Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2095
Cronica Vãii Jiului Joi, 6 August 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Profesori de nota 1 rimele rezultate P ale examenului de titularizare au fost afiºate. Patru dascãli din judeþul Hunedoara au obþinut nota 10 la examenul de intrare în învãþãmânt. Este vorba de Diana Maria Miþea din Deva, Diana Alexandra Reich din Hunedoara, Petronela-Alina Þopan din Hunedoara care au susþinut examenul de titularizare la disciplinã limba ºi literatura românã, pedagogia preºcolarã ºi metodica desfãºurãrii activitãþilor instructiv-educative în
grãdiniþã de copii. Tot nota 10 la examenul de titularizare la disciplinã educaþie fizicã ºi sport a obþinut-o ºi Andreea-Maria Todereanu din municipiul Deva. La nivelul judeþului Hunedoara au fost consemnate ºi note de 9. La polul opus se aflã candidaþii care nu au reuºit sã obþinã nici mãcar nota 5. Au fost candidaþi care au obþinut câteva sutimi doar, notele lor fiind ed sub 2. De precizat este faptul cã pentru a se titulariza pe post, candidaþii trebuiau sã obþinã cel puþin nota 7 la examenul de titularizare. Cosmin BACIU
Greva de la Lupeni, miºcarea care a pus Valea Jiului în prim-planul Europei
G
reva de la Lupeni din 1977 a pus Valea Jiului în prim-planul luptei împotriva comunismului. O spun cei care au studiat miºcarea socialã de atunci, în timp ce fost senator Haralambie Vochiþoiu a reuºit, printr-o lege, sã certifice acea miºcare drept una anticomunistã. >>> PAGINA A 3-A
Locuitorii din Lupeni, responsabili în ceea ce priveºte plata tazelor ºi impozitelor upenenii sunt L oameni responsabili în ceea ce priveºte plata taxelor ºi impozitelor locale.
Acest lucru îl declarã Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni care spune cã cetãþenii din localitate sunt conºtiincioºi atunci când trebuie sã îºi plãteascã dãrile locale. Edilul îi încu-
rajeazã pe oameni sã meargã sã-ºi plãteascã aceste dãri pentru cã odatã cu neplata vin ºi o serie de penalizãri care sunt puse. Mai mult decât atât taxele ºi impozitele pot fi plãtite ºi online, folosind platforma ghiºeul.ro. Acesta este accesibil doar cu o autentificare pe bazã de utilizator ºi parolã. Autentificarea
cu parolã permite consultarea obligaþiilor de platã datorate instituþiilor înrolate ºi achitarea acestora prin acceptarea la plata online a cardurilor bancare Visa, Visa Electron, MasterCard ºi Maestro, emise de orice bancã. ”O mare parte din responsabilitãþile pe care oamenii le au faþã de administraþia localã sunt plãtite la
zi. Avem în municipiul Lupeni oameni care sunt bine organizaþi din punct de vedere financiar ºi care îºi drãmuiesc bine banii astfel încât sã nu aibã datorii pentru cã ele se cumuleazã în timp ºi nu este normal sã plãtim penalizãri. Trebuie sã avem responsabilitãþi faþã de tot ceea ce înseamnã datoriile cãtre bugetul de stat
ºi alþi furnizori”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Conform datelor oficiale, cea mai
rapidã ºi uºoarã cale de a obþine datele necesare autentificãrii la ghiºeul.ro este metoda Online. Cosmin BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2020
Terenuri de fotbal ºi bazin de înot pentru copiii din Lupeni
realiza acest obiectiv. Este în licitaþie la CNI. Cu siguranþã, anul viitor, vor începe lucrãrile la aceste douã obiective mari”, a mai adãugat primarul Resmeriþã. Potrivit edilului de la Lupeni, astfel de investiþii, în viitorul tinerilor de la Lupeni, nu face decât sã creeze premizele ca aceºtia sã nu caute sã mai pãrãseascã zona Vãii Jiului. Iar sportul este o ramurã în care, la Lupeni, continuã sã se investeascã. Diana MITRACHE
n bazin de înot va fi construit la U Lupeni, iar o bazã cu
trei terenuri de fotbal va fi construitã la unul dintre liceele de aici. Este declaraþia primarului Lucian Resmeriþã, care spune cã ambele investiþii sunt în faze avansate de licitaþie. Trei terenuri de fotbal vor avea liceenii din Lupeni, iar proiectul este deja în licitaþie. Este una dintre principalele investiþii în viitorul copiilor de aici. O spune primarul Lucian Resmeriþã, care le promite elevilor o bazã absolut modernã. „Terenul de fotbal de la Grupul ªcolar se aflã în licitaþie ºi este în evaluare.
Acolo vom avea o nouã bazã, cu 3 terenuri de fotbal. Sunt douã firme care au depus dosarele pentru aceastã lucrare”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul oraºului Lupeni. ªi, tot la capitolul sport, primarul de la Lupeni vorbeºte despre
un bazin de înot, destinat ºcolarilor. Acesta va fi amplasat aproape de staþiunea de munte de la Straja. „Bazinul de înot merge bine. Este în licitaþie ºi sunt deja firme care au accesat SICAP-ul (n.r. site-ul pentru licitaþii electronice), pentru a
Retezat de Masca este obligatorie la smarald care ajung în Sarmizegetusa Regia T uriºtii Retezat rãmân impresionaþi de urtarea mãºtii de protecþie este frumuseþea ºi mãreþia obligatorie la Sarmizegetusa Regia. P Administratorii sitului arheologic au anunþat zonei. ”Retezat de smarald” au intitulat imaginile Radu Ghiabluc ºi Dan Hdmdan.
cã, totodatã, nu mai este permis accesul grupurilor mai mari de 50 de persoane
Cei doi au postat pe reþelele de socializare imagini superbe din Retezat.imaginile au adunat sute de aprecieri ºi „În urma deciziei luate de Comitetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, care impune obligativitatea purtãrii mãºtii de protecþie de cãtre toate persoanele prezente în spaþii publice deschise, vã recomandãm sã purtaþi masca de protecþie, astfel încât aceasta sã acopere gura ºi nasul, pe parcursul vizitei dumneavoastrã în situl arheologic Sarmizegetusa Regia”, transmit reprezentanþii Administraþiei Sarmizegtusa Regia. Fac excepþie de la purtarea mãºtii copiii cu vârsta mai micã de 5 ani. De asemenea, accesul grupurilor mai mari de 50 de persoane este strict interzis, iar distanþa dintre vizitatori, trebuie sã fie de minimum 1,5 metri. Cosmin BACIU
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE
AIOANEI ROMI CLAUDIU Chiar ºi dupã 10 ani, 6 august 2010, de când Cerul Te-a chemat la el, nu a reuºit sã te îndepãrteze de mine, din gândul ºi inima mea. Te regãsesc prin toate cãrþile ce le citesc, printre rânduri ºi spaþiile libere ale paginilor. Ochii Tãi ºi zâmbetul sunt pe toate chipurile angelice, oriunde m-aº uita Tu eºti prezent. Eºti cu mine Claudiu ºi vom fi împreunã în vecii vecilor. Te iubesc, Mama
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z
PETROªANI
COMEMORARE
Director:
z
zeci de comentarii. Imaginile surprind un tablou spectaculos. Albastrul cerului se reflectã în lacurile din Retezat, iar verdele naturii completeazã priveliºtea de o frumuseþe aparte. Înfiinþat în 1935, Parcul Naþional Retezat este primul de acest fel din România. Cine vrea sã se bucure de mãreþia lacurilor glaciare din Retezat trebuie sã punã în bagaj pe lângã mâncare ºi apã, bocanci înalþi care sã susþinã glezna, haine groase ºi obligatoriu o jachetã care sã apere de vânt ºi precipitaþii. Cosmin BACIU
pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Genu TUÞU
z
Marius MITRACHE (r edactor ºef)
z
z
Cosmin BACIU
Bogdan MITRACHE
Desktop publishing:
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2020
Greva de la Lupeni, miºcarea care a pus Valea Jiului în prim-planul Europei
G
reva de la Lupeni din 1977 a pus Valea Jiului în prim-planul luptei împotriva comunismului. O spun cei care au studiat miºcarea socialã de atunci, în timp ce fost senator Haralambie Vochiþoiu a reuºit, printr-o lege, sã certifice acea miºcare drept una anticomunistã. Dupã 4 decenii de la rãscoala minerilor de la Lupeni, iniþiativa legislativã a lui Haralambie Vochiþoiu a reuºit sã îi includã pe cei ce au participat în rândul luptãtorilor anticomuniºti. Acest lucru se întâmpla în noiembrie 2016, iar acum, omul care a iniþiat aceastã lege spune cã minerii meritau o astfel de reparaþie moralã. „Acea iniþiativã legislativã a repus, pe harta României ºi a Europei, Valea Jiului, în ansamblul sãu ºi Lupeniul, în special. Momentul august 1977
a fost prima miºcare socialã, dar cu conotaþii politice, una dintre cele mai importante ºi printre primele din blocul comunist. Europa a cam uitat acest lucru ºi a uitat pentru cã nici noi nu am avut grijã sã subliniem aceastã chestiune, iar aceastã lege recunoaºte meritele celor care ºi-au riscat viaþa atunci ºi au avut curaj sã spunã lucrurile pe nume”, a spus acum Haralambie Vochiþoiu, fost senator, care a iniþiat aceastã lege. Începutul lui august, în 1977, a fost un moment de cotiturã în
istoria României ºi Marian Boboc, cel care a dedicat acestei miºcãri sociale un volum de carte, ne spune acum cã nu ar trebui sã uitãm nimic din ceea ce oamenii de la Lupeni au reuºit sã trezeascã în toatã Europa de Est. „ A fost strigãtul de libertate al unor oameni curajoºi, semeni de ai noºtri. Erau niºte oameni care, într-un sistem opresiv, aºa cum era Partidul Comunist, au avut curajul sã îºi exprime nemulþumirea. În aceste zile de august, fiecare om din Valea Jiului ar trebui sã îºi îndrepte un gând spre
acei oameni, pe care noi îi numim simplu: mineri”, a spus Marian Boboc, scriitor. În aceste zile s-au împlinit 43 de ani de la declanºarea grevei minerilor de la mina Lupeni, grevã ce a avut loc între 1-3 august 1977. Au urmat represalii dure. Cel puþin 600 de greviºti au fost interogaþi la sediul Securitãþii din Petroºani. Se intenteazã procese de drept comun, cu acuzaþiile de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniºtii publice, ºi în cazurile mai grave de lovire ºi vãtãmare
corporalã. „Represaliile, ca sã fiu cinic, mai dureazã probabil, nu ºtiu. Au fost 14 mineri condamnaþi pentru delicte de ordin civil. Cuvântul Grevã, însã, nu apare în niciun document de la CNSAS. 200 de oameni au fost sãltaþi, într-o noapte, ºi condamnaþi, pe repede înainte, ºi ce e interesant, unora li s-a interzis sã mai vinã în Valea Jiului. Eu am fãcut un interviu cu unul dintre cei cre, când ieºit din puºcãrie, avea scris pe buletin interdicþia de a
Actualitate 3 mai veni în Valea Jiului. Omul ºi-a pierdut familia, devenise un numãr în puºcãrie ºi totul pentru cã a avut curajul sã se rãscoale împotriva sistemului ”, mai povesteºte Marian Boboc. Dupã evenimentele din august 1977, au fost întocmite 150 de dosare ºi, în urma proceselor, au fost internaþi la psihiatrie 50 de protestatari, au fost condamnaþi la închisoare, între 2-5 ani, 15 greviºti. Alþi 300 de greviºti au fost siliþi sã pãrãseascã domiciliul ºi sã se mute într-o localitate desemnatã de autoritãþi. ªi, tot atunci, u fost concediaþi între 2000-4000 de mineri. Diana MITRACHE
Secþia ATI de la Lupeni va fi modernizatã cu 6 milioane de lei
P
rimarul din Lupeni a anunþat cã tocmai a semnat un proiect de 6 milioane de lei, bani cu care va moderniza secþia de Anestezie ºi Terapie Intensivã a spitalului. Lucian Resmeriþã a spus cã totul va prinde contur în scurt timp ºi anunþat cã are inclusiv medici specialiºti care sã deserveascã secþia. Spitalul din Lupeni va avea una dintre cele mai moderne secþii de terapie intensivã, iar proiectul intrã în linie dreaptã. Asta, pentru cã, de peste douã luni de zile se fac calcule ºi estimãri, aºa încât aici sã ajungã aparatura necesarã, suma de bani urmând sã vinã pe axa destinatã
ºi omul a trebuit sã fie transferat. „Chiar zilele trecute am avut mare nevoie de un astfel de aparat, specific pentru COVID-19 ºi, din pãcate, nu l-am avut la spitalul de aici. Necesitatea este una maximã ºi dorinþa noastrã este sã ne dezvoltãm ºi sã avem grijã dotãrilor spitalelor suportcovid. „Vom reuºi sã facem în aºa fel încât, nu numai cei care sunt infectaþi cu COVID-19 sã beneficieze de aceastã secþie, ci toþi pacienþii, cre vin aici pentru operaþii. Ne-a interesat, în mod deosebit, cu aparatura sã fie la standardele anului 2020. Vom începe, încã din aceastã sãptãmânã, sã ne
ocupãm de achiziþii ºi vom face toate demersurile ca, în cel mia scurt timp, sã aducem aparatele în spital”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Primarul mai recunoaºte cã, în aceste zile, un bolnav ar fi avut nevoie ca secþia de la Lupeni sã aibã aceste dotãri, însã, a fost imposibil
de cât mai mulþi oameni”, a adãugat Lucian Resmeriþã. Sunt 4 medici pentru secþia ATI de la Spitalul din Lupeni, iar dotãrile ce vor avea loc prin acest proiect cu finanþare europeanã, vor crea cadrul complet pentru vindecarea pacienþilor. Diana MITRACHE
4 Actualitate ercetãtori de la INCD INSEMEX ºi C profesori de la Universitatea din Petroºani, au participat la Salonului
Internaþional de Inventicã de la Iaºi, unde ºi-au prezentat invenþiile ºi inovaþiile, alãturi de alþi cercetãtori de la instituþiile de cercetare-dezvoltare din România, de la Universitãþile Tehnice din România, dar ºi din Republica Moldova, Polonia, Taiwan, Cambodgia, Canada, Indonezia, Maroc, Siria, Coreea ºi Filipine. Eveniment, organizat de Universitatea Tehnicã ”Grigore Asachi” din Iaºi ºi Institutul Naþional de Inventicã de la Iaºi, ºi-a desfãºurat anul acesta lucrãrile celei de-a XXIV-a ediþii în sistem on-line, în condiþiile impuse de mãsurile de prevenire a rãspândirii noului Coronavirus. INSEMEX Petroºani a prezentat în cadrul Salonului Internaþional de Inventicã de la Iaºi un numãr de 6 brevete patentate, elaborate de grupuri de cercetãtori din cadrul acestei instituþii, dupã cum urmeazã: ”Stand de determinare a produºilor de reacþie generaþi de materiale solide combustibile”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Emilian Ghicioi, George Artur Gãman, Maria Prodan, Andrei Mota Szollosi, Constantin Lupu, Sorin Constantin Burian, Vlad Mihai Pãsculescu, Doru Cioclea, Irina Nãlboc, Niculina Sonia ªuvar, Nicolae Vlasin, Marius ªuvar, Florin Rãdoi, Emeric Chiuzan, Daniel Gheorghe Florea ºi Rãzvan Drãgoescu. Invenþia se referã la un stand de determinare a produºilor de reacþie generaþi de materiale solide combustibile supuse unui proces controlat de ardere/descompunere termicã (proces pirogen), permiþând setarea temperaturii, a cantitãþii de aer pentru combustie, a debitului de aer pentru diluþia efluenþilor, a vitezei de introducere a eºantionului în cuptor, în vederea studierii comportamentului la expunere în câmp radiativ termic, a stabilirii randamentelor gazelor de ardere/descompunere termicã, a pierderii de masã, a ratei de opacizare, de depunere a particulelor solide ºi a raportului carburant – oxidant. ”Stand de încercãri pentru a testa rezistenþa aparatelor izolante cu circuit deschis la expunerea la temperaturã ridicatã”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Alin Irimia, George Artur Gãman, Emilian Ghicioi, Daniel Pupãzan, Marius Darie, Iosif Lucian Moldovan, Dan Sorin Gabor, Niculina Vãtavu, Mihaela Pãrãian, Mihai Maghyari, Dãnuþ Nicolae Grecea, Tiberiu Atila Csaszar, Adrian Marius Jurca,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 6 August 2020
Cercetãtori de la INCD INSEMEX ºi profesori de la Universitatea din Petroºani, la Salonului Internaþional de Inventicã de la Iaºi Florin Adrian Pãun ºi Ioan Cosmin Colda. Invenþia se referã la construcþia unui stand de încercãri pentru a testa rezistenþa aparatelor izolante cu circuit deschis la expunerea la temperaturã ridicatã, conform invenþiei, se asigurã funcþionarea stabilã a elementelor de producere a temperaturilor de cerute pe durata testelor . Pentru realizarea scopului funcþional, se va monitoriza temperatura în douã puncte în interiorul cuptorului, situaþi la partea inferioarã a manechinului ºi la nivelul umerilor ºi cu ajutorul pirometrului pentru bateria de arzãtoare. ”Stand pentru determinarea temperaturii de autoaprindere a lichidelor inflamabile cu vâscozitate ridicatã, care la temperatura ambiantã sunt în fazã solidã”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Emilian Ghicioi, George Artur Gãman, Daniel Pupãzan, Daniel Gheorghe, Angelica Nicoleta Cãlãmar, Nicolae Ioan Vlasin, Vlad Mihai Pãsculescu, Cristian Nicolescu, Robert Laszlo, Constantin Sorin Burian, Florin Manea jr., Daniel Gheorghe Florea, Vasilica Irina Nãlboc, Andrei Moþa Szollosi, Marius Cornel ªuvar, Edward Jan Gheorghiosu, Attila Kovacs, Alexandru Florin Simion, Marius Simion Morar. Invenþia asigurã baza materialã pentru cunoaºterea temperaturii de autoaprindere Ti a lichidelor greu inflamabile, care se prezintã sub formã solidã la temperaturi ambiante, permiþând stabilirea unor temperaturi maxime de proces nepericuloase, care sã ofere protecþie la explozie/incendiu pentru activitãþile industriale la care se proceseazã lichide greu inflamabile, fie ca produse primare, fie ca produse intermediare, obþinute în procesele de distilare a reziduurilor rezultate la rafinarea þiþeiurilor. ”Metodã de prevenire a combustiilor spontane ce apar în rezervele deschise de cãrbune subterane, în exploatare sau
în depozitele de suprafaþã”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Ion Cristian Tomescu, Doru Cioclea, George Artur Gãman, Emilian Ghicioi, Ion Gherghe, Emeric Chiuzan, Lorand Toth, Andrei Moþa Szollosi, Gheorghe Florin Rãdoi, Corneliu Dãnuþ Boantã, Marius Simion Morar, Nicolae Ianc, Adrian Matei ºi Rãzvan Drãgoescu. Conform invenþiei, se asigurã dezvoltarea unei metode inteligente de prevenire a combustiilor spontane prin monitorizarea termograficã a câmpurilor de temperaturã ºi diminuare a riscurilor generate de apariþia unor situaþii deosebite la nivelul unui strat de cãrbune sau unui depozit de suprafaþã, în scopul asigurãrii condiþiilor de securitate a lucrãtorilor. Invenþia este rezultatul cercetãrii industriale în domeniul focurilor endogene sau a riscului de autoaprindere a stratelor de cãrbune sau a depozitelor de cãrbune de la suprafaþã. ”Sistem de monitorizare ºi înregistrare continuã a parametrilor exploziilor de gaze”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Nicolae Ioan Vlasin, George Artur Gãman, Emilian Ghicioi, Gheorghe Daniel Pupãzan, Angelica Nicoleta Cãlãmar, Vlad Mihai Pãsculescu, Cristian Nicolescu, Robert Laszlo, Constantin Sorin Burian, Florin Manea, Daniel Gheorghe Florea, Vasilica Irina Nãlboc, Andrei Moþa Szollosi, Marius Cornel ªuvar, Zoltan Vass, Ligia Ioana Tuhuþ, Alexandru Florin Simion ºi Marius Simion Morar. Invenþia se referã la un sistem de monitorizare ºi înregistrare continuã a parametrilor exploziilor de gaze, capabil sã analizeze fenomenele de explozie a amestecurilor aer-gaz combustibil la viteze superioare de înregistrare a parametrilor. Invenþia asigurã baza materialã pentru înþelegerea mecanismelor de aprindere ºi propagare a exploziilor de gaze în medii controlate (la diverse concentraþii de gaze, în stare liniºtitã sau turbulentã a amestecului
exploziv), precum ºi pentru calibrarea simulãrilor computerizate ale exploziilor de gaze inflamabile. ”Stand de încercãri pentru aprinderea atmosferei explozive praf/aer prin descãrcãri electrostatice capacitive”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Dan Sorin Gabor, George Artur Gãman, Emilian Ghicioi, Daniel Pupãzan, Marius Darie, Lucian Moldovan, Alin Irimia, Niculina Vãtavu, Mihaela Pãrãian, Mihai Maghyari, Dãnuþ Nicolae Grecea, Tiberiu Atila Csaszar, Adrian Marius Jurca, Florin Adrian Pãun ºi Ioan Cosmin Colda. Invenþia se referã la realizarea unui stand de încercãri pentru aprinderea atmosferei explozive praf/aer prin descãrcãri electrostatice capacitive, stand în care se utilizeazã un amestec exploziv de încercare format din aer ºi praf inflamabil, a cãrui concentraþie trebuie sã se încadreze între limita inferioarã de explozie ºi limita superioarã de explozie, amestec ce poate fi aprins de o descãrcare electrostaticã. Standul realizat optimizeazã procesul de iniþiere a atmosferei explozive praf/aer prin stabilirea precisã a întârzierii de la momentul începerii învolburãrii prafului ºi momentul apariþiei descãrcãrii electrostatice. De asemenea, prezenþa cercetãtorilor de la Universitatea din Petroºani a fost una de excepþie la acest Salon internaþional de inventicã, fiind prezentate nu mai puþin de 10 brevete de invenþie, dupã cum urmeazã: ”Dispozitiv electronic cu automat programabil”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Dragoº Pãsculescu, Titu Niculescu ºi Florian Sorin Ridzi. Invenþia se referã la un dispozitiv electronic cu automat programabil destinat controlului procesului de exploatare din exploatãrile miniere cu pericol de explozie. El realizeazã comanda a patru transportoare, cu respectarea logicii de pornire ºi a normelor de siguranþã prevãzute de stan-
dardele de securitate din domeniu. ”Echipament electronic cu automat programabil”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Titu Niculescu, Dragoº Pãsculescu ºi Florian Sorin Ridzi. Invenþia se referã la un echipament electronic cu automat programabil, destinat controlului proceselor de exploatare ºi transport din exploatãrile miniere subterane cu pericol de explozie. Circuitele de comanda ºi confirmare sunt cu securitate intrinseca si siguranþã la eventuale defecte care ar putea duce la accidente. ”Metodã de control operativ a componentelor simetrice din sistemele electroenergetice trifazate”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Carol Zoller, Sorina Costinaº, Gheorghe Marc, Remus Dobra ºi Dragoº Pãsculescu. Invenþia se referã la o metodã de control operativ a componentelor simetrice de tensiune (sau de curent) din sistemele electroenergetice sinusoidale trifazice, ce poate fi implementatã în releele electronice specifice subsistemelor de protecþie, care funcþioneazã pe principii numerice. ”Procedeu de monitorizare a stabilitãþii deponiilor ecologice”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Remus Dobra, Mircea Rîºteiu ºi Dragoº Pãsculescu. Invenþia se referã la un procedeu de monitorizare a stabilitãþii deponiilor ecologice existente atât în zonele miniere, de tip halde ºi depozite de steril, cât ºi în zonele urbane, de tip iazuri de decantare ºi depozite de deºeuri. ”Metodã ºi algoritm de protecþie automatã, anticipativã împotriva supracurenþilor din instalaþiile electrice”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Carol Zoller, Dragoº Pãsculescu, Gheorghe Marc ºi Remus Dobra. Invenþia are drept obiectiv o metodã, respectiv un algoritm de protecþie automata, anticipativã împotriva supracurenþilor, care poate fi utilizatã in instalaþiile electrice de orice tip. Caracteristica de acþionare a protecþiei automate, anticipative, împotriva supracurenþilor, rezultatã din metoda propusã, modeleazã fidel caracteristicile de acþionare consacrate ale protecþiilor actuale de curent (suprasarcinã ºi/sau scurtcircuit). ”Tehnologie modularã de susþinere a excavaþiilor subterane”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Samuel Ioel Vereº, Sorin Mihai Radu, ªtefan Sorinel Ghimiºi ºi Valeriu Pleºea. Invenþia constã în realizarea unei tehnologii de susþinere care asigura stabilitatea excavaþiilor subterane pe perioade mult mai lungi de timp, cu înregistrarea de capacitãþi portante superioare, pe seama unor consumuri de muncã ºi cheltuieli mult mai reduse pentru întreþinere. ”Autovehicul smart electric cu un sistem de comunicaþie LoRa”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Rãzvan Marcel Marcuº, Neluþu Cosmin Rus ºi Monica Leba. Invenþia are drept obiectiv realizarea unui autovehicul smart electric cu un sistem de comunicaþie LoRa care sã permitã preluarea datelor de la diferiþi senzori amplasaþi pe autovehicul în
scopul monitorizãrii calitãþii mediului ambiant dintr-un oraº (aer, zgomot, praf, umiditate, diferenþe de temperaturã) ºi cu funcþionalitate de recuperare a unei pãrþi din energia electricã consumatã ºi în timpul accelerãrii ºi al deplasãrii în vederea creºterii autonomiei. ”Dispozitiv purtabil pentru identificarea ºi alarmarea apariþiei stãrii de burnout”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Nassar Yunis, Cristina Andreea Ionicã ºi Monica Leba. Obiectivul invenþiei este un sistem format din douã dispozitive: un dispozitiv purtabil pentru identificarea ºi alarmarea apariþiei stãrii de burnout ºi un dispozitiv pentru setare / citire, dupã cum urmeazã: setarea datelor iniþiale de cãtre specialist ca rezultat al evaluãrii stãrii ºi citirea datelor mãsurate de dispozitivul purtabil, tot de cãtre specialist. ”Dispozitiv de identificare ºi susþinere a miºcãrii braþului drept pentru persoanele cu probleme de mobilitate”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Marius Nicolae Rîºteiu, Monica Leba ºi Cristina Andreea Ionicã. Invenþia are drept obiectiv realizarea unui dispozitiv de identificare ºi susþinere a miºcãrii braþului drept pentru persoanele cu probleme de mobilitate. Dispozitivul este comandat pe baza intenþiilor de miºcare apãrute la nivelul þesutului muscular care ajung la suprafaþã ºi pot fi achiziþionate de pe piele acolo unde muºchiul are aceastã intenþie, dar nu are suficientã forþã pentru miºcarea braþului. ”Instrument de marketing mobil bazat pe tehnicile specifice jocurilor”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Cristina Andreea Ionicã, Mihaela Zica, Monica Leba ºi Mihaela Simona Rîurean. Invenþia are drept scop influenþarea comportamentului consumatorului, folosind ca suport o aplicaþie de mobil bazatã pe tehnicile specifice jocurilor, având ca obiectiv general îmbunãtãþirea mijloacelor de promovare. ”Procedeu de planificare bazat pe un algoritm de divizare optimã a sarcinilor de lucru”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Cristina Andreea Ionicã, Monica Leba ºi Raluca Anamaria Dovleac. Invenþia se referã la posibilitatea de a deduce în mod optim ºi automat ordinea de efectuare a sarcinilor de lucru pentru diverse tipuri de proiecte, þinând seamã de modul în care sarcinile de lucru se influenþeazã reciproc, ºi de prioritãþile stabilite în conformitate cu cerinþele clienþilor. ”Procedeu de monitorizare în subteran a personalului prin tehnologia de comunicare în spaþiul de luminã vizibilã”, brevet care-i are ca autori pe cercetãtorii Mihaela Simona Rîurean, Cristina Andreea Ionicã ºi Monica Leba. Aceastã invenþie are ca obiectiv principal monitorizarea permanentã, în timp real, a poziþiei personalului din spaþiile miniere subterane. Comunicarea poziþiei persoanelor din subteranul minier se realizeazã printr-un sistem de emisie-recepþie care foloseºte ca mediu comunicarea în spaþiul de luminã vizibilã (CSLV). Ediþia din acest an a Salonului Internaþional de Inventicã de la Iaºi a avut loc în perioada 28-31 iulie 2020.
Ansamblul „Lupeni 29”, inaugurat la Lupeni
arcul în care este amplasat ansamblul statuar de la Lupeni P a fost finalizat ºi miercuri a fost ziua în care autoritãþile locale l-au inaugurat. A fost o investiþie ce s-a desfãºurat o bunã bucatã de timp, însã, acum, în preajma zilei minerului, cei de la Lupeni au finalizat lucrãrile. Aici e locul în care se vor depune coroanele la ceremoniile dedicate Zilei Minerului.
Ansamblul monumental, ce simbolizeazã jertfa familiilor de mineri din Lupeni, în anul 1929, la prima grevã muncitoreascã, a fost finalizat. Lucrãrile s-au desfãºurat timp de mai multe luni de zile, iar parcul din apropiere a fost transformat total. „Am reuºit, împreunã cu echipa tehnicã a primãriei Lupeni, sã facem inaugurarea, fãrã fast, a acestui monument Lupeni 29. Am fãcut eforturi deosebite, ca sã punem în valoare total aceastã zonã, de la zonele verzi, la monument. El a fost sculptat de maestrul Irimescu, cel
care, în 1969, a reuºit sã facã aceastã sculpturã importantã pentru mineritul Vãii Jiului”, a spus Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, la momentul inaugurãrii acestui ansamblu dedicat minerilor ce s-au jertfit la Lupeni. Monumentul este dedicat grevei minerilor din anul 1929, din luna august. Restaurarea lui a fost fãcutã cu bani de la bugetul local. „Investiþia a costat 410.000 de lei, din bugetul Primãriei Lupeni. S-a lucrat cam 4 luni de zile, dar ne-am încadrat în timp ºi putem inaugura ansamblul Lupeni 29, chiar în sãptãmâna în care comemorãm evenimentele de la Lupeni din 1929 ºi 1977”, a mai spus Lucian Resmeriþã. Miercuri seara, de la ora 21,30, ansamblul va fi iluminat, întreaga instalaþie fiind finalizatã odatã cu lucrãrile de reabilitare a parcului, amplasat la intrarea în municipiul Lupeni, lângã spital. Cei care doresc, sunt invitaþi sã participe ºi la acest eveniment. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2020
COVID-19. Mãsurile guvernamentale nu dau rezultate. Conducerea CJ Hunedoara se mobilizeazã pentru sãnãtatea hunedorenilor
Î
n contextul creºterii alarmante a numãrului de infectãri cu SARS-COV-2 în þarã ºi în judeþul Hunedoara, în lipsa unor mãsuri guvernamentale coerente care sã asigure o gestionare corectã a crizei din sistemul de sãnãtate, conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara solicitã mãsuri urgente pentru a pregãti unitãþile medicale.
În urma unei analize realizatã împreunã cu reprezentanþii Spitalului Judeþean de Urgenþã din Deva ºi ai sanatoriilor de pneumoftiziologie din Geoagiu ºi Brad, conducerea CJ Hunedoara solicitã Ministerului Sãnãtãþii prin Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara modificarea Ordinului Ministrului Sãnãtãþii nr. 555/2020 prin care a fost stabilitã lista unitãþilor medicale suport Covid 19. Concret, pentru ca viaþa pacienþilor sã nu fie pusã în pericol din cauza locurilor insuficiente, conducerea administraþiei judeþene solicitã includerea secþiilor de Terapie Intensivã, Boli Infecþioase ºi Pneumologie ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva pe lista suport Covid 19. Solicitarea a fost fãcutã în contextul în care, la nivelul judeþului Hunedoara sunt în acest moment peste 300 de persoane infectate cu virusul SARSCOV-2 (dintre care peste 110 nu se aflã internate în unitãþi medicale), creºterea numãrului de cazuri în ultimele douã sãptãmâni fiind alarmantã. De asemenea, s-a þinut cont ºi de
necesitatea asigurãrii locurilor necesare pentru pacienþii care au nevoie de tratament în secþiile de Terapie Intensivã, în ultima perioadã existând situaþii în care unii dintre aceºtia au fost transferaþi în alte judeþe. „Având în vedere cã mãsurile luate la nivel naþional nu dau rezultate, dimpotrivã, este de datoria noastrã sã ne pregãtim pentru cele mai dificile situaþii, pentru cã nimeni nu poate spune în acest moment ce anume va urma. Dacã numãrul cazurilor va creºte, trebuie sã fim pregãtiþi sã le asigurãm hunedorenilor în primul rând locuri în spitale ºi, în al doilea rând, tratamentele adecvate”, a declarat Mircea Flaviu Bobora, preºedintele CJ Hunedoara. „Nu putem asista pasivi la ce se întâmplã. Pandemia pare a fi scãpatã de sub control la nivel naþional. Noi trebuie sã fim pregãtiþi pentru ce e mai rãu. În condiþiile în care pacienþi din judeþ au fost trimiºi la secþii ATI în alte judeþe, trebuie sã facem tot posibilul pentru a le asigura la Deva tratamentul necesar”, a declarat Costel Avram, administrator public al judeþului Hunedoara. În acelaºi context, conducerea CJ Hunedoara a solicitat Sanatoriului de Pneumoftiziologie din Brad detaºarea unui medic la Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Geoagiu – unitate medicalã suport Covid 19, începând cu data de 05 august 2020, pentru asigurarea tratamentului pentru pacienþii depistaþi pozitiv. Biroul de presã
2020 – record de coduri roºii emise de ANM
nul 2020 nu este doar unul în care ne-am trãit viaþ altfel, ci ºi cel mai capricios din A punct de vedere meteo. ªi, de parcã nu ne ajungea pandemia, ANM a emis nu mai puþin de 128 de coduri de vreme severã.
În lunile iunie ºi iulie au fost emise 128 de coduri roºii, cele mai multe din istoria mãsurãtorilor. Am trecut de la o primãvara secetoasã, la ploi torenþiale în luna iunie. Acestea au dus la viituri puternice în mai multe zone din þarã, dar ºi din judeþul nostru. În Valea Jiului au fost cele mai însemnate ploi din ultima jumãtate de secol. Aici, la finele lunii iunie, Jiul a avut un debit istoric, dupã ce a plouat cu 172 de litri pe metru pãtrat, în numai 4 ore. Cantitãþile de precipitaþii în centrul, estul ºi vestul þãrii, chiar ºi în sud, au impus cele 85 de coduri roºii din luna iunie din aceasta varã. De la începutul anului ºi pânã acum au fost emise aproximativ 2.100 de avertizãri de vreme rea. Dintre acestea, aproape 130 au fost doar de cod roºu. ªi asta, în condiþiile în care în vara anului 2019 au fost emise doar 64. Diana MITRACHE
Performanþa a fost premiatã de administraþia de la Lupeni D
iana Rusu, absolventa de 10 la Bac din Valea Jiului a fost premiatã de autoritãþile de la Lupeni. Tânãra a fost absolventã a Liceului Teoretic ”Mircea Eliade” din Lupeni ºi este o mândrie a ºcolii.
Diana Rusu a câºtigat de patru ori etapa judeþeanã a Olimpiadei de Istorie cu nota maximã (în clasa a X-a) ºi cu note de peste 9 în ceilalþi ani, aceasta fiind o performanþã unicã din întreaga istorie a apreciatului Liceu Teoretic ”Mircea Eliade” din Lupeni. Ea este, însã, un elev complet, dovedind o mare pasiune pentru literaturã ºi pentru alte domenii ale culturii. Este ºefa de promoþie a anului ºcolar 2019-2020, la profilul Uman, media generalã a celor 4 ani de liceu fiind de 9,93. ”Pasionatã de istorie, ºef de promoþie al absolvenþilor de la Liceul Teoretic ”Mircea Eliade” din municipiul Lupeni, Diana Rusu a reuºit sã finalizeze prima etapã
de studii din viaþa sa sub semnul excelenþei, iar acest lucru reprezintã o mândrie nu doar pentru pãrinþii ºi dascãlii ei, ci ºi pentru întreaga comunitate a municipiului Lupeni. Din acest motiv, am decis în Consiliul local sã-i acordãm un binemeritat premiu de excelenþã, în semn de respect pentru performanþa ei deosebitã. ªi mai ales
pentru cã, de-a lungul anilor, Diana Rusu ne-a demonstrat tuturor cã este nu doar un elev de nota 10, ci ºi un om de nota 10. Felicitãri pentru rezultatele obþinute, Diana Felicitãri pãrinþilor ºi cadrelor didactice pentru implicarea în educaþia ºi pregãtirea ei!”, a declarat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
VÂNZÃRI z Vand apartament 4 camere, complet mobilat,fara balcon, etaj 3 din 4, str.Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59mp. Preþ 17000 eur negociabil. Relatii la tel. 0785295422; 0726265928
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI
Locuri de muncã cu ÎNCHIRIAZÃ salariu net între 500 ºi Dspaþiu comercial cu suprafaþã de 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.
propriu de gaz, apã ºi curent)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi
Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2020
Henþ cu mâna
TORTUL CRAIOVEI ªI ARTIFICIILE JIULUI Aºa pãþeºti când te dai mareºi raþiunea este pusã la index. Þin minte, acum 16 ani, la stadionul „Jiul”
(actual „Petre Libardi”) din Petroºani, se pregãtea fiesta pentru promovarea în Divizia „A”. Pe naiba, la
finalul meciului cu Gaz Metan Mediaº, praf ºi pulbere, nu s-au mai aprins artificiile, n-a mai curs ºampania. La fel pãþirã ºi oltenii Bergodi, Koljiè, Akka sau Pigliacelli, la meciul decisiv pentru titlul naþional, din 3 august. Au pregãtit
petarde, fumigene, torturi personalizate ºi pânã la urmã au rãmas cu prazul. C.F.R.Cluj i-a umilit la toate capitolele, s-a fãcut liniºte în Bãnie. Aºa se întãmplã când nu iei în calcul adversarul ºi deja te vezi învingãtor.
Sã sperãm cã Jiul Petroºani va fi calculatã la meciul de baraj, peste trei zile, la Lupac în CaraºSeverin cu cei de la Avântul Periam ºi cã noi vom fi... clujenii acelui moment la sfârºitul jocului. Atenþie mare!
Fotbal, Liga I
OLE, OLE, CHIAR ªI DINAMO MERGE-N „B”!
S
cãpatã de furia poporului în '89 - '90, când au fost rase din fotbalul românesc Victoria Bucureºti, F.C.Olt Scorniceºti ºi Flacãra Moreni, echipe protejate de sistemul bolºevic-comunist, iatã cã lui Dinamo Bucureºti îi vine rând în anul de neuitat, 2020. Ultimele hotãrâri FRF-iste – LPF-iste au pus echipa Dinamo Bucureºti în imposibilitatea de a-ºi disputa ultimele ºase restanþe,
aspect refuzat de celelalte competitoare ale play-out-ului. Dacã pentru titlul de campioanã, s-a gãsit soluþie cu meciul direct Univ. Craiova-C.F.R.Cluj, care s-a decis pe teren, în cealaltã parte a ierarhiei lucrurile au fost mai complicate. S-a fixat meciul de baraj, în dublã manºã (9 ºi 12 august a.c.) pentru Liga I, între Politehnica Iaºi ºi C.S.Mioveni, în timp ce Dinamo Bucureºti ºi Chindia Târgoviºte se duc în Liga a II-a! U.T.A. ºi F.C.Argeº Piteºti au promovat pe merit în Liga a II-a,
În aºteptarea premierii... Fotografie la minut
Jucãtorii Mãgurii Pui, cu câteva minute înainte de a primi premiile pentru titlul de campioanã a Ligii a V-a Hunedoara
care ar trebui sã înceapã la fel ca ºi Liga a III-a, pe 29 august 2020.
„Sperãm ºi luptãm pânã la capãt” declarã Gigi Mulþescu antrenor la Dinamo Bucureºti. În cursul zilei de miercuri, 5 august, am avut o discuþie la telefon cu Gigi Mulþescu: Reporter: Gigi, nimeni nu mai ºtie nimic în haosul ãsts cu fotbalul românesc! Gigi Mulþescu: Aºa, dar noi sperãm ºi luptãm pânã la capãt. Avem nevoie de ºapte puncte pentru a ne salva, în condiþiile în care mai avem de jucat ºase partide. Dacã le obþinem în meciurile cu Chindia Târgoviºte (meci dublu) ºi Hermannstadt Sibiu, plus un punct cu Sepsi sau iarãºi Hermannnstadt, ne-am salvat, iar în cel mai rãu caz, mergem la baraj cu Mioveni-ul, iar Politehnica Iaºi ºi Chindia retrogradeazã. Reporter: Optimist scenariu! Dar se mai pot schimba
locurile la „masa verde”... Gigi Mulþescu: ªi asta se poate, evident! Dar noi vom încerca sã facem tot ce depinde de noi pe teren. Jucãtorii sunt montaþi, eu cred în aceastã echipã cã va reuºi sã iese din acest marasm. În orice caz, despre orice decizie ar fi vorba, totul este un haos. Sã vedem ce ne rezervã scurtul timp ce ne-a mai rãmas.
Paginã realizatã de Genu TUÞU