CVJ, Nr. 266, Luni 3 decembrie 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul II Nr. 266

Cronica Vãii Jiului Luni, 3 decembrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Apa care îl ”arde” pe Haralambie Vochiþoiu

Valea Jiului a petrecut româneºte unedorenii au petrecut Ziua Naþionalã a României conform tradiþiei, cu paradã militarã ºi fasole cu cârnaþi, acompaniatã de multã muzicã popularã, aºa cum se cuvine de ziua românilor.

>>> PAGINA A 4-A

Andrei Carol Iacob Ridzi a fãcut prima donaþie de ziua lui ineri, 30 noiembrie, de sãrbãtoarea Sfântului Andrei, a fost prilej de bucurie ºi în familia Iacob Ridzi, pentru cã fiul primarului de la Petroºani ºi a deputatului din Colegiul de Est, se numeºte Andrei. Andrei Carol.

>>> PAGINILE 6-7

”Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit” untem de facturã social-liberalã, iar Valea Jiului de aºa ceva are nevoie!”

”S

>>> PAGINILE 8-9

Obiective ºi prioritãþi

reþul apei din Valea Jiului, lait-motivul lui Haralambie Vochiþoiu. Indiferent cã a candidat pentru ºefia Consiliului Judeþean, iar acum pentru un fotoliu de senator, Haralambie Vochiþoiu, amãgeºte mereu locuitorii din Valea Jiului, plãtitorii de utilitãþi cu faptul cã va micºora preþul apei potabile. ªi cum luna trecutã, pe ordinea de zi a Consiliului Judeþean, acest proiect nu a fost inclus, Vochiþoiu a iscat din nou conflicte în instituþia judeþeanã.

>>> PAGINA A 5-A

Alexandru Lãutaru, candidatul ARD pentru colegiul 5 - Petroºani, Petrila, Aninoasa >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Infor meazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

Redactor sef:

www.cronicavj.ro

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

Observator Acces Direct Observator Observator special Top Chef

National TV 9:00 Baronii (r) 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Taxi Driver (r) 13:00 Clipuri 13:15 Meandrele iubirii (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 London Boulevard. Bulevardul crimei 22:15 Dansul stiletului 0:15 London Boulevard.

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:30 Serviciul Român de Comedie (r) 11:30 Happy Hour (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 ProTV e al tãu! (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: New York 0:00 Tanti Florica (r) 1:00 România, te iubesc!

Prima TV 9:30 Ascultã-þi inima 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:15 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat lumea 12:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 13:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:40 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 17:20 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 18:00 Gala ANST 100 de ani de sport în România 0:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Politic 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Trenul regal este în Valea Jiului renul regal ajunge azi în Valea Jiului ºi toþi cei care vor sã-l viziteze o pot face în gara de la Petroºani. Totul are loc în cadrul manifestãrilor gândite de centenarul Depoului din localitate.

Diana MITRACHE Trenul a poposit în gara Petroºani pe data de 3 decembrie ºi va rãmâne acolo preþ de douã zile pentru a putea fi vizitat de oricine doreºte. El va strãbate ºi un scurt traseu în

zona Vãii Jiului, invitaþi de onoare în vagoanele acestuia fiind elevii olimpici, care vor primi cãlãtoria ca o recompensã pentru rezultatele lor. Trenul este unul de epocã restaurat, cu valoare de patrimoniu. În vagoanele lui, con-

struite la sfârºitul anilor ’20, au cãlãtorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi Nicolae Ceausescu. Acum, Trenul Regal poate fi închiriat ºi aºa s-a întâmplat ºi de aceastã datã, când Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Primãria Petroºani au decis sã marcheze evenimentul din staþia CFR Petroºani. Garnitura originalã, care se pãstreazã ºi astãzi, este compusã din cinci vagoane: un vagon-sufragerie (o adevaratã salã de recepþie mobilã), un

dormitor regal cu baie complet utilatã ºi trei cuºete pentru însoþitorii demnitarilor. Finisajele interioarelor sunt preþioase, mobilierul ºi lambriurile fiind finisate cu furnir de esenþe nobile: trandafir, mahon ºi nuc. Scaunele ºi fotoliile sunt tapisate cu piele de Cordoba, corpurile de iluminat sunt real-

izate la manufacturile din Murano, iar vazele ºi scrumierele au fost fabricate din alabastru. Vizita în staþia CFR Petroºani începe luni, în jurul orelor 13,00.

4 Actualitate unedorenii au petrecut Ziua Naþionalã a României conform tradiþiei, cu paradã militarã ºi fasole cu cârnaþi, acompaniatã de multã muzicã popularã, aºa cum se cuvine de ziua românilor.

Fasole cu cârnaþi a fost lait – motivul Zilei

Naþionale a României, cel puþin în Valea Jiului, unde autoritãþile s-au întrecut pe ele ºi au pus la bãtaie mii de porþii pentru toþi cei care au ignorat ploaia mocãneascã de toamnã ºi au venit în aer liber sã petreacã româneºte. Municipalitatea din Vulcan a pregãtit un moment special de Ziua Naþionalã. Un pluton al ªcolii Militare din Alba Iulia, împreunã cu poliþiºtii locali, dar ºi reprezentanþi ai Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi În Retragere din Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Valea Jiului a petrecut româneºte au defilat pe strãzile municipiului, spre încântarea sutelor de oameni care au ieºit sã vadã parada. Ineditul sãrbãtoririi din acest an a l-a constituit, însã, amplasarea a douã tunuri de rãzboi, care vor strãjui de acum înainte soclul statuii ostaºului necunoscut din Parcul Eroilor. La

Petroºani, jandarmii, reprezentanþii ISU ºi poliþiºtii au dat onorul, în timp ce drapelul naþional a fost ridicat pe catarg, în parcul „Carol Schreter”. De asemenea, pentru localnicii care au înfruntat ploaia mocãneascã a fost pregãtit un spectacol de muzicã popularã, iar autoritãþile i-au îndemnat pe cei prezenþi sã fie mândri cã sunt români. ”Astãzi mai mult ca oricând trebuie sã fim mai buni, mai solidari ºi chiar dacã e greu în zilele noastre trebuie sã ne gândim cã înaintaºii nostrii ºi-au

dat viaþa pentru ca astãzi noi sã trãim într-o þarã aºa cum este România liberã, democratã ºi în Uniunea Europeanã. Lor cu siguranþã le-a fost mult mai greu decât ne este nouã astãzi, dar noi astãzi putem sã fim patrioþi ºi sã reclamãm acest sentiment naþional prin ceea ce facem în fiecare zi. Dacã îþi faci treaba acolo unde eºti pus, meseria ta bine înseamnã cã eºti patriot. Dacã este profesor, medic, muncitor sau orice altceva dacã îþi faci treaba cu dragoste ºi cu bunã credinþã înseamnã cã eºti un bun român ºi ai grijã de copii ºi ai grijã de cei învârstã ºi asta înseamnã sã fii un bun român. Sã fii mai mai bun cu cel de lângã tine ºi asta înseamnp sã fii un bun român. Dincolo de toate problemele care ne despart sau câteodatã ne învrãjbesc astãzi trebuie sã fim mai

mult ca oricând uniþi, pentru cã numai uniþi putem sã facem ceva ºi când spun sã facem ceva mã gândesc la Petroºani, ma gândesc la Valea Jiului, mã gândesc la fiecare dintre noi”, le-a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, celor prezenþi în parcul central Carol Schreter. Dar, oamenii au gândit parcã mai româneºte atunci când s-au aºezat la cozi aproape interminabile pentru o porþie

Ziua Naþionalã, prilej pentru o masã caldã iua Naþionalã a României a fost sãrbãtoritã cu fast ºi la Petroºani. Toatã lumea s-a strâns în parcul central Carol Schreter fiecare având în mâini câte un tricolor ºi aºteptând cu nerãbdare începerea spectacolului oferit de oficialitãþile primãriei.

Având în vedere cã în fiecare an, aºa cum am fost obiºnuiþi, de ziua naþionalã au fost amplasate mai multe corturi la care erau distribuite farfurii cu tradiþionala fasole cu ciolan, nici anul acesta mâncarea nu a lipsit iar porþile au fost fãcute în aºa fel încât fiecare pofticios sã aibã sã poatã gusta din tradiþionalã fasole. Însã aceastã sãrbãtoare nu este un prilej de fericire ºi de voie bunã pentru toatã lumea. Am putut vedea foarte multe persoane nevoiaºe marea majoritate fiind bãtrâni pensionari care stãteau la coadã în aºteptarea unei farfurii de mâncare caldã. Motivul pentru care au aºteptat minute în ºir a fost acela pentru cã mulþi dintre aceºtia nu îºi permit astfel de bunãtãþi, considerate mâncãruri tradiþionale,

iar aºa au putut astfel sã economiseascã un ban ºi o masã pe care ar fi trebuit sã o facã acasã, dacã ar fi avut din ce. Pe lângã aceastã categorie de oameni amãrâþi i-am mai putut vedea ºi pe oamenii strãzii care aflând cã se vã împãrþi mâncare gratis la toatã lumea, au venit ºi ei pentru o porþie caldã aceasta poate fiind singura hranã caldã pe care au mâncat-o în ultimele zile. Întrebându-i ce semnificã pentru ei ziua de 1 decembrie, ne spun cã e doar un prilej pentru o mâncare caldã ca la oricare altã manifestare care are loc în oraº.

”Nu am ce mânca acasã. Am venit astãzi (de 1 decembrie-n.r.) pentru cã am auzit cã se va da mâncare caldã ºi ceai cald. I-am adus ºi pe copii sã guste bunãtãþile ce ni le-a dat primãria”, spune una dintre femeile care nu au un acoperiº deasupra capului ºi stã cu copiii pe unde apucã. Este trist faptul cã aceºti oameni nevoiaºi aºteaptã un astfel de prilej pentru a putea mânca ceva în timp ce alþii care ar trebui sã ia mãsuri pentru a rezolva ºi problemele oamenilor se plimba liniºtiþi ºi zâmbitori pentru a aduna voturi. Monika BACIU

de fasole cu cârnaþi ºi castraveþi muraþi, împreunã cu un pahar de ceai fierbinte. Municipalitatea din Petroºani a pregãtit 4.500 de porþii, care s-au dovedit a fi mai mult decât bine venite pentru

ceio acre au petrecut Ziua Naþionalã în parc. Mulþumiþi de gestul Primãriei Petroºani, oamenii au spus cã nici acasã fasolea nu este mai bunã decât cea gãtitã în cantitãþi mari, aºa cum s-a întâmplat acum, de Ziua României. ªi Aninoasa a petrecut româneºte. Edilii de aici au organizat, în premierã dupã Revoluþie, manifestãri legate de Ziua Naþionalã. Iar pentru localnici, cei de la Primãrie au „fiert” 1.500 de porþii de fasole cu cârnaþi. Car men COSMAN Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Apa care îl ”arde” pe Haralambie Vochiþoiu reþul apei din Valea Jiului, lait-motivul lui Haralambie Vochiþoiu. Indiferent cã a candidat pentru ºefia Consiliului Judeþean, iar acum pentru un fotoliu de senator, Haralambie Vochiþoiu, amãgeºte mereu locuitorii din Valea Jiului, plãtitorii de utilitãþi cu faptul cã va micºora preþul apei potabile. ªi cum luna trecutã, pe ordinea de zi a Consiliului Judeþean, acest proiect nu a fost inclus, Vochiþoiu a iscat din nou conflicte în instituþia judeþeanã.

Monika BACIU ”Aº vrea sã aduc în atenþia dumneavoastrã câteva lucruri. Aº începe prin aceea cã astãzi aº fi vrut sã propun colegilor noºtri un proiect de hotãrâre, dar ºtiam cã ºedinþa ordinarã ar fi trebuit sã aibã loc în data de 26 ale lunii. Faptul cã s-a modificat data mi-a fãcut imposibilã depunerea acestui proiect, dar aº vrea sã rog de pe acum aparatul tehnic ºi pe dumneavoastrã sã luaþi în calcul faptul cã la urmãtoarea ºedinþã vreau sã depun un proiect de hotãrâre privind scãderea tarifului la apã potabilã în Valea Jiului cu 25%. In acest sens, în acest moment în Valea Jiului sau strâns peste 5000 de semnãturi ºi probabil numãrul lor va fi mult mai mare la momentul în care acest proiect de hotãrâre va fi depus în faþa dumneavoastrã, împreunã cu câteva elemente de calcul economic, pentru a nu mai spune nimeni cã este un proiect de campanie electoralã sau mai ºtiu eu ce”, spunea Haralambie Vochiþoiu, în cadrul ºedinþei de CJH din luna noiembrie, conform procesului verbal. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, s-a vãzut nevoit sã îi ofere câteva lãmuriri con-

silierului PP-DD în ceea ce priveºte iniþierea unor proiecte de hotãrâre. ”Mã vãd obligatoriu dator sã vã spun câteva lucruri. Domnule consilier Vochiþoiu, dacã credeþi cumva cã în consiliul ãsta judeþean s-a 30 întâlnit hoþul cu prostul, vã înºelaþi amarnic. Noi absolut toate proiectele de hotãrâre le facem dupã ce avem multe discuþii cu oamenii din teritoriu. Si acum vreau sã o iau punctual. Solicitarea dumneavoastrã de micºorare a tarifului la apã cu 25% o acceptãm ºi chiar eu voi face lobby pentru a vã susþine proiectul, în mãsura în care veþi reuºi sã înduplecaþi Comunitatea Europeanã, care ne impune în mod categoric amortizarea cheltuielilor într-un timp limitat. Acest lucru care face ca într-o anumitã perioadã de timp apa ºi canalul sã trebuiascã scumpite. Deci nu noi suntem cei care solicitãm acest lucru. Dar dacã dumneavoastrã veniþi cu un studiu profesionist, vã asigur cã în momentul în care nu veþi câºtiga alegerile, voi face exact ce fãceam cu un ziarist din Valea Jiului, care m-a tocat vreo doi ani de zile cu preþul la apã. Intr-o conferinþã de presã i-am spus cã o sã-l lãmuresc pe directorul Cioarã sã-ºi dea demisia ºi a doua zi o

sã-l pun director la ApaServ, ca pe un mare specialist în domeniu. Vã dau cuvântul meu de onoare cã din acel moment omul nostru nu a mai scos un cuvânt ºi nu s-a mai dat mare profesionist în acest domeniu. (...)Domnilor consilieri, vreau sã vã informez pe cei care sunteþi noi, pentru cã cei mai vechi ºtiu, cã dumneavoastrã nu aveþi nevoie de o listã de semnãturi ca sã puteþi face un proiect de hotãrâre. Puteþi sã-l faceþi în nume propriu ºi doar cu semnãtura dumneavoastrã. Dar acel proiect, la fel ca toate proiectele pe care le iniþiez eu, trebuie sã aibã în spate o notã de fundamentare ºi un raport al serviciului de specialitate. Puteþi iniþia un astfel de proiect fãrã sã-i puneþi pe bieþii oameni sã vinã la sediile de partid – în speþã la PP-DD – ca sã îºi dea acordul cu privire la preþul apei”, i-a replicat Moloþ lui Haralambie Vochiþoiu. Moloþ a fãcut ºi o remarcã despre care s-a tot vorbit în ultima perioadã. Este vorba de acei agenþi economici ºi nu numai care au fost prinºi cu ”mâþa’n sac” de cei de la ApaServ, adicã acele persoane care furau apã. ” Am cerut ºi eu conducerii ApaServ sã facem o ieftinire a apei pentru cetãþeanul cu un venit de pânã la 1000 lei pe familie, nu la societãþile comerciale, nu la cei care ne furã apa. Eu înþeleg cã pentru cei care o furau ºi acum se trezesc cã trebuie sã scoatã un leu din buzunar, apa e foarte scumpã. Dar când au furat ani de zile, nu te-a interesat de amãrâtul ãla care are doi lei în buzunar ºi care – în majoritatea

cazurilor – a plãtit ce a consumat. In timp ce oamenii cei mai înstãriþi, cu veleitãþi de multimiliardari, de la judecãtori la procurori ºi oameni de afaceri, furau cu nesimþire apa ºi tot ei vorbesc de ieftinire”, se mai aratã în procesul verbal al ºedinþei Consiliului Judeþean din luna noiembrie. Consiliul Judeþean Hunedoara a luat în discuþie subvenþionarea preþului la apa potabilã din Valea Jiului. Existã însã anumite condiþii pentru ca acest lucru sã se poatã realiza. ”Noi voiam sã facem acest efort ºi am cerut conducerii societãþii sã ne facã un calcul pentru 5%, dar nu pentru o ieftinire a tarifului, ci pentru a suporta noi, din bugetul consiliului judeþean, aceastã sumã. Fiindcã Comunitatea Europeanã nu ne admite o ieftinire ºi trebuie sã punem în balanþã ce dorim: sã fie lumea branºatã ºi sã beneficieze de acest serviciu 100% din populaþie sau sã micºorãm preþul apei desfãcând contractul pe care îl avem cu Uniunea Europeanã, sã le dãm ºi banii înapoi. Pentru cã acesta va fi verdictul: banii pe care ni i-au dat ei va trebui sã-i returnãm, iar în plus vom omorî ºi unicul prestator de servicii care merge bine în Valea Jiului – ApaServ”, mai preciza Moloþ la momentul respectiv. Ieftinirea preþului apei potabile din Valea Jiului este un subiect discutat din patru în patru ani, adicã în perioadele electorale, acesta fiind un subiect sensibil pentru populaþia din zonã. Din acest motiv, preºedintele CJH mai face o remarcã la adresa consilierului judeþean Haralambie Vochiþoiu. ”Stiu cã este o temã de campanie electoralã, aþi folosit-

o ºi pentru alegerile locale. Si într-o emisiune televizatã, când eu eram în situaþia sã-mi ratez postul de preºedinte, m-a întrebat cineva dacã promit atunci cã ieftinesc apa, pentru a fi ales. Le-am spus cã-i rog sã nu mã aleagã, pentru cã nu pot face acest lucru. Nu pot nenoroci 150.000 de oameni, 6-700 de salariaþi care lucreazã la ApaServ, doar ca sã-mi fac imagine. Deci nu cred cã suntem în stare noi, consiliul judeþean, sã facem acest lucru. Dacã veniþi cu aceastã calculaþie la 25%, mã întreb de ce nu 31 aþi fãcut-o la 26, sau 24, sau 30 sau 18? Ca profesor de matematicã, mã întreb cum de v-a dat acest procent, cum de nu v-a dat cu virgulã? Dar 25% este o cifrã pe care o þii uºor minte ºi poþi sã o vehiculezi. Aºtept cu mare interes proiectul dumneavoastrã de hotãrâre, pe care îl voi include cu mare plãcere pe ordinea de zi a ºedinþei urmãtoare. Dar vã atrag atenþia cã ºi cei 5% pe care l-am calculat, cã nu l-am aruncat pe piaþã sã-l þin minte, înseamnã aproximativ un miliard pe lunã care trebuie suportat de cãtre consiliul judeþean, ca sã ne þinem de promisiunea cãtre Comunitatea Europeanã, dar ºi de promisiunea cã vom micºora preþul ºi trebuie sã ne asigurãm cã este o sumã suportabilã. ”, a încheiat Moloþ.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

6 Actualitate

fãcut ºi o donaþie bisericii. “ Fiind ºi ziua lui Andrei, ne-am dorit sã fim cu toþii împreunã, eu cu soþul meu ºi cu Andrei, la bisericã.

Pentru cã este sãrbãtoare din partea lui Andrei vom oferi o icoanã sfinþitã, poleitã cu aur, care ne dorim sã fie primul dar

Micuþul de doi ani a fost adus de pãrinþii lui la paraclisul cu hramul “Acoperãmântul Maicii Domnului” din zona Parcului Central, acolo unde în numele lui, ei au

Week-end profitabil pentru patronii de pescãrii ºi magazine ele trei zile de dezlegare la peºte de la sfârºitul sãptãmânii trecute a însemnat manã cereascã pentru pescãriile din Valea Jiului. Cum vineri, sâmbãtã ºi duminicã, în calendarul ortodox s-a arãtat dezlegare, oamenii, oricât de avuþi sau neavuþi ar fi fost, mãcar într-una din zile tot au pus pe masã un peºte fript cu mãmãliguþã ºi mujdei de usturoi.

Vânzãrile la pescãrii sau la magazinele alimentare care au avut peºte, au început încã de joi seara. Cei care postesc s-au pregãtit cu o searã înainte pentru ziua de vineri, iar de sâmbãtã, nici nu mai vorbim. Mirosul de peºte prãjit s-a simþit în toate scãrile de bloc. “De fiecare datã când este dezlegare, cumpãrãm ºi noi peºte, odatã pentru cã aºa este tradiþia, iar apoi ºi pentru cã este sãnãtos”, a declarat tanti Maricica din Vulcan. “Când posteºti ºi mãnânci numai legume ºi fructe, zilele de dezlegare la peºte sunt aºteptate. Parcã atunci peºtele este ºi mai gustos”, a mai spus o doamnã, care stãtea la rând sã cumpere peºte de la un magazin alimentar. De altfel, anticipând numãrul mare de cereri, patronii de magazine ºi pescãrii s-au aprovizionat cu marfã din plin cu câteva zile înainte. “ Cel mai bine am dat macroul file ºi merluciu. Mã aºteptam sã vând mai mult pãstrãv, dar vãd cã nu a fost aºa”, a afirmat un patron din Vulcan.

Duminicã, însã, în ultima zi de mâncat peºte din cele trei, în jurul orei 11, de-abia dacã mai gãseai ceva de cumpãrat. În congelatoare au rãmas doar peºtii întregi la care lumea nu s-a înghesuit prea tare. Însã, din fericire, în Postul Crãciunului, dezlegare la peºte este în fiecare sâmbãtã ºi duminicã, aºa cã vânzãrile vor creºte din nou de vinerea viitoare. Luiza ANDRONACHE

pentru noua bisericã ce se va construi în Petroºani ºi care va purta hramul Sfântului Andrei”, a declarat Monica Iacob Ridzi, deputat Colegiul de Est Valea Jiului. “ Este o icoanã de la Patriarhia Românã pe care Andrei al nostru o va dona bisericii. Ne bucurãm, foarte mult cã este ziua lui Andrei ºi urãm pe aceastã cale la mulþi ani tuturor celor care poartã acest nume”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Icoana pe care soþii Iacob Ridzii au donat-o, va sta spre închinare în

,,Scriitorii faþã cu reacþiunea tinerilor cititori” olegiul Tehnic „Constantin Brâncuºi” Petrila se dovedeºte preocupat de pregãtirea multilateralã a elevilor, de educarea dragostei pentru literaturã, pentru frumos, concomitent cu transmiterea cunoºtinþelor tehnice.

fiecare bisericã din Petroºani, asta pânã la construcþia noii biserici din Colonia Petroºani, care va avea hramul acestei mari sãrbãtori, cea a Sfântului

În acest sens, în data de 29 noiembrie a fost organizatã, sub titlul ,,Scriitorii faþã cu reacþiunea tinerilor cititori”, o întâlnire a elevilor Colegiului Tehnic cu scriitorii din Asociaþia Scriitorilor din judeþul Hunedoara. Au fost prezenþi Mariana Pândaru Bârgãu, preºedinte ASH; Romulus Tot, vicepreºedinte ASH; Dan Orghici, secretar ASH; Miron Þic; Dumitru Dumitrescu; Gheorghe Rotar; Florian Brãdean, iar de la Petrila Petru Birãu ºi Elisabeta Bogãþan, precum ºi invitaþii de onoare, scriitorul Dumitru Velea ºi prof. Ciprian Dârjan. Au fost invitaþi de asemenea ºi scriitorii Ioan Dan Bãlan ºi Dumitru Gãlãþan-Jieþ. Scriitorii prezenþi au vorbit despre opera lor ºi au citit din cãrþile prezentate, iar Dumitru Velea a vorbit despre dificultatea

Andrei, unul din cei 12 apostoli care a ajuns sã propovãduiascã Evanghelia ºi pe teritoriul Românei. Luiza ANDRONACHE

Sãrbãtori de iarnã bogate în judeþul Hunedoara ãrbãtorile de iarnã pot sã vinã în judeþul Hunedoara, la fel ºi colindãtorii, pentru cã autoritãþile locale ºi judeþene au alocat ºi în acest an fonduri generoase la acest capitol.

Cu festivaluri de colinde sau orãºele de Crãciun, autoritãþile din judeþul Hunedoara s-au pregãtit sã întâmpine sãrbãtorile de iarnã, iar oamenii sã simtã magia acestor zile. Consiliul Judeþean Hunedoara a primit an de an colindãtori, pe care i-a rãsplãtit cu cadouri, iar anul acesta lucrurile nu diferã. Pentru organizarea sãrbãtorilor de

um ar fi sã vã petreceþi Crãciunul la Viena sau chiar în Laponia, þara lui Moº Crãciun, iar Revelionul la Paris, în Dubai sau, de ce nu, la Bãile Felix ?! Daca nu vreþi sa va petreceþi sãrbãtorile acasã, agenþiile de turism au oferte una ºi una.

iarnã s-a alocat de la buget suma de 85.000 de lei, iar în aceºti bani sunt incluse ºi cadourile pentru cei care vor veni sã-i colinde pe reprezentanþii judeþului. Reprezentanþii CJ Hunedoara spun cã trebuie respectate ºi promovate tradiþiile populare specifice zonei legate de sãrbãtorile de iarnã. În municipiul reºedinþã de judeþ, la Deva, consilierii au fost darnici ºi au alocat 212.000 de lei pentru organizarea unor evenimente dedicate sãrbãtorilor de iarnã ºi pentru darurile ce vor fi împãrþite copiilor angajaþilor. Banii vor fi folosiþi pentru organizarea ºi

finanþarea manifestãrilor dedicate acestei perioade. La Petroºani, în schimb, autoritãþile aºteaptã colindãtorii ºi nu oricum, ci în cadru organizat. La fel ca în ultimii ani, se va organiza Festivalul de Colinde, unde vor participa grupuri de colindãtori de la toate confesiunile religioase. Iar pentru colindãtorii care vor trece pragul primãriei vor fi pregãtite pachete cu dulciuri. Cât anume s-a alocat pentru fiecare capitol, inclusiv pentru colindãtori, vom afla doar dupã sãrbãtorile de iarnã, adicã dupã ce se face decontul. Car men COSMAN

Unde mergem de sãrbãtori ?! stã acasã, însã pentru Revelion avem o ofertã variatã, începând de la capitalele Europei ºi pânã la destinaþii interne. ªi anul acesta, destinaþia preferatã a celor din Valea Jiului rãmâne Bãile Felix”, a

Destinaþiile sunt atât pentru Crãciun, cât ºi pentru Revelion. De la cele mai importante oraºe din Europa, pânã în Laponia, cei mai cu dare de mânã ºi cu mai multe zile de

Actualitate 7

vacanþã, au de unde alge. Pânã acum, însã, operatorii de turism din Valea Jiului spun cã de Crãciun nu sunt atât de multe cereri înregistrate ca de Revelion. “De Crãciun, eu cred cã lumea mai mult

declarat Ioan Ceauºu, director agenþie de turism. Un Crãciun la Bãile Felix costã undeva între 700 ºi 850 de lei de persoanã pentru 4 zile, pe când un Crãciun în Laponia poate ajunge de la 1400 de euro în sus, plus avionul. Luiza ANDRONACHE

actului de creaþie. Conceputã ca o întâlnire interactivã, aceasta s-a încheiat cu o discuþie a scriitorilor cu elevii, pe tema creaþiei literare. Petru Birãu, ca reprezentant al Colegiului Tehnic unde este profesor, a înmâ-

nat scriitorilor invitaþi câte o diplomã de onoare, pentru promovarea literaturii contemporane în rândul elevilor. La plecare, scriitorii invitaþi au donat Colegiului Tehnic o parte din cãrþile lor. Elisabeta BOGÃÞ BOGÃÞAN

Porcul Ghiþã, executat chiar de Ziua Naþionalã

are douã abatoare autorizate, în care animalele pot fi sacrificate în condiþii impuse de UE, ºi un punct de sacrificare în Valea Jiului. Acestea sunt dotate atât cu asomator electric, cât ºi cu pistol cu glonþ captiv, care face ca animalul sa-ºi piardã cunoºtinþa înainte de a fi sacrificat propriu-zis. Pe principiul, “eu l-am crescut, înseamnã cã e sãnãtos”, oamenii din Valea Jiului stau prost ºi la capitolul trichinã. Potrivit datelor oficiale, din cei aproape 30.000 de porci aflaþi în curs de tãiere, examenul trichineloscopic a fost efectuat doar pentru câteva mii de capete. Astfel, în concluzie, locuitorii judeþului Hunedoara folosesc în continuare metoda tradiþionalã de sacrificare. Trebuie însã ºtiut cã porcii care nu sunt supuºi procedeului de asomare, pot fi consumaþi doar în gospodãria proprie ºi cã nu pot fi comercializaþi. În caz contrar, amenzile sunt usturãtoare. Luiza ANDRONACHE

ii de porci vor fi sacrificaþi în gospodãriile din întreg judeþul în zilele urmãtoare. Ca ºi în anii trecuti, asomarea reprezintã, în continuare, o practicã strãinã pentru cei care de sarbatori se vor înfrupta cu bunatati din carne de porc.

Nici bine nu a început luna, cã deja purceii au început sã fie sacrificaþi. De 1 Decembrie, chiar în zorii zilei, la Vulcan, cel puþin, unii oameni în loc sã se odihneascã mai mult, cã oricum era zi liberã, au trebuit sã se trezeascã vrând nevrând mai repede. Printre blocuri, “gospodarii” cartierului, încãlziþi bine cu þuicã fiartã încã de când zorii abia mijeau, au început sã-l execute pe bietul Ghiþã. Din nefericire pentru locatarii zonei, guiþãturile bietului animal de vreo 100 de kg au durat în jurul de 10 minute, dupã care acesta a capitual. La acest moment, judeþul Hunedoara

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

6 Actualitate

fãcut ºi o donaþie bisericii. “ Fiind ºi ziua lui Andrei, ne-am dorit sã fim cu toþii împreunã, eu cu soþul meu ºi cu Andrei, la bisericã.

Pentru cã este sãrbãtoare din partea lui Andrei vom oferi o icoanã sfinþitã, poleitã cu aur, care ne dorim sã fie primul dar

Micuþul de doi ani a fost adus de pãrinþii lui la paraclisul cu hramul “Acoperãmântul Maicii Domnului” din zona Parcului Central, acolo unde în numele lui, ei au

fiecare bisericã din Petroºani, asta pânã la construcþia noii biserici din Colonia Petroºani, care va avea hramul acestei mari sãrbãtori, cea a Sfântului

Andrei, unul din cei 12 apostoli care a ajuns sã propovãduiascã Evanghelia ºi pe teritoriul Românei. Luiza ANDRONACHE

Destinaþiile sunt atât pentru Crãciun, cât ºi pentru Revelion. De la cele mai importante oraºe din Europa, pânã în Laponia, cei mai cu dare de mânã ºi cu mai multe zile de

Actualitate 7

Porcul Ghiþã, executat chiar de Ziua Naþionalã

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

8 Actualitate

”Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit”

Sentinþã aºteptatã în cazul tragediei de la Mina Petrila upã patru ani de la cumplitul accident de muncã de la Mina Petrila, din 15 noiembrie 2008, instanþa este pe cale sã dea, în sfârºit, o sentinþã în acest dosar.

untem de facturã social-liberalã, iar Valea Jiului de aºa ceva are nevoie!”

”S

Reporter: Guvernarea dumneavoastrã a celor de la USL ce a fãcut în aceste luni pentru a câºtiga încrederea oamenilor din Valea Jiului?

S-a încheiat judecata în dosarul „Petrila 2008”, constituit ca urmare a cumplitului accident soldat cu 13 morþi. Dupã audierea tuturor martorilor, magistraþii Tribunalului Gorj, unde se aflã aceastã cauzã, au rãmas sã dea un verdict ºi la ultimul termen au anunþat cã sentinþa se va pronunþa în data de 13 decembrie. Dosarul privind accidentul colectiv de muncã de la Mina

Actualitate 9

Petrila, se aflã în faza de rejudecare. În luna mai a acestui an, magistraþii de la Curtea de Apel Craiova, instanþã care a judecat recursurile declarate atât de inculpaþi, cât ºi de victime sau rudele celor decedaþi, a decis casarea sentinþei pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu ºi menþinutã de Tribunalul Gorj ºi a decis sã trimitã cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj. La instanþa de fond, fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost condamnat la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu, fost

inginer-ºef responsabil cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur, fost ºef al sectorului aeraj ºi ºef al staþiei de salvare minierã, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Car men COSMAN

Ioan RUS: Sund doar câteva luni de când activeazã acest guvern condus de Victor Ponta ºi cel mai important lucru mi se pare, pentru Valea Jiului, înfiinþarea Complexului energetic, la care au lucrat ºi oamenii din guvernarea Boc timp de 3 ani. Dar nu a existat voinþã politicã pentru ca el sã fie înfiinþat. Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit. Ca urmare, a mai fost ajustatã documentaþia ºi acest guvern USL a dat drumul imediat la legislaþia necesarã pentru a putea lua fiinþã. La fel s-a întâmplat ºi cu preluarea celorlalte 4 mine, care vor fi sub-

venþionate. Clar acest Complex energetic nu este perfect, dar existând dorinþa de salva mineritul ºi cele douã termocentrale ºi lucrurile se pot ajusta din mers. Fosta guvernare PDL-istã nu a vrut acest lucru ºi o spun chiar specialiºtii din Vale ºi din judeþ care au lucrat la documentaþia acestui complex. Apoi, tot ce a promis USL în ce priveºte reîntregirea salariilor tãiate - se face. Pensionarilor li se înapoiazã banii care li s-au luat din pensii, iar pensionarilor minieri li se acordã bani pe gratuitãþile tãiate ºi asta retroactiv, de anul trecut. Asta a fãcut guvernarea USL în doar câteva luni, pe lângã multe altele. Dupã alegeri va repara multe nedreptãþi ºi va redresa economia.

tariez ca realizãri, dar este oarecum jenant pentru cã pare a laudã de sine. Dar o voi face.

Rep.: Dar ultima guvernare a PSD 2000-2004 ce mare lucru a fãcut pentru Valea Jiului, cã mereu criticaþi PDL? Ioan RUS: Este simplu sã spun asta pentru cã am ce sã inven-

S-o luãm metodic. Guvernarea PSD în perioada cât am fost parlamentar, între 2000 - 2004, clar a fost preocupatã de Valea Jiului. Pentru cã nu existau fonduri europene, au fost folosite intens programele Phare prin care s-a modernizat Piata Centralã Petroºani, inauguratã pe vremea primarului Gh. David, în prezenta premierului Adrian Nastase, Sala de sport, cea mai modernã la acea vreme, de la Liceul Industrial, ªcoala gene-

ralã nr. 4 a fost reconstruitã practic fiind la rândul ei cea mai bine dotatã, apoi pe program Phare a fost modernizatã reþeaua de alimentare cu apã a RAAVJ. Tot atunci a fost construit ºi dat în folosinþã EUROMEDIC Petroºani, iar mineritul a fost în centrul atenþiei. Prin proiectul Ithochu, care exista ca ºi Complexul Energetic de acum numai pe hârtie, dar nu era aplicat, a fost demarat ºi încheiat în acea perioadã. Atunci au fost modernizate minele Vulcan ºi Paroºeni, Preparaþia Coroeºti a fost practic reconstruitã. Mai mult, s-a schimbat metoda de exploatare cu una mai puþin riscantã, s-au mãrit salariile minerilor cu pânã la 42 la sutã pe baze reale ºi s-a mãrit preþul la Gigacalorie, lucru care s-a mai fãcut doar pe vremea ministrului Vosganian ºi atunci doar o ajustare. Sã nu uitãm cã atunci, în 2000, a fost convins Traian Bãsescu de cãtre liderii de sindicat, susþinuþi de noi, la

Obiective ºi prioritãþi

Alexandru Lãutaru, candidatul ARD pentru colegiul 5 - Petroºani, Petrila, Aninoasa În plan educaþional Obiective:

Ce au ajuns fostele puncte termice teliere, depozite, service auto, sau clãdiri în care s-a depozitat gunoiul menajer, în aºa ceva s-au transformat fostele puncte termice din Valea Jiului.

În localitãþile din Valea Jiului s-a renunþat la încãlzirea pe bazã de cãrbune, iar centralele termice care dirijau agentul termic în apartamentele oamenilor au fost rând pe rând desfiinþate. În Uricani, nici un punct termic nu a mai funcþionat de ani de zile, deoarece oamenii au ales alte modalitãþi de a îºi încãlzi locuinþele. În tot acest timp acele clãdiri au rãmas în paraginã iar acum sunt focare de infecþie. În cel mai estic oraº al Vãii Jiului, situaþia punctelor termice este la fel. Centralele termice au fost abandonate, fie vândute pentru a fi transformate în altceva. “ Majoritatea punctelor termice au fost vândute ºi transformate. Unele s-au transformat in service auto, altele în atelier, chiar ºi în depozite de fãinã. Cele care nu au fost vândute sunt dezafectate ºi stau degeaba” au spus reprezentanþi ai Primãriei Petrila. ( M. GÂNJU) GÂNJU)

Voi iniþia legislativ: 1. Corelarea ofertei educaþionale cu cerinþele curente ºi anticipate ale pieþei muncii 2. Modificarea curicullumului ºcolar în unul real care sã pregãteascã elevii pentru viaþã ºi armonizarea cu manualele ºcolare

3. Insistarea în procesul educaþional pe rezultatele pe medie nu pe vârfuri. Crearea formalã de centre de excelenta care sã se centreze pe vârfuri. Crearea formalã de centre remediale pt elevii cu ritm lent la învãþare 4. Transformarea programului lapte ºi corn într-un program zilnic în timpul anului ºcolar de acordare a unei mese calde

Luptãtorii anti-comuniºti meritã un monument sociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din România, filiala Valea Jiului doreºte de mai mulþi ani sã ridice un monument care sã cinsteascã memoria celor care au avut curajul sã lupte împotriva comunismului.

Au fãcut chiar ºi mai multe schiþe ºi au gãsit ºi locaþia, însã edilii din Petroºani nu au avut în buget fondurile necesare. Astfel, dorinþa celor care au umplut cu ani în urmã închisorile regimului comunist a rãmas pânã acum la stadiul de simplã intenþie. „Avem nevoie de o serie de aprobãri de la Ministerul Culturii, dar pânã în prezent nu am primit rãspuns. Pe plan local pri-

5. Existenþa în fiecare unitate ºcolarã a unui medic ºcolar sãu asistent medical ºcolar 6. Crearea unui cadru legislativ de înfiinþare în fiecare scoalã de nivel preºcolar sau gimnazial a câte un post de supraveghetor la 50 de elevi, aceºtia urmând a monitoriza în pauzele ºcolare activitatea elevilor cât ºi în incinta ºcolarã 7.Întãrirea rolumarul ne-a promis cã ne va lui educaþiei fiajuta, dar mai întâi trebuie sã zicã ºi sport în primim aprobãrile. Mai aºtepcurricula ºcolarã tãm, numai cã pe zi ce trece sunfactor determitem tot mai puþini ºi în lipsa unui nant în sãnãtatea monument ar putea dispare penfizicã ºi mentalã tru totdeauna pânã ºi amintirile a acestora despre noi”, spunea în urmã cu Voi susþine ºi câþiva ani de zile Emilian Budacu, între timp trecut în nefiinþã, fãrã a-ºi vedea împlinit visul. „Monumentul ar trebui sã reprezinte un omagiu pentru cei care au fost persecutaþi politic sau pentru cei care au luptat în munþi, mai pe scurt spus, pentru cei care nu au vrut comunism ºi colectivizare în România ºi în Valea Jiului. Din pãcate, tot comuniºtii sunt la putere ºi conduc þara ºi în prezent. De aceea cred cã nu vom obþine niciodatã banii necesari”, mai spun foºtii deþinuþi. În cazul în care totuºi, foºtii deþinuþi politici ar primi “undã verde”, monumentul ar urma sã fie amplasat (conform proiectului iniþial) în municipiul Petroºani, vis-a-vis de Biserica Catolicã. Maximilian GÂNJU

sprijini: 8. Lobby atât cât voi putea pentru finanþarea construirii de creºe 9. Universitatea din Petroºani, o instituþie cu o valoare indiscutabilã ºi voi încerca sã gãsesc soluþii de conectare a mediului economic ºi social cu cercetarea care poate aduce surse de finanþare pentru dezvoltarea bazei tehnice ºi materiale; voi susþine reclasificarea universitarã a acesteia 10. Educaþia digitalã a populaþiei va fi un obiectiv principal þinând cont cã informatizarea este integratã în toate domeniile de activitate ºi

mai ales crearea unei platforme digitale de rãspuns al alegãtorilor la acþiuni sau iniþiative legislative ºi nu în ultimul rând ca un feed-back în timp real de la cetãþenii zonei noastre 11. Întãrirea rolului învãþãmântului profesional mai ales al celor trei colegii tehnice din regiune care sã pregãteascã elevii pentru activitatea turisticã viitoare ºi prezentã 12. Creºterea gradului de implicare a asociaþiilor de pãrinþi, a autoritãþilor locale, a absolvenþilor etc, în organizarea ºi finanþarea instituþiilor de învãþãmânt liceal ºi profesional; În plan social: Obiective: 1. Concentrarea asistenþei sociale (ajutorului social) pe grupurile cele mai vulnerabile din punct de vedere educaþional ºi pe zonele cele mai fragile din

punct de vedere economic; 2. Crearea de servicii sociale diferenþiate ºi specializate în funcþie de nevoile beneficiarilor. Voi iniþia legislativ modificarea OUG 68/2003 în sensul cã un furnizor privat de servicii sociale sã poatã sã ofere servicii sociale diferenþiate 3. Dimensionarea echilibratã a serviciilor sociale în raport cu toate categoriile sociale defavorizate din regiune prin crearea de noi servicii sociale destinate persoanelor de vârsta a III-a, persoanelor cu nevoi speciale, persoanelor fãrã adãpost, persoanelor aflate în situaþii de crizã; 4. Dezvoltarea reþelelor de asistenþã socialã la domiciliul persoanelor vârstnice în toate localitãþile componente din regiune; 5. Sprijinirea accesãrii de cãtre serviciile sociale, a

oportunitãþilor de finanþare ale programelor UE în vederea dezvoltãrii urmãtoarelor direcþii de acþiune: accesul pe piaþa muncii a cetãþenilor, perfecþionare ºi reorientare profesionalã în domenii cãutate pe piaþa forþei de muncã actuale europene, diminuarea fenomenului migrational 6. Sprijinirea caracterului proactiv al bisericii în comunitatea localã privind asistenþa socialã În plan cultural: Obiective: 1. Voi canaliza energia spre sprijinul obþinerii de fonduri europene de cãtre consiliile locale ale celor trei oraºe pentru construirea ºi darea în folosinþã a câte o mediatecã în centrul fiecãrui oraº unde toate categoriile de vârsta sã gãseascã

Cheile Buþii, ºi a demarat lucrãrile la drumul lui Bãsescu. Apoi a fost acordatã cea mai mare sumã la acea vreme, 35 de miliarde lei pentru investiþii la sistemul de termoficare, s-au reabilitat punctele termice ºi reþele. De atunci cea mai mare sumã a fost de circa 10 miliarde lei. Tot în acea perioadã s-au introdus ajutoarele pentru încãlzire, s-a introdus cornul ºi laptele în ºcoli, am instituit venitul minim garantat. O altã mare investiþie a fost extinderea ºi reabilitarea spitalului din Lupeni cu sprijinul direct al premierului ºi tot atunci a demarat introducerea gazului metan în Petroºani. ªi trebuie amintit cã în acea vreme Valea Jiului a devenit rai fiscal fiind declaratã zonã defavorizatã. Apoi s-au încercat variante de soluþii pentru implementarea strategiei de dezvoltare, când a luat fiinþã Asociaþia Valea Jiului ºi a fost numit un guvernator care a cãzut dupã 2004. Atunci s-a înfiinþat ºi ANDIPRZM. S-a încercat ºi probabil se gãseau soluþii pentru dezvoltarea puternicã a Vãii, pentru cã exista voinþã politicã, dar timpul

informaþiile din orice domeniu: literar, ºtiinþific, cultural-artistic, sportiv, muzical ºi altele. 2. Voi sprijini conservarea, propagarea ºi promovarea tradiþiilor ºi obiceiurilor locale, a portului popular momârlãnesc 3. Voi iniþia legislativ înfiinþarea de centre de petrecere a timpului liber pentru copii, tineri ºi adulþi 4. Voi insista la nivel guvernamental ºi judeþean astfel încât, CARTIERUL DE LOCUINÞE MUNCITOREªTI “COLONIA” (sf. sec. XIX) din Mun. Petroºani sã fie pãstrat ºi pus în valoare într-un mod corespunzãator a bunurilor de patrimoniu cultural construit În plan economic 1. Una dintre niºele generatoare de locuri de muncã este problema ecologizãrii mediului ºi amenajarea teritoriului 2. Canalele de forþã de pe Slatinioara, Tãia ºi Maleia trebuiesc redimensionate datoritã faptului cã în caz de ploi torenþiale genereazã inundaþii ºi deci poate fi o niºã de creare de locuri de muncã. În ipoteza atragerii de fonduri nerambursabile. 3. Albiile Jietului, Tãia,

a fost scurt… Sunt multe realizãrile de atunci! Rep: De ce v-ar alege oamenii pe dumneavoastrã ? Ioan RUS: Valea Jiului are nevoie de oameni care nu au dosare penale în spate, care sunt serioºi ºi care sunt preocupaþi sã rezolve problemele majore ale Vãii Jiului ºi locuitorii ei sã resimtã direct, în nivelul lor de trai, o îmbunãtãþire. Priviþi doar peste munte, la Tg.Jiu sau Haþeg. Sunt oraºe care s-au dezvoltat rapid ºi oamenii nu sunt sãrãciþi. Aici, în Vale, au intrat cãruþe de bani ºi s-a asfaltat un centru, iar lucrãrile din Parâng abia s-au miºcat în cei 4 ani. Vor fi bani ºi pentru Parâng, proiectul se va realiza, dar aºa cum trebuie ºi cu termene de predare precise. Pot ºi vreau sã reprezint Valea Jiului în Parlament cu onoare ºi nu prin minciunã ºi parvenitism. Am dovedit asta.

Maleia ºi Jiu ecologizarea ºi amenajarea acestora pot genera un numãr apreciabil de numãr de locuri de muncã. 4. Turismul este cea mai mare oportunitate, cea mai viabilã pentru a scoate regiunea din monocoloratura economicã. Voi depune eforturi de convingere la nivel guvernamental pentru continuarea investiþiilor în Parâng. 5. Prioritar pentru mine va fi asigurarea de locuri de muncã pentru tineri, fãcând lobby pentru deschiderea unor puncte de lucru a unor operatori economici de notorietate naþionalã ºi internaþionalã dar ºi deschiderea în consens cu consiliile locale a unor incubatoare de afaceri pentru tineri ºi sprijinirea acestora în acest demers. 6. Voi face tot ce este posibil ca activitatea minierã sã continue în condiþii mai bune ºi voi gãsi metode originale de lobby pentru acest demers insistând foarte mult pe securitatea muncii, a condiþiilor de lucru ºi a unei remunerãri corecte privind aceastã activitate Întrucât este o zonã expusã climatologic nega-

Interviu r ealizat de Ileana FIRÞULESCU bir oul de pr esã USL tiv faþã de alte zone ale þãrii voi insista sã fie atribuite subvenþii pentru categoriile de locuitori ai regiunii cu un venit mai mic decât 200 lei/membru al familiei pentru costul la gaz ºi energie electricã. 7. Voi încerca sã rezolv în parteneriat cu primãriile celor trei oraºe (identificarea ºi obþinerea de fonduri europene) construirea unui sens giratoriu la intrarea spre Petrila din Dãrãneºti ºi a unui sens giratoriu la Livezeni ºi Iscroni la intrarea spre Aninoasa dar ºi cercetarea unei soluþii de evitare a traversãrii cãii ferate spre Aninoasa. 8. Creºterea caracterului prietenos al mediului de afaceri. 9. Instituþionalizarea egalitãþii de tratament a sectorului privat ºi a sectorului de stat (sector public ºi domeniu privat al statului); Introducerea simetriei în sancþionarea nerespectãrii clauzelor contractuale sau a legislaþiei generale, între sectorul privat, pe de o parte ºi sectorul de stat (sector public ºi domeniu privat al statului), pe de altã parte.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

8 Actualitate

”Ei ºi-au dorit sã scape de mineri ºi minerit”

untem de facturã social-liberalã, iar Valea Jiului de aºa ceva are nevoie!”

”S

Reporter: Guvernarea dumneavoastrã a celor de la USL ce a fãcut în aceste luni pentru a câºtiga încrederea oamenilor din Valea Jiului?

Actualitate 9

tariez ca realizãri, dar este oarecum jenant pentru cã pare a laudã de sine. Dar o voi face.

Rep.: Dar ultima guvernare a PSD 2000-2004 ce mare lucru a fãcut pentru Valea Jiului, cã mereu criticaþi PDL? Ioan RUS: Este simplu sã spun asta pentru cã am ce sã inven-

Obiective ºi prioritãþi

Alexandru Lãutaru, candidatul ARD pentru colegiul 5 - Petroºani, Petrila, Aninoasa În plan educaþional Obiective:

Ce au ajuns fostele puncte termice teliere, depozite, service auto, sau clãdiri în care s-a depozitat gunoiul menajer, în aºa ceva s-au transformat fostele puncte termice din Valea Jiului.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Deºi aratã ca dupã bombardamente, Modernizarea Defileului Jiului se aprobã din patru în patru luni n timp ce guvernanþii aprobã, Defileul Jiului se dãrâmã. Guvernul României a înaintat în ultima ºedinþã o hotãrâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenþi obiectivului de investiþii „Reabilitare DN 66 Filiaºi – Petroºani km 0 + 000 – km 131 + 000, sector km 48 + 900 – km 93 + 500, Rovinari – Bumbeºti-Jiu”, judeþul Gorj.

Monika BACIU

finanþarea se realizeazã din Împrumutul contactat la BEI, asigurat conform prevederilor OUG nr. 64/2007.

În data de 16.06.2012 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziþii Publice anunþul de participare nr.

S-a dat startul sporturilor de iarnã, la Petroºani

punct de vedere meteorologic cât ne va permite sã menþinem patinoarul. Având experienþa anilor trecuþi cred cã pânã la sfârºitul lui februarie, jumãtatea lui martie ne vom bucura de patinoar”,a precizat Sorin Pristavu. Cei mai bucuroºi de aceastã inaugurare au fost cei mici, care de altfel s-au putut bucura de gheaþã 2 ore fãrã a plãti, asta pentru cã primele douã ore de patinaj au fost gratuite. Patinoarul ar fi trebuit sã fie inaugurat sãptãmâna trecutã joi însã acest lucru nu a fost posibil din cauza condiþiilor meteo nefavorabile.

Valoarea totalã, inclusiv TVA, este de 321.838 mi lei, iar

istracþie pe gheaþã. Sâmbãtã dupãamiazã la Petroºani a fost inaugurat singurul patinoar din localitate.

Monika BACIU Panglica a fost tãiatã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi ºi de administratorul pieþelor, Sorin Pristavu în prezenþa a zeci de micuþi care abia au aºteptat sã încalþe patinele. ”Aºa cum am promis în fiecare an ºi de data aceasta am deschis patinoarul de la Petroºani. E o promisiune mai veche spus-o ºi îmi place sã ma þin de cuvânt. Sper sã fie cât mai mulþi copii chiar dacã astãzi (sâmbãtã) vremea nu e foarte bunã pentru a patina, dar copiii se bucurã ºi asta este cea mai mare mulþumire”, a declarat primarul municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, la inaugurarea patinoarului. Administratorul pieþelor din Petroºani, Sorin Pristavu considerã ca patinoarul va funcþiona pânã în luna martie a anului viitor, în funcþie de condiþiile meteorologice. ”În sfârºit am reuºit sã prindem ºi noi o fereastrã favorabilã din punct de vedere meteorologic ºi am deschis acest patinoar. Programul patinoarului este 10-22 ºi cu o taxã de 15 lei pe orã. Vom vedea din

HOROSCOP

1366625/16.06.2012 privind scoaterea la licitaþie a executãrii lucrãrilor de reabilitare a sectorului de drum RovinariBumbeºti-Jiu- km 48+900-km 93+500. Autoritatea contractantã este Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale S.A. termenul limitã de depunere a ofertelor sau a cererilor de participare a fost datã de 9.08.2012 orele 12.00.

ndicatori tehnicoeconomici, aprobaþi ºi în luna august

În ºedinþa de Guvern din luna august, Guvernul a aprobat o hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 996/2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiþii “Reabilitare DN 66 Filiaºi – Petroºani km 0 + 000 – km 131 + 000, sector km 93 + 500 – km 126+000”. Prin aceastã Hotãrâre de Guvern s-au aprobat

indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea DN 66 Filiasi-Petrosani.

rum reabilitat din 2007

De reabilitarea tronsonului de drum se vorbeºte încã din anul 2007, dar nici pânã astãzi nu s-a întâmplat acest lucru în fapt. Licitaþiile au fost câºtigate de douã companii strãine, din Spania ºi Ungaria, proiectarea fiind realizatã de o firmã din Bucureºti, iar monitorizarea calitãþii execuþiei lucrãrilor, de firma englezã Hyder Consulting. Lucrãrile prevãzute în contractul de reabilitare a DN 66 constau în lãrgirea actualului drum, prin executarea de casete laterale, reciclarea la rece a unei pãrþi din sistemul rutier, menþinerea altei pãrþi ºi aºternerea a trei straturi de covor asfaltic, fãrã ca circulaþia sã fie deviata. Proiectul mai prevede, de asemenea, reabilitarea a noua poduri existente pe traseu, executarea de podete transversale noi ºi extinderea celor existente, ºanþuri betonate ºi

rigole, trotuare, podete la proprietãþi, staþii de autobuz, parcãri, amenajãri de intersecþii cu drumuri laterale pe o distanþã de 20 de metri. Totodatã, proiectul vizeazã ºi siguranþa rutierã, prin executarea unei semnalizãri verticale cu indicatoare noi ºi a uneia orizontale, prin marcaj reflectorizant axial, lateral ºi divers. Reabilitarea DN 66 va continua ºi pe Defileul Jiului, intre kilometrii 103-120, în acest sens fiind mai multe soluþii tehnice propuse, între care lãrgirea platformei drumului actual la zece metri ºi execuþia unor tuneluri rutiere. În perioada sezonului rece, care deja a început, se va lucra în afara carosabilului, la pregãtirea terenurilor laterale, precum ºi la execuþia podurilor, podeþelor ºi rigolelor. Valoarea totalã a investiþiei, inclusiv TVA, este de 348.744 mii lei, iar finanþarea se va realiza de la bugetul de stat ºi Banca Europeanã de Investiþii.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

3 decembrie 2012

Este foarte posibil sã te poþi bucura de sprijinul ºefilor într-o chestiune care este de mare importanþã. Nu vei putea sã mizezi pe sprijinul colegilor într-o prea mare mãsurã, dar vei reuºi sã te descurci fãrã probleme. Vei câºtiga ceva bani.

Din punct de vedere mintal randamentul tãu atinge limita superioarã, ceea ce îþi va permite sã obþii rezultate excelente în activitãþile intelectuale pe care doreºti sã le duci la bun sfârºit. Vei fi în situaþia de a lua decizii, ele îºi vor arãta în scurt timp eficienþa.

Situaþia financiarã te avantajeazã, deºi cheltuielile pe care le ai în plan depãºesc veniturile. Vei fi tentat sã faci o investiþie care îþi va goli buzunarele, dar te vei redresa în cel mai scurt timp. Chestiunile sentimentale te intereseazã în mod special.

Conjunctura astralã te favorizeazã cu condiþia sã nu te grãbeºti câtuºi de puþin. Dacã vei avea rãbdare ºi nu vei sãri peste etape este posibil sã ai parte ºi de realizãri mai deosebite. Partenerul de viaþã ar putea avea ºi el o realizare.

Astãzi vor fi multe de fãcut, vei avea parte de multã alergãturã, iar obstacolele vor apãrea ca din senin. Chestiunile financiare îþi vor mânca mulþi nervi, dar pânã la urmã lucrurile vor ieºi aºa cum îþi doreºti. Nu trebuie însã sã te grãbeºti nici mãcar un pic.

Vei avea parte de o mulþime de cheltuieli care þi-ar putea ridica probleme serioase. Nu este un moment favorabil pentru a te implica în activitãþi financiare riscante. Pe acasã este posibil sã ai unele discuþii în contradictoriu, legate de bani.

Prietenii ºi activitãþile de divertisment îþi vor ocupa cea mai mare parte a timpului liber. Este foarte posibil sã ai ocazia de a te implica în colaborãri ce se vor dovedi avantajoase din punct de vedere financiar. Nu te implica în activitãþi noi.

Colaborãrile te vor interesa în mod special, dar nu este cazul sã accepþi ofertele pe care le vei primi fãrã o maturã chibzuinþã. Relaþia cu partenerul de viaþã ar putea înregistra unele tensiuni, dacã nu vei reuºi sã îþi controlezi impulsivitatea.

Te bucuri de o creºtere a popularitãþii ceea ce þi-ar putea aduce ºi propuneri de colaborare deosebit de avantajoase. Discuþiile cu partenerul de suflet te vor nemulþumi, dar spre sfârºitul zilei situaþia se va ameliora treptat.

Traversezi o perioadã extrem de agitatã, în care vei avea parte de o mulþime de evenimente minore, care însã te vor þine o bunã bucatã de vreme cu sufletul la gurã. De energie nu vei duce lipsã dar ai tendinþa de a te implica în mai multe activitãþi.

Pentru deciziile pe care le ai de luat ar fi bine sã apelezi la sfatul unor prieteni care te vor ajuta sã-þi pui ordine în gânduri. Vei obþine un sprijin din partea acestora pentru a rezolva o problemã care îþi stãtea pe suflet de mai mult timp.

Vei avea o serie de nemulþumiri în familie pe care, chiar dacã le vei discuta cu rudele, nu vei reuºi sã le rezolvi. Mare atenþie cãci nu ar fi exclus nici sã se deterioreze ceva pe acasã. Dacã ai de gând sã pleci la un drum, mare atenþie.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Proiect multinaþional la Petroºani n proiect multilateral, respectiv proiectul Comemius ”Academia Inteligenþelor Multiple” a fost inaugurat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la ªcoala generalã nr. 7 din Petroºani. Este vorba de un proiect didactic care se adreseazã elevilor din 5 þãri, respectiv România, Germania, Bulgaria, Olanda ºi Estonia. De precizat este faptul cã proiectul a debutat în fiecare þarã în aceeaºi zi, la aceeaºi orã.

Monika BACIU ”La ªcoala Generalã nr. 7 are loc lansarea unui proiect internaþional, un proiect care poartã titlul Academia inteligenþelor multiple. Proiectul se va desfãºura pe o perioadã de trei ani, finalizarea proiectului va fi în anul 2014 la nivelul municipiu-

lui Petroºani când delegaþiile din Olanda, Germania, Estonia, Portugalia, Grecia, Spania, Bulgaria ºi Turcia vor fi prezente de Ziua Europei în sala de marmurã a municipalitãþii”, a declarat inspectorul administrativ al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara,

Vasile Pop. Proiectul are ca scop implicarea elevilor în diferite activitãþi, astfel încþt acestea sã îi ajute sã îºi gãseascã adevãrata vocaþie. ”Am fãcut lansarea oficialã a proiectului Comenius unilateral, proiect pe care ºcoala noastrã l-a câºtigat în acest an. Proiectul este finanþat din fonduri europene ºi constã în promovarea ideii cã orice copil este bun într-un anumit domeniu. La sfârºitul proiectului sper sã avem o altã idee despre ºcoalã, elevii sã vinã la ºcoalã cu mai mult drag ºi bineînþeles sã plece de aici cu mai multã speranþã, cu multã încredere. În cadrul acestui proiect, opt elevi de la noi din ºcoalã vor lua parte la mobilitãþile care

se vor desfãºura în Germania, Bulgaria, Olanda ºi Estonia”, a precizat directorul ªcolii Generale nr. 7 din Petroºani, Monteola Gherlan. La evenimentul de deschidere al proiectului a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. ”Pentru municipiul Petroºani e important atât pentru cadrele didactice cât ºi pentru elevi pentru cã pe lângã ceea ce învaþã nou ºi accesul la alte informaþii este ºi o modaliatte prin care þi se deschide orizontul ºi universul cunoaºterii”, a spus primarul municipiului petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Academia inteligentelor multiple a luat naºtere la Istanbul în luna februarie a acestui an ºi are la bazã ideea cã fiecare copil este

bun într-un anumit domeniu. Proiectul are o duratã de trei ani când delegaþiile din Portugalia, Turcia ºi

În aºteptarea colindãtorilor de mii de lei pentru sãrbãtorile de iarnã. Administraþia localã din municipiul Lupeni a fãcut o tradiþie în a premia colindãtorii care le trec pragul în preajma sãrbãtorilor de iarnã.

”Am alocat suma de 30 de mii de lei pentru a-i premia pe copiii care vin sã ne colinde în preajma sãrbãtorilor. Ca ºi în anii trecuþi celor mici le

Monika BACIU Reprezentanþii Consiliului Local au aprobat la sfârºitul sãptãmânii trecute alocarea sumei de 30 de mii de lei pentru organizarea acþiunii denumitã ”Pomul de Crãciun”. În cadrul acestei acþiuni, elevii tututor unitãþilor de învãþãmânt din localitate vor fi rãsplãtiþi de cei din administraþia publicã ºi consiliul local pentru spectacolul de colinde oferit angajaþilor primãriei.

Grecia vor fi prezente la Sala de Marmurã din Petroºanu, cu ocazia Zilei Europei. vom oferi câte un pachet cu dulciuri”, a declarat city managerul administraþiei locale din Lupeni, Gabriel Lungu. Nici dascãlii coordonatori nu vor fi uitaþi de administraþia publicã ºi consiliul local Lupeni. Pentru cei care îi îndrumã pe micuþi în demersul lor, cei din municipalitatea de la Lupeni au alocat suma de 15 mii de lei pentru a-i premia pe profesori. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale din Lupeni, de Sfântul Nicolae vor fi aprinse ºi luminile de sãrbãtoare în localitate.

Salariile bugetarilor au crescut de la 1 decembrie ugetarii ºi-au primit înapoi o parte din banii tãiaþi în urmã cu mai bine de doi ani de zile. De la 1 decembrie salariile angajaþilor din sectorul de stat au fost majorate în cadrul unei a doua etape, care a fost stabilitã prin Ordonanþã de Urgenþã 19/2012 a Guvernului în vederea recuperãrii reducerilor salariale din iunie 2010.

Monika BACIU Banii vor intra efectiv în conturile salariaþilor abia din luna ianuarie a anului 2013, atunci când ei vor primi salariile aferente lunii decembrie 2012. Prima etapã de majorare a fost în iunie, când salariile bugetarilor au crescut cu 8% faþã de nivelul din

mai. Astfel, salariile ºi alte drepturi de care beneficiau angajaþii din sectorul bugetar au fost diminuate cu 25% prin Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare

în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Aceastã diminuare a fost recuperatã parþial în ianuarie 2011, când, prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, cuantumul brut al salariilor de bazã a fost majorat cu 15%.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 decembrie 2012

Mâini harnice, chiar ºi cu dizabilitãþi utem fi utili, chiar dacã nu suntem cei mai sãnãtoºi oameni. Acesta este ideea pe care responsabilii de la Direcþia hunedoreanã pentru Protecþia Copilului vor sã o scoatã în evidenþã la aniversarea Zilei Internaþionale a Persoanelor cu dizabilitãþi.

Ca sã demosntreze cât de pricepuþi sunt, mai mulþi tineri cu dizabilitãþi vor organiza la Deva un târg de produse realizate de ei. Expoziþia este una cu vânzare ºipoartã numele „Mâini harnice”. Ea este organizatã de Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara în parteneriat cu

Asociaþia „Cutezãtorii” Hunedoara, Asociaþia Antiparkinson Deva, Asociaþia Handicapaþilor Neuromotori Deva ºi cu Centrul Cultural „Drãgan Muntean”. „În data de 26 noiembrie, începând cu ora 10.00 în holul Casei de Culturã „Drãgan Muntean” din Deva, este primul eveniment din aceastã serie. În

cadrul expoziþiei vor fi expuse produse artizanale confecþionate de cãtre beneficiarii adulþi ºi copii cu dizabilitãþi din cadrul Direcþiei ºi din cadrul asociaþiilor partenere. La fel ca în fiecare an, DGASPC Hunedoara celebreazã aceastã Zi Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi. Astfel, în perioada 26 noiembrie – 3 decembrie 2012, se vor organiza o serie de evenimente menite sã contribuie la creºterea gradului de toleranþã al cetãþenilor faþã de persoanele cu dizabilitãþi, astfel încât sã fim cu toþii mai responsabili în ceea ce priveºte integrarea

acestora ºi combaterea discriminãrii”, a spus Viorica Popescu, director generalal DGASPC Hunedoara. Aceastã expoziþie va oferi prilejul de a face cunoscute câteva dintre produsele artizanale ce au fost realizate atât de cãtre beneficiarii centrului din Deva, în cadrul atelierelor proprii, cât ºi de cãtre membrii asociaþiilor partenere. Deºi scopul atelierelor Direcþiei este unul ter-

apeutic, nu este de neglijat nici rolul pe care valorificarea acestor produse îl joacã în autofinanþarea atelierelor. De asemenea expoziþia le va satisfacþia scontatã beneficiarilor care înþeleg cã eforturile lor au un sens ºi o finalitate ºi munca le este apreciatã ine e mai tare la ºah? Deþinuþii sau de cãtre pensionarii din Hunedoara? Asta semenii vom afla la începutul sãptãmânii viitoare, lor.

Competiþie: Deþinuþi versus pensionari

când este programatã o competiþie ineditã. Carmen COSMAN

Muzeul Aurului din Brad, redeschis publicului dupã mai bine de 4 ani upã 5 ani de când au fost începute, lucrãrile de reabilitare a clãdirii Muzeului Aurului din Brad au fost, în sfârºit, finalizate. Marþi, acesta îºi va redeschide porþile publicului larg.

Carmen COSMAN Compania Minvest Deva, care este proprietarul muzeului, a anunþat cã marþi va fi fãcutã recepþia lucrãrilor de amenajare a clãdirii care adãposteºte muzeul. Lucrãrile au demarat în urmã cu cinci ani, în decembrie 2007, iar investiþia se cifreazã la trei milioane de lei. Acum, valoroasele exponate vor fi scoase din seifurile în

care au fost închise, ca sã poatã fi admirate de toatã lumea, dupã ce din 2008 clãdirea a fost închisã. Instituþia muzealã a fost în centrul unui imens scandal. Clãdirea se afla în proprietatea Filialei Bradmin a CN Minvest Deva, dar datoriile acumulate în timp au condus la deschiderea procedurii de insolvenþã. Clãdirea Muzeului Aurului a fost cumpãratã de Minvest, dupã ce

Direcþia Finanþelor Publice a instituit sechestrul asigurãtor. Numai cã Minvest a omis sã o întabuleze ºi din acest motiv a fost posibilã revânzarea imobilului. Aºa s-a ajuns ca acesta sã fie înstrãinat de lichidatorul judiciar al societãþii Bradmin, respectiv Societatea Civilã Profesionalã de Insolvenþã IT Management Advisors SPRL Deva. Cumpãrãtor a fost o organizaþie neguvernamentalã, Centrul Ortodox Filocalia Bucureºti, care a pus mâna pe clãdire la preþul de 120.000 de

lei, cui plata în rate. La achiziþionarea imobilului, câºtigãtorul licitaþiei a plãtit doar o primã tranºã, de 10.000 lei, urmând ca restul sumei sã fie achitat în decurs de un an. Tranzacþia ridica multe semne de întrebare, mai ales din cauza preþului mic de vânzare cumpãrare ºi s-a reuºit anularea ei, iar muzeul a revenit proprietarilor de drept. Banii pentru reabilitarea Muzeului Aurului din Brad au fost alocaþi de Conversmin, fiind cuprinºi în programul de închidere ºi ecologizare a Exploatãrii Miniere Barza. Muzeul Aurului este unic în România ºi conþine 1.300 de exponate din aur nativ.

În cadrul acestei competiþii, zece deþinuþi de la Penitenciarul Bârcea Mare se vor întrece cu membrii Clubului Pensionarilor din municipiul Deva. Evenimentul se înscrie în calendarul sãrbãtorilor de iarnã din acest an, iar reprezentanþii Penitenciarului încearcã astfel sã-i inte-

greze pe deþinuþi în societate, dar ºi sã le dezvolte spiritul de echipã, responsabilitate ºi stãpânire de sine, dupã cum au precizat aceºtia.