CVJ, Nr. 130, Miercuri 23 mai 2012

Page 1

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 130

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 mai 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

ZIARIST ATACAT cu pietre de hoþii de cãrbune de la Mina Lonea u dat cãrbunele pe pietre. Nu ca sã-l fure, ci sã-i atace cu ele pe cei care i-au prins în flagrant. Corespondentul din Valea Jiului al postului de televiziune Antena 1, Robert Wagner, a fost atacat cu pietre de hoþii de cãrbune, dupã ce acesta i-a filmat în timp ce dãdeau atacul la Mina Lonea. PAGINA 11

A

Despre minerit ºi politicã cu preºedintele LSMVJ Zoltan Lacataº n perioada campaniei electorale candidaþii aflaþi în cursa electoralã ar face orice pentru un vot în plus.

Î

>>> PAGINA A 3-A

Accidentat extrem de grav la Mina Vulcan ãsit inconºtient în perimetrul Exploatãrii Miniere Vulcan, un bãrbat de 35 de ani a ajuns, marþi dupã-amiaza, cu rãni grave la spitalul din Vulcan, iar medicii de aici au decis sã-l transfere la Petroºani.

G

>>> PAGINA A 5-A

Defileul Jiului se prãbuºeºte! efileul Jiului s-a degradat continuu ºi acum existã porþiuni de drum care pur ºi simplu s-au surpat.

D

>>> PAGINILE 6-7

Sufrageria ecologicã cu cal a lui nea Muntean ero, Bosnea – Petroºani. Tabloul care ni s-a înfãþiºat era pitoresc… de dramatic: o încãpere largã al cãrei perete opus nu mai exista oferind astfel un peisaj plin de verdeaþã unde pãºtea un cal.

F

>>> PAGINA A 9-A


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012

Cu dejecþiile la gunoi one de deºeuri se strâng de la o zi alta. Mizeriile ajung sã sufoce întreaga zonã ºi totul e valabil chiar lângã o grãdiniþã din Cartierul Colonie de la Petroºani.

T

Copiii care vin la grãdiniþa numãrul 2 din Colonia Petroºani vãd zilnic mizeriile vecinilor lor ºi sunt nevoiþi sã suporte mirosurile îngrozitoare. Situaþia pare sã fie fãrã

rezolvare, în condiþiile în care muncitorii de la salubritate abia fac faþã. „Zilnic facem curãþenie ºi degeaba. Aici aruncã toþi ce vrei ºi ce nu vrei. E teroare!”spun muncitorii de la salubritate, care se cãznesc sã facã curãþenie. Munþii de deºeuri sunt adunaþi dimineaþa, cu eforturi mari, pentru ca pânã seara totul sã fie din nou acoperit de gunoaie. „Angajaþii de la salubritate fac curãþenie, au fãcut ºi vor mai face. Nu avem încotro, pentru cã acolo se

adunã munþi de gunoaie mereu”, spune ºi Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la primãria Petroºani. Administraþia de la Petroºani nu a putut decât sã îngrãdeascã respectiva zonã de depozitare a deºeurilor ºi atât. Cu toate cã nici un container nu e plin, suprafaþa din jurul acestora este sufocatã de mizerie. Muncitorii de la salubritate spun cã e vina celor ce locuiesc în apropiere ºi mulþi îºi deverseazã acolo chiar latrinele. Diana MITRACHE

Afectaþi de nepãsare Imobil degradat de la temelii la acoperiº eºi îºi au domiciliul în municipiul Petroºani, imaginea de ansamblu este una dezolantã. Le plouã în casã la etajul trei, dar nu pot face nimic pentru a remedia situaþia. Cu asta se confruntã mai mulþi locatari ai blocului 11 de pe strada Saturn din Petroºani.

D

Nepãsarea ºi lipsa posibilitãþilor materiale i-a dus pe locuitorii unui imobil de pe strada Saturn din Petroºani la disperare. Oamenii se plâng de faptul cã le plouã în casã ºi mai mult, blocul stã sã se prãbuºeascã. Situaþia este cu atât mai dramaticã cu cât efectele intemperiilor se vãd ºi la etajele inferioare. De ce? Pentru cã la ultimele nivele nu mai existã niciun locuitor. “Suntem disperaþi. Nu ºtim ce sã ne mai facem. Eu stau la etajul doi ºi deja m-i se infiltreazã ploaia în casã. La trei ºi

la patru (etaje/n.r.) e dezastru. La patru a murit proprietarul acum doi ani ºi nu s-a mai îngrijit nimeni de locuinþã, iar cei de la trei sunt plecaþi”, spune proprietara imobilului de la etajul al doilea afectatã de inundaþii. Mai mult, femeia spune cã s-a adresat ºi celor de la Primãria Petroºani. “Am fost ºi la Primãrie am depus o sesizare. Mi s-a spus cã se cautã soluþii”, mai spune femeia. Reprezentanþii administraþiei publice cunosc situaþia de pe strada Saturn, însã deocamdatã nu pot face nimic concret pentru a-i ajuta. „Pe strada Saturn existã o problemã la blocurile 11 ºi 13. E o problemã de structurã. Se încearcã sã se includã într-un program pentru ca aceste imobile sã fie consolidate. Totodatã, trebuie ca propri-

VÂNZÃRI Lichidatorul judiciar al SC Dasindri Impex SRL Cluj vinde la cel mai mare prêt oferit, apartament cu 4 camere ºi dependinþe situat în localitatea Vulcan, B-dul Mihai Viteazu nr. 16, bl. 1 A, scara B, etaj IV, apt. 15, jud. Hunedoara. Ofertele se depun la sediul lichidatorului judiciar din Cluj Napoca, str. Mogoºoaia, nr. 3, ap. 75, jud. Cluj, prin fax 0364401222 sau e-mail redresare@yahoo.com. Informaþii detaliate la Tel. 0729.006396 sau la sediul lichidatorului judiciar.

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

etarii sã se constituie într-o asociaþie, cã altfel nu prea avem cum sã îi ajutãm”, afirmã reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani. Pânã când se va gãsi o soluþie concretã de a reabilita imobilul, fie de cãtre locatari, fie de cãtre Primãrie, oamenii riscã sã se îmbolnãveascã din cauza umezelii sau mai rãu, blocul poate sã se prãbuºeascã. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012 n perioada campaniei electorale candidaþii aflaþi în cursa electoralã ar face orice pentru un vot în plus. În Valea Jiului voturile minerilor înseamnã un procent semnificativ din numãrul total al alegãtorilor cu drept de vot ce ar putea înclina balanþa în favoarea sau defavoarea candidaþilor.

Î

ªi cum un rol important în a-i convinge pe ortaci cu cine sã voteze îl au liderii lor, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº vorbeºte într-un interviu acordat Cronicii Vãii Jiului despre politicã ºi minerit. Reporter: Minerii din Valea Jiului s-au trezit cã sindicatul care le-a negociat contractul de muncã nu avea reprezentativitate ºi acum ar putea sã negocieze un nou contract de muncã. Zoltan Lacataº: Având în vedere cã nu s-a acordat reprezentativitatea la Tribunalul din Hunedoara pentru Muntele, reprezentanþii salariaþilor trebuie sã negocieze un nou Contract Colectiv de Muncã. Din aceastã pierdere a reprezentativitãþii rezultã cã noi am avut dreptate ºi, dacã se mergea pe mâna noastrã, azi

Despre minerit ºi politicã cu preºedintele LSMVJ Zoltan Lacataº nu discutam despre imposibilitatea acordãrii de prime ºi adaosuri salariale ºi minerii nu înregistrau atâtea pierderi. Este posibil ca în perioada urmãtoare sã negociem un nou contract colectiv de muncã, deoarece vechiul a fost încheiat cu un sindicat nereprezentativ. Reporter: Sindicatul Muntele a încheiat cu CNH recent un act care vizeazã chiar acordarea bonusurilor pentru Ziua Copilului... Zoltan Lacataº: Actul semnat cu un sindicat nereprezentativ este ilegal. Noi vom

S-a „împiedicat” de steagul USL n bãrbat din Petroºani „s-a împiedicat” de tricolorul de pe unele afiºe ale USL ºi a fugit la Biroul Electoral de Circumscripþie sã reclame „ilegalitatea”. Nu a avut câºtig de cauzã, pentru cã membrii BEC au constatat cã cele trei culori sunt dispuse invers.

U

Ion Diaconu a sesizat cãtre Biroul Electoral al Circumscripþiei nr. 6 Petroºani cã USL încalcã prevederile art. 76 din legea 67/ 2004 prin faptul cã pe unele afiºe electorale sunt combinate culori astfel încât sã evoce drapelul naþional al României. Totodatã, petentul a mai semnalat cã acest lucru se întâmplã ºi spoturile electorale difuzate la posturile TV de cãtre reprezentanþii USL. Membrii BEC

declanºa o procedurã prin care sã aflãm de ce administraþia CNH negociazã în continuare cu acest sindicat Reporter: Pe timpul grevei din martie ce au pierdut mai exact minerii? Zoltan Lacataº: În primul rând este vorba despre pierderile programte de producþie, coeficientul de realizare al producþiei putea fi mult mai mare decât cel meritat de ei. Noi am încercat sã negociem un nou contract colectiv de muncã, dar nu ni s-a confirmat acest lucru. Surprinzãtor, CNH nu cautã sã

Petroºani au analizat sesizarea depusã, prima înregistratã la Petroºani vis-a-vis de posibile nereguli, ºi au decis respingerea ei cu 5 voturi pentru ºi 2 împotrivã. „S-a supus la vot, fiecare ºi-a exprimat pãrerea argumentatã, ulterior s-a votat ºi, în urma votului s-a luat hotãrâre de respingere ca neîntemeiatã a sesizãrii referitoare la folosirea de cãtre USL, într-un singur afiº electoral, a însemnelor naþionale”, a declarat judecãtor cerasela Mihãilescu, preºedintele BEC Petroºani. De asemenea, Laurenþiu Militaru, adjunctul BEC Petroºani, spune cã „Biroul, cu majoritate, a hotãrât cã nu evocã simbolul reprezentat de drapelul naþional. Deci asta este hotãrârea, care este afiºatã la panoul de la parterul Primãriei ºi este publicã”. Dacã va fi nemulþumit de rãspuns, petentul poate ataca hotãrârea la Biroul Electoral Judeþean, care va pronunþa o decizie finalã în acest caz. Car men COSMAN

recupereze cele 2 milioane de euro, pierderile înregistrate la greva de la începutul acestui an. Asta în timp ce Liga înfiinþatã cândva de Miron Cozma plãteºte ºi acum datoriile din timpul mineriadelor. Reporter: Cum vã înþelegi cu administraþiile locale? Zoltan Lacataº: Noi, prin natura activitãþii noastre nu ne-am intersectat prea des cu administraþiile locale. Totuºi, la Vulcan, spre exemplu, echipa Gheorghe Ile- Angela Stoica au fost alãturi de fiecare datã de noi, de problemele mine-

rilor. În ultima vreme se ºtie cã am fost de foarte multe ori la Bucureºti pentru a discuta despre soarta mineritului din Valea Jiului în contextul desfiinþãrii CNH ºi înfiinþãrii Compexului energetic. Am avut sprijin, recunosc în primarul Gheorghe Ile. Am avut sprijin ºi în primarul de la Uricani, Dãnuþ Buhãescu în încercarea de a salva mina Uricani. Reporter: V-au cerut sprijin partidele politice s-au candidaþii? Zoltan Lacataº: Da, am avut discuþii dar noi, sindicatele nu facem politicã. ªtiþi, odatã la patru ani politicienii îºi aduc aminte ºi de sindicate, de influenþa pe care o pot avea sindicatele. Acum, ne aducem ºi noi aminte de orele pe care le petreceam pe la uºile unora, sau de sprijinul pe care l-am primit din partea altora. ªi vã pot spune cu sinceritate cã, Gheorghe Ile, Angela Stoica, ori Dãnuþ Buhãescu sunt printre politicienii care ne-au susþinut, care au fost alãturi de mineri. Ei, dupã pãrerea mea, meritã acum sã fie susþinuþi de mineri. Bine, acum nu vreau sã se înþeleagã prin aceste nominalizãri cã le impunem ceva minerilor. Minerii trebuie însã sã ºtie adevãrul, în aceastã perioadã de campanie când toþi promit, cine sunt cei care le-a fost alãturi ºi sã-i taxeze pe cei care le-au întors spatele. A consemnat Diana MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri 23 mai 2012

ropunerea P legislativã care Beþivii ºi drogaþii de la volan prevede pedepsirea cu închisoarea de la 15 la 25 de ani a acelor care conduc în stare de ebrietate sau sub efectul drogurilor ºi produc un accident rutier soldat cu victine a fost adoptatã, tacit, de cãtre senatori. Proiectul va fi trimis la Camera Deputaþilor, pentru dezbatere, aceasta fiind camera decizionalã. Pedeapsa este asemãnãtoare cu cea pentru sãvârºirea infracþiunii de omor cu premeditare, iar tot mai mulþi români, care au auzit de acest lucru, se declarã încântaþi. ”Mie mi se pare o lege foarte bunã ºi sper sã treacã ºi de Camera Deputaþilor. Sper sã nu aparã voci care sã spunã cã nu este bunã sau cã pedeapsa este prea asprã. Omorul sau schilodirea unui om pe viaþã de cãtre cineva care s-a urcat bãut la volan trebuie pedepsite, chiar ºi cu 30 de ani. Am permis de 10 ani, dar sunt de acord cu legea asta. Poate aºa n-o sã mai intre orice prost în mine, mort de beat, când eu conduc regulamentar”, spune Adrian Iovan, din Vulcan. ”Iniþiativa este una foarte bunã ºi evident cã trebuia sã se facã ceva pentru a fi oprit carnagiul de pe ºoselele României. În fiecare zi la ºtiri apare câte o veste cu accidente

riscã ani grei de puºcãrie

soldate cu morþi. Pentru cei care se uitã la tv astea sunt cazuri ºi cifre, pentru noi sunt oamenii de lângã noi, care au familii, copii care rãmân fãrã pãrinþi sau chiar copii care mor. Ceva trebuie fãcut ºi eu sper sã se adopte. Ar mai trebui ºi ca procesele în astfel de cazuri sã dureze mai puþin, cã vezi pe câte unul la doi metri sub pãmânt sau handicapat pe viaþã, iar beþivul sau drogatul care l-a cãlcat e liber, cã nu este pericol public. Sunt foarte revoltat când vãd asemenea lucruri”, spune ºi ªtefan Rotaru, din Petroºani. ”Susþin din suflet acest proiect de lege. În 2000 fratele meu a fost accidentat grav de un ºofer beat, a sta ºase luni în spital imobilizat ºi abia mai merge acum. Cel care l-a accidentat a primit doi ani cu suspendare, în timp ce fratele meu a rãmas

handicapat, nu a mai putut munci, are trei copii de crescut ºi numai el ºtie cum îºi duce zilele. Eu i-aº închide pe viaþã, pentru cã arãþi cã nu respecþi viaþa umanã dacã te urci bãut la volan”, este de pãrere ºi Elena Lazãr, din Lupeni. ”Este o lege foarte bunã. Credeþi cã ar mai trebui pusã întrebarea dacã ºoferul care a accidentat sau omorât alte persoane ºi-a premeditat fapta? Pãi, dacã te apuci de bãut ºtiind cã ai venit cu maºina, nu înseamnã cã ai fãcut-o conºtient, cu premeditare? Vrei sã bei? Ia-þi ºofer care nu bea sau rãmâi dracului acasã ºi bea pânã te tãvãleºti pe jos. Ce facem acum, cãutãm sã le gãsim justificare unor asemenea oameni? Sã le dea ºi închisoare pe viaþã din partea mea”, spune ºi Nicoleta Mitran, din Vulcan. ”Sunt de acord cu

aceastã lege, dar numai dacã se aplicã în mod egal, pentru toþi. ªtim atâtea cazuri când copii de bani gata se urcã la volan bãuþi, drogaþi, fac accidente ºi nu se întâmplã nimic. Pentru cã vine tãticul cu dreptul ºi gata, se rezolvã problema, autoritãþile închid ochii ºi oricum scandalul dureazã doar vreo trei zile, dupã care totul se stinge. Iar dacã familia mortului e ºi sãracã, se ajunge la o ”înþelegere”, se dau bani grei, iar ãla micu îºi face în continuare de cap pe ºosele mort de beat. Când o sã vãd la puºcãrie un astfel de copil, voi începe ºi eu sã cred cã se mai aplicã legile corect în România ºi cã nu-s fãcute doar pentru proºti”, declarã ºi Roxana Mocanu, din Lupeni. Anamaria NEDELCOFF

Mircia Muntean, jigneste un jurnalist ort eºti dumneata”. Acesta este rãspunsul oferit de Mircia Muntean, candidatul Uniunii Social Populare, la ºefia Consiliului Judeþean cãtre un jurnalist.

“M

Candidatul USP s-a aflat zilele trecute în faþa jurnaliºtilor deveni care l-au întrebat dacã va organiza ceva acþiuni de Ziua Vârstnicilor. “În 1 noiembrie suntem în discuþii cu domnul Bodo pentru a organiza acest festival (Ziua Vârstnicilorn.r.)”, le spunea Mircia Muntean jurnaliºtilor. Unul dintre jurnaliºti i-a atras atenþia lui Muntean cã 1 noiembrie este Ziua Morþilor. Replica actualului primar al Devei a fost una neaºteptatã. “Mort eºti dumneata cã îmi pui întrebarea asta”, i-a replicat Mircia Muntean jurnalistului. Înregistrarea video a fost postatã pe toate canalele video de specialitate. (Raul IRINOVICI)

Schimbãri în competiþia pentru ºefia CJ Hunedoara. Vochiþoiu (PP-DD) devine principalul favorit ecenta decizie a Agenþiei R Naþionale de Integritate (ANI) prin care constatã incompatibilitatea lui Mircea Ioan Moloþ, candidatul USL la ºefia CJ Hunedoara, schimbã radical calculele contracandidaþilor la conducerea Consiliului Judeþean. Astfel, realegerea lui Moloþ devine imposibilã fiindcã ºi in cazul puþin probabil al unei victorii a actualului preºedinte CJ Hunedoara, acesta ar fi nevoit sã pãrãseascã imediat funcþia. Conform precizãrilor Agenþiei Naþionale de Integritate (ANI), “persoana faþã de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decãzutã din dreptul de a mai exercita o funcþie sau o demnitate publicã, cu excepþia celor electorale, pe o perioadã de trei ani”. Contactat pentru a-ºi preciza poziþia faþã de incompatibilitatea lui Moloþ, candidatul Partidului Poporului la ºefia CJ

Hunedoara Haralambie Vochiþoiu a declarat: “Decizia ANI este clarã – Moloþ este practic eliminat din cursa pentru ºefia CJ Hunedoara. Nimeni nu va vota un «cal mort». În acest caz, devin principalul favorit fiindcã cei care l-ar fi votat candidatul USL vor alege acum candidatul Partidului Poporului. Mã bazez pe faptul cã PDL, indiferent de alianþa electoralã sub care este camuflat, este extrem de detestat în judeþul Hunedoara ºi mai ales în Valea Jiului. Cu 30% intenþie de vot, eram favorit la ºefia CJ Hunedoara, eliminarea lui Moloþ mã transformã în favoritul principal ºi mã aduce la peste 40%”. Reamintim cã preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ (USL), candidat pentru a treia oarã la ºefia instituþiei, a fost gãsit incompatibil de cãtre ANI întrucât a deþinut cumulativ mai multe funcþii: preºedinte al CJ Hunedoara, preºedinte al AGA, respectiv reprezentant în adunãrile generale ale SC Drumuri ºi Poduri Deva.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri 23 mai 2012 iviu Pop, ministrul interimar al Educaþiei, a precizat cã are ”mânã liberã” pentru a-i demite pe inspectorii ºcolari care se aflã pe listele de alegeri sau care sunt implicaþi în vreun fel în campania electoralã, indiferent de partidul din care fac parte.

L

,,Eu nu pot modifica nimic în acest an, pentru cã existã Legea educaþiei. Nu sunt adeptul schimbãrii regulei în timpul jocului. Este cea mai grea perioadã, dar inspectorii ºcolari generali ºi adjuncþi care sunt

Demiteri la ISJ Hunedoara? pe liste sau sunt implicaþi în campanie, indiferent de partid, vor fi demiºi. Am mânã liberã sã decid schimbarea unui inspector ºcolar. Vreau sã încep bacalaureatul cu un inspector ºi sã termin cu el’’.

În acest caz, ºefii Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ), Alexandru Lãutaru ºi Ilie Pârvan sunt în pericol, întrucât ambii sunt pe listele de alegeri. Cei doi nu au vrut sã comenteze situaþia în

care se aflã. ”Nu comentez”, a replicat, sec, Ilie Pârvan, inspector general adjunct, iar Alexandru Lãutaru, inspectorul general, a explicat cã în aceastã perioadã nu îi este îngãduit sã facã

declaraþii. ”Nu comentez nicicum. Fiindcã în aceastã perioadã nu am voie sã dau declaraþii, fiindcã se interpreteazã”, a precizat ºi Lãutaru. Rodica Dojcsar, secretarul general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara, a declarat cã, din punctul ei de vedere, cele douã funcþii nu prea se pupã. ”Deocamdatã nu ºtiu dacã având funcþia de inspector ºcolar ai voie sã candidezi, este o problemã pe care o voi pune ºi eu în discuþie mai departe. Dar din punctul meu de vedere, aceastã situaþie mi se pare incompatibilã”, a declarat Rodica Dojcsar. Anamaria NEDELCOFF

Accidentat extrem de grav la Mina Vulcan Contra-performanþã: ãsit inconºtient în perimetrul Exploatãrii Miniere Vulcan, un bãrbat de 35 de ani a ajuns, marþi dupã-amiaza, cu rãni grave la spitalul din Vulcan, dar medicii de aici au decis sã-l transfere la Petroºani.

G

Bãrbatul nu este angajat al unitãþii miniere ºi, cel mai probabil, se afla la furat în incinta unitãþii extractive. Victima a fost descoperitã în zona puþului 10 al EM Vulcan ºi nu avea nici un document asupra sa. „A fost adus de SMURD, e vorba de un bãrbat de 35 de ani, fãrã acte la el. Era in zona puþului 10 ºi i-a cãzut un bolovan în cap iar apoi a

cãzut de la înãlþime. Este în comã de gradul II, cu multiple fracturi. Dupã câte am înþeles n-ar fi salariat al minei ºi nu ar fi vorba de accident de muncã”, a declarat directorul Spitalului Municipal Vulcan, dr. Mariana Mateescu. Pentru cã starea de sãnãtate este extrem de gravã, bãrbatul a fost transferat imediat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, iar cazul este cercetat de poliþiºtii din localitate. Potrivit comandantului Poliþiei Municipiului Vulcan, Mihu Toma, victima, împreunã cu încã o persoanã demolau un puþ dezafectat din incinta minei, când s-a întâmplat accidentul. „Cercetãrile au fost preluate de noi ºi am stabilit deocamdatã cã în incinta

minei erau doi bãrbaþi. Ambii au încercat sã sustragã fier vechi ºi unul dintre ei a fost lovit în cap de o bucatã de beton desprinsã din tavan în momentul în care a încercat sã scoatã fier din structura unui puþ dezafectat. Cercetãrile sunt în curs de desfãºurare ºi vom stabili cu exactitate cum au ajuns cei doi în acel loc ºi cum au decurs evenimentele”, a declarat Toma Mihu. La începutul lunii octombrie a anului trecut, un alt bãrbat a murit în incinta EM Vulcan, dupã ce a încercat sã sustragã piese de la Staþia de transformatoare. Nu a mai apucat, pentru cã s-a format un arc electric, iar bãrbatul a murit electrocutat. Car men COSMAN

Licee cu promovabilitate zero n opt licee din judeþul Hunedoara, promovabilitatea la simularea examenului de Bacalaureat a fost zero!

Î

Pentru reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, aceste rezultate nu sunt o surprizã, cu atât mai mult cu cât procentul de promovabilitate a acestei simulãri, la nivel de judeþ, este de aproximativ 25 la sutã. Pe liusta liceelor cu promovabilitate zero de învãþãmânt din Deva, Petroºani, Lupeni, Orãºtie, Ilia, Ghelari ºi Criºcior. Reprezentanþii ISJ susþin cã, deºi dupã rezultatele dezastruoase de la BAC de anul trecut s-au luat anumite mãsuri, probabil în aceste cazuri este vorba despre dezinteres. „S-a decis efectuarea de meditaþii gratuite la clasã, s-au realizat grafice de recuperare, dar degeaba. Elevii lipsesc constant de la aceste activitãþi. Chiar ºi la simularea de Bacalaureat prezenþa a fost redusã, în unele licee lipsind jumãtate din cei înscriºi la examen”, a declarat purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Livia Vlad. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012

6 Actualitate efileul Jiului s-a degradat continuu ºi acum existã porþiuni de drum care pur ºi simplu s-au surpat. Maºinile de mare tonaj continuã sã circule ºi nimeni nu face nimic, chiar dacã în toate campaniile electorale, aleºii de pânã acum au promis rezolvarea problemei.

D

Degradarea arterei rutiere din Defileul Jiului se vede cu ochiul liber de la o sãptãmânã la alta ºi toate maºinile care trec nu fac decât sã ºubrezeascã ºi mai mult strada. ªoseaua aratã

Actualitate 7

Defileul Jiului se prãbuºeºte!

deplorabil la intrarea din Petroºani, acolo unde pe o porþiune de câteva sute de metri terasamentul s-a surpat în douã locuri.

„Într-o zi va cãdea, cã aici de ploi ºi umezealã se degradeazã mereu. Doamne fereºte sã fie ºi o maºinã în zonã”,

spune un trecãtor prin acel loc. Terasamentul s-a rupt pe o porþiune bunã ºi abia se mai þine, iar totul este

o chestiune de timp pânã ce se va prãbuºi total una din arterele de circulaþie cele mai uzitate din judeþ. Nici restricþiile de circu-

laþie nu au efect ºi pe acolo trec maºini de mare tonaj fãrã probleme. Toate acestea au reuºit sã degradeze rãu structura de

rezistenþã ºi ploile ºi intemperiile au fãcut ca drumul sã se surpe. „Trec mereu TIR-uri grele, merg ºi cei de la exploatãrile forestiere cu lemne. Sunt maºini grele care circulã în fiecare zi”, mai adaugã unul dintre muncitorii care se aflã în Defileul Jiului pentru amenajãrile hidrotehnice de pe Jiu. Nimeni, însã, nu a luat nicio mãsurã ºi traficul se desfãºoarã deja un singur fir în zona de risc. În curând, însã, sunt mari ºanse sã se prãbuºeascã o bucatã importantã din terasament. Asta chiar dacã toþi cei care au reprezentat Valea Jiului în forurile guvernamentale au promis rezolvarea situaþiei. Diana MITRACHE

O veche locomotivã ar putea deveni un important punct de reper al Petroºaniului M ãcar una dintre vechile locomotive cu abur lãsate sã rugineascã sub cerul liber în judeþul Hunedoara ar putea fi salvatã. Administraþia publicã din Petroºani vrea sã recondiþioneze o veche locomotivã, pe care sã o transforme într-un punct de reper al localitãþii.

O veche locomotivã cu abur, abandonatã sub cerul liber în curtea depoului CFR din Petroºani ar putea fi recondiþionatã ºi transformatã într-un interesant punct de reper din municipiul Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a aflat de la noi despre aceste locomotive valoroase, susceptibile a face parte din patrimoniul naþional, ºi mãcar una dintre ele ar putea avea o soartã mai bunã. „Voi lua legãtura cu cei de la CFR pentru a achiziþiona o locomotivã sau sã o preluãm în custodie, sã vedem cu se poate ºi apoi voi propune acest lucru în Consiliul Local. Locomotiva va fi recondiþionatã ºi amplasatã în scuarul din centru, spre pasarela CFR. Aºa cum se întâmplã cu avionul amplasat în sensul giratoriu de la intrarea în Cartierul

Prima monografie a judeþului Hunedoara udeþul Hunedoara are în sfârºit o monografie oficialã, iar primul volum a fost lansat marþi de Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu”, în cadrul acþiunii „Sãptãmâna Judeþului Hunedoara – 20 de ani de la constituirea Consiliului Judeþean Hunedoara”.

J

Evenimentul s-a desfãºurat în foaierul Teatrului de Artã Deva, iar acþiunea culturalã este consideratã de o importanþã excepþionalã pentru judeþul Hunedoara, pentru toþi cei care sunt legaþi sufleteºte de aceste locuri. Lucrarea a fost realizatã la iniþiativa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care a argumentat necesitatea realizãrii acestei monografii, importanþa unei asemenea lucrãri de referinþã pentru judeþul nostru ºi a implicat Biblioteca Judeþeanã în acest amplu demers. Odatã materializatã aceastã iniþiativã, Consiliul Judeþean Hunedoara a asigurat ºi finanþarea lucrãrii. „Este prima lucrare de acest gen dedicatã judeþului Hunedoara, o monografie amplã, realizatã cu

Milena ºi Radu, spre Rio iesa de muzicã uºoarã compusã de cãtre doi tineri din Petroºani va reprezenta România, dar ºi Europa, la faza finalã a unui concrescut peste ea, în timp ce fierul a fost curs dedicat videocorodat de intemperii, aºa cã locomotiva cu abur mai aminteºte vag de ceea ce clipurilor.

P

Aeroport, locomotiva ar fi ºi un excelent punct de reper”, a declarat Iacob – Ridzi. În judeþul Hunedoara sunt, din câte am reuºit sã identificãm noi, cel puþin 4 vechi locomotive cu abur, lãsate la mila intemperiilor sã rugineascã în vechile depouri. Una dintre ele se gãseºte în Staþia CFR de la Subcetate. Vegetaþia a

era odatã. Este închisã în incinta fostei remize de locomotive Subcetate, construitã ºi ea în anul 1908 pentru a asigura remorcarea trenurilor pe tronsonul Subcetate-Bouþari. Locomotiva face parte dintr-o serie de 7 construite în anul 1908 de Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf, special pentru linia de cremalierã Subcetate-Bouþari Alte trei locomotive vechi, care ar fi putut deveni piese de muzeu, zac în depoul de la Petroºani. Locomotivele sunt de provenienþã austriacã ºi, cândva, erau un mijloc de transport modern, chiar dacã azi abia se mai poate citi pe una dintre ele “iuþealã maximã 40 km pe orã”. Una dintre locomotive a fost construitã în 1913, iar celelalte douã între anii 1932 -1950. Doar aceste trei au mai rãmas dintr-un numãr foarte mare, iar celelalte au luat drumul fierului vechi. Car men COSMAN

Milena Paraschiv ºi Radu Popescu, compozitorii piesei “Open Your Eyes”, sunt elevi de liceu la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani. Printre cei mai mulþumiþi de calificarea celor doi adolescenþi în finala concursului internaþional se numãrã ºi directorul respectivei unitãþi de învãþãmânt. “Rezultatele din ultimii ani, obþinute la Olimpiade, la Bacalaureat sau la alte concursuri naþionale ºi internaþionale, ne-au dat dreptul sã sperãm cã piesa compusã ºi regizatã de cãtre elevii noºtri se

va situa pe un loc fruntaº în þarã. Iatã cã am avut dreptate ºi elevii liceului nostru vor reprezenta România la un important concurs muzical dar ºi la o Conferinþã a Organizaþiei Naþiunilor Unite”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional “M. Eminescu” Petroºani. Cei doi adolescenþi din Petroºani vor prezenta,

live, piesa cu ocazia derulãrii Conferinþei ONU pentru Dezvoltare Durabilã de la Rio de Janeiro. Manifestarea este programatã a se derula, în oraºul brazilian, în perioada 20 – 22 iunie. Mir cea NISTOR

instrumentar ºtiinþific de cãtre un colectiv interdisciplinar format din specialiºti din principalele instituþii de profil din judeþ: Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara, Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara SA, Direcþia judeþeanã pentru Culturã ºi Patrimoniul Cultural Naþional Hunedoara, Direcþia judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Episcopia Devei ºi Hunedoarei, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Teatrul de Artã Deva. Nu în ultimul rând, contribuþia Editurii Emia Deva este fundamentalã pentru þinuta graficã a monografiei”, a declarat Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Judeþene Deva. „Judeþul Hunedoara, monografie” este o lucrare complexã, structuratã în trei volume în care sunt abordate aspecte legate de: geografia judeþului; principalele repere istorice, din protoistorie pânã în perioada de dupã 1990; viaþa spiritual-religioasã; istoria ºcolii hunedorene; administraþia judeþului urmãritã din perspectivã istoricã; patrimoniul cultural; istoria presei hunedorene; zonele etno-folclorice; principalele atracþii turistice ale judeþului; momente din istoria sportului hunedorean etc. „Evident, nu este o abordare exhaustivã, monografia este perfectibilã ºi, la o reeditare, poate fi completatã cu noi aspecte. Instituþia care a coordonat, a redactat ºi a tehnoredactat monografia este Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva care a reuºit sã coordoneze realizarea acestei lucrãri într-un spirit de echipã deschis, cu analize ºi discuþii periodice legate de textele incluse în lucrare. Exigenþa, de la aspectele ºtiinþifice pânã la acurateþea exprimãrii, a fost criteriul principal care a stat la baza întregii munci a colectivului redacþional angrenat în realizarea monografiei”, a mai spus Sebastian Bara. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012

6 Actualitate efileul Jiului s-a degradat continuu ºi acum existã porþiuni de drum care pur ºi simplu s-au surpat. Maºinile de mare tonaj continuã sã circule ºi nimeni nu face nimic, chiar dacã în toate campaniile electorale, aleºii de pânã acum au promis rezolvarea problemei.

D

Degradarea arterei rutiere din Defileul Jiului se vede cu ochiul liber de la o sãptãmânã la alta ºi toate maºinile care trec nu fac decât sã ºubrezeascã ºi mai mult strada. ªoseaua aratã

Actualitate 7

Defileul Jiului se prãbuºeºte!

deplorabil la intrarea din Petroºani, acolo unde pe o porþiune de câteva sute de metri terasamentul s-a surpat în douã locuri.

„Într-o zi va cãdea, cã aici de ploi ºi umezealã se degradeazã mereu. Doamne fereºte sã fie ºi o maºinã în zonã”,

spune un trecãtor prin acel loc. Terasamentul s-a rupt pe o porþiune bunã ºi abia se mai þine, iar totul este

o chestiune de timp pânã ce se va prãbuºi total una din arterele de circulaþie cele mai uzitate din judeþ. Nici restricþiile de circu-

laþie nu au efect ºi pe acolo trec maºini de mare tonaj fãrã probleme. Toate acestea au reuºit sã degradeze rãu structura de

rezistenþã ºi ploile ºi intemperiile au fãcut ca drumul sã se surpe. „Trec mereu TIR-uri grele, merg ºi cei de la exploatãrile forestiere cu lemne. Sunt maºini grele care circulã în fiecare zi”, mai adaugã unul dintre muncitorii care se aflã în Defileul Jiului pentru amenajãrile hidrotehnice de pe Jiu. Nimeni, însã, nu a luat nicio mãsurã ºi traficul se desfãºoarã deja un singur fir în zona de risc. În curând, însã, sunt mari ºanse sã se prãbuºeascã o bucatã importantã din terasament. Asta chiar dacã toþi cei care au reprezentat Valea Jiului în forurile guvernamentale au promis rezolvarea situaþiei. Diana MITRACHE

O veche locomotivã ar putea deveni un important punct de reper al Petroºaniului M ãcar una dintre vechile locomotive cu abur lãsate sã rugineascã sub cerul liber în judeþul Hunedoara ar putea fi salvatã. Administraþia publicã din Petroºani vrea sã recondiþioneze o veche locomotivã, pe care sã o transforme într-un punct de reper al localitãþii.

O veche locomotivã cu abur, abandonatã sub cerul liber în curtea depoului CFR din Petroºani ar putea fi recondiþionatã ºi transformatã într-un interesant punct de reper din municipiul Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a aflat de la noi despre aceste locomotive valoroase, susceptibile a face parte din patrimoniul naþional, ºi mãcar una dintre ele ar putea avea o soartã mai bunã. „Voi lua legãtura cu cei de la CFR pentru a achiziþiona o locomotivã sau sã o preluãm în custodie, sã vedem cu se poate ºi apoi voi propune acest lucru în Consiliul Local. Locomotiva va fi recondiþionatã ºi amplasatã în scuarul din centru, spre pasarela CFR. Aºa cum se întâmplã cu avionul amplasat în sensul giratoriu de la intrarea în Cartierul

Prima monografie a judeþului Hunedoara udeþul Hunedoara are în sfârºit o monografie oficialã, iar primul volum a fost lansat marþi de Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu”, în cadrul acþiunii „Sãptãmâna Judeþului Hunedoara – 20 de ani de la constituirea Consiliului Judeþean Hunedoara”.

J

Evenimentul s-a desfãºurat în foaierul Teatrului de Artã Deva, iar acþiunea culturalã este consideratã de o importanþã excepþionalã pentru judeþul Hunedoara, pentru toþi cei care sunt legaþi sufleteºte de aceste locuri. Lucrarea a fost realizatã la iniþiativa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care a argumentat necesitatea realizãrii acestei monografii, importanþa unei asemenea lucrãri de referinþã pentru judeþul nostru ºi a implicat Biblioteca Judeþeanã în acest amplu demers. Odatã materializatã aceastã iniþiativã, Consiliul Judeþean Hunedoara a asigurat ºi finanþarea lucrãrii. „Este prima lucrare de acest gen dedicatã judeþului Hunedoara, o monografie amplã, realizatã cu

Milena ºi Radu, spre Rio iesa de muzicã uºoarã compusã de cãtre doi tineri din Petroºani va reprezenta România, dar ºi Europa, la faza finalã a unui concrescut peste ea, în timp ce fierul a fost curs dedicat videocorodat de intemperii, aºa cã locomotiva cu abur mai aminteºte vag de ceea ce clipurilor.

P

Aeroport, locomotiva ar fi ºi un excelent punct de reper”, a declarat Iacob – Ridzi. În judeþul Hunedoara sunt, din câte am reuºit sã identificãm noi, cel puþin 4 vechi locomotive cu abur, lãsate la mila intemperiilor sã rugineascã în vechile depouri. Una dintre ele se gãseºte în Staþia CFR de la Subcetate. Vegetaþia a

era odatã. Este închisã în incinta fostei remize de locomotive Subcetate, construitã ºi ea în anul 1908 pentru a asigura remorcarea trenurilor pe tronsonul Subcetate-Bouþari. Locomotiva face parte dintr-o serie de 7 construite în anul 1908 de Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf, special pentru linia de cremalierã Subcetate-Bouþari Alte trei locomotive vechi, care ar fi putut deveni piese de muzeu, zac în depoul de la Petroºani. Locomotivele sunt de provenienþã austriacã ºi, cândva, erau un mijloc de transport modern, chiar dacã azi abia se mai poate citi pe una dintre ele “iuþealã maximã 40 km pe orã”. Una dintre locomotive a fost construitã în 1913, iar celelalte douã între anii 1932 -1950. Doar aceste trei au mai rãmas dintr-un numãr foarte mare, iar celelalte au luat drumul fierului vechi. Car men COSMAN

Milena Paraschiv ºi Radu Popescu, compozitorii piesei “Open Your Eyes”, sunt elevi de liceu la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani. Printre cei mai mulþumiþi de calificarea celor doi adolescenþi în finala concursului internaþional se numãrã ºi directorul respectivei unitãþi de învãþãmânt. “Rezultatele din ultimii ani, obþinute la Olimpiade, la Bacalaureat sau la alte concursuri naþionale ºi internaþionale, ne-au dat dreptul sã sperãm cã piesa compusã ºi regizatã de cãtre elevii noºtri se

va situa pe un loc fruntaº în þarã. Iatã cã am avut dreptate ºi elevii liceului nostru vor reprezenta România la un important concurs muzical dar ºi la o Conferinþã a Organizaþiei Naþiunilor Unite”, a declarat Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional “M. Eminescu” Petroºani. Cei doi adolescenþi din Petroºani vor prezenta,

live, piesa cu ocazia derulãrii Conferinþei ONU pentru Dezvoltare Durabilã de la Rio de Janeiro. Manifestarea este programatã a se derula, în oraºul brazilian, în perioada 20 – 22 iunie. Mir cea NISTOR

instrumentar ºtiinþific de cãtre un colectiv interdisciplinar format din specialiºti din principalele instituþii de profil din judeþ: Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara, Compania Judeþeanã de Turism Hunedoara SA, Direcþia judeþeanã pentru Culturã ºi Patrimoniul Cultural Naþional Hunedoara, Direcþia judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, Episcopia Devei ºi Hunedoarei, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Teatrul de Artã Deva. Nu în ultimul rând, contribuþia Editurii Emia Deva este fundamentalã pentru þinuta graficã a monografiei”, a declarat Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Judeþene Deva. „Judeþul Hunedoara, monografie” este o lucrare complexã, structuratã în trei volume în care sunt abordate aspecte legate de: geografia judeþului; principalele repere istorice, din protoistorie pânã în perioada de dupã 1990; viaþa spiritual-religioasã; istoria ºcolii hunedorene; administraþia judeþului urmãritã din perspectivã istoricã; patrimoniul cultural; istoria presei hunedorene; zonele etno-folclorice; principalele atracþii turistice ale judeþului; momente din istoria sportului hunedorean etc. „Evident, nu este o abordare exhaustivã, monografia este perfectibilã ºi, la o reeditare, poate fi completatã cu noi aspecte. Instituþia care a coordonat, a redactat ºi a tehnoredactat monografia este Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva care a reuºit sã coordoneze realizarea acestei lucrãri într-un spirit de echipã deschis, cu analize ºi discuþii periodice legate de textele incluse în lucrare. Exigenþa, de la aspectele ºtiinþifice pânã la acurateþea exprimãrii, a fost criteriul principal care a stat la baza întregii munci a colectivului redacþional angrenat în realizarea monografiei”, a mai spus Sebastian Bara. Car men COSMAN


8 Actualitate n 1990, judeþul Hunedoara ocupa prima poziþie în topul celor mai bine plãtiþi salariaþi, iar minerii ºi mineritul erau la loc de frunte. În 2011, comparativ cu primii ani de dupã revoluþie, Hunedoara a cãzut pe locul 14, iar

Î

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012

Cine am fost ºi ce am ajuns! finanþiºtii ºi banul lor – ochi al dracului – sunt în frunte. Minerii ºi industria extractivã, situa judeþul Hunedoara pe primul loc în topul salariilor medii nete în primii ani de dupã revoluþie. O analizã com-

parativã realizatã de Econtext, aruncã judeþul nostru de pe primul loc al salariilor bune de la nivelul anului 1990, pe locul 14 - în anul 2011. În 1990, salariul mediu al hunedorenilor era de 9.437 lei vechi, iar cel mai mic ajungea pe la 2.500 lei vechi. Preþurile erau ºi ele foarte mici, astfel cã un salariat cu un asemenea venit o ducea chiar bine. În anul 2011, hunedorenii au avut un salariu mediu net de 1369 lei noi, dar preþurile au crescut la unele produse ºi de 1500%, asta chiar la unele produse de bazã.Ca urmare, creºterea a fost mult mai slabã decât s-ar crede la o primã vedere, dupã anii de avânt susþinut dinaintea crizei. În afara acestui fapt, structura economico-salarialã a României s-a modificat profund de la Revoluþie ºi pânã în prezent. Pratic, la nivel salarial, România s-a trasformat dintr-o þarã industrialã, care producea, într-una

financiarã. În anii ’90, cele mai mari salarii erau plãtite în zona industriei, în special în industria grea - minerit, energie. Acum, cei mai mulþi bani îi caºtigã cei care activeazã în zona serviciilor, în special în serviciile financiare - banci, leasing, asigurari, etc. Astfel, Capitala care nu se afla în 1990 nici mãcar printre primele 10 clasate ale topului, a ajuns sã fie pe primul loc în ceea ce privesc salariile datoritã activitãþilor financiare cu sediile-mamã în Bucureºti. Aºadar, cel mai bine plãtit domeniu în 1990 era industria extractivã. Economia þãrii era preponderent industrialã, iar minerii aveau cele mai mari salarii. Salariul mediu net al unui miner era de 4.429 lei vechi, în primul an postrevolutionar, ceea ce înseamna 193 de dolari. În 2011, industria extractivã cãzuse pe locul trei, salariul mediu net din acest sector se ridica

la 2649 lei - 869 dolari. Un avans de peste patru ori! În ciuda acestui avans, nivelul de trai al minerilor a scãzut ºi alt cel mai banos domeniu i-a luat locul în top – cel al activitãþii financiare, ca sã nu mai vorbin de nivelul de trai al finanþiºtilor!

Ce este mai grav, e cã agricultura ºi construcþiile ºi-au pierdut din importanþã în aceastã perioadã, pierzând multe locuri în topul salariilor. Din situaþia alãturatã se constatã un declin dramatic al unor judeþe, dar ºi evoluþii spectaculoase ale altora. Vorba ceea: cine-am fost ºi ce-am ajuns!!! Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012

Sufrageria ecologicã cu cal a lui nea Muntean ero, Bosnea – Petroºani. Tabloul care ni s-a înfãþiºat era pitoresc… de dramatic: o încãpere largã al cãrei perete opus nu mai exista oferind astfel un peisaj plin de verdeaþã unde pãºtea un cal. Nea Muntean, care ne studia reacþia, a râs satisfãcut. Obþinuse ceea ce dorea: uluire. Ceva între râs ºi plâns.

F

Zona mirificã a comunitãþii Fero din cartierul Bosnea din Petroºani, ascunde drame cu care oamenii s-au învãþat sã trãiascã ºi sã ajungã chiar sã glumeascã pe seama condiþiei lor. În cartierul Bosnea, câteva blocuri cu un etaj, cu o vechime de circa 100 de ani, ºi pavilioanele muncitoreºti au fost construite pentru mineri de cãtre Societatea Cãrbunelui, pe lângã pãmânturile ºi gospodãriile momârlanilor. În sus, cãtre dealuri peisajul este de o frumuseþe sãlbatic ã. În jos, Preparaþia Petrila aratã ca o fantomã hidoasã, dar bunã pentru fierul ei valoros – hrana zilnicã a multora. Majoritatea locuitorilor de aici stau cu chirie, alþii au cumpãrat locuinþele investind în consolidarea lor, deºi nu au

canalizare. În faþa unui bloc vechi, legat de altul, de pe strada Funicularului, chiar la intrarea din spate musteau dejecþii dupã ploaia de câteva zile. La nici 3 metri de intrare fusese un WC comun dãrãpãnat pe care Primãria îl demolase urmând ca dupã ce se usucã locul sã toarne asfalt. Oamenii au ieºit sã-ºi spunã of-ul, cum cã primarul Petroºaniului a asfaltat, a fãcut un pãrculeþ pentru copii, dar este tare rãu fãrã canalizare. Au fost nevoiþi sã-þi constuiascã wc-uri prin grãdini. Sperã cã vor trãi ºi ei civilizat în viitorul apropiat. Ultima clãdire din colonia Bosnea, sus pe strada Poligonului, arãta ca ºi cum stã gata sã

cadã. Nea Muntean, Petre Muntean, ne povesteºte cã a cãzut tavanul peste el, în pat. L-a reparat cu ce a avut, l-au ajutat vecinii sã punã o tablã la coperiº, în locul þiglelor mãcinate. A vrut cu tot dinadinsul sã ne arate casa lui. Din gangul închis pentru a mai cîºtiga o încãpere, am intrat în dormitorul sãu, care era ºi bucãtãrie. Aici ne-a rãtat cum îºi cârpise tavanul, lucru care arãta cã nea Muntean era priceput. S-a îndreptat spre o altã uºã ºi se chinuia sã deschidã o broscã ce pãrea ruginitã. ”Aici este sufrageria mea ecologicã. Staþi aºa sã vedeþi” – a spus neea Muntean dând uºa de perete. Tabloul care ni s-a înfãþiºat era pitoresc… de dramatic: o încãpere largã al cãrei perete opus nu mai exista oferind astfel un peisaj plin de verdeaþã unde pãºtea un cal. Nea Muntean, care ne studia reacþia, a râs satisfãcut. Obþinuse ceea ce dorea: uluire. Ceva între râs ºi plâns. O parte a acoperiºului cedase, erodat fiind de infiltraþiile de apã din streaºinã. La fel fusese ºi peretele care se prãbuºise tras în cãdere

de porþiunea acoperiºului. Locul a fost curãþat de locatar, care spunea cã nu are cu ce reconstrui. ”Vara este frumos sã ai sufragerie ecologicã cu cai, cãþei ºi gãini ale vecinilor, dar iarna e tare rãu ºi nu am cu ce sã-l reclãdesc. Abia îmi fac rost de bani de mâncare ºi pentru asta muncesc toatã ziua sã scot fierul din betoane”- a spus nea Muntean arãtându-ne mâinile pline de bãtãturi. În jurul pavilionului, în care locuiesc vreo 10 familii, era curãþenie, iar sforile întinse erau pline de hãinuþe de copii puse la uscat. Sorele strãlucea, femeile trebãluiau… doar mirosul înþepãtor de latrinã, aflatã la câþiva metri de imobil, arãta cât de departe sunt cei de aici de civilizaþie. Ileana FIRÞULESCU


10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri 23 mai 2012

Îngroaºã porcul în ajun de Crãciun… Peticiri asfaltice înaintea alegerilor locale ârpeli pe ultima sutã de metri marca Ilie Pãducel. Administraþia localã de la Petrila a scos la licitaþie un proiect care are ca obiect “reparaþii curente la strada Al. Sahia ºi str. Minei din oraºul Petrila”.

C

Valoarea contractului este de peste 300 de mii de lei. Lucrãrile au ca scop executarea reparaþiilor curente la strãzile Al. Sahia ºi Minei de pe raza oraºului Petrila, judeþul Hunedoara. Având în vedere degradarea covorului asfaltic

datoritã acþiunii factorilor climatici, îngheþdezgheþ, temperaturã, umiditate, folosirea sãrii pe timpul iernii pentru combaterea poleiului ºi nu în ultimul rând creºterea traficului datoritã investiþiilor ce se realizeazã în zonã, au afectat infrastructura rutierã. Astfel, este necesarã executarea lucrãrii de reparaþii curente.

L

ucrãri în 14 zile

ªi cum toate se fac contra-cronometru, pe ultima sutã de metri, aºa se fac ºi lucrãrile.

Conform documentelor de la Primãria Petrila, durata de execuþie a lucrãrilor de reparaþii este de 14 zile începând de la semnarea ºi înregistrarea contractului la sediul Autoritãþii contractante. Astfel, ofertele depuse de eventualii constructori se vor deschide cu patru zile înaintea alegerilor locale. Astfel, dacã cei de la Petrila vor avea noroc ºi nu vor exista contestaþii, muncitorii firmei care îºi adjudecã contractul vor lucra de zori în ziua alegerilor. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Patru elevi din Valea Jiului au început examenul de bacalaureat de olimpici hunedoreni au intrat în febra examenului de bacalaureat. Luni a început sesiunea specialã a examenului de bacalaureat destinatã olimpicilor din clasele terminale de liceu, care fac parte din loturile naþionale lãrgite de pregãtire pentru olimpiadele ºi concursurile internaþionale organizate pe discipline ºcolare ºi sportive.

25

Proba este organizatã

de Ministerul Educaþiei pentru ca elevii sã îºi susþinã examenul de absolvire a liceului ºi sã poatã participa ºi la olimpiadele ºi concursurile internaþionale, de regulã, programate în lunile iunie ºi iulie. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean, în Hunedoara s-au înscris 25 de elevi la aceastã sesiune specialã. “La nivelul judeþului Hunedoara avem 25 de elevi care s-au înscris la aceastã sesiune specialã a

examenului de bacalaureat. Din Valea Jiului sunt patru elevi, 3 de la Liceul Teoretic Lupeni ºi unul de la Colegiul Naþional Carmen Sylva din Petroºani”, afirmã purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Livia Vlad. Elevii care susþin probele în cadrul acestei sesiuni a examenului de bacalaureat vor primi rezultatele în 31 mai, iar rezultatele finale în urma contestaþiilor vor fi afiºate la 1 iunie. Raul IRINOVICI

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

23 mai 2012

Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit. Intuiþia vã ajutã!

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, se opune cu fermitate acestei iniþiative.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile în interes personal. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã. Dupã-amiazã, un prieten vã solicitã ajutorul într-o problemã financiarã.

Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã. Preocupaþivã mai mult de viaþa de cuplu pentru a evita disesiunile.

S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil!

În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.

Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate persoanei iubite. Nu forþaþi nota în detrimentul persoanei iubite.

Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.

Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauza cã neglijaþi rezolvarea unor probleme familiale care depind exclusiv de dumneavoastrã.

În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie în relaþiile parteneriale.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012 u dat cãrbunele pe pietre. Nu ca sã-l fure, ci sã-i atace cu ele pe cei care i-au prins în flagrant. Corespondentul din Valea Jiului al postului de televiziune Antena 1, Robert Wagner, a fost atacat cu pietre de hoþii de cãrbune, dupã ce acesta i-a filmat în timp ce dãdeau atacul la Mina Lonea.

A

Ziarist atacat cu pietre de hoþii de cãrbune de la Mina Lonea Compania Naþionalã a Huilei Petroºani înregistreazã pierderi considerabile din cauza hoþilor de cãrbune care dau atacul periodic la unitãþile miniere din Valea Jiului. De la aºa – numitele furturi de subzistenþã, sustragerile de cãrbune au ajuns adevãrate afaceri care funcþioneazã foarte bine, cu o structurã bine organizatã. Iar cãrbunele sustras cu plasa a ajuns sã fie încãrcat în maºini, care iau drumul judeþelor limitrofe, cu câºtiguri foarte bune pentru capii reþelei. Tocmai aceste aspecte a încercat sã le semnaleze ºi corespondentul Antena 1 în Valea Jiului, Robert Wagner, care i-a prins în flagrant pe hoþii de cãrbune ce dãdeau atacul, luni seara, la Mina Lonea. A sunat imediat la Poliþia Petrila, pentru a sesiza cele

Licitaþii pentru clasa pregãtitoare în stand-by în Hunedoara

semnalate, iar când autoturismului cu numere de Olt, în care s-au încãrcat sacii de huilã, a plecat, a continuat sã urmãreascã maºina, crezând cã se îndreaptã spre Petroºani. Numai cã, s-a trezit în cartierul Muncii din Petrila, înconjurat de localnici ºi atacat cu pietre de cei pe care tocmai îi filmase. „Am surprins în flagrant

Vine rândul Poºtei, la disponibilizãri...

n viitorul apropiat, câteva mii de angajaþi ai Poºtei oul ministru al Educaþiei, Liviu Pop, Române s-ar putea sã retrage licitaþiile pentru clasa pregãtitoare. fie nevoiþi sã renunþe, În urma acestor proceduri, Inspectoratele ªcolare volens – nolens, la ar fi trebuit sã achiziþioneze mobilier ºcolar pen- locurile de muncã. tru cei mici care vor începe ºcoala în toamnã.

N

Dupã cum a promis ministrul, ºi la nivelul judeþului Hunedoara procedurile se afla în stand-by. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, nu s-a mai fãcut niciun demers în acest sens. “Noi nu ºtim nimic. Aºteptam sã fim informaþi de la Bucureºti ce trebuie sã facem pe viitor. Deocamdatã nu mai are loc nicio licitaþie”, spun reprezentanþii ISJ Hunedoara. ªcolile din Valea Jiului nu sunt afectate de aceste proceduri de ordin administrativ. Majoritatea unitãþilor de învãþãmânt de aici deþin spaþiile necesare ºi mobilierul aferent pentru a-i putea primi în toamna pe boboci Raul IRINOVICI

cum se fura cãrbune de la Mina Lonea. Am sunat echipajele de poliþie sã opreascã maºina, deoarece deþineam informaþii cã este o maºinã de Olt ºi se transportã cãrbune din Valea Jiului în alte zone. La un moment dat am fost înconjurat de un grup mare de persoane, care au sãrit asupra maºinii în care ne aflam, au dat cu pietre în autoturism, ne-au agresat

verbal... Ulterior au venit ºi poliþiºtii, au fost gãsite persoanele respective, au fost conduse la sediul poliþiei ºi li s-au întocmit dosare penale pentru furt calificat, ameninþare ºi distrugere”,a declarat Robert Wagner. La rândul sãu, comandantul Poliþiei oraºului Petrila, Ovidiu Zaharie, a declarat cã „noi am identificat autorii, iar aceºtia sunt cercetaþi pentru comiterea infracþiunii de furt ºi vor fi efectuate ºi cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de distrugere. Am identificat ºi persoana care a aruncat piatra ce a lovit maºina”. Atât pentru furt, cât ºi pentru distrugere, autorii riscã sã-ºi petreacã urmãtorii ani la închiosare. „Sunt infracþiuni de naturã penalã, deci pedeapsa este de închisoare. În cazul distrugerii, pedeapsa este de unu – doi ani, sau amendã. În cazul furtului, poate sã fie de la doi la 15 ani de închiosare, în funcþie de gravitatea faptei”, a mai spus Ovidiu Zaharie. Car men COSMAN

Î

Mai exact, ar fi vorba despre o serie de noi disponibilizãri care ar putea afecta aproximativ 5.000 de persoane care desfãºoarã activitãþi direct productive. În judeþul Hunedoara sau în

Valea Jiului, deocamdatã, nu se ºtie câþi oameni vor fi afectaþi de noul val de disponibilizãri. „Pânã în prezent, nu am fost înºtiinþaþi despre efectuarea unor disponibilizãri de personal, la nivelul judeþului Hunedoara”, a declarat Dana Damian, director Poºta Românã judeþul Hunedoara. „Am auzit cã vor fi efectuate noi disponibilizãri de personal dar, deocamdatã, nu ºtim

nimic sigur. Noi abia ne-am mutat într-un nou sediu ºi sper ca restructurãrile de personal sã nu ne atingã, dar, orice este posibil...”, a spus ºi Maria Czane, diriginte Oficiul Poºtal Nr. 1 Petroºani. Disponibilizaþii din primul val, pentru cã urmeazã a fi mai multe, vor primi ºi salarii compensatorii. În prezent, la nivel naþional, Poºta Românã are circa 30.000 de angajaþi. Mir cea NISTOR


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 23 mai 2012

Hunedorenii cer lucruri trãsnite Î n campania electoralã, oamenii vin la primãrii ca la Mecca ºi cer tot felul de lucruri mai mult sau mai puþin realizabile. Considerând cã primarii vor, în marea majoritate a cazurilor, sã mai prindã mãcar un mandat, hunedorenii iau cu asalt administraþiile publice locale ºi solicitã cam tot ce le trece prin cap: locuinþe, locuri de muncã, ori ca vecinii sã nu mai hrãneascã porumbeii. Mai subtil, ori mai direct, oamenii îi anunþã pe edili cã „ºi ei voteazã”, ºi în consecinþã, ar

putea sã le rezolve solicitãrile. De exemplu, la Primãria Petroºani un bãrbat a venit sã cearã sã se monteze un corp de iluminat pe strada lui. ªi, dacã tot era prin zonã, s-ar gândit cã nu ar fi rãu sã solicite ºi un loc de muncã pentru fiul sãu, dar ºi sã vinã primãria sã taie un brad din curtea lui, cã tare ar mai fi avut nevoie de niºte scândurã. De asemenea, o femeie a reclamat cã un vecin deal ei hrãneºte porumbeii, iar porumbeii fac mizerie, aºa cã edilii ar putea sã-i interzicã bãrbatului sã le mai dea mâncare. Iar o altã localnicã a vrut chiar sã punã o barierã pe strada care duce la casa ei. Nu singurã, ci ajutatã de municipalitate, dar a fost,

spre dezamãgirea ei, refuzatã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, recunoaºte cã, în aceastã perioadã, numãrul petenþilor s-a înmulþit. „Oricum oamenii vin cu solicitãri, dar acum sunt cam 10 la sutã în plus. Solicitãrile sunt diverse”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. Car men COSMAN

Licee care mai de care iceele din Valea Jiului ºi-au L prezentat oferta de ºcolarizare la sfârºitul sãptãmânii trecute în faþa viitorilor absolvenþi de gimnaziu.

Muntean, psiholog ºcolar. ªi întradevãr a fost competiþie! Liceeni ºi-au expus atuurile care mai de care în faþa viitorilor boboci, aºa cum au ºtiut ei mai bine la standurile pe care le-au organizat din timp. Ziua porþilor deschise a durat câteva ore bune, timp în care toate standurile au fost vizitate de cãtre elevii de gimnaziu. Luiza ANDRONACHE

Aceastã acþiune se organizeazã în fiecare an, la Petroºani, în sala de marmurã a primãriei. “Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Deva, a organizat la nivel de judeþ o activitate prin care liceele din tot judeþul prezintã ofertã educaþionalã pentru anul viitor ºcolar. Cum întotdeauna existã un pic de concurenþã, fiecare încearcã sã atragã cât mai mulþi elevi la liceul pe care îl reprezintã”, ne-a declarat Florin

Trenuri ºi circulaþie suplimentatã prin Petroºani el puþin douã trenuri de cãlãtori vor circula în plus prin Petroºani în sezonul estival. Mai mult, existã premise ca în scurt timp, o bunã parte din traficul din Vestul þãrii spre Bucureºti ºi Craiova sã fie deviatã prin Petroºani.

C

Douã trenuri de cãlãtori vor fi suplimentate pe ruta ce trece prin Petroºani, în sezonul de varã. Asta va fi valabil de luna viitoare, iar responsabilii de la garã spun cã mersul trenurilor va fi modificat pânã la finalul sezonului. „Trenul Arad – Constanþa va trece prin Petroºani ºi va

circula începând cu data de 8 iunie, iar un alt tren, interregio, Timiºoara – Mangalia, va intra din 12 iunie prin staþia CFR Petroºani”, a spus Ioan Anofriesei, ºef staþia CFR Petroºani cãlãtori Mai mult, cei de la garã spun cã traficul feroviar ar putea sã creascã în intensitate, dupã ce va fi închisã

una din magistralele din Vestul þãrii. „Se preconizeazã ca în curând magistrala 900 sã fie închisã pentru lucrãri. Atunci, întreg traficul spre Craiova sau Bucureºti va fi deviat atât pentru cãlãtori, cât ºi pentru marfã, prin staþia Petroºani”, a mai spus Anofriesei. Diana MITRACHE


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.