CVJ, NR. 236, LUNI 22 OCTOMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 236

Cronica Vãii Jiului Luni, 22 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Comoarã din farmecele “tãmãduitoarelor”

Copil abandonat, destin zbuciumat

O tânãrã mãmicã a pierdut tutela copilului az extrem la Petroºani. Un pãrinte a fost decãzut anul acesta din drepturi. Reprezentanþii Serviciului de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din Petroºani întocmesc trimestrial rapoarte cu privire la pãrinþii care îºi maltrateazã sau îºi neglijeazã copiii. >>> PAGINA A 4-A

Am o þarã, ca o floare!

Capitolul 3 Ochiul – boului (ochiul “magic” – televiziunea) n anii post-revoluþionari, ºi mai ales în ultimul timp, televiziunea (mai exact spus “televiziunile”, pentru cã s-au înmulþit ca ciupercile dupã ploaie), tinde tot mai mult sã-l îndobitoceascã pe telespectator cu programele pe care le emite prin eter.

>>> PAGINA A 5-A

Tocana de oaie ºi pãsatul, vedetele Târgului de produse tradiþionale ntr-un adevãrat Îtransformat furnicar s-a bulevardul principal din Petroºani, acolo unde municipalitatea a organizat cea de a doua ediþie a Târgului de produse tradiþionale.

ãnãtatea fizicã ºi spiritualã, o comoarã pentru aºa zisele binefãcãtoare din mica publicitate. Tot mai multã lume apeleazã la serviciile unor aºa zise tãmãduitoare sau vrãjitoare pentru a scãpa de anumite afecþiuni medicale sau de anumite vrãji sau farmece la care cred ei cã au fost supuºi.

>>> PAGINILE 8-9

> > > PA G I N I L E 6 - 7

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012 Pro Urbis ºi o nouã provocare

Cum ne protejãm sãnãtatea copiilor? ferim pe copii, sigur cã, ajungem ca în zilele de azi sã vorbim de provocãri legate de droguri. În plus, nu trebuie sã uitãm de alimenDiana Tiberiu Iacob Ridzi taþia copiilor MITRACHE care a atras atenþia care trebuie sã asupra a ceea ce fie una sãnãînseamnã acum Cei prezenþi la toasã, pentru cã riscurile la care se dezbaterea de la altfel putem Petroºani au venit cu expun copiii. „Dacã ajunge la grave pânã acum 10 – 20 idei despre ce s-ar probleme ce putea face pentru ca de ani vorbeam devin în timp micuþii sã fie mai despre þigãri ºi ireversibile. Ar sãnãtoºi. Primul care alcool, ca princitrebui sã ne prea vorbit auditoriului palele probleme de ocupãm mai a fost primarul care trebuia sã-i mult de asta”, le-a spus Tiberiu Familia Dr. Octavian Popescu anunþã Iacob Ridzi, celor trecerea în nefiinþã, dupã o lungã ºi prezenþi grea suferinþã, a celei care a fost Tot despre alimamã, soacrã ºi bunicã deosebitã mentaþie a vorbit ºi deputatul Monica FUCHS BRIGITA BRIGITA Iacob Ridzi, care a Dumnezeu sã o odihneascã în pace! spus cã a iniþiat programele de sport pânã la miezul nopþii ºi a reuºit sã monteze mai multe coºuri de baschet, iar acum vine cu propunerea ca elevii sã primeascã mâncare caldã, în loc de lapte ºi corn un an întreg. „Poate cã

rofesori, psihologi, medici, ori preoþi au venit la forumul Pro Urvis de la Petroºani pentru a trage un semnal de alarmã cu privire la alimentaþia, viciile ºi riscurile la care ne expunem copiii.

acest proiect denumit laptele ºi cornul ar trebui sã fie înlocuit cu o masã

caldã. Pentru asta, însã, ar trebui ca autoritãþile locale sã contribuie cu sume de la buget ºi astfel am avea copii mai sãnãtoºi, pentru cã un an întreg, copiii noºtri sã mãnânce acelaºi corn cu lapte, cred cã e prea mult”, a adãugat Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului, care susþine cã a avut deja o iniþiativã de acest fel chiar ºi în Parlament, acolo

unde a cerut introducerea unor ore de nutriþie în cadrul programelor ºcolare. Toþi cei prezenþi au fost de acord cã alimentaþia sãnã-

toasã nu e neapãrat mai scumpã ºi cã în loc de o hamburger, sau o pungã de cipsuri, copiii pot primi mai bine o felie de pâine cu gem. În plus, concluzia a fost cã cei mici trebuie sã fie încurajaþi sã facã sport, sã mãnânce sãnãtos, iar factorii de decizie sã vegheze aºa încât sã nu ajungã pânã acolo încât sã aibã acces facil la droguri, þigãri, ori alcool.

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi 9:30 Baronii (r) Dani 10:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r) 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 X Factor

12:00 Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 13:00 Se rezolvã...amigo (r) 15:00 Secretele lui Serkar 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Curierul 3 22:30 Pumnul rãzbunãrii 0:30 Curierul 3 (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Un liceu periculos (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Quid Pro Quo 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r) 14:55 Mondenii (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 18:00 19:00 19:30 21:45

Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Mondenii

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Cãlãtor pe viaþã 17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Angajatul lunii 0:00 Nocturne 1:00 Ora de business (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

Sucilã vrea din nou în libertate

Incendiatorul maºinii lui Ile a divorþat

oliþistul Adrian Sucilã, acuzat de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, vrea din nou sã fie liber.

Pe rolul Tribunalului Hunedoara se judecã, luni, cererea de revocare a mãsurii arestãrii preventive, formulatã de apãrãtorii lui Sucilã. Magistraþii de la Tribunalul Hunedoara judecã recursul formulat de poliþistul vulcãnean, dupã ce Judecãtoria Petroºani i-a respins solicitarea de înlocuire a mãsurii arestãrii preventive cu mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea sau þara formulatã de apãrãtorul sãu. Adrian Sucilã va fi prezent din nou în sala de judecatã în data de 6 noiembrie, la Petroºani, unde se judecã procesul pe fond, fiind

iany Simulea, judecat pentru cã a dat foc unui autoturism de lux ce aparþinea familiei primarului municipiului Vulcan, a divorþat, iar la începutul acestei luni instanþa de judecatã s-a ºi pronunþat cu privire la acþiunea de divorþ.

adus de la Penitenciarul Aiud, unde se aflã încarcerat. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar din Vulcan, Mihaela Stoica, este judecatã în libertate pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã, dar în cazul ei magistraþii nu au stabilit nicio

interdicþie. Poliþistul Adrian Sucilã a fost reþinut în data de 4 iulie, dupã o percheziþie a procurorilor la domiciliul sãu, fiind acuzat cã a întreþinut relaþii sexuale cu fiul minor al Angelei Stoica. Car men COSMAN

Lucrãri de racordare la reþeaua de gaze, în Lupeni este 800 de locuitori ai municipiului Lupeni vor fi recordati, în scurt timp, la sistemul de alimentare cu gaze naturale.

Reprezentanþii administraþiei locale implementeazã un proiect finanþat cu bani proprii pentru introducerea gazului metan în mai multe imobile de pe strada Parângului. Locatarii mai multor imobile din municipiul Lupeni vor fi recaordati la sistemul de alimentare cu gaze naturale. Este vorba de un proiect implementat de administraþia publicã, cu fonduri care provin din bugetul local. “Lucrãm acum la înlocuirea unei conducte de o sutã cincizeci de metri care a fost deterioratã dar se începe distribuþia gazului între blocurile A1 ºi A7 de pe Strada Parângului. Este o investiþie a primãriei ºi în momentul de fata aceasta conductã va asigura gaz pentru opt sute de apartamente din aceastã zonã, sperãm cã imediat în câteva zile sã terminãm aceste lucrãri cã oamenii sã meargã

ine vrea cu adevãrat sã facã ceva pentru comunitatea din care face parte, cautã mijloace, iar cine nu, cautã scuze.

Constantin Brânduºe, candidatul ARD pentru funcþia de deputat în Colegiul Vest Valea Jiului, este un om conºtient de faptul cã problemele comunitãþii din care face parte sunt ºi problemele sale. În egalã mãsurã, Brânduºe este conºtient cã orice problemã poate avea soluþii de rezolvare, cu condiþia sã fii dispus sã le cauþi. Spre exemplu, una din marile problemele ale Vulcanului, Lupeniului, Uricaniului ºi, deopotrivã ale celorlalte localitãþi din Valea Jiului este legatã de gestionarea ineficientã a câinilor vagabonzi. Constantin Brânduºe a analizat cu simþ de rãspundere problema ºi, uzând de relaþiile sale personale, este în mãsurã sã propunã autoritãþilor locale din cele 3 localitãþi ale Colegiului Vest Valea Jiului o soluþie. Viitorul deputat Brânduºe a luat legatura cu Prodecanul Facultãþii de Medicinã Veterinarã din

sã-ºi facã contractele la EON Gaz sã poatã beneficia în aceastã iarnã de cãldurã”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul Primãriei Lupeni. Beneficiarii proiectului nu vor suporta decât cheltuielile pentru branºamentele individuale. “Oamenii suportã decât instalarea lor în propriul apartament, contractul cu EON Gaz în aceastã problemã este strict treaba noastrã a primãrie”, a mai precizat Lungu. Au existat ºi probleme în ceea ce priveºte lucrãrile. Pe mãsurã ce s-a înaintat cu introducerea þevilor, echipele de muncitori au constata cã în zona existau mai multe racorduri foarte vechi. Din aceastã cauzã au fost înlocuite toate aceste reþele. Fondurile pentru lucrãrile suplimentare au fost suportate din tot bugetul administraþiei locale. (Raul IRINOVICI)

Simulea n-a avut pretenþii la bunurile pe care le-a dobândit alãturi de soþia lui, iar acþiunea de divorþ a fost introdusã la scurt timp dupã ce a comis fapta penalã. „Admite acþiunea civilã, astfel cum a fost precizatã. Ia act de tranzacþia încheiatã de pãrþi cu privire la capãtul de cerere privind încetarea regimului matrimonial al bunurilor dobândite în timpul cãsãtoriei. Fãrã cheltuieli de judecatã. Definitivã ºi irevocabilã, în ceea ce priveºte divorþul”, se aratã în pronunþarea din 3 octombrie 2012. Aceasta ar putea fi o explicaþie pentru care Simulea la termenul de judecatã anterior s-a arãtat dispus ca bunurile sale sã fie puse sub sechestru pentru a fi acoperitã o parte din paguba produsã. Cu privire la instituirea unui sechestru asigurator, formulatã de avocatul familiei Ile, instanþa se va pronunþa la termenul de astãzi-marþi 23 octombrie. Incendiatorul limuzinei fiului primarului a acuzat nebunia temporarã. Simulea de 33

Viitorul deputat Constantin Brânduºe are o soluþie concretã pentru eradicarea problemei câinilor vagabonzi Timisoara, dl. Sorin Morariu, ºi în spiritul unui parteneriat cu aceastã facultate, negociazã în prezent cu primãriile din Vulcan, Uricani ºi Lupeni, posibilitatea de a gãzdui 20 de studenþi ai acestei facultãþi pentru o sãp-

tãmânã, în vederea castrãrii celor câteva mii de câini vagabonzi, cât se aproximeazã cã ar exista liberi în aceste localitãþi. “Este o soluþie realã, cu costuri minime ºi efecte garantate”, apreciazã Brânduºe. Programul de sterilizare ar urma sã fie iniþiat la începutul anului viitor, preconizându-se cã el va avea efecte pozitive, atât asupra imaginii Vãii Jiului la nivel turistic, ºi totodatã , rezolvã o mare problemã a comunitãþilor locale. Iniþiativa este apreciatã ºi de Prodecanul Facultãþii de Medicinã Veterinarã din Timiºoara. “Este o iniþiativã bunã, pe care nu am mai experinentat-o pânã acum dar care, pe o parte, poate constitui o excelentã practicã pentru studenþi ºi, în acelaºi timp, poate fi o soluþie optimã de rezolvare a problemei câinilor vagabonzi din oraºele României”, spune prof. Sorin Morariu. . La rândul sãu, Constantin Brânduºe, iniþiatorul acestui

proiect, spune cã iniþiativa sa, dacã ea va fi sprijinitã ºi de cei trei primari din localitãþile din vestul Vãii Jiului, va avea un efect pozitiv asupra confortului ºi siguranþei cetãþenilor, dar ºi a imaginii în exterior a acestei zone care, din pãcate, a avut mult de pierdut la acest capitol ºi din cauza problemelor cu câini. Dupã ani de experienþe scumpe ºi, în general, ineficiente, era ºi timpul ca cineva sã

de ani din municipiul Vulcan este judecat pentru cã a dat foc unei limuzine de lux de peste 70 de mii de euro care aparþinea fiului primarului Gheorghe Ile. El ºi-a recunoscut fapta în faþa instanþei de judecatã dar n-a putut explica motivul pentru care a pus foc maºinii. Simulea a spus senin cã nu-ºi aminteºte nimic ºi nu ºtie ce l-a determinat sã facã o asemenea faptã pe care „nu mi-o explic nici acum”. Totodatã, tânãrul care l-a ameninþat pe fiul primarului prin SMS cã dacã nu-i dã 50 de mii de euro se va ocupa de el, a spus cã vrea sã plãteascã daunele provocate ºi a apreciat cã nu meritã între 10 ºi 20 de ani de închisoare pentru fapta comisã. De cealaltã parte, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan prezent la proces a declarat cã Simulea este doar un executant iar restul vinovaþilor încã n-au fost prinºi. Acesta mai spune cã încã familia lui este ameninþatã cu moartea, nora ºi nepoata lui fiind urmãrite de anumite persoane ºi din acest motiv crede cã sunt ºi alte persoane implicate. Maximilian GÂNJU

vinã ºi sã înceapã sã rezolve cu soluþii concrete ºi eficiente problemele comunitãþii noastre, aºa cum era ºi timpul ca Valea Jiului sã îºi schimbe imaginea, astfel încât sã poatã deveni acea doritã, de noi toþi, zonã de atracþie turisticã. Pentru ca soluþia propusã de Constantin Brânduºe, viitorul deputat ARD al Vãii Jiului de Vest, sã poatã fi pusã în practicã este însã nevoie ca ºi locuitorii acestei zone sã îºi arate interesul, votând nu un candidat populist, ci unul realist ºi implicat, dupã cum se vede, în rezolvarea problemelor reale ale cetãþenilor.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012 Copil abandonat, destin zbuciumat

O tânãrã mãmicã a pier dut tutela copilului az extrem la Petroºani. Un pãrinte a fost decãzut anul acesta din drepturi. Reprezentanþii Serviciului de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din Petroºani întocmesc trimestrial rapoarte cu privire la pãrinþii care îºi maltrateazã sau îºi neglijeazã copiii. În acest sens, cei de la Asistenþa Socialã au identificat o persoanã care îºi neglija copilul minor, drept pentru care a pierdut orice drept asupra lui.

Raul IRINOVICI “Am avut anul acesta un singur caz, o mãmicã tânãrã. Copilul ei a fost dat la bunicã ºi s-a luat mãsura aceasta de decãdere. A fost o problemã în care a fost implicatã ºi Poliþia. A fost un caz penal mai mult. Ne-a surprins ºi pe noi aceastã mãsurã radicalã, pentru cã în general, decãderea din drepturile pãrinteºti este o mãsurã extremã”, a declarat Cristina Mraz, ºef Serviciul Public de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani. Un pãrinte decãzut din drepturi, poate fi reîncadrat, însã doar cu acordul instanntei. În evidenþele celor de la Protecþia Copilului exista mai multe cazuri în care minorii sunt neglijaþi de pãrinþi, însã foarte multe mãsuri nu se pot lua. Exista ºi cazuri în care copiii sunt neglijaþi de pãrinþi. ªi în acest caz este sesizata Protecþia Copilului. „În ultima perioadã aº putea sã precizez cã am avut cinci cazuri mai cu probleme. Este un caz în care pãrinþii copiilor sunt în Franþa ºi altele în care pãrinþii sunt în Petroºani, dar nu se ocupã de ei aºa cum ar trebui. În general, mergem acolo, încercãm sã evaluãm situaþia de acasã, sã discutãm cu cei care îngrijesc copii, pãrinþii sau cu familia lãrgitã, iar în situaþia în care se impune scoaterea din familie a

auzului datoritã netratãrii infecþiilor la nivelul urechilor. Neglijarea severã mai ales a copiilor de vârsta mica afecteazã major creºterea ºi dezvoltarea fizicã ºi intelectualã a copilului, iar în cazurile extreme poate conduce la spitalizarea, instalarea unei dizabilitãþi ºi/ sau decesul copilului.

copilului, atunci sesizãm Protecþia Copilului. Chiar acum am fãcut o adreesã pentru acei copii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate ºi care sunt lãsaþi cu strãbunica. În ultima perioadã situaþia este tot mai rea, copii sunt neglijaþi ºi am avut mai multe sesizãri”, mai precizeazã Cristina Mraz. Mai mult, copiii nu se pot duce nici în centrele de plasament pentru cã statul nu încurajeazã acest lucru. Din acest raþionament, cei mici rãmân adesea în grija bunicilor sau a altor rude. Cea mai frecventã formã de abuz ºi de violenþã asupra copiilor este ºi cea mai puþin dezbãtutã ºi conºtientizatã: neglijarea nevoilor fizice ºi psiho-emoþionale ale copilului de cãtre adultul responsabil de creºterea sã. Neglijarea este o formã non-fizicã a violenþei ºi reprezintã incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în toate aspectele vieþii sale. Neglijarea afecteazã negativ atât dezvoltarea

fecte psihologice asupra copilului

Efectele psihologice imediate ale neglijãrii sunt teama, izolarea ºi incapacitatea de a avea încredere în cineva. Alte dificultãþi de ordin psihologic asociate neglijãrii includ depresia, retragerea, tulburãri de panicã, deficit de atenþie ºi hiperactivitate, furie, tulburare reactiva de ataºament, capacitãþi cognitive, dezvoltarea limbajului, achiziþii în plan educaþional ºi performante mai scãzute. Copiii neglijaþi sunt mai predispuºi la comportamente antisociale, tulburãri de personali-

fizicã a copilului, cât ºi pe cea psihologicã. Dacã alimentele adecvate nu sunt prezente în perioadele de creºtere, dezvoltarea copilului nu va urma modelul normal ºi vor apãrea probleme precum: oprirea din creºtere, dificultãþi medicale cronice, dezvoltarea inadecvatã a a e cald, ba e frig. oaselor ºi Toanele vremii din muºchilor ºi ultima perioadã fac ca sute o dezvoltare de oameni din Valea Jiului neurologicã defectuoasa sã ajungã la Spital cu tot ce afecteazã felul de afecþiuni. în mod negaLuiza ANDRONACHE tiv funcþionarea creierului ºi Variaþiile de temperaturã ºi diferenþele procesarea dintre zi ºi noapte, practic ne dau peste informaþiilor. cap ºi nu doar cã ne zãpãcesc, dar ne ºi Lipsa unei îmbolnãvesc. Cei mai afectaþi sunt îngrijiri mebãtrânii, în special cei cu afecþiuni respidicale adecratorii, ºi copii. “ Vremea ne-a luat un vate poate pic prin surprindere ºi oamenii nu sunt conduce la niciodatã pregãtiþi de iarnã. Normal, sunt probleme de repercursiuni. S-au înmulþit virozele, sãnãtate pe pneumopatiile diverse apãrute nou, chiar termen lung, la tineri. Dar, ºi cele cronice, acum se cum ar fi acutizeazã. Cei cu pneumopatii, bronºite pierderea cornice sau astm, sunt mai vulnerabili ºi

tate ºi comportament violent. Uneori neglijarea duce la asumarea de responsabilitãþi prea mari. Responsabilitatea de a îngriji fraþii mai mici îl împiedicã pe copil sã participe la activitãþi adecvate vârstei lui, sã se joace, sã aibã prieteni, mergând chiar pânã la absentarea sau renunþarea la ºcoalã. Pe termen lung, problemele psihologice asociate cu neglijarea includ tulburãri de personalitate, tulburãri de stres post-traumatic, depresie, tulburãri de anxietate ºi psihoze. Depresia este, de obicei, cea mai întâlnitã consecinþã a neglijãrii. Transmiterea intergenerationala a neglijãrii este o altã consecinþã a acestui abuz asupra copilului. Adulþii care au fost neglijaþi în copilãrie au un risc mai crescut de a neglija proprii copii. Cu toate acestea, nu toþi adulþii care au fost neglijaþi în copilãrie vor suferi aceste consecinþe. Unii adulþi sunt capabili sã treacã dincolo de neglijarea pe care au experimentat-o, sunt firi optimiste ºi se simt mai curând provocaþi decât atacaþi de probleme.

Vremea ne zãpãceºte de cap ºi ne aduce la Spital

se prezintã mai des ºi în stare mai gravã la noi, pentru cã nu se adapteazã uºor la diferenþa de temperaturã ” , a afirmat un medic din cadrul UPU- SMURD Petroºani. Pentru a face faþã mai uºor vremii capricioase, medici ne recomandã sã evitãm pe cât posibil trecerea bruscã de la un spaþiu încãlzit într-unul rece, exterior. De asemenea, la primele semne de boalã, trebuie sã ne tratãm, dar nu dupã capul nostru, ci sub îndrumarea medicului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

Am o þarã, ca o floare!

n anii postrevoluþionari, ºi mai ales în ultimul timp, televiziunea (mai exact spus “televiziunile”, pentru cã s-au înmulþit ca ciupercile dupã ploaie), tinde tot mai mult sã-l îndobitoceascã pe telespectator cu programele pe care le emite prin eter.

Asta, pentru cã fiecare post are câte un sponsor interesat în a-ºi susþine “punctele de vedere”, pãpuºarul având muppeþii lui. Adicã niºte omuleþi plãtiþi special sã-i cânte în strunã. Aici este vorba despre TV-urile naþionale ºi realizatorii lor de emisiuni (nicidecum de cãtre cei locali) care o þine, fiecare, pe a lui. Adicã te uiþi pe TV x ºi ºtii cã dã în preºedinte, te uiþi pe TV y ºi ºtii cã-l cotonogeºte pe al doilea om în stat, ºamd, etc. În plus, unii nãpârstoci (în traducere “copii mici” sau “degetare fãrã fund”, adicã un lucru inutil) mai “trag” ºi câte o “revistã a presei” în care îi faulteazã pe colegii lor. Asta, în condiþiile în care ei scriu câte un material din an în paºte, ºi ãla, pe comandã. Bineînþeles, fãrã nicio “aluzie” localã.

Capitolul 3

În fapt, ochiul – boului (o plantã decorativã anualã din familia compozitelor, cu frunze alterne ºi cu florile de diferite culori, în capitule mari ºi globuloase) nu are prea multe lucruri în comun cu aceºtia, floarea fiind una nobilã ºi mutã… Butonând zilnic pe la televizor, veºnic dai de aceleaºi ºi aceleaºi figuri ºi fãpturi, care se dau în stambã crezându-se „cei mai cei” dintre „cei mai cei”. Fie cã este vorba despre politicã, sport, economie, agriculturã sau cine mai ºtie ce domeniu, invitaþii sunt mereu aceiaºi. În rândul acestora se înscrie ºi un deputat auto-transformat într-un

Ochiul – boului (ochiul “magic” – televiziunea)

fel de purtãtor de cuvânt al unei etnii din care susþine sus ºi tare cã face parte. Din veºnica lui calitate de invitat pe la toate posturile omul a scãpat ºi o perlã spunând cã „Îmi vine sã vomit când vãd cine vine ºi ce se discutã pe la TV”. Maestre (omul este ºi cantautor) la toþi ne cade greu ºi ne vine sã expectorãm ºi sã vomitãm când vedem cine apare ºi ce turuieºte pe calea undelor. De fapt, nu greu ci, foarte greu, pentru cã sloganul celebru în anul 1990 „Cu televizorul aþi minþit poporul” s-a transformat între timp în „Cu televizorul îndobitociþi poporul”. De dimineaþa ºi pânã

noaptea târziu, invitaþii de profesie dezbat, bãtând apa în piuã, toate subiectele la modã, adicã noutãþile de ultima orã. Bla-bla-bla încolo, bla-blabla încoace, gura nu le mai tace ºi asta în condiþiile în care nu prea au nimic de spus sau de transmis. Deja, telespectatorul s-a obiºnuit pe ce canal este înjurat sau lãudat preºedintele, premierul, ministrul sau cine mai ºtie care primar. Asta, la politicã. Apropo: tot la capitolul politicã este demn de semnalat ºi faptul cã una dintre televiziuni – în fapt o “Oglindã”, dupã ce s-a transformat în partid, a început sã-i racoleze pe

“fugitivii” din alte formaþiuni politice deºi susþine, ºi acum, cã doreºte sã punã punct traseismului politic. În plus, a mai participat ºi la privatizarea unei întreprinderi de calibru, acþiune încheiatã pe ritmuri de manele. Deh, trãim în România... Pentru cã politica este ºi ea tot un sport, în care funcþioneazã ºi nu prea regulile de fair-play, televiziunile de sport gãzduiesc ºi invitã mereu ºi mereu aceleaºi triste figuri. Dintre toþi invitaþii pereni, cel mai des apare un europarlamentar de prin Pipera, un pic cam anagramat, dar care poate fi vãzut ºi auzit, în cadrul aceluiaºi buletin de ºtiri, de vreo 10 ori. Fie cã este vorba despre sport, creºterea animalelor, agriculturã, momente festive, probleme europene sau modã, omul îºi dã cu pãrerea în dreapta ºi-n stânga. Cã dã cu bâta în baltã, asta este însã, o cu totul altã problemã. Acum, însã, omul a mutat scandalul ºi în PNL dupã ce s-a transferat ºi va candida, în decembrie, pentru un nou “club”. Rubricile de monden

îºi au ºi ele invitaþii lor permanenþi. Cum face un ou câte o Ioana, Liana-iguana, Adelina, Moculeasca, Super creatorul de chiloþi cu cristale Swarovski sau vreo douã - trei „vedete” nãscute prin Petroºani, aceºtia, hip-hop cã apar la TV. În schimb, un elev care a câºtigat o medalie de aur pe la o olimpiadã internaþionalã, un sportiv din alt domeniu decât fotbalul, un inventator, un artist plastic sau un scriitor, aceºtia nu prezintã niciun interes, aºa cã nu sunt deloc mediatizaþi. Astfel, încet-încet, în urmã cu câþiva ani ºi repejor-repejor în ultimul timp, subcultura ºi îngãlaþii au ajuns sã stãpâneascã eterul românesc dar ºi presa scrisã, cuceritã de aºa zisele tabloide ºi subºtirile lor. Apropo: dupã aproape 23 de ani, altcineva decât Nicolae Ceauºescu, a reuºit sã umple, la capacitate maximã, fosta arenã naþionalã ce purta pe atunci denumirea de “23 August”. Ponta ºi cu Crin sunt cei care au fãcut un stadion plin. Deci, încã se mai poate, iar evenimentul a fost mediatizat “tevelionistic” la maximum. Mir cea NISTOR

Maltrataþi de cãtre maidanezi eºi sunt “recoltaþi” de pe strãzi de cãtre de cãtre echipajele de ecarisaj, deºi sunt sterilizaþi, deºi sunt otrãviþi de cãtre unii concetãþeni ºi deºi mai sunt cãlcaþi ºi de maºini, numãrul maidanezilor din Petroºani continuã sã se pãstreze la cote ridicate.

Chiar dacã sunt sterilizaþi, aceºtia îºi pãstreazã caninii iar problema este cã îi atacã pe oameni, victimele preferate fiind copiii ºi bãtrânii, respectiv cei care nu se pot apãra prea uºor. În ultimul timp, în cartierul Aeroport ºi în special în zona strãzii Aviatorilor, câinii fãrã stãpân ºi-au trecut în cont mai multe “succesuri”, cei “com-

postaþi” fiind, cu predilecþie, copiii. “În ultimele zile au fost înregistrate mai multe cazuri de copii muºcaþi de câinii fãrã stãpân ºi de atunci îi însoþim pe micuþi când pleacã spre ºcoalã ºi când vin de la ºcoalã. Nici sã se joace pe afarã nu prea mai avem curaj sã-i lãsãm pentru cã animalele au devenit tot mai agresive. Chiar ºi mie îmi este fricã de câinii ãºtia împotriva cãrora nimeni nu ia nicio mãsurã. Iubesc ºi eu animalele dar aºa nu se mai poate”, a spus Cornelia Luncanu, domiciliatã pe strada Aviatorilor. Deºi ar avea multe de spus, cetãþenii din zona respectivã nu vor sã fie ºi filmaþi sau înregistraþi sau sã-ºi precizeze numele, pentru a nu fi acuzaþi cã doresc uciderea maidanezilor sau pen-

tru a nu intra în gura vecinilor. În plus, mulþi îi acuzã pe vecinii lor cã dau drumul câinilor, dupã ce aceºtia sunt capturaþi de cãtre hingheri. Ba chiar, iubitorii de animale rãscumpãrã patrupedele care ajung în adãpostul canin din cartierul Colonie, îi aduc înapoi ºi le dau, din nou, drumul pe strãzi. “Locuiesc aici, nu sunt de acord cu existenþa câinilor care mã atacã atunci când duc gunoiul sau când vin cu nepoþica de la ºcoalã, dar nu vreau sã spun mai multe ºi nici sã-i numesc pe cei care hrãnesc animalele. Aºa ziºii iubitori de animale se duc la adãpost, plãtesc o taxã pentru eliberarea acestora, susþin cã sunt câini pe care îi þin în apartament dar, îi aduc în cartier ºi le dau drumul

pe stradã. Nu este zi în care sã nu fiu lãtratã ºi fugãritã de cãtre maidanezi ºi cred cã ºi animalele îi atacã, în special, pe cei cãrora le este fricã de ele”, a spus o femeie. “Am plecat într-o noapte, pe la ora 5, la pescuit dar nu am ajuns prea departe. Au sãrit pe mine cinci maidanezi, m-am apãrat cu undiþa, dar am fost nevoit sã

mã întorc acasã. Nu ºtiu de unde vin toate dihãniile astea, nu ºtiu cum se înmulþesc dacã sunt castrate, dar cineva ar trebui sã ne scape de ele”, a spus un pensionar. În acest timp, iubiþi de unii, urâþi de alþii, maidanezii continuã sã se înmulþeascã iar copiii ºi vârstnicii continuã sã fie muºcaþi… Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

6 Traditii

Traditii 7

To c a n a d e o a i e º i p ã s a t u l , v e d e t e l e Tâ r g u l u i d e p r o d u s e t r a d i þ i o n a l e ntr-un adevãrat furnicar s-a transformat bulevardul princiÎcea pal din Petroºani, acolo unde municipalitatea a organizat de a doua ediþie a Târgului de produse tradiþionale. Aºa vinul fiert. ªi, ca totul sã meargã bine, iar bucatele vândute sã corespundã normelor în vigoare, reprezentanþii Direcþiei Sanitar – Veterinare au inspectat cu atenþie toate standurile. Dar, din fericire, totul a fost în regulã. „Sper sã fie o reuºitã ºi pentru autoritãþile locale ºi pentru agenþii economici, astfel încât sã aibã mulþumirea cã s-au valorificat produsele tradiþionale cu care au venit. Produsele

cum era de aºteptat, cea mai mare aglomeraþie a fost la standul momârlanilor - populaþia bãºtinaºã din Valea Jiului care au pregãtit bucate tradiþionale pe foc de lemn, oferite gratuit de edili celor care au avut rãbdare sã stea la coadã. Carmen COSMAN Focul s-a încins încã de dimineaþã, iar pãsatul ºi tocana de oaie au fiert la foc mic, în tradiþionalele ceaune aºezate de pirostrii. Mii de porþii de mâncare a oferit gratuit municipalitatea, asta ca sã ducã mai departe reþele bucatelor tradiþionale, pe care locuitorii tind sã le uite. Iar primarul a oferit primele 50 de porþii de mâncare celor care s-au aºezat la coadã. „Este un gest simbolic pe care îl fac astãzi. Începem sã distribuim mâncarea tradiþionalã pe care am pregãtit-o pentru toþi cei care vor sã guste din pãsatul tradiþional ºi din tocãniþa de oaie. Am pregãtit astãzi 2.500 de porþii pentru toþi cei care doresc sã guste aceste preparate tradiþionale momârlãneºti ºi, prin acest gest, vrem sã încurajãm pãstrarea acestor tradiþii arhaice, car care sunt parte din identitatea noastrã de aici din Valea Jiului”, a declarat Tiberiu

Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi, dacã tot a fost totul gratis, lumea s-a aºezat la coadã ºi cu o orã înainte de servirea bucatelor, aºa încât sã fie siguri cã prind

o farfurie cu mâncare sau un pahar de pãsat. „Ne place tot ce ne dã, cã avem pensii mici. ªtim cã nu se poate da în fiecare zi, dar dacã dã la o lunã, douã, tot e bine”, a spus o femeie care a stat mai bine de o orã la coadã. Pentru unii dintre ei,

mulþi sãraci sau pensionari, mâncarea oferitã gratis de Primãrie a fost manã cereascã. Au stat de mai multe ori la coadã, ori a venit toatã familia, iar porþia de mâncare a

fost turnatã în gãletuºe ºi dusã acasã. Pentru douã zile, cel puþin, sãrmanii nu vor mai suferi de foame.

inul fiert cu gutui a V mers ca uns Pentru cei mai cu dare

de mânã tarabele cu produse tradiþionale s-au întins de-a lungul bulevardului principal, iar pe grãtare au sfârâit micii micii ori fripturile. Iar comercianþii i-au îmbiat pe vizitatorii târgului cu pastramã, sloi de oaie, cârnaþi tradiþionali, brânzã preparatã dupã reþete

strãvechi ori cu pâine proaspãt scoasã din cuptor. Lumea s-a oprit, a admirat produsele expuse ºi puþini sunt cei care au plecat cu mâna goalã. Vânzãtorii, însã, spun cã nu a mers aºa cum se aºteptau. „Am venit cu pastramã de oaie, cârnaþi de casã, mici, grãtare…Nu prea vine lumea, nu sunt bani”, spune una dintre vânzãtoare ªi ca micii ori pastrama sã meargã mai bine pe gât, un pahar de vin fiert cu mere, gutui ºi scorþiºoarã a fost mai mult decât binevenit. Iar doritori au fost destui. „Tradiþional avem astãzi pentru toþi oamenii din Petroºani un vin fiert, fãcut cum îl fãcea bunicul, cu mere, gutui, scorþiºoarã, zahãr, fãrã

Au dus acasã mâncarea primitã gratuit de la municipalitate ele 2.500 de porþii de mâncare tradiþionalã oferite gratuit de Primãria Municipiului Petroºani au fost manã cereascã pentru cei mai sãraci dintre noi, mulþi pensionari. Au venit cu gãletuºe din plastic ºi a stat toatã familia la coadã, la standul unde s-au distribuit pãsatul sau tocãniþa de oaie.

Carmen COSMAN

conservant. Vinul este adus de la Recaº, tot din pãrþile astea ale Ardealului ºi chiar aºteptãm pe toatã lumea sã ne treacã pragul”, a explicat un bãrbat care pregãtea

sunt de excepþie ºi sunt fãcute dupã reþete tradiþionale”, declarã dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului La Târgul de produse

Oamneii nu au mai þinut cont de ruºine ºi, direct pe bordura trotuarului, ºi-au pus farfuriile de plastic aburinde, pe care le-au primit din partea municipalitãþii, iar mai apoi au turnat mâncarea în gãletuºele anume pregãtite. Pentru ei, mâncarea a venit cum nu se poate mai bine ºi, cel puþin pentru o zi, hrana familiei a fost asiguratã. «Ce sã facem, banii sunt puþini ºi nu ne ajung. Nu mâncãm aici, ducem acasã ºi mãnâncã toatã familia», a spus o pensionarã care a stat mai bine de o orã la coadã ca sã primeascã o farfurie de mâncare. Alþii sau aºezat ºi de douã ori al rând ºi au

Pãsatul momârlãnesc devine marcã înregistratã ãsatul, mâncarea tradiþionalã a momârlanilor - oieri din tatã în fiu - va fi omologat. Deja au început demersurile, aºa încât produsul specific crescãtorilor de oi sã nu se piardã.

Carmen COSMAN Momârlanii îºi omologheazã pãsatul, acea mâncare fãcutã din porumb mãcinat mare ºi brânzã de oaie, fiert la foc de lemne. De demersurile legale, destul de costisitoare, se ocupã omul de afaceri Emil Pãrãu, un pãstrãtor al tradiþiilor, care a mai înregistrat ºi alte produse tradiþionale, fãcute dupã reþetele pãstrate din moºi – strãmoºi. Pãsatul se adaugã altor 14 produse atestate deja în decursul ultimilor ºase ani. „În Valea Jiului sunt 14 produse atestate de cãtre

tradiþionale au fost prezenþi 47 de agenþi economici din Hunedoara, Gorj, Maramreº ºi Alba, dintre care 35 au oferit produse alimentare. Nu mai puþin de 38 de sortimente de produse tradiþionale au fost expuse, dintre care 21 sunt deja atestate de cãtre Minsiterul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii, urmare a documentaþiilor care s-au fãcut în perioada 2006 – 2012. S-a început cu salamul Valea Jiului în 2006 ºi, în 2012 au fost douã produse: Pasta de Cãtinã Valea Jiului ºi Pasta de Mãceºe

Valea Jiului. Urmeazã încã 8 produse care se vor atesta la începutul acestui an, începutul anului viitor. Printre produsele care vor fi atestate în aceastã perioadã este pãsatul momârlãnesc ºi

cârnatul afumat de oaie Straja – Lupeni”, a declarat dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului. Deºi pare simplu de preparat, pãsatul necesitã o tehnicã specialã. ªi

numai bãrbaþii se ocupã, la momârlani, de pregãtirea bucatelor tradiþionale. Femeile doar pregãtesc cele necesare, iar apoi se retrag ºi lasã totul în seama capului familiei. „Se pune apa la fiert. Când este apa fiartã foarte – foarte bine se introduce pãsatul. Pãsatul este compus din boabele de porumb, sparte în trei. Se cerne ºi, ce rãmâne din boaba mai groasã un pic se eliminã, se aruncã, ºi boabele sparte se intro-

aºteptat cu stoicism sã mai primeascã încã o porþie. Imaginea a fost tristã ºi nu puþini au fost cei care s-au întrebat care este gradul real de sãrãcire a populaþiei, care a ajuns sã se bucure de mâncarea gratuitã pe care au pus-o cu grijã în plasele cu care au venit la Târgul de produse tradiþionale. «E trist. Cei mai mulþi sunt bãtrâni, care au lucrat o viaþã, iar acum nu au cu ce trãi. Oare nimeni nu vede aceste lucruri?», se întreba pe sine un privitor, care ºi-a donat imediat proþia de mâncare primitã unei femei care þinea de mânã un copil de doar câþiva aniºori.

duc în apa fiartã. Trei ore trebuie sã fiarbã ºi, în aceste trei ore vine introdus în el ulei ºi brânza ultima datã, dupã ce luãm jos de pe foc, margarinã ºi unt. Sare se pune dupã gust”, explicã momârlanul Dorel Cãlina, supranumit ºi „Primarul momârlanilor”. Chiar dacã sunt ºi cheltuieli, beneficiile atestãrii acestor produse nu sunt puþine.”Agenþii economici care atestã

produse tradiþionale au posibilitatea sã participe la târgurile de produse tradiþionale, dar, în primul rând, fabricã produse ecologice, fãrã E-uri, fãrã coloranþi, fãrã aditivi alimentari, dupã reþete cunoscute de veacuri, din tradiþia din fiecare zonã”, a mai spus dr. Gheorghe Cristea – ºef DSVSA Valea Jiului. În judeþul Hunedoara sunt acum 26 de produse tradiþionale atestate de Ministerul Agriculturii, iar 14 dintre acestea sunt din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

6 Traditii

Traditii 7

Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. ªi, dacã tot a fost totul gratis, lumea s-a aºezat la coadã ºi cu o orã înainte de servirea bucatelor, aºa încât sã fie siguri cã prind

mulþi sãraci sau pensionari, mâncarea oferitã gratis de Primãrie a fost manã cereascã. Au stat de mai multe ori la coadã, ori a venit toatã familia, iar porþia de mâncare a

fost turnatã în gãletuºe ºi dusã acasã. Pentru douã zile, cel puþin, sãrmanii nu vor mai suferi de foame.

inul fiert cu gutui a V mers ca uns Pentru cei mai cu dare

Carmen COSMAN

conservant. Vinul este adus de la Recaº, tot din pãrþile astea ale Ardealului ºi chiar aºteptãm pe toatã lumea sã ne treacã pragul”, a explicat un bãrbat care pregãtea

sunt de excepþie ºi sunt fãcute dupã reþete tradiþionale”, declarã dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului La Târgul de produse

cârnatul afumat de oaie Straja – Lupeni”, a declarat dr. Gheorghe Cristea, ºeful DSVSA Valea Jiului. Deºi pare simplu de preparat, pãsatul necesitã o tehnicã specialã. ªi

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

8 Actualitate ãnãtatea fizicã ºi spiritualã, o comoarã pentru aºa zisele binefãcãtoare din mica publicitate. Tot mai multã lume apeleazã la serviciile unor aºa zise tãmãduitoare sau vrãjitoare pentru a scãpa de anumite afecþiuni medicale sau de anumite vrãji sau farmece la care cred ei cã au fost supuºi.

Auzind spusele celor care au apelat la aceste servicii ºi care spun cã au fost vindecaþi în mod miraculos de anumite boli sau scãpaþi de farmece ºi vrãji, am citit mai multe anunþuri din mica publicitate unde tãmãduitoarele, vrãjitoarele ºi persoanele care se ocupa cu aºa zisa magie albã se întrec care mai de care în a-ºi oferii serviciile pentru a ajuta oamenii. ªi nu numai mica publicitate gãzduieºte aceste anunþuri cât ºi internetul unde gãsim o mulþime de anunþuri de acest gen ºi unde aºa zisele servicii sunt ºi mai de calitate. Binenteles ca aceste persoane care sar în ajutorul naivilor ºi promit cã le rezolva toate problemele indiferent de natura lor, nu o fac pe gratis oricât de binevoitoare ar fi. Preþurile diferã de la persoana la persoana ºi în funcþie de problemele fiecãruia. Citind anunþurile am constatat cã sunt polivalente ºi calificate în a trata multe lucruri cum ar fi dezlegatul farmecelor, vindecarea anumitor boli,în a prezice viitorul,

Comoarã din farmecele “tãmãduitoarelor” probleme cu partenerul sãu partenera. Iatã cum sunã unul din aceste anunþuri ale aºa ziselor fãcãtoare de bine ºi de minuni „Din suflet pentru suflet, orice om are greutãþi, viaþa are suiºuri sicoborasuri. Multe persoane se confrunta cu probleme reale uneori etape ale vieþii, alteori probleme create special de persoane negative ºi trimise unor oameni care de cele mai multeori nu auvina. Pentru cei care nu au noroc în dragoste sau în afaceri, pentru cei despãrþiþi, pentru cei fãrã spor sau loviþi de boli grave, pentru toþi care ºi-au pierdut linisteapacea ºi înþelegerea casei ºi a familiei, pentru cei care se nu reuºesc sã îºi gãseascã

perechea potrivitã sau sã se cãsãtoreascã, ptr cei care au farmece, blesteme..... pentru toþi aceºtia, am o rugãminte: PENTRU O CLIPÃ RECAPATAÞI-VÃ SPERANÞA ªI DAÞI-VÃ O ªANSÃ ÎN REZOLVAREA ACESTOR PROBLEME!” Altele mai evoluate care au reºedinþa în alte þãri pot chiar sã trateze xoamenii ºi doar prin intermediul internetului sau al telefonului, dar binenteles ca pe lângã toate costurile pe care le suporta naivii din buzunarele lor, ei mai primesc ºi anumite conturi bancare în care sã depunã sumele de bani aferente problemelor pe care le au. La polul opus al acestor procedee este Biserica ºi preoþii care sunt total împotriva acestor practici

care sunt considerate pãgâne ºi care nu pot aduce nimic bun în viaþa oamenilor.Oamenii credincioºi ºi cu fricã de Dumnezeu nu vor apela niciodatã la astfel de persoane oricâte probleme ar avea. Biserica are o explicaþie ºi un mic istoric la aceste lucruri pe care le fac persoanele care dau aceste anunþuri. Astfel ni se spune cã „ Cuvântul farmec, de la fãlcos, care înseamnã întuneric, practicat din cele mai vechi timpuri ale pãgânismului ºi ulterior practicat în perioada creºtina de cãtre fermecãtori, vrãjitori, descântãtori care încet încet s-au perfecþionat în aºa zisa magia neagrã. În vremea pãgânismului, farmecele se fãceau doar în lunile în care era lunã plinã la marginea

apelor curgãtoare, apelor tulburi unde erau broaºte. Alegeau ape tulburi deoarece farmecele se fac prin mizerii, resturi de animal mort. Erau aleºi vrãjitorii dupã caracteristici clare cu o vechime în fapte antiumane, ciminali, hoþi, tâlhari, oameni fãrã nici un fel de noimã. Lucrurile erau aduse de oameni puternici care doreau mai multã putere, avere, ºi fãceau orice ca în imperiul în care sunt sã fie cei mai vestiþi. Din bunurile lor aduceau: îmbrãcãminte de in, pãsãri, lucrurile unui om decedat, pãmânt,

oglindã, lucruri care aparþineau celor cãrora trebuiau fãcute farmecele. Supremaþia oamenilor din vremea aceea era limitatã deoarece lucrurile la care recurgeau, erau acuzate chiar ºi atunci de zeii care îi patronau. Cu toþii ºtim cã farmecele provin din Egiptul Antic, din faraoni cu sânge rece din imperiile cele mai îndepãrtate ale deºerturilor patronaþi sub semnul zeului ªarpe care era simbolul morþii ºi al supremaþiei. Istoria aratã cã procedeul magiei negre încet, încet s-a îmbunãtãþit din motivul necredinþei ºi nesupunerii faþã de divinitatea evocatã în acele vremuri de la faraoni, zei, împãraþi pânã în zilele noastre.Cronologia farmecelor este urmãtoarea: farmece de apã, farmece de pãmânt, farmece de foc, farmece de om, farmece de animal, farmece de lucruri necuvântate, de lucruri nesemnificative în viaþa cotidianã a fiecãruia dintre noi.” Cu toate cã multã lume ºtie cã aceste practici nu sunt curate ºi pe lângã acest lucru este doar un mod ca aceste vrãjitoare sau clarvãzãtoare sã-ºi umple buzunarele, având în vedere numãrul mare de anunþuri ºi de oferte putem trage concluzia cã totuºi sunt multe persoane care apeleazã la astfel de servicii crezând cã doar aºa pot scãpa de toate problemele pe care le au. Raul IRINOVICI

Actualitate 9

Bisericã penticostalã CteralensDlauþmienîenzetiiemºpti, în flãcãri Catedrala redincioºii penticostali din localitatea hunedoreanã Tarniþa – comuna Buceº C Sfântul nu mai au unde sã meargã la slujbã, dupã ce acoperiºul bisericii a fost mistuit de flãcãri. Nicolae din Focul a izbucnit în miez de noapte la o locuinþã învecinatã. Deva, cu cont Pompierii din cadrul Staþiei de Pompieri Brad au de Facebook fost solicitaþi sã intervinã la un incendiu izbucnit la bisericã penticostalã din localitatea Tarniþa, comuna Buceº. La faþa locului s-au deplasat douã autospeciale cu apã ºi spumã, iar la faþa locului forþele de intervenþie au constatat cã incendiul se manifesta la un autoturism marca Opel Corsa, la acoperiºul garajului improvizat în care se afla autoturismul, la acoperiºul unei camere din locuinþa unui bãrbat din Traniþa.

isericile, cu cont pe Facebook. Dupã cum s-a vãzut ºi sãptãmânile trecute, la nivel naþional, bisericile au intrat în secolul XXI.

ªi în judeþul Hunedoara a venit momentul ca cele sfinte sã “treacã” la cele lumeºti. Aºa se face ca la Deva, Catedrala Sfântul Nicolae a intrat în lumea virtual. Cum? Catedrala are cont de Facebook. De pe contul de Facebook al catedralei putem afla ºi câteva informaþii.

“Catedrala Sf. Nicolae aparþine Episcopiei Devei ºi Hunedoarei ºi este situatã pe strada Avram Iancu, nr. 2, municipiul Deva, judeþul Hunedoara. Construitã în 1861 la iniþiativa mitropolitului ardealului, Andrei ªaguna. Poartã hramul “Sfântul Nicolae”. În perioada 1927 - 1930 a fost pictatã în stil bizantino - roman, de cãtre Alexandru Pop, directorul bellartelor din Cluj.

În interior se pãstreazã icoane din secolul al XVII-lea. Cel trei clopote au fost turnate din material de rãzboi, prin bunãvoinþa familiei Petru

Groza. Pe acoperiº pot fi observate 21 de cruci. Exteriorul este decorat cu reliefuri în formã de cruce. În curte a fost amplasat Monumentul Eroilor Neamului”, se aratã pe contul de Facebook al catedralei. Din ce în ce mai multe lãcaºe de cult ºi-au deschis cont pe Facebook, iar Liturghia ºi sfaturile sunt doar la un click distanþã. Pe pagina de Facebook a catedralei pot fi urmãrite slujbe, pot fi vizionate poze. Raul IRINOVICI

Greutãþile împing lumea la lucruri disperate ea mai veche meserie din lume nu ocoleºte nici Valea Jiului. Astfel pe mai multe strãzi de la noi ºi mai ales pe cele de acces ºi de ieºire din oraº putem observa anumite doamne care practicã aceasta meseriei.

C De asemenea, incendiul a cuprins ºi acoperiºul bisericii penticostale, o magazie de lemne, precum ºi acoperiºul unei magazii de unelte din vecinãtatea gospodãriei unde a izbucnit focul. n urma incendiului au ars autoturismul Opel, acoperiºul garajului, pereþii din lemn ai unei camere pe o suprafaþã de aproximativ 14 mp, acoperiºul camerei, acoperiºul bisericii penticostale pe o suprafaþã de aproximativ 90 mp, planºeul din lemn al bisericii, tot pe o suprafaþã de aproximativ 90 mp, o magazie de lemne, respectiv aproximativ 2 mc lemne de foc ºi un acoperiº al unei magazii de unelte. Din fericire, intervenþia rapidã a pompierilor a împiedicat incendiul sã se propage la celelalte douã locuinþe din vecinãtate. Cauza probabilã a incendiului este în curs de stabilire. Car men COSMAN

Dupã o simplã discuþie cu acestea putem afla cã marea majoritata nu o practicã de plãcere, ele aflându-se poate chiar într-o situaþie disperatã din punct de vedere financiar. Unele dintre ele cu lacrimi în ochi de spun cã au familii ºi mulþi copii care trebuie hrãniþi în fiecare zi ºi cã altã sursã de venit nu au pentru cã altfel nu ar face aºa ceva. Întrebându-le cam care sunt tarifele ºi cam cât se câºtigã pe zi, ele ne au spus cã nu foarte mult ºi poate din tot ce reuºesc sã strângã de abia

Drogurile, pe lista slujbei de duminicã upta împotriva drogurilor se mutã în biserici. Patriarhia Românã a încheiat un parteneriat cu reprezentanþii Agenþiei Naþionale Antidrog, prin care preoþii îºi asumã responsabilitatea de a le vorbi enoriaºilor despre efectele substanþelor interzise.

Statisticile aratã cã sunt tot mai multe persoane care se drogheazã în ultima vreme, indiferent cã vorbim despre droguri de sintezã ori etnobotanice. În acest context, se cautã soluþii pentru reducerea, la minimum posibil a acestui fenomen, iar în lupta antidrog a fost atrasã ºi Biserica. Reprezentanþii Agenþiei Naþionale Antidrog au avut mai multe

întâlniri atât cu reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Române, iar preoþii au venit cu propunerea sã le vorbeascã enoriaºilor în timpul slujbelor despre efectele pe care le pot avea substanþele interzise. În plus, preoþii ºiau luat angajamentul sã aibã

o relaþie mai strânsã cu tinerii ºi sã le explice efectele nocive ale drogurilor. Car men COSMAN

pot cumpãra de mâncare pentru membrii familiei.Ne-au mai zis cã marea majoritate a clienþilor sunt ºoferi de tir care sunt în trecere ºi având în vedere experienþa pe care o au în a cunoaºte omul cei care apeleazã la acest gen de servicii sunt poate niºte persoane retrase sau timide. Aceastã profesie care în ultima vreme a luat amploare trebuie sã fie un semnal de alarmã pentru toatã lumea ºi trebuie tratat ca atare. Din cauza greutãþilor cotidiene ºi a lipsei banilor ºi a unui loc de muncã, din disperare unele persoane ajung sã recurgã la tot felul de metode pentru a-ºi câºtiga traiul chiar dacã de pe o zi pe altã indiferent de vremea de afarã sau de oamenii cu care se intersecteazã. Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

Actualitate 9

isericile, cu cont pe Facebook. Dupã cum s-a vãzut ºi sãptãmânile trecute, la nivel naþional, bisericile au intrat în secolul XXI.

În interior se pãstreazã icoane din secolul al XVII-lea. Cel trei clopote au fost turnate din material de rãzboi, prin bunãvoinþa familiei Petru

o relaþie mai strânsã cu tinerii ºi sã le explice efectele nocive ale drogurilor. Car men COSMAN

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

Vor sã lucreze, prin urmare, se recalificã este 100 de oameni participã, începând de sãptãmâna trecutã, la noua serie de cursuri organizate de cãtre Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani. Printre aceºtia se aflã ºi Samuel Brînduºan, un tânãr care, chiar dacã a participat ºi a obþinut locul trei pe þarã la olimpiada ºcolarã, nu ºi-a gãsit un loc de muncã.

De un an de zile, dupã ce a terminat cursurile Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani, acesta nu a reuºit sã se angajeze. Din acest motiv a decis sã-ºi caute o altã meserie. “Am terminat liceul în 2011, am încercat sã mã angajez ºi nu am reuºit, motiv pentru care am stat 6 luni în ºomaj. Apoi, am mai lucrat pe ici – colo, niciunde fãrã carte de muncã ºi dupã ce

mi-am dat seama cã meseria în care am obþinut o diplomã dupã terminarea liceului nu-mi asigurã o pâine am decis sã mã recalific. Am participat la olimpiadele ºcolare la tehnician proiectant CAD, am obþinut rezultate foarte bune dar, se pare, nu am niciun viitor în aceastã meserie. De aceea m-am decis sã urmez un curs destinat instalatorilor de instalaþii de încãlzire ºi gaze”, a spus Samuel Brînduºan. Spre deosebire de alþi colegi ai sãi care au ales emigrarea, pentru cã nimeni nu le-a oferit un loc de muncã sau o ºansã de a câºtiga un coltuc de pâine, Samuel a rãmas acasã în Valea Jiului. “Am o situaþie familialã mai deosebitã, o facultate încã nu pot urma, doresc sã-mi ajut pãrinþii, aºa cã am optat pentru a rãmâne acasã. Ce s-ar întâmpla dacã am pleca în strãinãtate cu toþii? Cine ar mai rãmâne aici? Eu consider cã viitorul meu este legat de Valea Jiului ºi voi rãmâne aici. De aceea mã zbat sã obþin o nouã calificare ºi o nouã speranþã cã-mi voi gãsi un loc de muncã”, a precizat Samuel Brînduºan. Cursurile de calificare demarate la Centrul de Calificare Profesionalã din Petroºani sunt în meseriile de masor, ospãtar, drumar, instalator, manichiurist pedichiurist, coafor ºi confecþioner industrial. Mir cea NISTOR

R E S T R I C Þ I I A PÃ

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru

luni, 22 octombrie 2012, în oraºul Petroºani între orele 9,00 - 13,00.

Zona afectatã este Colonia Petroºani. Motivul restricþiei - separare branºament pe str. Cuza Vodã nr 59/2.

HOROSCOP

22 octombrie 2012

Vei avea parte de câºtiguri suplimentare ce te vor ajuta sa îþi menþii echilibrul financiar. Va trebui sã depui un efort susþinut dacã doreºti ca rezultatele sã te satisfacã pe deplin. Activitãþile comerciale te avantajeazã cu condiþia sã nu te cramponezi de soluþii clasice. Ai ºanse sã cunoºti o persoanã care îþi va susþine o bunã parte din proiecte.

Persoana iubitã va fi mai sensibilã, mai suspicioasã ºi va trebui sã fii foarte atent, cãci orice vorbã spusã la întâmplare ar putea-o rãni. În rest vei avea parte de tot felul de evenimente care te vor þine în prizã pe tot parcursul zilei. Unul dintre prietenii de pe alte meleaguri se va confrunta cu o situaþie delicatã ºi va avea nevoie de un sfat.

Relaþia cu familia va fi prioritarã în aceastã zi. Vei avea parte de tot felul de discuþii legate de proiecte comune ºi ar fi bine sã nu încerci sã-þi impui punctele de vedere. Oricum, pânã la urmã lucrurile vor ieºi aºa cum îþi doreºti din toate punctele de vedere. O mulþime de activitãþi vor deveni urgenþe, astfel încât va trebui sã îþi schimbi programul.

Ar fi bine sã profiþi de aceastã zi mai lejerã ºi sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp pentru odihnã ºi relaxare. Este posibil sã câºtigi o sumã de bani din colaborãri, ceea ce te va ajuta sã faci faþã cheltuielilor. Din punct de vedere mintal funcþionezi excelent; ai putea lua decizii în chestiuni complicate sau te-ai putea implica cu succes în activitãþi intelectuale.

Te vei implica în diverse activitãþi intelectuale, dar în ciuda inspiratiei de care dai dovadã, ai putea greºi cu uºurinþã. Încearcã sã discuþi cu cineva de încredere proiectele tale, cãci greºelile fãcute în aceastã perioadã te-ar putea costa mult. Dacã ai de gând sã pleci cu maºina, mare atenþie la regulile de circulaþie.

Relaþia cu rudele mai îndepãrtate va reveni în atenþia ta, nu pentru mult timp însã. Vei avea ocazia sã pui la punct, alãturi de ceilalþi membrii ai familiei, proiecte pe care le aveai în minte de mai mult timp. Câteva drumuri vor fi obligatorii ºi te vor obliga la o schimbare de program. Dispui, însã, de o bunã capacitate de adaptare la stres.

Interesul pe care il manifeºti pentru relaþia cu cei din anturajul apropiat este în continuare mare, ceea ce îþi permite sã petreci în mod cât se poate de plãcut timpul liber. Dacã ai de fãcut cumpãrãturi substanþiale, ziua de astãzi îþi poate aduce bucurii în aceastã direcþie. Activitãþile domestice ar putea fi amânate.

În ceea ce priveºte activitãþile sociale, este posibil sã ai unele realizãri, dar nu la nivelul aºteptãrilor. Vei avea multe de fãcut, dar nu vei reuºi sã finalizezi chiar tot ce þi-ai propus. Ar fi de dorit sã nu te implici în prea multe activitãþi, cãci nu vei reuºi decât sã-þi risipeºti energia în chestiuni minore.

N-ar fi exclus sã cunoºti o persoanã pe care o vei simpatiza. Nu este cazul sã iei decizii fãrã o maturã chibzuinþã, cãci nu este sigur cã entuziasmul o sã te þinã prea mult timp. Iniþiativele tale în plan sentimental ar trebui sã fie sub semnul prudenþei, cãci impulsivitatea de care dai dovadã în aceastã perioadã te-ar putea determina sã faci greºeli.

Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale în care eºti implicat. Dacã ai de gând sã faci o cumpãrãturã de mai mari dimensiuni, astãzi este ziua cea mai potrivitã.

Deºi nu îþi iese totul aºa cum þi-ai dori, în plan sentimental ai putea avea unele bucurii. Comunicarea cu partenerul de suflet te face mai optimist, mai încrezãtor în propriile capacitãþi. Este posibil sã primeºti o propunere de colaborare care îþi va surâde. Nu este însã cazul sã te grãbeºti cu rãspunsul; încearcã sã îþi faci o imagine de ansamblu.

Pãrinþii ºi-ar putea arãta nemulþumirea în legãturã cu felul în care îþi alegi prietenii. Chiar dacã te deranjeazã comentariile lor, nu are rost sã te revolþi. Pe cât posibil nu te implica în jocuri de noroc sau speculaþii financiare. De asemenea, evitã sã semnezi acte de orice fel. Evenimente oarecum neaºteptate te vor determina sã-þi schimbi planul.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012 eprezentanþii firmei Eurojobs au înmânat diplomele de absolvire ºi subvenþiile în bani ºomerilor care de-a lungul anului au urmat cursurile de calificare organizate aici, în vestul Vãii Jiului.

Peste 160 de persoane din Lupeni, care de-a lungul acestui an au urmat cursurile de calificare Euro Jobs, au primit la sfârºitul sãptãmânii tre-

Vochiþoiu le-a împãrþit diplome ºi bani ºomerilor de la Lupeni cute diplomele ºi subvenþiile a câte 300 de lei fiecare. Evenimentul s-a desfãºurat într-un cadru festiv, cu mai multe personalitãþi prezente. “Sunt 168 de oameni care au absolvit un curs de calificare sau recalificare în cadrul acestui proiect derulat în parteneriat cu

Primãria Lupeni, iar acum am înmânat ºi subvenþiile la 74 de persoane. Este un moment festiv, dar pentru noi este ºi o etapã a acestui proiect, în urma cãreia peste 300 de persoane au fost informate ºi consiliate cu privire la piaþa muncii.

Sigur, dupã Lupeni va urma ºi Vulcanul, Aninoasa ºi Petroºaniul, iar apoi sperãm sã urmeze ºi alte proiecte,

pentru cã eu am observat cã aceste investiþii în oameni sunt binevenite ºi au efecte imediate”, ne-a declarat Haralambie Vochiþoiu, director general Euro Jobs .

Delegaþie europeanã, în Hunedoara n cadrul proiectului „United Europe – A Perfect Home To Live In”, derulat de Clubul Copiilor din Hunedoara, delegaþi din patru þãri europene ºi România se vor afla în judeþul Hunedoara.

Cei care au urmat cursurile de calificare organizate de firma Euro Jobs, au declarat cã diplomele care le-au primit, pot însemna o ºansã în plus în viaþa lor profesionalã. “Cred cã am mai multe ºanse de angajare cu aceastã diplomã ºi mã bucur din suflet cã am fãcut acest curs de administrator pensiune turisticã”, a declarat o absolventã. “Eu am o cabanã de mai mulþi ani în Straja, dar pânã acum nu am avut nicio calificare în domeniu. Odatã ce am fãcut cursul, am înþeles câte pot învãþa, iar cunoºtinþele noi m-au fãcut sã cunosc

ºi mai bine ceea ce am de fãcut”, a declarat un alt absolvent. De asemenea, firma Euro Jobs a ajutat ºi aici doi dintre cursanþi sã-ºi deschidã câte o afacere proprie. “ ªi pe acest proiect, doi oameni au devenit din ºomeri, angajatori, adicã din persoane în cãutarea unui loc de muncã, vor ajunge sã angajeze ei oameni. I-am subvenþionat în deschiderea unei afaceri de la cap la coadã, i-am sprijinit nu numai financiar, ci ºi juridic. Au absolvit mai întâi un curs de antreprenor, iar cele douã persoane au fost alese din cadrul grupei de antreprenori în baza unor proiecte pe care le-au fãcut”, a mai declarat Haralambie Vochiþoiu, director general Euro Jobs. Luiza ANDRONACHE

O delegaþie formatã din 18 persoane din Suedia, Polonia, Bulgaria, Letonia ºi România va avea o întâlnire cu reprezentanþi ai conducerii judeþene, luni 22 octombrie, la ora 12.00, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Acþiunea face parte din proiectul european “United Europe - A Perfect Home To Live In” al Clubului Copiilor Hunedoara, în calitate de ºcoalã coordonatoare, în cadrul Programului “Tineret in Acþiune”, derulat prin Agenþia Naþionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale. (Car men COSMAN) COSMAN)

Bursã pentru calificaþii în turism n cadrul burselor locurilor de muncã organizate de cãtre SC Euro Jobs SRL, o acþiune de acest gen s-a derulat vineri, în municipiul Petroºani.

La întâlnirea cu angajatorii au fost prezenþi reprezentanþii firmei organizatoare, ºomeri dar ºi cei care au intrat în posesia diplomelor de calificare organizate de cãtre firma care îºi are sediul în Petroºani. “Este cea de-a 9-a bursã pe care o organizãm ºi a doua în Petroºani. Consider cã astfel de acþiuni sunt binevenite, þinând cont de faptul cã am reuºit sã contribuim, în ultimii doi ani, la angajarea mai multor persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã”, a spus Doina Popescu, coordonator “mãsuri active” SC Euro Jobs SRL Petroºani. Dintre cele 7 firme care

au fost reprezentate la bursa locurilor de muncã, în marea lor majoritate, acestea au ca domeniu de activitate turismul. Printre cei invitaþi la bursã s-au numãrat, de asemenea ºi câþiva elevi din clasa a 10-a a Liceului Economic din Petroºani. Aceºtia au dorit sã vadã cum se deruleazã o acþiune de acest gen, care sunt calificãrile solicitate astãzi pe piaþa forþei de muncã precum ºi care sunt cerinþele angajatorilor. Printre locurile de muncã oferite s-au numãrat cele pentru recepþioneri, agenþi turism, cameriste, barmani sau bucãtari. “ªi eu am fost angajatã în urma unei astfel de burse ºi acum am selectat eu câþiva oameni în vederea unei posibile angajãri. În ceea ce-i priveºte pe cei câþiva elevi aceºtia au dorit sã vadã cum decurge o bursã, cum se întocmeºte un CV sau ce acte sunt solicitate”, a precizat Geanina Zaharia, reprezentant agenþie de

turism. “Am venit cu oferte de locuri de muncã pentru recepþioner, cameristã sau bucãtar dar nu am reuºit sã fac nicio angajare”, a declarat Stelian Zanet, administratorul unei firme turistice. Câþiva dintre participanþii la bursã s-au ales ºi cu nou loc de muncã sau mãcar cu promisiunea cã vor fi angajaþi în viitorul apropiat. “Am reuºit sã-mi gãsesc un loc de muncã dar nu ca lucrãtor în agriculturã, ultima calificare pe care am obþinut-o,

ci ca barman / ospãtar. Norocul meu este cã aveam o diplomã de calificare ºi în acest domeniu de activitate. Pânã acum nu am mai lucrat nicãieri”, a spus Cristina Vizi. În data de 26 octombrie, SC Euro Jobs SRL Petroºani va organiza o nouã bursã a locurilor de muncã. Aceasta va fi gãzduitã de cãtre Staþiunea Montanã Straja, la aþiune fiind invitaþi sã participe angajatorii din întreaga þarã care au ca domeniu de activitate turismul. Mir cea NISTOR

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 22 octombrie 2012

La Palatul Cultural din Lupeni se munceºte cu spor uncitorii firmei care executã reabilitarea ºi modernizarea Palatului Cultural Minerul din Lupeni, trag tare în aceastã perioadã, pentru a termina mãcar cele mai stringente lucrãri.

Luiza ANDRONACHE “În momentul de faþã sunt lucrãri foarte importante la acoperiº. Aici, oamenii s-au descurcat foarte bine, au lucrat într-un ritm alert, însã majoritatea lucrãrilor au fost fãcute pe interior. Dar, pentru cã ne aflãm în prag de iarnã ºi este posibil sã ningã oricând, s-a luat hotãrârea de a se termina acoperiºul. Au venit acele structuri de rezistenþã care sunt din fier, iar în momentul de faþã se lucreazã ca acest acoperiº sã fie finalizat în proporþie de 100% , pentru ca odatã cu venirea iernii, muncitorii sã poatã efectua lucrãri

specifice în interior, iar în primãvarã, construcþia sã fie gata”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul Vest Valea Jiulu. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cine-

matograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de videoproiecþie. Deºi proiectatã dupã

Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care sau perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã.

Lucrãri finalizate, ºoferi fericiþi

Lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a infrastructurii rutiere fac parte dintr-un proiect mai amplu, cheltuielile fiind suportate de administraþia localã. Investiþiile demarate pe raza municipiului au în vedere schimbarea imaginii de ansamblu asupra localitãþii.

alvarul conducãtorilor auto din municipiul Lupeni a luat sfârºit. Este vorba de ºoferii care tranzitau podul ce duce spre Mina Lupeni. Dacã pânã acum câteva luni, construcþia ce lega între ele malurile unei ape stãtea sã se dãrâme sub greutatea autoturismelor, acum totul s-a schimbat.

Raul IRINOVICI La sfârºitul sãptãmânii trecute, reprezentanþii administraþiei publice au finalizat lucrãrile de modernizare ºi au permis accesul autoturismelor. „S-a dat drumul la circulaþie pe podul ce duce spre Mina Lupeni. Acest pod face parte dintr-un

amplu proiect de reabilitare a infrastructurii din municipiul Lupeni. Prevede podul acesta, podul de pe strada Tusului la care vor începe lucrãrile anul viitor ºi reabilitarea a 13 strãzi. Ne bucurãm cã am reuºit acum în prag de iarnã sã rezolvãm ºi aceastã problemã, iar

traficul nu va mai fi deviat”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni.

Biletul câºtigãtor la Super Noroc 5/40 s-a jucat la Cãlan persoanã din Cãlan este mai fericitã, dupã ce a câºtigat premiul cel mare la categoria Super Noroc, la Loto 5/ 40.

Carmen COSMAN Potrivit unui comunicat al Loteriei Române, la tragerile loto de joi, 18 octombrie, s-au acordat peste 14.800 de premii, în valoare totalã de peste 865.000 de lei. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistreazã un report în valoare de 169.530 lei, iar la Noroc se înregistreazã un report cumulat în valoare de peste 666.000 de lei. De asemenea, la Joker, la categoria I, se înregistreazã un report record în valoare de 10.678.499 lei ,a dicã peste 2,3 milioane euro, iar la Noroc Plus se înregistreazã un report in valoare de 129.840 lei. ªi la Loto 5/ 40, la categoria I, se înregistreazã un report în valoare de

595.000 de lei. Dar, în schimb, s-a câºtigat premiul de categoria I la Super Noroc, în valoare de 173.382,06 lei. Biletul câºtigãtor s-a jucat la Agenþia 20-009 din Cãlan – judeþul Hunedoara ºi a fost completat cu o variantã simpla la Loto 5/40 ºi o variantã la Super Noroc. Practic, persoana care a câºtigat a dat nici 3 lei ºi a avut noroc chior. Preþul unei variante simple este de 1,60 lei, iar la Super noroc preþul unei variante este de 0,8 lei. Cãlanul este una dintre cele mai sãrace localitãþi din

judeþul Hunedoara, fiind afectat grav de

închiderea combinatului siderurgic.