cronica vaii jiului by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 209

Cronica Vãii Jiului Joi, 13 septembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Dupã 15 ani:

Preºedintele PRM Hunedoara,

Minerii sã nu îºi cumpere concedierea!

Costel Avram exclus din partid de CV Tudor roaspãt întors din concediu, bronzat ºi exclus din partid. Costel Avram, cel care a ocupat funcþia cea mai înaltã în PRM Hunedoara s-a trezit, dupã concediul din Grecia, exclus din funcþia politicã.

PAGINA A 3-A

Concediaþi pentru complicitate oi angajaþi ai SC ApaServ Valea Jiului sunt pasibili de concediere.

PAGINA A 5-A

Ioan Hortopan vrea deputat fost deputat PRM A în Parlament acum 10 ani, iar acum vrea sã plece din nou în cursa electoralã. A trecut pe la PRM, acum e PSD ºi îl propulseazã în cursã pensionarii din Valea Jiului, a cãror preºedinte a ajuns în timp. PAGINA A 11-A

Valorile trecutului îmbinate cu cele ale prezentului

ineri, nu vã cumpãraþi concedierea! Acesta este îndemnul celor care acum 15 ani plecau glorioºi cu gândul sã se privatizeze cu o brumã de bani câºtigatã cã au semnat concedierea. Nimeni nu a reuºit nimic ºi acum, minerii de atunci, ajunºi pânã la urmã pensionari, îi sfãtuiesc pe cei care au rãmas la minã sã nu îºi mai vândã posturile pe sume mici ºi de care nu sunt siguri cã le vor primi. Nu uitã nici de Miron Cozma, ori de Marcel Macarovschi, sau de asociaþia ce au înfiinþat-o DEGEABA!

>>> PAGINA A 5-A

upta cu flãcãrile. L Administraþia localã ºi cei de la Detaºamentul

de Pompieri din Petroºani se pregãtesc sã intervinã “în forþã”, vineri, în cadrul unei acþiuni care va avea loc în centrul municipiului Petroºani. PAGINILE 6-7

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 13 septembrie 2012

ªoferii, învãþaþi sã se fereascã de hoþi

onducãtorii auto din Petroºani sunt învãþaþi de poliþiºti cum sã se fereascã de hoþii care acþioneazã în parcãrile supermarketurilor.

În cadrul Campaniei de prevenire a furturilor de ºi din autoturisme „Nu-þi lãsa maºina la îndemâna hoþilor!”, ce se deruleazã la nivelul judeþului Hunedoara în perioada iulie – septembrie 2012, vã invitãm sã participaþi la o acþiune preventivã, în data de 13.09.2012, începând cu ora 11.00, în parcarea supermarket-urilor Penny ºi Carrefour din municipiul Petroºani. Acþiunea este organizatã de Inspectoratul de Poliþie Judeþean Hunedoara, prin

Compartimentul Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii ºi Serviciul Ordine Publicã, împreunã cu Poliþia Municipiului Petroºani, oar reprezentanþii IPJ spun cã are ca scop reducerea riscului victimal prin creºterea gradului de informare a segmentului de public vizat, respectiv proprietarii de autoturisme, cu privire la mãsurile de protecþie pe care le au la îndemânã. În cadrul acestei acþiuni, poliþiºtii hunedoreni vor distribui pliante informative ºi vor discuta cu oamenii despre cauzele favorizante spargerilor de autoturisme, bunurile vizate de infractori, modurile de operare ºi timpii critici, dar mai ales despre modalitãþi concrete de prevenþie pe care cetãþenii le pot lua pentru protecþia propriilor bunuri. Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

PRO TV

Prima TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r) 15:15 Grupul Vouã (r) 15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Ziua în care s-a oprit Pãmântul 0:45 Împãratul mãrii (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Viaþa în Africa (r) 12:00 Viaþa în Africa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zborul 93 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour

9:30 Crescându-l pe Scot 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Esther Blueburger 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Recupratorii 22:30 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii 0:30 Recuperatorii (r)

20:30 Prodanca ºi Reghe: Aventura americanã

19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cod de acces: Swordfish 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Cod de acces

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Omul ºi timpul (r) 11:50 Pe scurt despre orice 12:00 Bebe magia 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 13:20 Legendele palatului: Pictorul de la curte (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului, prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Omul din umbrã 21:50 Avocaþii schimbãrii (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012 roaspãt întors din concediu, bronzat ºi exclus din partid. Costel Avram, cel care a ocupat funcþia cea mai înaltã în PRM Hunedoara s-a trezit, dupã concediul din Grecia, exclus din funcþia politicã.

L-a supãrat pe „tribun” ºi a ajuns sã fie dat afarã din PRM. Preºedintele filialei judeþului Hunedoara, Costel Avram, nu a participat la festivitãþile de la Þebea ºi a fost exclus din partid. Vestea a cãzut ca un trãsnet peste filialele locale din Hunedoara, care acum sunt conduse interimar de primarul din comuna ªoimuº, Mihai

Preºedintele PRM Hunedoara,

Costel Avram exclus din partid de CV Tudor

Gabriel Irimie, cel care a intrat în graþiile lui Vadim Tudor.

Avocat reþinut pentru trafic de influenþã n avocat din Alba Iulia, care îºi desfãºoarã activitatea în judeþul Hunedoara, a fost arestat preventiv pe 29 de zile pentru trafic de influenþã, fiind acuzat de DNA cã a primit bani de la un client pentru a interveni la un medic legist.

Curtea de Apel Alba Iulia a admis, miercuri, propunerea procurorilor DNA privind arestarea preventivã, pentru 29 de

zile, a avocatului Radu Chebuþiu. Hotãrârea nu este definitivã ºi a fost atacatã cu recurs, care se va judeca la Înalta Curte de casaþie ºi Justiþie. Reprezentanþii DNA spun cã Radu Chebuþiu ar fi pretins ºi primit bani de la un client pentru a interveni pe lângã medicii legiºti în vederea obþinerii unui certificat medico-legal care sã confirme o alcoolemie mai micã decât în realitate. Potrivit unor surse, ar fi vorba despre 6.000 de lei ºi 1.100 de euro. Nu este pentru

Costel Avram, însã, nu îºi explicã cum i s-a întâmplat una ca asta, prima datã când avocatul are probleme cu legea. În urmã cu 11 ani, pe când era student, acesta a fãcut obiectul unui dosar instrumentat de Centrului Zonal Alba Iulia, din cadrul Direcþiei Generale de Combatere a Crimei Organizate ºi Antidrog Bucureºti, alãturi de alþi þineri. Împotriva lor s-a dispus începerea urmãririi penale, pentru sãvârºirea infracþiunii de operaþiuni privind drogurile de risc ºi consum de droguri. Car men COSMAN

mai ales cã absenþa de la Þebea a fost una motivatã, hunedoreanul fiind

plecat din þarã în concediu, cu telefonul închis. „Nu mã intereseazã nicio candidaturã la viitoarele alegeri. Vreau sã vã spun cã, în urma alegerilor locale din 2012, filiala judeþeanã a PRM Hunedoara a luat locul III pe þarã ºi eu am candidat ca ºi consilier judeþean. Municipiul Bucureºti a luat 1,6 la sutã. Noi am fost pe podium ºi pentru asta se pare cã ne-am despãrþit de PRM. Îmi pare rãu, fiindcã nu aveam de gând sã plec din acest partid, dar dacã asta e acþiunea,asta e. Deocamdatã îmi fac treaba la SC Apa Serv Valea

Suspecþi reþinuþi pentru furt calificat oliþiºtii municipiului Vulcan au reþinut trei tineri, acuzaþi de comiterea mai multor furturi în perioada iulie-septembrie.

Astfel, potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, cei trei, cu vârste cuprinse între 28 ºi 35 de ani, în perioada iunie-septembrie 2012 au comis 14 furturi din garaje, locuinþe ºi dependinþe situate

Jiului, dar politicã, vã asigur, voi mai face”, a declarat Costel Avram, fost preºedinte PRM Hunedoara. Avram spune cã nu se va lãsa de politicã ºi cã joi va discuta la Deva cu membrii de partid despre situaþia creatã în lipsa sa. Costel Avram a preluat ºefia organizaþiei începând din anul 2000. La alegerile din 2008, PRM Hunedoara a reuºit sã obþinã 36 de posturi de consilieri locali ºi judeþeni, unele ºi în municipii. În schimb, la alegerile din acest an, PRM a obþinut doar 34 de funcþii de aleºi locali, doar la oraºe ºi comune ºi nici un post de consilier judeþean. Diana MITRACHE

pe raza municipiului Vulcan. Valoarea estimativã a prejudiciului cauzat prin activitatea infracþionalã a suspecþilor se ridicã la peste 15.000 lei (aparate electrice ºi electronice, scule etc.), din care s-a reuºit, pânã în prezent, recuperarea a aproximativ 50%. Împotriva suspecþilor s-au emis ordonanþe de reþinere pentru 24 de ore, cei în cauzã fiind introduºi în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din Deva. Cei trei urmeazã a fi prezentaþi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani cu propunere de arestare preventivã, pentru comiterea infracþiunii de furt calificat

Încã 200 de persoane concediate de la Termocentrala Mintia ermocentrala T Mintia rãmâne, din aceastã toamnã, fãrã 200 de angajaþi. Aceste noi disponibilizãri de personal încheie, practic, programul de restructurare demarat în anul 2010 la acest agent economic. Guvernul a aprobat, miercuri, hotãrârea privind aprobarea efectuãrii concedierilor colective, precum ºi a numãrului de salariaþi ce urmeazã sã fie disponibilizaþi în anul 2012, la S.C Electrocentrale Deva S.A, societate comercialã aflatã sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri. Angajaþii care pãrãsesc sistemul vor beneficia de prevederile Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr.116/2006 privind protecþia socialã acordatã persoanelor disponibilizate

prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurãrii ºi reorganizãrii unor societãþi naþionale, regii autonome, companii naþionale ºi societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, precum ºi a societãþilor comerciale ºi regiilor autonome subordonate autoritãþilor administraþiei publice locale, se ararã în hotãrârea adoptatã de Executiv. Directorul Electrocentrale Deva,

Costel Alic, spune cã este vorba despre 200 de persoane, de la toate secþiile, iar aceºtia beneficiazã de salarii compensatorii, a cãror valoare se calculeazã în funcþie de vechime, ºi ajutor de ºomaj, pe o perioadã de 2 ani. Costel Alic a precizat cã, în fucnþie de vechime, angajaþii care pleacã din sistem vor primi între 7 ºi 16 salarii medii pe ramurã, iar ajutorul de ºomaj se calculeazã în funcþie de

media salariului pe ultimele 3 luni. Programul de restructurare a demarat în anul 2010, iar în total numãrul angajaþilor s-a redus cu 400 de persoane, incluzând aceastã ultimã rundã de concedieri colective. Disponibili zaþii îºi vor încheia raporturile de muncã cu Electrocentrale Deva din luna octombrie, iar Termocentrala Mintia va mai rãmâne cu 1.231 de salariaþi. Carmen Carmen COSMAN

4 Actualitate istem medical, în moarte clinicã. Sistemul sanitar din România este ca o minge de ping-pong. Fiecare ministru paseazã câte un ordin, câte o lege în acest domeniu.

Aºa se face ca dupã ce s-a vorbit de deblocarea a 2500 de posturi din sistemul medical, schimbarea survine. Posturile deblocate în sistemul medical sunt condiþionate strict de vacantarea posturilor din acest an. Astfel, pe înþelesul tuturor, nu se pot face angajãri mai multe decât numãrul posturilor care au rãmas libere în cursul acestui an. “În conformitate cu prevederile art.20 alin.(2) din Legea nr.283/2011 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar a fost aprobatã Hotãrârea de Guvern nr. 849/2012 privind ocuparea posturilor vacantate dupã data de 1 ianuarie 2012 de personal de specialitate medicosanitar, auxiliar sanitar ºi personal de specialitate din compartimentele

Cronica Vãii Jiului |Joi, 13 septembrie 2012

R e s u s c i t a re n e r e u º i t ã

Sistemul medical se îmbolnãveºte pe zi ce tr e c e

paraclinice medico-sanitare din unitãþile din sistemul sanitar. Spitalele sunt clasificate pe nivele de competenþã. Corespunzãtor categoriile de clasificare structura organizatoricã aprobatã, dotarea cu aparaturã medicalã ºi încadrarea cu personal de specialitate medico-sanitar este diferitã”, se arãta într-un document al Ministerului Sãnãtãþii. Chiar ºi aºa, angajãri se pot face doar în anumite secþii. “Astfel, este important cã repartizarea numãrului de posturi care s-au vacantat începând cu data de 01.01.2012 sã asigure, cu prioritate, încadrarea cu personal, a

unitãþilor sanitare care asigurã o gamã completã de servicii medicale la nivel de judeþ, regiune sau la nivel naþional.

De asemenea, este importat ca aceste posturi sã asigure încadrarea cu personal, atât a unitãþilor sanitare nevralnice cât ºi

onducerea Spitalului Orãºenesc Haþeg a fost demisã de cãtre Consiliul de Administraþie al unitãþii, la fel ºi cea de la societatea de salubritate aflatã în subordinea administraþiei locale. Managerul Spitalului Haþeg cât ºi directorul medical au fost schimbaþi în urma unei ºedinþe a Consiliului de Administraþie al unitãþii

medicale, iar conducerea spitalului va fi asiguratã de

Raul IRINOVICI

Dinþi sãnãtoºi, dinþi frumoºi recunoascã ºi sã sublinieze importanþa sãnãtãþii orale pentru o societate sãnãtoasã. Pentru anul acesta, sloganul ales este “Familia mea are dinþi sãnãtoºi”. Din pãcate, însã, din considerente financiare, majoritatea românilor se aflã în imposibilitatea de a urmã îndemnul de a-ºi îngriji dantura, atât printr-o alimentaþie sãnãtoasã cât ºi prin eventuale tratamente, care mai de care mai costisitoare. Medicii dentiºti aflaþi în relaþie contractualã Cu ocazia Zilei Mondiale a cu casa de asigurãri de sãnãtate sãnãtãþii orale, celebratã pentru primesc, lunar, fonduri total prima datã pe 12 septembrie 2008, insuficiente pentru intervenþii, aºa Federaþia Dentarã Internaþionalã încât nu e de mirare cã opt din zece îndeamnã toate pãrþile interesate sã români au dinþi sparþi sau cariaþi. Conform unui Haþeg, firma de salubriraport privind tate a oraºului aflatã în prevalenþa subordinea Consiliului cariilor dentare în Local Haþeg. Cu toate acestea primarul localitãþii spune cã nu este decis sã meargã pe schimbãri doar pentru cã aºa se obiºnuieºte dupã alegeri. „Le-am spus tuturor celor din primãrie sã stea liniºtiþi. Era o teamã cum este de fiecare datã când se schimbã conducerea. Eu nu mã apuc de schimun director interimar pânã bat pe nimeni, dacã la organizarea concursului oamenii îºi fac treaba. pe post. Dacã nu sunt probleme, Potrivit primarului localinereguli, oamenii pot sta tãþii, Marcel Goia, memliniºtiþi ºi sã-ºi vadã de brii CA au imputat conmuncã”, a declarat, ducerii mai multe defiMarcel Goia, primarul cienþe printre care ºi localitãþii. Pe de altã organizarea defectuoasã a parte, ar mai putea cãdea licitaþiei pentru utilarea capete în administraþia din unitãþii medicale. Practic, Haþeg, dat fiind faptul cã Goia spune cã erau „susîn aceste zile Curtea de piciuni cã licitaþia s-a fãcut Conturi Hunedoara face cu dedicaþie” ºi din acest un control amãnunþit la motiv va fi reluatã. primãrie ºi serviciile din Schimbarea conducerii a subordinea acesteia. fost operatã ºi la SC Maximilian GÂNJU BUCURA PREST SA

inþi sãnãtoºi. Ieri, miercuri, la nivel mondial s-a sãrbãtorit Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Orale. ªi la nivelul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara acest eveniment a fost marcat prin organizarea unor conferinþe pe teme stomatologice.

Schimbãri de manageri la Haþeg

a structurilor cu impact major existente la nivelul unei unitãþi sanitare cu pãturi, de exemplu structurile de primire urgenþã,

secþiile sau compartimentele cu pãturi de AÞI, etc. Astfel, realizarea acest deºiderat este posibilã numai ca urmare a repartizãrii posturilor vacantate începând cu data de 01.01.2012 ºi pânã în prezent, ca urmare a analizãrii solicitãrilor transmise de fiecare ordonator de credite de cãtre Ministerul Sãnãtãþii”, se mai arãta în acelaºi document. Mai exista o problemã, cea a banilor. Astfel, bugetele spiþatelor nu permit în momentul de fata angajarea unor noi cadre medicale. Situaþia este cu atât mai gravã cu cât este posibil ca pânã la sfârºitul anului sã se facã ºi concedieri în domeniul medical, tocmai din cauza banilor.

Europa în perioada 1990-1995, 83% din tre copiii din România în vârstã de 6 ani erau afectaþi de carii, procentul ajungând la 94% la vârsta de 18 ani. Cadrul legislativ privind sãnãtatea oralã la nivel naþional conþine prevederi preponderent de prevenþie. Casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã servicii medicale ambulatorii de specialitate, pe baza biletelor de trimitere, eliberate de medicii dentiºti, în limita fondurilor. Fonduri care, lunã de lunã, abia ajung pentru douã, trei extracþii/ cabinet. Poate cã puþini dintre dumneavoastrã ºtiu faptul cã medicii dentiºti din cabinetele stomatologice ºcolare ºi studenþeºti pot prescrie medicamente pentru afecþiuni acute, pentru maximum 3 zile. Dar, la ce ne ajutã aceastã informaþie în condiþiile în care astfel de cabinete lipsesc din “peisajul” ºcolar?! Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

Dupã 15 ani: Minerii sã nu îºi cumpere concedierea!

ineri, nu vã cumpãraþi concedierea! Acesta este îndemnul celor care acum 15 ani plecau glorioºi cu gândul sã se privatizeze cu o brumã de bani câºtigatã cã au semnat concedierea.

Nimeni nu a reuºit nimic ºi acum, minerii de atunci, ajunºi pânã la urmã pensionari, îi sfãtuiesc pe cei care au rãmas la minã sã nu îºi mai vândã posturile pe sume mici ºi de care nu sunt siguri cã le vor primi. Nu uitã nici de Miron Cozma, ori de Marcel Macarovschi, sau de asociaþia ce au înfiinþat-o DEGEABA! În septembrie 1997, în Valea Jiului aveau loc primele disponibilizãri. Minerii erau momiþi cu bani ºi apoi s-a ales praful de viaþa lor ºi a familiilor lor. Asta o recunosc acum cei care au reuºit, cu greu, sã iasã la pensie. Dupã 15 ani, ei vãd lumea cu alþi ochi, nu s-ar mai lãsa duºi de val, ar investi banii, nu i-ar mai cheltui pe nimicuri ºi nu ar pleca din minã, doar pentru cã sub pãmânt e greu. Paul David era miner ºi a muºcat ºi el momeala întinsã atunci, iar acum vorbeºte despre acele vremuri, ca despre un vis foarte urât. « Anul acesta, în septembrie se împlinesc

15 ani. În 1997, peste 20.000 de muncitori din cadrul Regiei Autonome a Huilei au fost disponibilizaþi. Am primit atunci bani, plãþi compensatorii, ºi ne-am vândut propriu-zis locul de muncã », spune Paul David, fost disponibilizat, acum pensionar.

anii n-au adus fericirea

A primit atunci 20 de milioane, bani vechi, ºi a crezut cã va deveni mare

patron, dar nu a fost deloc aºa. Colegul lui, Petre Braiþ, chiar a reuºit o micã afacere, un bar modern, dar pânã la urmã s-au ales cu dezamãgirea. « Eu am fost unul dintre cei care a primit bani. Alþii i-au investit, eu am fãcut niºte cursuri de calificare, cu gândul sã mã privatizez. Nu mi-a reuºit, am cheltuit tot ºi am ajuns sã fiu unul dintre cei care au pus bazele Asociaþiei Disponibilizaþilor din Minerit », adaugã David. Au crezut atunci minerii cã vor redeveni o forþã. Au înfiinþat aceastã asociaþie, au crezut în ºansa lor ºi s-au ales iar cu praful de pe tobã. « Era o organizaþie, care trebuia sã reprezinte interesele oamenilor, mai ales cã, dupã ce li s-au terminat banii, au fost

Pensionarii au fost lãmuriþi de Costel Avram

irectorul SC Apa Serv Valea Jiului a venit la întâlnirea cu pensionarii din Valea Jiului. Discuþiile s-au centrat pe problemele legate de consumul de apã al cetãþenilor din zonã ºi oamenii au primit lãmuririle necesare.

Pensionarii au cerut explicaþii despre pierderile pe care le plãtesc, deºi nu consumã apã, ori despre salariile ºi atribuþiile celor de la Ape. „De ce au angajaþii salarii mari? De ce plãtim pierderi?”, au între-

bat pensionarii. Oamenii sunt nemulþumiþi cã, indiferent de consum, plãtesc în plus sume calculate drept pierderi ºi au dat vina pe angajaþii Apa Serv. Conducerea firmei care distribuie apa în Valea Jiului a declarat cã astfel de întâlniri erau necesare mai demult ºi lea dat explicaþii pentru fiecare nelãmurire a lor. „Liderii pensionarilor au avut o ideea bunã sã ne punã faþã în faþã ºi un dialog cu oamenii este benefic, atât nouã, cât ºi cetãþenilor. Le-am spus ce deficienþe avem, cine sunt vinovaþi cã s-a furat,

oameni care mureau de foame. Era greu, cã mii de oameni nu aveau nimic. Nu am ajutat cu aceastã asociaþie mai pe nimeni. Era o structurã localã, în numele cãreia ne-am deplasat la judeþ, la centru ºi am purtat discuþii. Cãutam soluþii alternative, dar nu am reuºit nimic. Doar promisiuni », spune Paul David, care atunci avea funcþia de vicepreºedinte al Asociaþiei Disponibilizaþilor din Minerit. Au fost ani în care oamenii veneau la Primãria din Petroºani ºi protestau,închiºi în coºciuge cu cruci în numele Guvernului, mureau de foame ºi nimeni nu-i lua în seamã. « Au fost oameni care au plecat de aici. ªi-au dat

º redeschide o minã

Trei mine se vor închide în urmãtorii ani în Valea Jiului: Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Cei care au pãþit-o atunci, cu 15 ani în urmã, dau acum sfaturi. « Îi sfãtuiesc pe cei care vor sã se înscrie acum pe liste, sã se gândeascã foarte bine, cã banii sunt puþini ºi, dacã nu îi investesc în ceva, ajung ca noi, cei care am plecat în 1997. Dacã aº avea acum

Diana MITRACHE

Concediaþi pentru complicitate

oi angajaþi ai SC ApaServ Valea Jiului sunt pasibili de concediere.

apartamentele pe o ladã de bere. Au plecat în Moldova, cã mulþi veneau de acolo ºi s-au depopulat cartiere întregi. Nu au fost primiþi acolo, cã nu aveau bani ºi s-au reîntors aici,mai sãraci ºi mai grav afectaþi de decizia de a se disponibiliza », spune David cu amãrãciune.

banii de atunci, aº face o societate care sã preia o minã, aº redeschide-o ºi aº da din nou cãrbune, aº crea locuri de muncã noi. Sunt cariere de suprafaþã, noi ºtim, iar eu ºtiu de Preparaþia Coroieºti cã e steril ce ar putea fi exploatat », spune Paul David, încrezãtor în soluþia sa. Cu o astfel de firmã, nu cu cea de cules fructe de pãdure ce le-a fost sugeratã acum 15 ani, foºtii disponibilizaþi cred cã ar fi putut sã redeschidã perimetre miniere din care sã scoatã cãrbuni ºi nu armai fi fost acum sãraci. „Avea dreptate Miron Cozma, Macarovschi ne-a minþit atunci. Eu l-am gãsit mai apoi la Bucureºti, consilier al primului ministru. Nu l-a interesat Valea Jiului ºi ne-a vândut pe toþi, în timp ce Cozma ne spunea sã nu plecãm ºi noi nu l-am ascultat ºi am ajuns la vorbele lui”, a conchis David. În septembrie 2012, la 15 ani de la celebrele disponibilizãri, vorbim din nou de disponibilizãri ºi închideri de mine. Trei mine vor pune lacãt la intrarea în subteran pânã în 2012 ºi 250 de oameni sunt aºteptaþi sã plece din nou din sistem. Mineri sunt tot mai puþini, energia tot mai scumpã,iar disponibilizarea nu e o noþiune uitatã, ci dimpotrivã….

Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului au efectuat mai multe controale în ultimele luni în ceea ce priveºte furtul de apã de cãtre societãþile comerciale. Ei au ajuns la concluzia cã aceste ilegalitãþi nu se puteau realiza decât cu ajutorul angajaþilor din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. “Nu spun cã toþi angajaþii de la ApaServ au fost complici în ceea ce priveºte furtul de apã, dar am identificat douã persoane care ar fi favorizat aceste nu am acoperit pe nimeni ºi le-am explicat ºi ce proiecte avem pentru Valea Jiului. Nu am ascuns nimic ºi sper sã gãsim soluþii sã cooperãm, chiar dacã existã o percepþie negativã a oamenilor faþã de SC Apa Serv, pe care vreau sã o îmbunãtãþesc”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Pensionarii au cerut lãmuriri cu privire la consumurile lor, la plata pierderilor facturate, dar au plecat de la întâlnire lãmuriþi. Diana MITRACHE

ilegalitãþi. Vom analiza situaþia lor ºi vom discuta în consiliul de administraþie dacã acestor persoane li se va desface contractul de muncã”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului au identificat mai multe societãþi care au declarat un consum nereal de apã potabilã. “Este un restaurant la ieºirea din Petroºani care în fiecare lunã declarã un consum de apã de 35 de metri cubi. S-au fãcut verificãri ºi s-a constat cã e

defect apometrul. De când s-a înlocuit au un consum de apã de 250 de metri cubi pe lunã. E strigãtor la cer sã se declare un consum ireal”, a mai specificat Avram. Spãlãtoriile auto despre care se bãnuieºte cã furã apa beneficiazã de complicitatea angajaþilor societãþii de apã, mai crede Avram. “Cred cã existã niºte by-pass-uri fãcute, dar acest lucru nu va mai dura mult. Vom vedea ce gãsim în urma verificãrilor”, a mai spus reprezentantul societãþii de apã. Raul IRINOVICI

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

pta cu flãcãrile. Lu Administraþia Valorile trecutului îmbinate cu cele ale prezentului localã ºi cei de la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani se pregãtesc sã intervinã “în forþã”, vineri, în cadrul unei acþiuni

care va avea loc în centrul municipiului Petroºani. Este vorba de un eveniment ce marcheazã Ziua

e ani buni de zile, atât comercianþii cât ºi cumpãrãtorii care treceau pragul pieþei din Aeroport aveau numai cuvinte de ocarã la adresa celor care se ocupau de administrarea acesteia.

Pompierilor, acþiune la care cei mici vor avea posibilitatea de a “vizita” autospecialele.

“Vineri 14 septembrie, începând cu orele 10 în faþã la Jiul Shopping Center va avea loc o acþiune a pompierilor în legãturã cu activitatea acestora. În Valea Jiului sunt 175 de pompieri de la Petrila pânã la Uricani ºi Salas ºi Baru Mare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Familiile pompierilor vor putea participa la acþiunea care va avea loc vineri. Aceasta are rolul de a informa rudele celor care lupta cu focul, în privinþa activitãþii desfãºurate în cadrul unei misiuni. “Cu ocazia Zilei Pompierilor familiile pompierilor pot veni

sã vadã cum se acþioneazã la o intervenþie. Mulþi dintre ei nu ºtiu în ce constau intervenþiile pompierilor. Va fi ºi un concurs pentru colegii din presã ºi multe alte surprize”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. 13 septembrie reprezintã

ziua în care România, prin jertfele eroilor sãi a scris o nouã paginã în istoria naþionalã prin respingerea de cãtre pompierii noºtri în Dealul Spirii, acum 164 de ani, a intervenþiei strãine de reprimare a Revoluþiei Paºoptiste. Raul IRINOVICI

„Dacia” se modernizeazã În viitorul apropiat, însã, Piaþa Dacia din cartierul petroºenean Aeroport va fi una complet modernizatã. Lucrãrile se aflã în toi, aici urmând a fi construite un

punct sanitar, un corp administrativ ºi o fântânã. În plus, piaþa va fi una acoperitã iar cãile de acces cãtre aceasta vor fi ºi ele modernizate. „Pot sã spun cã lucrãrile sunt unele de anvergurã ºi, dupã finalizarea acestora, ne vom bucura cu toþii de noul aspect al pieþei. Aici mã refer atât la cetãþenii din Petroºani cât ºi la adminstraþia pieþelor. Vom avea o zonã comercialã complet diferitã comparativ cu ceea ce a fost înainte”, a precizat Ioan Pristavu (foto medalion), administrator serviciul pieþelor Petroºani. Banii necesari tuturor acestor lucrãri au fost alocaþi, în urma unei ºedinþe de consiliu, de la bugetul local. Mircea Mircea NISTOR

Piscina va fi inauguratã în noiembrie rimul bazin ºcolar de înot destinat elevilor din Petroºani va fi terminat în aceastã toamnã. Potrivit edililor locali, inaugurarea va avea loc la începutul lunii noiembrie.

Lucrãrile la piscina amplasatã în incinta ªcolii Generale Nr. 5 au demarat în urmã cu câþiva ani dar au trenat din cauzã cã banii necesari continuãrii acestora au venit foarte greu. De altfel, în prezent, finalizarea construcþiei este asiguratã de cãtre firma constructoare din fonduri proprii. „Avem promisiuni din partea firmei

Gunoaie depozitate în centrul oraºului A u concesionat teren, au încercat o micã afacere, dar, pentru cã nu a mai mers afacerea, acum au demolat construcþia. Este vorba despre locaþia construitã pe Aleea Poporului, din Petroºani, pe un fost teren de sport, care cândva a gãzduit un teren de paint-ball.

Afacerea nu a mai mers, iar cabana a fost demolatã. Acum totul e un dezastru,în care se adunã ºobolanii, iar oamenii care locuiesc în imediata vecinãtate a terenului din centrul municipiului Petroºani se plâng de mizeria ce-i înconjoarã. „Dupã ce au demolat, au lãsat aºa, mizeria asta. Ne umplem de goange ºi ºobolani, nu e uman ce se întâmplã!”, spun oamenii din zonã. „Am venit aici la capelã ºi e prima datã când vãd atâta

mizerie aici. Spun oamenii de prin zonã cã e de mai demult ºi nimeni nu s-a sesizat pânã acum”, afirmã un alt bãrbat. Terenul este concesionat, iar responsabilii din Primãrie spun cã îi vor atenþiona pe proprietari sã cureþe locul. „Terenul este concesionat unei firme private. Vom lua legãtura cu ei, în cel mai scurt timp ºi le vom pune în vedere sã facã ordine, pentru cã, aºa e, nu pot lãsa, chiar pe terenul lor, atât de mult timp mizeria”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Clãdirea de pe teren a fost demolatã în urmã cu mai multe sãptãmâni ºi, pe tot parcursul acestei perioade nimeni nu a ridicat materialele de pe teren. Asta i-a nemulþumit pe locatarii din zonã, care au cerut edililor sã ia mãsuri,pentru a nu fi nãpãdiþi de insecte ºi ºobolani. Diana MITRACHE

care asigurã lucrãrile de acolo cã vom inaugura piscina ºcolarã la începutul lunii noiembrie. Deoarece ministerul nu ne-a mai alocat noi sume de bani, constructorii s-au angajat sã continue ºi sã termine lucrãrile pe banii lor”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Investiþia bãneascã în prima piscinã ºcolarã din Petroºani valoreazã circa 30 de miliarde de lei vechi, sumele necesare fiind alocate de la bugetul de stat, respectiv de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Mir cea NISTOR

Vom avea societate ce închide mine ocietatea Naþionalã de Închidere a minelor de Huilã din Valea Jiului aºteaptã un Ordin de Ministru. Pânã acum se punea problema unor hotãrâri de guvern, dar se pare cã lucrurile s-au simplificat mult.

Potrivit conducerii CNH, în scurt timp va fi înregistratã la Registrul Comerþului, societatea care va închide cele 3 mine: Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Este o chestiune de zile, pânã ce acest fapt va deveni realitate ºi firma va avea chiar ºi un director. „Au fost discuþii la Bucureºti despre

fuziunea dintre cele douã termocentrale, ce e în grafic în ce priveºte Complexul Energetic. Cât despre înfiinþarea societãþii care va închide minele pânã în 2018, acum se va definitiva modul de

înfiinþare al ei. Luni, la Bucureºti s-a discutat la Ministerul de Justiþie ºi urma ca marþi sã se finalizeze. În cel mai scurt timp se va înfiinþa societatea”, spune Nicolae Drãgoi, director general al

CNH. Imediat dupã ce se va înfiinþa firma care va închide minele, vom putea vorbi ºi de angajãri ºi de disponibilizãri la CNH. „Depinde de cât de repede se va înfiinþa societatea

de închidere ºi disponibilizãrile se vor face la sfârºitul anului. Vorbim despre 250 de oameni, care sunt cuprinºi în notificarea cu FMI. Angajãrile se vor lua în calcul, imediat ce CNH va intra în Complexul Energetic. Ele sunt necesare pentru cã va fi nevoie de cãrbune pentru cele douã termocentrale ºi deci angajãrile se vor face”,s mai adãugat Drãgoi. Societatea de Închidere a Minelor trebuia înfiinþatã pânã la 1 septembrie, dar se pare cã din 6 august au tot fost amânate termenele în care trebuiau date cele douã Hotãrâri de Guvern. Acum nu mai trebuie decât un Ordin de Ministru ºi firma înregistratã la Registrul Comerþului. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

care va avea loc în centrul municipiului Petroºani. Este vorba de un eveniment ce marcheazã Ziua

e ani buni de zile, atât comercianþii cât ºi cumpãrãtorii care treceau pragul pieþei din Aeroport aveau numai cuvinte de ocarã la adresa celor care se ocupau de administrarea acesteia.

Pompierilor, acþiune la care cei mici vor avea posibilitatea de a “vizita” autospecialele.

CNH. Imediat dupã ce se va înfiinþa firma care va închide minele, vom putea vorbi ºi de angajãri ºi de disponibilizãri la CNH. „Depinde de cât de repede se va înfiinþa societatea

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

8 Actualitate enþia de Plãþi Ag ºi Interventie pentru Agriculturã (APIA) aminteºte potenþialilor beneficiari cã 21 septembrie 2012 este termenul limitã de depunere a cererii de platã aferentã anului 2012, în cadrul “Schemei de ajutor specific acordat producãtorilor de lapte ºi de carne de vitã din zonele defavorizate”, finanþatã din Fondul European de Garantare Agricolã (FEGA). De acest sprijin comunitar pot beneficia producãtorii agricoli constituiþi potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2008 crescãtori de vaci de lapte ºi/sau de bivoliþe de lapte ºi/sau de taurine din rase de carne ºi/sau metiºii cu rase de carne. Solicitantul trebuie sã depunã o singurã cerere pentru toate exploataþiile deþinute (cu cod de la ANSVSA), la centrul judeþean APIA pe a cãrui razã teritorialã se aflã exploataþia cu cel mai mare numãr de animale. Condiþii de acordare generale: - exploataþiile sunt localizate în zonele defavorizate din România, identificate în Anexa 4A la Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã PNDR 2007 – 2013;

Crescãtorii de vaci avertizaþi de APIA

Se apropie termenul limitã pentru depunerea cererilor de platã - bovinele din exploataþiile pentru care beneficiarul solicitã ajutor specific sunt identificate ºi înregistrate în Registrul Naþional al Exploataþiilor – RNE; - deþin registrul individual al exploataþiei, actualizat în conformitate cu Reg. (UE) nr.1760/2000.

ondiþiile de acordare specifice categoriilor solicitate sunt:

1. Pentru vacile de lapte: a) beneficiarii sunt înregistraþi în sistemul de gestionare a cotei de lapte al Serviciului de Administrare a Cotei de lapte din cadrul APIA cu cota de lapte pentru livrãri ºi/sau vânzari directe ºi vor prezenta dovada înregistrãrii; b) solicitã ajutor specific pentru un numãr minim de 2 vaci de lapte/exploataþie ºi un numãr maxim de 15 capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar; c) vacile de lapte pentru care se solicitã ajutor specific trebuie menþinute pe o perioadã de reþinere de 6 luni ºi anume 22.09.2012 – 21.03.2013, la adresa exploataþiei/ locaþiei menþionate în cerere; d) vaca de lapte a fãtat cel putin o datã pânã la termenul limitã de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data

depunerii cererii ºi are cel puþin un produs identificat ºi înregistrat în RNE; e) prezintã, la depunere, originalele paºapoartelor animalelor pentru care solicitã ajutor. 2. Pentru bivoliþe de lapte: a) solicitã ajutor specific pentru un efectiv de maxim 50 capete bivoliþe de lapte, pe beneficiar; b) bivoliþele de lapte pentru care se solicitã ajutor specific trebuie menþinute pe o perioadã de reþinere de 6 luni ºi anume 22.09.2012 – 21.03.2013, la adresa exploataþiei/locaþiei menþionate în cerere; c) bivoliþa de lapte a fãtat cel puþin o datã pânã la termenul limitã de depunere a cererilor, are minim 17 luni la data depunerii cererii ºi are cel puþin un produs înregistrat în RNE; d) prezintã la depunere originalele paºapoartelor animalelor pentru care solicitã ajutor. 3. Pentru taurine din rase de carne: a) solicitã ajutor specific pentru un efectiv total de animale de maxim 90 capete, pe beneficiar; b) deþin documente oficiale care atestã rasa de carne / metiºii cu rasele de carne; c) deþin documente care atestã ieºirile din efectiv, pentru cazurile de tineret ieºit din exploatatie;

d) prezintã la depunere originalele paºapoartelor animalelor pentru care solicitã ajutor, cu excepþia celor ieºite din exploataþie; e) animalele pentru care se solicitã ajutorul specific sunt detinute de beneficiar o perioadã de cel puþin 8 luni de la datã intrarii în exploatatie a acestora pânã în momentul iesirii; f) cererea va fi vizatã de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie – ANARZ, prin structurile sale teritoriale. Ajutorul specific pentru taurine din rase de carne, pentru anul 2012 se acordã: - o singurã datã pentru categoria de vârstã a animalului, pentru tineretul mascul ºi/sau femel care are vârsta de maximum 20 luni, existent sau ieºit din exploataþie în intervalul 01 ianuarie – 31 iulie 2012; - anual, pentru vaci din

n perioada 3-8 septembrie s-au desfãºurat la Hunedoara cursurile scolii de varã „Educaþie pentru patrimoniu, educaþie în aer liber”, eveniment din cadrul proiectului European ECHOE.

Potrivit organizatorilor au participat 25 de formatori ºi profesioniºti din instituþii de culturã din România, Belgia, Italia, Turcia, Austria ºi Norvegia, din cadrul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din

rase de carne. Nerespectarea condiþiilor de eligibilitate mai sus menþionate poate atrage, dupã caz, reducerea/excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalitãþi / sancþiuni multianuale. APIA pune la dispoziþia beneficiarilor cereri pretipãrite cu efectivul de animale deþinut în exploataþie/ii ºi cu încadrarea pentru fiecare categorie, efectiv înscris în RNE. Valoarea ajutorului financiar specific se calculeazã anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centralã Europeanã la ultima cotaþie a lunii septembrie, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 euro. Cuantumul ajutorului specific se calculeazã de cãtre APIA, dupã

finalizarea verificãrilor administrative ºi la faþa locului, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile.

Potrivit preºedintelui UDMR Hunedoara, Iuliu Winkler în 30 septembrie, Consiliul Reprezentanþilor Judeþeni va face selecþia candidaþilor pentru cele 7 colegii pentru Camera Deputaþilor ºi cele 3 colegii pentru Senat din judeþul Hunedoara. ªi-au depus candidaturile: profesorul universitar András József, preºedintele UDMR Petroºani; inginerul, Burján Gergely, directorul SGA Hunedoara, vicepreºedintele politic UDMR Hunedoara; geologul Benedekfi Dávid, preºedintele UDMR Lupeni, consilier

erviciul de S relaþii cu publicul ºi comunicare Legislaþie: · Regulamentul (CE) nr 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune ºi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori; · Regulamentul (CE) nr.1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. (CE) nr.73/2009. · Hotãrârea de Guvern nr.796/2012 (modificatã ºi completatã) privind schema de ajutor specific acordat producãtorilor de lapte ºi carne de vitã din zonele defavorizate.

ªcoala de varã „Educaþie pentru patrimoniu, educaþie în aer liber” Deva participând doi cercetãtori. “ªcoala de varã a propus drept cadru de desfãºurare trei situri importante din patrimoniul judeþului Hunedoara: Castelul Corvinilor din Hunedoara, zona etnograficã „Þinutul Pãdurenilor” ºi situl arheologic Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Cele trei se înscriu într-un spectru larg de forme de patrimoniu care au permis participanþilor sã testeze ºi sã aplice

rganizaþia Judeþeanã Hunedoara a UDMR a finalizat lista cu candidaþii pentru colegiile din judeþ pentru alegerile parlamentare.

resursele metodologice din proiectul ECHOE într-o zonã bogatã ºi diversã din punct de vedere cultural ºi natural. La finalul evenimentului, grupul international de profesioniºti a propus mai multe programe educaþionale pentru adulþi, care îºi propun sã urmãreascã aspecte precum integrarea socialã ºi comunicarea, promovarea unor stiluri de viaþã sãnatoasã, conservarea patrimoniului natural ºi cultural, dezvoltarea sustenabilã, cunoaºterea mediului natural ºi construit”, susþin organizatorii. Proiectele elaborate de specialiºti vor fi publicate ca parte a unui manual de prezentare ºi promovare a educaþiei pentru patrimoniu în aer liber, care va fi accesibil online ºi în versiune tipãritã. Pentru mai multe detalii despre proiect puteti accesa siteul www.echoe-eu.eu

Actualitate 9

Candidaþii UDMR Hunedoara pentru alegerile parlamentare au fost stabiliþi

local; inginerul Dezméri István, preºedintele executiv UDMR Hunedoara; juristul Dézsi Attila, inspector guvernamental; inginerul Ferenczi István, vicepreºedintele UDMR Hunedoara; juristul Fülöp Béla, vicepreºedintele executiv UDMR

Apel pentru învãþãmânt în Limba Românã în ºcolile din Serbia de Rãsãrit sociaþia Generalã a Învãþãtorilor din România face apel la miile de preoþi care în 17 septembrie vor binecuvânta deschiderea noului an ºcolar în România sã înalþe cu acea ocazie ºi o rugãciune pentru

Petroºani; profesorul Kocsis AttilaLevente, directorul Grupului ªcolar “Téglás Gábor”; inginerul Kofity Zoltán, preºedintele executiv al Organizaþiei Municipale Hunedoara a UDMR; inginerul Pogocsán Ferdinánd Zoltán, preºedintele UDMR Deva, consilier local; inginerul Széll Lõrinc, directorul executiv a Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Hunedoara; muzicianul Takács

Aranka, preºedintele UDMR Municipiul Hunedoara, consilier local. “Pentru comunitatea maghiarã din judeþul Hunedoara ºi, în general, pentru comunitãþile szórvány este deosebit de important faptul cã legea electoralã a pãstrat principiul reprezentãrii proporþionale. Acest lucru înseamnã o nouã ºansã pentru comunitatea noastrã din judeþul Hunedoara de a recupera un loc în Parlamentul României. Începând din 1990, comunitatea maghiarã din judeþul Hunedoara a avut de trei ori un reprezentant în Camera Deputaþilor, ultima datã în legislatura 2000-2004. Voi cere Consiliul Reprezentanþilor Judeþeni sã aleagã candidaþii

UDMR în aºa fel încât oricare dintre ei ar ajunge în Parlament sã fie eficient ºi impecabil din punct de vedere profesional pentru a putea reprezenta comunitatea noastrã”, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. Preºedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunþat cã Uniunea va avea candidaþi la alegerile parlamentare în toate colegiile din þarã ºi din strãinãtate, arãtând cã pentru comunitatea maghiarã este foarte important sã adune toate voturile pentru cã la repartizarea naþionalã sã poatã obþine mandate chiar ºi în afarã Transilvaniei. Liderul UDMR ºi-a exprimat convingerea cã, ºi în acest an, Uniunea va reuºi sã adune toate voturile din România ºi din strãinãtate.

împlinirea dorinþei celor câtorva sute de copii români din zona Timoc-Morava din Serbia de a învãþa câteva ore de limbã românã în ºcolile lor. Aceºtia aºteaptã în perioada urmãtoare rãspuns de la directorii ºcolilor la cererile depuse de pãrinþii lor din primãvarã, varã dar ºi în aceste zile. “Unii, cei din Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear ºi Pozarevac, ne-au trimis copii de pe cererile lor înregistrate oficial. Cunoaºtem însã cã s-au mai depus cereri în alte zeci de ºcoli din Serbia de rãsãrit”, declarã preºedintele Asociaþiei Generale a Învãþãtorilor din România, Viorel Dolha . Sã ne rugãm, cinstite feþe bisericeºti, dragi elevi ºi colegi, ca în ºcolile din Serbia de la sud de Dunãre sã se scrie pe tablã în urmãtoarele sãptãmâni pentru prima datã în limba maternã românã ,,mamã”, ,,tatã”!

Fiscul cu ochii pe firmele hunedorene ute de controale ºi milioane de lei recuperate la bugetul statului. Inspectorii fisali din judeþul Hunedoara au reuºit sã atragã venituri suplimentare la bugetul de stat, de la începutul anului, în sumã totalã de 107.716 mii lei, în urma controalelor pe care le-au efectuat la agenþii economici.

Potrivit reprezentanþilor DGFP Hunedoara în perioada ianuarie – august 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara au efectuat un numãr total de 807 acþiuni de control la persoane juridice ºi 277 acþiuni de control la persoanele fizice, în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat.

“ La nivelul judeþului, rezultatele înregistrate urmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se concretizeazã în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumã totalã de 107.716 mii lei. Totodatã, menþionãm cã media realizãrilor aferente perioadei ianuarie – august, în dinamicã pe anii 2007 – 2011, este de 80.440 mii lei. Raportând realizãrile perioadei ianuarie - august 2012 (107.716 mii lei) la media realizãrilor din anii anteriori (80.440 mii lei) constatãm cã pentru cele 8 luni ale anului 2012 înregistrãm un indice de evoluþie de 133,91 %”, declarã Vasile Rusan, director executiv DGFP Hunedoara. În ce priveºte

rambursãrile de TVA, reprezentanþii Direcþiei finanþelor susþin cã au fost soluþionate un numãr de 317 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã, suma solicitatã la rambursare/restituire fiind de 40.184 mii lei, din care s-a admis la rambursare/restituire suma de 34.955 mii lei ºi s-a respins suma de 5.229 mii lei. Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

Crescãtorii de vaci avertizaþi de APIA

ondiþiile de acordare specifice categoriilor solicitate sunt:

n perioada 3-8 septembrie s-au desfãºurat la Hunedoara cursurile scolii de varã „Educaþie pentru patrimoniu, educaþie în aer liber”, eveniment din cadrul proiectului European ECHOE.

finalizarea verificãrilor administrative ºi la faþa locului, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din toate categoriile.

rganizaþia Judeþeanã Hunedoara a UDMR a finalizat lista cu candidaþii pentru colegiile din judeþ pentru alegerile parlamentare.

Actualitate 9

Candidaþii UDMR Hunedoara pentru alegerile parlamentare au fost stabiliþi

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Joi, 13.09.2012, în Petroºani: 10:00 - 15:00. Zona afectat[ este str. Maleia, nr. 1 - 53. Motivul restricþiei este remedierea pierderii de pe str. Maleia, nr. 61 - 63.

- Uricani: 09:00 - 11:00. Zona afectatã este Cartier Bucura. Motivul restricþiei este montare hidranþi pe str. Brazilor ºi Sterminos.

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

DN 66 Haþeg - Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti - Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu

Joi 13 Septembrie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

13 septembrie 2012

Vorbeºti prea mult ºi asta nu face impresie prea bunã. Mai ales cã ºansa te poate ajuta mai mult decât pânã acum, ar fi momentul sã te implici în rezolvarea unor chestiuni pe care le-ai tratat cu indiferenþã pânã acum.

Eºti mai energic decât pânã acum, mai plin de iniþiative, mai dornic de a te implica în activitãþi noi. Ar fi bine, totuºi, sã o iei mai încet, în caz contrar nu vei reuºi sã finalizezi absolut nimic. Nu este exclus sã ai o surprizã din partea unui femeie.

De energie fizicã oricum nu duci lipsã, dar ar fi de dorit sã þi-o consumi într-un mod mai eficient. Pentru a obþine rezultate mai bune la serviciu ai putea cere sfatul unei rude apropiate. În timpul liber ar fi bine sã te ocupi de familie.

În familie se va încerca rezolvarea unei probleme care vã iritã pe toþi, iar pe tine în mod special. Pe cât posibi, evitã discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã dacã doreºti sã ai o zi liniºtitã.

Þi se vor face tot felul de propuneri interesante, dar persoana care þi-o face nu îþi prea trezeºte încrederea. Relaþia cu superiorii ierarhici este destul de tensionatã ºi nu este indicat sã încerci sã îþi impui punctele de vedere.

Relaþia cu prietenii va fi prioritarã pentru tine, cãci cei din anturajul apropiat îþi vor susþine iniþiativele. De asemenea, vei veni în contact cu multã lume, ceea ce te va încânta, mai ales cã toþi vor lãuda calitãþile tale mentale.

Se pare cã astãzi cei din jur vor fi puºi pe criticã. Cel mai bine ar fi sã recunoºti cã ai greºit dacã doreºti sã nu îþi pierzi respectul ºi popularitatea de care te bucuri în rândul colegilor ºi prietenilor. Vei primi o propunere care te va tenta în mod special.

Calitãþile de care dai dovadã te ajutã sã-þi lãrgeºti cercul de prieteni. Comunicarea cu aceºtia evolueazã excelent, ceea ce îþi permite sã te relaxezi ºi sã te bucuri din plin de aceastã zi destul de agitatã. Cineva îþi va da o informaþie preþioasã.

Conjunctura astralã te avantajeazã într-o oarecare mãsurã. Se pare cã ai ºansa de a câºtiga o sumã de bani. Vei reuºi o tranzacþie care îþi va aduce o nesperatã satisfacþie. Dacã ai ceva de finalizat, nu încerca sã faci lucrurile de unul singur.

Starea sãnãtãþii tale nu este nemaipomenitã ºi ar fi bine ca astãzi sã faci ceva pentru a stabili echilibrul de care ai atâta nevoie. Ar fi de dorit sã te manifeºti cu mai multã prudenþã, cãci cineva încearcã sã þeasã o mulþime de intrigi în jurul tãu.

Vei avea parte de o zi agitatã, în care proiectele iniþiale vor trebui amânate. Va trebui sã rezolvi o mulþime de lucruri, mai ales acasã. Energia fizicã nu este la nivelul obiºnuit, aºa cã, pentru a face faþã unei zile atât de încãrcate.

Ai unele realizãri, dar proiectele tale vizeazã mult mai mult. Ar fi bine dacã nu te-ai implica în activitãþi care sã aibe în vedere o realizare imediatã, cãci totul îþi va ieºi cu oarecare întârziere. În a doua parte a zilei vei avea un câºtig oarecum neaºteptat.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012 oan Slavici a scris „Moara cu noroc” în urmã cu 131 de ani. La vremea aceea, cine s-ar fi gândit cã va trece mai bine de un secol, iar nuvela lui va ajunge precum vinul cu trecerea timpului. Din ce în ce mai bunã ºi mai valoroasã.

„Ceea ce îi dã operei de artã viaþã, este efectul ei”, Ioan Slavici

„Moara cu noroc” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

În anul 1955 s-a fãcut ºi ecranizarea poveºtii, iar de ani buni, nu existã bacalaureat din care sã lipseascã, intrând la capitolul „lecturã obligatorie”. Probabil cea mai acaparantã variantã a romanului „Moara cu noroc”, este cea teatralã. Personaje, decor, atmosferã. Totul se întâmplã în faþa spectatorului, introducându-l în perioada anilor 1881.

ºi profeH arnici sioniºti Aºa caracterizeazã regizorul Andrei Mihalache colectivul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani. Premiera „Moara cu noroc” i-a dat acestuia ocazia sã se întoarcã întrun oraº în care de ani buni teatrul este pe un plan ascendent. Aud ºi vãd cât mai mulþi oameni îndreptându-se spre

fost deputat PRM în Parlament acum 10 ani, iar acum vrea sã plece din nou în cursa electoralã. A trecut pe la PRM, acum e PSD ºi îl propulseazã în cursã pensionarii din Valea Jiului, a cãror preºedinte a ajuns în timp.

Ioan Hortopan, acum preºedinte al Ligii Pensionarilor Mineri din Valea Jiului vrea sã fie iar deputat. De aceastã datã, fostul PRM-ist ºi actual PSD-ist, se lanseazã de pe platforma pensionarilor din Valea Jiului, dar spune cã va pleca în cursã, doar dacã va fi sprijinit de USL. „Este o propunere a pensionarilor, care doresc sã aibã un reprezentant în Parlamentul României. Sunt multe probleme ce nu au fost rezolvate pânã acum ºi ei vor acolo un om de al lor. Dorim sã le rezolvãm ºi, dacã voi fi sprijinit de USL, voi candida. Asta ca sã le rezolv pensionarilor problemele legate de

eroase actorilor mai noi sau mai vechi ai trupei ºi este pentru mine o reîntâlnire fericitã cu un colectiv harnic ºi profesionist”, spune Andrei Mihalache.

acest segment, mergând la premiere ºi descoperind sau redescoperind acest fenomen. Ceea ce e bine... „Nu ºtiu dacã „Moara cu noroc” este un „western românesc” sau un „policier ardelenesc”, dar reprezintã, cu siguranþã, o paginã de maximã importanþã din cultura noastrã, o bijuterie de limbã literarã, un tipar de gândire ºi acþiune al

unei lumi cu parfum de istorie trãitã pe aceste meleaguri, cu dramele, tragediile ºi tipologia unor caractere care s-au topit în legile scrise ºi nescrise ale pãstorilor, ale cãror orgolii, mândrii ºi încãpãþânãri se întrezãresc ºi azi în urmaºii lor contemporani. Adaptarea surprinde în manierã cinematograficã momentele principale ale

nuvelei, pãstrând firul poveºtii ºi este menitã sã producã plãcute amintiri culturale din adolescenþã celor care au citit „Moara cu noroc” sau sã fie de real folos celor certaþi cu lectura obligatorie. Montarea acestui spectacol oferã partituri gen-

Ioan Hortopan vrea deputat

gratuitãþi, o datã pentru totdeauna, sau punctul de pensie, pe care noi îl vrem de cel puþin 45% din salariul mediu brut pe economie”, a spus Ioan Hortopan. Hortopan îºi aminteºte de anii în care a mai fost deputat ºi de

performanþele de atunci. „Am fost în perioada 1992 – 1996 deputat. Atunci a fost cel mai bun legislativ în România. Atunci s-a nãscut democraþia. Eu, împreunã cu deputatul Gheorghe Ana ºi Tiberiu Vladislav, am iniþiat legea minelor, a petrolului,am rezolvat înfiinþarea la Petroºani a Facultãþii de ªtiinþe”, ºi-a amintit Ioan Hortopan. Acum spune cã va lupta, în primul rând, pentru pensionarii mineri ºi sperã sã-i sprijine aºa cum nimeni nu a fãcut-o pânã acum. Atunci, la final de mandat, presa a scris despre Horopan cã ar fi plecat cu mai multe bunuri din cabinetul sãu

de deputat. Diana MITRACHE

ebutanþi la ceas de searã

„Sunt convinsã cã emoþiile pe care le vor avea în seara premierei, nu vor ºtirbi interpretarea artisticã a fiecãruia dintre ei. O generaþie frumoasã, talentatã dar mai ales responsabilã vis-a-vis de ceea ce înseamnã actul artistic”, spunea Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroºani. Dovada o veþi avea duminicã seara (16 septembrie, orele 18), în spectacolul „Moara cu noroc”, unde vor juca nu mai puþin de trei absolvenþi de teatru. Cãtãlin Grigoraº, Mihai Alexandru (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu) ºi Graþiela Bãdescu (U.N.A.T.C. Bucureºti). Oana TUÞU, secretar literar „Ion D. Sîrbu” Petroºani

12 Actualitate a Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia, în zona sacrã ºi în cetate, se va desfãºura duminicã, 16 sept. 2012, între orele 10,00 – 17,00, Ziua Porþilor Deschise.

Evenimentul este organizat de Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Colectivul ªtiinþific al ªantierului „Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei”, Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, specialiºti ai Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi studenþi ai Universitãþii „Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 septembrie 2012

Ziuna porþilor deschise la Grãdiºtea de Munte – Sarmizegetusa Regia

Potrivit organizatorilor vizitatorii vor beneficia de ghidaj

specializat la monumentele din cetate ºi zona sacrã oferit de

cãtre membrii Colectivului ªtiinþific ai ºantierului ºi de

cãtre studenþii aflaþi la cercetãrile arheologice, vor putea vizita o parte din sãpãturile efectuate anul acesta în interiorul fortificaþiei, explicându-li-se totodatã contextele arheologice, metoda de sãpãturã ºi interpretarea descoperirilor arheologice iar doritorii vor putea vizita punctul de informare despre situl arheologic ºi Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, precum ºi prezentarea reconstituirilor 3D a obiectivelor arheologice ºi a materialelor arheologice. Aceastã zi a „Porþilor deschise” se doreºte a fi o metodã de publicitate ºi de informare a publicului vizitator despre rezultatele cercetãrilor arheologice desfãºurate în aceastã zonã, precum ºi o interacþionare activã cu acesta.

S-au aruncat în gol de pe Casa Studenþeascã

oi pompieri din Petroºani s-au aruncat de pe o clãdire din centrul localitãþii, de la peste 20 de metri înãlþime. N-a fost o acþiune necugetatã dupã cum s-ar putea crede ci un antrenament premergãtor unei demonstraþii pregãtite de Ziua Pompierilor.

Evenimentul are loc vineri în Valea Jiului, iar pompierii din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani au pregãtit mai multe demonstraþii care se anunþã spectaculoase, mai ales cã la repetiþiile de ieri-miercuri au arãtat puþin din surpriza pregãtitã localnicilor. Chiar ºi la antrenamentul de ieri, zeci de petroºãneni aflaþi în zona centralã unde militarii îºi

puneau la punct exerciþiile, au rãmas pânã la final sã-i priveascã. Antrenamentul a constat din salvare de la înãlþime cu ajutorul saltelelor aflate în dotarea pompierilor. Practic doi pompieri au sãrit de pe clãdirea Casei de Culturã a Studenþilor, de la peste 20 de metri pe salteaua gonflabilã, iar alþii militari au coborât în rapel de pe clãdiri împre-

unã cu presupuse victime, întocmai ca la o intervenþie realã. De altfel, mulþi trecãtori se opreau din drumul lor pentru a întreba ce sa întâmplat dupã ce au vãzut desfãºurarea de forþe. „Demonstraþia pe care o vom face cu ocazia Zilei Pompierilor cuprinde mult mai mult decât am fãcut la antre-

nament. Va fi spectaculoasã, atât pot sã spun acum, restul este surprizã ºi aºteptãm cât mai mulþi oameni sã vinã”, a spus comandantul Pompierilor din Petroºani, cãpitanul Adrian Avram. Demonstraþia va avea loc vineri începând cu ora zece în parcarea magazinului Jiul Shopping Center din Petroºani. Maximilian GÂNJU