2012-3-7 by Romwald Chezu

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 78

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Protestele minerilor iau amploare în Valea Jiului

“Cozma, unde eºti, sã ne duci la Bucureºti!”

Miron Cozma:

”Minerii sã meargã la Bucureºti!” inerii aflaþi în faþa Companiei Naþionale a Huilei au scandat minute în ºir numele lui Miron Cozma, amintindu-ºi de vremurile când ”Luceafãrul huilei” se afla în fruntea lor ºi îi conducea cu îndârjire spre Bucureºti.

>>> PAGINILE 6-7

Ruleta ruseascã cu viaþa minerilor in cauza echipaD mentelor învechite, minerii sunt zi de zi în pericol major. Practic, viaþa minerilor se joacã la ruleta ruseascã. >>> PAGINILE 6-7

Zeci de ore fãrã întrerupere au protestat minerii din Valea Jiului, cerând majorarea sporului de periculozitate ºi condiþii mai bune de lucru. Oamenii au spus cã nu renunþã la acþiunea declanºatã încã de luni dimineaþa pânã nu vãd semnat, negru pe alb, cã doleanþele lor s-au rezolvat.

PAGINILE 6-7

În UNPR se poartã soþia ºi amanta, adicã ”politicianul curvã” NPR se vrea partid cu U ºtaif, dar se poartã suburban, conform atitudinii publice a unor membri ºi simpatizanþi. Racolãrile seamãnã cu ºantajul, excluºii ºi demisionarii din alte partide negociazã pe rupte, iar în susþinere vin foºtii aliaþi de afaceri oneroase.

>>> PAGINA A 3-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

Request Mix vineri 9 martie la Club 3D Stage

DJ DARK & SHIDANCE n calitate de remixer a devenit cunoscut datoritã varianþei lucrate pentru “Till The Morning Light” (Morris), care a fost inclus ºi pe compilaþia “Romania Loves Minimal Beat” ºi alte remixuri la care a lucrat împreunã cu Shidance

colegul sãu de studio pentru artiºti cunoscuþi precum; Jeremih & 50 cent, Phelipe & Nick Kamarera, Voxis, Park Place, Andreea Banica, Liviu Hodor, ROA [...] Anul 2011 este un an plin de schimbãri pentru tânãrul dj fiind cooptat în echipa Radio21 având 3 ore de muzicã mixatã. Pentru Dark, hobbyurile se rezumã la pasiunea pentru muzicã, cai putere ºi blog-ul personal.

Cu o experienþã vastã în materie de muzicã electronicã, Dark a reuºit sã-ºi cucereascã publicul repede prin producþiile personale, dar ºi prin talentul în materie de DJ-ing. Vã aºteptãm cu drag vineri, 09.003.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Programul Teatrului de Artã Deva Miercuri 7 martie ora 18.00 DAR DE PRIMÃVARÃ – spectacol de muzicã uºoarã ºi popularã al Tinerelor Talente Vineri 9 martie ora 18.00 proiecþie de galã CEVA BUN DE LA VIAÞÃ un film de Dan Piþa Duminicã 11 martie ora 19.00 SHAKESPEARE OPERE COMPLETE pe scurt ! Teatrul Andrei Mureºanu Sfântu Gheorghe Joi 15 martie ora 19.00 ÎNCORNORATUL de Moliere, regia Laurian Oniga Vineri 16 martie ora 19.00 Vernisaj MOTIVE ROMÂNEªTI ÎN AFIªUL POLONEZ Expoziþie de afiºe de filme româneºti care au rulat în Polonia între anii 1958-2010 Vineri 23 martie ora 19.00 IONA de Marin Sorescu, cu ILIE GHEORGHE Luni 26 martie ora 19.00 – 1 aprilie Sãptamâna filmului polonez, Proiecþii de filme poloneze premiate, Veneþia / Wenecja Polonia, 2010, 110 min. Regia ºi scenariul: Jan Jakub Kolski Ioana / Joanna Polonia, 2010, 105 min. Regia ºi scenariul: Feliks Falk Erata /Erratum Polonia, 2010, 89 min. Regia ºi scenariul: Marek Lechki Mistificarea / Mistyfikacja Polonia, 2010, 100 min. Regia ºi scenariul: Jacek Koprowicz Examenul de Capacitate 1947 / Ma³a matura 1947 Polonia, 2010, 108 min. Regia ºi scenariul: Janusz Majewski Afacerea sfântã / Œwiêty interes Polonia, 2010, 100 min. Regia: Maciej Wojtyszko Trandafiraºul / Ró¿yczka Polonia, 2010, 118 min. Regia: Jan Kidawa-B³oñski Miercuri 29 martie ora 19.00 Concert rock RIFF Sibiu

ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Amazon (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Capra 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Academia de poliþie 2 0:30 Pro Motor (r) 1:00 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii - ªtrandul de nudiºti 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Departe de casã

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 17:00 Telejurnal 17:30 Bãieþii din strada Pal 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:44 Dr. House (s) 21:31 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal UEFA Champions League (live) 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League (live) 0:40 Agenþia Psych 1:30 Cu ochii’n 4 (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

În UNPR se poartã soþia ºi amanta,

adicã ”politicianul curvã” NPR se vrea partid cu ºtaif, dar se poartã suburban, conform atitudinii publice a unor membri ºi simpatizanþi. Racolãrile seamãnã cu ºantajul, excluºii ºi demisionarii din alte partide negociazã pe rupte, iar în susþinere vin foºtii aliaþi de afaceri oneroase.

Numiþi RENEGADOS, toþi cei care au compromis, la vârf, ºi au plecat din PSD, mai ales, în perioada anilor 20002004, au devenit fetele mari în partidul de buzunar Uniunea Naþionalã Pentru Progresul României , filiala judeþului Hunedoara (UNPR). Mama care i-a fãcut este preºedintele României, Traian Bãsescu, iar scopul naºterii acestei formaþiuni este sã rupã din voturile opoziþiei ºi sã pãstreze un numãr cât mai mare de supuºi. Sigur, afacerea este afacere, pentru cã în judeþul Hunedoara, pe vremea când judeþul era condus de actualul preºedinte al UNPR, Mihail Rudeanu, în calitate de preºedinte al Consiliului Judeþean ºi Aurelian Serafinceanu, în calitate de prefect,

puseserã barierã judeþului ºi Vãii Jiului nelâsând nici un investitor sã pãtrundã, protejându-ºi astfel afacerile ºi afaceriºtii, în detrimentul dezvoltãrii zonei. De data aceasta, Mihail Rudeanu s-a încuscrit cu senatorul ºi fostul ministru PDL, Vasile Blaga, iar copii acestora au dezvoltat afaceri frumoase cu spitalele din judeþ. Alþii sunt protejaþi ºi neatinºi de aripa legi, alþii s-au gândit cã prind ceva la viitoarele alegri ºi dupã…

mante ºi concubinaj

Racolãrile în UNPR au intrat în linie dreaptã ºi acolo unde nu se poate, se merge pe ”încaierã-i

drace, cã de restul mã ocup eu”. Un exemplu de notorietate este cel din toamna anului trecut când printr-un comunicat de presã UNPR anunþa cã patru primari din judeþul Hunedoara ºi-au anunþat oficial decizia de a candida din partea Uniunii la alegerile locale din 2012: Alin Traian Chiorean -Lãpugiu de Jos, Mircea Ghilean Bucureºci, Daniel Pupezã -Teliucu Inferior ºi Traian Mãrcuº Achim - Buceº. La vremea respectivã Mircea Ghilean a aruncat public câteva vorbe din care ziariºtii au dedus cã „joacã la douã capete” , iar modelul de ”politician curvã” este motiv de mândrie ºi potenþã. „Am o soþie ºi o amantã. Aºa sunt cele douã partide pentru mine. Care-i problema? Câþi demnitari nu au ºi soþie ºi amantã?

Scrieþi asta”, a bravat Ghilean în faþa jurnaliºtilor de la Ziarul Hunedoreanului. Preºedintele Mihail Rudeanu a confirmat stilul libertin de a face politicã. ”Cu viceprimarii Cosmin Costa ºi Marcel Morar suntem într-un fel de concubinaj. Nu ne-am luat cu acte, ca sã zic aºa. Au semnat adeziunile, dar ele urmeazã sã fie validate în prima ºedinþã a Biroului Politic Executiv, care va avea loc luna viitoare”, spunea la vremea respectivã Rudeanu.

otenþiali candidaþi, renegados se înghesuie

La Petroºani, surse din partid spun cã un poteþial candidat ar putea fi Aurelian Serafinceanu, fostul prefect de Hunedoara din mandatul 2000-2004. Acesta, evi-

dent, potrivit aceloraºi surse susþinut ºi consiliat de fostul contabil ºef al CNH, actual contabil ºef la Preparaþia Coroeºti, Daniela Ciocodeicã. Aurelian Serafinceanu a declarat însã în repetate rânduri cã nu îl mai intereseazã funcþiile publice ºi nici cele din partid ºi cã UNPR înseamnã pentru el doar o promisiune fãcutã bunului sãu prieten generalul Gabriel Oprea. Dar cum în politicã situaþiile sunt în miºcare de la o zi la alta, rãmâne de vãzut dacã Serafinceanu îºi respectã promisiunea de a ieºi din partid sau… În prezent, în Valea Jiului, câþiva dintre proaspeþii excluºi din PSD Petroºani duc tratative pentru a fi primiþi în UNPR. Haralambie Vochiþoiu a declarat cã îºi mai bea cafeaua cu cei de

la UNPR, considerânduse un om liber, iar Dorina Pleºcan, la fel de liberã, a avut întâlniri cu reprezentanþii partidului, dupã spusele acestora. În partid a mai apãrut ºi un nou ºef al Gãrii Petroºani. Deci UNPR munceºte ºi regula se pãstreazã, cea a reunirii renegaþilor. Dar UNPR atacã la vârful organizaþiilor locale pentru a racola noi membri care aduc ºi voturi. Atacurile/negocierile se poartã în zona vicepreºedinþilor ºi a membrilor Birourilor politice ale PSD ºi PNL. Informaþiile din interiorul partidului spun cã dacã nu le reuºeºte atragerea, prin ofertare, se va merge pe denigrare încãpãþânaþilor care refuzã. Adicã, ºantaj la drumul mare. UNPR nu prea are ce oferi, pentru cã se situeazã în sondaje în unele locuri la 0,25 la sutã, dupã spusele lui Radu Berceanu, senator PDL: ºi un protocol de colaborare pe plan local e problematic, în condiþiile în care UNPR are doar 0,25% în unele locuri, aºa cã nu ar trebui sã punã condiþii. Deci, UNPR nici nu conteazã! Pe blogul UNPR Hunedoara, , am cãutat informaþii despre acþiunile partidului de buzunar ºi am constatat cã dacã nu ar exista Cristian Diaconescu, nu ar exista blogul de promovare. Adica, 0,25 la sutã.... Ileana FIRÞULESCU

ªi pensionarii solicitã sprijin autoritãþilor ensionarii minieri din Valea Jiului i-au invitat pe reprezentanþii autoritãþilor locale ºi judeþene la „o ºedinþã de lucru” în cadrul cãreia vor fi dezbãtute o serie de probleme cu care se confruntã foºtii mineri.

Printre acestea se numãrã reacordarea facilitãþilor la energia electricã ºi cãrbune, recalcularea pensiilor sau anularea sistemului de coplatã a serviciilor medicale pentru pensionari. Întâlnirea este programatã pentru vineri, 9 martie, cu începere de la ora 12:00 la Casa de Culturã a Sindicatelor din Petroºani. „Pânã acum ne-a confirmat participarea

la ºedinþã ªtefan Ioan Dezmeri, prefectul judeþului. Dorim sã le supunem atenþiei celor care vor veni la întâlnirea cu pensionarii minieri mai multe probleme. Printre acestea se numãrã continuarea acordãrii de subvenþii ºi alocaþii bugetare pentru activitatea din mineritul Vãii Jiului, concomitent cu crearea de noi locuri de muncã pentru tineri ºi ºomeri, recalcularea pensiilor în conformitate cu Legea 250/2007 privind valoarea minimã a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie, indexarea pensiilor în conformitate cu Legea 263/2010, acordarea în continuare a facilitãþilor ca diferenþã la energia electricã ºi cãrbune în conformitate cu HG

670/1990 ºi Decizia CE 787/decembrie 2010, creºterea plafonului de neimpozitare a pensiilor la valoarea salariului mediu brut pe economie sau anularea sistemului de coplatã a serviciilor medicale pentru pensionari ºi eliminarea CAS-ului de 5,5 pentru pensiile sub 1.000 de lei”, a spus Ion Hortopan, preºedinte Liga Sindicatului Pensionarilor Minieri Valea Jiului. La întâlnire au fost invitaþi parlamentarii Vãii Jiului, prefectul judeþului, reprezentanþii Casei Judeþene de Pensii ºi a celei de Asigurãri de Sãnãtate, primarii localitãþilor din Vale, reprezentanþii tuturor formaþiunilor politice precum ºi cei ai sindicatelor din zonã. Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

Hoþi de fier vechi opriþi cu focuri de armã n agent de pazã de la Uzina de Preparaþie a Cãrbunelui Vulcan a fost nevoit sã foloseascã armamentul din dotare pentru prinderea unor persoane necunoscute care au pãtruns fãrã drept în perimetrul unitãþii. Paznicul a executat un foc de armã în plan vertical, dupã efectuarea somaþiilor legale.

Comisarii Gãrzii Financiare din Valea Jiului îi au la ochi pe comercianþii de flori lorarii ºi florãresele au fost luaþi la puricat de comisarii Gãrzii Financiare din tot judeþul. În Valea Jiului, în Petroºani mai exact, astfel de controale au loc pe parcursul întregi luni, iar unele firme au rãmas chiar fãrã marfã.

„Am avut acþiuni în domeniul comerþului cu flori ºi au fost sancþionaþi 5 agenþi economici cu amenzi în valoare totalã de 17.800 de lei. S-au confiscat 200 de lei ºi s-a suspendat activitatea la douã unitãþi”, ne-a declarat Cosmin Pãtrunjan, ºef

Divizie Garda Financiarã Hunedoara. De asemenea, comisarii de la Garda Financiarã au avut un început de an plin. Ei au întreprins pânã acum peste 70 de acþiuni de control pe mai multe linii. “Pe toatã Valea Jiului s-a efectuat un numãr de aproximativ 70 de controale ºi s-au aplicat sancþiuni de 52.500 de lei. Dintre acestea, 6 controale au fost în domeniul achiziþiilor intracomunitare, s-a suspendat activitatea a 6 unitãþi ºi s-au dat 34 de sancþiuni. De asemenea, suma de bani confiscate a fost de 4576 de lei”, a mai declarat Cosmin Pãtrunjan. Luiza ANDRONACHE

Programul Rabla demareazã la sfârºitul lunii martie eprezentanþii Ministrului Mediului ºi Pãdurilor au anunþat cã programul Rabla, ediþia 2012, ar putea demara la finele acestei luni.

Programul Rabla din acest an va începe la sfârºitul lunii martie ºi se va desfãºura în aceleaºi condiþii ca anul precedent. Fiecare proprietar al unei maºini mai vechi de 10 ani va primi un voucher în valoare de

3.800 lei, iar o singurã persoanã poate casa pânã la trei autoturisme vechi pentru a cumula cele trei vouchere, în scopul achiziþionarii unui autoturism nou. “A fost o discuþie în ceea ce priveºte

bugetul Fondului de Mediu ºi pe care am clarificat-o, sper. E vorba de a avea inventarul acelor REMAT-uri care vor fi partenere ºi imediat dupã ce vom avea aceastã listã, dar ºi a dealerilor care vor participa, sper sã demarãm programul la sfârºitul lunii martie. Este un program pe care lumea îl aºteaptã. A fost ºi este un program de succes ºi, evident, cã interesul nostru este de a scoate din circulaþie maºinile uzate ºi de a da ºansa cetãþenilor de a cumpãra maºini noi”, a declarat Borbely, citat de Agerpres. Programul “Rabla” va avea un buget de 114 milioane lei, echivalentul casãrii a 30.000 de maºini mai vechi de zece ani. Marius MITRACHE

În urma intervenþiei nu au rezultat victime, însã a fost prins ºi identificat un bãrbat de 54 ani, din Vulcan, care se afla cu autoturismul proprietate

personalã, în zona strãzii Plesnitoarei, lângã Uzina de Preparaþie a Cãrbunelui Vulcan. Suspectul a recunoscut cã se afla în acea zonã cu intenþia de a sustrage fier vechi din incinta preparaþiei ºi a fost condus la sediul poliþiei în vederea continuãrii cercetãrilor. Poliþiºtii au întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt calificat ºi au reuºit, în urma cercetãrilor, sã identifice alþi patru suspecþi care au participat la comiterea infracþiunii, însã au reuºit, pe moment, sã fugã de la locul faptei. Cei cinci suspecþi sunt cercetaþi, în continuare, în stare de libertate, urmând a se documenta întreaga lor activitate infracþionalã.

Furau din scãri de bloc P atru tineri din Vulcan, constituiþi într-o bandã, au fost prinºi de poliþiºtii din localitate, dupã ce au comis mai multe furturi din scãri de bloc ºi puncte termice aparþinând SC Pregoterm SA. “O patrulã de Siguranþã Publicã a Municipiului Vulcan a identificat doi tineri în zona Peco, care au abandonat niºte bunuri. În urma verificãrilor s-a stabilit faptul cã aceºtia sustrãgeau din scãri de bloc ºi din anexe ale

Pregoterm, panouri metalice ºi calorifere. Ulterior, în urma cercetãrilor, am stabilit cã la furturi au participat patru tineri între 15 ºi 21 de ani. Ei ºi-au recunoscut fapta ºi am recuperat bunurile sustrase, care au fost predate pãgubiþilor”, a

declarat Iosif Arcana, ºef Birou Investigaþii Criminale Vulcan. Cei patru bãieþi cu vârste cuprinse între 15 ºi 21 de ani, sunt cercetaþi în stare de libertate ºi riscã pânã la 5 ani de închisoare pentru furt calificat. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

Liderii minerilor certaþi de sindicaliºti iderii minierilor din Valea Jiului au fost luaþi la întrebãri de cei cãrora le conduc destinele pe linie sindicalã. De aceastã datã, protestul minerilor s-a îndreptat nu numai împotriva ºefilor Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, dar ºi împotriva unor lideri de sindicat.

Oamenii sunt nemulþumiþi de lipsa de reacþie a celor care conduc acum miºcarea sindicalã ºi nu înþeleg de ce nu au luat atitudine când au vãzut cã protocoalele semnate de ei cu reprezentanþii administraþiei ori ai Ministerului Economiei ºi Comerþului sunt încãlcate unul dupã altul. O miºcare sindicalã extrem de fãrâmiþatã, în care liderii nu ºi-au mai dat mâna, ca altã datã, pentru binele celor pe care îi conduc, ci au luptat de multe ori pentru propriile interese.

„Ce miºcare sindicalã mai avem noi? Sunt 1000 de sindicate, în loc sã fie unul, ca pe timpul lui Cozma, care sã lupte pentru noi”, spunea ieri dimineaþã, cu nãduf, unul dintre minerii adunaþi în curtea Companiei pentru a-ºi cere drepturile. Alþii l-au luat direct la întrebãri pe Petre Nica, preºedintele sindicatului „Muntele”, cel care înglobeazã acum cei mai mulþi

Vin banii disponibilizaþilor anii minerilor disponibilizaþi în septemB brie anul trecut sunt ca ºi veniþi. Potrivit celor din grupul de iniþiativã, format în urma multiplelor proteste la CNH, Ministerul Finanþelor va vira în cel mai scurt timp banii. Cei 900 de mineri disponibilizaþi sunt la un pas de a primi ºi ultima tranºã din banii de disponibilizare. Potrivit foºtilor mineri, reprezentanþii Companiei Huilei au transmis documentaþia ºi în scurt timp intrã ºi fondurile. Potrivit reprezentanþilor minerilor disponibilizaþi, de la CNH s-au transmis cãtre Ministerul de Finanþe documentele necesare de decont pentru intrarea ajutorului de stat, în trezorerie. De aici ajung la bancã ºi apoi pe cardurile oamenilor. Dacã nu se va întâmpla aºa, atunci foºtii mineri ameninþã cãîºi dau foc.” Sperãm sã ne luãm banii, dar ne temem totodatãcã se va amâna din nou cã ni se va spune acum cã prioritatea au fost minerii ºi protestul lor. Mai aºteptãm pânã joi ºi atunci, dacã nu vedem banii pe card, unii îºi vor da foc”, a spus Petru Blikling, disponibilizat. “Nu vedeþi cât ne-au minþit? Cum sã mai credem ceva? Va fi rãu, jale, dacã ne mint iar”, a spus un alt miner disponibilizat. Tranºa a treia trebuia sã intre în conturile minerilor încã din luna decembrie, dar lucrurile au fost amânate pânã ce Comisia Europeanã a avizat Guvernul României sã acorde subvenþia pentru minerit. Din acei bani vor fi plãtiþi sã disponibilizaþii, fiecare urmând sã primeascã aproximativ 7.000 de lei. Diana MITRACHE

ortaci din Valea Jiului. I-au aruncat în faþã ce cred ºi l-au rugat sã nu mai semneze documente în alb, în numele minerilor pe care

îi conduce. „Mã, nu mai semna mã, în alb tot felul de acte. Nu ne mai minþiþi, cã uite unde se ajunge”, i-a reproºat lui Nica un ortac ºi nu a pãrut sã-l creadã când liderul sindicatului „Muntele”, i-a spus cã nu a semnat nimic în alb. Mai mult, minerii au vrut sã afle de ce liderii lor nu au acþionat în instanþã, de exemplu, când au vãzut cã actele semnate cu oficialii din minerit ºi care stipuleazã chiar drepturile minerilor sunt ignorate cu bunã ºtiinþã ºi în mod repetat. Nu este pentru prima datã când sindicaliºtii sunt arãtaþi cu degetul ºi se spune cã luptã cot la cot cu administraþia ºi uitã de cei care le-au dat girul. Chiar Petre Nica a fost acuzat cã a trã-

dat miºcarea sindicalã pentru unele beneficii financiare, aspecte negate vehement de acesta. Chiar preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº – din care s-au desprins cei care fac acum parte din noua organizaþie – a declarat cã trãdarea ar fi costat 2.000 de lei. „Cu bani li s-au cumpãrat conºtiinþele. Am niºte informaþii, neverificate, cã pentru o sumã derizorie, de 20 de milioane de lei. Nu ºtiu dacã este realã. Este o informaþie care mi-a ajuns la ureche neoficial. Nu ºtiu de cine au fost oferiþi banii, chiar nu ºtiu, dar dacã eu m-am vândut pentru un leu, demonstreazã caracterul meu”, declarat Lacataº. Carmen Carmen COSMAN

Karoly Borbely:

Minerii din Valea Jiului nu vor primi majorãri salariale inerii din Valea Jiului nu vor primi M majorãri salariale în urma protestelor, însã o soluþie pentru creºterea viabilitãþii minelor ar putea fi modificarea preþului practicat de termocentralele Mintia ºi Paroºeni, a declarat, marþi, pentru Agerpres, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, Karoly Borbely. “Ministerul Economiei ºi-a îndeplinit atribuþiile pentru minerii din Valea Jiului. Un an s-a muncit la Bruxelles pentru ajutorul de stat, pentru cã cele trei mine neviabile sã funcþioneze pânã în 2018, iar oamenii sã nu fie daþi afarã. Sunt ºase ani, nu ºtiu dacã este mult sau puþin pentru reconversia profesionalã. Dar trebuie sã þinem cont cã suntem în Uniunea Europeanã ºi trebuie sã respectãm regulile pe care le aplicã toatã lumea. De asemenea, în strategia energeticã a României, minele vor fi în continuare un punct de bazã. Analizãm în continuare profitabilitatea lor, costurile. Pentru Valea Jiului mi se pare extrem de grav cã nu apreciazã eforturile Ministerului Economiei, pentru cã prin acordarea subvenþiilor, prin aprobarea bugetului, se asigurã plata la zi a salariilor, la fel ºi

sumele pentru cei disponibilizaþi, precum ºi locurile de muncã pânã în 2018, iar minerii vor în continuare creºteri de salarii”, a afirmat Karoli Borbely. Oficialul a precizat cã o încercare de a ajuta activitatea minelor ar putea fi modificarea preþului practicat de termocentralele Mintia ºi Paroºeni,

subiect ce va fi discutat, marþi, între reprezentanþii Ministerului Economiei ºi cei ai celor douã unitãþi. “Astãzi vom avea o discuþie cu reprezentanþii termocentralelor Mintia ºi Paroseni pentru a gãsi

un alt preþ, astfel încât sã încercãm sã facem mai viabilã activitatea minelor”, a spus Borbely. Secretarul de stat în Ministerul Economiei a precizat cã acordul încheiat în urmã cu o lunã cu angajaþii din Valea Jiului nu are acoperire legalã în ceea ce priveºte acordarea sporurilor de periculozitate. “Nu putem pune bazã pe ceva ce nu este acoperit prin lege. Acordul încheiat în urmã cu o lunã nu are acoperire legalã în ceea ce priveºte acordarea sporurilor de periculozitate. Discutãm în continuare cu ei. Revendi-

cãrile trebuie discutate ºi cu Ministerul Justiþiei. Acum nu avem o soluþie, dar cu siguranþã nu se pot permite majorãri salariale. Nu putem avea un tratament diferit pentru mineri faþã de cel pentru ceilalþi bugetari”, a adãugat Borbely. Reprezentanþii sindicatelor din Valea Jiului se vor întâlni cu cei ai Ministerului Economiei pentru a discuta despre revendicãrile minerilor. Minerii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei (CNH) Petroºani protesteazã, începând de luni, pentru cã nu au primit sporul de pericol în subteran majorat. Aceºtia solicitã plata sporului la o valoare de 700 de lei pe lunã. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Protestele minerilor iau amploare în Valea Jiului

Miron Cozma:

“Cozma, unde eºti, sã ne duci la Bucureºti!”

”Minerii sã meargã la Bucureºti!”

ºi tot sistemul energetic românesc, însã,noi ne vrem drepturile cã ºi aºa lucrãm în condiþii grele”, spunea un alt ortac

eci de ore fãrã întrerupere au protestat minerii din Valea Jiului, cerând majorarea sporului de periculozitate ºi condiþii mai bune de lucru.

n aºteptarea hotãrârii Guvernurnului

Oamenii au spus cã nu renunþã la acþiunea declanºatã încã de luni dimineaþa pânã nu vãd semnat, negru pe alb, cã doleanþele lor s-au rezolvat.

e un frig de crapã pietrele...

... minerii au protestat fãrã întrerupere zeci de ore pentru drepturile lor. Aproximativ 1.000 de mineri cãrora li s-au alãturat ºi personal TESA au stat marþi în curtea CNH ºi au cerut din nou sã li se respecte contractul de muncã.. Protestele au continuat, dupã ce noaptea de luni spre marþi ortacii de la minele din Valea Jiului au petrecut-o în curtea Companiei Huilei.

Peste noapte s-au adãpostit de frig cu rândul pe holurile CNH, pentru ca de dimineaþã protestul sã fie reluat în forþã. Ei au fãcut un foc mare în apropierea Companiei Huilei

ºi au declarat cã noaptea a trecut greu. “Nu a fost uºor peste noapte, a fost frig tare ºi ne-am încãlzit înauntru pe hol, dar nu mai cedãm acum, pentru cã suntem minþiþi mereu”, spunea un miner din curtea CNH. Chiar dacã ºtiu cã vor pierde la salariu, oamenii s-au declarat deciºi sã rãmânã în stradã atâta timp cât va fi nevoie. “ªtim cã pierdem cã nu intrãm în minã, dar altfel pierdem ºi mai mult. Ne-au promis 100 de lei în plus. E sporul de pericol din subteran, dar noi stãm aici ºi pentru creºterea preþului la Giga Calorie, care ºi el trebuia majorat. Au uitat de noi, iar acum ne-a ajuns”, au replicat revoltaþi minerii din curtea CNH.

“Primim 100 de lei poate ºi ºtim cã pierdem poate dacã nu vom recupera zilele astea cu producþia, dar toatã lumea are de pierdut: termocentralele cã nu vor avea cãrbuni

Minerii au aºteptat în curtea CNH veºti de la liderii lor de sindicat, dar ºi de la Executivul întrunit ieri dupãamiazã, care a promis sã discute ºi nemulþumirile ridicate de ortacii din Vale. “Oameni buni, acum se vorbeºte în guvern despre noi. Aºteptãm sã vedem ce decizii se iau ºi, dacã nu ni se rezolvã problemele, cãutãm o soluþie comunã. Poate chiar sã venim aici câte douã schimburi ºi sã pichetãm sediul CNH”, li s-a adresat Petre Nica, lider de sindicat. Ortacii au scandat numele lui Miron Cozma ºi au amintit de Bucureºti: “Cozma, unde esti, sã ne duci la Bucureºti”, s-a auzit la Petroºani în curtea CNH. “Aici sunt ºi sunt alã-

Ruleta ruseascã cu viaþa minerilor in cauza echipamentelor învechite, minerii sunt zi de zi în pericol major. Practic, viaþa minerilor se joacã la ruleta ruseascã.

Minerii din Valea Jiului îºi riscã viaþa din cauza echipamentelor defecte cu care sunt nevoiþi sã lucreze. Nici mãcar lãmpile cu care lumineazã mãruntaiele pãmântului nu sunt în condiþii bune, iar ortacii sunt nevoiþi sã facã improvizaþii ca sã poatã munci. Lipsa materialelor necesare îi poate trimite oricând la moarte, iar pentru 1.500 – 1.700 de lei pe lunã nu ºtiu dacã vor mai vedea lumina zilei. „Noi nu ne mai putem încrede în nimic în subteran. Oricând putem sãri în aer, uitaþi-vã la lãmpile noastre. Sunt toate lipite cu bandã de izolat. Fac scurt, noi

turi de voi”, a venit replica fratelui lui Miron Cozma, Tiberiu Cozma, liderul de la mina Lonea. „Nemulþumirile noastre se îndreaptã nu numai asupra ceea ce s-a întâmplat acum, în ultimele zile. Ele vin din urmã, de dupã Revoluþie, când aceºti guvernanþi iresponsabili nu au vrut sã rezolve problemele fundamentale ale Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Nu s-au fãcut investiþii în minerit. În ultimii ani nu s-au fãcut angajãri de personal, locurile noastre de muncã sunt în pericol, ca ºi condiþii de securitate, de siguranþã a oamenilor. În aceste condiþii noi nu mai credem cã aceºti guvernanþi mai doresc ca mineritul de huilã sã continue. Probabil se doreºte închiderea minelor”, a mai declarat Tiberiu Cozma. Fãrã un rezultat al discuþiilor purtate în Guvern, ortacii au plecat ieri dupã-amiazã în marº spre intrarea în municipiul Petroºani ºi au anunþat cã vor bloca intrarea în acest municipiu. Carmen Carmen COSMAN Diana MITRACHE

le-am lipit ca sã nu murim, pentru cã ºefii ridicã din umeri când le spunem. Lãmpile astea nici n-ar trebui sã iasã din lãmpãrie, dar ne obligã sã mergem cu ele în front. Le-au trimis la reparat ºi dupã jumãtate de an au venit înapoi tot aºa, lipite cu bandã de izolat cum le-am trimis noi”, a povestit unul dintre minerii de la EM Lonea, susþinut ºi de ortacii lor. Un pericol major, confirmat chiar de specialiºtii în minerit, pe care ºefii minerilor nu par sã îl ia în calcul. Reprezentanþii Serviciului de Securitate ºi Sãnatate în Muncã Petroºani, din cadrul ITM Hunedoara, au mai descoperit astfel de nereguli în timpul contraolelor efectuate la unitãþile miniere din Valea Jiului ºi spun cã nu este normal sã intre în subteran astfel de echipament. „Oricãrui echipament care este introdus în subteran nu are voie sã-i fie afectate caracteristicile antigrizutoase. Nu este normal sã se întâmple acest lucru. Constituie un

inerii aflaþi în faþa Companiei Naþionale a Huilei au scandat minute în ºir numele lui Miron Cozma, amintindu-ºi de vremurile când ”Luceafãrul huilei” se afla în fruntea lor ºi îi conducea cu îndârjire spre Bucureºti.

La rândul sãu, Miron Cozma spune cã stã ca pe ace, deoarece cu siguranþã s-ar fi aflat în mijlocul ortacilor sãi, dacã nu ar fi avut interdicþia de a intra în Petroºani ºi în Bucureºti pânã la 2 decembrie 2012. Însã îi încurajeazã sã meargã la Bucureºti sã-ºi cearã drepturile, întrucât, crede el, ”þara are nevoie de mineri, minerii sunt uniþi, ºtiu sã-ºi cearã drepturile”. Mai mult, fostul lider al minerilor, a explicat, pentru Cronica Vãii Jiului, de ce mai este încã dorit în fruntea lor. ”Nu aº vrea sã par lipsit de modestie, dar se pare cã eu sunt singurul lider al minerilor care a ºi fãcut ceva pentru ei. Iar oamenii nu uitã acest ºucru. Eu le mulþumesc cã îºi aduc aminte de mine ºi faptul cã îmi scandeazã numele aratã cã eu chiar am fãcut ceva pentru ei. De fapt, eu am fãcut ºi puºcãrie pentru ei, în lupta pentru drepturile lor, iar minerii mei apreciazã asta”, a declarat Miron Cozma. Cozma mai spune cã minerii ce protesteazã în faþa Companiei Naþionale a

potenþial pericol S-au mai consemnat astfel de cazuri în notele de constatare întocmite în urma verificãrilor ºi li s-a cerut sã retragã respectivele lãmpi de la utilizare”, a declarat Ileana Bodea, ºeful SSM Petroºani. De asemenea, Constantin Lupu, directorul INSEMEX Petroºani, singurul institut din þarã acreditat sã expertizeze tehnic exploziile miniere, atrage atenþia asupra pericolului pe care îl reprezintã o asemenea lampã.. „Eu nu pot spune despre acele lãmpi cã sunt sau nu conforme, trebuie adusã una pentru a fi expertizatã. Nu ºtiu ce lãmpi au respectivii mineri, însã vã pot spune ca specialist cã orice defecþiune la un echipament reprezintã un pericol”, a precizat Lupu. Într-un mediu grizutos, unde metanul se poate aduna în concentraþii periculoase, o asemenea lampã poate duce la o explozie cu consecinþe catastrofale. Car men COSMAN

Huilei ºi-au gãsit, în sfârºit, curajul, dupã ani întregi în care au acceptat cu umilinþã toate loviturile guvernanþilor. ”Eu am toatã admiraþia pentru mineri cã au reuºit sã înfrunte conducerea CNH ºi sã-ºi înfrunte liderii de sindicat, care sunt vânduþi administraþiei ºi propriilor lor interese. Probabil ºi-au dat seama cã numai ei pot rezolva problema mineritului, nu liderii lor vânduþi”, precizeazã Miron Cozma.

e îi sfãtuieºte pe C ortaci fostul lor lider? ”Sã plece la Bucureºti! Legea nu interzice minerilor sã protesteze la Bucureºti, sã meargã acolo cu trenul sau cu autocare. Le e fricã unora

de mineri? Foarte bine! Aºa trebuie! Sã le fie! Þara îi vrea pe mineri la Bucureºti, pentru cã minerii sunt uniþi, minerii ºtiu cum sã-ºi cearã drepturile. Spun cu toatã responsabilitatea cã, dacã nu aº avea acea interdicþie pentru Petroºani ºi Bucureºti, eu m-aº afla printre ei, nu neapãrat în calitate de lider, ci de mentor”, declarã fostul lider al minerilor. Cât despre actualii sindicaliºti aflaþi în frunte ortacilor, Cozma nu le dã prea multe ºanse: ”Nu cred cã este vreun lider de care minerii sã asculte. Poate ascultã de fratele meu, dar el este între ciocan ºi nicovalã ºi nu prea poate”. Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Protestele minerilor iau amploare în Valea Jiului

Miron Cozma:

“Cozma, unde eºti, sã ne duci la Bucureºti!”

”Minerii sã meargã la Bucureºti!”

ºi tot sistemul energetic românesc, însã,noi ne vrem drepturile cã ºi aºa lucrãm în condiþii grele”, spunea un alt ortac

eci de ore fãrã întrerupere au protestat minerii din Valea Jiului, cerând majorarea sporului de periculozitate ºi condiþii mai bune de lucru.

n aºteptarea hotãrârii Guvernurnului

Oamenii au spus cã nu renunþã la acþiunea declanºatã încã de luni dimineaþa pânã nu vãd semnat, negru pe alb, cã doleanþele lor s-au rezolvat.

e un frig de crapã pietrele...

Peste noapte s-au adãpostit de frig cu rândul pe holurile CNH, pentru ca de dimineaþã protestul sã fie reluat în forþã. Ei au fãcut un foc mare în apropierea Companiei Huilei

“Primim 100 de lei poate ºi ºtim cã pierdem poate dacã nu vom recupera zilele astea cu producþia, dar toatã lumea are de pierdut: termocentralele cã nu vor avea cãrbuni

Ruleta ruseascã cu viaþa minerilor in cauza echipamentelor învechite, minerii sunt zi de zi în pericol major. Practic, viaþa minerilor se joacã la ruleta ruseascã.

e îi sfãtuieºte pe C ortaci fostul lor lider? ”Sã plece la Bucureºti! Legea nu interzice minerilor sã protesteze la Bucureºti, sã meargã acolo cu trenul sau cu autocare. Le e fricã unora

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

Spiritul legii tãierii alocaþiilor stã în mâna dascãlilor

”Nu îi întinzi o mânã, ci pe amândouã pentru a-l salva pe viaþã” spunã cã le-a venit ciclul ºi sunt penaspecte, legal ºi social, alt”Personal, tru criterii de nu ºtiu ce sã facã pentru fel îl pierzi pe elev pentru învãþãturã, adicã a cã acasã nu au fost totdeauna ºi nu acesta este scopul. Noi avem un program numit ”ªcoala vine la tine acasã” ºi ne ducem sã vedem care sunt condiþiile elevilor, ale familiilor acestora. Pentru cei cu situaþii grele cerem sprijin ONG-urilor, luãm legãtura cu Comisia de Tutelã, cu adãposturile sociale pentru a salva aceºti elevi.

putut ºi nu a vrut. Ar trebui sã pedepsim nemunca, iar când motivele sunt serioase, îi dai o ºansã. Nu îi întinzi o mânã, ci pe amândouã pentru cã e posibil sã rateze una, dar pe a doua sigur o va prinde ºi acel copil se poate redresa pentru toatã viaþa” – Sile Pop, directorul ªcolii nr. 6 Petroºani. Multiplele tãieri de susþinere/ajutorare socialã în conformitate cu noua legislaþie ajustatã în urma crizei a atins ºi familiile ai cãror copii absenteazã de la ºcoalã. Cum la noi este mai uºor sã tai fãrã diferenþieri pe cazuri care nu sunt cuprinse în metodologia de aplicare, aceastã lege 277/2010 este, ca multe altele, ”fãrã spirit”, adicã ºchioapã având în vedere cã legile se aplicã ”în litera ºi spiritul lor”, tocmai pentru a nu fi oarbe ºi a face mai mult rãu decât bine. Acest lucru þine ºi de cei care o aplicã, de cât de deschiºi sunt la minte ºi de cât le pasã pentru ca scopul sã fie atins. ªtiind cã ªcoala nr. 6 din Cartierul Aeroport Petroºani este una dintre

cele mai grele ºcoli în ceea ce priveºte condiþia socialã a elevilor, de faptul cã locuiesc pe dealuri, la kilometrii buni depãrtare de ºcoalã, cã iarna a fost grea, cã drumurile sunt desfundate ºi cã autobuzele ºcolare pot prelua copii doar de la baza dealului, acolo unde drumurile permit, am dorit sã aflãm ce se întâmplã cu elevii cu care soarta nu a fost prea generoasã. Directorul ºcolii, Sile Pop, ne-a vorbit despre aspectul legii care TREBUIE sã fie nu doar unul sec legal, ci ºi unul social, precizând cã legea este fãcutã sã aducã elevii la ºcoalã ºi nu sã-i sperie ºi sã-i alunge ºi, ca urmare, ar trebui aplicat principiul ”puterea þi-a fost datã sã faci un bine”. Adicã sã

judeci ºi cu inima, pentru cã e simplu sã faci rãu.

oate nu are ce încãlþa…

”În fiecare unitate ºcolarã existã un registru pentru absenþe, mai existã ºi o condicã de monitorizare fãcutã de fiecare cadru didactic având în vedere cã este responsabil de copii. Se poate întâmpla un accident sau paote sãvârºi o faptã reprobabilã. Legea este fãcutã sã-i aducã la ºcoalã pe copii ºi nu sã-i îndepãrteze. Noi am mers uneori pânã la limita legii pentru cã un copil poate absenta din N motive. Sigur, cel care are tot ce îi trebuie ºi nu vine la ºcoalã îl priveºti într-un fel, iar pe cel cu 5 fraþi, care nu are ce încãlþa, sau

care îºi îngrijeºte fraþii cât timp pãrinþii sunt la muncã, sau alte situaþii dificile, îl priveºti altfel. De aceea trebuie bine cântãrit fiecare caz, pentru cã puterea de a decide þi-a fost datã sã faci bine. Aceastã lege îi dã dreptul unui cadru didactic sã motiveze 3 absenþe, motivele fiind foarte serioase, iar directorul pânã la 5 zile – poate interveni doar în cazuri deosebite. Dacã noi am lua mãsuri numai dupã absenþe, la 10 absenþe trebuie sã-i scazi nota la purtare cu un punct, deºi elevul are un comportament civilizat, deci îi tai ºi bruma de bani care îl aduce la ºcoalã. În aplicarea acestei legi trebuie sã existe cele douã

Vreau sã precizez cã vizitele la domiciliu nu au ieºit din îndadoririle dascãlilor, iar frecvenþa la cursuri este responsabilitatea lor. Este o obligaþie moralã. Dascãlul trebuie sã fie apropiat de copii, sã le câºtige încrederea astfel ca elevul sã i se adreseze deschis, astfel îl câºtigi pentru ºcoalã. Vreau sã vã spun, cã procedând aºa, am avut marea surprizã sã constat câtã nevoie de încredere au aceºti copii, încât au venit eleve sã îmi

pregãtite pentru acest moment. De aceea, când este vorba de copii, trebuie sã gândeºti ºi cu inima pentru cã e simplu a face rãu. Alocaþiile acestea poate este singura posibilitate a copilului pentru a veni la ºcoalã. Personal, sunt pentru criterii de învãþãturã, adicã a putut ºi nu a vrut. Ar trebui sã pedepsim nemunca, iar când motivele sunt serioase, îi dai o ºansã. Nu îi întinzi o mânã, ci pe amândouã pentru cã e posibil sã rateze una, dar pe a doua sigur o va prinde ºi acel copil se poate redresa pentru toatã viaþa” – a declarat Sile Pop, directorul ªcolii nr. 6 Petroºani. O familie poate primi de la stat între 30 ºi 200 de lei alocaþie de sprijin. Conditia de bazã, potrivit legii 277/2010, este ca niciunul dintre copii sã nu acumuleze în catalog mai mult de 20 absente pe semestru. Sec! Ileana FIRÞULESCU

prin acest proiect-pe lângã reabilitarea integii infrastructure (pardoseli interioare,instalaþii electrice de iluminat ºi forþã, tâmplãrie interioarã exterioarã eficientã energetic, reabilitare termicã exterioarã)mai sunt ºi montarea unor pompe de cãldurã ºi panouri solare carte vor produce la un cost foarte scãzut energia termicã pentru ºcoli; montarea de lifturi interioare speciale pentru persoanele cu dizabilitãþi sunt singurile ºcoli din þarã care dispun de asemenea facilitate

,dotarea integralã a laboratoarelor de informaticã,chimie,biologie,istorie,fizicã,a sãlilor de sport:modernizarea terenurilor sportive aferente unitãþilor ºcolare.lucrãrile au fost recepþionate fiind de bunã calitate iar condiltile de educaþie ºcolarã sunt foarte bune. ªi viceprimarul Angela Stoica ºi-a adus aminte de vremurile copilãriei, atunci când a intrat în sala de clasã unde a învãþat ea. Luiza ANDRONACHE

locaþia, singura susþinere pentru ºcoalã

ªcoli la cheie în Vulcan oate ºcolile din Vulcan sunt reparate, modernizate ºi utilaje cu tot ce trebuie. Ieri a avut loc recepþia finalã a proiectului integral de reabilitare ºi modernizare a unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului.

Primarul Gheorghe Ile ºi viceprimarul Angela Stoica împreuna cu aparatul propiu ºi constructori au fãcut recepþia finalã la proiectul Modernizarea unitãþilor de învãþãmânt: sc. gen. nr. 1, sc. gen. nr. 3, sc. gen. nr. 4, sc. gen. nr. 5,

sc. gen. nr. 6 din municipiul Vulcan proiect finanþat pe POR axa 3.4. La sfârºitului anului trecut lucrãrile erau realizate în procent de peste 85%, iar termenul de finalizare martie 2012. Comisia de recepþie formatã din constructori, reprezentanþi ai administraþiei locale, tehnicieni, cadre didactice ºi directorii ºcolilor, a fãcut un tur complet al fiecãrei unitãþi în parte. S-a început cu cea mai grea lucrare, care a ºi durat mai mult decât celelalte: ªcoala generalã Teodora Lucaciu. Un lucru în premierã

pentru ºcolile din Valea Jiului, este montarea unui lift în fiecare ºcoalã din Vulcan, pentru deplasarea elevilor cu handicap. S-a trecut mai apoi la sãlile de clasã, unde s-au regãsit ºi amintirile din copilãrie. “Vã spun cã am emoþii, pentru cã sunt într-o ºcoalã veche, dar

totuºi nouã, care a fost refãcutã integral. O ºcoalã care aratã superb, a viitorului. Cred cã elevul care va sta în aceastã bancã, în care stau eu, trebuie sã fie mândru cã a primit în dar o asemenea ºcoalã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Noutãþile implementate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012 n fiecare intersecþie, îi poþi vedea zilnic. Te roagã sã îi iei în maºinã, în microbuze, în autobuze, pentru a ajunge la vreo mãnãstire, unde sperã sã gãseascã ceva de mâncare, promiþând cã pot face tot felul de munci în schimbul unei felii de pâine pentru ei ºi a unui leu, pe care-l vor da mai târziu pãrinþilor...

Unor pãrinþi inconºtienþi, care stau acasã ºi îºi trimit copiii prin frig, printre strãini, hoþi, escroci, poate pedofili, pentru a le aduce mai apoi bani sã-ºi cumpere þigãri ºi bãuturã. Este povestea tristã ºi realã a unor copii din Valea Jiului, poveste care se poate asemãna cu a copiilor oropsiþi de pretutindeni. Unii dintre ei se umplu, an de an, lunã de lunã, de rãni emoþionale care nu le vor trece niciodatã ºi mai târziu vor ajunge niºte epave umane, precum pãrinþii lor. Nu cred cã au vreo scãpare. Alþii, în schimb, luptã sã scape de o familie care le nenoroceºte viaþa ºi, chiar dacã sunt bãtuþi, umiliþi, poate abuzaþi sexual, îºi fac o viaþã a lor, pe care o vor normalã ºi uneori le ºi reuºeºte. Andrei are 20 de ani, este din Vulcan ºi a renunþat la ºcoalã la 8 ani, când pãrinþii au considerat cã dacã ºtie

Micii prinþi

- COPII AI NIMÃNUI sã se semneze ºi sã socoteascã banii, e de ajuns. A cerºit, a furat, s-a bãtut, s-a îmbãtat ºi nu crede cã este vreo speranþã pentru el. Când are noroc, lucreazã cu ziua pe ici, pe colo. Când nu, cerºeºte, furã fier vechi, cãrbune sau face ”mici combinaþii”. ”Nu ºtiu ce sã spun, dacã sunt mulþumit de viaþa mea. Probabil cã aºa trebuie sã fie, nu vreau sã mã gândesc cã aº fi fost altfel. Oricum mie nu mi-a plãcut sã învãþ, mama este bolnavã, are ajutor social ºi sunt singurul care aduce bani mai mulþi în casã. Merg la fier vechi, la cãrbune, sap gropi, fac de toate, sunt bun

de muncã. Lucrez ºi la momârlani, am lucrat ºi la pãdure, la alþi oameni, mã descurc destul de bine. Cã nu am ºcoalã, asta este, o sã fie ºi vremea mea. Nici Becali nu are prea multã ºcoalã ºi uite ce bogat este, la fel ºi Guþã, important este sã ºtii care este combinaþia corectã”, ne spune tânãrul, râzând. Care este acea combinaþie nu vrea sã ne spunã, dar zâmbetul lui ne face sã intuim ce se petrece... Urmãtorul caz este Maria, de 24 de ani, din Lupeni. A crescut la casa de copii de la Bretea Strei, de unde,

spune ea, s-a întors cu sechele. ”Ceilalþi copii de acolo mã bãteau, mã luau de pãr, îmi fãceau numai lucruri rele. Am fugit odatã de acolo ºi am venit acasã, cum am putut, iar mama m-a trimis înapoi, mi-am dat seama atunci cã nu mã vrea. Dupã ce am fãcut 18 ani, m-au dat afarã, cã nu mai poate statul sã mã þinã ºi sã-mi gãsesc de lucru. Dar cum sã îmi gãsesc de lucru, când eu am certificat cã aº fi retardatã? ªi nu sunt! Poate cã nu ºtiu sã citesc bine, nu ºtiu matematicã, dar asta nu înseamnã cã sunt înapoiatã mintal”, crede tânãra.

Ziua femeii sãrbãtoritã la Petroºani dilii din Petroºani fac spectacol pentru femei ºi le dau ºi prime de 8 martie. Asta în timp ce la Aninoasa sau Uricani nici nu se pune problema de prime.

Administraþia de la Petroºani sãrbãtoreºte femeile ºi pentru ele organizeazã un spectacol la sala de marmurã a prtimãriei. Potrivit priimarului Tiberiu Iacob Ridzi, spectacolul va fi susþinut de copiii de la ºcolile ºi grãdiniþele din oraº ºi sunt invitate toate doamnele. “Miercuri, 7 martie, la sala de marmurã a Primãriei Petroºani, începand cu ora 11,00 la manifestarile dedicate aniversãrii Zilei Femeii. Ne-am gândit sã le oferim doamnelor un spectacol”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul de la Petroºani. Patru dintre cele ºase administraþii locale din Valea Jiului dau

prime de 8 Martie, dupã trei ani în care nu au fost bani, iar salariile angajaþilor au fost diminuate. Singurii care spun cã nu vor da prime de 8 Martie sunt reprezentanþii administraþiilor locale de la Uricani ºi Aninoasa, unde aleºii nu au avut de votat nicio hotãrâre referitoare la acest

subiect. „Poate vor primi flori, dar prime nu, cã nu am trecut aºa ceva prin consiliul local”, spune un ales local de la Uricani. ªi la Aninoasa e crizã, iar viceprimarul Mihãiþã Nistor susþine cã nu sunt bani pentru primele de 8 Martie. Diana MITRACHE

Dupã ce a ieºit de la casa de copii, s-a dus în Bucureºti. Auzise ea cã în Capitalã lucrurile sunt altfel. ”Am avut o prietenã, Claudia, care era mai mare ca mine ºi era la Bucureºti ºi îmi spunea câþi bani face. M-am dus ºi eu dupã ea, dar ea fãcea bani din ceva urât... se prostitua. Eu nu am vrut, am visat sã am familia mea. Ca sã ajung înapoi în Valea Jiului am cerºit, am fost bãtutã de aurolaci, mi-au luat banii, iar am cerºit... A fost foarte greu, dar am reuºit sã ajung. Acum am noroc cã am un frate la care stau ºi el mã ajutã, mã susþine, îmi spune cã o sã fie tot timpul cu mine”, povesteºte Maria. Robert, de 15 ani, din Vulcan, vinde ziare de când era mic. Spune cã e mai bine decât sã cerºeascã ºi sã fure: ”Eu iau ziare care nu le mai trebuie oamenilor ºi le vând. Mã duc de fiecare datã ºi le vorbesc frumos, iar ei îmi cumpãrã ziarele, chiar dacã nu sunt din ziua respectivã. Deci nu e cerºealã. Am cinci fraþi ºi trebuie sã avem grijã de noi. Când nu avem ce mânca, mergem la mãnãstiri, la biserici ºi acolo ne mai ajutã cãlugãrii din când în când. Este viaþa grea, dar ne-am obiºnuit”. Anamaria NEDELCOFF

Doar 2.000 pentru clasa „0” otrivit recensãmântului din noiembrie 2012, în judeþul Hunedoara, numãrul copiilor care vor putea fi înscriºi în clasa pregãtitoare este de doar 2.230.

În acest timp, numãrul unitãþilor ºcolare hunedorene care vor avea clase de tipul „0” este de 90. Deci, pãrinþii vor avea de unde sã aleagã pentru a-ºi înscrie copiii în clasa pregãtitoare, care este obligatorie. Din acest motiv, pãrinþii care nu vor dori sã-ºi dea copilul la ºcoalã, considerând cã la 6 ani este prea mic, vor fi sancþionaþi. Mai exact, vor primi amenzi cuprinse între 100 ºi 1.000 de lei sau vor fi obligaþi sã presteze muncã în folosul comunitãþii. Prima etapã de înscriere în clasa pregãtitoare se va încheia în data de 16 martie. Pe de altã parte, în Hunedoara, numãrul micuþilor care vor fi înscriºi, obligatoriu, în clasa I, în aceastã toamnã, este de 3.104. Mircea Mircea NISTOR

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

Teatru de Artã Deva între Ceva bun de la viaþã ºi Operele complete ale lui William Shakespeare T

eatrul de Artã Deva gãzduieºte la sfârºitul acestei sãptãmâni douã spectacole de excepþie, care nu trebuiesc ratate. Este vorba despre proiecþia de galã a producþiei cinematografice Ceva bun de la viaþã regia Dan Piþa, ce va avea loc vineri 9 martie la ora 18.00, ultimul film realizat de regizorul român turnat pe meleaguri hunedorene ºi Operele complete ale lui William Shakespeare, duminicã 11 martei, ora 19.00 . Ceva bun de la viaþã este o poveste despre prietenie, dragoste, visuri, greutãþi ºi împliniri, toate presãrate cu speranþã. Doi prieteni crescuþi la orfelinat îºi cautã un rost în haosul tranziþiei postdecembriste. Deºi nu e ceea ce îºi doresc, Mateo ºi Ginel acceptã munca istovitoare în minã ca pe o cale de ieºire din situaþia precarã în care se aflã. ªtiu cã viaþa trebuie sã aibã ceva bun pentru fiecare ºi cã depinde numai de ei sã se desprindã de incertitudinea pe care destinul le-a aruncat-o în faþã. Aceastã decizie îi împinge pe un drum presãrat cu surprize la tot pasul. Fraþi de cruce, cei doi nu înceteazã sã aibã grijã unul de celãlalt nici o clipã ºi împreunã reuºesc sã treacã, prin propriile puteri, peste toate piedicile pe care le întâmpinã. De la preocupãri mãrunte la afaceri riscante, de la întâmplãri în stare sã provoace râsul la veritabile lecþii despre cei din jur ºi de la idealuri mari la trãiri fireºti, Mateo ºi Ginel descoperã treptat oamenii, banii ºi iubirea. Într-un cuvânt, viaþa.

Dan Piþa lanseazã actori necunoscuþi: Corneliu Ulici, Dragoº Dumitru, Anastasia Dumitrescu, Adelaida Perjoiu. Rãzvan Popescu ºi Alex Molico sunt autorii scenariului.iar asistent regie Virgil Nicolaescu. Duminicã 11 martie ora 19.00 comedia se întoarce pe scena Teatrului de Artã Deva împreunã cu actorii Teatrului Andrei Mureºanu Sfântu Gheorghe, în spectacolul de success: Operele complete ale lui William Shakespeare, pe scurt ! Spectacolul oferã parcurgerea tuturor operelor lui William Shakespeare în mai puþin de douã ore. Scrisã ºi jucatã iniþial de trei americani: Adam Long, Daniel Singer ºi Jess Borgeson, piesa “Operele complete ale lui William Shakespeare, pe scurt !” se joacã în prezent cu sãli pline peste tot în Statele Unite ºi Europa fiind consideratã un succes internaþional. Este o comedie cu tente parodice, montatã ca un bref a celor peste 70 de texte ale lui W. Shakespeare, care ne oferã o imagine nouã a celebrului autor din alt unghi faþã de cel cu care ne-am obiºnuit pânã acum. Stilul pe care se pliazã spectacolul este unul liber ºi dezinvolt, cu momente de improvizaþie, adaptând piesele scrise în urmã cu 400 de ani la cerinþele publicului actual. Potrivit regizorului Lucian Þion, piesa a mai fost pusã în scenã în România, fiind foarte bine primitã de public ºi care readuce tinerii la teatru. Operele complete ale lui W. Shakespeare este un gen de spectacol adresat marelui public dar agreat ºi de critica de specialitate fãrã a face rabat de la calitatea actului artistic. Aºadar, aºteptãm publicul spectator sã petreacã un sfârºit de sãptãmânã relaxant ºi încântãtor, la Teatrul de Artã Deva.

HOROSCOP

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna martie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

7 martie 2012

Dacã doreºti sã pleci la drum, este bine sã ºtii cã ºansa este de partea ta, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. Timpul liber îþi va permite sã te întâlneºti cu prietenii ºi sã petreci clipe relaxante în compania acestora. Încercã sã fii cât mai prudent.

Dãri de seamã, decizii ºi nu în ultimul rând cãlãtoriile de studii, toate îþi vor da de furcã. Mintea îþi este plinã de idei, dar, contrar obiceiului, este cam împrãºtiat, aºa cã este cazul sã fii prudent în luarea deciziilor. Ai multe de fãcut prin casã dar ai putea lãsa lucrurile aºa ºi sã ieºi câteva ore.

Este foarte posibil sã primeºti veºti de la cunoºtinþele aflate pe alte meleaguri. În cazul în care eºti implicat în afaceri cu persoane strãine, mare atenþie, cãci ceva îþi va bloca iniþiativele. Relaþia cu prietenii se îmbunãtãþeºte pe zi ce trece, aºa cã poþi spera la sprijunul acestora.

Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus va creºte vertiginos. Ai putea sã îþi consolidezi relaþia cu fiinþa iubitã, dar ºi sã faci o cucerire. La slujbã va trebui sã faci faþã unei activitãþi dificile. Din punct de vedere financiar existã unele nemulþumiri care nu se pot rezolva.

Ai muncit suficient, dar tot nu se poate spune cã ai rezolvat ceea ce þiai propus. Dialogul în contradictoriu cu rudele te va obosi ºi ar fi bine sã faci un efort ºi sã mai laºi câte ceva de la tine. Ai putea sã te preocupi mai mult de propria persoanã. Banii nu îþi lipsesc.

Este foarte posibil sã cunoºti pe cineva, care îþi va fi de un real folos, în viitorul apropiat. În discuþiile pe care le vei avea, fii atent la tot ce spui, cãci existã riscul de a face o gafã. Hãrnicia de care dai dovadã, nu va trece neobservatã. La serviciu va fi mult de muncã dar vei avea rezultate.

În cazul în care îþi doreºti de mai mult timp sã faci o schimbare în plan profesional, oportunitãþile nu se vor lãsa prea mult aºteptate. Totul este sã nu te grãbeºti. Cineva mai puþin cunoscut încearcã sã îþi obstrucþioneze iniþiativele, dar îi vei veni de hac în cel mai scurt timp.

Ai tendinþa de a cheltui mai mult decât câºtigi, ceea ce îþi poate accentua problemele cu care te confrunþi în plan financiar. Din punct de vedere profesional, conjunctura nu îþi permite sã te implici în activitãþi care sã vizeze o reuºitã imediatã. Nu neglija problemele de sãnãtate!

Unele activitãþi gospodãreºti pe care le-ai tot amânat vor deveni urgente ºi vei fi obligat sã-þi reorganizezi programul pentru timpul liber. Chestiunile cu care te vei confrunta pe acasã nu-þi vor permite sã dai tot randamentul la serviciu, dar colegii te vor sprijini atâta cât vei avea nevoie.

Relaþiile tale cu colaboratorii ar putea fi mai tensionate dacã vei încerca un dialog pe teme financiare. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, vei primi o aprobare sau actele de cãlãtorie. Totuºi, chiar dacã pleci, chiar dacã nu, fii atent la ce faci cu banii.

La serviciu vei avea o micã realizare; este posibil sã faci o bunã impresie ºefului, care îþi va oferi sprijinul de carte ai nevoie. De asemenea este posibil sã demarezi o activitate care te va entuziasma ºi îþi va da posibilitatea sã îþi pui în valoare calitãþile. Mintea îþi este plinã de idei.

Eforturile pe care va trebui sã le faci vor fi mari, ceea ce te va þine încordat o bunã bucatã de vreme. Ai de purtat discuþii referitoare la programul pentru timpul liber. Cei din anturajul tãu te vor susþine într-o controversã pe care o vei avea cu o persoana mai puþin cunoscutã.

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Forma fãrã fond Am un prieten, care referindu-se la un... "fost prieten" - decreta: "Ãsta nu e om, e doar o formã de viaþã!". Expresia asta m-a urmãrit multã vreme ºi încã mã bântuie pe circumvoluþiunile creierului. Omul e om, orice s-ar zice! Cu bune, cu rele, cu minte-n cap sau doar dotat cu un cap doar sã nu-l plouã-n gât. Tot om e. Asta cu "forma de viaþã" nu-mi dã pace. Orice se miºcã, respirã, se hrãneºte, creºte sau descreºte e o anumitã formã de viaþã. Omul se detaºeazã de celelalte vietuiþoare, întrucât dispune de un instrument mãreþ vorbirea. Cu alte cuvinte,

comunicã - prin viu grai - cu toti ceilalþi oameni. Nu ciripeºte (ca pãsãrile), nu urlã (precum lupii), nu rage (aºa, ca mãgarul), nu schelãlãie sau latrã (cum fac câinii), etc. Faþã de celelalte numeroase "forme de viaþã", dispune aºadar, de sute de mii de cuvinte, prin care se poate face înþeles. Pe care (cuvinte) le poate ºi scrie - în diferitele limbi ale

lumii, pe care ne-a lãsat Dumnezeu sã le vorbim ºi sã le înþelegem pe lumea asta. ... Tocmai aici este "fondul problemei". ...Suntem oameni înzestraþi cu darul (ºi harul) gândirii, sau suntem doar... "forme de

viaþã"? În afarã de faptul cã vorbim, cã scriem, în fond ce facem? "Forma fãrã fond nu numai cã nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul sãrãcãcioasã, fiindcã nimiceºte!",

Cu Ponta ºi Crin despre CNH

eprezentanþii sindicatelor ºi ONG-urilor care constituie Platforma Civicã CNSC, din care face parte ºi Federaþia Naþionalã a Muncii (FNM), se vor întâlni, astãzi, cu liderii USL Crin Antonescu ºi Victor Ponta la Palatul Parlamentului.

La aceastã întâlnire vor fi discutate solicitãrile societãþii civile faþã de viitoarea putere, solicitãri pe care aceasta sã ºi le asume în programul de guvernare, sugerându-se necesitatea semnãrii unui contract social de cãtre ambele pãrþi. Federaþia Naþionalã a Muncii ºi-a propus pentru aceastã întâlnire sã prezinte atât aspecte legate de Compania Naþionalã a Huilei, cât ºi

de revigorare a turismului. ”Din punct de vedere infrastructural, trebuie urgentatã finalizarea drumului de la Uricani la Bãile Herculane. De asemenea, trebuie pus în aplicare proiectul, existent înainte de decembrie 1989, de a se contrui o cale feratã pe acelaºi traseu. Considerãm cã, odatã îndeplinite cele douã proiecte, Valea Jiului ar asigura infrastructura necesarã investiþiilor majore în zonã, ar facilita apariþia de alternative la minerit, ar duce la dezvoltarea turismului ºi ar crea noi locuri de muncã. Acesta este doar unul dintre punctele pe care le vom prezenta noi”, a declarat Valter Cojman, preºedinte executiv al FNM. Referitor la situaþia CNH, Valter Cojman crede cã se vor impune

urmãtoarele mãsuri: ”Noi cerem ºtergerea din datoria istoricã a CNH, cel puþin a penalitãþilor, dacã nu se poate ºterge întreaga datorie, aºa cum s-a procedat cu SNLO. Mai cerem includerea CNH SA Petroºani sau a celor patru exploatãri miniere viabile în SC Complexul Energetic Hunedoara SA, cu pãstrarea facilitãþilor cãtre mineri, prevãzute în HG 670 din 1990”. Pe lista revendicãrilor ce vor fi prezentate astãzi se mai gãsesc ºi puncte ca neînchiderea niciunei exploatãri miniere existente în exploatare la aceastã orã, acordarea subvenþiei pe 2011 ºi pe 2012, plus sume necesare retehnologizãrii ºi deschiderii de noi fronturi de exploatare a huilei la cel puþin jumãtate din exploatãrile miniere, cu supraveghere permanentã a modului în care sunt

cheltuite aceste sume, liberalizarea huilei ºi a pieþei de desfacere pentru huilã, angajãri pentru întinerirea forþei de muncã, în limita necesarului. O altã mãsurã pe care FNM o considerã importantã se referã la reducerea aparatului birocratic din CNH ºi succursale la cel mult o treime decât este în prezent ºi plafonarea salariilor aparatului de conducere la cel mult de patru ori salariul tarifar al unui miner cu categorie maximã ºi salariul acestora sã fie supus fluctuaþiilor datorate procentului de îndeplinire a planului. ”Acestea sunt doar câteva din mãsurile pe care, dacã cine trebuie le-ar adopta, CNH nu ar mai avea atâtea pierderi, iar angajaþii s-ar simþi respectaþi”, conchide Valter Cojman. Anamaria NEDELCOFF

scria Titu Maiorescu. Ce cuvânt dur: nimiceºte. Nu are rost sã vã spun cã - în ultima perioadã - întâmplãrile cotidiene, viaþa, pur ºi simplu, ne nimiceºte. Dacã forma ar avea ºi fond, la toate mizeriile pe care le trãim zilnic, n-am rãspunde invariabil: "Noi ca noi, dar ce vor face copiii ãºtia?". Dacã forma ar avea ºi fond, mai marii zilei nu ne-ar trata ca pe niºte "forme de viaþã". De asta, îi spun prietenului de la începutul acestor rânduri: "Da, frate, toþi suntem niºte forme de viaþã! Fãrã fond(uri) ºi fãrã fond." Poate doar Fondul Monetar Internaþional, celebrul FMI, sã ne mai trezeascã la realitate. Deºi, în fond, mã cam îndoiesc... ªi, niciodatã, nu mã îndoiesc, pânã nu mã aplec. Dacã m-ai înþeles, cititorule, mã aplec în faþa ta!

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 7 martie 2012

“Cupa Veteranilor” din Straja, la borna 41 T

radiþionala întrecere a fiecãrei final de sezon, “Cupa Veteranilor la schi”, din Straja, este programatã pentru sfârºitul acestei sãptãmâni. Ajunsã la cea de-a 41+a ediþie, întrecerea se anunþã a fi una extrem de aºteptatã, atât de veterani cât mai ales de iubitorii

sporturilor de iarnã care vor sã fure tainele schiului de la cei cu experienþã. Concursul se va desfãºurat pe pârtia Slalom, care este cu cel mai ridicat grad de dificultate din Straja, iar cei mai “mici” concurenþi care sunt aºteptaþi sã ia startul sunt la categoria 35-40 de ani. Concurenþii sunt conservatori locul de desfãºurare a întrecerii fiind neschimbat din anul

1971, când s-a þinut prima ediþie a întrecerii veteranilor aici în Straja. Ca ºi la ediþiile anterioare este aºteptat ºi cel mai în vârstã concurent Aurel Dobrescu din Bucureºti sau “Moºu”. cum îl alintã prietenii, care la cei 93 de ani ai sãi a dovedit cã este un maestru pe pârtie. “Moºu” practicã schiul de peste 80 de ani, iar organizatorii concursului spun cã îi place sã concureze cu numãrul 73 pe tricou, deoarece este anul când a ieºit la pensie.

Fonduri europene pentru centre naþionale de informare turisticã utoritãþile locale pot obþine fonduri europene pentru înfiinþarea unor centre de informare turisticã.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a lansat un nou apel de proiecte, cu depunere continuã, pentru înfiinþarea centrelor naþionale de informare turisticã se lanseazã în cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013 (Regio), începând cu data de 12 martie a.c. Se pot depune noi cereri de finanþare din fonduri europene pentru proiectele care vizeazã crearea ºi dotarea centrelor naþionale de informare ºi promovare turisticã. Operaþiunea beneficiazã de o alocarea financiarã orientativã pentru perioada 2007-2013 de 20.000.000 euro ºi se deruleazã în cadrul Axei 5 „Dezvoltarea durabilã ºi promovarea turismului” a programului Regio, gestionat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT). Pentru prezentul apel de proiecte, valoarea cererii de finanþare poate fi de maxim 330.000 de lei, în cazul proiectelor de dotare a centrelor naþionale de informare ºi promovare turisticã, respectiv de maxim 630.000 de lei, pentru proiectele care urmãresc construcþia sau reabilitarea clãdirilor care vor adãposti astfel de centre. În cadrul apelurilor anterioare de proiecte pentru operaþiunea „Crearea Centrelor Naþionale de Informare ºi Promovare Turisticã ºi dotarea acestora” au fost depuse 31 de cereri de finanþare. Pentru 4 dintre acestea, cu o valoare totalã de 5,2 milioane de lei (din care 3,419 reprezintã finanþare nerambursabilã), au fost deja încheiate contractele de finanþare. Alte 3 proiecte sunt în prezent în contractare, 17 proiecte în diferite stadii de evaluare, restul de 7 proiecte fiind respinse sau retrase de solicitanþi. Marius MITRACHE

Organizatorii “Cupei veteranilor” le-au pregãtit concurenþilor mai multe facilitãþi, începând cu reduceri la cazare, premii, ºi o petrecere cu muzicã

veche de munte, iar dupã concurs toþi vor fi aºteptaþi la Cabana Montana unde au ocazia sã se întreacã în poveºti, dar ºi în jocuri. “Pentru veterani

preþurile sunt simbolice, iar pentru cei care au peste 80 de ani totul este gratuit. Vrem sã continuãm aceastã competiþie deoarece cred cã suntem singura staþiune din þarã unde se mai þine o întrecere a veteranilor”, spune Emil Pãrãu, organizator. În Straja pe toate pârtiile de schi se schiazã bine, zãpada mãsoarã între 90 de centimetri ºi peste 1,5 metri, iar cabanierii de aici au redus preþurile la cazare ºi masã cu pânã la 30 la sutã pentru a atrage cât mai mulþi turiºti acum pe sfârºit de sezon. Marius MITRACHE

Pro ºi contra uniforme eri, parlamentarii din din Comisia de Învãþãmânt din Senat au respins propunerea privind obligativitatea introducerii ºi purtãrii uniformelor în unitãþile ºcolare din þarã.

Motivele respingerii s-au referit la lipsa menþionãrii sursei fondurilor pentru uniforme ºi la faptul cã prin aceastã lege se centralizeazã deciziile, ceea ce contravine noilor principii ale noii legi a educaþiei naþionale. O problemã aparte a reprezentat-o situaþia din mediul rural, unde membrii comisiei au fost de acord cã legea poate sã creeze “mai multe probleme decât ne gândim noi acum” în familiile sãrace cu mai mulþi copii. Totuºi, dascãlii susþin cã uniformele ar fi binevenite în ºcoli, mai ales în licee, unde tinere domni?oare se îmbracã de parcã ar fi în club, dar sunt tãmâie când le scoþi la tablã. ”Cred cã ar fi bine dacã ar fi introdusã uniforma în ºcoli. Cred cã la ciclul primar ºi la gimnazial ar fi bine, dar la liceu nu ºtiu dacã le

mai poþi introduce, cã acolo mai sunt ºi pãrinþii, care-ºi dau cu pãrerea despre acest lucru ºi marea lor majoritate nu vor”, a declarat Gianina Roºu, profesor la ªcoala Generalã Nr.1 din Lupeni. ”Legat de uniforme, pãrerile sunt împãrþite. Personal, sunt pentru o þinutã mãcar la nivel de unitate. Sã fie o þinutã decentã, semn cã ºcoala respectivã se respectã. Nu spun cã ar trebui neapãrat o uniformizare la nivel naþional, dar ar fi bine ca fiecare ºcoalã sã aibã

uniforma ei. Nu se poate sã vii la ºcoalã, cum am vãzut eleve, cu pãrul verde, ungii mov, tocuri de 15 cm, pantofi de peste 10 milioane ºi, dacã te scot la tablã, nu ºtii nimic. Sunt ºi pãrinþi care îºi etaleazã venitul prin þinuta copiilor, dar eu cred cã dacã ar avea toþi elevii uniforme, nu s-ar mai face atâtea diferenþe între ei”, a declarat Rodica Dojcsar, profesor la ªcoala Generalã Nr. 6 din Vulcan. Anamaria NEDELCOFF