2012-1-11 by Romwald Chezu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 38

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Miron Cozma:

"Nu mai am nimic în Valea Jiului"

una aceasta se împlinesc 13 ani de când România s-a a aflat în pragul dezastrului, deoarece minerii din Valea Jiului, conduºi de liderul lor sindical de la acea vreme, Miron Cozma, au pornit hotãrâþi cãtre Bucureºti. Unii vorbesc despre aceastã ultimã mineriadã ca fiind o ultimã încercare disperatã a ortacilor de a trãi mai bine.

PAGINA A 5-A

Bugetarii de Baraj cu "fãcãturi" la Valea de Peºti top ai þãrii arcã este o fãcãturã, pentru cã nu este

iderii sectorului bugetar din România deþin în conturi bancare aproape 3 milioane de euro. ªi asta în condiþiile în care majoritatea bugetarilor trãiesc din salariu minim pe economie.

>>> PAGINA A 3-A

dat ca Barajul de la Valea de Peºti sã se reabiliteze. >>> PAGINILE 6-7

CNH cu datorii la bugetele locale

dministraþiile locale din Valea Jiului au de recuperat sume importante de bani de la CNH. Compania nu ºi-a achitat taxele ºi impozitele aferente clãdirilor pe care le deþine în fiecare localitate.

>>> PAGINA A 9-A

Domeniul Schiabil din Parâng, finalizat în trei ani

nvestiþia ce se deruleazã în masivul Parâng prin care se dezvoltã domeniul schiabil din zonã va dura cel puþin trei ani pânã la finalizere.

>>> PAGINA A 12-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Haiduci de Petroºani C

inci bãrbaþi au fost reþinuþi de poliþiºtii din Petroºani, dupã ce timp de un an de zile au terorizat, cu acþiunile lor de furt, mai multe persoane. Ei sunt de Valea Jiului ºi acþionau în grup; o parte dintreb ei furau, iar restul se ocupau sã vândã "marfa". Totul a fost posibil dupã ce au fost prinºi în urma unei tentative de furt nereuºitã. "În data de 9 ianuarie 2012, în jurul orei 6:50, Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre o femeie de 72 de ani, din Petroºani, cu privire la faptul cã un grup de persoane au pãtruns în curtea imobilului în care locuieºte ºi au încercat sã forþeze uºa de acces, însã au fugit fãrã sã sustragã bunuri. La scurt timp de la primirea sesizãrii, poliþiºtii au

identificat grupul de suspecþi, format din CIPRIAN C., de 36 de ani, din Petrila, LUCIAN V., de 27 de ani, SORIN S., de 32 de ani, ALEXANDRU S., de 26 de ani ºi ªTEFAN B., de 20 de ani, toþi din Petroºani. Cei cinci bãrbaþi, în perioada februarie 2011-ianuarie 2012, sub diverse participaþii au comis nouã infracþiuni de furt pe raza Municipiului Petroºani, atât pe timpul nopþii cât ºi pe timpul zilei, cauzând pãrþilor vãtãmate un prejudiciu total de 13.000 lei", spune Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Patru dintre ei au fost reþinuþi pentru 24 de ore de poliþiºti, iar ultimul, care se ocupa cu vânzarea bunurilor furate, este cercetat în stare de libertate.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Antena 1 6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Lale (s) (r)

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Adio, dar rãmân cu tine 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul lui Connors 22:15 Ultima bãtãlie 0:00 CSI: Miami

Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaºa de pe tort (r) Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Pentru o lume mai bunã 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Provocarea: Ultimul discipol 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!e la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi (r) 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) - Ultimul episod 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Greu de crezut 1:00 Agenþia Psych

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Mircuri, 11 ianuarie 2012

Bugetarii de top ai þãrii D

ouãzeci pentru România

iderii sectorului bugetar din România deþin în conturi bancare aproape 3 milioane de euro. ªi asta în condiþiile în care majoritatea bugetarilor trãiesc din salariu minim pe economie. Site-ul Econtext a selectat douãzeci de nume, pe care le considerã crema sectorului pu-

blic din þarã, respectiv conducãtorii celor mai influente sectoare de activitate. Printre ei se regãsesc Blejnar, Morar, Bãsescu, Isãrescu, Blaga, Boc, Oprescu, Koveºi, Morar, Gheþea, Alexandrescu, Plaveti. (Vezi site http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/catibani-au-in-conturi-bugetarii-detop-ai-tarii-vezi-cati-bani-au-inbanci-blejnar-morar-basescuisarescu-blaga-boc-oprescukovesi-morar-ghetea-alexandrescu-plaveti.html)

Ancheta în cazul exploziei de la Mina Uricani este din ce în ce mai grea

ncheta în cazul exploziei de la Mina Uricani se dovedeºte a fi mai grea decât s-a crezut iniþial. Pânã acum, procurorul de caz a audiat ºi reaudiat martorii, care au avut mãrturii contradictorii în legãturã cu împrejurãrile în care s-a produs explozia, iar cercetarea nu este nici pe departe de final. "În actuala perioadã, suntem în faza de evaluare ºi analizare a probelor, urmând sã dispunem mãsurile care se impun. Elemente esenþiale noi, sigur, nu au apãrut, dar elemente de conjuncturã vor fi întotdeauna. Multe dintre ele trebuie verificate ºi de aceea este un proces amplu de verificare -reverificare a acestor împrejurãri. Pânã acum, în acest dosar au fost audiate în jur de 200 de persoane, ceea ce pentru o singurã persoanã, care are calitatea de anchetator, este foarte greu", a declarat Ioan Nicodim, procuror la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Pe parcursul cercetãrilor, anchetatorii

Cei douãzeci de bugetari de top ai þãrii luaþi în discuþie de jurnaliºtii de la Econtext sunt: Traian Bãsescu (Preºedintele României), Emil Boc (Prim-ministru), Vasile Blaga (Preºedinte Senat), Adrian Piteiu (Director Romgaz), Alexandru Cãtãlin Macovei (Preºedinte Agenþia Naþionala de Integritate - ANI), Mugur Isãrescu (Guvernator Banca Naþionalã a României), Augustin Zegrean (Preºedinte Curtea Constituþionalã), Bogdan Chiriþoiu (Preºedinte Consiliul Concurenþei), Cãtãlin Cirstoiu (Manager Spitalul Universitar Bucureºti), Cãtãlin Marinescu (Preºedinte Autoritatea Naþionalã pentru Administrare ºi Reglementare în Comunicaþii ANCOM), Codruþa Koveºi (Procurorul general al României), Constantin Cerbulescu (Preºedinte Protecþia Consumatorilor), Cristian Alexandrescu (Inspector ºcolar general în Bucureºti), Dan Iulius Plaveti (Preºedinte Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE), Daniel Morar (Procuror ºef

au înaintat ºi o altã ipotezã a cauzei accidentului. Aceea cã deflagraþia s-ar fi produs din cauza unei lãmpi de minã ºi nu în urma unui arc electric, aºa cum se presupunea iniþial. De asemenea, pentru a putea reconstitui puzzle-ul evenimentelor, o porþiune a locului unde a avut loc explozia, a fost redeschisã. Inspectorii ITM au finalizat ancheta proprie în data de 15 iulie, anul trecut, iar pentru avizarea cercetãrilor, la Petroºani a venit chiar inspectorul general de stat al Inspectoratului Teritorial de Muncã, Dantes Nicolae Bratu. De atunci, dosarul a luat calea Parchetului, loc unde se aflã ºi astãzi. "Din probele administrate în cauzã, sigur cã se contureazã vinovãþii sub aspect penal", a mai declarat Nicodim. De altfel, acesta a avansat ºi un termen de cel mult douã luni de finalizare a cercetãrilor. Accidentul de la EM Uricani a avut loc în data de 5 februarie 2011, când cinci angajaþi au murit în urma unei explozii de metan. Luiza ANDRONACHE

DNA), George Maior (Director SRI), Mona Lisa Neagoe (Preºedinte Tribunal Bucureºti), Radu Gheþea (Preºedinte CEC Bank), Sorin Blejnar (Preºedinte ANAF), Sorin Oprescu (Primarul Capitalei). Cei douãzeci de bugetari au împreunã circa 3 milioane de euro. Suma exactã este 2.607.027 de euro. Din bugetarii selectaþi, jurnaliºtii de la Econtext aratã cã cel mai dolofan cont este deþinut de cãtre Radu Gheþea, preºedintele CEC. În total, el are în conturi suma de 1.311.485 euro. Adicã jumãtate din cât au toþi aceºti bugetari.

Dupã el, urmeazã Traian Bãsescu, preºedintele þãrii, cu puþin peste 200.000 de euro (204.892 euro). A treia poziþie este ocupatã de Cãtãlin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar Bucureºti. Cîrstoiu are economii în valoare de 189.390 de euro. La polul opus, trei demnitari nu au nici un ban pus la pãstrare. Este vorba de Codruþa Kovesi, Cristian Alexandrescu ºi Constantin Cerbulescu, în timp ce alþi trei au sume de pânã într-o mie de euro, fiind preponderent conturi curente. Marius MITRACHE

Încrengãturile hunedorene ale miliardarului Bârcinã

iliardarul de etnie romã Dan Bârcinã a fost reþinut de procurori pentru mãrturie mincinoasã. Bârcinã are puternice rãdãcini în Valea Jiului unde a fãcut multe afaceri profitabile cu statul. Dan Bârcinã a fost reþinut pentru 24 de ore, iar eri a fost adus din nou la audieri, dupã ce a fost acuzat de mãrturie mincinoasã. Procurorii gorjeni l-au audiat mai multe ore într-un dosar de ºantaj ºi spãlare de bani în care mai sunt implicaþi alþi milionari din judeþul Gorj precum Doru ªerban- zis Habitu, ºi Dan Floarea. Deºi este din Gorj, numele lui Dan Bârcinã se leagã strâns de Valea Jiului, unde a avut o serie de afaceri controversate. General Trust ºi Hermes sunt doar douã dintre firmele de care numele

acestuia a fost legat.

ontracte generoase cu CFR

O încrengãturã de firme ºi multe afaceri extreme de profitabile cu statul. Aºa poate fi descrisã activitatea miliardarului gorjean Dan Bârcinã, cel care are rãdãcini bine înfipte în Valera Jiului, acolo unde ºia desfãºurat o bunã parte din activitatea economicã. Chiar dacã în ultima perioadã afacerile lui Bârcinã au mai cãzut, una câte una, la începutul anilor 2000 acesta era unul dintre cei mai prosperi afaceriºti din Valea Jiului ca urmare a afacerilor de tip suveicã derulate mai ales cu statul roman. Unul dintre contractele generoase s-a derulat cu SNCFR, din care de pierdut pare sã fi avut statul, iar de câºtigat doar miliardarul rom. La momentul respectiv, rezultatele unui control al

Gãrzii Financiare vorbeau despre faptul cã instrumentele de lucru ale acestiuia au fost cele cinci societãþi pe care le conducea direct, sau prin interpuºi, respective SC YOGARO SRL, SC EXOTRAC SA, SC EKATERINA BX SRL din Gorj, respectiv SC HERMES SA ºi SC GENERAL TRUST SA din Petroºani. Conform datelor vremii, în doar trei ani cele douã societãþi din Petroºani au livrat marfã catre SNCFR in valoare de peste 29,7 milioane de lei noi. Imediat cum plãtea marfa, SNCFR revindea produsele, culmea la preþuri mai mici, cãtre SCYOGARO SRL. În final, cercul se închidea tot la SNCFR care recumpãra produsele, prin altã firmã a afaceristului. Ieri dupã amiazã, procurorii au decis sã-l elibereze, însã cu interdicþia de a pãrãsi þara, ºi nu l-au mai prezentat instanþei cu propunere de arestare. Car men COSMAN

4 Actualitate

ondiþii de C dizolvare a consiliului

O nouã încercare în CL Vulcan P

rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a convocat o nouã ºedinþã extraordinarã de consiliu local, pentru data de 12 ianuarie. Dacã opoziþia nu se va prezenta nici de aceastã datã, edilul ar putea demara demersurile pentru dizolvarea consiliului.

Vine sau nu vine opoziþia de aceastã datã, la ºedinþa extraordinarã de consiliu local convocatã de primarul Vulcanului Gheorghe Ile? Ile are nevoie de girul consilierilor locali pentru banii pe care i-a alocat, prin dispoziþie de primar la finele anului trecut, când Vulcanul a fost la un pas de a pierde 3,7 milioane de lei, dupã ce consilieiri USL ºi cel al PRM au lipsit. Dacã ºi de aceastã datã vor absenta, primarul din Vulcan ar putea demara procedura de dizolvare a Consiliului Local. "Am convocat ºedinþa pentru data de 12 ianuarie.

enatorul Dan Voiculescu trage un semnal de alarmã în privinþa discriminãrii pe criterii etnice a cetãþenilor români în propria lor þarã. Într-o scrisoare deschisã adresatã preºedintelui Traian Bãsescu, semnaleazã un caz absolut senzaþional de la Sfântu Gheorghe, unde niciunul dintre cei 119 funcþionari publici nu este de naþionalitate românã, iar per total este 10.000 de români sunt discriminaþi. Redãm integral acest text: "Domnule Preºedinte, În cei 7 ani de mandat, în care aþi fãcut înþelegeri oculte cu liderii radicali maghiari (conform recentei declaraþii publice a domnului Laszlo Tokes, în 2007, anul suspendãrii, aþi convenit împreunã o strategie secretã de promovare a intereselor par-

Deocamdatã nu ºtiu ce voi face. Sã vedem ce se va întâmpla la ºedinþã", a declarat primarul Gheorghe Ile.

u au venit la ºedinþã

Reamintim cã la finele anului trecut municipiul Vulcan a fost la un pas de a pierde 3,7 milioane de lei pe mâna aleºilor locali de la USL ºi PRM, care au boicotat ºedinþa de îndatã convocatã de primarul Gheorghe Ile. Suma respectivã era alocatã de la bugetul de stat, iar banii erau destinaþi persoanelor cu hand-

icap,pentru plata ajutorului de încãlzire, pentru sãnãtate, pentru învãþãmânt, pentru anveloparea blocurilor, precum ºi pentru subvenþiile pentru comunitatea romilor. Tocmai pentru ca aceºti bani sã nu se piardã, primarul Gheorghe Ile a decis sã facã rectificarea bugetarã prin dispoziþie de primar.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Conform legii, consiliul local se dizolvã de drept în cazul în care acesta nu se întruneºte timp de 2 luni consecutive; în cazul în care nu a adoptat în 3 ºedinþe ordinare consecutive nicio hotãrâri, ori în situaþia în care numãrul consilierilor locali se reduce sub jumãtate plus unu ºi nu se poate completa prin supleanþi. De asemenea, consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, care se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puþin 25% din numãrul cetãþenilor cu drept de vot înscriºi pe listele electorale ale unitãþii administrativ-teritoriale. Car men COSMAN

Fãrã trenuri de persoane între Simeria ºi Hunedoara

eºti proaste la început de an. CFR vrea sã închidã secþia de V circulaþie Simeria - Hunedoara pentru cã aduce mari pierderi.

În 2012, CFR Cãlãtori continuã procesul de restructurare, care are drept scop reducerea cheltuielilor ºi trecerea pe profit. Conform programului anunþat ºi transmis sindicatelor feroviare printr-o notificare, în cadrul procesului de reorganizare structuralã a actualelor Regionale ºi a centrelor comerciale, numãrul salariaþilor va fi redus cu 1.050 la CFR Cãlãtori ºi 93 de persoane la companiile Voiaj CFR ºi CFR Gevaro. Salariaþii care vor pleca din system. Pe de altã parte, CFR Cãlãtori intenþioneazã sã închidã 23 de secþii de circulaþie, care înregistreazã cel mai mare cost de pasager/kilometru. Una dintre secþiile ce urmeazã sã fie închisã este Simeria Hunedoara, respective o rutã ce se întinde pe o distanþã de 16 km. (Carmen (Carmen COSMAN)

CJ Hunedoara ia credit pentru drumuri

onsiliul Judeþean Hunedoara are intenþia de a contracta un credit pentru a finaliza proiectele aflate în derulare. Instituþia judeþeanã va împrumuta 66,44 milioane lei de pe piaþa internã de capital cu scopul de a finaliza mai multe proiecte de investiþii din domeniul infrastructurii de drumuri judeþene, potrivit unei hotãrâri adoptate luni de cãtre consilierii judeþeni. Împrumutul va fi contractat pe o perioadã de 20 de ani. Urmãtorul pas pentru contractarea creditului este

desemnarea unitãþii financiarbancare. Acest lucru se va realiza prin intermediul sistemului electronic de licitaþii. "Am încercat sã gãsim aceastã soluþie - de a lua un împrumut, pentru cã dorim sã finalizãm investiþiile pe care le avem în derulare la drumurile judeþene", a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ. Preºedintele Consiliului Judeþean a explicat cã din banii ce vor fi împrumutaþi se vor derula ºi definitiva zece proiecte de investiþii la reþeaua de drumuri judeþene, programate pentru acest an. În context, preºedintele CJ

Hunedoara a arãtat cã în acest an sumele primite de la bugetul de stat pentru reparaþii ºi întreþinerea drumurilor judeþene sunt de 16 milioane lei, ceea ce înseamnã o scãdere de 33 %, comparativ fondurile de care s-a beneficiat anul trecut. Judeþul Hunedoara deþine cea mai mare reþea de drumuri judeþene din þarã, lungimea totalã a acestora fiind de 1.415 kilometri. Conform datelor oficiale, pânã acum au fost modernizaþi 715 kilometri de drumuri judeþene, 494 kilometri sunt pietruiþi, iar restul 206 kilometri sunt drumuri de pãmânt. Raul IRINOVICI

Români discriminaþi în propria þarã tidelor maghiare), nu aþi realizat nimic semnificativ pentru românii minoritari în propria þarã, supuºi unor discriminãri sistematice, în special in judeþele Harghita ºi Covasna. Sunt convins cã, pe lângã sutele de sesizãri primite de la cetãþenii din judeþele Harghita ºi Covasna, v-au fost furnizate informãri referitoare la discriminãri ºi încãlcarea drepturilor civile ale persoanelor de naþionalitate românã ºi de cãtre Serviciului Român de Informaþii. Înteleg cã, pentru dumneavoastrã, nimic nu se comparã cu plãcerea lecturii transcrierii unei convorbiri telefonice. Însã, vã amintesc cã, pe lângã micile plãceri ale vieþii, un preºedinte are ºi obligaþia de a analiza responsabil toate informaþiile furnizate de instituþiile specializate ale statului. Cu toate acestea, obsesia dumneavoastrã pentru numere mari ºi voturi multe v-a determinat sã parasiþi câteva zeci de mii de români pentru a

obþine susþinerea câtorva sute de mii de maghiari. Acest calcul cinic, care v-a asigurat avantaje electorale, i-a condamnat pe români la izolare, umilinþã ºi disperare. Un singur exemplu: conform datelor recensãmântului din 2002 (cele din 2011 nu sunt încã accesibile), din cei 61.512 locuitori ai municipiului Sfântu Gheorghe, 46.121 (74,9%) erau de etnie maghiarã ºi 14.131 (22,9%) de etnie românã. În ciuda acestei proporþii, din cei 119 angajaþi ai

Primãriei municipiului Sfântu Gheorghe, ale cãror declaraþii de avere pot fi accesate pe site-ul instituþiei, niciunul nu este de etnie românã! Aceastã situaþie nu poate fi întâmplãtoare. Raportul de 119 la 0 implicã intenþia evidentã de a interzice, pe criterii etnice, accesul la o funcþie publicã într-o instituþie a statului român. Potrivit prevederilor articolului 16 din Constituþia României, "Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice, fãrã privilegii ºi fãrã discrimi-

nãri... Funcþiile ºi demnitãþile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiþiile legii, de persoanele care au cetãþenia românã ºi domiciliul în þarã." ªi totuºi, dumneavoastrã, domnule preºedinte, care, conform articolului 80 din legea fundamentalã, "vegheaþi la respectarea Constituþiei ºi la buna funcþionare a autoritaþilor publice", nu aþi fãcut nimic pentru românii discriminaþi din Sfântu Gheorghe. Domnule Preºedinte, aveþi o întelegere secretã ºi cu pri-

marul din Sfântu Gheorghe, dupã modelul celei cu Laszlo Tokes? Sau, pur ºi simplu, 14.131 de români sunt prea puþini pentru a vã capta atenþia? Cu sinceritate, Dan Voiculescu În legãturã cu situaþia de la Primãria Sfântu Gheorghe, senatorul Dan Voiculescu susþine cã a sesizat mai multe instituþii ale statutului român: Ministerul Public, Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Marius MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Miron Cozma:

"Nu mai am nimic în Valea Jiului"

una aceasta se împlinesc 13 ani de când România s-a aflat în pragul dezastrului, deoarece minerii din Valea Jiului, conduºi de liderul lor sindical de la acea vreme, Miron Cozma, au pornit hotãrâþi cãtre Bucureºti. Unii vorbesc despre aceastã ultimã mineriadã ca fiind o ultimã încercare disperatã a ortacilor de a trãi mai bine.

recunoaºtere moralã cã eu am fost închis abuziv. În anul 2006, a venit la mine liderul de sindicat al elveþienilor, care mi-a înaintat o cartã în care scria cã toate sindicatele de pe pãmânt sunt alãturi de mine ºi cã eu am fost judecat ºi închis abuziv. Asta mi-a mai dat putere, mi-a arãtat cã nu am fost eu nebun. Aceastã recunoaºtere moralã cã am fost condamnat abuziv este cea mai importantã decizie pe care

actele sã vadã dacã am furat. Au cãutat pânã ºi în chiloþii primei mele neveste, numai sãmi gãseascã ceva ºi nu au gãsit. Eu am trãit toatã viaþa mea numai cu salariul, nu am furat. ªi s-a vãzut asta… cei care au venit dupã mine au furat, cum e Savu, care a ºi fost condamnat. Uitã-te la Condescu, pe care eu l-am fãcut lider sindical, cã acum e nabab. Uitã-te la Serafinceanu câþi bani are, iar eu i-am

cum sã-mi facã injecþii sau sã-mi dea pastile. Altã datã au vrut sã facã în aºa fel încât sã îmi explodeze un televizor în faþã. Dar ºi la puºcãrie am fost ales ºeful deþinuþilor pe toatã þara. Mi-au cerut sã renunþ la asta, ameninþându-mã, iar eu le-am spus cã mã pot arunca ºi în junglã. În trei luni le învãþ limba ºi îmi fac ºi sindicat acolo", spune Cozma râzând, precizând cã "reforma în puºcãrii tot eu am fãcut-o, nu Monica Macovei". Mai mult, fostul lider al minerilor vorbeºte despre o înregistrare audio în care Traian Bãsescu ar susþine cã el este unul dintre vinovaþii pentru mineriada din 1999: "Loiº are o înregistrare cu Bãsescu la Cheile Buþii, la o beþie, când Bãsescu a spus cã nu Miron Cozma ºi minerii au fost cei care au comandat mineriada, ci el ºi Constantinescu, ca sã demonstreze Fondului Monetar Internaþional ºi Bãncii Mondiale cã dacã nu primeau bani în 99, aduceau minerii peste ei".

rivatizarea P minelor, o comoarã pentru bãieþii deºtepþi

Alþii, printre care ºi Miron Cozma, susþin cã, de fapt, s-a pregãtit o nouã loviturã de stat, coordonatã de actualul preºedinte Traian Bãsescu (la acea vreme ministru al Transporturilor - n.r.) ºi de fostul preºedinte al României, Emil Constantinescu. Miron Cozma a vorbit pentru "Cronica Vãii Jiului" despre procesele sale, anii lungi de detenþie în care era sã fie asasinat de mai multe ori, dar ºi de planurile sale de viitor. Totuºi, "Luceafãrul huilei" ne-a mãrturisit cã o parte din inima sa va rãmâne veºnic în Valea Jiului, alãturi de ortaci. "Din punctul meu de vedere, chiar dacã aparent e subiectiv, mi-a dat curajul de a merge mai departe o anumitã

ºi-ar dori-o un om", a declarat Miron Cozma.

cãutat pânã ºi în "Auchiloþii primei mele neveste"

Fostul lider al minerilor mai spune cã actuala viaþã a liderilor de sindicat atât din Valea Jiului, cât ºi din alte regiuni ale þãrii, îl lasã fãrã cuvinte. "Eu mi-am pãstrat atât demnitatea, cât ºi principiile. Rãmân stupefiat sã constat cã marii lideri de sindicat, atât din Valea Jiului, cât ºi din alte pãrþi, au averi mari, maºini scumpe, cabane peste cabane ºi nimeni nu le face nimic. Pe mine m-au arestat în 10 ianuarie 1997 ºi mi-au dat drumul peste un an ºi jumãtate, timp în care au cãutat în toate

cumpãrat blugi la vremea aceea. Pe Alin Simota l-am crescut ca pe copilul meu, iar fãcea afaceri dubioase în numele meu, în timp ce eu eram în puºcãrie", susþine fostul lider sindical.

De asemenea, Cozma mai susþine cã închiderea minelor este doar o modalitate de a da subunitãþile miniere viabile unor investitori la preþuri de nimic. "Este clar cã existã un program de privatizare a minelor, care are în vedere în primul rând exterminarea socialã, prin datul oamenilor

afarã. În primul rând se dau oameni afarã ºi dupã aceea se "închid" minele. Eu am vãzut mine închise în Anglia ºi Germania, dar la noi nu este nicio minã închisã. Dâlja, de exemplu, are huilã pentru 236 de ani de acum încolo. De ce au declarat-o închisã? Ca sã fie vândute bogãþiile naturale pe costuri minime. Cãrþile pentru închiderea minelor din Valea Jiului sunt fãcute de ani de zile", spune Miron Cozma.

ntrebat dacã ar vrea sã se stabileascã din nou în Valea Jiului, Miron Cozma spune cã aici nu mai are nimic.

"E greu de spus dacã m-aº stabili în Valea Jiului. Nu mai am nimic acolo. Nu am nici un metru de pãmânt, nici casã, numai pe fraþii mei ºi mormântul pãrinþilor, atât. Eu sunt cãsãtorit cu distinsa mea soþie, Marinela Niþu Cozma, care are un apartament în Bucureºti. Anul acesta mi se ridicã restricþia de a intra în Bucureºti ºi voi sta la ea. Pânã atunci însã sunt un haiduc. Am fost la mare, la consulul onorific al Libanului, iar acum sunt la o prietenã, într-o pensiune din Timiºoara. Dar sã ºtiþi cã oamenii din Valea Jiului vor avea mereu consideraþia mea ºi o parte din inima mea va fi totdeauna acolo, pentru ei", a încheiat Miron Cozma. Anamaria NEDELCOFF

ãsescu îºi asumã mineriadele, "la una micã"

Miron Cozma a mai vorbit ºi despre tentativele de asasinat asupra lui, din cauzã cã ºi în închisoare ºi-a fãcut sindicat. "Nu aº dori nimãnui sã treacã prin ce am trecut eu cât am fost la puºcãrie. M-au închis la carcerã ºi din douã în douã zile veneau ºi-mi spuneau cã au ordin sã mã termine. Ciontu a fost omorât medical, în spital. Dar mie nu aveau

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Servicii sociale pentru adulþii aflaþi în dificultate

Singurul parteneriat public-privat din Valea Jiului n vreme de sãrãcie profundã, aºa cum este ºi Valea Jiului, copiii ºi vârstnicii sunt cei mai expuºi. Dacã la copii existã doza de inconºtienþã care îi protejeazã psihic, la cei în vârstã, singuri, suferinzi, drama capãtã o dimensiune care îi poate omorî. Un apus al vieþii în umilinþã ºi mizerie… Ca urmare a crizei, a slãbiciunilor pentru oameni, dar ºi pentru satisfacerea orgoliului politic - care este de bine în acest caz -, în Valea Jiului a luat fiinþã primul parteneriat public- privat.

Vai de omul cu trei-patru nume ºi un cod numeric personal! i s-a greºit Þ numele de cãtre angajator în

datele comunicate la diverse case de asigurãri sociale, pensii, sãnãtate etc.? Adicã apari ca fiind… trei persoane? Îþi vei rupe opincile umblând sã dovedeºti cine esti. Mare a fost supãrarea la trecul recensãmânt al populaþiei, cât li s-a cerut oamenilor sã-ºi declare ºi codul numeric personal. În realitate s-a constat cã într-adevãr existã situaþii care trebuie clarificate. Adicã un singur om apare cu contribuþiile care trebuiau comunicate de firmele angajatoare - somaj, pensii, sãnãtate - pe diverse nume, dar cu acelaºi cod numeric personal. Din neatenþie numele a fost scris greºit de comunicator de cãteva ori în câþiva ani. Doar în Petroºani am întâlnit câteva persoane care nu se pot pensiona pentru cã la verificare s-a constatat cã omul în cauzã poate fi oricare dintre cele 2-3-4 persoane care apar cu acelaºi cod numeric personal. De exemplu Bãrbulescu Ioan, apare în datele Casei de Pensii, ba Bãrulescu

Nelu, ba Bãrbulescu Ion, ba Bãrulescu Ioan... Toate, greºeli din neatenþie, grabã sau obiºnuinþã a celui/cea care a întocmit documentele, de la firma sau firmele pe unde a lucrat Bãrbulescu. Pentru "erori umane", cum elegant le numesc cei de la Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara, este nevoie sã se facã dovada cine este de fapt. O datã Casa de Pensii trebuie sã caute ºi sã notifice exact, luna, firma ºi numele, la fiecare dintre aceste poziþii greºite.

Apoi, cu aceste constatãri persoana al cãrui nume a fost greºit trebuie sã meargã la fiecare din firmele la care a lucrat ºi sã "culeagã" declaraþii rectificative, cu notele

explicative aferente, în care sã motiveze greºeala. Cu toate acestea ºi cu buletinul în mânã, plus o copie, persoana în cauzã trebuie sã se prezinte la Casa Judeþeanã de Pensii. Dacã omul are norocul sã fi greºit doar ultima firmã la care încã lucreazã, s-a scos. Scapã uºor, pentru cã poate fi notificatã direct de Casa de Pensii. Alfel, belea! Umblã de-ºi rupe opincile. Iar în cazul în care firma nu mai existã, cel în cauzã trebuie facã pe detectivul: sã afle lichidatorul respectivei societãþi ºi fireºte sã-l gãseascã personal. Dacã ºi acela s-a mutat prin alte zone trebuie sã afle unde este arhiva respectivei firme ºi cine rãspunde de ea. Deci, grijã mare la angajaþii care comunicã datele cãtre diverse case de asigurãri sociale sau de sãnãtate. Ileana FIRÞULESCU

În Valea Jiului, pe lângã singura instituþie care gãzduieºte ºi îngrijeºte vârstnici cu probleme de la PetrilaLonea, în anul 2005, PNL a susþinut înfiinþarea Asociaþia Misionarã Umanitarã " Glasul Penticostalilor" Lupeni, care acorda servicii private de asistenþã socialã. Atunci, la inaugurare, au participat liberali miniºtri, parlamentari, directori de direcþii, conducerea judeþeanã, directori ºi politicieni din Valea Jiului (vezi foto). Asociaþia a gãzduit ºi îngrijit persoane în vârstã, cu handicap, cãrora le acorda masã, casã, îngrijiri medicale, consiliere… Doar cã bugetul nu a mai fost suficient o datã cu accentuarea sãrãciei ºi ca urmare trebuiau gãsite soluþii. În sinceritatea sa dezarmantã uneori, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a recunoscut public faptul cã instituþia pe care o conduce îºi implementeazã proiectele de investiþii cu firme de casã, adicã cele din judeþ ºi sunt preferate cele conduse de liberali. În cazul Asociaþiei Misionarã Umanitarã "Glasul Penticostalilor" Lupeni, interesul este dublu: nu poþi lãsa aceºti oameni, cu bunã ºtiinþã sã trãiascã precum câinii, apoi este vorba mândria "lucrului tãu". Ca urmare, în ºedinþa CJH de luni, s-a aprobat Convenþia de colaborare dintre Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara ºi Asociaþia Misionarã Umanitarã " Glasul Penticostalilor" Lupeni.

Jiului, persoane Î ncuValea probleme fãrã numãr

În raportul comisiei de specialitate se precizeazã: "In contextul actualei crize economice, cea mai acutã problemã socialã a zonei Vãii Jiului o reprezintã lipsa locurilor de muncã. Aceasta genereazã o serie de efecte sociale negative, astfel cã numãrul persoanelor adulte aflate în dificultate este conside-

rabil mai mare decât în restul judeþului Hunedoara. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor persoanelor adulte aflate în dificultate, cum ar fi: persoane cu dizabilitãþi, persoane vârstnice, persoane singure etc., apreciem ca fiind foarte importantã dezvoltarea ºi diversificarea serviciilor sociale oferite acestor categorii de persoane ºi prin consolidarea parteneriatului public - privat, în furnizarea de servicii sociale acreditate destinate adultului aflat în dificultate". Astfel s-a trecut la înfiinþarea Locuinþelor Protejate pentru Vârstnici "O ºansã realã".

"Locuinþa protejatã este un serviciu social specializat, prin care adulþilor aflaþi în dificultate li se acordã suport pentru o viaþã independentã în comunitate prin oferirea unui spaþiu locativ, precum ºi a asistenþei sociale în vederea asigurãrii condiþiilor minime de existenþã ºi a autonomiei sociale. În domeniul protecþiei persoanelor adulte (persoane singure, persoane

vârstnice, etc.), Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara asigurã sprijin aceastor categorii de persoane aflate în nevoie prin consiliere ºi acordarea unor servicii adecvate, în vederea refacerii ºi dezvoltarii capacitãþilor individuale ºi familiale pentru a depãºi situaþiile dificile în care se aflã prin acordarea de suport financiar, material ºi juridic, în condiþiile legii, iar atunci când este cazul, oferã posibilitatea de a beneficia de servicii rezidenþiale, în vederea menþinerii sau îmbunãtãþirii stãrii de sãnãtate a acestora" - spune Mircea Ioan Moloþ, preºedintele CJH. Convenþia stabileºte atribuþiile fiecãrei pãrþi, respectiv DGASPC asigurã salariile personalului calificat, monitorizeazã activitatea, indrumã personalul ºi interneazã persoanele propuse. Asociaþia Misionarã Umanitarã pune la dispoziþie spaþiul, asigurã hrana, medicaþia, costurile de întreþinere ale Locuinþelor Protejate, rãspunde de modul de acordare a acestor servicii. Parteneriatul privat-public are valabilitate de un an, respectiv pânã la 31 decembrie 2012. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

arcã este o fãcãturã, pentru cã nu este dat ca Barajul de la Valea de Peºti sã se reabiliteze. De peste 7 ani se tot încearcã începerea lucrãrilor de reparaþii sau cel puþin a celor stringente, care nu mai suportã amânare, dar mereu se întâmplã ceva. Anul trecut în luna august, la licitaþia de la Apele Române Craiova nu s-a prezentat nimeni, la cea de-a doua, care s-a þinut în data de 20 octombrie, au venit douã firme mari, Hidroconstrucþia ºi Apasco din Prahova, care acum se contestã una pe cealaltã. Tocmai când se aºtepta ca anul 2011 sã fie încheiat cu o veste bunã, iatã cã nu a fost aºa. "În luna decembrie s-a ales câºtigãtorul licitaþiei ºi

Baraj cu "fãcãturi" la Valea de Peºti

anume, este vorba de un constructor din Ploieºti, Apasco Mãneciu. În acest timp, cei de la Hidroconstrucþie, al doilea constructor care a participat la licitaþie, a contestat, iar acum rezultatul se aflã în faza de contestaþie la CNSC Bucureºti. Reabilitarea acestui baraj se încearcã din anul 2004", ne-a declarat Sorin Corici, ºef Sistemul

Hidrotehnic Petroºani Apele Române. Pânã când Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor va da un verdict cãtre firma care a înaintat contestaþia, respectiv Hidroconstrcþia, va dura ceva vreme, timp în care proiectul bate pasul pe loc, încã înainte de a începe. Pânã acum, aici s-au fãcut puþine reparaþii, deºi construcþia

are o vechime de aproape 40 de ani. Specialiºtii de la Apele Române, care sunt administratorii, au afirmat cã acestea se impun, mai ales când vine vorba de siguranþa barajului ca ºi construcþie funcþionalã. Efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj, devine o prioritate. Valoarea lucrãrilor care vizeazã acest obiectiv costã

în jur de 3 milioane de euro ºi fac parte dintr-un plan care prevede reconstrucþia a 7 obiective din þarã, în valoare totalã de 33 de milioane de euro. Barajul Valea de Peºti este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului ºi are capacitatea de a alimenta cu apã potabilã localitãþile Uricani, Lupeni, Vulcan ºi chiar Aninoasa ºi o parte din Petroºani. A fost construit pe râul Valea de Peºti între anii 1967 - 1973 ºi are o înãlþime de 56 de metri, ceea ce-l situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. Lacul Valea de Peºti este un lac de acumulare care are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã, o suprafaþã de 31 hectare, adâncimea maximã de 53 m, o lungime de 2,5 km ºi se aflã la altitudinea de 830 m. Din anul 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul nu s-a golit niciodatã. Luiza ANDRONACHE

Avocatul Poporului

se întoarce în judeþul Hunedoara

proximativ 30 de hunedoreni au primti asistenþã juridicã de la Avocatul Poporului, instituþie ai cãrei reprezentanþi au venit la noi în judeþ. Ca atare, în aceastã lunã se vor întoarce. Reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului vin din nou în judeþul Hunedoara, pentru a acorda asistenþã juridicã celor interesaþi. Aceºtia vor fi prezenþi la sediul Prefecturii Hunedoara joi, 19 ianuarie, începând cu orele 10.00. În luna decembrie, aproximativ 30

de persoane au beneficiat de asistenþã juridicã gratuitã din partea Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului, care urmare a demersurilor conducerii Prefecturii Hunedoara, care au avut ca scop apropierea instituþiilor statului de cetãþeni. Menirea Avocatului Poporului, prevãzutã de art. 58 alin. (1) din Constituþie, este aceea de apãrare a drepturilor ºi libertãþilor persoanelor fizice, menire detaliatã prin Legea nr.35/1997 privind organizarea ºi funcþionarea instituþiei Avocatul Poporului, republicatã, ºi Regulamentul de organizare ºi funcþionare a instituþiei Avocatul Poporului, republicat. Car men COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Servicii sociale pentru adulþii aflaþi în dificultate

Vai de omul cu trei-patru nume ºi un cod numeric personal! i s-a greºit Þ numele de cãtre angajator în

Apoi, cu aceste constatãri persoana al cãrui nume a fost greºit trebuie sã meargã la fiecare din firmele la care a lucrat ºi sã "culeagã" declaraþii rectificative, cu notele

Jiului, persoane Î ncuValea probleme fãrã numãr

Actualitate 7

Baraj cu "fãcãturi" la Valea de Peºti

Avocatul Poporului

se întoarce în judeþul Hunedoara

COLÞUL LUI DENIS

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2011

Debut de an cu rãcealã ºi gripã

Peste 900 de viroze înregistrate în Hunedoara

u mai puþin de 902 infecþii acute respiratorii, din care 343 pneumoni, au fost înregistrate în prima sãptãmânã a luni ianuarie din 2012, iar medicii de specialitate trag un semnal de alarmã în condiþiile în care Ministerul Sãnãtãþii a sistat vaccinarea antigripalã sezonierã pe o perioada de pânã la 10 zile.

Potrivit directorului executiv al DSP Hunedoara, Dumitra ªtefan, pânã la aceasta orã nu s-a înregistrat niciun caz de gripã pe teritoriul judeþului Hunedoara. “Vaccinarea antigripalã a populaþiei în judeþul Hunedoara a început la sfârºitul lunii noiembrie când s-au primit 6.000 de

doze de vaccin gripal. Pânã la aceastã orã, în judeþul Hunedoara, s-au raportat ca vaccinate 9.705 persoane ºi nu a fost raportat niciun caz de efect secundar la vaccinul antigripal", declarã Dumitra ªtefan. Ministerul Sãnãtãþii a achiziþionat la sfârºitul anului 2011 un numãr de 745.400 doze de vac-

cin gripal, de la Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino, care au fost repartizate Direcþiilor de Sãnãtate Publica din þarã. Repartiþia pentru judeþul Hunedoara este de 11.850 doze vaccín antigripal din cele 46.764 de doze solicitate de cãtre DSP Hunedoara. Ministerului Sãnãtãþii a dispus sistarea vaccinãrii antigripale sezoniere pe o perioada de 7 10 zile, iar reluarea vaccinãrii antigripale pe teritoriul României se va face dupã ce se vor primi rezultatele analizelor pentru vaccinul antigripal. S-a observat o scãdere a concentraþiei tulpinii B din vaccinul gripal sezonier ceea ce ar putea sã ducã la scãderea protecþiei organismului uman împotriva îmbolnãvirii cu virus gripal de tip B. Ministerul Sãnãtãþii recomandã populaþiei ca, în aceastã perioadã cu fluctuaþii frecvente de temperaturã, sã asculte sfatul

medicilor ºi sã respecte regulile de igienã pentru evitarea îmbolnãvirilor. Mãsurile de igienã personalã, precum spãlarea cu apã ºi sãpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strãnut sau tuse sunt esenþiale pentru prevenirea îmbolnãvirilor prin afecþiuni respiratorii, ºi in special prin gripã. Respectarea unui regim de viaþã sãnãtos - alimentaþie bogatã în proteine, legume ºi fructe, odihnã ºi miºcare (mers pe jos, cu bicicleta, patinaj, sporturi diverse) este esenþial pentru menþinerea unui corp sãnãtos. De asemenea, persoanele vârstnice, în special cele cu afecþiuni cronice cardiace ºi respiratorii, este bine sã evite deplasãrile ºi frecventarea locurilor aglomerate care creeazã premisele îmbolnãvirii sau a apariþiei complicaþiilor afecþiunilor existente. Marius MITRACHE

Secþia de Chirurgie de la Vulcan se va redeschide Cronica Vãii Jiului operator. Aºteptãm de la nul acesta, dacã

Ministerul A Sãnãtãþii îºi va da

acordul, Spitalul Municipal Vulcan (SMV) va avea din nou secþie de ATI ºi Chirurgie, dotatã cu aparaturã, dar ºi cu medici care abia aºteaptã sã-ºi reia profesia pentru care s-au pregãtit. "Anul acesta avem în plan dotarea cu aparaturã, modernizarea ºi punerea în funcþiunea a unui nou bloc

Ministerul Sãnãtãþii sã-ºi dea acordul cu privire la redeschiderea secþiei Chirurgie ºi ATI. Pânã atunci însã trebuie sã þinem ºi de medici, sã nu plece", a declarat Mariana Mateescu, managerul SMV. Aceasta mai spune cã în planul de anul acesta este inclusã ºi amenajarea morgii, dar ºi a reþelei de apã caldã. "În perioada imediat urmãtoare vom înainta Ministerului Sãnãtãþii ºi un plan de reparaþii privind morga, dar ºi reþeaua de

z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani?

apã caldã care trebuie refãcutã. Este vorba de câteva miliarde de lei vechi bune, dar mare parte vor veni de la ministerul de resort, iar

altã parte de la Consiliul Local Vulcan", mai spune Mariana Mateescu. Anamaria NEDELCOFF

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Modulele SMURD Hunedoara, în comã profundã "E xistã riscul închiderii unor module SMURD în judeþul Hunedoara, dacã guvernul nu se va implica, întrucât paramedicii hunedoreni sunt singurii din þarã care sunt plãtiþi de autoritãþile locale", spune Petru Mãrginean, preºedintele Asociaþiei Salvital.

Riscul închiderii, amintit de cãtre Petru Mãrginean ºi într-o scrisoare adresatã autoritãþilor de la centru, este posibil din cauza datoriilor ce depãºesc cu uºurinþã 12 miliarde de lei vechi. În acest caz, datornicul cel mai mare este Primãria municipiului Lupeni, care are de achitat aproape 5 miliarde de lei vechi, încã din anul 2007. Asta, în timp ce în Straja, staþiune montanã ce

aparþine de Lupeni, aproape zilnic paramedicii de la SMURD participã la intervenþii. Petru Mãrginean spune cã nu mai ºtie la cine sã apeleze pentru ca Lupeniul sã-ºi achite datoriile ºi cã la urmãtoare adunare generalã va retrage rãi platnicii din asociaþie. "Datoria Primãriei Lupeni cãtre noi este mare ºi gravã. Este gravã pentru cã Lupeniul este primul pe lista datornicilor cãtre noi, au 494.614 lei restanþã la noi din anul 2007. Nu au plãtit nici cotizaþia cãtre asociaþie, nico ambulanþa, ce sã mai vorbim de salariile paramedicilor. Am avut un proces cu ei pe care l-am pierdut, nici

eu nu ºtiu ce sã mai cred. Primarii din Vulcan ºi Uricani sunt nemulþumiþi cã au plãþile la zi ºi cã maºina SMURD merge la Straja. Eu cred cã aici, pe lângã faptul cã nu au bani, este mai degrabã lipsã de bun simþ", a declarat Petru Mãrginean. La rândul lui, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, ºi-a expus public supãrarea: "Chiar astãzi m-am certat cu ei (paramedicii - n.r.). Pãi ei au o intervenþie la Vulcan la care nu pot sã ajungã, pentru cã sunt la ºapte intervenþii în Straja. Ce este asta?! Cetãþenii Vulcanului plãtesc pentru ca paramedicii sã meargã la Lupeni? La noi dacã se întâmplã ceva, nu vin.

Le-am spus cã dacã mai fac asta, sã se ducã la Deva, sã-i plãteascã Deva, cã eu nu mai dau un ban", a declarat, indignat, Gheorghe Ile. George Resiga, ºeful Salvamont Lupeni, susþine cele declarate de Ile ºi Mãrginean. "Eu pot sã spun dar atât: din 50 de intervenþii într-o perioadã de o lunã, la mai mult de zece a venit SMURD-ul. Din pãcate, noi, cei de la Salvamont, nu putem face transportul turiºtilor rãniþi, fiindcã nu avem un automobil autorizat pentru asta. Dar zilele trecute a trebuit noi sã aducem rãnitul la cei de la SMURD, cã bieþii paramedici

nu aveau cauciucuri de iarnã ºi nu au putut urca, plus cã a fost ºi foarte aglomerat", spune George Resiga. Însã, din punctul lui de vedere, Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, susþine cã nu are nicio datorie cãtre Salvital, considerând cã el are contractul reziliat de mai bine de doi ani. "Cãtre SMURD nu avem nicio datorie. Le-am spus cã, din punctul meu de vedere, de acum doi ani nu mai am contract cu ei. Dacã ar fi bani, aº plãti ce le datorez. Dar dacã eu nu am bani ºi acum am primit doar douã miliarde de la Consiliul Judeþean Hunedoara, eu de unde naiba sã le dau? Oamenii aceºtia au dreptate, dar dacã eu nu am sã le dau, ce sã fac? Le-aº da bani ºi din buzunar dacã aº avea, dar nici acolo nu dispun de resurse financiare", a declarat Cornel Resmeriþã. Anamaria NEDELCOFF

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Petroºani, un oraº în plinã transformare sub mandatul lui Tiberiu Iacob Ridzi

lanurile administraþiei publice locale de la Petroºani pentru anul 2012 sunt estrem de ambiþioase. Potrivit primarului Tiberiu Iacob Ridzi toate investiþiile demarate vor continua, iar marea provocare este aceea de a transforma municipiul Petroºani într-o staþiune turisticã de interes naþional.

"Municipiul Petroºani este o localitate în plinã dezvoltare, în transformãri profune în ceea ce înseamnã urbanismul ºi investiþiile publice. Este din ce

în ce mai pregãtit pentru ceea ce dorim sã devenim ºi anume o staþiune turisticã de interes naþional. Sigur, cu menþinerea activitãþii de bazã ani buni de acum încolo ºi anume mineritul În 2012, vreau sã continuãm cu investiþiile pe care le avem începute. În primul rând, domeniul schiabil ºi centrul civic, pe fonduri europene. Continuãm cu dezvoltarea infrastructurii rutiere în cartiere, cu infrastructura de apã ºi canal în zona Colonie ºi în celelalte zone în care nu avem încã canalizare. Un domeniu important va fi acela privind atragerea fondurilor pentru izolarea termicã a blocurilor de locuit. ªi spun în premierã, îmi voi îndrepta atenþia cãtre consumul energetic din oraº ºi poate chiar

cãtre energia alternativã", declarã Tiberiu Iacob Ridzi. Privind la anul care a trecut, Tiberiu Iacob Ridzi îl caracterizeazã ca fiind cel mai bun an al sãu de când este în fruntea administraþiei, în ciuda faptului cã a fost crizã. "Acest lucru se datoreazã, în

CNH cu datorii la bugetele locale

dministraþiile locale din Valea Jiului au de recuperat sume importante de bani de la CNH. Compania nu si-a achitat taxele si impozitele aferente cladirilor pe care le detine in fiecare localitate. Reprezentanþii CNH spun cã întârzierile la plata taxelor ºi impozitelor se datoreazã neacordãrii subvenþiei. " Nu am reuºit sã plãtim taxele ºi impozitele aferente semestrului 4 neplata vine în urma neacordãrii subvenþiei. Compania a trebuitr sã asigure ºi funcþionarea minelor neviabile în acest caz ", au declarat oficialii CNH. Nici reprezentanþii administraþiilor locale ºi nici cei ai Companiei nu cunosc

valoarea exactã a restanþelor. Din moment ce Compania nu îºi achitã dãrile cãtre bugetele locale în termenele stabilite de lege, aceasteia i se vor percepe majorãri. Raul IRINOVICI

primul rând, profesionalismului echipei pe care o conduc, precum ºi viziunii pe care am avut-o. Am ºtiut unde ºi cum sã acþionãm, dar am fost ºi sprijiniþi de mai multi factori. Cei din guvern ne-au ajutat foarte mult ºi parlamentarul din zonã, care este ºi soþia

mea, ne-a sprijinit foarte mult", mai spune Ridzi. În ce priveºte alegerile locale din toamnã, Tioberiu Iacob Ridzi susþine cã dacã dacã cetãþenii vor considera cã meritã un nou mandat, acesta va fi centrat pe tranformarea municipiului Petroºani într-un oraº turistic, prin proiectul din Parâng ºi nu numai. "Toate investiþiile pe care le facem au legãturã cu acest statut de staþiune turisticã de interes naþional. Pentru cã nu poþi sã aduci turiºtii sã schieze excelent la munte ºi sã se plimbe pe niste strãzi cu gropi, de exemplu. Sau sã nu aibã posiblitatea sã-ºi petreacã timpul liber aºa cum trebuie", a conchis Ridzi. Marius MITRACHE

Termoficarea a rãmas "rece"

ici nu a început bine noul an cã au ºi apãrut primele probleme la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic din Valea Jiului. Pânã ºi cei care asigurã buna funcþionare a sistemului, este vorba despre cei din Petroºani, au lucrat timp de o zi în frig.

Jiului. Datoritã defecþiunilor apãrute la reþeaua de termoficare din Petroºani, o serie de apartamente din centrul localitãþii ºi din Colonie, o ºcoalã, sediul Apa Serv Valea Jiului dar ºi cel al SC Termoficare SA au rãmas, luni, pe "rece". Probleme au fost înregistrate la nu mai puþin de trei puncte termice. Este vorba despre cele care poartã numerele 25, 11 A ºi 11 B. În centrul municipiului, cea mai gravã problemã a fost înregistratã

în urma spargerii conductei de agent primar în zona strãzii ªtefan Octavian Iosif. În ultimele 6 luni de zile, a fost pentru a treia oarã când conducta a crãpat în exact acelaºi punct. Dupã cum au precizat reprezentanþii Sucursalei Electrocentrale Paroºeni, cei care se ocupã cu întreþinerea sistemului, defecþiunile ivite au fost remediate în chiar ziua în care au fost înregistrate, respectiv luni, 9 ianuarie.

Mir cea NISTOR

"Chiar în prima zi a sãptãmânii am rãmas în frig din cauza problemelor apãrute în zona Punctului Termic din cartierul Colonie. Am simþit pe propria piele ce înseamnã sã lucrezi o zi întreagã, pe timp de iarnã, fãrã cãldurã în calorifere", au spus reprezentanþii societãþii de termoficare din "Capitala" Vãii

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Spectacolul "Inventatorul Iubirii", deschide seria de spectacole din 2012 la Teatrul de Artã Deva eatrul de Artã Deva, deschide seria de spectacole din anul 2012 cu spectacolul T " Inventatorul Iubirii", de Gherasim Luca, în regia ºi scenografia lui Horaþiu Mihaiu, premiera fiind programatã sâmbãtã 21 ianuarie la ora 19.00.

Inventatorul iubirii de Gherasim Luca regia ºi scenografia: Horaþiu Mihaiu coregrafia: Mãlina Andrei, muzica: Esbjörn Svensson, Eberhard Weber, video: Cezar Enache, light design: Lucian Moga Cu: Cornel Rãileanu - Teatrul Naþional Cluj, Loredana Grigoriu - Teatrul Tineretului Piatra Neamþ, Alexandra Tarce, Ana Nicolae, Alice Solomon, Raluca Eremei, Vlad Bîrzanu, Rãzvan Popa, Mario Valdelvira Garcia, Laurenþiu Tudor. Reprezentant de seamã al suprarealismului românesc, Gherasim Luca a fost redescoperit de elita intelectualã francezã, mai ales dupã spectaculoasa sa dispariþie: o sinucidere prin înec, în apele Senei. Spectaculoasã s-a dovedit a fi însã întreaga sa viaþã aflatã sub semnul naºterii într-o familie modestã a unui croitor evreu din Bucureºti. Autor al unui impresionat monolog sub titlul de INVENTATORUL IUBIRII, Gherasim Luca ne poartã printr-o lume alambicatã, schizoidã, plinã de paradoxuri. Gherasim Luca (pe numele sãu de naºtere Salman Locker) a fost un reprezentant important al miºcãrii suprarealiste interbelice române ºi postbelice franceze. S-a nãscut în Bucureºti (1913) ºi a trãit în Romania, Israel ºi Franþa. Excepþional reprezentant al miºcãrii de avangardã româneascã, alãturi de Gellu Naum, Victor Brauner, Paul Pãun, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu, dar ºi de francezii Gilles Deleuze, Felix Guattari, Paul Celan, Max Ernst, Jean Arp, acesta a beneficiat -extrem de târziu- de o recunoaºtere a valorii sale. Dupã o existenþã complexã, intensã ºi tumultuoasã, stigmatizatã de originea sa evreiascã, Gherasim Luca sfârºeºte prin a-ºi lua viaþa, la vârsta de 80 de ani, în anul 1994, aruncându-se în Sena, precum bunul sãu prieten Paul Celan. Redescoperit în ultimii ani de lumea literarã, Gherasim Luca merita o prezentare mai amplã a tulburatoarei sale poveºti de viaþã. Astfel regizorul ºi scenograful Horaþiu Mihaiu, artist vizual de excepþie aduce o luminã nouã asupra universului lui Gherasim Luca. În acest sens, spectacolul se doreºte a fi o trecere în revistã a unor momente memorabile din viaþa scriitorului ºi, cautã sã explice, pe cât posibil, aspectele cele mai interesante, cum ar

fi faptul cã a trãit vreme de peste 40 de ani fãrã identitate în Franþa, sau "spectaculosul" sãu sfârºit suicidar. Proiectul face parte din acelaºi interes al meu faþã de aspectele inedite din opera ºi viaþa unor personalitãþi artistice precum Mondrian, Magritte, Miro, Picasso sau Brâncuºi, cãrora le-am dedicat spectacole de teatru de un anumit tip. ªi în acest caz, voi folosi o esteticã teatralã specialã, combinând elemente de actorie, scenografie, ecleraj, miºcare scenicã, etc., prin care sã realizez un spectacol contemporan, de o modernitate adecvatã timpurilor noastre, în care "atmosfera", imaginea sau universul sonor, sã creeze un limbaj accesibil oricãrui tip de public, indiferent dacã este prezentat în þarã sau în strãinãtate. Aºadar, voi încerca sã prezint, sub forma unor secvenþe, momentele cele mai importante din viata sa, dar fãcând o legãturã ºi cu uimitoarele sale texte, adevãrate bijuterii poetice care se pot constitui în tot atâtea simboluri, parabole sau semne, desemnând gândurile ºi simþãmintele adânci umane. Horaþiu Mihaiu Horatiu Mihaiu, este printre puþinii creatori autentici de teatru non-verbal din România. La el, gestul ºi miºcarea stilizeazã universuri imaginare, pe care regizorul le transpune într-o vizualitate pregnantã, experimentând un fel de teatru pictural.

HOROSCOP

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând casã, zonã centralã 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

11 i a n u a r i e 2 0 1 2

Nu vor lipsi ocaziile de a te vedea cu prietenii ºi aþi putea pune la punct proiecte de interes comun. Vei afla tot felul de noutãþi, iar hotãrârile pe care le vei lua, vor fi cu totul spontane. Dacã vei ieºi la cumpãrãturi ar fi bine sã nu exagerezi cu cheltuielile.

Ai multe de fãcut în gospodãrie, dar te tenteazã sã laºi lucrurile aºa cum sunt ºi sã ieºi câteva ore la o activitate relaxantã. Activitãþile fizice îþi vor face mare plãcere, deoarece te vor ajuta sã depãºeºti cu mai multã uºurinþã stresul din ultimul timp.

Energia ta este la limita inferioarã, aºa cã nu te apuci de nimic din ceea ce te-ar putea suprasolicita. Încearcã sã o iei mai încetiºor ºi vei avea mai multe satisfacþii. Ai putea primi un ajutor substanþial de la colegi. O cunoºtinþã mai veche îþi va da un semn de viaþã.

Eºti într-o formã excelentã, iar eficienþa de care dai dovadã îþi aduce aprecierea celor din anturajul apropiat. Chiar dacã nu duci lipsã de energie, nu þi-ar strica un moment de respiro, pe care þi l-ai putea permite. Vei revedea un vechi prieten.

Deºi te concentrezi puþin mai greu, ideile nu îþi lipsesc. Intenþionezi sã îþi îmbunãtãþeºti imaginea publicã ºi bine faci, cãci evenimentele te vor aduce în centru atenþiei grupului, în care îþi petreci timpul liber. Câte ceva trebuie fãcut ºi prin gospodãrie.

Þi se va face o propunere de cãlãtorie pe care eºti tentat sã o accepþi, în ciuda faptului cã nu va fi un proiect lesne de pus în practicã. Pânã la urmã se va gãsi o soluþie, care sã mulþumeascã pe toatã lumea. Din punct de vedere sentimental, situaþia te favorizeazã.

Ai putea avea o realizare mai deosebitã în plan sentimental; fii atent cãci beneficiezi de o ºansã care nu se ºtie când va mai apãrea. De la o rudã vei primi niºte bani cãrora le vei gãsi repede o utilizare. În sfârºit, îþi vei face ºi tu o plãcere.

Poate apãrea cineva de mare viitor, în viaþa ta. O abordare sincerã a unei prietenii este lucrul cel mai indicat, mai ales cã þi se potriveºte. Sensibilitatea de care dai dovadã în aceastã perioadã va face o bunã impresie persoanelor de sex opus.

Cãutã câþiva prieteni, pentru a pune la punct un program atractiv pentru timpul liber. Vei face o nouã cunoºtinþã, care va fi chiar pe placul tãu; nu se ºtie însã cât o sã vã þinã. Pentru ce vei dori sã realizezi este nevoie de multã alergãturã.

Activitãþile se vor dovedi binevenite, cãci vei scãpa de surplusul de energie. Este posibil ca o cunoºtinþã fãcutã întâmplãtor sã îþi reþinã în mod deosebit atenþia. Intuiþia de care dai dovadã în aceste zile îþi va permite sã te faci remarcat într-un grup mai larg.

Împreunã cu prietenii ai putea pune la cale la cale o distracþie sau o activitate la care sã participe mai multã lume.De energie nu duci lipsã, aºa cã nu este o problemã dacã ai de gând sã te implici într-o activitate mai deosebitã pe acasã. În plus vei beneficia de sprijin.

În anturajul tãu apropiat se va dezbate un proiect care te-ar putea interesa mai mult decât îþi imaginezi. Ai în plan diverse activitãþi recreative, care îþi vor da posibilitatea sã te relaxezi dupã agitaþia zilelor trecute. Nu grãbi mersul evenimentelor.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Autoritãþile hunedorene cautã soluþia pentru problema maidanezilor

Bulinã roºie pe clãdirea poºtei din Petroºani

lãdirea care încã mai gãzduieºte Oficiul Poºtal nr 1 din Petroºani a primit recent o bulinã roºie. Aceasta este singura construcþie din Valea Jiului catalogatã cu risc seismic de grad 1 ºi va fi demolatã, iar poºtaºii se vor muta într-un sediu nou.

"Urmeazã sã aibã loc negocierea viitorului contract de închiriere pentru un spaþiu pe care îl vrem tot central. Asta pentru cã Poºta nu poate funcþiona într-o altã zonã decât una centralã cu deschidere la drum,pentru cã de aici se transportãî valori, pachete ºi e nevoie de spaþiu", a declarat Maria Czane, diriginta OP 1 Petroºani. Noua locaþie va fi aleasã în aceastã lunã ºi tot atunci va fi înaintat ºi termenul de mutare al oficiului.

S-a spânzurat în faþa blocului U

n bãrbat de 73 de ani din municipiul Vulcan, Valea Jiului, a ales sã-ºi punãcapãt

zilelor în vãzul vecinilor. Totul s-a întâmplat luni searã dupã o ceartã cu soþia sa.

Dupã ce clãdirea va fi eliberatã, cel mai probabil aceasta va fi demolatã. Construcþia este una dintre cele mai vechi din municipiul Petroºani ºi, în urma unor calcule s-a stabilit cã structura de rezistenþã este avariatã ºi nu mai poate gãzdui birouri. Totuºi,în apropierea Poºtei urmeazã sã se construiascã un hotel de 4 stele ºi, spaþiul care va fi rezultat în urma demolãrii Poºtei ar putea fi folosit de viitoarea construcþie modernã. Diana MITRACHE

Bãtrânul de 73 de ani locuia pe strada Traian din Vulcan ºi, dupã ce s-a certat cu soþia, a decis cã nu mai vrea sã trãiascã. ªi-a luat o sfoarã ºi s-a spânzurat de un pom care se aflã la intrarea în blocul în care locuia. Poliþiºtii spun cã au fost alertaþi de vecinii care l-au gãsit atârnând fãrã suflare. "Se pare cã omul s-a certat cu soþia sa. Aceasta l-ar fi trimis de acasã la copiii lui, pentru a locui acolo. Omul nu a suportat ideea ºi s-a

sinucis. O echipã operativã s-a deplasat la faþa locului ºi a constatat decesul victimei. Nu sunt suspiciuni cu privire la vreo faptã de naturã penalã ºi toate indiciile duc la sinucidere", spune comisarul Mugurel Teodosiu, ºef adjunct la Poliþia Municipiului Vulcan. Corpul neînsufleþit al bãrbatului a fost dus la morga spitalului din Petroºani, unde medicii legiºti îi vor face necropsia.

Deºi sistemul sanitar din Valea Jiului ºi din restul judeþului Hunedoara duce o lipsã acutã de medici, asistenþi sau infirmiere, angajãri prea multe în Spitale nu se vor face anului acesta. " Angajãri pe posturi pe perioadã nedeterminatã foarte puþine, pentru cã trebuie respectat memorandumul la 7 posturi

"Anul trecut de la bugetul local s-au cheltuit 48.000 de lei, bani cu care s-a plãtit hrana câinilor, personalul de la ecarisaj, combustibilul pentru maºina de ecarisaj, tratamentele maidanezilor ºi salariul medicului veterinar care îi îngrijeºte pe cei de la adãpost. Primarul, însã, doreºte sã consulte populaþia cu privire la decizia care îi vizeazã pe câinii comunitari ºi abia apoi va lua o hotãrâre", a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Primarul din Hunedoara,

Ovidiu Hada este primul care a luat decizia sã consulte deja populaþia ºi pânã la finele lunii ianuarie va lua ºi o decizie, pentru cã sunt douã variante posibile: ori eutanasierea, ori taxe mai mari pentru îngrijirea maidanezilor. "Împreunã cu liderii asociaþiilor vom întocmi un chestionar scurt ºi clar, cu care aceºtia se vor prezenta la fiecare familie în parte. În opinia mea sunt doar douã soluþii: ori eutanasiem câinii, ori îi pãstrãm, dar îi îngrijim aºa cum trebuie, lucru care ar presupune majorarea de taxe ºi impozite locale", spune primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada. Totuºi, primarul din Hunedoara spune cã soluþia sa nu va da rezultatele scontate, fãrã ca toþi primarii din zonã sã ia decizii similare. În Valea Jiului toþi primarii sunt de acord sã consulte populaþia, însã, nimeni nu a fãcut-o pânã acum. Între timp, mai mulþi câini au ajuns sã fie otrãviþi la Uricani, unde pe albia Jiului de Vest au zãcut zile la rând câinii uciºi cu otravã. Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

Cotã de avarie eºi spitalele funcþioneazã la cotã de avarie în ceea ce priveºte personalul, condiþiile de angajare rãmân ºi anul acesta la fel de restrictive.

âinii comunitari din Petroºani vor avea soarta decisã de localnici. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a decis sã consulte populaþia, pentru cã foarte mulþi oameni se plâng de faptul cã sunt prea mulþi maidanezi pe strãzi. Asta în timp ce de la buget se cheltuiesc sume importante pentru câinii comunitari, care tot pe strãzi ajung.

vacante, se scoate 1 la concurs. Însã, vor fi angajãri pe posturi temporar vacante, presupun, pentru cã oamenii trebuie sã-ºi mai facã ºi treaba", ne-a declarat Dumitra ªtefan, director Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Cele mai multe voci spun cã formula de 7 la 1 este ineficientã ºi face ca Spitalele sã funcþioneze la cotã de avarie. Una peste alta, sãtui de salariile tot mici, mulþi angajaþi au plecat sã lucreze în strãinãtate. Luiza ANDRONACHE

Ioan Rus, candidatul PSD

eprezenR tanþii filialei din

Petroºani ai Partidului Social Democrat ºi-au desemnat deja candidatul pentru ocuparea fotoliului de primar al municipiului. Ioan Rus, preºedintele formaþiunii politice, va fi desemnat, oficial, drept contracandi-

dat al actualului primar, Tiberiu Iacob Ridzi, doar dupã ce va trece de un sondaj de opinie cetãþeneascã. Sondajul este programat a avea loc în aceastã primãvarã. "la ora la care vorbim, nu suntem convinºi cã Ioan rus va rãmâne, sau nu, candidatul nostrum la alegerile programate în toamnã. O decizie definitivã va fi luatã doar în urma sondajului care va avea loc în perioada martie -

aprilie, sondaj ce urmeazã a fi efectuat de cãtre un institute specializat în acest sens", a precizat Costel Postolache, primvicepreºedinte PSD Petroºani. Dupã recentele plecãri din PSD Petroºani ale unor persoane care s-au declarat solidare cu Mircea Geoanã, formaþiunea politicã din Capitala Vãii Jiului mai are, totuºi, peste 600 de membri. Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012

Domeniul Schiabil din Parâng, finalizat în trei ani

nvestiþia ce se deruleazã în masivul Parâng prin care se dezvoltã domeniul schiabil din zonã va dura cel puþin trei ani pânã la finalizere. Potrivit primarului Tiberiu Iacob Ridzi termenul se întinde

pe o perioadã aºa îndelungatã deoarece aici nu se poate lucra mai mult de ºese luni pe an. "În 2012 nu putem finaliza. Proiectul va mai dura cel puþin trei ani de acum încolo. Fizic nu putem face mai mult pentru cã la domeniul schiabil nu putem lucra mai mult de ºase luni pe an. Dar asta e mai puþin important. Important este cã proiectul a pornit, cã merge

înainte, cã e finaþat. ªi cred cã în câþiva ani de zile îºi va atinge scopul, ºi anume de a fi un motor de dezvoltare socio-economicã în oraºul nostru", declarã Tiberiu Iacob Ridzi. Odatã finalizatã investiþia de aici, Parângul va avea cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est. Mai exact, peste 30 de kilometri de pârtii legate între ele, 7 telescaune,

douã telegondole, toate într-un peisaj sãlbatic ce îþi taie respiraþia. "Aici prinde viaþã un proiect frumos care, cu siguranþã, va fi luat în seamã inclusiv de cei din afara þãrii. În Parâng, iubitorii sporturilor de iarna vor gãsi pârtii amenajate la standarde cel puþin de nivelul celor din Austria, dar peisajele, de o alta diversitate, sunt încã sãlbatice. Anul acesta vom

inaugura prima pârtie, de 3,5 kilometri, care corespunde celor mai înalte standarde", declarã omul de afaceri Adrian Gãrdean, cel care s-a zbãtut pentru ca acest proiect sã devinã realitate. Proiectul are o valoare de 68 de milioane de euro ºi este sprijinit de Ministerul Dezvoltãri Regionale ºi Turismului. Marius MITRACHE

Animalele, îmbuibate de sãrbãtori

Veterinarii din Valea Jiului au avut un pic mai mult de lucru în debutul noului an decât de obicei. Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã stãpânii patrupedelor "casnice" ºi-au îndopat "amicii" necuvântãtori cu jumãri, caltaboºi, sãrmãluþe sau piftii, motiv pentru care pisicile sau câinii de companie au acuzat "ceva" indigestii. Cele mai multe cazuri de "animãluþe superîndopate" au fost înregistrate în vestul Vãii, unde mai multe patrupede au acuzat stãri de vomã, indigestii, balonãri sau dureri stomacale. "Ca ºi pentru stãpânii lor, pentru animalele de companie sãr-

bãtorile de iarnã au reprezentat un adevãrat festin. Proprietarii acestora le-au hrãnit în neºtire, fãrã a þine cont de faptul cã astfel de alimente le sunt total contraindicate animalelor de casã ºi nu numai. Cele mai numeroase cazuri depistate la pisicile sau câinii de apartament au fost cele de indigestie, dar am avut parte ºi de dilataþii însoþite de torsiuni gastrice, urgenþe chirurgi-

cale care în cazul în care nu sunt tratate la timp pot duce chiar ºi la deces", a precizat un medic veterinar din Valea Jiului. În schimb, în Petroºani, localitatea în care trãiesc cele mai multe dintre animalele de companie din Valea Jiului, care în proporþie de 75% nu sunt declarate, în acest an, la fel ca ºi în 2011 dealtfel, au fost înre-

gistrate cele mai puþine cazuri de indigestii "animaliere". "Dacã în urmã cu doar câþiva ani aveam câteva zeci de cazuri la fiecare debut de an nou, acum, acestea s-au redus biniºor. Se pare cã ºi iubitorii animalelor au înþeles în sfârºit

cã nu este deloc indicat sã-ºi supraalimenteze pisicile ºi câinii de rasã ºi sã-i îmbuibe cu tot soiul de preparate din carne de peºte ºi în special, de porc", a declarat unul dintre veterinarii din Capitala Vãii Jiului.

Mircea Mircea NISTOR

Locuitorii "Capitalei" se cam "rãresc"

aºteri mai puþine, cãsãtorii la fel, divorþuri, însã, mai multe.

În acelaºi timp, numãrul deceselor a rãmas, aproximativ, la acelaºi nivel ca ºi anul trecut. Acesta ar fi bilanþul anului 2011, înregistrat la

De azi, la coadã, la impozite C u începere din data de 11 ianuarie, în Petroºani, a debutat noul sezon de achitare a dãrilor locale.

Faptul cel mai important este cã atât impozitele pe case, maºini sau terenuri dar ºi taxa pentru ridicarea gunoiului menajer au rãmas la acelaºi nivel ca ºi anul trecut. Pânã în data de 10 ianuarie 2012, la Biroul de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani, au putut fi achitate doar impozitele ºi taxele aferente anului trecut.

De astãzi vor putea fi, însã, plãtite ºi dãrile aferente anului în curs. În parantezã fie spus, pânã în prezent, peste 95%

dintre contribuabili, persoane fizice ºi juridice, ºi-au achitat impozitele pentru anul 2011. Este vorba doar despre municipiul Petroºani, nu ºi despre celelate localitãþi din Valea Jiului. La fel ca ºi anul trecut, categoriile de persoane scutite de la plata dãrilor locale au rãmas aceleaºi. Este vorba despre pensionarii cu pensii de pânã la 700 de lei, persoanele cu handicap, deþinuþii politici, veteranii de rãzboi, revoluþionarii ºi donatorii de sânge.

Oficiul de Stare Civilã din Petroºani. Anul trecut, în Petroºani au fost înregistrate 504 naºteri, 198 de cãsãtorii ºi 668 de decese. Comparativ cu anul anterior, numãrul naºterilor a scãzut cu 108, cel al cãsãtoriilor cu 11 iar cel al deceselor cu 31. În timp ce naºterile sau cãsãtoriile au scãzut, decesele ºi divorþurile, raportate la numãrul actual al populaþiei, s-au

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil Vidra-Transalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã Mir cea NISTOR ºcoala de calificare în domeniul

înmulþit pe an ce trece. Astfel, dacã în Petroºani, în anul 1989 au fost înregistrate 1.986 de naºteri, 587 de decese ºi 476 de cãsãtorii, dupã 22 de ani, în 2011, naºterile s-au redus cu aproape trei sferturi, cãsãtoriile su scãzut cu douã treimi, iar numãrul deceselor a crescut cu 100. În acelaºi timp, divorþurile au ajuns la peste 200, comparativ cu cele, doar, 115 din anul 1989. Mircea NISTOR

mecanic) - agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.