,deschidereaafost șimai mare,darcumregulileseschimbau precumgalbenulînportocaliusauîn roșu,delaozilaalta,multeconcerte seanulau.Altă perioadă carea angoasatartiștii,organizatoriide spectacole șichiar șipublicul,care numai știacesă facă.

Avenitrăzboiul șimultesălinuau maifăcutspectacole,ciaugăzduit refugia i.

Apoi,artiștiaudevenit persona nongrata dincauzaconvingerilor

saunaŃionalităŃiilor,compozitoriau fostinterziși,amintinddeanii ’50, întunericulcomunismului.Noiam maitrecutprinasta și știm,deja,unde poatesă ducă.

Multeinstitu iidecultură au rămasfără buget șiaufostobligate fiesă numaifacă delocspectacole sausă lefacă cuartișticarenuaveau accesînaintenicăieri,posibildin cauzacalită iiarteilor.

Abiaceîncepeapubliculromânsă seobișnuiască cuînaltulnivelde presta ieartisticășisă înve esă facă diferen acă lucrurileauluat-o,iar,în jos.

Acumsitua iapareafimailiniștită. Cealăsatpentrunoiultimaperioadă? Suntemmaibuni,maitrezi,mai conștien i,mailuminoşi,maiempatici, maispirituali,maiplinidedragoste?

Oîncercare,onapastă,este îngăduită deDomnulspreanefi maestru,spreaînvă aolec ie,spre schimbareanoastră înbine.

Până cândvorduratoateastea?

Până când,individcuindivid,ne vomschimba,nevomîmbuna,ne vomtrezi,nevomiubimaimult, până cândvomieșidincarapacea groasă carene Ńinemici.

Vasupravie uiarta?Da,cu siguran ă!Esteuncântridicatsprecer.

Darnoi?Dacă îndevenireanoastră vomajungesafimcântecedestinate cerului,dacă inimanoastră vafi bucurie șidragoste...vomsupravieŃui șinoi.Alegereaeanoastră!!!

Pianist-concertist la Filarmonica „Paul Constantinescu“ Ploieşti

Ioana-Maria LUPAŞCU

Fotografie de Mihail Oprescu

Casa Artelor

Nr. 10/2022

CEHOSLOVACIA1

Vespazian IONESI

Povesteammaidemultcă VespasianLungu,lavârsta dedouăzecideani,aavuto experien ă carei-aschimbatcursul vie ii.Estevorbadespreanulîncarea lucratînCehoslovacia.A inutun jurnalalaceleiperioade,jurnaldin careaflămpeundeafost,ceafăcut,ce avăzut,cel-aimpresionat.Aufost și lucrurinescrise,pecarele-apovestit după ces-aîntorsacasă.Încercsă le creionezeu,bazându-mă peamintirile părin ilormei.Fotografiadinstânga, înfrumosulportbucovinean,este făcută înaintedeplecare,iarceadin dreapta,după unanînCehoslovacia.

Trecudecol ulclădirii șiînfa a ochiloriseîntinse,caîntr-untablou, opajiștepecareerarisipită o mul imedeoameni.Îiatraseaten ia unbătrânelmărunt,îmbrăcatcuun vestonmilitar,cucapelă soldă ească pecap.

Asta-iclădireapușcăriei?îl întrebă Vespasian.

Asta!Daa,aivenitde bunăvoie?râsebătrânelul.Zâmbi și Vespasian:

Da,debunăvoie.Vreausă

1 Cehoslovacia – afosto ară înEuropa Centrală careafiin atdin1918până la31 decembrie1992.La1ianuarie1993afost împăr ită înRepublicaCehășiSlovacia, conformunuiprocespoliticpașniccunoscut subnumeleelegantdeDivor uldecatifea. (Wikipedia,Cehoslovacia)

2 Deșcă -termenfamiliarcaredenumeaun ostaș bătrân,cuexperien ă

înainte şi după plecarea din Cehoslovacia

merglamuncă înCehoslovacia și amîn elescă deaiciîiplecarea.

Da,aicitrebuiesă teînregistrezi.Vă cheamă ei...

Nuapucă să-șiterminefrazacă ofi eruldeserviciua șiieșit: Ceicuactelepentru Cehoslovacia!

Pemasaadusă dedoipușcăriași îmbrăca iînzeghes-aadunatrepede unteancdecereri.După ceaufost înregistrateaînceputvizitamedicală.Vespasianafostdeclaratapt pentrumuncășiis-aspussă aștepte. Nimeninuapututsă lespună când vorpleca.Maireadecâtașteptarea eracălduracare-itoropea.Abiaspre seară,cândvipias-amaidomolit,a reușitsă iacâtevaîmbucături.L-a poftit șipeneaIon,carenuprease trăgeasprecasă.Erasingur, nevastă-saplecaseînlume.

M-alăsat,oftă el,că eutotpela cazarmă stăteam.Întrecaiîmiplăcea.

Îi esălam,ledădeammâncare,mai schimbamovorbă cubăie ii.Femeia, deh,ce știaea: „Aifostînrăzboi!Nu te-aisăturatdecai șisoldă ime.Mai stai șicumine!” Stăteam șiacasă dar cesă vorbesccuea.Mă tolocănea toată ziua,că aiacă cealaltă

Acum,schimbă elvorba într-untârziuarătândsprepușcărie, acumîilinișteaici,darînaintede războiaproapeînfiecarenoapteerau execu ii.Sevădurmeledegloan e peperete. Știu șieucesă zic?Poate eraurăi șitrebuiauîmpușca i...da' înfiecarenoapte?Așademul i oamenirăiavemîn araasta?!

Fratelemeu,Nicu ă,afost condamnatlamoarte șiastatcâteva luniaici...

—Și,întrebă timiddeșca . 2 L-agra iatregele...

Crimă saupolitic?

Cecrimă,că-iprostdebunce e!L-aîntrebatpepopă deceumblă culemnul,adică cucrucea,prinsat șideaiciis-atras.Bătrânulascuipat firuldeiarbă pecare-lmolfăia șis-a lăsatpespate:

De,maibăiete,de!Ofifăcut bine,n-ofifăcut?...Câtamfostîn războimi-ampusvia aînmâna Domnului șiuitecă acumvorbim amândoi...Ce știmnoi?

SelăsășiVespasianpespate și privisprecer.Nicielnu știacesă zică.AcumNicu ă eraînpușcăriela Botoșani.Aprimitdoianitotpe motivereligioase,că nuavrutsă pună mânapearmă.Arefuzatsă facă armată fiindcă religia lui,cultulpenticostal,era

Nepot al pictorului VESPASIAN LUNGU

Vespasian Lungu,

Vespasian Lungu - Case dincolo de pod (acuarelă)

împotrivarăzboiului...Cum să fiicondamnatlamoarte pentrucă nuvreisă omori?!

Sucită lume...Somnulvenitho ește i-acurmatgândurile.

Însearaurmătoaredeșcanua venit. „S-ofiopritcuvreuncamarad lacârciumă”,gândiVespasian.

Adesfăcut ștergarul,apuspâinea și ultimelebucă idincașcavalulde acasă să mănânce.Până să înceapă, înfa aluis-aașezatfără sfială o igancă.Tânărășifrumoasă.Cu picioarelesubea,ușoraplecată în fa ă,îlpriveacumducedumicatulla gură.Primulgândafostsă oalunge, darapoi,înmuiatdeochiiei,i-a făcutsemnsă mănânce.Nuatrebuit să oroage.Încâtevaminute ștergaruleracurat-curat,nicimăcar firimiturinumaieraupepânzaalbă

Haisă- ighicesc,frumosule!

Haisă- ispunpartea șinorocul...

Pune-unbansă meargă ghiocul.

—Șicașcavalul?Nu i-aplăcut?!

Chitrosule!zâmbi iganca.Îi 3

luă mâna șiplimbându-șidegetul arătătorpepalmaluiînchisepentru unmomentochii.Cândîideschise privirea-ieramaiaspră deparcă văzusecevarău.Vespasianasesizat daralăsat-oînlegeaei,să spună ceo vrea, știadecesuntînstare igăncile.

Pleciladrumlung...

Daaa?Ei,numaispune...

Nurâde!Osă- ifiebine și-osă vezilucrurigrozave.Vespasiano privearâzânddarnu și-aretrasmâna.

Așa-așa,ziinuteopri!

Oooo,searatășiofată,o fetișcană spealbă Șiunbărbatcare 4 î ivreabinele...dartuleîntorci spatele. „Pecâteștidefrumos, pe-atâtdenenorocoslafemeiosă fii.Unan-osă po i inelângă tine” , mormăieaînbarbă fără să fieauzită După opauză destuldelungă spuse totcuochiiînchiși:

Să tefereștideapă!

Adică să numă spăl?!

Să tefereștideapă,m-auzi!?

igancaplecă unduinddin șolduri.După câ ivapașiseopri,sentoarse,îizâmbiapoidispăruîn noapte.Unfiorreceîitrecupe șira spinării. „Ducă-secuprostiileei” bombăniVespasianașezându-secât maicomodpentrusomn...

Autrebuitsă așteptetreizilepână cândavenitdelegatulceh șii-aluatîn primire.Înziuaplecăriis-au inut

cuvântăridesprefră iaîntrepopoarele cehoslovac șiromân,despredorin a deacolabora,dea-șicunoaștefiecare celuilalttradi iile.Vorbe...Vespasian priveapefereastravagonuluimul imeadingară.Puhoidelume.To icei depeperonerautriști.Erautrișticei carerămâneaudar șiceicareplecau.

„Cumadică,gândiel.Decesă fiutrist că plec?Nueumi-amdorit?” Da,dar totîșisim easufletulgreu.Fanfaraa cântatunultimmarșșitrenuls-apus înmișcare. „CaseleBacăuluiîncepa fugi,gararămâneînurmă.Bacăul dispare...” scriaelînjurnal.Era duminică 15iunie1947.Astato vremeînbătaiacurentuluicare-i răvășeapărul.Cândtrenulaprins viteză aridicatgeamul șis-aașezat. Cuochiiînchișirememoră pașiifăcu i până atunci.Nuafostpreaușorsă ajungă întrenulcare-lduceaacumîn necunoscut.

D ă -mi

actelecă merg eulaBacău!

Cum

vrei!Aluatdosaruldeun

col ,cuscârbă parc ă ,il-a

trântitpemasă

șiarâs:

Nr. 10/2022

Cehoslovacia!Pelună nuvrei să pleci!?

LaprimăriadinBacău,doamna delaghișeuadatdincapcupărere derău:

Dosarelesedepunlasediul Penitenciarului,darîncepsă primească abiapestedouă săptămâni. Trebuiesă mergiacasășisă maiviio dată Știiunde-ipușcăria?

Nu,nu,râseVespasian. Șinici nuvreausă aflu!Zâmbi șidoamna: Bine,bine!Delagară,trecipe pasarelă pestelinii,daideRegimentuldeArtilerieGrea șipeste drumestepușcăria.Arevenit șiuite că eraîntren.Drumulafostlung.

„... Șiînziuade18iunie1947 după patruziledecălătorieobositoaredebarcămînSvitavy.Ne 5 așteptaomul imedelume.Parcă arfi sosittrenulregal.Muzicacântaimnul român șiceh.Cehiiseuitaucurioșila noi șinoilaei”,scriaelînjurnal.

Cuolună înurmă,pecând hoinăreafără treabă prinRădău i,a văzutunafiș pecarescria „Muncitori agricolipotplecaînCehoslovaciape timpdeunandezile.Amscăpatun suspindeușuraregândindu-mă căci, însfârșit,miseîndeplinește șimie visul,deacolinda ări șimeleaguri străine.” Suntrânduriscrisede Vespasianînprimapagină dinjurnal.

Adouazis-a șiprezentatlaprimăriadincomună cuactelecerute departeacehoslovacă.

Dosarulrămânelanoi,îl trimitemlaBacău șiteanun ămcând eplecarea...dacă osă fieaprobat,i-a spusfunc ionarulprivindu-lcuun zâmbetvagîncol ulgurii.

După patruzileVespasianeraiar înfa afunc ionaruluisperândsă aibă unrăspuns.Aprimitunnouzâmbet, maiiritatdeaceastă dată.Pestedouă săptămâni,văzânddosarulneatins pebirou,Vespasianarăbufnit:

...

Počkejteaž přijdepánFranek!

Așteaptă până vinedomnulFranek! Scaunuldelemnscâr âiușor cândVespasians-aașezat.Primullui gândafostsă scoată caietulsă-l creionezepefunc ionarulcare-i dădusereparti ia,dararenun at.Să nusesupere.Hartadepepereteîi atraseaten ia șiseridică.Scaunul scâr âidinnou.

Dívámsenamapu...Mă uitpe hartă,răspunseelpriviriiîntrebătoare adomnuluidelamasă.Degetulsău căutășiseopripeloculundescria Drahanovice.Nueradeparte. De-aici,dinOlomouc,vreozececincisprezecekilometrispre apus.

Schi a „Plecarea din gara Bacău“

SchiŃa „Debarcarea în Svitavy“

3 Chitros – avar,zgârcit

4 Spelb – galben,palid,spălăcit

5 Svitavy – oraș situatîncentrulCehieide astăzi

Casa Artelor

Nr. 10/2022

U ș ase deschise șiintră unbărbat înalt,îmbrăcat încostumnegrucudungu e sub irideculoaregri:

Ahoj!Bună!Eleste?îlîntrebă pefunc ionar.

Da.Maiainevoiedeoameni?

Deocamdată nu.Poatela toamnă.Osă trecsă- ispundacă îl in pe ăstasauvatrebuisă-micau ialtul.

ÎlprivipeVespasian: „Haică-i bine!Mi-eracă mă alegcuvreun cikánská .S-ofipricepândlaagri-6 cultură?Lacumarată nupareafi ăran.”

Acasă latine,trăieștilaoraș saula ară?

La ară. Șimă priceplaagriculturășilaanimale,răspunse Vespasianîntrebăriinerostitede cătredomnulFranek.

Buun,osă vedem.Să mergem! Drumulsprefermă treceaprintre lanuriîntinsedegrâu.Asfaltulnegru al șoseleicontrastacuverdelesănătos și- idădeaunsentimentdebine.

Frumoasă-itoamnacând strângirecolta,darcaprimăvara nu-iniciunanotimp,spusemaimult pentrueldomnulFranek.Euparcă întinerescînfiecareprimăvară Și lavoi,înRomânia,totașafrumos esteprimăvara?

Da!Parcă unpicmaifrumos, răspunseVespasianprivindundeva departe.Vedeacuochiimin ii dealuriledelaCostișa...

DomnulFranek,surprinsde răspuns,îșiluă pentruunmoment ochiidepe șosea și-lprivipetânărul dindreaptalui.Vespasian,simindu-seexaminat,zâmbifără să se întoarcă.Ciudat,daraveaostarede bine,eramul umit.Sim eacă totul vafiînregulă

Amajuns!Bineaivenitla fermamea!

Vespasiancoborî șifăcuochii roată.Ocasă mare,dincărămidă,cu parter șietajdominacurtea.Înfa ă, două rânduridefloriînveseleau construc iaausteră.Pu inmaiînspate, nuchiarînrândcucasa,eraunfelde șopronîncaresevedeaulemnedefoc

6 Cikánská- igan

7 Slivovice –echivalentul șlibovi einoastre, produsă cuprecădereînzonaMoraviei

8 ÎnCehiamajoritateanumelorauo semnifica ie,unîn eles.Irenkaînseamnă „femeie,fată liniştită“.

tăiate șistivuitefrumos șicâteva unelte.După casă,lavreodouă sute demetrisevedeaualteconstruc ii: Dreptînfa ă estegrajdul.Alături esteremizapentruutilajeleagricole.

Osă vezitotuldupă ceteinstalezi.Să mergemîncasă.Pringeamuldeschis seauzeazgomotdeoale.

Duzika,amajuns,strigă el.În geamsei iofemeieblondă: Haide i!Masa-igataimediat.

Intrară peunholcutreiuși,două înstânga șiunapedreapta.Domnul Franekodeschisepeceadindreapta făcându-ilocsă treacă

Instalează-te.Techemămnoi cândestegatamasa.

Vespasianlăsă cufăruldelemn lângă ușă.Erapentruprimadată în via ă cândaveaocameră alui,doar alui.Lângă pereteunpatculenjerie albășipătură îndungimarocu negru,noptieră,oveioză cuabajur pecareeraupicta idoiîngerași, masă,scaun, șifonier...

După ce-șipuselucrurileîndulap seașeză pescaun.Cumâinilelaceafă, lăsatpespateprivipegeamlăsându-și gândurileînvoialor.Fermaera impresionantăși,cusiguran ă,nu văzusedecâtfoartepu in.Domnul Franekpăreafoartedetreabă.Zâmbi amintindu-șide igancă: „Ofi bărbatulcare-mivreabinele?”

Unciocănitușorînușă îltrezidin gânduri.Răspunseridicându-sefără grabă:

Ano,vstupte!Da,intră!

Ușasedeschiseîncetișor șiîn cameră intră cusfială ofată subirică,înăltu ă,cupărulblondca paiuldegrâucânddă încopt.Pe Vespasianîltrecuunfior. „Doamne, spealba!!” Opriviîntrebător șiea rostirar șitare:

Přijďte!Stůljepřipraven. Vino!Masaestegata.

Nu-inevoiesă strigi,în eleg. Vorbescbinișorlimbavoastră.

Fataîiîntinsemâna șiseprezentă:

Irenka.Bineaivenitlanoi! Sim iuntremurînmânafiravă pe careomaire inuunmomentcât să-șispunășielnumele: Vespasian.

Seașeză pescaunulliberînfa a Irenkăi și,laîndemnuldomnului Franek,luă păhăru ulcuslivovice .7 Bineaivenitlanoi!Spersă ne în elegembine!

Binev-amgăsit!

Fiecaresavură băuturaînfelul său,fetelemaimultpupândpaharul,

bărba iidându-ldedușcă.Vespasian inucâtvatimplicoareatare și aromată îngură dândușordincapa apreciere.CânddomnulFranek încercă să-imaipună unrând acoperipaharulcupalma: Credcă ajunge,spuseelspre încântareaneascunsă adoamnei Duzika.

Nuammaiauzitnumeletău. Ceînseamnă? ,întrebă Irenka. 8

Estedeoriginelatină.Acum aproapedouă miideaniatrăitla Romaunîmpăratcuacestnume. Arămasînistoriepentrufaptulcă a construitColosseum-ul,dar șidatorită prigoaneipecareadezlăn uit-o împotrivacreștinilor șipentrualte lucruri,bune șirele,pecarele-afăcut. Colosseum-ul,întrebă nedumerită doamnaDuzika.Ceeste Colosseum-ul?

Oarenă foartemare,răspunse Vespasiancăutându-șianevoie cuvinteleîncehă,încareseorganizau luptecugladiatori,cuanimale, spectacolepentrucetă eniiromani.

Nimeninuamaipusîntrebări,au mâncatînliniștefiecarecugândurile lui.După cefeteleaustrânsmasa domnulFranek,privindu-lcual iochi decâtceicucare-lscrutaselafor ele demuncă,i-aspusridicându-se:

—Ăsta- ivafilocullamasă toată perioadacâtveistalanoi.Până te obișnuieșticuregulilecaseitevom maidădăci,apoi...

SeridicășiVespasianînclinându-seînsemndemul umirespre doamnaDuzika.Primidelaeaun zâmbetlarg șiunuldiscretdela Irenka.

Haisă cunoștiîmprejurimile!

Îlurmă pedomnulFranekcare, fără să-șiascundă mândria,îiprezentă fermace-ifuseselăsată moșteniredetatălsău.

Nueraașapevremuri,am făcutschimbărimulte,spuseel intrândîngrajdulimens.Ambăgat curentelectric.Apăsă peîntrerupător șiinteriorulselumină arătând două rânduridestaule,unulpe stânga,altulpedreapta.Vespasian numără optvaci,patrutăurași și patrucai.

Doamne,exclamă elînromânește, ăștianu-scai! Ăștia-selefan i!

Cojsi řekl?Ce-aispus?

Că n-ammaivăzutcaiatâtde mari șidefrumoși!

Cueiveilucra.Nu i-e frică?

Nicigând!Fără ezitare Vespasianintră îndespărituraunuiadintrecai și-l mângâiepebotnuînaintedea-l prevenipe „elefant” prinromânescul „Primește!”Știadeacasă că nuestebinesă teapropiideuncal fără a-laten iona.

Adurattoată după-amiazapână auvăzuttotul.S-amiratVespasian văzândadăpătorileautomatepentru vite,elevatorulcarescoteabălegarul dingrajddar șiutilajeagricolecum laCostișanuerau:mașină descos și triatcartofii,plugpentruscossfecla, platformepentrutransportulbaloilordepaie,remorci,tractoaremari cupluguricutreibrăzdare.

S-auîntorssprecasă întăcere. DomnulFranekîlstudiacucoada ochiului.Pefa aromânuluisecitea admira ia. „Ce-oficumine?Dece dorescsă-limpresionez?” setrezi întrebându-secehul.Dădudinmână deparcă arfivrutsă alungeungând șiîntrebă: — i-esete?Haisă gustămobere! ÎifăcusemnluiVespasiansă seașeze lamasadingrădină iarelintră încasă deundereveniimediatcudouă halbe șiosticlă alcăreidoperabinefixatcu sârmă,exactcala șampanie.

Estedupă re etaStarobrno,dar 9 făcută încasă,explică elîntimpce defăceacugrijă dopul inândsticla înclinată lapatruzeci șicincidegrade. Unpocnetușor șihalbeleaufost inundatedelicoareabrun-gălbuie.

Mmmm,cebun ă este! Vespasianîși ștersedespumadepe buzadesus.

DomnulFranekbăuîndelung,cu sete,apoilăsându-seușorpespate continuă povesteafermei:

Tatami-alăsatzecehectarede pământarabil,treidepășune șiîncă treidepădure.Euammaiadăugat șasedearabil...Estegreudoar pentrunoisă lucrămatâtapământ.În fiecareprimăvară angajezunbărbat pecare-lpăstrezpână toamnatârziu, până îniarnă.Lascoscartofii și sfeclamă ajută câtevafemeidinsat.

După opauză lungă,timpîncareîl studiepetânăruldinfa asa,întrebă: Ei,cezici?Vreisă lucreziaici?

Dacă da,elefan iiaităiorsă fie,că petractorlucrezeu.

Maievorbă?Sigurcă da!

Foartebine,mâineosă verificăm șiosă reglămrari ele,că azimâineîncepemprimaprașilă.Osă

lucrămîmpreună latoatetreburile fermei.

Zileleautrecutunadupă alta. Vespasiansesim eadejade-alcasei. Diminea a,până lamiculdejunse ocupadecură enialaanimaleapoi meștereaulautilajeleagricole. DomnulFranekeramul umitde îndemânarealuiVespasian. Și doamnaDuzikal-alăudat:

Îmiplacedebăiatul ăsta!Fa ă deceideanultrecut...

Da,așazic șieu.

Irenkanăvăliîncameră: Mama,tata,aziesâmbătăși estebal.Potsă merg șieu?

CuZofi?Merge șiea?întrebă doamnaDuzika.

Credcă da...dareuaș zicesă-l invitpeVespasian...

Duzikaseuită întrebătorla domnulFranekcareoftă apoioprivi peIrenka:

Arfifrumos,că elîncă nu cunoaștelocurilepeaici.Până acum doardecurte șicâmpa știut.Da,zic că arfibine.

Mă ducsă-ispun!Să aibă timp să sepregătească ...Iseauziră pașii repezipehol.

Crește Irenka! Îi vine vremea.

DoamnaDuzikazâmbiunui gânddintinere eaei,iardomnul Franekoftă dinnou.Când,peste jumătatedeoră,Irenka șiVespasian auvenitsă-isaluteînaintedeplecare,doamnaDuzikale-aspus privindu-icuduioșie:

Să nusta imult!Pelaunsprezecesă fi iacasă,da?

Da,mamă!ciripiIrenkafericită.Vespasianîșiînclină ușorcapul însemncă aîn eles.

Îiurmăriră cuprivireapână la ieșireadincurte.

Ce-icutine,Franek?De aproapeooră n-aiscosuncuvânt, doaraioftat.Tedoareceva?Primi dreptrăspunsironieiunnouoftat, maiadânc...

Cumafostlabal?Îllaspe

Vespasiansă spună: „Oputereinvizibilă neridicadepescaun șine pomeneamînvâltoaredansuluifără săștimcândamintrat.”

Înzilele șisăptămânileurmătoare Vespasianadescoperit,împreună cu Irenka,că însataveaucinematograf șiunbazindeînot.Dacă sâmbăta era,fără discu ie,zidedansîn celelaltealegeau,deregulă,opor ie debălăceală labazinapoifilmsau, cîteodată,teatruînOlomouc.Aveau

timppentru toatefiindcă ziuademuncă seîncheiala orapatrudupăamiaza.Urmaudușul și masaapoicei doitineriplecauînsaturmări i,delageam,de surâsuldoamneiDuzika șioftatul domnuluiFranek...

Zileletreceau,vremeas-arăcit, numaierademerslabazin.Îndupăamiezilecândrămâneauacasă domnulFranekîlpofteapeVespasianla bere șidiscutaudetoate.

Trebuiesă cumpărămomașină nouă descoscartofi,astaacam îmbătrânit,râseel.Cezici,mergem mâinelaBrno?

Bucuros,abiaașteptsă vădcel maimareoraș dinMoravia.

Buuun,mâinediminea ă laora cinciplecăm.Facemdouă-treiore pedrum,nerezolvămtreburile, avemtimpdevizitășispreseară ajungemacasă.

Vine șiIrenka?

Nu.N-arerosts-otrezimașa dediminea ă. Și-apoieaafostde maimulteoriînBrno.Gata,la culcarecă mâineavemtreabă!Au golithalbele șifiecareaplecatîn cameralui.

După ces-aașezatcomodînpat, domnulFranekarăspunsîntrebării nerostiteadoamneiDuzika: Mâinediscutcuel....

Deșiexpozi iadeutilajeagricole eralaperiferie,domnulFraneka tăiatorașulchiarprincentruașacă Vespasianapututsă vadă catedrala Sfin iiPetru șiPavelalecăreiturle în epaunorii,dar șifortărea a Spilberk,fostă închisoare,acum muzeudeartă.Străbătură bulevarde largicu șirurilungidecopaci ornamentali,mărginitedetrotuare pecareseplimbauoamenifrumos îmbrăca i.Magazineleaveaugeamurimari șierauplinedetoate minună iilepământului.Vespasian nupicasedinCostișadirectîn Cehoslovacia.VizitaseRădău iul, Cern ă u ii,Suceava,capitala României-București,darnuputeasă nuremarcefaptulcă Cehoslovacia eracumultînainteanoastră,a românilor.Ogândeafără s-ospună cuiva șigândulîlrodea. „Aicitotul esteașadecurat,defrumos,oamenii aufeldefeldeîndemânări,baie înfiecarecasă,curent electricpânășiîngrajd.”

9 Starobrno-berefabricată înorașulBrno dinCehiadupă ore etă foarteveche,deprin anul1325.

Casa Artelor

Gândurile-ifură întreruptede domnul

Franek:

Ei,întrebă doamnaDuzika cândseașezară înpat.

I-amzis.Nuarăspunsînnici unfel.Poatene-amgrăbitnoi.

chematlaarmată,lespuseelcând terminară masa.

Cândpleci?întrebă domnul Franek.

Nr. 10/2022

-Vespasian, aș vreasă discut ă mceva, spuseelrăsucindpreocupatpaharuldeapă minerală.Perioadapentrucareai venitseapropiedesfârșit șiartrebui să teîntorciacasă.Te-aigânditla viitorultău?Ce-arfisă rămâilanoi, înCehoslovacia?Tresări.Păreacă domnulFranek știegândurilece-l măcinaudecevavreme.Întârziecu răspunsul.Îlajutășichelnerulcare strânsefarfuriiledepemasă, dându-iunrăgaz.

Nu știucesă zic,murmură el. Estetarebineaici,daracasă îiampe to iaimei,mama,fra ii,surorile... Nu-ipotlăsasinguri.Trebuiesă-i ajut!

Amvăzutcă letrimi ibani și pachete,dardeaiciîipo iajutamai bine.Câștigimaimultaicidecâtîn România...

Vespasiannurăspunse.Avea privireaundeva,departe.Domnul Franekcontinuă:

Ne-amtotgândit,eu șiDuzika, că ce-arfidacă airămânelanoi. Irenka inefoartemultlatine șise parecășitu iilaea,iarnoiteiubim capecopilulnostru.Dintotdeauna ne-amdoritunfiu.Tarene-arplăcea să fiituacela...Totceamagonisit noiv-arrămânevouă.Aiputeaavea ovia ă fără griji,multmaibună decâtacasă latine.

Cumnupriminiciunrăspuns domnulFranekcontinuă descumpănit:

Credcă te-amluatprinsurprindere.Maigândește-te...

Drumulsprecasă afostgreu pentruamândoi.Auparcursaproape osută dekilometrifără să schimbeo vorbă„Doamne,gândeaVespasian, nusuntînstaresă-irăspundcumse cuvineacestuiomplindebunsim ! Darcesă-ispun?Nicieunu știu cumarfimaibine.Parcă aș rămâne, darașșipleca.Nu știu!Nu știu!Mai trebuiesă mă gândesc!Noapteaar trebuisă fieunsfetnicbun.”

Lamasadeseară to iaufost tăcu i.Fiecarepriveaînfarfurialui. Irenka,carenu știanimicdespre discu iadepedrum,sim ică o gheară-istrângeinima. „Sigurs-a întâmplatceva,cevarău!Decenumispunenimeninimic?Nici nuîndrăznescsă întreb!”

Dar,dincâtevădeu șinusunt oarbă,oiubeștepeIrenka!!

Hmm!Ne-amgrăbit!

Câtmairepede,așascrieîn ordin.

...

„Tuc-tuc,tuc-tuc!Te-duc-teduc!” spuneauro iletrenuluicare mergeasprecasă,spreRomânia. Treizilecâtaduratdrumulgândurilenul-aupărăsit. „Oare iganca dinBacăuchiarmi-avăzutdestinul?

Cums-arputeaașaceva!Daram făcutfixcumazisea!Le-amîntors spatele șidomnuluiFranek și Irenkăi. Șiceamaispus?!Să mă ferescdeapă!” Scutură dincap: „Ce-icumine?Oiaurazna?!”

Schi a „La lucru cu «elefan ii»“

Numaieranimiccaînaintede discu iadinBrno. Șivremeas-a asprit.Eracea ășifrig.Irenkaavea multdeînvă at.Ieșeadincândîn cândlaplimbarecuZofi.Nul-amai invitatpeVespasiannicilabal,nici lafilm...NicidomnulFraneknumai vorbeacuel.Diminea a,după micul dejun,urcapetractorulcuplugulde scossfeclă montatînspate șitoată ziuarăsturnarânddupă rând. Șase femeiadunausfecla șioîncărcauîn niștecăru emaripecare „elefan ii” condușideVespasianleduceaula depozituldelafermă.Deaiciera luată decamioanelefabriciide zahărdinOlomouc.

Într-unadinzile,laoraprânzului,cândauvenitacasă să mănânce,doamnaDuzikai-aîntinslui Vespasianunplic: Adineauril-aaduspoștașul.

Înpliculcareeramaigrosdecât celeobișnuiteVespasianagăsitun altulplinde ștampileleMareluiStat MajoralArmateidinRomânia.L-a desfăcut șiacititordinuldechemare laîncorporare.Datalacaretrebuiasă seprezinteeradepășită demult.În scrisoaremamaîispunea: „Jandarmulm-apussă daudeclara iecă ești plecatlamuncă înCehoslovacia,cu acte.Cumprimeștiscrisoareatrebuie să viinumaidecâtacasă.Să nuarunci plicurilesă sevadăștampilacândl-ai primit.”

„Oare ăstasă fiesemnulcareîl așteptam? Ăstasă fierăspunsulla întrebărilemele?” gândiVespasian privindsprecerulplumburiu.

„Mul umesc,Doamne!Așasă fie!” Trebuiesă plecîn ară,amfost

Nu-șiputeascoatedinminte plecareadinDrahanovice.După ce și-apusbagajulîncamionetă s-a întorsspredoamnaDuzikacugând să-imul umească,așacumse gândiseelcuoseară înaintecă arfi bine.Nuaapucat.Femeial-astrâns înbra eizbucninddeodată înhohote deplâns.Aplâns șiIrenka.Nuîn hohotecimocnit,înăbușit.A inut-o câtevamomenteînbra egândindu-se că încă maipoaterenun alaplecare. „Arfifostbine?” seîntrebă el.

DrumulspreOlomoucafostla felcaceldinspreBrno.Ceidoi bărba inu și-auvorbit.

Răuîmiparecă nuairămasla noi,darnusuntsupăratpetine.Se parecă tuaialtdrumînvia ă. Dumnezeusă- icălăuzească pașii!a spusdomnulFranek.

Rămâne icubine!Vespasian i-astrânsmâna șiaurcatîntren ferindu-șiprivirea.N-arfivrutsă-i vadă domnulFraneklacrima.

Acumeraîntrenulcarespinteca noapteaspreRomânia.

“Oareamfăcutbineceam făcut?“,seîntrebă elîn șoaptă Tuc-tuc,tuc-tuc!Te-duc-teduc!răspunseră ro iletrenului.

Destinulsepregăteasă întoarcă o altă pagină.Era10decembrie1948. Anul1949veneacupașimari și evenimenteextraordinare...

Lt.VespasianLungu, 23noiembrie1950,Brăila

DEBUTALTABEREI DE CREAłIE ARTISTICĂ „PORTO FRANCO”

Anul2022afostmarcatde încă opremieră înactivitatea ŞcoliiPopulare deArte şiMeserii „Vespasian Lungu” Brăila – desfăşurarea,în perioada27-30iunie,aprimeiediŃii aTabereinaŃionaledecreaŃie artistică„PortoFranco” Brăila.

Beneficiind şidesusŃinerea oferită deConsiliulJudeŃeanBrăila şidePrimăriaMunicipiului Brăila,tabăras-aconstituit într-un „laborator” alartelor vizualeîncadrulcăruiaaufost realizatelucrărideosebitede pictură,graficăşifotografie şi afostasiguratunmediuadecvatpentruschimburilede experienŃă,ceiprezenŃiconsolidându-şicunoştinŃeledobânditeîncadrulorelordecursla disciplineledespecialitate.

De-alungulapatruzile,participanŃii

eleviaispecializărilorde pictură,graficăşifotografie,reprezentând şcolilepopularedeartedin Alba-Iulia,Bacău,Brăila,Focşani, GalaŃi,Piteşti,TârguMureş,Satu Mare şiSuceava – aufostimplicaŃi înexcursiitematiceorganizateîn ParculNaturalBaltaMică aBrăilei, ParculNaŃionalMunŃiiMăcinului, staŃiunea „LacuSărat”,Centrul vechialoraşului, şantierulpodului suspendatpesteDunăre,dar şiîn vizitelainstituŃiiculturaleale oraşuluinostru-MuzeulBrăilei

„CarolI”,Teatrul „MariaFilotti“ , CentrulJudeŃeanpentruConservarea șiPromovareaCulturiiTradiionale,BibliotecaJude Ń ean ă

„PanaitIstrati”.ToŃine-auprimitcu braŃeledeschise,ceeacenedetermină să lemulŃumim,încă odată, pentrucolaborare.Deasemenea,în după-amiazazileide29iunie,au urmărit,lainvitaŃiaFilarmonicii

Nr. 10/2022

„Lyra – GeorgeCavadia”,însala mareaCaseiTineretului,Concertul vocal-simfonicextraordinardedicat ZileiinternaŃionaleaDunării.

Avânddreptsursă deinspiraŃie câtevadintrepuncteledeinteres vizitate,oaspeŃii şi-aupusînvaloare aptitudinileartistice şiaucreat lucrăriapreciate,reuniteînexpoziŃiagăzduită lasediul Şcolii şi vernisată pe30iunie2022,evenimentlacareamfostonoraŃisă-i avemînmijloculnostrupevicepreşedinŃiiConsiliuluiJudeŃean Brăila – domnulIonelEpureanu şi domnulIonuŃ-CiprianDobre,alăturideprofesoriicoordonatoridoamnaNelaConstantinescu,domnulCristianRadu,domnulViorel Neagu- şidealŃiinvitaŃi.

ToŃiparticipanŃiiauapreciat bogăŃia şidiversitateapunctelorde atracŃieturistică aleoraşului şi împrejurimilorsale,ospitalitateade careaudatdovadă brăilenii şi şi-au manifestatintenŃiadearevenicâtde curând.

Cristian MOROZAN Manager, Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

CHITARA„MICAORCHESTRĂ“

Prof. MariusŞERBAN

Chitarajoacă unrolimportantînnumeroasegenuri muzicale:muzicablues, country,folk,flamenco,jazz,rock și pop,avândroldeinstrumentde acompaniamentsauinstrument solistic.

Practicacontemporană include chitaracu șasecorzi(acustică,mult mairarelectrică)înmuzicacultă astfel:repertoriulspecificestecântat lachitară„clasică” (alecăreicorzi suntfabricatedinnailon),muzica veche(renascentistă saubarocă),în lipsaunuiinstrumentmaipotrivit,se execută lachitară cucorzideo el,iar muzicacontemporană sevaexecuta laambele,înfunc iedeindica iile dinpartitură.

Lachitară sepoatecântafolosindu-seexclusivproprietateaacustică acorpuluichitarei(încarese

propagă undelesonorecreatede vibra iacorzilorlaciupire)sau folosindu-seunamplificator(potrivit atâtlachitareelectrice,cât șilacele acustice).Dealtfel,chitareiisemai spune șimicaorchestră,datorită faptuluică,printehnicaspecifică acestuiinstrument,putemob ine liniamelodică,acompaniamentul și noteledinbass,înacelașitimp.

Studiulchitareiestepectde â plcut,peattdemotivant.Chitara ă â esteuninstrumentconfortabil,uor ș detransportatiutilizat,iarpeplan ș , social,atiscnilachitarva șă â Ńă reprezentamereuunatu.

Înultimiiani,foartemul ipărin i îșiindrumă copiiicătrehobby-uri creative,iarmuzicaesteunuldintre celemaiplăcutemodurideexprimarepentruaceștia.

LecŃiiledechitară potîncepedupă vârstadeoptani,pentrucă procesul deasimilaredenoicunoștin eeste multmairapidlavârstefragede.În procesuldeînvă areesteindicatca înstudiulchitareisă seînceapă cu no iuniledebază,cujocurimuzicale șicântecelesimple.

Serecomandă începereastudiului chitareiinjurulvârsteideoptani, pentrucă atunciestemomentulîn careîncepsă fieîndepliniteurmătoarelecondi iiesen iale:îconfortn manevrareainstrumentului;degete suficientdeputernicepentruaapăsa pecorzi;entuziasmulnecesarpentruaîncepestudiul şiarepetaacasă.

Conformstudiilordespecialitate, laaceastvrst,copiiisuntextra ă â ăordinardereceptiviiestemomen ștulpotrivitsurmezecursuride ă muzic.Pasiuneapentrumuzici ăăș

„ ă simul” artisticseeducacummai binecaniciodat. ă

Î ă ntimpulcursurilordechitar, metodadepredaretrebuiesafie adaptatvrsteiiniveluluicopi ă â șlului.Dacamaistudiatunalt ă instrumentnainte,ivafimaiuor îî ș sasimilezeanumitenoiuni. ă

Pentruceiafla ilaînceputde drumînstudiulchitareiesteindicat studiulprinjoacă â :cntecesimple precumelc,melccodobelc” sau „M „FrreJacquesè” interpretatemelo dic,jocuricughicitulnotelor,puină teoriemuzicalstrecurat ” printre ă„ă cntecele,firetetranspusntr-un â șă î limbajaccesibilcopilului.

Estefoarteimportantcamicuul srepeteacasclimatul ăă,dar şi trebuiesfiepropicestudiului,fr ăăă î ă ntreruperisauzgomotecares-l distragă

C ăă î hitaravafipstratntr-unloc accesibil,pentruaoputeautilizanî oricemomentvasiminevoia,iar î ăș ncurajrileiaplauzelecelordragi nutrebuieslipseasc.Aprecierea ăă deacumconteazmaimultdectun ă â calificativFB.

G șă reelilesuntoparteinevitabil aprocesuluidenvare.Nutrebuie î ă satragcriticiaspresaucerturi ăă Programulderepetiiiarfide20-30 deminutepezi,pentruafructificacea deprinsdelaprofesorulluiun ( instrumentistdintr-ofilarmonică spunea: „Oziîncarenuexersezi înseamnă defapttreizilederegres” ,,).

Snuuitmceducaiamuzical ăăă ă deacumivacultivacopiluluidra îgosteapentruart,pentrufrumos, ă petotparcursulvieii,ivadezvolta î auzuliivastimulacreativitatea. ș î Arputeaajungeunmuziciande succesdaciurmeaztalentuli ă îșăș , maialesdisciplina –,studiuluiînsă, chiardacnusevantmplaaa,va ă îâ ș pstramuzicauneicopilriifru ăămoase.

Liceul deArte „Hariclea Darclée“ Brăila Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

Chitara clasică - descriere

MOZART, UN RAFAELALMUZICII

Oparalelă întreMozart şi Rafaelarputeasurprinde pecelcenueprevenit, maialescă asemănărilelornuse opresclatemperament şilaaspectul generalaloperei,ciîncepchiardela măruntedetaliibiografice.

UnulsenaştelaSalzburg,celălalt înUrbino,regiunilesuntmult asemănătoare,ambelefiindsubalpine.TatălluiRafael,pictorcu reputaŃie,tatălluiMozart,emuzician cunoscut,violonist şicompozitor. Fiecaredintreeipuneoadevărată pasiuneîncultivareatalentului deosebitpecarel-aconstatatlafiul său.Apoi,călătoriileunuia şiale celuilaltledauocaziasă-şilărgească orizonturile şi,învăŃândmereu,să-şi însuşească,dintoatepărŃile,secretele tehniciiîndomeniulales.După plecări şireveniri,Rafaels-astabilit înmoddefinitivlaRoma,lavârstade 25deani.După repetateplecări şi reveniri,Mozartpărăseşte,totla vârstade25deani,oraşulnatal şise stabileştelaViena.

Dar,coincidenŃeleacesteabiograficesuntmaipuŃinimportante,alte trăsăturicomunesuntderelevat.

Întreartaunuia şiaceluilaltexistă o atâtdemareafinitate,încâts-arpărea că muzica şipicturanusuntdecât două limbajediferite,încarefiecare dintreceidoimaricreatorideartă au avutdetradusuna şiaceeaşiviziune, aceeaşiintuiŃie,acelaşifondemoŃional,aceeaşiatitudineînfaŃalumii şivieŃii.

Diverşicriticisauistoriciaiartei folosescpentrua-lcaracterizape unulsaupecelălaltcamaceeaşi termeni.GiorgioVasariremarcă în trăsăturile şiînculorilealesede Rafael,vorbinddespreunele „Madonne” , „oanumită simplicitatecopilăreascăşicutotuldezmierdătoare”.Schumann,înnotele salecritice,îlarătapeMozart

Prof. Laura-Vioara VERMEŞAN

Şcoala Populară deArte

„Vespasian Lungu“ Brăila

„totdeaunaproaspăt,senin şigraŃios”.Dacă figurileluiRafaelar cânta,elearcântamelodiide Mozart.Totuşi,atitudineapreferată, naturală,aamândurora,notatemperamentală avieŃiifiecăruiadintre ceidoiluceferirămânesurâsul dezmierdător,surâsuluneilargi iubiriavieŃii şialumiiîntregi.

RafaelduceoviaŃă destrălucire, înŃeles,admirat,răsfăŃatdeputerniciizilei,sărbătorit,încărcatde daruri,totuşielrămânesimplu şi prietenos.Dargloria şirăsfăŃulîi impunomuncă supraomenească,i seceremult,mereu,până cerezistenŃasafizică, şiaşadestulde delicată,cedează.Moarela37de ani,după oboală scurtă,rapidă,cao prăbuşireneaşteptată.

Dealtă parte,Mozart,după o scurtă copilărieîncarecunoaştecele maineauzitemăguliri,cudaruride marecinste,careînsă nu-iuşurează cunimicviaŃa,porneştesuişulunui calvardelipsuri,demuncă trudnică şinerăsplătită,facesforŃărineîntreruptecare-lepuizeazăşiîicurmă viaŃala35deani.

Ceeaceefrăgezimea şidelicateŃea madonelorluiRafaelestegingăşia limpededintrilurile,dintrioletele,din ritorneleleînritmallegroalelui Mozart.Este, şideoparte şidealta,o rază dedimineaŃă perpetuă,unzâmbet defrăŃieadresateternităŃii.

EstelaSalzburg,oraş situatîn Tirolulaustriac,oarmoniefăurită demâinilepriceputealeunor oameniiubitoridefrumos.Este acolo,maiales,amintirealui Mozart,cares-anăscutînacestoraş răsăritîntr-uncotlonalAlpilor

Nr. 10/2022

bavarezi,într-ocasă cutreietaje,la 27ianuarie1756.Casanatală a compozitoruluiafosttransformată într-unmuzeumemorial,plinde obiectecareamintescdeunuldincei maimarimuzicieniailumii.Oraşul întregeste,defapt,unmuzeuînaer liberalluiMozart.Descoperipeste toturmelelui,înstatui,numede străzi şipieŃe,plăciaşezatepe clădiri,pânăşijoculdeclopotedin turnuluneivechibisericicântă,la fiecareceas,melodiaunuimenuetal lui.PrinmagazinesevândcărŃi poştale,insigne,obiectedeporŃelan şiaramă,toatecuportretulcompozitoruluipeele.

SalzburgulesteoraşulluiMozart, cucarelocalniciisemândresc,de parcă fiecarei-arfirudă apropriată. Semândreştecueltoată Austria,ba chiarîntreagamuzică universală, fiindcă nimenin-acântatmaisincer dragosteadeoameni,bucuriade viaŃă,frumuseŃeafără perechea acesteilumi.S-aspusdespreelcă, până lavârstadetreizeci şicincide ani,cândamurit,arămascopil,cu sufletulnepătatderăutate,de invidie şiînfumurare,cutoatecă suferisemulteumilinŃe şiafost neînŃelesdeceamaimarepartea contemporanilorsăi,darel,fără să obosească vreodată,nu şi-apierdut încredereaînbunătateaomenească

Datorează această încrederepărinŃilorsăicarei-audatoeducaŃie îngrijită.Acrescutîntr-ocasă plină deinstrumentemuzicale,dintre toatecopilulîndrăgiseîndeosebi clavecinul.Pecândnuaveadecât treiani,WolfgangsecăŃăra deunulsingurpescaunul

Casa Artelor

Nr. 10/2022

pianului şi inventacu mareuşurinŃă frânturidemelodiicaresunau canişteclopoŃeiveseli.Uneorisefurişaîn bucătărie,fără să-lvadă cineva şicăntadinpaharelepecareleciocăneauşorcuo linguriŃă.Eraconvinscă întoate lucruriledinlumeestemuzică

Acompus,lapatruani,unconcert pentrupian – eraopiesă stângace şi naivă,darcândi-acântat-olapian, cumâinilemăruntecâtaripilede rândunică,tatălui – Leopold Mozart,acestaarâsdintoată inima deneaşteptataispravă aodraslei sale.Nudupă multtimp,l-aauzitpe copilcântând şilavioară,deşinu învăŃasedelanimenicumseaşează arcuşulpestrune.Wolfgangaflase singur,dininstinct,tainadeaacorda instrumentul,dea Ńinedreptarcuşul înmânăşidea-şipotrividegetelela loculcuvenit.Tatălîlridică înbraŃe şiîispuse: „Cutoatecă nuaidecât patruani,tueştiartistulcelmai maredintrenoitoŃi”

Copiii-minuneauuimitîntotdeaunapubliculprindibăcia şi înzestrărilelorieşitedincomun.La vârstade şaseani,W.A.Mozart dovedeaovirtuozitateatâtderară ca pianist,violonist şicompozitor, încâttatălsăus-agânditsă-lscoată înlume şisă-lpregătească,astfel, pentruprofesiuneadeartist.

Familiaîntreagă porniînpoştalionlaViena,undefaimamicului geniuserăspândiseîntretimp. Cântă întâisingur,peurmă împreună cusorasaNannerl.Toată curtea imperială priveacurăsuflareaoprită ondulărileuşoarealebraŃelormiculuipianist.Nuleveneasă creadă că niştecopiisuntînstaresă cânteca artiştiivârstnici.

Exersalapiancâtecinci şi şase ceasuri,până cândîşisimŃeadegetelefurnicatededurere,nuseplângeaniciodată deoboseală.Dela vârstadeoptani,viaŃai-afostun neîntreruptdu-te-vino.Concerteîn GermanialaMunchen şiFrankfurt, casă fie,apoi,sărbătoritlaParisca unadevăratprinŃişoralmuzicii. Mozarts-abucuratdeunmare succes şilaLondra,apoitrecuîn Olanda,ajungândspresfârşitullungiicălătoriiînItalia,undefăcuun popasdemaimultelunilaBologna.

Artiştiiîliubeaunemărginit pentrubunătatealui,pentrugenerozitateacucaresepurtacutoŃi,

pentrugingăşiadecaredădea dovadă înoriceîmprejurare.În ciudafaptuluică eramicdestatură, slab şipalidladaŃă,ochiiluialbaştri, vii,îivrăjeaupeceice-lvedeau. Singuraluibucurie şipasiuneafost muzica.Minunatulgeniuallui Mozartagăsitunîmbelşugatizvor deinspiraŃieîncântecele şidansurilepopularegermanecărorale-a datonouă viaŃă.

PunctuldegreutateîncreaŃialui MozartîlconstituieOPERA.În muzicateatrală,scenică,deoperă, MozartesteoperfecŃiune.Operele carei-auadusgloriademare muziciansunt:Idomeneo,Răpirea dinserai,NuntaluiFigaro,Don Juan,Cosifantutte,Laclemenza dinTito şiFlautulfermecat.

individualitateaparte,avândlabază oideesimfonico-dramatică complet deosebită.

Concertulinstrumentalafostun geniubit şiapreciatdeMozart. Acompusconcertepentruvioară, pentrupian şipentruinstrumentede suflat.Numaipentrupianacompus 27deconcerte.S-asimŃitatrasde acestgen,deoareceeraunpianist desăvârşit şidispuneadeuntalent strălucitordeimprovizator.

Dinansambluriledecameră,cea maimareînsemnătateoaucvartetele,înnumărde32,dardincare abiaultimeleauimportanŃacuvenită.Amaiscrisopttriouri,opt cvinteteîncareuneştecoardelecu suflătorii.Maiamintimdivertismentele,serenadele – celebraMica Seranadă– care,deşisuntscrise într-unstilmaiuşor,rămânexemple minunatedetratarepoetică,bogate înintonaŃiimelodice.Unlocimportantîlocupă sonatele:45pentru vioarăşi25pentruclavir.Cunoscuta Sonată înLaMajor,cucelebrul rondo „AllaTurca” esteinspirată dinmuzicapariziană deoperă

Gândirea şisentimenteleeroilor suntredateîntr-oformă muzicală complexă.Mozartadoptă procedeele cantabileitaliene,daracestoralise adaugăşiinfluenŃamelodiilorfranceze,germanecaresecontopesc înăuntrulconcepŃieiitaliene.El amestecă stilurile,dându-leoadâncimenebănuită,iarmuzicaizvorăşte cadintr-osursă neistovită.Melodia vocală rămâneatotstăpânitoare,ca şi laitalieni,însă acompaniamentul estemaidezvoltat,maiamplu.

Faptulcă MozartadatoimportanŃă atâtdemaregenuluideoperă nuînseamnă că muzicainstrumentală s-abucuratdemaipuŃină atenŃie. StilulinstrumentalalluiMozarts-a pregătittreptat,paralelcudezvoltareastiluluideoperă.Simfonismul luiMozartestemaivariat şimai bogatîncontrastedecâtsimfonismul luiHaydn.Elajungemairepedela înŃelegereaimportanŃeiromantic colorateacombinaŃieitimbrelor instrumentale,aculoriitonale,aspecteîngeneralrareînsecolulal XVIII-lea.

UnadinlucrărilecelemaivaloroasedinîntreagacreaŃiealuiMozart esteSimfoniaînDomajor „Jupiter” , denumirepedeplinjustificată de caracteruleimaiestuos,festiv,de concepŃiacuadevăratolimpică între celelaltesimfonii.Esteolucraredeo

Ultimalucrare, „Recviemul”,este oadevărată dramă simfonizată,pe care,dinpăcate,Mozartn-aterminat-o.S-aapropriatdestilulluiBach prinseriozitateacucaretra-tează această temă filozoficăşiprin renunŃarealaeleganŃa,fastul şiornamenticabogată astiluluisău.Aici totulesteserios,sobru şisublimîn acelaşitimp.MomentedeundramatismzguduitorseîmpletesccusperanŃele şipalpitaŃiileomuluisuferind,exprimatecuunprofund sentimentliric.Gândireamuzicală, subordonată imaginilorpoetice,este clarăşidemareforŃă deexpresie.

Luptaneîntreruptă cugreutăŃile vieŃiii-aumăcinatsănătateacarenu fusese,dealtfel,niciodată,prea bună.Tuberculoza,boalamizeriei,a scurtatexistenŃaceleimaimarigloriiaAustrieisecoluluialXVIII-lea. Înconjuratdeceidragi şiapropiaŃi,a muritîndimineaŃazileide5decembrie1791.SicriulcurămăşiŃelelui pământeştiafostaruncatîngroapa comună acimitiruluicentralvienez.

Înaceeaşiseară,laTeatrul imperialseprezenta,cuunsucces frenetic,pentruacincizeci şinoua oară,opera „Flautulfermecat“ .

Publiculnubănuiacă muzicalui WolfgangAmadeusMozartabiaîşi începeadrumultriumfalcătreinima oamenilor.

EDUCAłIANONFORMALĂ PRINARTĂ

Nr. 10/2022

.Însensconceptual,

EducaŃianonformală afost definită dreptoriceactivitateeducaŃională intenŃionatăşisistematică desfăşurată în afara şcoliitradiŃionale,alcărei conŃinutesteadaptatnevoilor individului şisituaŃiilorspeciale,în scopulmaximizăriiînvăŃării şi cunoaşterii.Dinpunctdevedere etimologic,termenuldeeducaŃie nonformală îşiareorigineaîn latinescul „non-formalis”,preluatcu sensul „înafaraunorformespeciale/ oficialepentruunanumegende activitate”

educaŃianonformală cuprinde ansamblulactivităŃilor şiacŃiunilor caresedesfăşoară într-uncadru instituŃionalizat,înmodorganizat,în afarasistemului şcolar,acestcadru fiindoferit şide şcolilepopularede artăşimeserii,încadrulcărorasunt disciplinedemuzică vocală -canto muzică uşoarăşipopulară,ansamblu coral,muzică instrumentală -pian, vioara şiviolă,chitară clasică,folk, orgă electronică,acordeon,instrumentedepercuŃie,teorii şisolfegii, istoriamuzicii;disciplinedeartă vizuală:picturăşigrafică,artă decorativă,iconografie,design vestimentar,fotografie;coregrafiedanspopular,teatruetc.

Caprofesor şicaabsolventă a ŞcoliiPopularedeArte şiMeserii „VespasianLungu” Brăila,clasade picturăşigrafică,amparcurscu plăcereacestecursuri şipotaprecia roluleducaŃieinonformaleprin activităŃilecucaracterartistic, deoareceobiectiveleacestoraau c ă zutpeintereselemele,ale cursanŃilor,indiferentdezona artistică încareseactivează:

-lărgirea şicompletareaorizontuluidecultură,îmbogăŃireacunoştinŃelor şideprinderilorîndomeniul artistic;

-creareadecondiŃiipentruiniŃiereaîntr-onouă activitatesaupentru perfecŃionareaprofesională;

-asigurareacadruluideexersare şidecultivareadiferitelorinclinaŃii, aptitudini,capacităŃidemanifestare atalentelor.

Conformacestora, Şcoalapopulară deartefoloseştemetodecu caracterparticipativ şiexperienŃial, inovative,active,creative şiinteractive,cugraddeaplicabilitate ridicatîncadrullecŃiilor.Rezultatele sevădînexpoziŃiitematice,tabere decreaŃie,participarelaconcursuri naŃionale şiinternaŃionale,finalizate cupremii,spectacolecuocazia diferitelorevenimente.Înacestfel, seasigură oeducaŃiepentrudezvoltarepersonală,untrainingprofesionalceaudrept Ńintă specializareaîntr-undomeniuartistic,iar, lafinal,obŃinereauneirecunoaşteri. Celcareoferă educaŃianonformală, indiferentdedomeniu,esteprofesorsauexpertînafacilita,ghidacursantulspreanalizaproblemelor, găsireasoluŃiilor,construirea şi exprimareaideilor,înrealizarea unorrelaŃiidegrup.Procesulde învăŃarenonformală esteproiectat înaşafelîncâtsecreează unmediu încarecursantuluiisedezvoltă alte laturialeeducaŃieicumarfieducaŃia

intelectuală,morală,educaŃiaestetică,educaŃiaprofesională.

PrineducaŃiaintelectuală se asigură asimilareaunuisistemde cunoştinŃedindomeniileartistice, concomitentcudezvoltareastructuriipsihologiceapersonalităŃii cursanŃilor şiaformăriiuneiviziuni artisticespecifice,adică aunui ansambludecapacităŃi,procese, deprinderiintelectuale-gândirea, imaginaŃia,memoria,limbajulcu caracterartistic.Deasemenea,se învaŃă noitehnicidemuncă intelectuală,aparnoiinterese,aspiraŃii, pasiuni,sedezvoltă creativitatea care,caprocesmental şisocial, implică generareaunorideisau conceptenoisauaunornoiasocieri întreideisauconcepte.

Pentrudomeniulartistic,creativitateareprezintă oadevărată unealtă pentrucă artareprezintă esenŃa creativităŃiiumane.Indiferentde domeniulartistic,creativitatease concretizează prinprocesuldecreaŃie(incubaŃia-acumulareadeidei, iluminarea-găsireasoluŃiilor,verificarea-seanalizează lucrărileartistice,semodifică dacă estenecesar). Princursuriledincadrul şcolii popularedeartă seajută cursanŃiisă aibă acŃiunipropriiînacrea,să-şi dezvoltevoinŃa.Acesteaspectesunt evidenteînmanifestărileartistice specificefiecăreidiscipline.

ConŃinutuldisciplinelorartistice influenŃează profilulmoral,conştiinŃa şiconduitamorală,dezvoltă cunoştinŃe,sentimente şiconvingeri

Prof. Steliana RADU

Absolventă clasa de grafică, Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

EducaŃia este cea mai puternică armă pe care o poŃi folosi ca să schimbi lumea” Nelson Mandela

Nr. 10/2022

morale, trăsăturile devoin Ńăş i caracter,trăiri afective,înalte, demne,carese polarizează în jurulbinelui.

Laturacea maiconsistentă aactivităŃilorcu profilartisticoconstituieeducaŃia estetică,încadrulcăreiaesteo interacŃiuneputernică întreaspectelecognitive,afective,psihomotorii şivolitivcaracteriale.Astfel,înplancognitiv-afectivseînsuşescvalorileestetice,sedezvoltă capacitateadeapercepe,înŃelege şi apreciafrumosul.Dinpunctde vedereafectiv-aptitudinalsemodelează sentimentele şicon-vingerile estetice,simŃul şigustulestetic.Ca finalitate,aparenivelulformativpraxiologic-adică seeducă capacitatea şideprindereadecrea,păstra şi apromovavalorileesteticeale frumosului şideadezvoltaspiritul decreaŃie.

SUCCESE DEOSEBITEALE CORULUI „TRISON“ ÎN 2022

Caînto ianiidecând activează CorulMixt „TRISON“ al ȘcoliiPopularedeArte șiMeserii „Vespasian Lungu”,anul2022afostplinde realizărinotabile,concretizateîn participărilaevenimentedemare inută artistică,desfășurateîn arăși înstrăinătate.

Cernavodă (19noiembrie2022). Al ă turidecele-laltecoruri participante,ampăstratunmoment dereculegerelatristavesteamutării lacelesfinteafondatorului și dirijoruluiCoruluideCameră „PRELUDIU“,VoicuEnăchescu, președintealAsocia ieiNa ionale CoraledinRomânia.

EducaŃiaprofesională esteevidentă deoareceajută cursantulîn asimilareauneiculturiiprofesionale cucaracterartistic,înpregătirea pentruintegrareasaînsistemul economic,social-cultural.

Înconcluzie,educaŃianonformală estecentrată peindivid,penevoile şi intereselesale,nuarecaracter obigatoriu,permiteasimilareade noi,cunoştinŃe,idei,viziuni,determină oatitudineactivăşiparticipativă,stimulează dezvoltareade noiabilităŃi şitalente,ajută la formarea şiconsolidareaunuiset pesonaldevalori,ladezvoltare individualăşiintegrareaîntr-o echipă;esteincluzivă,diversă, multiculturală,continuă,formativă, complementară,aplicativă,provocatoare.

ToateacestecalităŃiinfluenŃează cursantulsă devină propriularhitect îndezvoltareacompetenŃelorîn domeniulartisticoptat.

Înplanlocal/na ionalCorulMixt „TRISON“– condusdeMarcica Lupu,dirijor-fondator, și Ștefan Lupu – aparticipatlaedi iaatreiaa Festivalului-ConcursNa ionalde Muzică Sacră desfășuratlaBotoșani pe4aprilie2022.Înfa ajuriuluial căruipreședinteafostcompozitorul SabinP ă utza,Corulnostrua prezentatunrepertoriuadecvatcu opusurisemnatedeCiprian Porumbescu,IoanaGhikaComănești,GheorgheCucu.

Totînsferacoraluluireligios, FestivalulNa ionalInterconfesionaldeMuzică Corală Religioasă

cuparticipareinterna ională–„LUMINĂ DINLUMINĂ“ dela Giurgiu(30mai2022)afostîncă o ocazieoferită Corului nostrudeaseprezenta dinpunctdevedere muzical,priminddeosebiteaprecieridinpartea juriului.

Deasemenea,Corul Mixt „TRISON“ aparticipatlaFestivalulCoral Interna ional „ Ioan DimitrieChirescu” dela

S ă nuuit ă m,deasemenea, participăriledeosebitealeCorului Mixt „TRISON“ laevenimente brăileneprecumNoapteaMuzeelor (14mai2022)sauocazionatede marilesărbătoriortodoxe-Învierea Domnului(SfintelePa ș ti) ș i NaștereaDomnului(Crăciunul),dar șilasărbătoareaCoruluiBărbătesc „ARMONIA“– ARMONIFEST –undeamdatmăsuracapacită ilor tehnico-interpretativedeosebite.

Laparticipăriinterna ionaleam bifatceledouă prezen elafestivaluriorganizateînRepublicaSerbia

NișșiBelgrad.Astfel,laNiș,Corul Mixt „TRISON“,singurulparticipantdinRomânia,aprimitun premiuspecialpentruceamaibună interpretareaprelucrărilorde folclor.

Prof. Ştefan LUPU

Liceul deArte „Hariclea Darclée“ Brăila Şcoala Populară deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

MUZICAESTE O JOACĂ

Muzicaeojoacă,eun îndemnalcopilului nostruinteriordeane juca șiaexplora.Eprovocatoare, esteplină desurprize,mintea artistuluioiafoarteînserios,așa cumfiecarecopilîșiiaînserios jocurilesaleimaginare,fiecă sapă o groapă îngrădinășisejoacă cu mașinu elesale,fie șeptică sauorice alttipdejoc,totulesteserios,dar și ludic,înacelașitimp.

Înmomentulîncaremuzicate prindenuomaipo ilăsa,eacel momentcândseconectează trecutul,prezentul șiviitorulîntr-osecundă,cândrealizezică prinmuzică,înoriceetapă avie iitale,tepo i exprima șieliberaemo ionalavând departeataoportunitateadea explora,asemeneaunuicopil.

Legăturameacumuzicaseîntinde peaxatimpuluiîncă dincopilărie, cândamînceputsă studiezchitarala ȘcoalaPopulară deArte „Vespasian Lungu” dinBrăila,subîndrumarea domnuluiprofesorFlorinLazăr.

Înprimă fază amfostîmpinsdela spatedemamamea,iarcaoricecopil rebelamrefuzatsă oascult,dar microbuldejainseratîncă depe atunci,subformă denumeroase acorduri șinotemuzicale,astatîn incuba iepână înclasaaXI-a,atunci cândamredescoperitpasiunea pentrumuzică prinintermediul primeimeletrupe „Calibru“ care, maiapoi,adevenittrupa „S.I.T.A.“ Dinacelmoment,eu șichitaraam devenituntotunitar,iar80%din timpulmeuliberdelafacultatesau jobl-amdedicatchitarei șimuzicii.

Amînceputsă-mitrăiescvia a prinmuzică,prinsunet,zgomot,ritm șiarmonie șiamsim itcă scopulmeu esă continuisă trăiescavândchitara șimuzicaalături.

M-amdeschislaopaletă foarte largă degenurimuzicale,amînvă să compunpiese,amajunschiars șipredaula ȘcoalaPopulară deArte „ - TudorJarda” dinClujNapoca șisă cntîntrupadecorepeti iia școlii. â

Ca șiexperien enotabileaș trece trupaS.I.T.A,trupdeprogre „“ăssivemetalcucareamscosunE.P (chitarist),Funk'eFetish(chita„“rist)trupdefunk-fusion,amreali ăzatunE.P.cucompozi iiproprii, unadincelemaicomplexeexperien e, „BlueJays“ (chitarist),trupă decover-uriblues șijazz.

După operioadă încareamepuizatlapropriuchitara,amînceputsă devinatâtdeinvestitînmuzică încât ammaiînvă at șilabass șilatobe, miamconstruit șiunmichome-studioundeamînvă atsă mixez șisă producpiese(șiîncă maiamde învă at).

Binen eles,toateacesteaaufost î realizatedinresursefinanciarevenite dinjobuldezicuzidarcelmai ,, important,aufostfăcutecupasiune și fără niciunregretdeoarecedrumul , meuînvia ășiceeacesunteucaom, Ń nuarfifostaceleașifără muzică.

Amîntâlnitoameniextraordinari, amcunoscutoamenilaunnivel diferitprinintermediulmuzicii,cu bunecurele,muzicaafostmereu acolopentrumine șim-aîmpinsde laspatesă mergmaideparte, aproapecaodouamamă.Consider că maiammultedeînvă atsauaș puteaspunecă încă maivreausă mă joc,iarcaoricejoc,nufinalul , contează ciexperien a șicâtdemult , facemnoidinaceasta.

Înmomentuldefa ă locuiescîn București,amdouă proiectede

mentale)iaradoileaesteunproiect ,l încaremă voiîntoarcelaorigini și voicânta șicuvocea șicuchitara,așa cumofaceam șiînclasaaa. IIMul umesctuturorcelorcareau fost șiîncă suntalăturidemine și caremi-auinsuflatîncredereîn excursiameamuzicală,pornindde lapărin i,sora,domnulprofesor FlorinLazr,colegiimeidetrupăși ă to imuzicieniicucareamîmpărtășit momentedeneuitatpescene.Lamai multă muzică lamaimultă joacă! ,

George,chitara șimuzica Totuls-aîntâmplatîntr-oclipă când m-amhotărâtsă-lînscriupefiulmeu, George,lacursuriledechitară,înbaza unuiafiș al ȘcoliiPopularedeArte „“ - VespasianLungu,sperândcă educa iamuzicală să-lresponsabilizeze.

Fiindîncântatîncă delaprimeleore, în elegândacorduri,notemuzicalesub , îndrumareadomnuluiprofesorFlorin Lazar,amparcurspascupasceitreiani dechitară bucurându-nealăturideel și , sus inându-llaoriceserbare.

Deseori,îlînso eamlaorelede chitară lafostalocaieacoliirespectiv Ńş , actualulsediualCentruluideCrea ie, eu,camamă menajându-l șiducându-i , chitara.Într-unadinacelezile,George întâlnindu-șicolegelepecarelezărise cucevatimpînurmă,bruscmi-aluat chitarapentruafaceimpresiebună, participândfrecventcuaceastalaser bărileclasei,încântcolegi. sprearealor Deatunciesteînexcursialui muzicală,nu-iușor,daratuncicândî i placecefaci,învingitoateobstacolele.

Nicoleta

Condruz

George CONDRUZ

Chitarist, Şcolii Populare absolvent al deArte „Vespasian Lungu“ Brăila

Nr. 10/2022

FASCINA IAJAZZ-ULUI

Jazz-ul aevoluatdela margineasocietă iiamericaneîntr-unadintrecele maiinfluente șidurabilemișcări muzicalealesecoluluiXX.După părereamultoriubitorialegenului, Jazz-ulpoatefidescrisprintr-un singurcuvânt: „improviza ie”.Dar elestemaimultdeatât,aşacumîl vomprezentaînrândurilecare urmează.

Jazz-ulareoistorielungășifoarte complicată.Toată lumeaestede acordcă patriajazz-uluiesteSUA, daracestgenmuzicalîșiareoriginile înritmuriletobelorafricane,carea traversatoceanul șiaajunsîn Americaodată cusclaviicaremunceaupeplanta iiledebumbac.New Orleansseconsideră afiloculde nașterealjazz-ului,după careacesta s-arăspândit șiîncelelaltestate americane,călătorindde-alungul fluviuluiMississippipână în Chicago,undea șidevenitfaimos.

Jazz-ulnus-anăscutdintr-odată caunstildemuzică distinct.Este maidegrabă unamalgamdestiluri, printrecareputemenumera: Ragtime (muzicadepiancântată prinbaruri),(muzica Dixieland country,darreinterpretată laoraș cu instrumentemaisofisticate), Boogie-Woogie (derivatdinblues).

* Absolventalclaseidejazzmuzică ușoară dincadrul ŞcoliiPopularedeArte şiMeserii

„VespasianLungu“ Brăila

AbsolventalUniversităŃiiNaŃionalede Muzică București,specializarea Compozi iemuzicală

Încă delaînceput,jazz-ula evoluatpedouă direc iidistincte: NegroSpiritualGospel. și Muncitoriideculoaredepe planta iisestrângeausearaînjurul focului șiîncercausă recreeze atmosferatribală dinlocurilelorde baștină.Numaică stăpâniinule dădeauvoiesă danseze(poatecasă nuobosească preatare șisă nule scadă randamentullaproduc iade bumbac) șinicisă bată latobe(poate eraupreazgomotoase)așacă făceau șieiceputeau-omuzică înăbușităși tânguită princaresperausă-și mântuiască sufletulînvia adeapoi. După cesclaviaafostabolităși negriiaupututsă-șiconstruiască propriilelorbiserici,muzicaGospel aevoluatîncomplexitateaaranjamentuluimuzical-labază esteo muzică decor(acapella),lacare s-auadăugatbătăiritmicedinpalme,după aceeaunpiansauoorgăși încet,încets-aajunslaorchestre mari.Piesa „”, OhHappyDay înregistratîn1967adevenitinstantaneuunhitinterna ionalcuun standardpentrumuzicagospel modernă

Probabilprimiiartișticareau promovatacestgennuaveaucine știecestudiimuzicale șisemai împleticeaulacititpartituri,iarcând cântaudupă urechepoatenuîși aminteauexactcetrebuiesă facă așa că începeausă improvizeze.Astfel, improviza iaadevenitocaracteristică amuziciidejazz.

Adevăratul „boom” s-aprodusîn perioadaanilor'20-'30,înspecialîn Chicago,undeeraustrăziîntregicu baruri șicluburi,iarmuzicienii treceau șieicuușurin ă dintr-un localînaltul(încăutaredecontracte sausă vadă cefaceconcuren aetc). Înfelulacesta,muzicieniidejazzau învă atfoartemultuniidelaal ii,au preluatidei,iarmuzicaloraevoluat rapiddelaomuzică deamatorila unafoarteelaborată

Diferitestiluriauapărutînfunciedecluburileîncaresecânta. Cluburilemicinuîșipermiteausă plătească preamul imuzicieniașa că s-auconsacratformulerestrânse, deobiceitrio(pian,contrabas,tobe) sauquartet(pian,contrabas,tobe, saxofon/trompetă).Înschimb,în cluburilemariîșiputeaupermite orchestremari(big-band-uri)având încomponen ă până la50de membri.Îngeneral,cluburilecare îșiputeaupermiteunbig-banderau cluburilededans,probabildeaceea specificbig-band-urilorestegenul Swing (legănat)-cuunritmmai alert și(dulceag)-cevamai Sweet lent,mailasciv,bunpentru „vrăjeală”.Stilul – estestilulîncare Scat artistulimprovizează cupropria voceca șicândarcântalaun instrumentmuzical.Sespunecă totulaînceputdelatrompetistul LouisArmstrong.LegendarulLouis aveaconcertîntr-oseară,dar și-a uitatacasă instrumentul.Trebuiasă cânte,darnuaveacuce,așacă a improvizat.Acântatcuvoceaceea cearfitrebuitsă cântecutrompeta șitocmaivoceaaiaaluigâjâită l-a făcutcelebrupestenoapte.

Prof.* George-Tudor ION

Liceul deArte

„Hariclea Darclée“ Brăila

„Via a seamănă mult cu jazzul. Cel mai bine e când improvizezi.” George Gershwin

Cândaînceputcrizaeconomică (1929-1932)continuată lascurttimpdecel de-alDoileaRăzboiMondial,multe cluburis-auînchis,mul iartiștiau rămasfără job-uriiarmajoritatea big-band-uriloraudispărut.Trei mariorchestreaureușitsă-șicreeze unbrandsuficientdeputernicîncât să rezisteprobeitimpului:Duke Elington,CountBasie șiGlenn Miller.După război,cluburileau înflorit,iarîncluburicesecânta?!

Jazz!Darauapărut șiconsumatorii mairafina i,caredoreau șialtceva decâtmuzică swing. Șigenera iade artiștidejazzseschimbase,tinerii artiștiaveaustudiimuzicale serioase șiîșidoreau șieisă cânte cevamaisofisticat.este BeBop stilulcares-acântatînanii'50 șiîn această perioadă s-aunăscut legendele:CharlieParker,Miles Davis,DizzieGillespie,Oscar Peterson.Astfel,jazz-ulasuferito schimbareabruptă -delamuzica accesibilă mareluipubliclamuzica ultrasofisticată ceseadresaelitelor. Înanii'60,jazz-uls-amutatîn Brazilia,laRiodeJaneirounde AntonioCarlosJobim șiJuao Gilbertoaufăcutcunoscutlumii întregistilul șimuzica BossaNova latino-americană.Înanii'80,poprockuleralaputere.Electronica și-a făcutsim ită influen a,pianulafost înlocuitdesintetizatoriarcontrabasuldechitarabass.Dacă există pop-rockdecesă nuexiste șijazzrock? Șidacă totevorbadealăturare degenurimuzicale,cenumemai potrivitseputeagăsipentruacest stildecât! Fusion

Fascina iajazz-uluiestetocmai acestparadoxcumcă oameniicare facaceastă muzică nuîmbătrânesc niciodată.AcelașiMilesDaviscare înanii'50cântaBebop,înanii'60 cântaCool,s-areinventatdinnou și aînceputsă experimentezeFusion. Pelângă els-afăcutcunoscută o genera ienouă deartiști,iarartistul celmaireprezentativalacestei perioadeesteChickCorea.

Dacă fuziuneadintrejazz șirock afostunexperimentdesuccesdece să nusemixeze șicualtceva?

Artiștiiaucăutatinfluen edin muzicaetno,fiecaredeprin arasa deorigine-așaaapărutafro-jazz, latin-jazzetc.Toată această fuziune planetară s-anumit,bineîn eles, WorldFusion.Ca șiînmuzica clasicășiînjazzexistă tendin adea îmbinanoulcuvechiul,luândastfel nașterecurenteprecum, NeoBop NeoClassicalNewBossa ,.

Nuputeamsă încheiemacest peripluprinistoriajazz-uluifără a men iona şideprimelemanifestări alejazz-uluiromânescces-au desfășuratacum șaptedecenii,când auapărut șilanoiforma ii-precum celecondusedeEmil șiMihai Berindei,TheodorCosma,Elly Roman.

Ofericită coinciden ă faceca venireapelumeamuzicianului JohnnyRăducanu,celcareaajuns să seidentificecujazz-ulromânesc, să corespundă cuacesteînceputuri alejazz-uluipemeleagurilenoastre. Lacâtevasutedekilometride București,pemalulDunării,în orașulcusalcâmi,laBrăilavedea luminazilei,înceadintâizia gerosuluidecembrie1931,Johnny Răducanu(penumelesăureal RăducanuCre u)într-ofamiliede rromicutradiŃiimuzicaledepeste 200deani(sursawww.agerpres.ro), depetimpullăutaruluiPetreCreŃu Solcanu.

România,i-a fostconferită

Johnnyîşifacestudiileprimarela Brăila,iarpecelemuzicaledepian leîncepelavârstadecinciani,în cadrulSocietăŃiiFilarmonice „Lyra” înfiinŃată laBrăilaîn24 octombrie1883.Aurmatliceulla ŞcoaladeMuzică dinCluj,apoi și-a continuatstudiilelaConservatorul ,,CiprianPorumbescu ” din Bucureşti,clasacontrabas.

Aveadoar22deani,cândMaria TănaseîliapetânărulRaducanuîn formaŃiaei,încalitatedecontrabasist,efectuândconcerteîn Bucureşti şiîn Ńară.AuinceputturneeledepestehotarelaMoscova și Belgrad,înSuedia,Olanda, Germania,Spania,FranŃa,Grecia, Belgia,StateleUnitesauElveŃia.

AfostMembrualUniuniiCompozitorilor șiMuzicologilordin

„Diplomade merit” oferită decătreDepartamentulculturalalStatelor Unitepentru activitateamuzicală,iarînanul1987,adevenit membrudeonoarealAcademiei

Nr. 10/2022

„ LouisArmstrong ” dinNew Orleans.Printrerealizarilediscograficeîndomeniuljazz-uluise numără: „JazzmadeinRomania” , „Confesiuni” , „ToHisFriends” , „JazzBestament” , „ChamberJazz Music” , „InsideStories-Jazz Poems” etc.Înanul1997,primeşte titlulde „CetăŃeandeOnoareal Brăilei”,iarîn2002,îiapareprimul săuvolumautobiografic, „Singurătatea,meseriamea” .

Eminentinstrumentistdejazz, JohnnyRăducanuaabordat şi compoziŃia,scriindnumeroase piesedejazz,dar şidemuzică uşoară cumsunt,,Vechiulport” , ,,Demultîntr-ocarte”,,,Nuveni,nu pleca”,,,Mă cheamă marea” , ,,Iarna,iarna”.Deasemenea,a compusilustraŃiamuzicală aunor piesedeteatruimportante-,,Livada devişini”şi,,DonJuan”.Întoamna anului2008,devinemembrude onoarealSocietăŃiiFilarmonice Lyra şiiseînmânează medaliajubiliară„Lyra125” încadrulunei ceremoniiorganizatelaCasaTineretuluidinBrăila.Înaprilie2010, JohnnyRăducanu,împreună cu AuraUrziceanu,asusŃinutunconcertmemorabillaSalaPalatului, alăturideunuldintrecelemai celebrebig-band-uridinlume, DukeEllingtonOrchestra.

JohnnyRăducanutrecelacele sfinteînBucureşti,ladatade19 septembrie2011.Laniciolună după moarteasa,afostlansată cartea,,JohnnyRăducanu – 30de miniaturipentrupian”,apărută la Editura „TracusArte“,iar,începând dinanul2013,laBrăila,areloc anualFestivalulInterna ionalde Jazz,,JohnnyRăducanu”,organizat deinstitu iilocale.

Cuocarieră muzicală ces-aîntins de-alungulamaibinedejumătate desecol,JohnnyRăducanu,afost unveteranalmuziciiromâneşti. Numelesăuseidentifică perfectcu artajazz-uluidinRomânia.

Johnny Răducanu (1931 - 2011)

asa

Artelor

Nr. 10/2022

IANUARIE

Şcoala Populară deArte și Meserii

„Vespasian Lungu“ Brăila

Organizarea spectacolului muzical-literar „Dor de Eminescu”, dedicat Zilei culturii naŃionale şi aniversării a 172 de ani de la naşterea luceafărului poeziei româneşti

Participarea la evenimentul „Eminescu după Eminescu ...” , organizat de Muzeul Brăilei „Carol I”

Participarea la festivalul naŃional online de interpretare vocală„UniŃi în dor, uniŃi în cântec”, ediŃia I, GalaŃi

Organizarea spectacolului dedicat Zilei culturii naŃionale –172 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu

Organizarea spectacolului muzical-coregrafic „Unire pe vecie”, prilejuit de aniversarea a 163 de ani de la Unirea

Principatelor Române

FEBRUARIE

Organizarea expoziŃiei de grafică "Alb Negru"

Organizarea spectacolului muzical „Întâlnire cu dragostea” , prilejuit de ziua îndrăgostiŃilor

Organizarea expoziŃiei de picturăşi grafică "Vine primăvara"

Organizarea expoziŃiei de picturăşi grafică„Picătura de ... culoare”

Participarea la spectacolul folcloric „Cântec, joc şi voie bună de Dragobete”; organizarea unei expoziŃii de picturăşi grafică

Participarea la festivalul naŃional şi InternaŃional de muzică vocalăşi instrumentală„Armonii de iarnă”, ediŃia aV-a, Bucureşti

Participarea la concursul naŃional „Arta sufletului”, ediŃia I online, Oradea

Participarea la concursul NaŃional deArtă Plastică

„Ion Irimescu”, Suceava, ediŃia a XV-a

MARTIE

Organizarea expoziŃiei de fotografie „Flori”

Participarea la festivalul na ional de interpretare vocală "Flori de dor, flori de măr ișor!", GalaŃi

Organizarea spectacolului muzical „Flori de ziua ta” , prilejuit de Ziua internaŃională a femeii

Participarea la festivalul naŃional de interpretare a muzicii populare "OmătuŃa", ediŃia a XXIII-a,Tecuci

Participarea la festivalul concurs internaŃional

„Oldies Songs” Bucureşti

Participarea la concursul naŃional de arte plastice

„Nicolae Milord”, ediŃia aVI-a, Piatra NeamŃ

Participarea la festivalul concurs de muzică vocală, instrumentalăşi actorie „Art fest”, Ploieşti

Lansarea numărului 9 (aniversar) al publicaŃiei culturale anuale „CasaArtelor”

Participarea la concursul naŃional de artă cu participare internaŃională„Măiestrie în copilărie”, ediŃia I, Giurgiu

APRILIE

Participarea la festivalul-concurs naŃional coral de muzică sacră, ediŃia a III-a, Botoşani

Participarea la concursul naŃional „IFLC – GoldenVoices” , ediŃia aVII-a, Bucureşti

Participarea la concursul anual de picturăşi grafică

”Imaginar”, ediŃia a XIII-a, Cluj-Napoca

2022 2022 DE REFERINłĂ

Nr. 10/2022

Organizarea Concursului naŃional de muzică uşoară

pentru copii „Armoniile Dunării”, Brăila, ediŃia a XII-a

Participarea la seara de folk cu Grupul vocal-instrumental

„Trubadurii“

Organizarea expoziŃiei de icoane pe sticlă„Suflet şi credinŃă”

Interpretarea de colinde cu prilejul sărbătorii Floriilor

Participarea la festivalul concurs naŃional

„Pianul, a doua pasiune”, ediŃia aVII-a, Râmnicu-Vâlcea

Participarea la festivalul concurs de muzică populară

„De dor, de primăvară", ediŃia a XVI-a, Caracal

Participarea la concursul naŃional de muzică populară

„Cântec drag din plai străbun", ediŃia a XVIII-a,Vaslui

MAI

Participarea la concursul interjudeŃean de interpretare

muzicală "Iannis Xenakis", ediŃia a IV-a, Brăila

Participarea la concursul naŃional de arte vizuale

„Nicolae Mantu", ediŃia a XV-a, GalaŃi

Organizarea atelierului de muzică FOLK

Participarea la spectacolul „La mulŃi ani, Europa!”

Participarea la parada costumului tradi ional românesc

„România de laArgeș. Noi păstrăm tradi ia!”, Piteşti

Organizarea evenimentului „PorŃi deschise la Şcoala de arte” – eveniment de promovare a Şcolii

Participarea la evenimentul „Noaptea muzeelor”

Participarea la festivalul-concurs „Mai cu FOLK“ Vaslui

Organizarea spectacolului de muzicăşi dansuri populare

„În zi de sărbătoare”, Dudeşti, jud. Brăila

Participarea la festivalul concurs de muzică folk

„Seară de Mai”, edi ia a XI-a, Brăila

Organizarea concertului de pian şi vioară din cadrul

Turneului naŃional „România universalis”

Participarea la concursul naŃional "PianoTop Music", ediŃia a III-a,Tecuci

Participarea la concursul na ional de picturăși grafică

”Emancipare”, ediŃia a II-a,Târgu Jiu

Organizarea Concursului naŃional de pian pentru copii

„Virtuozii”, ediŃia a XIII-a, Brăila

Participarea la festivalul na ional de folclor „Firicel de cântec românesc", edi ia a III-a, Focșani

Participarea la festivalul naŃional interconfesional de muzică corală religioasă cu participare internaŃională "Lumină din lumină". ediŃia a XII-a, Giurgiu

IUNIE

Participarea la evenimentul „Festivalul dulciurilor”

Participarea la festivalul-concurs naŃional de folclor pentru tineri interpreŃi „Dor de cânt românesc”, ediŃia a XV-a, Cumpăna – ConstanŃa

Participarea la festivalul judeŃean de folclor „Lină Chiralină", Brăila

Participarea la concursul naŃional de interpretare artistică „Armonii vocal-instrumentale", ediŃia a XV-a,Timişoara

Organizarea spectacolului muzical-coregrafic „Asosit vacanŃa mare!“

Organizarea cursurilorgratuite din „Şcoala de vară“

Participarea la „Art Festival Braşov”, ediŃia a XI-a

asa Artelor

Nr. 10/2022

Ş

Participarea la tabăra naŃională de pictură

„Acasă la Eminescu", ediŃia aVII-a, Botoşani

Organizarea atelierului de muzică FOLK

Organizarea evenimentului ”Şcoala de vară”, ediŃia a IV-a

Organizarea spectacolului folcloric „TradiŃii populare” , prilejuit de sărbătorirea zilei internaŃionale a iei

OrganizareaTaberei naŃionale de creaŃie artistică

„Porto Franco“ Brăila, ediŃia I

Organizarea expoziŃie de fotografie prilejuită de sărbătorirea zilei internaŃionale a Dunării

Organizarea vernisajului expoziŃiei de picturăşi fotografie cu lucrări realizate înTabăra naŃională de creaŃie artistică

"Porto Franco" Brăila, ediŃia I

IULIE

Participarea la defilarea muzicilor militare din în cadrul

Festivalului internaŃional al muzicilor militare

Participarea la Festivalul naŃional de interpretare vocală "Vara cu dor, vara cântecelor", ediŃia a II-a, GalaŃi

Participarea la Festivalul Coral Interna ional Niš - Serbia, ediŃia a XXVIII-a

AUGUST

Participarea la evenimentul „Zilele Brăilei”

Participarea la festivalul-concurs de muzică corală laicăși religioasă„Gheorghe Cucu”, ediŃia a XVIII-a,Vaslui

Participarea la Festivalul Na ional Concurs de muzică populară„Sus la munte, la Muscel”, edi ia a IX-a, Câmpulung-Muscel

Participarea la Zilele comunei Crasna, jud. Gorj

Participarea la spectacolul „Folk... la noi acasă”

SEPTEMBRIE

Participarea la Festivalul-Concurs „Joc şi cântec”, ediŃia I, destinat dansatorilor amatori din zona etnografică a judeŃului Brăila

Organizarea expoziŃiei de fotografie „Brăila - oraş istoric"dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului

Participarea la festivalul-concurs naŃional de folclor

„Cunună de cântec românesc", ediŃia aVII-a, Ploieşti

Organizarea recitalului de vioarăşi pian din cadrulTurneului

naŃional „Harmonia Mundi”

Participarea la festivalul folcloric naŃional "Aneta Stan", edi ia a IV-a, Cernavodă

Participarea la festivalul de muzică ușoarăși populară

„Tinere Speran e”, ediŃia a X-a, Medgidia

Organizarea concertului de vioarăşi pian din cadrul

Turneului naŃional „Recyclassic”

OCTOMBRIE

Participarea la spectacolul muzical-coregrafic organizat cu prilejul „Festivalului Florilor de toamnă”

Participarea la festivalul-concurs naŃional de interpretare a cântecului popular românesc "Dan Moisescu", ediŃia a XXVI-a, ConstanŃa

Participarea la concursul na ional de muzică populară

„Meleaguri brâncușiene”, ediŃia aV-a,Târgu Jiu

Participarea la proiectul educaŃional „Culturăşi civilizaŃie europeană”,Tema lunii „România – culturăşi civilizaŃie”

coala Populară deArte și Meserii „Vespasian Lungu“ Brăila

DE REFERINłĂ 2022 2022

Nr. 10/2022

Participarea la festivalul artelor „Armonii în timp“ , ediŃia aV-a, Bacău

Participarea la festivalul-Concurs InternaŃional de Folclor

„Cântecele neamului“, ediŃia a XIII-a, Suceava

Participarea la festivalul „Mândru-i plaiul muntenesc“ , ediŃia a III-a, Pătârlagele, Buzău NOIEMBRIE

Participarea la concursul naŃional de interpretare pentru pian

„Lirika“, ediŃia aV-a, Bucureşti

Participarea la festivalul-concurs naŃional al tinerilor

interpreŃi de muzică populară„Vâlcea, plai de cânt şi dor", ediŃia aVII-a, RâmnicuVâlcea

Participarea la festivalul InternaŃional de Interpretare Corală „I.D. Chirescu", ediŃia a XLI-a, Cernavodă

Participarea la festivalul naŃional şi internaŃional de muzică vocalăşi instrumentală„Armonii de toamnă”, ediŃia aVI-a. Bucureşti

Participarea la concursul internaŃional de arte, ediŃia a II-a de toamnă, Floreşti, Cluj

Participarea la proiectul educaŃional „Culturăşi civilizaŃie europeană”,Tema lunii „Germania – culturăşi civilizaŃie“

Participarea la „Festivalul şanselor tale”, ediŃia a XII-a

Concursul naŃional de picturăşi grafică, ediŃia aVIII-a, Sibiu

Participarea la festivalul coral na ional „Armonifest”, ediŃia aVII-a, Brăila

Participarea la concursul Napocensis Music, ediŃia I, ClujNapoca

Participarea la festivalul-concurs internaŃional de muzică pop-rock „Muzica inimii mele“, ediŃia a XV-a, Satu Mare

Participarea la festivalul naŃional „Gala câștigătorilor”

Bucureşti

Participarea la festivalul na ional de folk „Chira Chiralina“ , edi ia a XV-a, Brăila

Organizarea spectacolului „România unită în sărbătoare” , dedicat Zilei NaŃionale

DECEMBRIE

Participarea la spectacol de colinde din cadrul „Târgului de iarnă”

Organizarea vernisajului Concursului naŃional de pictură

şi grafică „Vespasian Lungu”, ediŃia a XXVII-a, Brăila

Organizarea Concursului naŃional de muzică populară pentru copii „Dunărea mea”, ediŃia I, Brăila

Participarea la evenimentul „Parada lui Moş Crăciun”

Participarea la concursul de interpretare pentru pian

„Allegretto“, ediŃia a XI-a, Bucureşti

Participarea la concursul naŃional de interpretare pianistică

„Pianiştii lui Moş Crăciun“, ediŃia a II-a, Bucureşti

Organizarea spectacolului muzical-coregrafic

„E vremea colindelor!”

Participarea la proiectul educaŃional „Culturăşi civilizaŃie europeană”,Tema lunii „Simfonia colindelor”

Participarea la evenimentul umanitar „O fapta bună de Crăciun #8” dedicat copiilor internaŃi în Spitalul judeŃean Brăila

asa Artelor

Nr. 10/2022

Şcoala Populară deArte și Meserii

„Vespasian Lungu“ Brăila

LUNA PREMIU CÂŞTIGĂTOR(I) ÎNDRUMĂTOR(I) EVENIMENT

IANUARIE

Categoria8-10ani

SecŃiuneaMuzică populară

PremiulI

SecŃiuneaIdolulmeu

PremiulIspecial

SecŃiuneaFolclor,10-13ani

LoculII

CategoriaA

FEBRUARIE

SecŃiuneaPian – Trofeul

şiSecŃiuneaPianclasic-

PremiulI

SecŃiuneaGrafică

MenŃiune

MareleTrofeu,Trofeul categorieilasec iunea"Muzică

Populară" şiTrofeulcategoriei

lasec iunea „Idolulmeu”

Categoria14-18ani

PremiulI

Categoria9-10ani

MenŃiune

Categoria11-13ani

MenŃiune

SecŃiuneaCantopopular,10ani

PremiulII

SecŃiuneaPictură

PremiulIII

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

FestivalulnaŃionalonlinedeinterpretare vocală„UniŃiîndor,uniŃiîncântec” , ediŃiaI,GalaŃi

FestivalulNaŃional şiInternaŃionalde

Muzică VocalăşiInstrumentală

„Armoniideiarnă”,ediŃiaaV-a, Bucureşti

LazărMarian Prof.LauraVermeşan ConcursulnaŃional „Artasufletului” , ediŃiaIonline,Oradea

Nicolescu-VeseluCălina Prof.CristianRadu

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

Mirică Iuliana-Bianca Prof.MarietaIon

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

OrăşanuGiulia Prof.MarietaIon

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

DobreDaria Prof.NelaConstantinescu

ConcursulNaŃionaldeArtă Plastică

„IonIrimescu”,Suceava,ediŃiaaXV-a

FestivalulNa ionaldeinterpretare

vocală "Floridedor,floridemăr ișor!",

GalaŃi

FestivalulnaŃionaldeinterpretarea

muziciipopulare"OmătuŃa",ediŃiaa XXIII-a,Tecuci

FestivalulConcursInternaŃional „Oldies

Songs” Bucureşti

ConcursulNaŃionaldeArtePlastice

„NicolaeMilord”,ediŃiaaVI-a,Piatra

NeamŃ

MARTIE

SecŃiuneaMuzică vocală– pop românesc

Categoriadevârstă 7-8ani

PremiulII

PremiulII

Categoriadevârstă 9-10ani

PremiulI

CupliuNectaria

PetreMaria-Antonia

BuneaAntonia-Cătălina

PremiulIII IlieBianca

SecŃiunea:Muzică vocală– pop internaŃional Categoriadevârstă 15-17ani

PremiulI

SecŃiuneaVocalSolo

PremiulI şi

Premiulspecialpentrudecor şi pentrupromovarea şi conservareaportuluipopular

AlbuMariana-Nicoleta

łigănuş Diana-Andreea

Prof.Ana-MariaBaciu

Prof.GabrielaVizuroiu

Prof.GabrielaVizuroiu

Prof.MarietaIon

Festivalulconcursdemuzică vocală, instrumentalăşiactorie „Artfest” , Ploieşti

ConcursulnaŃionaldeartă cuparticipare internaŃională„Măiestrieîncopilărie” , ediŃiaI,Giurgiu

APRILIE

MenŃiune Corulmixt „Trison"

Prof.Marcica şi Ştefan Lupu Festivalul-ConcursNaŃionalCoralde Muzică Sacră,ediŃiaaIII-a,Botoşani CategoriaInterpretarevocală în limbaromână /străină /turcă

PremiulIII

Sec iuneapictură adul i:

PremiulI

Sec iuneapictură-grafică tineri

PremiulII

Sec iuneapictură-grafică copii

Premiulspecial(Asocia ia localită ilor șizoneloristorice și deartă dinRomânia-ALZIAR)

Grupa7-9ani

MenŃiune

Grupa13-15ani

Premiulspecial

Grupa16-18ani

łigănuş Diana-Andreea

AndronoiuMaria

Prof.MarietaIon

Prof.NelaConstantinescu

LigaIoana-Liviana Prof.NelaConstantinescu

MateiDan-Mihai Prof.NelaConstantinescu

BuneaAntonia-Cătălina Prof.Ana-MariaBaciu

IancuAndreea-LuminiŃa Prof.GabrielaVizuroiu

PremiulII DrăghiciAndreea-Nicoleta Prof.Ana-MariaBaciu

SecŃiuneaA,categoriaaIII-a

PremiulI

SecŃiuneaA,categoriaaIV-a

Manea Ştefan-Rareş Prof.RalucaCiucă

PremiulI PricopAron-Toni

PremiulII LazărMarian Prof.LauraVermeşan

PremiulII

SecŃiunea11-13ani

LoculI

LoculII

Mirică Bianca Prof.MarietaIon

Andreea Şerbu

AndreeaVizureanu

Prof.MarietaIon

ConcursulnaŃional „IFLC – Golden Voices”,ediŃiaaVII-a,Bucureşti

Concursulanualdepicturăşigrafică ”Imaginar”,ediŃiaaXIII-a,Cluj-Napoca

ConcursulnaŃionaldemuzică uşoară pentrucopii „ArmoniileDunării” , Brăila,ediŃiaaXII-a

FestivalulConcursNaŃional „Pianul,a douapasiune”,ediŃiaaVII-a,RâmnicuVâlcea

Festivalulconcursdemuzică populară

„Dedor,deprimăvară",ediŃiaaXVI-a, Caracal

ConcursulnaŃionaldemuzică populară

„Cântecdragdinplaistrăbun",ediŃiaa XVIII-a,Vaslui

asa Artelor

Nr. 10/2022

Şcoala Populară deArte și Meserii

„Vespasian Lungu“ Brăila

LUNA PREMIU CÂŞTIGĂTOR(I) ÎNDRUMĂTOR(I)

SecŃiuneainstrumentală

PremiulII CiauşuCristian-Andrei(nai) Prof.MarietaIon

Soliştiinstrumentişti,

OCTOMBRIE

EVENIMENT

Festivalul-ConcursnaŃionalde interpretareacânteculuipopular românesc"DanMoisescu",ediŃiaa XXVI-a,ConstanŃa

NOIEMBRIE

12-15ani

PremiulI CiauşuCristian-Andrei(nai)

Soliştivocali,12-15ani

PremiulII Mirică Iuliana-Bianca

Soliştivocali,16-25ani

Diplomă departicipare

SecŃiuneaMuzică populară

Prof.MarietaIon

ConcursulNa ionaldeMuzică Populară „Meleaguribrâncușiene”,ediŃiaaV-a, TârguJiu

RaduIoniŃă-Adrian

Trofeulcategoriei łigănuş Diana-Andreea

Categoria11-14ani

Categoria15-18ani

MenŃiune

SecŃiuneaMuzică uşoară

Categoria7-9ani

Trofeulcategoriei

Categoria7-9ani

LupuOana-Verginica

Prof.MarietaIon

Prof.ViorelToader

BuneaAntonia-Cătălina Prof.Ana-MariaBaciu

PremiulI IlieBianca-Miruna Prof.GabrielaVizuroiu

Categoria16-18+ani

MenŃiune

Categoria16-18+ani

MenŃiune

SecŃiuneaSoliştivocali

Premiulspecialaljuriului

SecŃiuniiMuzică Populară, 9-11ani

TrofeulsecŃiunii

SecŃiuneapopinternaŃional

NichiforAndra Prof.Ana-MariaBaciu

MafteiAlisia-Andreea Prof.GabrielaVizuroiu

Mirică Iuliana-Bianca Prof.MarietaIon

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

PremiulI StoianRobert-Iulian Prof.GabrielaVizuroiu

SecŃiuneacantopop,7-9ani

PremiulI IlieBianca-Miruna Prof.GabrielaVizuroiu

PremiulI Dumitru Ştefan Prof.GeaninaOnodi

Soliştiinstrumentişti

PremiulIII CiauşuCristian-Andrei(nai) Prof.MarietaIon

Diplomă departicipare Coruluimixt"Trison"

AndronoiuMaria

Prof.Marcica şi Ştefan Lupu

Festivalulartelor"Armoniiîntimp", ediŃiaaV-a,Bacău

Festivalul-ConcursInternaŃionalde Folclor"Cânteceleneamului",ediŃiaa XIII-a,Suceava

Festivalul"Mândru-iplaiulmuntenesc", ediŃiaaIII-a,Pătârlagele,Buzău

FestivalulnaŃional şiinternaŃionalde muzică vocalăşiinstrumentală „Armoniidetoamnă”,ediŃiaaVI-a. Bucureşti

ConcursulinternaŃionaldearte,ediŃiaa II-adetoamnă,Floreşti,Cluj

ConcursulnaŃionaldeinterpretare pentrupian"Lirika",ediŃiaaV-a, Bucureşti

Festivalul-concursnaŃionalaltinerilor interpreŃidemuzică populară "Vâlcea, plaidecânt şidor",ediŃiaaVII-a, RâmnicuVâlcea

FestivalulInternaŃionaldeInterpretare Corală "I.D.Chirescu",ediŃiaaXLI-a, Cernavodă

SecŃiuneaPictură

Diplomedeparticipare

BădaşcuMaria

LigaIoana

MustaŃă Rareş-Andrei

Prof.NelaConstantinescu

Festivalul ŞanselorTale,ediŃiaaXII-a

ConcursulnaŃionaldepicturăşigrafică, ediŃiaaVIII-a,Sibiu

SecŃiuneaGrafică

Diplomedeparticipare StănescuGeorgiana Prof.CristianRadu ProzanValentina

Diplomă departicipare Corulmixt „Trison"

SecŃiuneaPian

PremiulIII

Prof.Marcica şi Ştefan Lupu

Festivalulcoralna ional „Armonifest” , ediŃiaaVII-a,Brăila

ConcursulNapocensisMusic,ediŃiaI, Cluj-Napoca AlecseFlavian

Manea Ştefan-Rareş Prof.RalucaCiucă

MenŃiuneaI NechiforAndra Prof.Ana-MariaBaciu

SecŃiuneapopromânesc

PremiulI MuratBianca-Florina Prof.BaciuAna-Maria

SecŃiuneaMuzică populară

TrofeulsecŃiunii

SecŃiuneaGrupinstrumental online

TrofeulsecŃiunii şiPremiulI

IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

Grupulvocal-instrumental „Perpetuum” (Codrescu Ştefan – tobe,Dumitru Andrei – orgă,Stoian Robert – solistvocal) Prof.GigiMîŃă Duetinstrumental(Calută CodruŃ– orgă,Smochină Victor-tobe)

Diplomă departicipare AmărioareiAlexandraTheodora Prof.FlorinLazăr

Festivalul-concursinternaŃionalde muzică pop-rock"Muzicainimiimele", ediŃiaaXV-a,SatuMare

FestivalulnaŃional „Galacâștigătorilor” Bucureşti

FestivalulNa ionaldeFolk"Chira Chiralina",edi iaaXV-a,Brăila

DECEMBRIE

SecŃiunea „Seniori-Pictură”

PremiulI BădaşcuMaria Prof.NelaConstantinescu

MenŃiunespecială LigaIoana

SecŃiunea „Seniori-Grafică”

PremiulII

ProzanValentina Prof.CristianRadu

MenŃiunespecială StănescuGeorgiana-Denisa

SecŃiunea „Juniori”

PremiulIII

Grupa6-9ani

BorbelyAlexandru Prof.NelaConstantinescu

PremiulIII MoŃpanGabriela-Samira Prof.ViorelToader

MenŃiune

Grupa10-12ani

łubucSara-Maria Prof.ViorelToader

PremiulI IvanRobert-Ioan Prof.ViorelToader

PremiulII

StanIoan-Dragoş Prof.MarietaIon

PremiulIII OrăşanuGiulia

Grupa13-15ani

PremiulI Mirică Iuliana-Bianca Prof.MarietaIon

MenŃiuni

ConstantinescuMirela Prof.ViorelToader CeolacuSara-Nicoleta ŞerbuAndreea Prof.MarietaIon łigănuş Diana-Andreea

Grupa16-18ani PremiulII SanduAndra-Cristina Prof.MarietaIon

MenŃiuni

MihociIrina Prof.ViorelToader LupuOana-Verginica

Premiulspecial Dumitru Ştefan Prof.GeaninaOnodi

PremiiI(deexcelenŃă)

Dumitru Ştefan Prof.GeaninaOnodi

CeolacuAlex

ConcursulNaŃionaldePicturăşiGrafică „VespasianLungu”,ediŃiaaXXVII-a, Brăila

ConcursulnaŃionaldemuzică populară pentrucopii „Dunăreamea”,ediŃiaI, Brăila

Concursuldeinterpretarepentrupian „Allegretto",ediŃiaaXI-a,Bucureşti

ConcursulnaŃionaldeinterpretare pianistică "PianiştiiluiMoş Crăciun"', ediŃiaaII-a,Bucureşti

CONCURSUL

CONCURSUL NAłIONAL DE MUZICĂPOPULARĂ PENTRU COPII

10/2022 LUNA PREMIU CÂŞTIGĂTOR(I) ÎNDRUMĂTOR(I) EVENIMENT

Casa Artelor

Nr. 10/2022

Şcoala Populară deArte și Meserii

„Vespasian Lungu“ Brăila

CALENDAR CULTURAL

“DordeEminescu” - spectacolliterar-muzical,omagiindpoetulnaŃionalMihaiEminescu.

IANUARIE

“Unire-ncuget şi-nsimŃiri” -spectacolliterar-muzical,evocator,dedicataniversăriia 164deanidelaUnireaPrincipatelorRomâne.

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

„Întâlnirecudragostea”

“Valentine’sday”

spectacolmuzical

coregraficdedicatZileiÎndrăgostiŃilor

„CântânddeDragobete”– spectacoltradiŃionalromânescdemuzicăşidansdedicat

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii

FEBRUARIE

“Zileidragosteilaromâni”

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

ExpoziŃiedeArtă Fotografică «Flori»

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIEIULIE

AUGUSTSEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii Lansareanumărului10alpublicaŃieianuale “CASAARTELOR” realizată de Şcoala Populară deArte«VespasianLungu” Brăila,publicaŃiecucaractercultural-artistic

ExpoziŃiedePictură «Picăturade...culoare »

şieducaŃional.

« Ghioceideziuata! » – spectacolmuzicaldedicatZileiInternaŃionaleaFemeii.

ConcursulNaŃionaldeMuzică Uşoară pentruCopii “ArmoniileDunării” , ediŃiaaXIII-acuparticipareaunorpersonalităŃiartistice.

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii

CasaTineretului

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/online

ExpoziŃiedeIcoanepesticlă “Suflet şicredinŃă” cuocaziaSfintelorSărbatoridePaşte.

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/CasaTineretului

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii/online ConcursulNaŃionaldePian “Virtuozii”,ediŃiaaXIV-a,cuparticipareaunor personalităŃiartistice.

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/online

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii ConcursulNaŃionaldePicturăşiGrafică “VespasianLungu” ediŃiaaXXVIII-a, cuparticipareaunorpersonalităŃiartistice.

Spectacolmuzical-coregrafic “9Mai-ZiuaEuropei”

“FestivalulFlorilordePrimăvară” -spectacolmuzical-coregrafic,expozitiede fotografie şipictură

“ZileleporŃilordeschise” - evenimentdepromovareaoferteieducaŃionalepentruanul şcolar2023-2024.

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

“AsositvacanŃamare!” -Spectacolfestival ŞcoliiPopularedeArte “Vespasian Lungu” cuocaziaîncheieriianului şcolar.

“Şcoaladevară”,ediŃiaaV-a - evenimentdepromovareaoferteieducaŃionalepentruanul şcolar2022-2023.

TabăranaŃională decreaŃieartistică„PortoFranco”,ediŃiaaII-a,cuparticiparea elevilor şiprofesorilor şcolilorpopularedeartedin ŃarăşiaunorpersonalităŃiartistice.

Participarealadiverseproiecte şischimburiculturaleorganizateînparteneriatcuinstituŃii publice,alteorganizaŃii/operatoriculturali;participareacursanŃilor,formaŃiilor,ansamblurilor instituŃieiladiferiteevenimentecucaracterjudeŃean,naŃional,internaŃional,precum şila evenimente şianiversăriale şcolilorpopularedeartă din Ńară

“ZileleporŃilordeschise” - evenimentdepromovareaoferteieducaŃionalepentruanul şcolar2023-2024.

“ZileleBrăilei”, spectacolmuzical-coregrafic.

Deschidereafestivă anouluian şcolar2023-2024 -spectacolmuzical-coregrafic.

“FestivalulFlorilordeToamnă” -spectacolmuzical-coregrafic,expozitiedefotografie şipictură

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

NOIEMBRIE Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru.

DECEMBRIE

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/GaleriiledeArtă

ParculMonument/altescene înaerliber

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altescene

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altelocaŃii

Local,judeŃean,naŃional,internaŃional

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ParculMonument/altescene

înaerliber

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»/altescene

ParculMonument/altescene înaerliber

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

Spectacoldemuzică tradiŃionalromânească prilejuitdeZiuaNaŃională aRomâniei. ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

“Evremeacolindelor!” - Spectacolmuzical-coregraficdetradiŃii şiobiceiuriromâneşti.

ConcursulnaŃionaldemuzică populară pentrucopii “Dunăreamea”,ediŃia aII-a,cuparticipareaunorpersonalităŃiartistice.

CasaTineretului

Desfăşurarea cursurilordeînvăŃământartistic îndomeniile:muzică,coregrafie,arte vizuale,teatru. ŞcoalaPopulară deArte «VespasianLungu»

PERMANENT Participarealadiverseproiecte şischimburiculturaleorganizateînparteneriatcu instituŃiipublice,alteorganizaŃii/operatoriculturali(ZileleBrăilei,festivaluridefolclor, festivaluridemuzică uşoară,aniversărialeunorlocalităŃidinjudeŃ etc.)

PERMANENT ParticipareacursanŃilor,formaŃiilor,ansamblurilorinstituŃieiladiferiteconcursuri, festivaluri,expoziŃii,spectacoleetc.cucaracterjudeŃean,naŃional,internaŃional.

PERMANENT Participarealaevenimentele şianiversările şcolilorpopularedeartă din Ńară prin implicareacursanŃilor,profesorilor şireprezentanŃilorinstituŃieiînschimburiculturale, taberedecreaŃie,workshop-urietc.

Local,judeŃean,naŃional,internaŃional

Local,judeŃean,naŃional,internaŃional

NaŃional şiinternaŃional

„

COLECTIVUL ŞCOLII POPULARE DEARTE ŞI MESERII „VESPASIAN LUNGU“ BRĂILA ÎNANUL2022

Manager: Cristian Morozan

PERSONALDE SPECIALITATE / profesori, experŃi, instructori:

SECłIAMUZICĂ:

Canto clasic:

Ana-Maria Baciu

Ana-Maria Baciu, GabrielaVizuroiu, Canto muzică uşoară:

Marian Stoian

Pian:

Vioară, violă:

Marieta Ion, Marian Stoian,ViorelToader

Canto muzică populară: Raluca-Daniela Ciucă, Laura-VioaraVermeşan, Geanina Onodi

Ştefan Lupu

Marcica Lupu Ansamblu coral:

Chitară (clasică, folk, electrică, bas): Florin Lazăr, Marius Şerban

Cristian Şonea, Nicolae Mircea,ViorelToader, Orgă electronică:

Gigi MîŃă

Acordeon:

Nicolae Mircea, Cristian Şonea,ViorelToader

PercuŃie: Gigi MîŃă

Teorie şi solfegii / Istoria muzicii:

SECłIAARTEVIZUALE:

Laura-VioaraVermeşan

Pictură şi grafică: Nela Constantinescu

Cristian Radu, Nela Constantinescu

Artă decorativă / Iconografie:

Design vestimentar:

Artă fotografică:

Florentina Giol

Viorel Neagu

SECłIACOREGRAFIE:

Dans popular:

Georgeta Lungu, Marcela Crăciun, Marian Rusu,

Mihaela Malinche

SECłIATEATRU: Silvia Iuly-AnaTariq

Actorie copii:

PERSONALADMINISTRATIV:

Contabil şef: Mariana Chitaru

Referent de specialitate:

Silvia-LuminiŃa Cărbunaru

Expert:

Gheorghe Chitaru

Referent de specialitate: Mirela Fătu VasileApostu

Referent de specialitate:

Valentina Prozan Îngrijitor:

CasaArtelor“, nr. 10, anul X - fondată în anul 2013

PublicaŃie culturală anuală realizată de Şcoala Populară deArte şi Meserii „Vespasian Lungu“ , instituŃie subordonată Consiliului JudeŃean Brăila

ISSN 2344 - 6463

Editura PROILAVIA

: FondatorGeorge-Romeo Bunea

Autorii articolelor îşi asumădeplina responsabilitate cu privire la conŃinutul acestora.

Coordonator şi tehnoredactor:

Cristian Morozan

Colaboratori:

Ana-Maria Baciu, Zamfir Bălan, Gheorghe Chitaru, George Condruz, Marcela Crăciun, George-Tudor Ion, Vespazian Ionesi, Ioana-Maria Lupaşcu, Ştefan Lupu, Hugo Mărăcineanu, Viorel Mortu, Ioan Munteanu, Cristinel Munteanu, Marilena-Viorica Niculescu, Steliana Radu, Marius Şerban, Laura-Vioara Vermeşan

Redactor: Silvia-LuminiŃa Cărbunaru

Fotograf: Viorel Neagu

e-mail: vespasianlungu@yahoo.com

web: www.vespasianlungu.ro

fb: scoaladearte.braila