CVJ, Nr. 118, Vineri 4 mai 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 117

Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 mai 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Conductele din Petroºani, „colmatate” de contestaþiile SC TIM SA

Jiul sufocat de deºeuri lbia Jiului a ajuns depozit de PET –uri. Aºa aratã acum Defileul Jiului, dupã ce apa a mai scãzut puþin.

>>> PAGINA A 4-A

Vinovaþii de la Petrila aºteaptã sentinþa

ei trei învinuiþi de exploziile de la mina Petrila din 2008 aºteaptã vineri sentinþa. Curtea de apel Craiova a invocat, în urmã cu o sãptãmânã casarea cauzei ºi a cerut retrimiterea dosarului la instanþã.

>>> PAGINA A 9-A

Cauciucuri în flãcãri la REMAT entrul REMAT al omului de afaceri Orian Comãnescu era cât pe ce sã ia foc cu totul, dupã ce muncitorii sãi au ars câteva cauciucuri ºi materiale rezultate din dezmembrãrile auto.

>>> PAGINA 11

roiectul de reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare din municipiul Petroºani, derulat de Apa Serv cu fonduri europene, este blocat din cauza unor contestaþii în cascadã depuse de SC TIM SA Cluj Napoca, una dintre firmele participante la licitaþie.

PAGINA 11

Gara Petroºani, între istorie ºi ruinã ara din Petroºani, poarta de intrare în municipiu, aratã ca acum un secol, murdarã ºi întunecatã. Aceastã clãdire de valoare istoricã, datã în folosinþã în anul 1870, mai are puþin ºi se dãrâmã...

>>> PAGINA 11

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Deliruri, un spectacol concert pe scena teatrului de artã din Deva Teatrul de Artã Deva prezintã sâmbãtã ,05 mai, de la ora 19.00 o premierã de excepþie. Este vorba despre spectacolului concert «Deliruri». Scenariul ºi regia sunt semnate de Mihai Mãniuþiu, câºtigãtor a numeroase premii naþionale ºi internaþionale cum ar fi Premiul pentru originalitate în creaþia regizoralã la Festivalul Naþional de Teatru „I.L. Caragiale“, ed. a III-a, cu spectacolul ”” de Eugen Ionescu (1992); Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor, cu spectacolul ”Richard al II-lea” de W. Shakespeare (1997); Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol, cu piesa ”Woyzeck” de G. Büchner (2006); Premiul pentru cel mai bun spectacol - ” Walpurgiei” de Venedikt Erofeev, la Festivalul de Dramaturgie Contemporanã, ediþia a XXI-a, Braºov, 2009. Muzia spectacolului concert aparþine artistei Ada Milea câºtigãtoare a doua premii UNITER în 2003 ºi 2006. Criticul Cristiana Gavrilã spune despre Ada Milea cã ” pare cã a gãsit o formulã magicã pentru spectacole de muzicã”. Concepe muzica originalã a spectacolului, compusã din 23 de songuri, dupã textele lui Ion Mureºan, câºtigãtor al Premiului Uniunii Scriitorilor în anul 2011 pentru volumul de poezii ”Alcool” ºi despre care criticul ºi jurnalistul Al.

Cistelecan spunea: ”Poeþii care vor neapãrat sã ia premii, ºi nu doar menþiuni, ar trebui sã evite anii în care publicã ºi Ion Mureºan. Iar asta pentru cã, de regulã, el ia toatã recolta de premii ºi cununiþe, de la cele comunale la cele naþionale ºi înapoi. Deºi n-are decît trei cãrþi, a strîns dupã ele trei dulapuri, burduºite toate, de diplome (unul e pe casa scãrii)”. Coregrafia este realizatã de Vava ªtefãnescu, director artistic al Centrului Naþional al Dansului Bucureºti, câºtigãtoare în 2003 a premiului Ministerului Culturii pentru coregrafie. Scenografia este conceputã de Adrian Damian, colaborator constant al regizorului Mihai Mãniuþiu.

Distribuþia spectacolului se bucurã de prezenþa Adei Milea, a Vavei ªtefãnescu, a lui Bobo Burlãcianu solistul trupei Fãrã Zahãr ºi a lui Cristian Rigman, actor la Teatrul Naþional Cluj-Napoca, membru al trupei Sunday People. Biletele se gãsesc la Agenþia Teatralã sau rezervãri pe ticketing@teatrudeva.ro, ori la telefon 0354 738703. Preþul unui bilet este de 20 de lei.

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Van Helsing

23:00 Spioni de elitã 1:45 Observator (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Dragonul 22:00 Armata Întunericului

0:00 Wacky TV (r) 0:30 Culoarea fericirii (r) 1:30 Armata Întunericului (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Cazul Scottsboro 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:15 Eu iubesc Huckabees

Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Copiii care au salvat vara 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Evadare în zori

23:00 Întâlniri rapide 1:00 Focus (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 O datã-n viaþã 22:00 O datã-n viaþã - p2 23:10 Jocurile mafiei 1:15 Distractis Show (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012 rimele declaraþii ale Marianei Câmpeanu, ministrul desemnat al Muncii, care este ºi deputat PNL de Hunedoara, anunþã reîntregirea salariilor bugetarilor prin acordarea celor 15 la sutã pierduþi de 1,2 milioane de angajaþi de la stat în iunie 2010, precum ºi restituirea sumelor oprite ilegal pensionarilor, inclusiv drepturile pensionarilor minieri din Valea Jiului.

va trebui sã se asigure cã se aplicã noua lege a asistenþei sociale, care a redus numãrul de prestaþii sociale ºi care trebuie sã reducã risipa din sistem. “Dacã în aceste ºase luni e greu sã creezi locuri de muncã pe un buget construit de alþii, cel puþin sã stopãm declinul ºi sã stopãm creºterea somajului”, a precizat Mariana Câmpeanu.

Ministrul desemnat al Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Mariana Câmpeanu, este deputat de Hunedoara din partea PNL. În decembrie 2010 a fost aleasã la Colegiul 3 din Haþeg-Þinutul Pãdurenilor, la alegerile parþiale desfãºurate pentru postul rãmas vacant în urma decesului deputatului PDL Ioan Timiº. Mariana Câmpeanu are de

ndemnizaþiile mamelor ºi munca la negru

I Deputat de Hunedoara,

Ministrul Muncii spune cã va repara nedreptãþile pensionarilor ºi bugetarilor condus unul dintre cele mai grele portofolii ºi un buget de peste 7,5 miliarde de euro, din care trebuie sã plãteascã pensiile celor peste 5,3 milioane de pensionari ºi indemnizaþii pentru circa 8 milioane de asistaþi social. Ca ministru, va trebui sã administreze bugetul cu cel mai mare deficit, de 3,4 miliarde

euro, cât este diferenþa între veniturile CAS ºi plãþile pentru pensii.

ºi R eîntregiri dreptate

Primele declaraþii ale Marianei Câmpeanu anunþã reîntregirea salariilor bugetarilor prin acordarea celor 15 la sutã pierduþi de 1,2 milioane de angajaþi de la stat în iunie 2010, precum ºi restituirea sumelor oprite ilegal pensionarilor, inclusiv drepturile pensionarilor minieri. Doar cã nici noul ministru desemnat al muncii ºi nici ministrul finanþelor Florin Georgescu nu au precizat de unde vor lua bani pentru aplicarea acestor mãsuri. “Din punctul meu de vedere, al Ministerului Muncii, doresc ca în aceastã scurtã perioadã douã lucruri sã reparãm: sã restituim cei 15 la sutã personalului bugetar, o

mãsurã abuzivã ºi care trebuia reparatã de mult ºi pensionarii sã primeascã sumele oprite pentru asigurãrile sociale în mod abuziv”, a spus Mariana Câmpeanu. Aceasta a precizat cã dacã nu se vor gãsi bani pentru aceste restituiri, se va apela la o rectificare bugetarã pentru a intra în legalitate ºi a repara o nedreptate. Printre aceste nedreptãþi se regãsesc ºi drepturile pensionarilor minieri, care au fost reparate pe hârtie de fostul guvern, dar care trebuie sã se ºi materializeze. ªi asta cât mai repede pentru a nu fi prea târziu pentru unii pensionari care s-ar putea sã pãrãsescã acestã lume sãrãciþi ºi umiliþi. Gãsirea de soluþii pentru crearea de noi locuri de muncã este altã prioritate a acestui minister, indiferent dacã acestea se vor face pe termen lung sau pe termen scurt. În plus, Mariana Câmpeanu

Membru în Biroul PSD a trecut ”hoþeºte” la PP-DD rieten vechi cu Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PP-DD Hunedoara, Tiberiu Jitea, membru în Biroul executiv al PSD Petroºani a plecat - pe furiº, sau ignorând colegii social democraþi - în partidul lui Diaconescu.

Trãind într-o þarã liberã se ºtie cã poþi hotârî ce doreºti cu privire la viaþa ta, la opþiunile tale ºi poþi sã-þi exprimi opiniile neîngrãdit, cu condiþia sã nu-i lezezi pe cei din jur. În asemenea situaþii se mai gãsesc oameni, de la care ai preteþii, care acþioneazã copilãreºte. Deºi se ºtia ce ceva vreme cã Tiberiu Jitea, un PSD-ist al Petroºaniului, membru în Biroul executiv al formaþiunii politice, ar

cocheta cu PP-DD, acesta refuza sã recunoascã. Probabil era nehotãrât balasând între tentaþie ºi siguranþa locului avut. Cert este cã Tibi Jitea a trecut în barca PP-DD ºi pentru cã avea o relaþie de veche prietenie, chiar din copilãrie, aºa cum spun apropiaþii, cu preºedintele filialei judeþene a acestui partid, Haralambie Vochiþoiu. ”Da, aºa este, Tibi Jitea a plecat la PP-DD confirmând ceea ce noi ºtiam, dar a fost o perioadã când nu a vrut sã recunascã. Noi l-am exclus, iar locul lui în Biroul municipal al partidului a fost luat de urmãtorul de pe lista aleºilor noºtri, respectiv Gabriel Vasilescu. Eu le urez succes tuturor” –

a confirmat situaþia prim vicepreºedintele PSD Petroºani, Costel Postolache. Lumea se schimbã, oamenii – la fel, cã doar fac parte din lume… Ileana FIRÞULESCU

În ceea ce priveºte revenirea la indemnizaþiile pentru mame la 85% din salariu pentru doi ani, ministrul desemnat a spus cã aceste mãsuri au fost prinse în programul de guvernare al USL. Ministrul spune cã a luat în calcul ºi reducerea muncii la negru ºi accelerarea absorbþiei de fonduri europene pentru resurse umane. Pe lângã restituirea contribuþiilor cãtre pensionari, prioritãþile acestui minister includ continuarea protocolului încheiat între foºtii miniºtri de la Muncã ºi de la Finanþe, care voiau sã unifice bazele de date pentru livrarea unor statistici privind numãrul de salariaþi ºi de contribuabili ºi eliminarea fraudei din sistemul de asistenþã socialã. Un raport recent al Curþii de Conturi aratã cã în România s-au acordat pensii ilegale în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, pensionarii având CNP-uri eronate sau dosare duble de pensie, iar noul ministru trebuie sã explice cum de s-a ajuns în asemenea situaþie. Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

lbia Jiului a ajuns depozit de PET –uri. Aºa aratã acum Defileul Jiului, dupã ce apa a mai scãzut puþin.

Imediat ce temperaturile au crescut puþin, au ºi ieºit la ivealã tone de deºeuri.

Jiul sufocat de deºeuri Cel mai vizibil e depozitul de PET-uri, de pe marginea apei. Se pare cã Jiului a cãrat din amonte tone de sticle din plastic, iar imediat ce apa a mai scãzut, sticlele pot fi vãzute pe sute de metri, în lungul Jiului.

De asta s-au oripilat ºi pescarii, ori oamenii care au încercat sã vinã la picnic, în aceste zile în defileu. “Nu se mai vede malul celãlalt. Nisipul e complet acoperit de sticle ºi suntem

Igiena mâinilor: sãnãtate ºi viaþã – 5 mai 2012 irecþia de D Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã evenimentul anual “Igiena mâinilor: SÃNÃTATE ªI VIAÞÃ” al Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a adoptat Programul privind Siguranþa Pacientului (WHO Patient Safety) printr-o serie de evenimente ºi acþiuni de informareeducaþie-comunicare. Potrivit directorului executiv al DSP Hunedoara, Dumitra ªtefan, cu ocazia campaniei vor fi distribuite flyere ºi sãpun în locuri publice aglomerate din judeþ, precum ºi postere în unitãþi de învãþãmânt, cabinete medici de familie, spitale din judeþ. “Igiena mâinilor în spitale dar ºi în viaþa de toate zilele implicã gesturi simple, dar de mare responsabilitate, de care depind sãnãtatea ºi chiar viaþa. Tema ptr campania 2012 „Planificare pentru îmbunãtãþirea igienei mâinilor ºi sloganul “Sã eliminãm infecþiile cauzate de igiena defectuoasã a mâinii!”, prefaþeazã scopul campaniei, anume diseminarea de informaþii, cunoºtinþe ºi instrumente de lucru pentru stimularea înregistrãrii unitãþilor sanitare în reþeaua mondialã a centrelor de excelenþã OMS privind igiena mâinii (RMCEIM). Campania 2012 are ca obiectiv parcurgerea de cãtre una sau mai multe unitãþi sanitare din judeþul nostru a primelor etape recomandate de OMS pentru înregistrarea în RMCEIM.

Infecþiile nozocomiale sunt evenimente adverse înregistrate în instituþiile de sãnãtate la nivel mondial ºi sunt cauzate într-o proporþie notabilã de deficienþele privind igiena mâinilor”, spune Dumitra ªtefan. În octombrie 2004 Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a adoptat Programul privind Siguranþa Pacientului (WHO Patient Safety) a cãrui primã iniþiativã “Îngrijiri de sãnãtate în condiþii de curãþenie înseamnã asistenþã medicalã mai sigurã (Clean Care is Safer Care CCSC)” – pun accentual pe igiena asociatã actului medical ca element esenþial pentru controlul infecþiilor nozocomiale, de care depinde major siguranþa pacienþilor din spitale. CCSC a instituit începând cu 5 mai 2009 evenimentul anual “Igiena mâinilor: SÃNÃTATE ªI VIAÞÃ”. Campania militeazã pentru îmbunãtãþirea practicilor privind igiena mâinii în rândul personalului medical. Campania s-a desfãºurat pentru prima datã la noi în 2011. Potrivit statisticilor global, sute de milioane de pacienþi sunt afectaþi anual de infecþii nozocomiale care duc la

decese ºi pierderi financiare semnificative pe ntru sistemele de sãnãtate. Actualmente, la fiecare 100 de pacienþi spitalizaþi la un moment dat, 7 în þãrile dezvoltate ºi 10 în þãrile în curs de dezvoltare vor dobândi cel puþin o infecþie nozocomialã. În timp ce infecþiile tractului urinar sunt mai fecvente în þãrile dezvoltate, infecþiile chirurgicale sunt de 9 ori mai numeroase în þãrile în curs de dezvoltare afectând aproape 2/3 dintre pacienþii operaþi. În Europa mai mult de patru milioane de pacienþi sunt afectaþi anual de aproximativ 4,5 milioane infecþii nozocomiale care cauzeazã 16 milioane extra-zile de spitalizare, 37 000 de decese precum ºi costuri de aproximativ 7 miliarde euro/an. În România în anilor 2008 erau raportate 9677 de cazuri de infecþii nozocomiale distribuite pe judeþe de la câteva cazuri (Bistriþa Nãsãud 2, Dâmboviþa 3, Constanþa 10) pânã la peste 1500 înregistrate în Cluj (1509), Iaºi (1550) ºi Bucureºti (1582). În judeþul nostru au fost înregistrate 18 cazuri de infecþii nozocomiale. Multe dintre mãsurile de prevenire ºi control ale infecþiilor nozocomiale inclusiv cele privind igiena mâinilor, sunt simple, necostisitoare ºi eficiente, dar responsabilitatea ºi atitudinea pozitivã a personalului sanitar implicat sunt indispensabile. Pacienþii dar ºi deprinderile

ºocaþi de ceea ce am vãzut”, spune un pescar. Anul trecut, autoritãþile din aval au sesizat Garda de Mediu din cauza deºeurilor care sufocã Jiului. Atunci s-a stabilit cã oamenii care polueazã sunt

Ape poluate de localnici âul ce curge în imediata vecinãtate a Colegiului Carmen Sylva din Petroºani este din nou plin de deºeuri.

Asta chiar dacã în urmã cu doar o sãptãmânã,aici au fost o mulþime de tineri care au curãþat, în cadrul campaniei „Ziua Verde”, albia apei. Localnicii de jos dau vina pe cei care stau mai sus în munte ºi care aruncã mereu deºeurile în apã,în timp ce alþii dau vina pe turiºtii de ocazie. “Cei care stau mai sus pe vale aruncã plasticuri ºi pe ei nimeni nu îi poate verifica. Aici de câþiva ani apa e atât de murdarã ºi poluatã ºi nimeni nu face nimic. Eu locuiesc în zonã ºi mereu vãd mizerii în apã”, spune populaþiei generale privind igiena mâinii joacã un rol important în prevenirea infecþiilor nozocomiale. Un studiu pe 900 de persoane publicat în prestigioasa revistã medicalã Lancet în 2005 a relevat potenþialul deosebit al unui gest elementar de igienã precum spãlarea corectã cu apã ºi sãpun a mâinilor: scãderea cu 50% a numãrului cazurilor de pneumonie ºi diaree ºi cu 34% a infecþiilor cutanate. Obiectivul specific în cadrul campaniei 2012 este stimularea capacitãþii unor unitãþi sanitare din judeþul nostru în realizarea primelor etape ale parcursului recomandat de OMS pentru accederea în reþeaua internaþionalã a centrelor de excelenþã privind igiena mâinii. Diana MITRACHE

cei ce locuiesc în Valea Jiului pe afluenþii Jiului. De acolo pleacã tone de mizerii ºi toate ajung în Defileul Jiului. Nimeni, însã, nu a putut fi amendat, pe motiv cã nu s-a putut face dovada cã ei sunt vinovaþi ºi nimeni, niciodatã nu a fost prins în flagrant. Diana MITRACHE

o localnicã din zona Slãtinioara. “Sã ºtiþi cã pe vremea mea aici urcau pãstrãvii de curatã ce era apa. Acum nicio vietate nu mai trãieºte din cauza mizeriei”, spune un alt localnic din zonã. “Aruncã în apã tot felul de mizerii, turiºtii de ocazie. Vin stau cu pãtura pe iarbã ºi tot ce nu mai folosesc, aruncã în apã”, mai spune un alt om. Poluarea de pe apele de munte din Valea Jiului nu sunt strãine de responsabilii de la Garda de Mediu, însã, niciodatã nu s-au dat amenzi, pe motiv cã nimeni nu a putut fi prins în flagrant. Diana MITRACHE

15 mai 2012,

Politic 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Costel Avram: Privitor la chestiunea renunþãrii la cursa pentru ºefia Consiliului judeþean vã spun ceva parafrazându-l pe Ion Creangã:

Mai bine în Valea mea fruntaº decât codaº la oraº! -Domnule Costel Avram, faptul cã nu v-aþi înscris în lupta pentru ºefia Consiliului judeþean a fost perceputã în mass media localã drept o mare surprizã. Eraþi creditat în sondaje drept un lider politic cu ºanse reale de a fi, mai ales în Valea Jiului, foarte aproape de a ajunge în vârf. De ce aþi renunþat? -Nu a fost o decizie uºoarã dar cred cã a fost una pragmaticã. Nu îmi fãceam iluzii cã voi putea câºtiga o luptã electoralã în care erau angajate alianþe politice majore ºi care dispun de sume considerabile pe care sunt gata sã le investeascã în convingerea, pe orice cãi, a electoratului judeþean. Rareori se întâmplã ca un partid mic sã-ºi poatã propulsa candidaþii în vârful ierarhiei. ªtiþi foarte bine cã PRM-ul are, în momentul de faþã, doar doi vicepreºedinþi de consilii judeþene. ªi, dacã ar fi sã mã iau dupã informaþii de

ultimã orã, cred cã am rãmas singurul... -Ca sã revenim la prima întrebare: care e motivul pragmatic pentru care spuneþi cã aþi renunþat? -Cred cã aº fi creat o confuzie în capul electoratului nostru. S-ar fi putut ca unii oameni de bine care m-ar fi votat ca preºedinte al consiliului judeþean ar fi putut urma o logicã fireascã ºi nu m-ar mai fi

votat ºi pentru funcþia de consilier judeþean. Ori vicepreºedinþii se aleg din rândul consilierilor ºi nu de pe lista din care se alege preºedintele consiliului judeþean. Prin urmare, am vrut sã fiu extrem de precis ºi cinstit cu alegãtorii mei. Dacã o prestigioasã publicaþie localã m-a ales „Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului în Consiliul judeþean” am vrut sã fiu consecvent ºi sã rãmân aºa ºi în continuare. Pentru a

face posibilã aceastã nouã nominalizare la aceastã categorie îi rog pe concitanii mei din Valea Jiului sã fie ºi ei la fel de consecvenþi ºi generoºi cu mine ca ºi pânã acum. -Credeþi cã veþi putea fi ales, din nou, vicepreºedinte al Consiliului judeþean Hunedoara? -Totul depinde de dispersarea voturilor. Dacã alianþele politice majore care se aflã în

competiþie îºi vor împãrþi voturile în aºa fel încât sã nu poatã constitui o majoritate atunci am putea sã intrãm ºi noi în jocul electoral. Eu cred cã ar fi bine, din punct de vedere democratic, ca nici o alianþã sã nu deþinã, dupã alegerile locale, o majoritate zdrobitoare. Aceste majoritãþi sunt nocive pentru cã vor conduce la o dictaturã a majoritãþii asupra minoritãþii. De aceea vã spun dv ºi cititorilor dv. sã nu ignore partidele mici. Sã ia exemplul parfumierilor care pun esenþele tari în recipiente mici ºi sã facã în aºa fel ca ºi din partide mici sã rãsarã arbitri imparþiali pentru jucãtorii cei mari. -Ne transmiteþi vreun mesaj de început de viitoare campanie electoralã? - Da. Noi rãmânem fideli înþelepciunii populare care spune sã ne întindem doar cât ne ajunge plapuma. ªi sã ajungem ce-am fost. ªi nu mai mult decât atât...

Locuitori mai puþini, Hunedoara fãrã primar consilieri la fel de mulþi M iciun oraº din Hunedoara nu mai are locuitorii de la alegerile trecute, dar numãrul consilierilor rãmâne neschimbat. Nicio primãrie nu va avea mai puþini aleºi,

chiar dacã populaþia a scãzut simþitor. Suntem mai puþini, dar aleºii vor fi la fel de mulþi. Chiar dacã statistic populaþia a scãzut, asta nu afecteazã nicio primãrie din Hunedoara, iar consilierii locali vor fi tot atâþia

ca ºi în mandatul actual. Asta e valabil ºi la Petroºani, unde numãrul aleºilor va rãmâne acelaºi, chiar dacã populaþia oraºului a scãzut cu aproape 2.000 de locuitori. „Conform Legii administraþiilor publice locale nr. 215/2001, la un total de populaþie între 20.000 ºi 50.000 de oameni, numãrul de consilieri este de 19. Numãrul se stabileºte de prefect, prin Ordonanþã, þinând cont de numãrul populaþiei existente la 1 iulie 2011. Astfel, la Petroºani vom avea tot 19 consilieri”, a precizat juristul Adrian Negoe, secretarul primãriei Petroºani. Judeþul Hunedoara are mai puþin de 400.000 de persoane, relevã rezultatele provizorii ale recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor. Datele aratã cã oraºele hunedorene sunt cele mai populate. La sate, trãiesc la aceastã orã puþin peste 100.000 de hunedoreni. Capitala judeþului, Deva, are cei mai mulþi locuitori, peste 55.000. Aceasta este urmatã de Hunedoara, Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Comuna cu cei mai puþini locuitori din judeþul nostru rãmâne Bãtrâna, unde trãiesc astãzi 124 de persoane. Diana MITRACHE

unicipiul Hunedoara rãmâne fãrã primar, dupã ce acesta ºi-a dat demisia din PNL. El a recurs la demisie, pentru a canmdida ca independent, dupã ce PNL îl susþine în alegeri pe directorul spitalului ºi nu pe Ovidiu Hada.

Ovidiu Hada, primarul din Hunedoara a demisionat din PNL, dupã ce a fost contestatã candidatura de cãtre cei din conducerea organizaþiei judeþene ºi de atunci a urmat un lung ºir de demisii ºi reveniri asupra deciziilor. Pentru a putea candida ca independent, Ovidiu Hada s-a autosuspendat din PNL. Practic, imediat dupã ce ºi-a depus candidatura, aceasta a fost contestatã chiar de cãtre colegii din PNL, pe motiv cã, pentru a putea candida independent, trebuia, potrivit legii, sã-ºi depunã demisia din partid. Acum, conform legii, Hada nu mai poate fi primar pe perioada cât a mai rãmas din acest mandat. Actualul primar al Hunedoarei ºi-a retras dosarul miercuri searã, a demisionat din PNL ºi l-a reintrodus la biroul electoral municipal. În aceste condiþii, mandatul de primar al lui Ovidiu Hada, potrivit legii, înceteazã înainte de termen. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Mai este Ziua Mondialã a Libertãþii Presei. Cât de liberã este presa la ora actualã, dacã mai este câinele de pazã al democraþiei sau cât de mult îi poate influenþa pe cititori sunt câteva întrebãri la care oficialitãþile Vãii Jiului au rãspuns ieri.

Italienii au fost respinºi n Petroºani, italienii au fost respinºi! Romii se pregãtesc, ºi ei, sã-i urmeze pe italieni...

Dintre cele 9 formaþiuni politice înscrise în cursa de ocupare a fotoliilor de consilieri locali la Petroºani, una a ieºit deja din cursa electoralã. Este vorba despre Asociaþia Italienilor din România care, oricum, prezentase o listã incompletã cu doar 5 candidaþi. Motivul pentru care Biroul Electoral de Circumscripþie Nr. 6 Petroºani a luat decizia de respingere a Asociaþiei Italienilor este legat de faptul cã respectiva formaþiune politicã nu întruneºte

condiþiile de formã prevãzute de articolul 45, alineatul I din Legea nr. 67 / 2004. Mai exact, „Lista nu este datatã ºi semnatã olograf în original de cãtre preºedintele Ro As. It, deputatul Mircea Grosanu”. Pe de altã parte ºi reprezentanþii romilor, se pare, vor ieºi ºi ei din competiþia electoralã. Nu de alta, dar, ºi lista depusã de cãtre aceºtia ar prezenta unele nereguli. Oricum, nici Partida Romilor „Pro Europa” nu era creditatã cu prea multe ºanse de a ocupa un post de consilier local la Petroºani. În parantezã fie spus, pe lista acesteia se aflã doar 3 candidaþi. Mir cea NISTOR

Cei mai mulþi sunt realiºti ºi spun cã, din moment ce presa este o afacere, nu poate fi 100% liberã. Însã sunt ºi alþii optimiºti, care cred cu tãrie cã presa poate rãsturna sisteme, politicieni ºi poate pedepsi, în locul organelor abilitate, acte de corupþie. Cristian Resmeriþã, deputat PSD: ”Bineînþeles cã eu mai cred în libertatea presei ºi bineînþeles cã presa este câinele de pazã al democraþiei. Eu cred în aceste lucruri ºi cred într-o presã corectã, echidistantã”. Haralambie Vochiþoiu, candidat la CJ Hunedoara din partea PPDD: ”Ca orice lucru pe lumea asta, libertatea presei este discutabilã. Presa este o afacere, dar în acelaºi timp rãmâne un instrument de exercitare a democraþiei datoritã contradicþiei intereselor celor care patroneazã presa”. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni: ”Eu zic cã da, cã presa este în continuare câinele de pazã al democraþiei ºi mai cred în imparþialitatea presei. Eu spun cã presa este liberã, cu mici reþineri, pe care le cunoaºte toatã lumea. Cât despre influenþa pe care mass-media o are asupra populaþiei, nu cred cã ea poate influenþa la nivel local opþiunile alegãtorilor, pentru cã acestea pot fi schimbate numai prin munca de teren. Sunt ºi exemple de presã care nu

Politicienii hunedoreni, despre libertatea presei este echidistantã, dar cititorii îºi dau seama de aceste lucruri ºi iau ei singuri hotãrâri. Totuºi, e mai bine sã ai o imagine corectã”. Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ: ”Eu aºa cred, cã presa trebuie sã spunã adevãrul ºi cã este liberã. Depinde însã dacã presa prezintã realitatea, care trebuie sã primeze. Nu pot sã cred cã massmedia, în general, ar putea sã nu fie imparþialã, nu mi s-ar pãrea normal”. Alexandru Lãutaru, inspector ºcolar general: ”Eu cred foarte mult în libertatea presei ºi în faptul cã ea este câinele de pazã al democraþiei. În ceea ce mã priveºte, cred cã am arãtat preocupare ºi transparenþã. Totuºi, ca ori-

unde în lumea asta, nu putem vorbi de o libertate a presei de 100%, nicio fiinþã nu este liberã, nici mãcar animalele din junglã nu sunt libere în totalitate. Presa poate fi ºi un formator de opinie ºi poate interveni în formarea educaþiei unui individ”. Sorin Sanda, candidat PPLC la Primãria Uricani: ”Eu cred în libertatea presei, cred în faptul cã presa poate rãsturna un sistem corupt ºi în faptul cã la un moment dat poate rãmâne singura soluþie pentru ca adevãrul sã iasã la ivealã. Desigur, nu trãim într-o lume idealã, aºa cã în unele locuri, chiar ºi în Valea Jiului, presa ”s-a manelizat”. Dar pãdure fãrã uscãturi nu se poate”.

Dorin Gligor, preºedintele PDL Hunedoara: ”Este extrem de complicat acest subiect. Dacã mã refer la ce se încearcã cu presa de peste 20 de ani, pot spune cã obiectivitatea este duºmanul banului. Libertatea presei este necesarã, dar cred cã mai e de lucrat aici”. (n.r. Dorin Gligor a fost singurul politician hunedorean care de Ziua Mondialã a Libertãþii Presei a transmis un mesaj de felicitare jurnaliºtilor hunedoreni) Bogdan Þîmpãu, deputat PNL: ”Grea întrebare. Ca ºi accepþiune generalã, presa poate fi numitã în continuare câinele de pazã al democraþiei. Ca ºi comportament per total, are un efect de cenzurã asupra tuturor celor

care deþin puterea. Din pãcate, existã ºi exemple negative. Pãrerea mea este cã presa poate influenþa votul alegãtorilor, fiindcã este principalul mijloc de informare al cetãþenilor. Cât despre libertate, pot spune cã presa nu este liberã, deoarece proprietarii trusturilor au interese economice, politice, sociale, care se rãsfrâng ºi asupra liniilor editoriale”. Ilie Pârvan, candidat USP la Primãria Uricani: ”Parþial, o parte din presã este subordonatã unor interese în funcþie de cine este patron. În general, oamenii cinstiþi mai cred într-o presã imparþialã, dar acest concept a cam fost uitat în ultimii ani chiar de cãtre cei care semneazã articole”. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan: ”Nu mai este de mult presa câinele de pazã al nimãnui. Presa este plãtitã la comandã de cãtre infractori. Parþial mai e liberã, dar majoritatea ziarelor sunt plãtite. Presa este manipulabilã ºi, la rândul ei, manipuleazã”. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan: ”Presa ar trebui sã fie câinele de pazã al democraþiei, dar nici prea mulþi, sã nu devinã maidanezi. Existã în Valea Jiului câteva publicaþii care par mai libere, dar o parte se cunosc dupã politica editorialã cã aparþin unor grupuri de interese”. Gabriel Lungu: ”Eu încã mai cred în libertatea presei ºi consider cã tot ceea ce s-a mai îndreptat la nivel central a fost datoritã presei. Marile tunuri au fost dezvãluite de cãtre presã. Din pãcate, celelalte organe ale statului nu ºi-au fãcut datoria”. Constantin Brânduºe, candidat independent la Primãria Lupeni: ”Asta cu libertatea presei e o glumã. 50% din presã e liberã, 50% e pe interes. Libertate are, dar din pãcate nu ºtie ce sã facã cu ea. Însã în principal presa are un cuvânt de spus”. Anamaria NEDELCOFF

Spital cu „de toate„ la Haþeg dministraþia localã A din Haþeg are în desfãºurare un proiect care prevede reabilitarea ºi modernizarea spitalului ºi a ambulatoriului. Dupã finalizarea lucrãrilor, aceste instituþii vor fi printre cele mai bine dotate din întreg judeþul. “Este o investiþie pe fonduri europene de un 1, 5 milioane de euro, care presupune reabilitarea Policlinicii din punct de vedere termic, al instalaþiilor de apã-canalizare, a placajelor ºi nu în ultimul rând un lift exterior, care sã ajute pacienþii sã nu urce la etaj pe

scãri, pentru cã unii sunt bolnavi ºi le este foarte greu. În paralel, avem în intenþie ºi dotarea cu aparaturã medicalã”, a declarat Nicolae Timiº, primarul Oraºului Haþeg. De asemenea, aici existã ºi un heliport, ceea ce dã un plus spitalului în privinþa promptitudinii salvãrii de vieþi. “Avem primul heliport din judeþ, care are toate avizele necesare de la Comandamentul Aviaþiei Civile”, a mai spus Timiº. De asemenea, tot la Spitalul din Haþeg existã ºi un RMN performant, care este proprietatea unitãþii. Luiza ANDRONACHE

Fiica celebrului Raj Tunaru ne învaþã sã fim cool imona Oncescu Tunaru, fata mai celebrului sãu tatã, Raj Tunaru a scos un ghid despre cum sã ne purtãm ca sã fim cool. Lansarea a avut loc ieri la hotelul tatãlui sãu din Petroºani.

Simpozion de artã fotograficã asa de Culturã a Studenþilor din Petroºani a organizat, recent, un simpozion dedicat artei fotografice. Manifestarea s-a intitulat “Locuri de lângã noi” ºi, se pare, va deveni una tradiþionalã.

Cei care au jurizat concursul au fost Dorel Gãina, profesor universitar de la Universitatea de Arte ºi Design Cluj, Petriºor Crãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu, membri ai UAPR Deva”. “Deoarece manifestarea a fost una care s-a bucurat de un real succes am convenit sã organizãm, anul viitor, ºi o ediþie cu numãrul

2. Ceea ce mã bucurã este faptul cã tinerii au rãspuns cu entuziasm acestei iniþiative legate de promovarea artei fotografice. În plus, cei care au “arbitrat” acordarea premiilor sunt niºte oameni deosebiþi, care au promis cã vor fi prezenþi ºi la ediþiile viitoare ale simpozionului”, a precizat Lavinia Hulea, director

Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani. Vernisajul expoziþiei care va reuni cele mai bune lucrãri ºi care vor fi expuse pe stradã, în faþa Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, este programat a avea loc în cursul sãptãmânii viitoare. Mir cea NISTOR

Simona Oncescu Tunaru susþine cã a locuit în 7 oraºe ale lumii,printre care Miami, Bucureºti, San Francisco ºi Petroºani ºi a decis sã-ºi lanseze acest ghid în hotelul în care locuieºte tatãl sãu, Raj Tunaru la Petroºani. Ea spune cã a pornit de la faptul cã în România se întâmplã tot felul de lucruri ciudate ºi totul s-a iniþiat în mintea ºi telefonul sãu mobil în momentul în care stãtea lasemafor, iar un individ a depãºit în goanã coloana formatã ºi a trcut pe roºu fãrã sã mai aºtepte. “E prima carte pe care am scris-o în perioada februarie - septembrie 2011 ºi cuprinde întâmplãri nefericite pe

care le-am trãit în România. Am simþit nevoia sã spun lumii cã putem lua atitudine ºi cã schimbarea înseamnã evoluþie”, spune Simona Oncescu Tunaru, autoarea cãrþii. Volumul intitulat “Ghidul cum sã te porþi ca sã fii cool” are puþin peste 100 de pagini ºi este împãrþit pe capitole. Astfel, aflãm cum sã ne comportãm în trafic, în parcare, în taxi, la aeroport,, în alte þãri,cum sãutilizãm telefonul mobil, cum ne purtãm la restaurant, la intrarea într-o încãpere, la “tatoo salon”, sau “gim” ºi multe altele. “Când am fost invitatã sã prezint acest eveniment, habar nu aveam ce cuprinde cartea. Am citit-o ºi imediat mi-am adus aminte de o întâmplare în care eu am fost pe punctul de a fi scuipatã pe pantofi de un domn extrem de elegant, care a decis sã facã asta în plinã stradã. Cred cã avem nevoie de un astfel de ghid, din care generaþia de azi, care a uitat cum e sã sãruþi mâna unei doamne, sã înveþe cât mai mult”, a spus Ileana Firþulescu,

ziarista care a prezentat evenimentul. Cartea Simonei Tunaru se aflã în librarii, la chioºcuri de ziare ºi, în

curând, autoarea promite cã va putea fi descãrcatã ºi de pe Internet. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Italienii au fost respinºi n Petroºani, italienii au fost respinºi! Romii se pregãtesc, ºi ei, sã-i urmeze pe italieni...

ziarista care a prezentat evenimentul. Cartea Simonei Tunaru se aflã în librarii, la chioºcuri de ziare ºi, în

curând, autoarea promite cã va putea fi descãrcatã ºi de pe Internet. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Bugetul Devei, grevat de datorii hidat de principiul „Datoria nu e a mea, ci a urmaºilor urmaºilor mei”, primarul Mircia Muntean a îndatorat municipiul Deva cu zeci de milioane de lei. Prea puþin a plãtit sau va plãti el, pentru cã aceste credite sunt contractate ºi pe 20 de ani.

Bugetul municipiului Deva este grevat de datorii de zeci de milioane de lei sau, mai bine spus, credite luate de edilul Mircia Muntean în numele modernizãrii urbei. Acelaºi Mircia Muntean care este decis sã renunþe la fotoliul de primar al Devei pentru un ipotetic scaun de ºef al Consiliului Judeþean Hunedoara. Aºa cã, datoria publicã este lãsatã în urmã, pe umerii celui care îi va lua locul. Din creditele luate în

ultimii ani, edilul – ºef al Devei a reuºit sã ramburseze unul singur ºi cel mai mic, evident. Este vorba despre cele 722.700 de lei împrumutaþi pentru lucrãri investiþii Consolidare mal Aurel Vlaicu, Modernizare Str. B. Bartok,Modernizare Str.

M.Klein, Modernizare Str. Brânduºei. Mai sunt însã multe alte zeci de milioane de lei aflate în curs de rambursare. Astfel, în februarie 2006, edilul devean a decis sã îndatoreze urbea cu 40 de milioane de lei, pe 20 de ani, pentru unele lucrãri de investiþii. Alte 20 de milioane

de lei au fost împrumutate tot în 2006 pentru Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetãþii ºi trebuie returnate în 15 ani de la contractarea creditului. Iar în 2007 a mai fost contractat un credit, de 25,7 milioane lei, pe 20 de ani, pentru „lucrãri investiþii - Complex de Bazine de inot si agrement - Stadion Cetate Deva”. În plus, în urmã cu doi ani, Mircia Muntean s-a împrumutat de douã ori, cu suma totalã de aproape 7 milioane de lei pentru stingerea datoriilor restante ale municipiului Deva. ªi sã nu uitãm cã toate aceste credite sunt purtãtoare de dobânzi, comisioane ºi alte taxe. De precizat cã numai în acest an, Primãria Municipiului Deva are de returnat peste 17 milioane de lei reprezentând ratele creditelor, dobânzile ºi comisioanele aferente. Car men COSMAN

O ºansã pentru câteva zeci de copii de la casa de copii, oferit de Reva Simeria n grup format din 50 de tineri de la casele de copii din toatã þara învaþã sã devinã reparatori de vagoane la Reva Simeria, în baza unui proiect social derulat aici.

Gardul viu din Petroºani, “asiprator” de mucuri de þigarã kilograme de mucuri de þigãri la fiecare 3 zile. Atâta adunã angajaþii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi privat din parcuri ºi din gardurile vii de pe centru.

E drept, nu stat nimeni sã cântãreascã cantitatea de mucuri de þigarã

Vine vacanþa, ne trebuie paºapoarte ine vacanþa ºi zeci de oameni îºi fac paºapoarte. Asta o dovedeºte aglomeraþia de la ghiºeul din Petroºani.

Aici, sãptãmânal, o echipã de la Deva vine

strânsã din zonele verzi, dar reprezentanþii SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani au fost dotaþi cu o maºinãrie gen aspirator ºi atât este capacitatea sacului. Aºa cã, celor de al SPADPP nu le-a fost greu sã afle câte mucuri aruncã petroºenenii la voia întâmplãrii, asta deºi existã suficiente coºuri de gunoi stradale. „Aþi vãzut cã în zona centralã ºi în faþa Primãriei, gardul viu nu mai este verde. Asta pentru cã este mai mereu ars. Acolo, în gardul viu din jurul copacilor, aruncã mulþi chiºtoacele de þigarã nestinse”, au declarat reprezentanþii municipalitãþii din Petroºani. Iar ca acest lucru sã nu se mai întâmple, edilii au decis sã înlocuiascã gardul viu din zonele centrale cu pietricele

pentru a fac paºapoarte la biroul deschis sãptãmânal în cadrul primãriei. Asta s-a decis în urmã cu câteva luni ºi de atunci holul primãriei este mai mereu luat cu asalt de oamenii care nu mai sunt nevoiþi sã batã drumul pânã la Deva. “Probabil cã aglomeraþia din aceste zile este datã de faptul cã se apropie vacanþa ºi oamenii vin. Programul la Petroºani este o datã pe sãptãmânã ºi acolo se ºi elibereazã paºapoarte, aºa încât se poate ca aglomeraþia sã fi crescut din acest motiv”, a

Tinerii, cu vârste cuprinse între 18 ºi 25 de ani, beneficiazã de cazare, masã, formare profesionalã în meseriile specifice industriei feroviare, iar la sfârºitul proiectului, când vor avea o calificare, societatea Reva le oferã un loc de muncã sigur pentru viitor. “ Dacã viaþa nu a fost prea fericitã cu aceºti tineri, acum le oferim ºansa sã devinã persoane pe propriile picioare, sã se integreze într-o colectivitate ºi sã îºi facã un viitor. O ºansã în viaþã pentru aceºti tineri”, declarã Nicolae Petroi, manager general Reva Simeria. Proiectul social este finanþat din din marmurã, pe care vine montat un grilaj de fier, ornamental. Dupã modelul fondurile proprii ale SC GRAMPET þãrilor mai dezvoltate decât noi. Afacerea SA Bucuresti, acþionarul majoritar al Reva Simeria. nici mãcar nu este extrem de costisiMarius MITRACHE toare, iar tona de piatrã costã costã circa 600 de lei, dar efectul vizual este garantat. Car men COSMAN

spus Diana Fulop, purtãtor de cuvânt al instituþiei prefectului judeþului Hunedoara. La fel s-a întâmplat ºi joi, când zeci de oameni au

ajuns sã îºi facã actele la Petroºani, semn cã se apropie vacanþa de varã când vor pleca în vacanþã peste hotare. Diana MITRACHE

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Vinovaþii de la Petrila aºteaptã sentinþa ei trei învinuiþi de exploziile de la mina Petrila din 2008 aºteaptã vineri sentinþa. Curtea de apel Craiova a invocat, în urmã cu o sãptãmânã casarea cauzei ºi a cerut retrimiterea dosarului la instanþã.

Aurelian Necula, fostul director al minei Petrila în 2008, Gheorghe Roºu, inginerul ºef securitate minierã ºi ºeful staþiei de salvare minierã Dan ªtefan Ungur ar putea sã afle sentinþa vineri, 4 mai. Ei sunt acuzaþi de ucidere din culpã vãtãmare corporalã din culpã

ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii ºi ar putea sã primeascã ani buni de puºcãrie. Magistraþii Tribunalului

Gorj au menþinut pedepsele cu închisoarea pronunþate în sentinþa judecãtorilor de la Judecãtoria Târgu-Jiu, astfel cã, nici dupã apel,

Simularea Bac-ului, ziua a II-a levii de liceu se aflã în plinã febrã a examenului de bacalaureat. De fapt, este vorba doar despre o simulare a adevãratului examen care este programat în luna iunie.

În judeþul Hunedoara, potrivit deciziei Inspectoratului ªcolar Judeþean, simularea Bac-ului este programatã a se derula în aceleaºi zile în toate liceele. Examenele au demarat miercuri, cu proba la limba ºi literatura românã, au continuat joi cu matematica ºi se vor încheia vineri cu proba la alegere. „Consider cã aceastã decizie de a simula examenul de bacalaureat este una mai mult decât binevenitã. În primul rând pentru elevi care iau un prim contact cu modalitatea de susþinere a examenului oficial care va avea loc peste doar câteva sãptãmâni”, a declarat Constantin Toroapã, director Liceul de Informaticã Petroºani. „Chiar dacã este vorba doar despre o simplã simulare, mulþi dintre elevii noºtri au întâmpinat emoþii la momentul intrãrii în salã

cei trei foºti directori ai EM Petrila nu au scãpat de închisoare. Fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de

Înscrierile la liceu se aflã în plinã derulare rintre noutãþile anului ºcolar 2012 -2013 se numãrã ºi înfiinþarea ºcolilor de maiºtri.

sau când au citit subiectele care sunt la fel de grele ca ºi cele pe care le vor avea de rezolvat la adevãratul examen. Eu sper ca acum, dupã ce s-au obiºnuit cu modalitatea de derulare a examenului de bacalaureat, inclusiv cu camerele de luat vederi, elevii noºtri sã obþinã, în acest an, rezultate mult mai bune decât în anii anteriori, când ne-am clasat pe ultimul loc între liceele din Valea Jiului, în ceea ce priveºte promovabilitatea”, a spus ºi Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani. Adevãratul examen de Bacalaureat va începe în data de 26 mai cu înscrierea candidaþilor. Prima probã este programatã pentru perioada 11 – 13 iunie, fiind vorba despre cea de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare oralã la limba românã. Mir cea NISTOR

închisoare. Gheorghe Roºu, fost inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condmanat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fostul ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Totuºi, abia la Curtea de Apel Craiova, dupã darea unei sentinþe definitive ºi irevocabile se va ºti soartea celor trei directori. Avocaþii apãrãrii spun cã existã ºanse de casare a cauzei. Prin sentinþa magistraþilor de la Judecãtoria Târgu Jiu, cei trei inculpaþi, în solidar ºi cu pãrþile responsabile civil-

respectiv maiºtrilor electromecanici minieri. În ceea ce priveºte ºcoala profesionalã, aici, calificãrile pentru care vor fi organizate cursuri sunt în meseriile de coafor, manichiurist, pedichiurist ºi

mente CNH SA Petroºani ºi EM Petrila, sunt obligaþi la plata a 342.429 de lei despãgubiri civile cãtre Spitalul Clinic de Urgenþã ºi Chirurgie Plasticã ºi Reparatorie ºi Arsuri Bucureºti, 120.410 lei despãgubiri civile cãtre Spitalul Clinic de Urgenþã Bucureºti, 14.098 de lei despãgubiri civile cãtre Spitalul de Urgenþã Petroºani, cu dobânzile legale aferente pânã la achitarea integralã a debitelor. În plus, cei trei ºefi din minerit vor fi nevoiþi sã plãteascã despãgubiri pãrþilor vãtãmate din dosar sau urmaºilor acestora. Diana MITRACHE

mecanic auto. În acelaºi timp, la seral, cursurile sunt organizate pentru calificarea în meseriile de tehnician operator tehnicã de calcul, tehnician electromecanic, proiectant CAD, proiectant instalaþii electrice, tehnician mecanic întreþinere ºi reparaþii sau tehnician instalaþii electrice. Mir cea NISTOR

La acestea se pot înscrie atât absolvenþii de liceu cu diplomã de bacalaureat cât ºi cei care nu au reuºit sã obþinã acest act. La Colegiul Tehnic „D. Leonida” din Petroºani, de exemplu, înscrieri se mai fac ºi la seral sau la ºcoala profesionalã. La „D. Leonida”, la ºcoala de maiºtri, vor funcþiona douã clase destinate maiºtrilor minieri,

Titularizãri “noi” otrivit noilor reglementãri, în acest an, a fost schimbat ºi modul de angajare al profesorilor.

Astfel, examenul centralizat de titularizare a fost înlocuit cu o triere a candidaturilor direct la nivelul ºcolilor. Mai exact, cadrele didactice nu vor mai susþine examenul organizat de cãtre inspectoratul ºcolar, ci, se vor adresa direct unitãþilor ºcolare în care doresc sã predea. La ªcoala Generalã “I. G. Duca” din Petroºani, de exemplu, s-au înscris, pentru cele 9 posturi disponibile, 11 candidaþi. Posturile scoase la concurs sunt la educaþie fizicã – 2, pian ºi vioarã – câte unul ºi învãþãmânt special – 5. Mir cea NISTOR

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

4 mai 2012

Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul oferit de prieteni, pentru cã numai aºa puteþi rezolva tot ce v-aþi propus pentru astãzi. De unul singur, nu aveþi prea mari ºanse de reuºitã. Sfaturile unei femei mai în vârstã vã ajutã sã dezamorsaþi un conflict incipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numai de problemele personale ºi sã neglijaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Chiar dacã situaþia financiarã nu vã mulþumeºte, nu riscaþi nimic ºi evitaþi speculaþiile de orice fel.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþi indispus din cauza unor neplãceri pe plan sentimental. Totul se rezolva în scurt timp, cu ajutorul unui prieten. Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþi modificãri în cãmin. Membrii familiei vã susþin ideile ºi vã ajutã.

Chiar dacã anturajul vã apreciazã ideile originale, ar fi bine sã þineþi cont ºi de ideile lor. Astãzi nu este recomandabil sã vã implicaþi în activitãþi importante. Relaxaþi-vã mai mult. O pauzã nu stricã nimãnui. Aveþi posibilitatea sã meditaþi la unele probleme.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºi nu este recomandabil sã luaþi decizii importante. De asemenea, amânaþi activitãþile care necesitã un efort intelectual deosebit. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºi acordaþi mai mult timp odihnei ca sã vã puteþi reface.

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nou loc de muncã, aºa cum vã doriþi. Farmecul personal vã ajutã sã rezolvaþi unele probleme pe cale diplomaticã. Aveþi tendinþa sã vã pierdeþi în detalii. Organizaþi-vã timpul cât mai eficient! O sã aveti nevoie de el.

Starea de melancolie pe care o resimþiþi se datoreazã problemelor sentimentale. Astãzi ar fi bine sã vã ocupaþi de activitãþi casnice: reparaþii în locuinþã, zugrãvit, mutat mobila etc. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã din familie.

În prima parte a zilei s-ar putea sã întâmpinaþi mici dificultãþi în relaþiile sentimentale. Puteþi rezolva totul foarte uºor, cu calm ºi cu o vorbã bunã. Chiar dacã situaþia financiarã a familiei nu este tocmai bunã, nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi o activitate nouã. Organizaþi-vã cât mai bine ºi nu vã pierdeþi timpul cu activitãþi care nu sunt strict necesare! Este o zi favorabilã schimbãrilor în cãmin ºi drumurilor scurte în interesul familiei. O sã cumpãraþi ceva de valoare.

Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental, din cauza stãrii de emotivitate care vã împiedicã sã vã exprimaþi deschis ºi clar. Nu evitaþi comunicarea! În relaþiile cu prietenii, temperaþivã orgoliul. În caz contrar, existã riscul sã vã treziþi.

În prima parte a zilei sunteþi foarte emotiv ºi este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare. Încercaþi sã vã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþi comunicarea! Dacã sunteþi invitat la o petrecere, ar fi bine sã nu vã eschivati. Aveþi prilejul sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cam confuz. Nu rãspundeþi la provocãrile partenerului de viaþã! Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþie aprinsã, în scurt timp situaþia se va îmbunãtãþi de la sine. Spre searã, o vizitã la prieteni readuce armonia în relaþiile parteneriale.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Prima contestaþie depusã de firma în cauzã a fost admisã doar în micã parte de cãtre Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, dar nici aºa reprezentanþii TIM nu s-au dat bãtuþi ºi au mai contestat o datã aceeaºi licitaþie. Pe SEAP, anunþul a fost publicat în data de 2 noiembrie, când oficiali ApaServ

Conductele din Petroºani, „colmatate” de contestaþiile SC TIM SA Valea Jiului SA au scos la licitaþie proiectul evaluat la 28.429.417 lei, fãrã TVA. În data de 16 ianuarie au fost deschise ofertele ºi, dacã licitaþia nu ar fi fost contestatã în 14 martie ar fi trebuit semnat contractul. Monica Tarcea, manager de proiect, a precizat cã, într-adevãr, SC TIM SA Cluj Napoca a venit cu cea mai micã ofertã, însã criteriul de selecþie a fost oferta cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. „Preþul a reprezentat doar o parte din punctaj ºi au existat ºi alte criterii de eligibilitate. Am decis acest lucru – ºi nu numai

noi – pentru cã românul este învãþat sã vinã la licitaþie cu preþuri foarte mici, se încheie contractul, ºi apoi vine ºi cere suplimentarea sumei. La contractele cu fonduri europene nu merg astfel de înþelegeri”, a explicat Monica Tarcea. Reprezentanþii TIM SA nu au fost de acord cu criteriile de selecþie stabilite ºi au contestat

licitaþia la CNSC, iar dupã soluþionare SC ApaServ Valea Jiului SA a trebuit sã refacã comunicãrile. Practic, aceasta a

fost soingura deficienþã stabilitã de CNSC, care nu a vãzut niciun motiv sã decidã reluarea licitaþiei. Cei de la TIM nu s-au dat bãtuþi ºi au contestat, însã, din nou, aºa cã ºi acum contractul este blocat. „În prezent, contestaþia este în curs de soluþionare. Dacã rãspunsul va fi pozitiv pentru noi, în termen de 10 zile vom putea semna contractul. Sperãm sã primim rãspunsul pânã vineri”, a mai spus Monica Tarcea. De precizat cã SC TIM SA nu merge singur la contestaþii, ci este reprezentat de o puternicã firmã de avocaturã din Bucureºti. În plus, surse bine informate spun cã societatea ar fi controlatã de Ioan Rus, proaspãt propis de USL drept ministru de Interne. Car men COSMAN

Cauciucuri în flãcãri la REMAT entrul REMAT al omului de C afaceri Orian Comãnescu era cât pe ce sã ia foc cu totul, dupã ce muncitorii sãi au ars câteva cauciucuri ºi materiale rezultate din dezmembrãrile auto.

Gara Petroºani, între istorie ºi ruinã ara din Petroºani, poarta de intrare în municipiu, aratã ca acum un secol, murdarã ºi întunecatã.

Aceastã clãdire de valoare istoricã, datã în folosinþã în anul 1870, mai are puþin ºi se dãrâmã sub privirile îngrijorate ale cãlãtorilor, dar mai ales sub cele indiferente ale autoritãþilor, care dau din umeri atunci când întrebi ce se mai aude cu mult discutatul proiect de modernizare trâmbiþat de politicieni încã de anul trecut. “Ar fi multe de fãcut în gara asta. Totul e dãrâmat. Îmi aduc aminte cã acum vreo 15 ani, când am fost eu aici,

parcã era mai frumos ca acum. Sunt extrem de dezamãgit”, ne-a declarat un cãlãtor. De-a lungul timpului, aici s-au fãcut foarte puþine lucrãri de întreþinere, fãrã sã mai vorbim de reabilitare. Au fost perioade întregi în care cãlãtorii îºi rupeau picioarele din cauza beznei din garã, mai ales atunci când coborau din tren. Peroanele nu au mai fost reparate de mult timp, asta pânã anul trecut, când primãria a asfaltat o porþiune de la linia trei. De altfel, de câþiva ani, nici Serviciul de Mesagerie nu mai existã. “Serviciul de Mesagerie din Staþia Petroºani a fost desfiinþat de aproximativ 7 ani, din 2005-2006”, a

declarat Ioan Aonofriesei , ºef Staþie CFR Cãlãtori Petroºani. Dar, acesta nu este singurul care nu mai existã. Serviciul de Informaþii din Staþia Petroºani a fost desfiinþat începând cu 1.04 2010, iar atribuþiile au fost preluate de casierii de bilete. În prezent, cãlãtorii care solicitã informaþii, pot face asta la un numãr de telefon special înfiinþat. Reprezentanþii municipalitãþii au afirmat în repetate rânduri cã Gara de la Petroºani a intrat pe lista de investiþii a Ministerului Transportului din 2012. Acum, însã, nimeni nu mai ºtie nimic, dacã se mai face sau nu ceva, iar confuzia este cuvântul care descrie cel mai bine aceastã stare de

fapt. “Pânã în acest moment nu avem niciun fel de informaþii suplimentare faþã de ceea ce am declarat cu ceva timp în urmã. Aºteptãm sã vedem care va fi viziunea noului Guvern în ce priveºte Gara din Municipiul Petroºani”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Gara din Petroºani a fost datã în folosinþã la data de 18 august 1870, adicã în urmã cu 142 de ani. Astfel, întreg ansamblul staþiei CFR din Petroºani are o valoare istoricã, însã din pãcate, aratã tot ca în secolul trecut. Luiza ANDRONACHE

Pompierii de la Petroºani au fost solicitaþi sã intervinã la incendiul din zona Livezeni miercuri seara, în jurul orei 20:00.“ Ajunºi la faþa locului am constatat cã ard douã vagoane cu resturi rezultate din dezmembrãri. Cauza incendiului a fost folosirea surse de cãldurã în apropierea materialelor combustibile”, ne-a declarat Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. În urma incendiului nu au rezultat victime ºi nici pagube materiale semnificative. Luiza ANDRONACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 4 mai 2012

Patru pui de zimbru, aºteptaþi sã vinã pe lume în Rezervaþia de la Haþeg atru pui de zimP bru sunt pe cale sã vinã pe lume la Rezervaþia din Haþeg, iar acest lucru se va întâmpla prin iunie, dupã cum spun îngrijitorii. O rezervaþie care începe sã prindã din nou viaþã. Pentru luna iunie, reprezentanþii rezervaþiei din Haþeg se aºteaptã la un moment extrem de important. Patru femele sunt însãrcinate ºi se pregãtesc sã aducã pe lume tot atâþia pui. De precizat cã zimbrii fatã o datã la 3 ani, aºa cã momentul este aºteptat

cu nerãbdare. Iar cei mai dornici sã vadã viþeii sunt chiar vizitatorii care, o datã cu încãlzirea vremii, au început sã vinã din nou în numãr mare. Acum, rezervaþia de Zimbrii din Pãdurea Slivuþ – Haþeg gãzduieºte ºase zimbrii falnici. Ultimul pui a vãzut lumina zilei în urmã cu trei ani ºi a fost o adevãratã piatrã de încercare pentru îngrijitorii zimbrilor din Haþeg. Din cauzã cã a venit pe lume mult prea aproape de celãlalt pui, adicã dupã numai un an dupã alt viþel de zimbru, acesta a fost respins de mama lui, care a refuzat sã-l hrãneascã. Mai mult,

îngrijitorii au fost nevoiþi sã-l izoleze pe micul Romeo de restul zimbrilor, ca sã nu fie rãnit sau chiar ucis. Ulterior, dupã ce a mai crescut, lucrurile s-au rezolvat, iar puiul a putut sã stea liniºtit alãturi de ceilalþi membri ai comunitãþii de zimbrii de la Haþeg, acolo unde se aflã ºi acum. Dar nu pentru multã vreme, pentru cã urmeazã sã fie transferat la Bucºani, acolo unde se aflã acum ºi bunicii lui. Se revigoreazã Chiar dacã nu mai are mãreþia de altã datã, Rezervaþia de Zimbrii din Haþeg începe sã-ºi

ce au Trei semne împreunã analizat situaþia D upã cu poliþiºtii din Petroºani, reprede circulaþie, zentanþii Primãriei au decis sã renunþe la trei „zburate” semne de circulaþie care indicã staþionarea de pe traseu interzisã”. Din cauzã cã numãrul autoturismelor din Petroºani a crescut foarte mult în ultimii ani, iar semnele de circulaþie care blocheazã oprirea ºi staþionarea au rãmas constante, ºoferii cu greu mai gãsesc un loc, mai ales în zonele aglomerate, unde sã-ºi ºase maºinile fãrã sã încalce legea. În consecinþã, Poliþia

recapete strãlucirea. Rezervaþia a fost înfiinþatã în anul 1958, când aici au fost aduse din Polonia 2 exemplare adulte. Lor li s-au alãturat, în 1963, alte douã exemplare, iar prin înmulþire pe cale naturalã trei ani mai târziu aici erau deja 9 zimbri. Pânã în 1982, rezervaþia a fost pepinierã pentru alte locaþii similare din þarã, pentru cã aici le mergea bine. La ora actualã, rezervaþia se revigoreazã. Se întinde acum pe 5 hectare de teren ºi este împãrþitã în douã compartimente, dacã putem sã le spunem aºa. O parte o

Municipiului Petroºani a solicitat municipalitãþii sã meargã împreunã pe teren pentru a vedea la care dintre semnele de circulaþie „Staþionarea interzisã” sau „Oprirea interzisã” se poate renunþa. Lucian Dragormir, director executiv în cadrul Primãriei Petroºani, a precizat cã, dupã ce au inventariat situaþia pe teren au decis sã renunþe, deocamdatã, la trei dintre semnele de staþionare interzisã. Carmen Carmen COSMAN

reprezintã terenul deschisã, cu umbrare pentru vizitare, adicã un

hectar ºi jumãtate de teren, iar al doilea compartiment, care se întinde pe 3,5 hectare este zona unde zimbrii înnopteazã, terenul fiind acoperit cu vegetaþie forestierã. Car men COSMAN