CVJ, Nr. 178, Marti 31 iulie 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 178

Cronica Vãii Jiului Marti, 31 iulie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Dupã 17 ani în PDL,

Paul Gherasim a devenit PNL-ist e câteva sãptãmâni, fostul copil crescut de PDL ºi fost consilier local al acestei formaþiuni politice de la Petroºani, Paul Gherasim, este liberal cu acte în regulã. Dupã scandalul nãscut de bãtaia crâncenã aplicatã lui Gherasim, în 2008, acestuia i s-a sugerat sã stea de-o parte ºi chiar sã se retragã.

PAGINA A 5-A

Costuri ZERO la gunoi pentru populaþia din Petrila acã deponeul ecologic de gunoi se va amenaja pe raza oraºului Petrila, localnicii de aici nu vor plãti nici mãcar un leu pentru deºeurile menajere.

>>> PAGINA A 3-A

Cerere ineditã înaintatã edililor Petrilei opiii Petrilei au înaintat o cerere-pliant Primãriei ºi Consiliului Local Petrila pentru construirea unor zone gen ”Boantã Land” sau un modern patinoar pentru dezvoltarea lor armonioasã, dar ºi pentru a atrage tinerii spre activitãþi specifice vârstei.

>>> PAGINILE 8-9

100.000 de lei amendã pentru poluatorul râului Jiu irma care la sfârºitul sãptãmânii trecute a poluat râul Jiu s-a ales cu o amendã de 100.000 de lei. Este vorba despre o societate care valorificã praful de cãrbune.

>>> PAGINA 11

Poliþistul Adrian Sucilã din Vulcan rãmâne în arest ribunalul Hunedoara a decis luni, 30 iulie, cã agentul de poliþie de la Vulcan, Adrian Sucilã rãmâne în arest. El va sta dupã gratii pânã cel puþin în 31 august.

>>> PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 iulie 2012

Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat

ANUNÞ DE LICITAÞIE Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com organizeazã: 1. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii terenului, în suprafaþã de 240,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Aviatorilor, fãrã numãr, în vederea constuirii unui spaþiu comercial; 2. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii unei pãrþi din imobilul ,,Punct termic nr.5”, în suprafaþã de 348,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în vederea reabilitãrii ºi amenajãrii acestuia pentru desfãºurarea de activitãþi sportive; 3. Licitaþie publicã în vederea concesionãrii terenului, în suprafaþã de 183,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, în vederea construirii unei împrejmuiri. Bunurile fac parte din domeniul privat al municipiului Petroºani Ofertele se depun, într-un exemplar, pânã în ziua de 21.08.2012, ora 9 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 21.08.2012, ora 11, pentru primul caz, ora 13, pentru al doilea caz, ora 15 pentru al 3-lea caz, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei din municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, clarificãri, cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine, pânã la data de 17.08.2011, de la Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114.

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator

20:20 Rãfuialã dincolo de moarte

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Cãsãtorie în stil american

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:45 Sã v-amintiþi Duminica... 16:00 Baronii (r) 16:30 Cuscrele

17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul din grotã 23:15 Împãratul mãrii (r) 0:45 Profetul din grotã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crãciunul picã din cer (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Pedeapsa prinþesei arabe 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviþi, vã rog! 23:00 ªtirile Pro TV

23:45 Chuck 0:45 Dexter 1:45 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Erori reversibile (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Erori reversibile 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tortRedifuzare 20:30 Misiune imposibilã II

22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii- Redifuzare 0:30 Misiune imposibilã II (r)

TVR 1 4:15 Jurnalul TVR 5:15 Legendele Paºatului Printul Jumonq 6:15 Teleshopping (recl.) 6:55 Imnul României (muz.) 7:00 Jurnal matinal 8:00 TV BAC 8:50 Legendele Palatului concubina regelui 9:25 Legendele Palatului concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice Londra 2012 11:00 Jocurile Olimpice Londra 2012 11:30 Jocurile Olimpice Londra 2012 15:00 Jurnalul TVR 15:45 Maghiara de pe unu 16:45 Open Fellas 17:50 Dincolo de celebritate 18:00 Jocurile Olimpice 2012 18:30 Jocurile Olimpice 2012 20:30 Jurnalul TVR 21:40 Jocurile Olimpice 2012 23:10 Ziua lui Columb 0:00 Dincolo de celebritate 0:15 Jocurile Olimpice 2012 Londra

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

acã deponeul ecologic de gunoi se va amenaja pe raza oraºului Petrila, localnicii de aici nu vor plãti nici mãcar un leu pentru deºeurile menajere. În caz contrar, se va plãti înzecit, pentru cã s-ar putea sã fim nevoiþi sã „exportãm”, în loc de vagoane cu cãrbune, vagoane pline cu gunoi, la sute de kilometri depãrtare, iar transportul îl va suporta tot populaþia.

Petrila are singura locaþie viabilã din Valea Jiului pentru amenajarea deponeului ecologic de gunoi, lucru recunoscut chiar ºi de consilierii locali care anul trecut s-au opus vehement amenajãrii acestuia pe raza Petrilei. Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului – care anul trecut a fãcut parte din grupul consilie-

Costuri ZERO la gunoi pentru populaþia din Petrila rilor opozanþi – a declarat, ieri, cã nu trebuie priviþi ca „Gicã – Contra”, dar s-au opus pentru cã nimeni nu le-a explicat atunci avantajele ºi dezavantajele implementãrii acestui proiect ºi nici exact ce prevede el. Acum, datele problemei se schimbã. „la iniþiativa Consiliului Judeþean, ne-am deplasat la Vâlcea, sã vedem un deponeu ecologic de gunoi. Zilele urmãtoare o sã mergem ºi la Ghizela, lângã Timiºoara, unde este un deponeu ecologic nou construit. Dupã aceea, vom organiza o dezbatere publicã, în care sã explicãm populaþiei care ar

Alt termen pentru Cartierul Dallas din Vulcan a loc comanda pentru L Dallas. Astãzi, 31 iulie, ar fi trebuit sã fie finalizate toate lucrãrile în Cartierul vulcãnean Dallas, însã realitatea de la faþa locului contrazice termenul de departe, aºa cã firma care executã lucrarea a cerut o altã amânare. Dacã sãptãmâna trecutã, reprezentanþii primãriei spuneau cã se vor percepe penalitãþi care nu sunt deloc mici pentru fiecare zi de întârziere dupã aceastã datã, acum lucrurile s-au schimbat. Administraþia localã a fost de acord cu prelungirea contractului cu încã o lunã de

fi avantajele ºi dezavantajele acestui proiect”, a declarat Jurca. El spune cã, dacã vor respectate toate normele europene de protecþie a mediului, nu se vor împotrivi construcþiei acestui deponeu, pe care ºi l-ar fi dorit primarul Uricaniului, însã

zile, fãrã ca firma sã plãteascã nimic. “Temenul s-a prelungit cu încã o lunã de zile, pe motiv cã au fost oprite plãþile de la ANDZI. Lucrãrile au fost oprite un timp din acest motiv, dar s-au reluat sãptãmâna trecutã. Am discutat în biroul meu cu ºeful de ºantier ºi cu reprezentantul de la Bucureºti”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De altfel, edilul ºef de la Vulcan a mai

locaþia gãsitã nu corespundea cerinþelor. „Dacã se vor respecta toate normele de protecþie a mediului, iar oraºul Petrila nu va fi afectat, noi nu ne mai opunem. Anul trecut, o parte a consilierilor a votat împotrivã pentru cã proiectul ne-a fost cumva bãgat pe sub uºã. Noi nu am fost consultaþi. Nu suntem Gicã – contra, dar trebuie sã analizãm toate aspectele problemei”, a subliniat viceprimarul oraºului Petrila.

osturile de transport ar putea sufoca populaþia

Trebuie precizat, însã, cã problema trebuie urgentatã, pentru cã judeþul Hunedoara riscã sã piardã finanþarea neþinut sã precizeze cã orice s-ar mai întâmpla, acesta este ultimul termen pe care îl mai acceptã fãrã a percepe penalitãþi. Firma care executã lucrarea pentru suma de circa 15 miliarde de lei vechi, este din Viºeul de Sus, Maramureº ºi se numeºte SC RUNOB Com, iar în multe locuri din cartier a fãcut o lucrare de mântuialã. Cum pe ultima sutã de metri a vechiului termen, respectiv 31 iulie, muncitorii au încercat sã tragã tare, în teren s-a fãcut rabat de la calitate într-un mod grosolan, lucru de altfel sesizat ºi de reprezentanþii primãriei, care nu de puþine ori i-au întors pe muncitori cu construcþia. Pe strada Traian, cel puþin, canalele continuã sã curgã, iar apa mizerabilã este la tot pasul. Bordurile sunt prost montate, iar trotuarele sunt înalte de un aproape un metru, cu mult faþã de cât ar trebui sã fie. Accesul cãtre scãrile de bloc nu este realizat, iar acestea sunt doar câteva din greºelile de construcþie. Luiza ANDRONACHE

rambursabilã de 70 de milioane de euro acordatã pentru amenajarea deponeului ecologic ºi închiderea ºi ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Iar de pierdut, tot populaþia ar pierde. De exemplu, localnicii din Petrila plãtesc acum 4 lei/ mc de gunoi. Dacã deponeul s-ar amenaja aici – evident, dupã toate normele europene în domeniu – costurile ar scãdea la ZERO. În schimb, dacã nu se va gãsi înþelegere, costurile s-ar înzeci, pentru cã se adaugã transportul. Gunoiul trebuie dus undeva, iar cu cât distanþa creºte ºi costurile cresc, exponeniþial, lucru resimþit exact în buzunarele oamenilor ºi aºa sãrãciþi de criza financiarã. În plus, dacã judeþul Hunedoara va rãmâne fãrã finanþare, acest lucru ar aduce cos-

turi sufocante pentru administraþiile publice locale pentru închidere ºi ecologizarea gropilor de gunoi existente. La ora actualã, în judeþul Hunedoara mai sunt trei deponee de deºeuri menajere deschise, la Deva ºi Orãºtie, care au ca termen de închidere 16 iulie 2015, respectiv Vulcan, care trebuie închis pânã la data de 16 iulie 2016. Cele trei preiau deºeurile menajere din întregul judeþ, mai puþin din comunele izolate – cum este Bãtrâna sau Bunila – unde s-a acceptat sã se foloseascã vechile amplasamente, din cauzã cã sunt aproape izolate ºi maºinile de gunoi nu pot urca pânã acolo. Dupã alinierea la normele europene, rând pe rând s-au închis gropile de gunoi din restul comunelor sau oraºelor, însã terenurile trebuie ecologizate. Car men COSMAN

51,37% dintre hunedoreni au votat

1,37 dintre hunedorenii cu drept de vot s-au prezentat, duminicã, la urrne.

Luni, reprezentanþii Biroului Electoral Judeþean au finalizat numãrãtoarea voturilor pentru demiterea preºedintelui suspendat, Traian Bãsescu. Potrivit reprezentanþilor BEJ Hunedoara, mai bine de jumãtate dintre hunedoreni s-au prezentat la referendum. “Numãrul participanþilor la vot a fost de 207.898 dintr-un total de 404.672 de votanþi înscriºi pe liste. Pentru demiterea lui Traian Bãsescu au votat 186.089, iar împotriva 19.650. 2159 de buletine de vot au fost anulate”, au declarat reprezentanþii BEJ Hunedoara. În mai multe secþii de votare din judeþul Hunedoara au fost înregistrate incidente electorale. (Raul IRINOVICI)

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Marti, 31 iulie 2012

Aleºii decid consiliile de administraþie la firmele „moarte” onsilierii locali din municipiul Petroºani trebuie sã decidã astãzi în cadrul ºedinþei lunare cine va face parte din noul consilii de administraþie ale firmelor deþinute de administraþia publicã localã.

În august vin spaniolii la Aninoasa paniolii care spun de ceva timp cã vor sã investeascã la Aninoasa, vor veni în luna august în Valea Jiului pentru a discuta cu primarul Nicolae Dunca.

Pânã atunci însã, edilul ºef de aici s-a întâlnit cu reprezentanþii pãrþii române a firmei din Spania, cu care a avut o discuþie de principiu. Strãinii vor sã construiascã aici o fabricã de ciment cu piatrã de calcar adusã din zona Gorjului, de la Sadu. “ Am vorbit cu reprezen-

tantul român al spaniolilor, ne-am întâlnit la Hotel Gambrinus, pentru cã era în

drum spre Bucureºti de la Timiºoara. Astfel, mi s-a spus cã investitorul spaniol vrea sã vinã la începutul luni august în Aninoasa, pentru a vedea terenul pe care i l-am pune la dispoziþie, dar ºi materia primã”, ne-a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Locaþia pe care administraþia localã vrea sã o punã la dispoziþia firmei este situatã în zona Piscul Priboi, mai exact de la stadionul din oraº se face un drum în sus de circa 2 kilometri pânã la un platou. Aceastã zonã a aparþinut

minei, este ecologizatã, iar conform edilul ºef de aici, se preteazã perfect la o asemenea investiþie. Dupã toate calculele ºi estimãrile, la aceastã fabricã ar urma sã fie create 400 de locuri de muncã pentru oamenii nu doar din Aninoasa, ci din întreaga Vale. Cu toate acestea, însã, Dunca nu se grãbeºte sã se bucure prea tare pânã când nu vede concretul. “Eu sunt optimist de felul meu, dar nu vreau sã mã arunc cu capul înainte”, a mai spus primarul Oraºului Aninoasa. Luiza ANDRONACHE

Chiar dacã în mod normal bãtaia pe un loc în administrarea firmelor este mare, fie ºi pentru remuneraþia primitã, la Petroºani lucrurile stau diferit. Asta ºi pentru cã societãþile deþinute de Consiliul Local sunt aproape falimentare ºi sunt în proces de insolvenþã. Spre exemplu, SC Gospodãrie Prest Com SA Petroºani are datorii doar la bugetul de stat, conform Direcþiei Generale a

Criterii pentru obþinerea locuinþelor ANL din Lupeni de apartamente ANL din Lupeni, finalizate anul viitor. Reprezentanþii administraþiei locale din Lupeni vor stabili astãzi (mart-n.r.) care sunt criteriile de acordare a locuinþelor ANL din blocul care a fost finalizat în cursul acestui an.

Potrivit lui Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni existã mai multe criterii de acordare a imobilelor. “Sunt foarte multe criterii de acordare a locuinþelor, dar printre cele mai importante pot spune cã

Finanþelor Publice Hunedoara, de aproape 14 milioane de lei, adicã aproape 140 de miliarde de lei vechi. Gospodãrie Prest Com administreazã Telescaunul Parâng, singurul obiect de activitate care mai aduce bani societãþii în sezonul de schi ºi este în insolvenþã. Firma care se ocupa cu asfaltãrile ºi majoritatea serviciilor edilitare în Petroºani, ocupã poziþia a opta în topul datornicilor hunedoreni. Într-o situaþie puþin mai bunã se aflã SC Termoficare SA Petroºani, firmã deþinutã tot de Consiliul Local ºi care are o datorie cãtre bugetul statului de 2.628.344 de lei. ªi societatea care furnizeazã agent termic ºi apã caldã menajerã municipiului este în insolvenþã ºi figureazã în prima jumãtate a “topului ruºinii” întocmit de DGF Hunedoara. Maximilian GÂNJU

cei care solicitã un apartament trebuie sã aibã vârstã maximã de 35 de ani, sã lucreze. Punctaj mare au ºi familiile care au un copil sau doi ºi cei cu studii superioare”, a precizat Resmeriþã. Pânã acum nu s-au preluat cereri din partea celor care vor sã obþinã o locuinþã de tip ANL. “Cereri nu am preluat. Le vom prelua abia dupã ce vom aproba criteriile în ºedinþa de consiliu local ºi dup ace vom stabili ºi comisia care se va ocupa de aceste locuinþe”, mai spune Resmeriþã. În blocul de locuinþe care a fost finalizat anul acesta sunt disponibile 46 de locuinþe. Reprezentanþii administraþiei

locale spera cã în luna ianuarie a anului viitor sã mai fie finalizat un astfel de imobil ANL. “Sper cã în ianuarie-februarie (2013) sã mai fie gata 45 de apartamente din celãlalt bloc ANL”, mai spune edilul lupenean. Reprezentanþii administraþiei locale declarau la începutul anului ca în vara acestui an vor fi finalizate douã imobile ANL, însã socotelile lor nu s-au potrivit cu realitatea. Raul IRINOVICI

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

Dupã 17 ani în PDL, Paul Gherasim a devenit PNL-ist D e câteva sãptãmâni, fostul copil crescut de PDL ºi fost consilier local al acestei formaþiuni politice de la Petroºani, Paul Gherasim, este liberal cu acte în regulã. Dupã scandalul nãscut de bãtaia crâncenã aplicatã lui Gherasim, în 2008, acestuia i s-a sugerat sã stea de-o parte ºi chiar sã se retragã. Deºi a fost considerat un om loial partidului sãu, cu toatã imaginea sa pitoreascã ºi controversatã, Gherasim a fost apreciat de regretatul primar al Petroºaniului, Carol Schreter, a fost dinamul tinerilor îndrumaþi de fostul parlamentar, actual consilier local ºi

scriitor Valeriu Butulescu, de la care învãþat discreþia ºi aurul tãcerii. A urmat apoi Monica ºi Tiberiu Iacob Ridzi cu care a colaborat bine pânã la momentul anului 2008. Paul Ghersim s-a e

”D ptãmâni sã ã dou t ºi ru suplean este memb tru n treabã. Pe îºi vede de e un st e Gherasim serios, PNL, Paul e st e entru cã p ig ºt câ l rea ncþioneazã ine cum fu b e ºt a o n cu un la þie, este b o organiza oaºte n echipã, cu munca în lin A – nei” tipologia zo te in d ºe Simota, pre ni. ºa PNL Petro

identificat cu partidul într-atât încât maºina ºi braþele sale purtau însemnele acestuia. Au fost 17 ani de PD, apoi PDL… Dupã felul cum a

Paula Iacob salveazã Valea Jiului! Î n Valea Jiului a devenit o „modã” sã o ai avocat pe Paula Iacob. Celebrul avocat a ajuns deja sã reprezinte inculpaþi în 3 procese grele ºi moda e contagioasã în condiþiile în care ºi agentul de poliþie Adrian Sucilã, ultimul pe lista avocatei, a ajuns sã fie reprezentat la barã de celebra Paula Iacob. La Petroºani, domnia sa a venit de douã ori pânã acum, fiind avocata inculpaþilor de la mina Uricani. Asta dupã ce a preluat ºi procesul de la mina Petrila, unde îi reprezintã, ca avocat, pe inculpaþii din acest proces „greu”. De fiecare datã când a venit la Petroºani, sau la Târgu Jiu, avocata Paula Iacob a þinut sã precizeze cã clienþii sãi sunt nevinovaþi ºi a dat de înþeles cã va încerca sã îi scoatã nevinovaþi din proces. Doi dintre cei patru foºti conducãtori ai Exploatãrii Miniere Uricani, care au fost trimiºi în judecatã de procurori pentru accidentul

colectiv de muncã din 2011, sunt apãraþi de Paula Iacob, unul dintre cei mai renumiþi avocaþi din þarã, care printre alþii, a fost ºi apãrãtorul lui Nicu Ceauºescu. Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob, la Petroºani ºi se zvoneºte cã onorariul ar fi de 10.000 de lei la fiecare drum la Petroºani. Avocatul Paula Iacob, îl apãrã ºi pe fostul director al minei Petrila, Aurelian Necula, inculpat în dosarul în care 13 mineri au murit ºi alþi 15 au fost grav rãniþi. Avocata a fost angajatã de fostul director Aurelian Necula pentru a-l scoate basma cât mai curatã din acest proces, dupã ce magistraþii gorjeni i-au dat ºapte ani ºi jumãtate de închisoare, plus plata unor daune uriaºe cãtre familiile ortacilor morþi sau rãniþi în acele explozii. Acum a venit ºi rândul poliþistului Adrian Sucilã, cel care a fost reprezentat la termenul de luni, 30 iulie tot de Paula Iacob. Diana MITRACHE

gestionat scandalul bãtãii sale, caz în care nu a fost consecvent în declaraþii ºi care i-a pãtat cazierul, a fost lãsat ”orfan” de partidul vieþii sale, drept pentru care liberalii, mai precis Alin Simota i-a deschis poarta PNL. Liberalii spun cã paul Gherasim a venit ºi a spus: acesta sunt ºi dacã mã vreþi aºa – bine, dacã nu – asta e. Membrii Biroului local al PNL îi ºtiau ºi bubele ºi ”puterea”

de muncã ºi l-au acceptat cu majoritate de voturi. Aºa a ajuns Paul în ograda celui pe care cândva îl considera duºman politic ºi nu numai. Liberalii spun cã la nivelul lui de intelect are calitatea de a fi discret, fãrã a purta vorbele de colo-acolo ºi un entuziast în acþiunile politice, în munca de partid. ªi mai mult, spun liberali de la Petroºani, nu ºi-a denigrat, pârât, înjurat ”casa” pe care a pãrãsit-o, deºi ºtie

multe. ”Este un lucru rar întâlnit ºi la cei cu educaþie, cu pretenþii de intelectuali. Este o chestie care nu se învaþã în ºcoli, ci cu care te naºti” – a precizat un membru marcant al PNL Petroºani. ”De douã sãptãmâni este membru supleant ºi îºi vede de treabã. Pentru PNL este un real câºtig pentru cã este serios, cunoaºte bine cum funcþioneazã o organizaþie, este bun la munca în echipã, cunoaºte tipologia zonei etc. L-am convins sã facã acest pas cãtre PNL pentru cã ºi el ºi-a arãtat interesul. Lãsând la o parte legendele la adresa lui, adevãrate sau neadevãrate, pe mine mã intereseazã omul ca membru al nostru. Nu a venit cu pretenþii, ci a spus cã va munci ºi funcþie de rezultate vom vedea. Cei 17 ani ai sãi într-un partid spune mult despre el. Ce s-a întâmplat acolo, nu este problema mea” – a declarat preºedintele PNL Petroºani Alin Simota.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Ileana FIRÞULESCU

Din profundã consideraþie, este preºedinte ºi dupã moarte F

lorin Boboc îºi va încheia mandatul de preºedinte al organizaþiei PSD nr. 26 Petroºani de dincolo de moarte, la cererea colegilor sãi. Încetarea din viaþã, prea devreme, a fostului consilier local ºi preºedinte al Organizaþiei PSD nr. 26 Petroºani, Florin Boboc, a bulversat pe cei cu care a lucrat ºi colaborat. Deºi au rãmas fãrã preºedinte

de partid, colegii sãi l-au pãstrat în fruntea lor în semn de preþuire, interimatul fiind refuzat. ”Cei din organizaþie au þinut foarte mult la el, au obþinut rezultate bune ºi era de ani de zile acolo. A fost un om deosebit, a existat o legãturã specialã între el ºi bãieþii de acolo ºi a reprezentat onorabil ºi elegant cetãþenii în Consiliul Local. Nu poþi uita uºor un asemenea om ºi pentru a intra pe alt fãgaº, cu un alt stil de lucru este nevoie de timp în acest caz.

Florin Boboc ESTE preºedintele organizaþiei pânã la alegeri” – a declarat Sorin Stãniºel, membru al PSD, organizaþia 26 Petroºani.

”Dacã acest partid a recâºtigat ceva, i se datoreazã mult ºi lui Florin Boboc. Eu, personal, îi datorez lui locul pe care-l ocup în acest partid pentru cã fãceam parte de zona acelei organizaþii, a avut încredere în mine ºi m-a propulsat. Pânã în ultima clipã îºi suna ºi îºi mobiliza colegii ºi a fost foarte discret.

La solicitarea membrilor organizaþiei 26, sã nu se facã alegeri decât dupã ce lui Florin Boboc i se încheie mandatul, Biroul local a acceptat propunând doar un coordonator acolo. Vreau sã vã spun ca la referendumul de duminicã s-au mobilizat exemplar. Florin ar fi fost mândru de ei. I-a iubit ºi a iubit acest partid” – a declarat primvicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

6 Actualitate

Romeo ºi Julieta de Valea Jiului cu final tragic

Domeniul schiabil din ªur e a n u , extins pânã în Petrila eºi proiectul de amenajare a unui domeniu schiabil în zona Dobraia – Petrila este considerat utopic, cu costuri mult prea mari de implementare, Petrila nu va rãmâne, totºu, fãrã domeniu schiabil. Autoritãþile locale sunt în discuþii avansate cu cei care au realizat cea mai nouã staþiune montanã din România, în Munþii ªureanu.

Veºti bune pentru pasionaþii de schi din România. Domeniul schiabil amenajat în Munþii ªureanu, pe partea judeþului Alba, se va întinde pânã în judeþul Hunedoara, la Petrila.

Actualitate 7

ovestea lui Romeo ºi lui Julieta de Valea Jiului s-a terminat întocmai ca cea originalã, cu moartea amorezului.

Autoritãþile locale din Petrila sunt deja în discuþii avansate cu constructorul domeniului schiabil ºi au fost puise la punct aproape toate amãnuntele. „Dacã fiecare dintre noi îºi respec-

tã partea de înþelegere, eu zic cã pânã anul viitor în toamnã proiectul va fi implementat”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasilicã Jurca. Solicitarea a venit chiar de la ei care au amenajat domeniul schiabil din Munþii ªureanu, care le-au propus edililor din Petrila sã se asocieze, în vederea extinderii lui. Practic, se va construi o linie de telescaun, care va coborî din Vârful Auºelu pânã în Valea Þapului, dar ºi o staþie de întoarcere a telescaunului, trei pârtii de schi ºi un hotel. Pârtiile ar urma sã fie întreþinute ºi deservite de constructorul staþiunii, pentru o redevenþã de 4.000 de euro. Primãria Petrila ar urma sã vinã cu terenul, adicã – spune viceprimarul oraºului – cu o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate. La Petrila s-a mai vorbit despre construirea unui domeniu schiabil, dar în zona Dobraia, proiect considerat, însã, utopic. „Proiectul cu Dobraia este unul asumat de PDL, dar, dupã pãrerea mea, este utopic. Ar trebui sute de miliarde de lei vechi pentru imple-

mentarea lui ºi nu avem aceºti bani”,a mai spus Vasilicã Jurca. La începutul anului 2010 s-a inaugurat cea mai nouã investiþii în domeniul sporturilor de iarnã. Domeniul Schiabil ªureanu se gãseºte la altitudine cuprinsã între 1650 - 1900 metri, are un numãr de ºapte pârtii de schi ºi douã teleschiuri amenjate în zona Vârful ªureanu – Curmãtura ªureanu – Vârful Auºel. Lungimea totalã a celor ºapte pârtii, care au dificultate medie spre uºoarã, este de 6,8 kilometri. Investitorul care a realizat prima investiþie de acest gen în Munþii Sebeºului este Ionuþ Popa, proprietarul societãþii Dip Grup SRL Alba Iulia, cel care doreºte sã se asocieze cu primãria Petrila, aºa cum a fãcut ºi în Alba. Acesta a concesionat de la Primãria Sãsciori zona în care a amenjat pârtiile pe parcursul a doar opt luni, dar proiectul este mult mai vast ºi se deruleazã în colaborare cu Consiliul Judeþean Alba, dministraþia din Sãsciori ºi cu primãriile din Cugir, Pianu de Jos ºi ªugag. Car men COSMAN

Bãrbatul de 49 de ani din Petrila, de pe Strada Taia, care a încercat sã se omoare de mai multe ori de-a lungul ultimelor sãptãmâni din cauza dragostei neîmplinite pentru Maria lui de la Jieþ, s-a sinucis în cele din urmã, chiar la câteva sute de metri de casa unde locuia femeia iubitã.

Prima datã a încercat sã-ºi taie venele, apoi sã se spânzure, însã de fiecare datã a fost salvat la timp. Acum, însã, dragostea sau poate lipsa ei, l-a ucis. “Am avut o persoanã de sex masculin de 49 de ani, care în sãptãmânile trecute a avut trei tentative de suicid, tentative întrerupte de cãtre lucrãtorii SMURD sau personalul de la Ambulanþã. Dar, în data de 27 iulie, în jurul orei 22:30, am fost sesizaþi prin apelul 112 despre faptul cã acest cetãþean a fost gãsit spânzurat pe strada Jieþ, în zona gropii de gunoi. La faþa locu-

lui s-a deplasat un echipaj SMURD însoþit de unul al Poliþiei, dar nu s-a putut decât constata decesul. În cele din urmã, respectiva persoanã a dus la bun sfârºit intenþia suicidalã ”, ne-a declarat Ovidiu Zaharia, ºeful Poliþie Petrila. Ion Þiglaru a vorbit în repetate rânduri de faptul cã iubeºte nespus o femeie pe nume Maria din Jieþ, în vârstã de 24 de ani, declarând cã fãrã ea nu poate trãi. El s-a spânzurat într-un gard, la micã distanþã de casa acesteia. Luiza ANDRONACHE

Tâlharii bãtrânului din Hunedoara au fost reþinuþi ei doi tâlhari care l-au atacat pe un bãtrân din Hunedoara în locuinþã au fost reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni la scurt timp dupã ce au fost sesizaþi de comiterea atacului.

La sfârºitul sãptãmâni trecute, mai exact vineri, în jurul orei 17:00, Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã de cãtre un bãrbat în vârstã de 66 ani, din Hunedoara, cu privire la faptul cã, în cursul zilei, a solicitat unui tânãr pe care nu îl cunoaºte sã îl ajute la transportarea unor

calorifere din fier din locuinþã. În jurul orei 16:45, persoana necunoscutã, însoþitã de un bãrbat, a ajuns la locuinþa pãrþii vãtãmate ºi, profitând de neatenþia sa, i-a smuls lãnþiºorul din aur pe care îl purta la gât, dupã care a fugit. “Poliþiºtii hunedoreni,

în baza descrierii fãcute de cãtre partea vãtãmatã ºi în urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii i-au identificat pe prezumtivii autori ai tâlhãriei ca fiind Petru F., de 21 de ani, din comuna Viiºoara, judeþul Cluj ºi Irinel G., de 27 de ani, din Hunedoara”, declarã

Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, faþã de Petru F. s-a luat mãsura reþinerii pentru 24 ore, iar în urma prezentãrii instanþei de judecatã, pe

numele sãu a fost emis mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 de zile, fiind depus în Centrul de Arestare ºi Reþinere Preventivã Deva, în timp ce celãlalt suspect este cercetat în stare de libertate.

Hoþ de biciclete prins de poliþiºti Stimaþi Cetãþeni ai judeþului Hunedoara, Referendumul recent încheiat a fãcut diferenþa între cei care sunt cu adevãrat Cetãþeni, responsabili ºi conºtienþi de drepturile lor, ºi cei care fie sunt indiferenþi la ceea ce se întâmplã în societatea româneascã, fie au ales sã-ºi batã joc de un drept democratic pentru care s-a murit în Decembrie 1989. Vã mulþumim tuturor celor care aþi participat la scrutin ºi aþi înþeles cã democraþia se contruieºte pe participare ºi implicare. Aþi dovedit cã sunteþi milioane ºi suntem convinºi cã împreunã vom face dreptate în România! Vã mulþumim, Mircea Ioan Moloþ, PNL, copreºedinte USL Hunedoara Petru Mãrginean, PC , copreºedinte USL Hunedoara Laurenþiu Nistor, PSD, copreºedinte USL Hunedoara

În data de 28.07.2012, în jurul orei 09:30, Poliþia Staþiunii Geoagiu a fost sesizatã de cãtre un bãrbat de 57 de ani, din Geoagiu, cu privire la faptul cã, în jurul orei 09:00, persoane necunoscute i-au sustras bicicleta pe care a lãsat-o sprijinitã de balustrada podului de peste râul Mureº. În urma activitãþilor desfãºurate, la scurt timp de la primirea sesizãrii, poliþiºtii l-au identificat pe prezumtivul autor al faptei în persoana lui ANDREI B., de 23 de ani, din localitatea Aurel Vlaicu. Bicicleta a fost recuperatã ºi predatã pãrþii vãtãmate, pe numele lui ANDREI B. fiind întocmit dosar penal pentru comiterea infracþiunii de furt.

A furat 100 de kilograme de cãrbune O femeie din Aninoasa în vârstã de 48 de ani a fost reþinutã de o patrulã a poliþiei TF Livezeni în timp ce încerca sã fure cãrbune din vagoanele garate în staþia CFR Iscroni. În momentul în care poliþiºtii au surprins-o, femeia reuºise sã sustragã cantitatea de 100 kg cãrbune din vagoanele de marfã. Pe numele femeii a fost îndocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de tentativã furt.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

6 Actualitate

Romeo ºi Julieta de Valea Jiului cu final tragic

Veºti bune pentru pasionaþii de schi din România. Domeniul schiabil amenajat în Munþii ªureanu, pe partea judeþului Alba, se va întinde pânã în judeþul Hunedoara, la Petrila.

Actualitate 7

ovestea lui Romeo ºi lui Julieta de Valea Jiului s-a terminat întocmai ca cea originalã, cu moartea amorezului.

Autoritãþile locale din Petrila sunt deja în discuþii avansate cu constructorul domeniului schiabil ºi au fost puise la punct aproape toate amãnuntele. „Dacã fiecare dintre noi îºi respec-

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

8 Traditii e data de 1 august P pe Valea Jiului de Est ºi pe 2 august pe Valea Jiului de Vest se þine Ziua Ursului de Varã. Cum ursul face parte dintre animalele care produc multe stricãciuni turmelor de oi ºi vitelor aflate în munte, reprezentând un pericol ºi pentru oameni, la momârlani, ca în general la populaþiile de pãstori, existau mai multe zile care îi erau dedicate, pentru a se încerca îmbunarea lui ºi pentru a se obþine ocrotire împotriva lui. Cea mai mare interdicþia este, la toþi momârlanii, aceea de a lucra la fân. Pe Valea Jiului de Est, Ziua ursului de varã mai este numitã ºi Macoveiul. Aºa cum aratã ºi Dumitru Gãlãþan-Jieþ, în „Credinþe, datini ºi superstiþii în satele din estul Vãii Jiului”, „În aceastã zi nici un posesor de animale, de orice naturã ar fi ele, nu ar lucra „pentru nimic în lume”. În aceastã zi, calendaristic, este pomenirea Sfinþilor ªapte Mucenici Macabei, a maicii lor Solomoni ºi a lui Eliazar, dascãlul lor. Mucenicia acestora se aflã descrisã în cartea a 2-a a Macabeilor din

Ziua Ursului de varã / Macoveiul

Biblie. Deºi Ziua Ursului este situatã într-o perioadã când fãcutul fânului este în toi, frica de a nu le fi atacate animalele de cãtre urs îi face pe þãrani sã-i acorde acesteia o importanþã deosebitã. Ca ºi la alte sãrbãtori populare, coincidenþele nefaste pentru cei ce au lucrat în aceastã zi i-au fãcut pe þãrani sã le sporeascã teama ºi respectul pentru a nu lucra. Prin anii 1948-1949, pãrinþii mei îºi vânduserã oile pentru a-ºi construi o casã. Nu le rãmãsese în gospodãrie decât o vacã. Fiind în întârziere cu fãcutul fânului datoritã capriciilor vremii, au hotãrât sã lucreze în acea zi. Pe la sfârºitul lunii septembrie, aflându-se vaca la pãºunat, pe un deal nu prea departe de casã (Dealul Jieþului), aceasta a fost omorâtã de urs. Niciodatã ursul nu mai coborâse atât de jos spre sat pânã atunci. Din zecile de vaci aflate la pãºunat, a fost aleasã tocmai

vaca pãrinþilor mei. Toatã lumea a interpretat acest fapt ca o pedeapsã pentru cã au lucrat în Ziua Ursului, la þarã aceste ºtiri circulã destul de repede, cutare a lucrat ºi iacã ce a pãþit.” Despre Ziua Ursului de Varã la momârlanii de pe Valea Jiului de Vest aflãm de la Petre Gh. Fãgaº, care încearcã sã dea ºi o interpretare istoricã ºi etnograficã acestei sãrbãtori: „La 2 august se sãrbãtoreºte Ziua Ursului ºi nu se lucreazã la fân ºi la adãposturi pentru vite, pentru cã e rãu de urs. Se zice cã ursul atacã vitele ºi chiar ºi oamenii care nu i-au serbat ziua. Ursu, regele pãdurilor noastre, are douã sãrbãtori: una la 2 februarie, în miezul (puterea) iernii ºi a doua ºase luni mai târziu, în miezul (puterea) verii. Nu ºtim dacã va fi existat la protostrãmoºii noºtri un zeu urs sau este numai un apelativ al

altei divinitãþi, ºtiut fiind faptul cã în antichitate mai toate popoarele nu uzau de numele adevãrat al divinitãþilor, fiind socotit tabu. Zalmoxis interpus între Zeul Luminii Ghebeleizis ºi oameni ºi socotit mai târziu el însuºi zeu (deci un om ºi divinitate, întocmai ca Isus Christos care mai târziu îi va lua locul în spiritualitatea Daciei învinse) ºi al cãrui nume adevãrat nu se cunoaºte cãci Zalmoxis pare sã fie un apelativ al omului zeu ºi derivã probabil din limba tracã, cãci Zalmoxis în limba tracã înseamnã piele, blanã în general, referindu-se la pielea de urs pe care Zalmoxis o purta pe umãr sau poate sã derive din Zemel, care în aceeaºi limbã înseamnã pãmânt sau pãmântean. Sã nu uitãm cã în limba ebraicã veche consonanticã

Adama (ADM) înseamnã pãmânt sau pãmânt roºu, numele primului om creat de divinitate. Cert este cã în vorbirea curentã localnicii numesc ursul cu diferite apelative ca: spurcatul, ãl mare, nãrodul ºi Nicolae sau Martin, ca saºii din Ardeal. Deci ursul este considerat o divinitate maleficã al cãrei nume nu este bine sã-l invoci. Tot pentru acest motiv în zonã nu se joacã Ursul ºi în nici o împrejurare nu se poartã mãºti înfãþiºându-l.” La fraþii de peste munte, se þine ºi 1 ºi 2 august, Macaveiul urºilor (numit ca pe Jiul de Est) sau Împerecheatul urºilor, zi în care, aºa cum aratã ºi Virgil Butaº, ºi cum se aratã în gandul.info/traditii-istorie/zileleursului, „ursului i se pun daruri în drum (o pulpã de viþel) dândui-se nume ca Moº Martin, Moº, Ãl bãtrân. 2 august este ºi ea Ziua ursului ºi se þine sã nu facã urºii ºi lupii pagube; nu se lucreazã cânepa, în timp ce 13 august se sãrbãtoreºte pentru ca ursul sã nu omoare animalele.” În tradiþia practicã popularã ziua de 1 august este ultima zi când se mai poate aduna mierea din stupi. Se crede cã mierea adunatã în aceastã zi are virtuþi de tãmãduire speciale. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN

Gustar - lunã bunã pentru pescari

Postul Sântãmãriei Mari

Postul Adormirii Maicii Domnului n Valea Jiului sunt câteva mii de pasionaþi de pescuit cu sau fãrã „carnet”, circa 5000, care, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, i-au cu asalt Jiul, lacurile de acumulare din zona Haþeg, dar ºi cel mai mare râu din judeþ -Mureºul.

ostul P Sântãmãriei Mari (Postul Adormirii Maicii Domnului ) numit ºi postul lui August, cum mai este numit de popor, se þine între 1-15 august, în cinstea Sf. Maria, Nãscãtoarea de Dumnezeu, despre care se ºtie cã, înainte de Adormire, a petrecut „în neîncetatã rugãciune ºi ajunare”.

Postul de douã sãptãmâni este socotit de feþele bisericeºti la fel de important ca ºi Postul mare de dinaintea Paºtilor. Despre acest post, aspru ºi el, ca ºi Postul Mare, doar cã mai scurt, de numai douã sãptãmâni, rânduielile bisericeºti spun: „Pentru Biserica Ortodoxã, Tipicul cel Mare ºi învãþãtura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea ºi vinerea, pânã la Ceasul IX, adicã pânã la ora 15.00, când se consumã mâncare uscatã. Marþea ºi

joia se consumã legume fierte, fãrã untdelemn, iar sâmbãta ºi duminica se dezleagã la untdelemn ºi vin. Postul se prelungeºte ºi în ziua sãrbãtorii de Sfânta Maria, dacã aceasta cade miercurea sau vinerea, fãcându-se dezlegare la untdelemn, peºte si vin” ( Ioana Osan). De asemenea, ca la celelalte posturi, în timpul postului nu se fac nunþi. În timpul acestui post se citesc sau se spun în special rugãciuni închinate Maicii Domnului. Ioan Dan BÃLAN Elisabeta BOGÃÞAN

Totuºi, datele deþinute de agenþiile pentru vânãtoare ºi pescuit aratã cã numãrul pescarilor aflaþi în evidenþe este cu mult mai mic. Discrepanþa apãrutã este cauzatã de preþul mare al vizelor anuale pentru pescuit, preþ pe care mulþi dintre pasionaþii “bãþului” din Valea

Jiului nu îºi permit sã îl achite. Oricum, luna august se anunþã deosebit de bogatã pentru pescarii cu acte în regulã sau nu, care ies la baltã. Dacã vremea nu se schimbã brusc, iubitorii pescuitului vor avea fir întins la mai toate speciile de peºti din apele de ºes, colinare ºi de munte. Pescuitul pe unul dintre cele mai “iubite” râuri de mineri (n.r. Râul Mureº) va da rezultate bune, dacã se momeºte „ca la carte” la crap, somn, avat, ºalãu ºi mreanã spun pescarii cu vechime în branºã. Maximilian GÂNJU

opiii Petrilei C au înaintat o cerere-pliant Primãriei ºi Consiliului Local Petrila pentru construirea unor zone gen ”Boantã Land” sau un modern patinoar pentru dezvoltarea lor armonioasã, dar ºi pentru a atrage tinerii spre activitãþi specifice vârstei. O cerere ingenioasã a fost înaintatã Primãriei ºi Consiliului Local Petrila. Cererea are forma unui pliant în care copiii de la ªcoala Generalã I.D.Sîrbu,

Actualitate 9

Cerere ineditã înaintatã edililor Petrilei respectiv Grãdiniþa cu cu program normal nr.2, prin dascãlii ºi pãrinþii lor, propun edililor ca în cei patru ani care vor urma sã se aplece asupra propunerilor lor. În ingenioasa cerere se dau ºi locaþii ºi sunt identificaþi ºi oamenii Petrilei care au potenþã financiarã. Cerea conþine: - centru de echitaþie ”Boantã Land”, unde copiii sã poatã îngriji cai ºi sã li se predea lecþii de echitaþie; - construirea unui ºtrand în zona de agrement ”Floare de colþ”, pentru o dezvoltare armonioasã prin precticarea

istreþul care M a coborât Nu au gãsit mistreþul pânã în oraº ºi a intrat într-un bar din Petroºani nu a fost gãsit. Responsabilii AJVPS Valea Jiului dau vina acum pe câinii comunitari ºi spun cã vor monitoriza mai atent zonele cu vânat. Asta pentru cã mistreþul a coborât în oraº tocmai din cauza secetei, lucru admis ºi de veterinari. „Cu siguranþã cã animalul a coborât dupã hranã ºi a ajuns pânã oraº din vina caniculei, care a pârjolit locurile în care aceste vietãþi se adãposteau. Le-aº recomanda celor de la asociaþia vânãtorilor sã monitorizeze mai atent locurile în care aceste animale primesc mâncare”, a declarat dr. Octavian Popescu, ºef DSVSA

Petroºani. În replicã, cei de la asociaþia vânãtorilor din Petroºani dau vina pe câinii comunitari ºi admit cã un astfel de caz e nemaiîntâlnit în zonã. „Aºa ceva nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Cred cã de vinã ar fi

care trãiesc în haite chiar ºi pe dealuri. Sigur animalul a fost mânat de foame înspre oraº”, a declarat Ioan Stoica, secretar al AJVPS Petroºani. Un porc mistreþ a spart douã geamuri ºi a intrat într-un bar din Petroºani în noaptea de sâmbãtã

comunitari din Petroºani s-a refugiat într-un bar aflat în plin centrul municipiului Petroºani, dupã care s-a fãcut nevãzut în noapte. De atunci nimeni nu a mai vãzut mistreþul, care, spun specialiºtii, s-a adãpostit ºi este posibil sã fi ajuns

câinii comunitari, care sau înmulþit foarte tare ºi

spre duminicã. Animalul, speriat ºi alergat de câinii

deja pe munte. Diana MITRACHE

Furtuna a mãturat judeþul Hunedoara urtuna care a mãturat F duminicã noaptea judeþul Hunedoara a produs pagube însemnate în mai multe localitãþi. Astfel, vântul puternic care a suflat în rafale, în special în vestul judeþului, a avariat reþeaua de energie electricã în localitãþile Gurasada, Câmpuri, Boiu de Sus, Cãrmãzãneºti, Lunca, Pãuliº, Sulighete, Fornãdia ºi Chiºcãdaga. Potrivit inspectorului ºef ISU, Viorel Demean echipaje ale Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara, dar ºi serviciile voluntare pentru situaþii de urgenþã, au deplasat în localitãþile afectate de furtunã, generatoare de curent electric, cu ajutorul cãrora s-a asigurat

iluminatul în secþiile de votare, pânã la încheierea procesului electoral, adicã la ora 23.00. De asemenea, circulaþia, pe drumurile judeþene 687 C, care face legãtura între Toteºti ºi Hãþãgel precum ºi 706 A, între Bretea Mureºanã ºi Ilia, a fost blocatã pe un sens de arbori

prãbuºiþi pe carosabil. Echipe de pompieri de la Detaºamentul din Deva ºi Secþia de Pompieri Ilia au intervenit cu motofierãstraie pentru degajarea copacilor cãzuþi pe drumuri. Carmen COSMAN

înotului; - teren de role ºi biciclete; - cel mai modern patinoar pentru iernile lungi ale Petrilei. Pliantul-cerere face ºi o invitaþie/provocare ”Vã invitãm în oraºul Petrila peste patru ani”, cu precizarea posibilitãþii de cazare. ”De fapt aceastã cerere este un rezultat al activitãþilor desfãºurate prin proiectul „Cine sunt? Cine suntem?”, proiect inclus în calendarul activitãþilor „ªcoala altfel”. Am realizat ºi activitatea „Vã invitãm în Petrila”, care a presupus confecþionarea unui pliant-cerere. Având în vedere cã alegerile locare s-au consumat ºi sa stabilit cine va conduce destinele oraºului pentru urmãtorii patru ani, noi, copiii din acest oraº,

pãrinþii, bunicii ºi cadrele didactice, vã rugãm, dom-

nule primar ºi domni consilieri, sã tineþi cont ºi de dorinþele noastre de recreere, dezvoltare fizicã ºi personalã” – a precizat iniþiatoarea proiectului, prof. Liana Cheptea, de la ªcoala Generalã I.D.Sîrbu, structurã Grãdiniþa PN nr. 2 Petrila. Rãmâne de vãzut dacã edilii Petrilei vor lua în considerare respectiva cerere având în vedere cã la Petrila nu existã prea multe zone de agrement sau, cum spun dascãlii, de educaþie prin agrement. Douã repere culturale existã în oraº, ºi asta prin zbaterea unor ”visãtori”, respectiv Ion Barbu datoritã cãruia existã Casa Memorialã ”Ion D. Sîrbu” ºi Ionel Zmãu datoritã cãruia existã Asociaþia Culturalã ”Les amis de la France”… Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

Ziua Ursului de varã / Macoveiul

Gustar - lunã bunã pentru pescari

Postul Sântãmãriei Mari

Actualitate 9

câinii comunitari, care sau înmulþit foarte tare ºi

spre duminicã. Animalul, speriat ºi alergat de câinii

deja pe munte. Diana MITRACHE

prãbuºiþi pe carosabil. Echipe de pompieri de la Detaºamentul din Deva ºi Secþia de Pompieri Ilia au intervenit cu motofierãstraie pentru degajarea copacilor cãzuþi pe drumuri. Carmen COSMAN

pãrinþii, bunicii ºi cadrele didactice, vã rugãm, dom-

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

COMUNICAT DE PRESÃ 31.07.2012 SC DIACOSTAMPET SRL cu sediul în Petroºani, str. Livezeni, nr. 3, judeþul Hunedoara, implementeazã de la data de 1 aprilie 2011 în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul ”Ocuparea durabilã, o ºansã pentru lucrãtorii cu handicap ºi cei extrem de defavorizaþi”. Proiectul este co-finanþat din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeºte în oameni”. Obiectivul general al proiectului este facilitarea integrãrii pe piaþa muncii a lucrãtorilor cu handicap ºi a celor extrem de defavorizaþi. Rezultate obþinute pâna în prezent: Implementarea proiectului a condus la urmãtoarele efecte pozitive: au fost create noi locuri de muncã pentru persoanele din grupul þintã, respectiv 6 persoane cu handicap ºi 4 persoane extrem de defavorizate, implicarea profesionalã ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale acestora, creºterea încrederii în sine ºi a capacitãþii de gestionare a propriei vieþi, sensibilizarea comunitãþii cu privire la problematica persoanelor cu handicap ºi a celor extrem de defavorizate. În luna a IV-a, anul II de implementare a proiectului, respectiv luna iulie, persoanele din grupul þintã au beneficiat de servicii de asistenþã ºi consiliere profesionalã, tematicile abordate pentru terapia de grup fiind: “Povara trecutului” ºi „Privind spre viitor”. Aceste teme ºi-au propus o abordare realistã ºi o asumare de cãtre persoanele din grupul þintã a modului lor de relaþionare, acþiune ºi trãire, scopul fiind acela de a-ºi depãºi eºecurile, acþiunile percepute ca fiind greºite ºi înlocuirea acestora cu lucruri pozitive ºi cu o perspectivã optimistã asupra viitorului. În continuare vom oferi sprijinul persoanelor din grupul þintã prin celelalte activitãþi din cadrul proiectului: asistenþã ºi consiliere profesionalã (consiliere individualã privind cariera, consiliere individualã în aria asistenþei sociale, terapie de grup, terapie individualã).

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Persoanele care doresc informaþii ne pot gãsi la SC DIACOSTAMPET SRL Str. Livezeni Nr 3, la numerele de telefon: 0728.010.140, tel/fax 0354.100.678 sau la adresa de e-mail: . Persoanã de contact, manager de proiect, GHINIA ANDREEA SONIA

HOROSCOP

31 iulie 2012

Se pare cã sunteþi inhibat ºi irascibil. Fiþi prudent ºi evitaþi cearta cu colegii de seviciu! Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã mai mult în problemele casei! Dupã-amiazã puteþi sã vã gândiþi la planuri.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã vorbiþi cu cineva despre problemele sentimentale. Aveþi impresia cã sunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradã sentimentelor, întrucât riscaþi sã deveniþi melancolic. Nu fiþi morocãnos! O asemenea atitudine poate accentua neînþelegerile.

Se pare cã vã concentraþi mai greu, din cauza neînþelegerilor cu persoana iubitã. De aceea, ºi dificultãþile de la serviciu vi se par mai mari decât de obicei. Puteþi câºtiga bani cu uºurinþã, cu condiþia sã nu vã forþaþi norocul.

Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nu vã exprimaþi prea clar. Evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã fiþi înþeles greºit, din cauza problemelor de comunicare. Nu faceþi investiþii ºi nu cumpãraþi obiecte de valoare!

Dimineaþa nu aveþi chef sã discutaþi cu nimeni ºi nici mãcar sã rezolvaþi problemele care vã privesc în mod direct. Fiþi atent, pentru cã vã puteþi izola la serviciu! Fiþi mai sociabil. Problemele care vã frãmântã nu sunt chiar atât de grave.

S-ar putea sã pierdeþi o afacere profitabilã, din cauza prudenþei exagerate. Nu sunteþi prea sociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi de cei din jur. Când vã veþi da seama, ar putea fi prea târziu.

Astãzi aveþi succes în afaceri. Ori încheiaþi un contract, ori vã gãsiþi un al doilea serviciu. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu refuzaþi sfaturile unei persoane cu mai multã experienþã! Fiþi mai atent cu cei din jur. Ascultaþi sfaturile celor care vã iubesc!

În cursul dimineþii, vã indispune o problemã minorã de sãnãtate. Nu sunteþi prea sociabil ºi preferaþi sã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogul cu prietenii sau cu partenerul de viaþã. Spre searã, o rudã apropiatã reuºeºte sã vã redea bunã dispoziþie.

La serviciu, sunteþi foarte bine dispus ºi munciþi cu tragere de inimã. Aveþi însã grijã, pentru cã sunt colegi care vã sapã! Astãzi nu aveþi cum sã câºtigaþi mulþi bani. Acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã. Puteþi face împreunã planuri pentru cãmin.

Dimineaþa sunteþi de nerecunoscut ºi cei din jur încearcã sã vã scoatã din starea de apatie în care aþi cãzut. De vinã pot fi oboseala acumulatã ºi problemele financiare, care vã preocupã serios. Nu luaþi decizii de unul singur.

Dimineaþa s-ar putea sã amânaþi o cãlãtorie în interes de familie, din cauza banilor. Este momentul sã vã concentraþi asupra proiectelor ambiþioase, pe termen lung. Spre searã, s-ar putea sã fiþi invitat la o petrecere. Refuzaþi, este mai bine sã rãmâneþi acasã.

Astãzi nu vã recomandãm sã cãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþi câºtiguri financiare. Sunteþi prea puþin sociabil ºi puteþi pierde în afaceri. Nu sunt excluse nici deziluziile pe plan social. Relaþiile sentimentale nu au de suferit, cu condiþia sã fiþi mai atent la probleme.

Actualitat 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012 ribunalul T Hunedoara a decis luni, 30 iulie, cã agentul de poliþie de la Vulcan, Adrian Sucilã rãmâne în arest. El va sta dupã gratii pânã cel puþin în 31 august. Magistraþii Tribunalului Hunedoara au decis luni ca agentul de poliþie sã rãmânã încarcerat. Acesta a fost reprezentat la apelul fãcut la tribunal atât de avocatul Daniel Tomescu cât ºi de cunoscuta avocatã Paula Iacob, care a venit la Deva. Totuºi, nici la acest termen agentul de poliþie nu a reuºit sã fie eliberat pânã la finalizarea cercetãrilor, aºa cum a cerut. „Având în vedere cã potrivit RIL recursurile se soluþioneazã înainte de expirarea duratei arestãrii preventive, se preschimbã termenul de judecatã la data de 30.07.2012, ora 9”, este soluþia de luni a Tribunalului Hunedoara. “Au respins recursul, astfel se menþine sentinþa Judecãtoriei Petroºani de

Poliþistul Adrian Sucilã din Vulcan rãmâne în arest prelungire a mandatului de arestare preventive pe încã 30 de zile. Nu cunoaºtem motivarea instanþei, aceasta va fi depusã la dosar”, a declarat, luni, avocatul lui

Sucilã, Daniel Tomescu. Potrivit acestuia, urmeazã cã în aceste zile sã înainteze cerere de eliberare sub control judiciar. “În cursul acestei sãp-

tãmâni ne vom consulta cu toþi avocaþii ºi vom depune o cerere de eliberare sub control judiciar la Judecãtoria Petroºani”, a mai precizat Tomescu. “Se loveºte în poliþie. Am

zis sã fim prezenþi sã spunem cu curaj ce rezultã din actele dosarului ºi nimic altceva. Colegul meu, Daniel Ionaºcu, este un om

pregãtit, ºi eu socot cã tot ceea ce spunem se încadreazã perfect în voinþa legiuitorului ca nimeni nevinovat sã nu fie condamnat ºi, în acelaºi timp, sã se respecte principiile justiþiei. Nimeni nu poate fi socotit vinovat în lipsã de probe. Am fost pe ideea cã ceea ce înseamnã apãrare trebuie exercitat cu curaj, în respectul profesiei ºi al demnitãþii umane, iar în cazul de faþã, acest ultim principiu a fost încãlcat”, a declarat Paula Iacob”. Sucilã este cercetat pentru sex cu un minor de 16 ani. Aceste fapte s-ar fi petrecut, spun anchetatorii, în anul 2012, iar de la tatãl minorului, respectiv soþul Angelei Stoica, viceprimarul din Vulcan, Sucilã este acuzat cã ar fi furat 500 de euro. Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar procurorul Adina Velescu, purtãtor de cuvânt al acestei insti-

100.000 de lei amendã pentru poluatorul râului Jiu irma care la F sfârºitul sãptãmânii trecute a poluat râul Jiu s-a ales cu o amendã de 100.000 de lei. Este vorba despre o societate care valorificã praful de cãrbune. ªeful Gãrzii de Mediu Hunedoara, comisarul Cristian Moldovan, a declarat, luni, cã agentul care a poluat Râul Jiu a fost amendat deoarece nu a anunþat incidentul, pe de o parte, cât ºi pentru faptul cã nu aveau toate actele complete. „ Societatea a fost sancþionatã cu suma de 100.000 de lei deoarece, în urma anchetei am descoperit cã nu avea actele complete ºi nu a

anunþat incidentul, noi sesizândune din altã parte. Este vorba despre o societate care valorifica praful de cãrbune, adicã îl lua de la CNH ºi îl revindea dupã ce îl trata”, a declarat comisarul ºef Moldovan. De menþionat cã firma

care a poluat nu aparþine de Compania Naþionalã a Huilei ºi este o firmã privatã din Reºiþa care se numeºte LCC Compania Cãrbunelui. ªi responsabilii cu protecþia mediului din cadrul CNH Petroºani a confirmat faptul cã poluarea apãrutã pe râul Jiu nu a avut nicio legãturã cu Compania Naþionalã a Huilei ori cu vreo subunitate ce aparþine de aceas-

ta. Potrivit comisarilor Gãrzii de Mediu Hunedoara poluarea de la sfârºitul sãptãmânii înregistratã pe râul Jiu nu a afectat fauna decât întro micã proporþie. “ Fauna a fost puþin afectatã, au murit doar câþiva peºti deoarece a fost vorba doar despre o undã”, a explicat Moldovan. Marius MITRACHE

tuþii, a declarat cã s-au sesizat în urma unor indicii. Sucilã a fost arestat în 4 iulie, iar de atunci i-a fost prelungit mandatul de arestare, pe motiv cã eliberarea sa ar prejudicia ancheta, pentru cã acesta ar putea sã influenþeze declaraþiile celor implicaþi. În aceste

zile se continuã cercetãrile în acest dosar, percheziþia informaticã încã nu s-a terminat, iar poliþistul Sucilã rãmâne dupã gratii pânã la începutul lunii septembrie. Diana MITRACHE Raul IRINOVICI

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 31 iulie 2012

Aventurã pe douã roþi prin „Alpii României” iderii” cum le place sã-ºi spunã au gãsit traseul perfect pentru o “cãþãrare” cu bicicleta prin cei mai sãlbatici munþi din þara noastrã. Zona parcursã este extraordinar de frumoasã ºi cicliºtii îºi pun la grea încercare pregãtirea fizicã pentru a ajunge la cota de peste 1400 de metri faþã de nivelul mãrii.

“R

Aproape în fiecare week-end mulþi cicliºti i-au cu asalt traseul dintre Pui ºi pânã la Cabana Baleia, rutã pe care este permis accesul pe douã roþi ºi care este mai puþin cãutatã de amatorii de drumeþii. Astfel „bikerii” se pot bucura de naturã, miºcare dar ºi de un drum accidentat aproape pustiu ºi pe care îºi pot etala talentul la cãþãrare. Punctul de plecare este în comuna Pui de lângã Haþeg, iar turiºtii pe douã roþi urmãresc traseul marcat

pânã în Hobiþa de unde începe adevãrata aventurã spre cabana Baleia. „Traseul parcurs de noi urmãreºte potecile fãcute de localnici ºi pe anumite zone drumul forestier. Este deosebit de frumos acest traseu ºi perfect pentru o ieºire pe douã roþi, aºa ca de week-end. Nu riºti sã te întâlneºti cu turiºti ºi sã trebuiascã sã ai grijã sã nu loveºti pe cineva, rar te mai întâmpinã câte un localnic ce merge cãtre colibele pe care le au oamenii în Retezat. Pe

acest traseu este permis accesul cu bicicleta ºi chiar cu mijloace motorizate. Pasionaþii de ciclism ºtiu cã sunt zone în Retezat pe unde nu este permis accesul decât pe jos”, spune Alin, unul dintre cicliºtii pasionaþi de zona Baleia.

riveliºte cãtre Tuliºa

Excursia chiar ºi pe douã roþi nu este tocmai

uºoarã ºi, plecând din Haþeg, dureazã aproape ºapte ore cu tot cu popasuri. Temerarii spun însã cã meritã efortul. „Nu este chiar pentru neiniþiaþi pentru cã este urcuº destul de dificil. De la Râu Bãrbat începe greul ºi sunt circa 14 kilometri de suiº pe poteci ºi drum forestier. Plecând din Haþeg, traseul dus-întors dureazã cam ºapte ore cu tot cu pauzele pentru a admira

frumuseþea Retezatului”, mai spune ciclistul. Cei care vor sã zãboveascã au la Baleia ºi un refugiu montan iar de aici se poate pleca pe trasee montane în tot Retezatul. „De la Baleia se vede Tuliºa, monumentul ridicat pe vârf sau poþi pleca pe contur în Culmea Retezatului. Se pot face multe trasee turistice, majoritatea numai pe jos. Dacã eºti experimentat poþi pleca la Tuliºa, bineînþeles pe bicicletã pentru cã existã drumul

mai sãlbatici munþi din þara noastrã, însã a trecut în uitare dupã ce a fost amenajatã ruta spre Nucºoara- Cârnic- Cabana Pietrele. De la Pietrele traseele sunt mai scurte cãtre vârfurile Retezatului ºi astfel Baleia a fost uitatã începând cu anii 70. Cicliºtii au ºi un sfat pentru turiºtii care pleacã spre Baleia, fie pe jos ori pe douã roþi. Aceºtia îºi iau o mãsurã de siguranþã dacã lasã vorbã la punctul de jandarmi din comuna Pui, astfel ca în caz de

forestier ºi cobori prin Câmpu lui Neag-Uricani”, spune ºi Remus, un alt ciclist din acelaºi grup care ºi-a gãsit la Baleia traseul ideal. Zona Baleia era un punct important al celor

nevoie sã se ajungã într-un timp scurt la ei. La fel de important este ºi sã se intereseze de starea vremii ºi sã aibã echipament adecvat pentru drumeþia pe munte. Maximilian GÂNJU

Magiun de prune, interzis la comercializare agiunul de prune “Sympatica”, un produs marcã proprie a lanþului de magazine Lidl ºi fabricat în Polonia a fost oprit de la comercializare pe motiv cã nu îndeplineºte condiþiile legale de etichetare ºi tehnologia de fabricare.

Decizia a fost luatã în urma unui control efectuat de cãtre Direcþia pentru Agriculturã a Judeþului

Prahova ºi Comisariatul Judeþean de Protecþia Consumatorilor Prahova. De asemenea, compania Lidl România SRL, informeazã Economica.net. Conform sursei citate, controlul autoritãþilor a fost realizat la sesizarea Sonimpex Serv Com, producãtorul Magiunului de prune “Topoloveni” ºi al dulceþurilor “Topoloveana” ºi a avut loc în perioada 10-13 iulie anul acesta la depozitul central al Lidl din comunã Ariceºti, judeþul Prahova. Astfel, autoritãþile de control au constatat cã utilizarea denumirii de ”magiun de prune” pentru produsul analizat este abuzivã, întrucât acest produs este fabricat din materii prime precum ”piure de prune concentrat” ºi ”suc de prune concentrat”. În plus, aceste materii prime sunt obþinute din prune în Serbia ºi exportate în Polonia, unde suferã o

nouã procesare pânã la obþinerea produsului finit, comercializat de reþeaua LIDL în România sub denumirea de ”magiun de prune”. “Cele douã materii prime nu sunt menþionate în standardul profesional SP 334/119 MAGIUN DE PRUNE. De asemenea, conþinutul de glucide declarat pe etichetã nutriþionalã este de 46,5 g /100 g, iar în SP 334/119 MAGIUN DE PRUNE conþinutul de

glucide specificat ar trebui sã fie de minim 55%”, se aratã în raportul echipelor de control. Aceºtia au mai stabilit cã produsul nu se încadreazã nici în grupa gemurilor, reglementatã de Directiva 2001/113/CE, care prevede pentru gemuri un conþinut de substanþã uscatã solubilã (reprezentatã de glucidele din produs) de 60% sau mai mult. Carmen COSMAN