Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IX z Nr. 2096
Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 August 2020
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Premierul ºi ministrul Energiei promit viitor huilei
Trei contracte de peste 500.000 de lei au fost scoase la licitaþie de CEH
C
omplexul Energetic Hunedoara cautã o societate, sau mai multe, care sã livreze salariaþilor echipamente de protecþie. Trei contracte în valoare totalã de 504.325 de lei au fost scoase la licitaþie de Complexul Energetic Hunedoara. Contractele prevãd furnizarea de cizme de cauciuc pentru subteran ºi suprafaþã ºi lãmpi de cap de cap cu acumulator. Nu este pentru prima datã când societatea energeticã scoate la licitaþie aceste contracte.
La procedurile anterioare nu s-a prezentat nicio societate de profil. ”Produsele solicitate fac parte din echipamentul individual de protecþie care se acordã obligatoriu ºi gratuit de cãtre angajator lucrãtorilor de la Sucursalele Societãþii CEH SÔ, aratã documentaþia. Astfel, se achiziþioneazã 455 de perechi de cizme de cauciuc de suprafaþã, 3500 de perechi de cizme de cauciuc de subteran ºi 620 de lãmpi de cap cu acumulator. Cosmin BACIU
P
remierul Ludovic Orban ºi ministrul Economiei Virgil Popescu au vorbit despre problemele de la Complexul Energetic Hunedoara cu sindicatele ºi administraþia. Au spus la final cã activele viabile vor trece la un nou complex energetic ºi cã pentru restanþele minerilor ºi ale energeticienilor la salarii se vor gãsi bani. >>> PAGINA A 3-A
Servicii veterinare pentru Complexul Energetic Hunedoara C omplexul Energetic Hunedoara alocã peste 67.000 de lei pentru servicii veterinare. Mai exact, societatea energeticã vrea sã îºi protejeze lucrãtorii de câinii maidanezi care sunt în incinta sucursalelor miniere ºi a termocentralei Paroºeni.
Conducerea CEH a achiziþionat servicii de prindere, transport ºi gestionare a câinilor fãrã stãpân. ”Prestarea serviciilor de prindere, transport ºi gestionare a câinilor fãrã stãpân din incinta sucursalelor presupune capturarea ºi strângerea câinilor fãrã stãpân, activitatea de capturare ºi strângere a câinilor
se va desfãºura cu respectarea prevederilor (...) privind capturarea ºi transportul câinilor din OUG nr. 155/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; eutanasierea câinilor fãrã stãpân care sunt bolnavi cronici ºi incurabili de cãtre personal specializat al unitãþii sanitar veterinare cu care operatorul economic are
contract de prestãri servicii, cu respectarea prevederilor fin (...) OUG nr. 155/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, aratã documentul. Documentul mai noteazã cã prinderea animalelor nu se va face într-un mod brutal. Contractul ar urma sã se desfãºoare pânã la finalul anului, iar
numãrul estimativ de câini ce ar urma sã fie capturaþi de pe raza sucursalelor este de circa 230. Cei mai mulþi câini maidanezi se estimeazã cã sunt la mina Vulcan,
fiind în jur de 80. Pânã în data de 11 august se pot depune ofertele din partea firmelor specializate în capturarea câinilor maidanezi. Cosmin BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2020
Iuliu Winkler spune clar cã au fost diminuate finanþãrile pentru Green Deal rezent la Petroºani în vacanþa europarP lamentarã, Iuliu Winkler a precizat cã, în þoþã Europa mineritul are tendinþa de a se restrânge, iar locul energiei pe cãrbune va fi luat de cea pe gaz.
În plus, imediat ce va ajunge la Bruxelles, domnia sa a spus cã se vor relua discuþiile despre finanþarea Green Deal, pentru cã sumele sunt mai mici. Bugetul multianual al UE a fost diminuat, la fel ca ºi planul de relansare al Uniunii. Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler spune cã planul de relansare este de 750 de miliarde de euro, iar bugetul este de 1.100 de miliarde, iar pentru tranziþia zonelor miniere ar putea sã vinã mai puþini bani. „Sigur cã, în momentul în care discutãm de tranziþie spre energia verde, discutãm de banii ce susþin aceastã tranziþie.
ªi dacã suntem în Valea Jiului, cel mai important element este acel plan de finanþare pentru tranziþie. Dar aici avem câteva probleme, pentru cã ºefii de stat ºi guvern, pentru a ajunge la compromis, au diminuat finanþãrile. Au diminuat ºi finanþãrile pentru Fondul de Tranziþie Justã, acolo de unde aºteptãm ºi pentru Valea Jiului fonduri importante pentru programul de redresare”, a spus Iuliu Winkler, europarlamentar PPE. Tocmai de aceea, în scurt timp, la Bruxelles sunt aºteptate discuþii pe acest subiect, cu atât mai mult cu cât fiecare þarã europeanã aflatã în tranziþie vrea sã fie sprijinitã acum. „Va trebui, acum, în toamnã, sã avem discuþii foarte dure în Parlamentul European. Aceste discuþii încep deja în 24 august, când parlmentul îºi reia activitatea ºi am aflat zilele trecute cã preºedintele Comisiei Ursula von der Leyen ºti preºedintele Parlamentului European
David Sassoli au creat un grup de lucru care se va întâlni sãptãmânal, iar din septembrie, chiar mai mult”, a adãugat Winkler. Mineritul va fi în regres ºi se pare cã asta au înþeles mai toate þãrile europene, aºa încât accentul se va pune acum pe energia produsã din gazele naturale. „Discutãm despre acceptarea gazului, ca soluþie de tranziþie, pentru urmãtorii 30 de ani. Dacã reuºim sã fixãm aceste lucruri ºi în bugetul de 7 ani al UE ºi în programul de relansare, atunci din
2021 putem vorbi despre finanþãri concrete aici, în Valea Jiului”, mai spune Iuliu Winkler. Noua Comisie Europeanã (CE) ºi-a propus ca una dintre prioritãþile mandatului sãu sã fie lupta împotriva schimbãrilor climatice ºi a degradãrii mediului. Astfel, Pactul ecologic european (The European Green Deal) stabileºte acþiunile menite sã transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pânã în 2050. Un mare accent se pune pe decarbonizarea sectorului energetic, þinând cont de faptul cã producþia ºi utilizarea energiei în sectoarele economice genereazã mai mult de 75% din emisiile de gaze cu efect de serã ale UE. În consecinþã, sectorul energetic va trebui sã înceapã eliminarea treptatã a cãrbunelui, iar sursele de energie regenerabilã sã joace un rol esenþial. Diana MITRACHE
Un nou aparat medical va fi pus în funcþiune la spitalul din Lupeni U n nou aparat medical va fi pus în funcþiune la Spitalul municipal Lupeni.
Pentru conducerea unitãþii medicale, dar ºi pentru reprezentanþii administraþiei locale este o prioritate cã actul medical sã se desfãºoare la cele mai înalte standarde. 260.000 de lei a alocat spitalul din Lupeni pentru o ”instalaþie radiologicã digitalã cu doi detectori, inclusiv instalarea, punerea în funcþiune, pregãtirea documentaþiei pentru autorizarea CNCAN a instalaþiei radiologice ºi instruirea privind utilizarea pro-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro Telefon. 0744.268.352
dusului”. ”Dezvoltarea ºi modernizare Laboratorului de Radiologie ºi Imagisticã Medicalã prin înlocuirea
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) z
instalaþiei uzate cu o instalaþie nouã, modernã, cu scopul de a facilita activitatea din cadrul laboratorului ºi pentru reducerea erorilor ºi timpului necesar în procesul de achiziþie ºi diagnosticare”, aratã caietul de sarcini. Obiectivul general la care contribuie furnizarea produselor îl constituie dezvoltarea Spitalului Municipal Lupeni la standarde moderne inclusiv a Laboratorului de Radiologie ºi Imagisticã Medicalã prin oferirea de servicii moderne ºi o mai bunã protecþie la radiaþii ionizate. Cosmin BACIU
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA!
Genu TUÞU
z
Marius MITRACHE (r edactor ºef)
z
z
Cosmin BACIU
Bogdan MITRACHE
Desktop publishing:
0735.183175
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate ca atare.
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2020
Premierul ºi ministrul Energiei promit viitor huilei remierul Ludovic P Orban ºi ministrul Economiei Virgil Popescu au vorbit despre problemele de la Complexul Energetic Hunedoara cu sindicatele ºi administraþia.
Au spus la final cã activele viabile vor trece la un nou complex energetic ºi cã pentru restanþele minerilor ºi ale energeticienilor la salarii se vor gãsi bani. În plus, ºi pentru despãgubirile necesare minei Lupeni, din cauza inundaþiilor se cautã acum soluþia legalã. „Sunt douã teme pe care le-am discutat: alocarea unor despãgubiri ca urmare a inundãrii minei de la Lupeni, care ºi-a încetat activitatea. Prefectul pregãteºte un proiect de HG. Aºa cum a beneficiat ºi Apa Serv de o mãsurã de susþinere, la fel intenþionãm sã sprijinim ºi CEH, în condiþiile legii. De asemenea, ministrul economiei va gãsi o soluþie pentru a face plãþile restante”, a precizat Ludovic Orban, premierul României, la
Petroºani. De altfel, Orban le-a reamintit celor de la CEH cã aici au fost acordate douã ajutoare de stat, dintre care un ajutor de stat trebuie înapoiat. Asta, ca urmare a deciziei Comisiei Europene, pentru cã nu a fost dat în conformitate cu legea. Al doilea ajutor de stat era acordat pentru închiderea minelor Lupeni ºi Lonea, pânã în 31 decembrie 2018 ºi minele încã funcþioneazã. „Am cãutat sã gãsim soluþii pentru ca activitatea companiei sã continue ºi locurile de muncã sã nu fie afectate. Am identificat soluþii, care au nevoie de un acord de la nivelul Comisiei
Europene. Este nevoie de o companie care sã nu mai fie grevatã de datorii ºi care sã includã toate activele rentabile ºi care au capacitatea de a lucra în condiþii de eficienþã ºi vrem sã facem acest lucru. Este necesarã ºi includerea celor douã unitãþi miniere pe care alþii au vrut sã le închidã ºi pe care noi nu vrem sã le închidem. Existã un studiu al unei echipe poloneze, agreatã de Comisia Europeanã ºi care ne dã soluþia continuãrii activitãþii ºi la cele douã exploatãri miniere”, a mai spus premierul Ludovic Orban. Cert este cã oficialii au agreat ideea divizãrii Complexului Energetic Hunedoara în douã
pãrþi, fiecare cu câte o termocentralã. „Administratorul special a finalizat evaluarea bunurilor. Ne dorim sã avem douã companii.
Una care sã aibã termocentrala de la Paroºeni ºi cele 4 mine, douã care unt pe restructurare ºi douã pe închidere. Termocentrala de la Mintia va trece cãtre CJH, sau Consiliul Local, sau amândouã împreunã, pentru a putea sã fie exploatate. Deci, practic, din CEH e vor deprinde douã entitãþi. Una se va duce cãtre autoritãþile locale ºi una va fi în continuare în patrimoniul Ministerului Energiei.
Hunedorean infectat cu COVID a murit la Arad
nul dintre hunedorenii transferaþi la Arad pe secþia U de terapie intensivã a pierdut lupta cu viaþa. Omul în vârstã de 60 de ani nu a mai putut fi salvat de medici. Bãrbatul avea ºi alte comorbiditãþi.
transferat ieri searã la Arad, pe Compartimentul de Anestezie ºi Terapie Intensivã COVID-19. Bãrbatul a ajuns la Arad cu o saturaþie de oxigen de 60%. Acesta a fost intubat abia când a ajuns pe secþia de terapie intensivã a unitãþii medicale din Arad. Bãrbatul suferea ºi de miastenia gravis (boalã autoimunã), diabet, fiind dependent de insulinã, obezitate de gradul II, insuficienþã renalã de gradul IV. Cosmin BACIU
Un bãrbat de 60 de ani, din judeþul Hunedoara, care era diagnosticat cu COVID-19 ºi care necesita terapie intensivã a fost
Bitdefender: Nou val de e-mail-uri înºelatoare trimise în numele unor companii din România ompania Bitdefender C avertizeazã asupra unei campanii de e-mail-uri frauduloase care pretind a fi trimise din partea unor entitãþi cunoscute, precum Banca Comercialã Românã sau Poºta Românã, cu scopul de a-i convinge pe oameni sã ofere date financiare confidenþiale. Mesajele sunt concepute de aºa naturã încât sã parã cã sunt trimise în mod legitim de cãtre respectiva companie ºi conþin link-uri care trimit utilizatorul cãtre o paginã unde i se solicitã informaþii bancare precum numãrul ºi numele de pe card, data expirãrii ºi codul de securitate
de pe spatele cardului sau datele de acces în platforma de internet banking. Paginile înspre care e direcþionat utilizatorul sunt false ºi controlate integral de cãtre atacatori, aceºtia urmând sã valorifice datele strânse ºi sã sustragã bani din conturile victimelor.
Mã aºtept ca propunerea de finalizare sã înceapã în august ºi în septembrie sã fie finalizatã”, a precizat ºi Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri. Delegaþia oficialã a participat în Valea Jiului la ceremoniile de comemorare a minerilor de la Lupeni ºi Petroºani, iar cu acest prilej s-au purtat discuþii cu sindicatele ºi administraþia. Diana MITRACHE
Pentru a pãrea cât mai credibile, e-mail-urile se folosesc în mod fraudulos de logo-urile ºi culorile companiilor în cauzã, însã la o citire mai atentã conþin unele erori gramaticale ºi formulãri mai puþin uzuale pentru asemenea comunicãri.
În luna iunie, specialiºtii Bitdefender au identificat o campanie similarã de e-mailuri trimise în mod înºelãtor în numele unor organizaþii precum Poºta Românã, Banca Transilvania, DHL, Balcan Express Curier sau GLS ºi care instalau ameninþãri de spionaj pe calculatorul infectat. La acea vreme, þintele predilecte erau calculatoare instalate în instituþii publice. Odatã ce victima accesa link-ul sau fiºierul infectat din e-mail-ul aparent legitim, ameninþarea denumitã Agent Tesla se instala pe sistem ºi era capabilã sã transmitã atacatorilor informaþiile stocate ºi activitatea de pe dispozitiv. Compania recomandã folosirea paginii de internet a
companiei pentru a conectarea la diverse conturi ºi pentru a evita direcþionarea cãtre aceasta dinspre un e-mail sau mesaj cu origine incertã. „Verificaþi cu atenþie expeditorul e-mail-ului ºi adresa acestuia înainte de a accesa link-uri sau de a descãrca documente ataºate. Evitaþi sã accesaþi fiºiere executabile sau link-uri venite odatã cu e-mail-uri suspecte de la expeditori de la care nu aºteptaþi vreun mesaj. Folosiþi o soluþie de securitate performantã capabilã sã depisteze ameninþãri informatice ºi sã blocheze instalarea acestora pe dispozitive. Folosiþi calculatorul de serviciu doar în scop profesional ºi nu accesaþi de pe acesta aplicaþii sau programe în interes personal”, mai recomandã Bitdefender. (sursa: Mediafax)
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 7 August 2020
Imagini spectaculoase din Parcul Naþional Retezat
P
arcul Naþional Retezat oferã priveliºti spectaculoase. Ministrul Mediului, Costel Alexe, promoveazã frumuseþile zonei. Frumuseþea pãdurilor din Parcul Naþional Retezat Naþional Park ºi Tãul Dintre Brazi au fost surprinse de rangerii Parcului Naþional Retezat.Parcul Naþional Retezat Naþional Park, unul dintre cele 22 de parcuri naþionale ºi naturale administrate de Regia Naþionalã a Pãdurilor – Romsilva, este situat în sud-vestul þãrii, în judeþul Hunedoara.
Ministerul Mediului: Programul „Casa Eficientã Energetic” începe pe 15 septembrie
P
rogramul „Casa Eficientã Energetic” începe pe 15 septembrie. Miercuri intrã în dezbatere ºi ghidul de finanþare a programului pentru instituþii publice.
Parcul Naþional Retezat Naþional Park are o suprafaþã de 38.047 de hectare, din care 19.988 hectare sunt pãduri, 9.893 de hectare din acestea fiind în zone de protecþie strictã
sau integralã. În parc regãsim 108 specii de pãsãri ºi pot fi întâlnite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Parcul Naþional Retezat Naþional Park asigurã un echilibru al faunei ºi toate condiþiile de hranã, liniºte ºi adãpost pentru numeroase specii, precum ursul, lupul sau râsul, capra neagrã, cerbul, cãprioara sau mistreþul. Pe raza parcului sunt 80 de lacuri ºi tãuturi, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din þarã, ºi Lacul Zãnoaga, cel mai adânc lac glaciar din România. Cosmin BACIU
Aproximativ 9.000 de proprietari de case din România îºi vor putea eficientiza energetic locuinþele, transmite Ministerul Mediului. Scopul programului este reducerea consumului de energie din casele românilor ºi a emisiilor de gaze cu efect de serã. Aproximativ 9.000 de proprietari de case din România îºi vor putea eficientiza energetic locuinþele prin intermediul acestui program, al cãrui buget total este de 430 de milioane de lei. Aceºtia pot beneficia de o primã energeticã în valoare de maximum 15.000 de euro, sumã pe care Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor o finanþeazã prin AFM. Finanþarea nerambursabilã deconteazã 60% din costul unor astfel de lucrãri, dar nu mai mult de suma menþionatã, respectiv
15.000 de euro. Cheltuielile eligibile vizeazã: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperiºului, a pereþilor exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilaþie, corpuri de iluminat cu LED, senzori de miºcare, robineþi ºi conducte noi etc. Condiþia eligibilitãþii proiectului este ca eficienþa energeticã a locuinþei sã creascã cu cel puþin o clasã energeticã. Cei interesaþi de „Casa Eficientã Energetic” vor putea depune online cererea pentru prima energeticã, însoþitã de un certificat de performanþã energeticã iniþial ºi un audit energetic al casei unde vor sã facã lucrarea. Imediat dupã acceptarea cererii, proprietarii vor primi un numãr unic de înregistrare ºi au la dispoziþie 60 de zile pentru a pregãti dosarul investiþiei. Dupã aprobarea dosarului, lucrãrile pot începe ºi se pot derula într-o perioadã de maximum 18 luni. La final, AFM deconteazã 60% din investiþie, dupã un nou audit energetic al casei.
Premierul Ludovic Orban, discurs în huiduieli
P
rim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Lucrãrilor Publice, Dezvoltãrii ºi Administraþiei, Ion ªtefan ºi ministrul Economiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au participat în Valea Jiului, la ziua minerului. Delegaþia a fost huiduitã la ceremonia de la Petroºani, de câþiva pensionari, care au cerut sã fie respectatã legea pensiilor. Ceremoniile din Valea
Jiului, dedicate Zilei Minerului, au început la mina Lupeni, acolo unde delegaþia guvernamentalã a ajuns puþin dupã ce s-a auzit sirena.. Aici a avut loc o simplã depunere de coroane de flori, însã, la Petroºani, delegaþia a fost primitã cu huiduieli. Discursurile, atât cel al primarului Tiberiu Iacob Ridzi, cât ºi cel al premierului Ludovic Orban, au fost întrerupte frecvent de strigãtele unui pensionar miner, iar primarul, ca ºi premierul, au fãcut apel la toleranþã. „Nu este permis
COVID-19, Zimbrul din România, noua imagine a unui festival internaþional situaþie alarmantã în Z judeþul Hunedoara N imbrul este noua selecþie oficialã a festivalului Wildscreen Festival. Este un festival dedicat naturii.
”Zimbrul” este produs de French filmmaker Emmanuel Rondeau ºi spune o poveste frumoasã ºi convingãtoare
despre revenirea unei specii legendare. Totodatã, prezintã reintroducerea continuã a bizonului european în Carpaþii Meridionali ai României prin Rewilding Europe ºi WWF-România, vãzutã prin ochii oamenilor din satul local Armeniº. În judeþul Hunedoara, rezervaþia
din pãdurea Slivuþ este printre puþinele locuri din Europa unde trãieºte zimbrul (bison bonasus). A fost înfiinþatã în toamna anului 1958, când o pereche de zimbri – Podarec ºi Polonka – a fost adusã din Polonia. Acesta a fost primul loc de pe teritoriul României unde zimbrul european ºi-a
fãcut apariþia. Cei nãscuþi în România au primit nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri nãscuþi la Haþeg (in total 47 de pui) au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervaþii de zimbri, respectiv Vânãtori Neamþ ºi Neagra Buºcani. Rezervaþia se întinde pe o suprafaþã de 50 de hectare, acoperite cu pãduri de carpeni, stejari ºi brazi. În prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri în toatã lumea. Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge ºi la 920
de kilograme, cu un minim de greutate înregistrat de 440 kg. Femelele sunt mai mici, între 320 ºi 640 kg. Pãrul gri-maroniu,
mai mare în partea din faþã a corpului. Ca ºi la alte ierbivore, hrãnirea ocupã între 50 ºi 80% din zi. Cosmin BACIU
umãrul de cazuri de îmbolnãviri cu noul coronavirus impun mãsuri suplimentare în judeþul Hunedoara.
Prefectul Vasilicã Potecã cerut, joi dimineaþã, sprijin delegaþiei guvernamentale ce a ajuns în Valea Jiului, pentru a primi o unitate medicalã mobilã. În judeþul Hunedoara, ca ºi în toatã þara, numãrul cazurilor de îmbolnãviri cu noul coronavirus creºte de la o zi la alta. Asta l-a determinat pe prefectul judeþului sã îi cearã premierului Ludovic Orban, venit în Valea Jiului, sã îi dea o unitate mobilã de terapie intensivã. „Situaþia este foarte gravã. Vreau sã vã spun cã miercuri am avut din nou 34 de pozitivi. Am avut 11 locuri la terapie intensivã ºi toate au fost ocupate. Am
nimãnui, indiferent de ce gânduri sau idei avem, sã cãlcãm memoria acestor oameni, care au murit pentru Valea Jiului ºi pentru familiile lor. Indiferent ce este, nu pãtaþi memoria acestor eroi ai noºtri, pentru interese mici. În faþa pericolelor am fost uniþi, întotdeauna ºi am trecut peste toate doar uniþi. Nu întinaþi memoria acestor oameni, care cu preþul vieþii au coborât în subteran sã aducã o bucatã de pâine, pentru cã, în Valea Jiului, cãrbunele înseamnã viaþã ºi moarte în acelaºi timp”, a spus, pe un ton ridicat, ca sã poatã acoperi huiduielile, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nici premierul nu a avut mai mult succes sã þinã discurs, pentru cã, încã de la început, a fost primit în huiduieli. „Am þinut sã fiu prezenta azi, 6 august, o zi importantã pentru Valea Jiului ºi pentru cei care îºi câºtigã existenþa în minerit. Prezenþa mea
trimis bolnavii în alte judeþe, ceea ce este totuºi, nepermis, din punct de vedere al organizãrii. Am cerut Ministerului Sãnãtãþii relocarea altor unitãþi sanitare, pentru a administra mai bine aceste cazuri de COVID. Am mai depistat alte 15 locuri la ATI. Pentru cã a venit premierul Orban, am cerut unitatea mobilã pentru a o amplasa la Hunedoara, cu încã 10 locuri”, a spus Vasilicã POTECÃ, prefectul judeþului Hunedora Spitalul din Petroºani ºi cel din Deva nu vor fi, deocamdatã transformate în spitale-suport. „Spitalul din Petroºani, ca ºi cel judeþean, rãmân spitale nonCOVID, pentru cã noi trebuie sã tratãm ºi ceilalþi bolnavi”, a mai adãugat prefectul judeþului Hunedoara. În judeþul Hunedoara, în toate spaþiile aglomerate, din pieþe, ori mijloace de transport în comun este obligatorie purtarea mãºtilor de protecþie. În ultimele 24 de ore, aici au fost confirmate 24 de noi cazuri de îmbolnãvire. Diana MITRACHE
vreau sã dea un semnal clar cã Guvernul României este preocupat de problemele din Valea Jiului ºi cautã sã gãseascã cele mai bune soluþii, astfel încât Valea Jiului sã aibã
un viitor, Valea Jiului sã poatã sã depãºeascã situaþiile complicate”, a spus premierul Ludovic Orban, printre multe pauze, din cauza huiduielilor. Pânã la urmã, persoana
recalcitrantã a fost sãltatã de jandarmi ºi amendatã, imediat dupã ceremonia de depunere a coroanelor de flori la monumentul minerului. Diana MITRACHE
Muzeul Mineritului inaugurat de premierul Orban
P
remierul Ludovic Orban ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi au tãiat panglica unei investiþii de un milion de euro, care a redat istoria acestei zone, într-un muzeu unic. Vorbim despre Muzeul Mineritului de la Petroºani, ce a fost supus, în ultimele luni, unui proces de reabilitare, el fiind adus acum la standarde europene. În prezenþa mai multor membri ai Guvernului, premierul Ludovic Orban a tãiat, la Petroºani, panglica la Muzeul Mineritului. Construcþia nou-reabilitatã, ce adãposteºte acum istoria mineritului din Valea Jiului, a fost total refãcutã ºi, de Ziua Minerului, zi sãrbãtoritã la 6 august, primul care i-a trecut pragul a fost premierul României. „Astãzi e un moment important, e sãrbãtoarea noastrã, a celor din Valea Jiului, a minerilor, ºi, cu aceastã ocazie, inaugurãm un proiect realizat pe fonduri europene, cu peste 1 milion de euro. Ea va fi redatã circuitului public ºi toatã istoria mineritului din Valea Jiului, de peste 200 de ani, este redatã aici. E primul proiect finalizat pe axa 5 în
regiunea de Vest, în exerciþiul financiar 2014 -2020, pe axa de patrimoniu”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. „Am þinut sã fiu prezent aici, de Ziua Minerilor, în Valea Jiului, pentru a da un mesaj foarte clar, cãtre muncitorii de aici ºi pentru cei care îºi câºtigã existenþa în minerit. Guvernul pe care îl conduc este foarte atent ºi sensibil la problemele din Valea Jiului ºi vom gãsi soluþii pentru rezolvarea problemelor lor”, a spus, la momentul inaugural, Ludovic Orban, premierul României. Muzeul Mineritului a fost înfiinþat în anul 1962, dar a funcþionat pânã acum într-o clãdire veche de circa 100 de ani, care acum a fost adusã la standarde europene. A fost deschis ca un omagiu adus minerilor, iniþial fiind axat doar pe tehnicile de exploatare minierã. Startul lucrãrilor de reabilitare s-a dat în august 2018, proiectarea fiind gânditã de 3 firme pe diverse domenii, respectiv: arhitecturã, lucrãri de rezistenþã ºi lucrãri pentru instalaþiile existente, costul total al amenajãrii fiind de 4,9 milioane de lei. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2020
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2020
CJ Hunedoara a majorat contribuþia pentru Asociaþia Salvital C
J Hunedoara a majorat contribuþia pe care o plãteºte cãtre Asociaþia Salvital, asociaþia în subordinea cãreia funcþioneazã SMURD-ul în judeþul Hunedoara.
10 lei/cap de locuitor/lunã este valoarea contribuþiei pe care CJ Hunedoara o va plãti cãtre SMURD. De precizat este faptul cã timp de 2 luni, pe perioada stãrii de urgenþã, CJ Hunedoara a plãtit tot
10 lei, iar dupã ieºirea din starea de urgenþã contribuþia a revenit la valoarea iniþialã. ”Prin adresa Asociaþiei Salvital Hunedoara (...), precum ºi Hotãrârea
Adunãrii Generale a acesteia (..), înregistrate la Registraturã Generalã a Consiliului Judeþean Hunedoara (...), se solicitã majorarea cotizaþiei Consiliului Judeþean
Hunedoara în conformitate cu necesitãþile actuale de funcþionare. Vãzând prevederile art. 3 alin. (2) din Lefea nr. 78 din 11 iunie 2020 privind aprobarea
Parcuri moderne pentru lupeneni Toate parcurile au fost reabilitate iar în acest moment ºi Parcul din Bãrbãteni este gata sã îi primeascã atât pe cei mici cât ºi pe adulþi. a fost un proiect amplu în care s-a investit mult timp ºi sume importante de bani dar rezultatul final este unul spectaculos. Primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriþã este de pãrere cã parcurile din localitate sunt cele mai frumoase din întreaga Vale a Jiului. ”Avem cele mai frumoase parcuri în care am investit în ultimii ani. ªi în acest am investim foarte mulþi bani în parcuri pentru cã îmi doresc ca ºi cei mici dar ºi cei mari sã aibã un loc unde sã se relaxeze ºi sã se simtã bine, sã existe trasee pentru biciclete ºi locuri special amenajate pentru copii ca sã se joace. Parcurile trebuie sã fie locul în care oamenii sã se încarce cu energie ºi sã se simtã bine. Toate parcurile din municipiul Lupeni au fost reabilitate într-o proporþie foarte mare. Avem cele mai frumoase parcuri din Valea Jiului. În Parcul de la CAP, ca premierã, dupã ce am avut acele umbreluþe frumoase acum am adus mingi frumos colorate. Pânã în acest moment
personalul paramedical pentru funcþionarea unui numãr de opt module SMURD, din care cinci module funcþioneazã în locaþiile Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara al judeþului Hunedoara, în localitãþile Deva, Hunedoara, Brad, Ilia ºi Petroºani, iar trei module în cadrul serviciilor voluntare pentru situaþii de urgenþã ale autoritãþilor publice locale din municipiul Vulcan, oraºul Petrila ºi oraºul Simeria. Cosmin BACIU
PIERDERI z Pierdut certificat constatator de la sediul profesional, aparþinând firmei Gonciulea Stelian I.F., cu sediul în Petroºani, strada Dacia, nr. 25, ap. 1, jud. Hunedoara, înregistratã la ORC Hunedoara sub nr. f20/415/2003, CUI 15888055. Se declarã nul.
VÂNZÃRI
P
arcurile ºi zonele de relaxare au fost ºi sunt o prioritate pentru edilii de la Lupeni. Reabilitarea parcurilor a început încã de acum câþiva ani iar rezultatele sunt vizibile.
Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregãtire paramedicalã din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanþarea autoritãþilor administraþiei publice locale, din bugetul judeþului se va asigura finanþarea contribuþiei de 10 lei/locuitor al judeþului/an pe o perioadã de 3 luni începând cu 1 august 2020”, aratã CJ Hunedoara. În prezent, Asociaþia Salvital Hunedoara asigurã
avem 800 de mingi ºi am mai comandat încã 400 pentru cã eu consider cã vor înfrumuseþa acea zonã”, a declarat Lucian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Mai mult decât atât în urmã cu circa o lunã au fost montate în Parcul de la CAP sute de mingi colorate care sã aducã un plus valoare parcului care a fost ºi el reabilitat. Cosmin BACIU
z Vand apartament 4 camere, complet mobilat,fara balcon, etaj 3 din 4, str.Aviatorilor Bl.36 Sc.1 in suprafata de 59mp. Preþ 17000 eur negociabil. Relatii la tel. 0785295422; 0726265928
CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI ÎNCHIRIAZÃ
Locuri de muncã cu Dspaþiu comercial cu suprafaþã de salariu net între 500 ºi 1000 de euro, disponibile 50 mp situat la parter cu baie, magazie proprie, utilitãþi (contor la Zona D Petroºani propriu de gaz, apã ºi curent) SC ZONA D SRL Petroºani, una dintre cele mai apreciate companii de construcþii civile, industriale ºi de infrastructurã publicã angajeazã: z topografi cu experienþã (ingineri sau studii medii); z ingineri cu experienþã în construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare; z ingineri/tehnicieni cu experienþã pentru compartimentul tehnic (producþie/ aprovizionare) z muncitori calificaþi, cu experienþã construcþii civile, drumuri, alimentãri cu apã, canalizare. Angajatorul oferã salariu între 500 ºi 1000 euro, în mânã. CV-urile se depun pe adresa de e-mail: zonad99@yahoo.com sau direct la sediul firmei din Petroºani, str. 22 Decembrie, 2/1. Informaþii suplimentare la telefon 0254/546080.
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi, (convector, contoar gaz, contor electric)
Dspaþiu birou cu suprafaþã de 20 mp situat la parter, intrare separatã, utilitãþi.
Dspaþiu comercial în suprafaþã de 46 mp, cu intrare lateralã, grup sanitar propriu, parter, utilitãþi
Informaþii la telefon 0254541483, precum ºi la secretariatul Casei de Culturã, între orele 8.00-16.30
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2020
POVEªTILE SPORTULUI
Un secol cu Jiul Petroºani / Ediþia 1979-1980
DESPÃRÞIREA DE MULÞESCU Dupã opt campionate la Jiul (1971-1979), cel care a crescut ºi s-a lansat ca jucãtor la Jiul, omul care a dat culoare jocului echipei timp de aproape un deceniu, ajungând component al echipei Naþionale, Gigi Mulþescu ajunge la Dinamo Bucureºti, având certitudinea cã acolo va avea alte perspective. Lipsa lui Mulþescu, dar ºi a unui vârf de clasã, aºa cum fuseserã în ultimii 7-8 ani Bela Rozsnyai ºi Dumitrache, va fi resimþitã din plin, Jiul ocupând în final de campionat penultimul loc într-un clasament al eficacitãþii... Campionatul începe
cu Viorel Tãlmaciu ca antrenor, iar ca jucãtori, tânãrul Ioan Varga
de la Mureºul Deva, George Muºat de la Dunãrea Giurgiu,
Marin Miculescu de la Corvinul ºi Akos Bedo de la Oltul Sf. Gheorghe, nume, evident, sub valoarea celor transferate în anii anteriori. Start slab, cu înfrângere pe teren propriu, 0-1 cu Sportul Studenþesc Bucureºti, niciun gol marcat dupã patru etape! Primele puncte, abia în etapa a 5-a, 1-0 cu C.S. Târgoviºte, gol marcat de fundaºul Miculescu. Jiul îºi mai revine, dupã un 1-0 la Olimpia Satu Mare, cu cinci victorii consecutive! Spectaculoasã victorie cu Dinamo Bucureºti, 3-1 în etapa a 16-a, Jiul terminând pe un loc mulþumitor, 8, turul, dar împreunã cu alte douã etape din retur, jucate în devans, 2-1 la Sportul Studenþesc ºi 2-0 cu „Poli” Timiºoara, ierneazã pe un nesperat loc 6! Urmãtoarea sincopã majorã va fi în etapa a 23-a, 0-2 cu S.C. Bacãu la Petroºani, asta însemnând patru jocuri la rând fãrã victorie. Un 2-2 în penultima etapã la Dinamo, aproape cã face sã nu fie bãgat în seamã fap-
tul cã ultima etapã înseamnã 0-1 acasã cu F.C. Baia Mare, dar în final de campionat, un mulþumitor loc 11, la 11 puncte de campioana Universitatea Craiova. Un campionat cu un loc bun în apãrare, locul 3 (în 14 meciuri Jiul nu a primit gol!), datoritã în primul rând portarului Cavai (care a apãrat 3 lovituri de la 11m) ºi a fundaºilor centrali Bãdin ºi Ciupitu, dar ºi a lateralilor Grigore Petre ºi Sturza Rusu. De remarcat cã în acest campionat a debutat viitorul internaþional al Jiului, Horaþiu Lasconi. În Cupa României, Jiul a avut un comportament onorabil, ajungând dupã „16”-zecimi, 5-1 cu Cristalul Dorohoi ºi optimi de finalã, 1-0 cu „U” Cluj, pânã în sferturi de finalã, când a fost eliminatã la Craiova, de Rapid Bucureºti, dupã 0-0 în timpul regulamentelor de joc, cu 7-6 la lovituri de departajare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU