CVJ, NR. 234, JOI 18 OCTOMBRIE 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 234

Cronica Vãii Jiului Joi, 18 octombrie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Primarul Petroºaniului somat sã opreascã circulaþia metroului

14 ºefi de la mina Petrila au fost gãsiþi vinovaþi pentru accidentul din luna iunie n numãr de 14 ºefi de la mina Petrila, începând de la directorul minei ºi pânã la maiºtrii ºi inginerii care conduceau formaþia de lucru, au fost gãsiþi vinovaþi pentru accidentul din luna iunie a.c, în care doi mineri au fost opãriþi. Dosarul a fost

trimis la organele de urmãrire penalã.

>>> PAGINA A 3-A

Universitatea PetroºaniSTRICT SECRET niversitatea Petroºani este o instituþie TOP SECRET, ceva de genul NASA, unde angajaþilor li se cere confidenþialitate ºi discreþie maximã.

Petroºani

>>> PAGINA A 3-A

Stau în centru, dar nu au asfalt eci de oameni care locuiesc într-un cartier de case din centrul municipiului Petroºani se plâng cã nu au asfalt. Asta deºi plãtesc taxe de zonã rezidenþialã,iar strada lor nu a prins nici un proiect de asfaltare. >>> PAGINA A 5-A

T eci de reclamaþii mãcar ciudate dacã nu de-a dreptul de neconceput sunt înregistrate zilnic la Primãria Municipiului Petroºani. La audienþele sãptãmânale þinute de edili, spectacolul este ºi mai mare. Deunãzi, un localnic l-a somat în audienþã pe primar sã opreascã metroul care circulã prin municipiu, deoarece el nu se mai poate odihni. La altã audienþã, edilul ºef a discutat chiar cu iubita lui Radu Mazãre, cel puþin aºa credea ea. >>> PAGINA A 5-A

Banii europeni s-au „disipat” în peisaj ncet – încet, parcurile „mãrginaºe” din municipiul Petroºani s-au integrat în peisajul local.

>>> PAGINA A 11-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

onsiliul Local al municipiului Petroºani - Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yah oo.com

organizeazã: 1. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzarii terenului în suprafaþã de 608,00 mp, situat în municipiul Petroºani, str.

Anunþ de licitaþie Mioriþa, nr. 9; 2. licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzarii terenului în suprafaþã de 327 mp situat în municipiul Petroºani, str. Plopilor, nr. 5. Ofertele se depun pânã în ziua de 19.11.2012, ora 9 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 19.11.2012, orele 11 ºi 13, în sala de sedinte, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã,

camera 5 sau 7. Relaþii, detalii, clarificãri, cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine, pânã la data de 16.11.2012 de la Director executiv, Lucian Octavian DRAGOMIR

Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114. Referent, Florina SFETCU

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 FamiliaDA (r) 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Next Top Model by

Cãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator

National TV 9:00 Destine împlinite (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 17:20 18:30 19:15 20:15 21:15 22:30

Grupul Vouã (r) Împãrãteasa de fier Cuceritorul (r) Grupul Vouã (r) Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Cuceritorul Cuplul perfect (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Viaþa în Africa (r) 12:00 Viaþa în Africa (r) 13:00 ªtirile Pro TV 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Piraþii aerului 0:45 Spitalul de demenþã

Prima TV 9:30 Viaþa dublã a lui Eleanor Kendall 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Licurici în grãdinã Trãsniþii

TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Omul ºi timpul (r) 12:00 Bebe magia 12:30 Avocaþii schimbãrii 12:40 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 13:20 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Jurnal plus 21:10 Al zecelea regat 22:45 Lumea fãrã noi 0:20 Merele lui Adam 1:55 Nocturne (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012 n numãr de 14 ºefi de la mina Petrila, începând de la directorul minei ºi pânã la maiºtrii ºi inginerii care conduceau formaþia de lucru, au fost gãsiþi vinovaþi pentru accidentul din luna iunie a.c, în care doi mineri au fost opãriþi. Dosarul

14 ºefi de la mina Petrila au fost gãsiþi vinovaþi pentru accidentul din luna iunie

a fost trimis la organele de urmãrire penalã. Diana MITRACHE Dosarul accidentului de muncã a parcurs întâi mai multe etape de cercetare ºi acum a fost finalizat. ªefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã (SSM), din cadrul ITM Valea Jiului, Ileana Bodea spune cã inspectorii de muncã ºi-au finalizat treaba. „În urma cercetãrii s-au stabilit cauzele, responsabilitãþile, abaterile, mãsurile care se impun pentru a preveni evenimentele similare, iar dosarul avizat de ITM Hunedoara, a fost înaintat Inspecþiei Muncii. Acum dosarul s-a reîntors cu aviz de la Inspecþia Muncii ºi a fost înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Organul de urmãrire e poliþia, sub supravegherea Parchetului”, a declarat Ileana Bodea, ºefa SSM din cadrul ITM Petroºani, care spune cã

Parchetul este cel ce va dicta dacã se impune cercetarea sub aspect infracþional. Inspectorii de munca au stabilit ºi cauzele producerii accidentului ºi acum vorbim de încãlcarea unor decizii ale INSEMEX ori CNH. Trei astfel de interdicþii au fost încãlcate, iar vinovãþia este a celor care au dictat lucrul

în câmpul minier, respectiv. „Cauzele, aºa cum rezultã ºi din procesul verbal, sunt: detensionarea vaporilor de apã supraîncãlziþi, însoþiþi de gaze fierbinþi ºi material mãrunt, pe forajul existent ºi prin fisurile din masivul de cãrbune, fisuri produse atât de manifestarea presiunii miniere în zona de strãpungere dintre lucrarea minierã menþionata ºi galeria

transversalã 434 Vest, de apã introdusã sub presiune, cât ºi de lucrãrile de puºcare efectuate în timpul avansãrii lucrãrii miniere. Este vorba despre o lucrare minierã care se îndrepta înspre o zonã în care a fost depistat un foc încã din 2008, o zonã cu probleme. Unitatea minierã a vrut sã facã strãpungerea acestei lucrãri miniere, INSEMEX a emis un punct de vedere ºi douã dintre condiþiile invocate de INSEMEX au fost încãlcate. Putem spune cã nici o a treia nu era respectatã, iar, ca urmare, CNH nu a aprobat sã se facã

strãpungerea. INSEMEX a impus ca strãpungerea sã nu se facã pânã nu se finalizeazã exploatarea abatajului care era în funcþie ºi fãrã ca la mina Petrila sã fie adusã instalaþia de inertizare ºi noi am gãsit o altã condiþie încãlcatã. Trebuiau sã se determine indicii de foc, cu 8 determinãri din care sã rezulte cã zona în care se îndrepta forajul era considerat stins. Nicio condiþie nu a fost respectatã, CNH nu a avizat permisul de forare, dar strãpungerea a fost aproape fãcutã. S-a puºcat chiar,a existat o divergenþa de pãreri intre topografie care a spus cã

nu mai sunt decât 3,54 metri, alþii susþineau cã mai sunt 6 metri. Au mai avansat ºi dat ºi de o armãturã veche, ceea ce conduce la concluzia cã defapt strãpungerea aproape fusese fãcutã în zona în care era cãrbune, unde a apãrut ºi monoxid de carbon. Prin goluri s-a adus aer, zona s-a încãlzit, apa a intrat în contact cu zona încãlzitã, atunci când s-a fãcut înnãmolirea ºi asta a dus la refluxul ce a produs opãrirea celor doi din front”, a explicat Ileana Bodea. Vinovaþii pentru tragedia din 18 iunie sunt 14 oameni. Ei au fost

sancþionaþi de ITM ºi amenzile depãºesc 80.000 de lei. „Noi am stabilit 11 abateri contravenþionale, ca atare se vor aplica 11 sancþiuni contravenþionale în valoare de 81 de mii de lei. Pentru abaterile au fost stabilite 14 persoane cu responsabilitãþi, dosarul va fi înaintat la Parchet, iar cercetarea sub aspect infracþional va fi continuatã de Parchet ºi Poliþie”, a mai adãugat Ileana Bodea. Doi angajaþi ai Exploatãrii Miniere Petrila au fost opãriþi, în 18 iunie, cu abur sub presiune, în timpul unei operaþiuni pe care o executau la o galerie din subteran pentru a strãpunge o zonã aflatã în spatele unui dig de izolare. În accident au suferit arsuri un inginer, care îndeplinea funcþia de adjunct al ºefului de sector 1 la Mina Petrila, ºi un miner ºef de brigadã. Cei doi aveau arsuri prin opãrire de gradele 3 ºi 4, date de apã supraîncãlzitã, ºi au fost transportaþi cu un elicopter SMURD la un spital din Bucureºti. Incidentul a avut loc dupã ce victimele au dat douã gãuri într-un dig de izolare,iar pânã la urma unul dintre angajaþi ºi-a pierdut viaþa. Minerul ºef de brigadã Danuþ Codreanu, în vârstã de 43 de ani, prezenta arsuri de gradele 3 ºi 4 pe 60% din suprafaþa corpului.

Universitatea Petroºani- STRICT SECRET niversitatea Petroºani este o instituþie TOP SECRET, ceva de genul NASA, unde angajaþilor li se cere confidenþialitate ºi discreþie maximã.

Marius MITRACHE La acest gen de secretomanie s-a ajuns odatã cu instalarea în funcþie a noii conduceri, care i-a pus pe toþi angajaþii instituþiei superioare de învãþãmânt, de la portar pânã la rector, sã semneze la contractul individual de muncã ºi un act adiþional prin care li se interzice sã vorbeascã despre universitate, fãrã acordul conducerii. Lucru neobiºnuit pânã acum în mediul academic de la Petroºani dat fiind faptul cã, nu de puþine ori, cadrelor didactice de aici li se cereau diverse opinii de specialitate în diferite contexte.

Acum, potrivit actului adiþional ce cuprinde clauze de confidenþialitate, oricine salariat sau angajat al instituþiei care obþine informaþii ca efect al executãrii contractului de muncã individual sunt catalogate drept strict interzise. Mai mult, interdicþia impusã merge pânã într-acolo încât ºi dupã ce pleacã din instituþie prin pensionare sau în alt mod angajatul nu are voie timp de 2 ani sã divulge vreo informaþie din cadrul Universitãþii Petroºani. “Sunt confidenþiale informaþiile, datele ºi

documentele de care salariatul a luat la cunoºtinþã sau incidental în timpul exercitãrii sarcinilor de serviciu sau în legãturã cu serviciul ºi dupã încetarea raporturilor de serviciu pe o perioadã de doi ani”, se aratã în document. În cazul în care angajatul Universitãþii este mai vorbãreþ din fire riscã sã fie sancþionat disciplinar, sancþiune care poate ajunge pânã la desfacerea contractului de muncã. Aceste clauze de confidenþialitate a stârnit nemulþumirea unor cadre didactice de la Universitatea Petroºani care vorbesc despre instaurarea unei noi dictaturi. “ Nici pe timpul comuniºtilor nu ni se cereau clauze de confidenþialitate.

Atunci dimpotrivã mai degrabã ni se cerea sã fim turnãtori. Acum, acest document, mulþi îl privesc ca fiind o încercare a noii conduceri de a se proteja într-un fel în cazul în care comit ilegalitãþi. Adicã, eu, cadru didactic, dacã aflu cã rectorul, de exemplu, comite o ilegalitate, nu am voie sã spun nimic, adicã sã devin complice, dacã vreau sã îmi pãstrez locul de muncã? Cred, ºi în asentimentul meu sunt mulþi angajaþi din universitate, cã acest act adiþional cu clauze de confidenþialitate nu este decât o încercare a noii conduceri de a se impune în forþã”, ne-a declarat sub protecþia anonimatului un cadru didactic din cadrul UP.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

Acþiune „umanitarã” pentru Aninoasa dministraþia publicã de la Petroºani ºi-a trimis angajaþii pentru a face curat în cimitirul localitãþii Aninoasa. Edilii din „capitala” Vãii au sãrit în ajutorul vecinilor dupã ce aceºtia din urmã au cerut sprijin.

Maximilian GÂNJU Primãria Aninoasa este într-o situaþie economicã dezastruoasã, iar edilii au primit de la localnici mai multe solicitãri pentru a li se face puþinã curãþenie în cimitirul oraºului. Cum nu aveau nici banii necesari pentru a angaja o firmã, nici uti-

zile ne-a ajutat cu utilajele pentru care noi asigurãm combustibilul. Ne mai ajutãm cu cine e mai aproape ºi a fost deschidere din partea primarilor vecini. Oricine ar face la fel, ºi noi dacã am fi avut posibilitatea ºi era nevoie sãream în ajutor. Cu Vulcanul, de exemplu, ne mai ajutãm la ridicarea

Peste 40.000 de doze de vaccin antigripal pentru eprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Judeþul Hunedoara

Publicã Hunedoara au transmis ieri Ministerului Sãnãtãþii solicitarea privind distribuirea dozelor de vaccin antigripal. Numãrul de doze cerut însumeazã cererile tuturor medicilor de familie din judeþ. Luiza ANDRONACHE

“În acest an, solicitarea cãtre Ministerul Sãnãtãþii trebuia sã o trimitem în data de 17 octombrie. Am primit de la unitãþile sanitare cu paturi, unitãþile medico-sociale cât ºi de la medicii de familie nece-

sarul de vaccin. Acesta este în numãr de 42.000 de doze, care este cerut de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã. Acum, nu pot spune dacã vom primi exact acest numãr, dar de atâta avem nevoie. Noi sperãm sã primim cât mai aproape de acest numãr”, ne-a declarat

Cecilia Birãu, director adjunct Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara Dozele de vaccin ar trebui sã ajungã în teritoriu undeva spre sfârºitul aces-

Locuinþe pe alese locul ANL din Lupeni va primi noii locatari. Primãria Municipiului Lupeni a invitat noii locatari sã-ºi aleagã locuinþele mult visate. Reprezentanþii Primãriei Municipiului Lupeni au invitat persoanele care ºi-au depus dosarele pentru o locuinþã ANL sã-ºi aleagã viitoarea casã.

Raul IRINOVICI

laje ºi nici oameni, primarul din Aninoasa a cerut ajutor la vecinul sãu, edilul ºef al Petroºaniului ºi l-a primit. „Primarul Dunca a avut o discuþie cu primarul Petroºaniului, sã ne ajute cu motocositorile pentru a face curãþenie la cimitir. Am cerut ajutor de la vecini pentru cã nu avem utilajele necesare. Nu mi se pare ceva anormal cã douã

deºeurilor provenite din construcþii”, a precizat Adrian Albescu, viceprimarul localitãþii Aninoasa. Micuþa localitate vecinã cu Petroºaniul este într-o situaþie extrem de grea din punct de vedere economic, mai ales dupã ce contribuabilul care þinea bugetul local, respectiv EM Aninoasa, ºi-a sistat activitatea încã din 2006.

Astfel toþi cei care au au avut punctajul necesar pentru a primi

o locuinþã se vor putea muta în casã nouã. Chiar dacã termenul pentru depunerea ºi analizarea dosarelor a fost destul de mare, în perioada 06.08-14.09.2012, nu foarte multã lume a luat cu asalt primãria pentru o astfel de locuinþã. Unii se pare cã au fost speriaþi de volumul mare de acte pe care urmau sã-l prezinte, ºi de bariera birocraticã, iar alþii nu se încadrau în baremuriri care au fost impuse. Chiar ºi dupã selectarea dosarelor cei care se vor bucura de o casã nouã nu sunt prea mulþi. Noii locatari nu par oricum interesaþi în a cumpãra locuinþele la care preþul stabilit a fost de 411 euro pe metru pãtrat, ei considerând cã preþurile sunt poate prea mari

pentru o locuinþã în Municipiul Lupeni ºi având în vedere cã pot locui aici ºi doar ca ºi chiriaºi pe o perioadã maximã de cinci ani

unde chiria este mai mult decât accesibilã, pentru ei este o alegere convenabilã. Cu toate acestea ei sunt constieni cã dupã aceastã perioadã dacã o altã persoanã care are un dosar complet ºi un punctaj mare, care doreºte achiziþionarea locuinþei, poate sã-i scoatã în strada dacã la momentul respectiv nu existã alte apartamente libere în acest bloc ANL. ªi în aceste condiþii noii locatari sunt foarte fericiþi cã au o locuinþã doar a lor ºi nu-ºi fac probleme pe termen lung, ºi doar din simplul motiv cã dacã pânã acum cererea nu a fost aºa mare, poate nici pe parcursul anilor lucrurile nu se vor schimba iar ei nu vor fi obligaþi sã-ºi cumpere locuinþã în care stau.

tei luni, pentru ca de luna viitoare sã înceapã campania de vaccinare antigripalã din acest sezon. Prioritate, ca de obicei, au copii, vârstnicii ºi bolnavii cronici.

Prefectura declanºeazã „Operaþiunea fierul vechi” upã ofensiva împotriva hoþilor de cãrbune din vagoanele CNH, Prefectura Hunedoara declanºeazã acum “Operaþiunea fierul vechi”.

Carmen COSMAN Prefectura Hunedoara este decisã sã punã capãt furturilor de fier vechi sau cel puþin sã le limiteze la maximum posi-

Sorin Vasilescu. El spune cã tot din Valea Jiului a pornit ideea acestei acþiuni comune, în care sunt implicate ºi Poliþia ºi Jandarmeria, la fel ca ºi în cazul furturilor de huilã.

bil. Pânã acum eforturile comune ale mai multor instituþii au fost îndreptate împotriva celor care atacau garniturile încãrcate cu huilã, iar pânã acum s-a reuºit stoparea acestor sustrageri. „Avem o acþiune îndreptatã împotriva furturilor de fier vechi. Este vorba despre o acþiune a mai multor instituþii abilitate”, a declarat prefectul de Hunedoara,

În Valea Jiului, furturile de fier reprezintã o realã problemã ºi s-a ajuns sã se fure tot ce poate fi valorificat, inclusiv capacele da canal de pe domeniul public ori gardurile unor cimitire. Pentru cã numãrul hoþilor, ori al sustragerilor de acest fel, a crescut considerabil, s-a decis o acþiune comunã a tuturor instituþiilor abilitate.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

Primarul Petroºaniului - somat sã opreascã circulaþia metroului eci de reclamaþii mãcar ciudate dacã nu dea dreptul de neconceput sunt înregistrate zilnic la Primãria Municipiului Petroºani. La audienþele sãptãmânale þinute de edili, spectacolul este ºi mai mare. Deunãzi, un localnic l-a somat în audienþã pe primar sã opreascã metroul care circulã prin municipiu, deoarece el nu se mai poate odihni. La altã audienþã, edilul ºef a discutat chiar cu iubita lui Radu Mazãre, cel puþin aºa credea ea.

Maximilian GÂNJU Zeci de oameni bat pe la uºile municipalitãþii în fiecare zi, iar la fel de mulþi cer ºi audienþe în fiecare sãptãmânã. Dacã în majoritatea cazurilor, petenþii încearcã sã-ºi rezolve o problemã, nu de puþine ori se mai strecoarã ºi câte o solicitare absurdã. Nici scenele care, recunosc cei care sunt obligaþi sã ia parte la audienþe, le descreþesc frunþile nu lipsesc. Atât primarul cât ºi restul ºefilor de servicii încearcã sã le explice celor cu solicitãri absurde cã nu este cale sã li se rezolve ceea ce cer, iar dacã nu e chip sã-i convingã, îi lasã sã se „descarce”.

ã somez sã opriþi metroul!”

„V

Nu doar Capitala are metrou ci ºi „capitala” Vãii Jiului. Este sutã la sutã convins un localnic care a bãtut la uºa edililor ºi a cerut audienþã. Omul este extrem de deranjat de trenul subteran ºi l-a somat chiar pe

primar sã-l opreascã, ori mãcar sã-i convingã pe cei care conduc metroul sã nu mai opreascã în staþia din zona în care el locuieºte. Nu de alta dar nu mai e chip sã punã geanã pe geanã. „În fiecare noapte aud cum trece metroul ºi opreºte în staþia de sub blocul meu. Prin galeriile de minã circulã metroul, eu ºtiu asta chiar dacã nu vreþi sã recunoaºteþi. Vreau sã-l deviaþi, sã închideþi staþia de sub blocul meu. Eu nu mai pot dormi din cauza zgomotului. Vã somez sã opriþi metroul”, i-a spus chiar primarului Iacob Ridzi, în audienþã, un localnic. Edilul mirat la culme ºi-a dat seama cã nu este ceva în regulã cu „petentul”, aºa cã l-a asigurat cã unul dintre directorii lui executivi se va ocupa de problemã iar astfel l-a liniºtit pe om.

ubita lui Radu Mazãre

O întâmplare surprinzãtoare pentru întreaga asistenþã a avut loc tot într-o audienþã la

Petroºani

T Primãria Petroºani. O domniþã, cu un pãr vâlvoi ºi ochelari de soare, a intrat în audienþã. Femeia a spus cã este iubita lui Radu Mazãre. Locuieºte cu chirie în centrul localitãþii ºi primarul din Constanþa nu o mai viziteazã pentru cã gazda ei se opune. Prin urmare ºi-a cãutat altã gazdã ºi ar vrea sã-ºi ia lucrurile din locuinþã însã e musai sã o însoþeascã primarul Petroºaniului. „Am întrebat-o de ce trebuie sã o însoþeascã cineva li ce lucruri are de luat. Ne-a rãspuns cã un uscãtor de pãr. Era clar, m-am prins cã avea probleme la =mansardã=”, povesteºte un martor la scenã, angajat al municipalitãþii. Cum s-a prins cã edilii o suspecteazã cã n-ar fi în regulã, femeia a

vrut sã ºi dovedeascã faptul cã nu fabuleazã. Dintr-o miºcare ºi-a dat pantalonii jos ºi a arãtat asistenþei înmãrmurite un tatuaj pe fesa dreaptã. „Mazãre mi l-a fãcut!”, le-a spus seninã aceasta.

arierã pe un drum

O altã localnicã a vrut nici mai mult nici mai puþin decât sã închidã cu o barierã un drum municipal. Femeia s-a dus sã le cearã edililor acceptul pentru cã maºinile care circulã

pe respectivul drum o deranjeazã. „Sunt de mai multe culori” ºi n-ar trebui sã aibã drept de circulaþie din acest motiv susþinea aceasta. Cum ºi în cazul ei era evident cã este nevoie de un psihiatru cu zeci de ani de experienþã, edilii au asigurat-o cã se va „ocupa” cineva de problemã. Acestea sunt doar câteva trãsnãilor care le trec prin cap unor localnici din Petroºani ce cer audienþã la municipalitatea. Edilii s-a obiºnuit ca la 70 ori 80 de persoane cu care discutã în orele de audienþã, sã aparã cineva care sã le însenineze ziua.

Diana MITRACHE Locuitorii de pe strada Brazilor trec zilnic pe o uliþã ruptã de viiturile produse în Dealul Institutului ºi spun cã, deºi plãtesc impozite de zonã rezidenþialã, îºi rup maºinile în gropi, ori sunt inundaþi

nu am avut niciodatã, deºi toþi plãtim la zi impozite”, spune un locuitor al acestei strãzi. „Din anii 80 aici nu a fost asfalt. Au veni odatã ºi au pus o maºinã de piatrã, care a fost spul-

Primarul din Petroºani recunoaºte cã situaþia este aºa cum o redau oamenii, dar susþine cã aceste strãzi

beratã la prima ploaie, care a cãrat-o la vale. Aici suntem uitaþi ºi stãm chiar în centrul oraºului”, spune o altã locatarã. Nu cred sã fi vãzut noi aici asfalt ºi locuiesc în Petroºani de 50 de ani”, a declarat un altul.

sunt printre ultimele din Petroºani, care nu au ajuns sã fie asfaltate. În plus, le promite oamenilor un drum mai bun din primãvarã. „În programul de

de apele ce vin de pe versanþi. Niciodatã strada nu a avut asfalt ºi asta recunosc acum toþi cei care locuiesc acolo. „Nu îmi aduc aminte când a fost aici vreo lucrare de acest fel. Noi suntem în zona centralã, dar asfalt

asfaltare pe care l-am fãcut pentru strãzile din municipiul Petroºani, intrã ºi cele din aceastã zonã. Unele dintre ele, chiar dacã sunt în zona centralã, nu au canalizare ºi atunci trebuie fãcutã iniþial aceastã lucrare ºi apoi vom turna asfaltul.

Cu siguranþã, anul viitor, în primãvarã, vom începe lucrãrile”,a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Zona se aflã în apropierea campusului universitar de la Petroºani, zonã consideratã în centrul oraºului.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

6 Fapt divers

Fapt divers 7

Spune-mi cum dormi, ca sã-þi spun ce nu ºtiai depre tine e pare cã fiecare gest pe care îl facem vorbeºte despre noi mai mult decât am crede. Chiar ºi poziþia în care obiºnuim sã dormim releva numeroase informaþii atât despre tipul personalitãþii noastre, cât ºi despre problemele de sãnãtate pe care le-am putea avea.

Pe baza unui studiu realizat la Sleep Assessment and Advisory Service, Men’s Health, citat de MSN, a realizat topul celor mai comune 6 poziþii în care dormim, alãturi de interpretãrile lor fizice ºi comportamentale. Studiul a avut la baza 1.000 de participanþi, iar rezultatele au fost extrem de importante atât pentru cei implicaþi, cât ºi pentru publicul larg.

1. “În cãdere liberã”

4. “Cel care tânjeºte” Poziþia de somn pe o parte, cu ambele braþe în faþã, poate indicã o persoanã comunicativã, deschisã la nou, dar destul de suspicioasã ºi cinicã. Cei care dorm în aceastã poziþie se hotãrãsc greu, dar decizia lor este una definitivã. Atunci când dormim pe o parte, atenuam unele simptome asociate cu boala de reflux gastroesofagian sau chiar apnee (sufocare în somn).

Dacã dormi pe burtã, cu mâinile în jurul pernei ºi cu capul întors într-o parte, te încadrezi în aceastã categorie. Experþii spun cã persoanele care adopta o asemenea poziþie în timpul somnului sunt extrovertite ºi impulsive. Deºi par foarte puternice, se lasa afectate deseori de critici, luându-le prea personal. Aceastã poziþie este una recomandatã întrucât ajuta la digestie.

3. “Buºteanul” Dacã dormi întins pe o parte, cu ambele braþe pe lângã corp, probabil eºti sociabil ºi deschis. Un dezavantaj al personalitãþii tale ar fi acela cã te laºi uºor pãcãlit întrucât te încrezi

5. “Soldatul”

prea uºor în cei de lângã tine, chiar ºi în necunoscuþi. Dacã suferi de afecþiuni ale coloanei, poziþia “buºteanul” îþi este recomandatã deoarece pãstreazã coloana dreaptã, ameliorând ºi durerile de spate.

Dacã dormi pe spate, cu ambele braþe pe lângã corp, este foarte probabil sã fii liniºtit ºi rezervat. Persoanele care dorm în poziþia soldatului au standarde foarte înalte atât pentru ele, cât ºi pentru ceilalþi. Dormitul pe spate poate duce la sforãit, dificultãþi în respiraþie, aºadar la un somn destul de neliniºtit.

6. “Stea de mare” Cei care dorm pe spate, cu braþele ridicate deasupra capului sunt buni ascultãtori ºi prieteni loiali. Nu le place sã fie în centrul atenþiei, dar îi ajutã pe ceilalþi ori de câte ori au nevoie. Ca ºi în poziþia precedentã, atunci când dormim pe spate ne supunem unor riscuri, putând apãrea problemele de respiraþie, somnul agitat ºi sforãitul.

2. Poziþia fetusului Aceasta este cea mai comunã poziþie de dormit, având în vedere cã 41% dintre cei 1.000 participanþi la studiu dormeau ghemuit, într-o parte. Ca personalitate, se pare cã aceºtia sunt aparent duri, deºi timizi ºi sensibili în interior. Au nevoie de timp pentru a se acomoda în anturaje noi ºi pentru a-ºi face prieteni, însã odatã legate aceste prietenii, dau dovadã de loialitate. Dormitul pe partea stângã poate dãuna organelor vitale (ficat, stomac, plãmâni), aºa cã ar fi mai bine sã dormi pe partea dreaptã.

COLÞUL LUI DENIS

Test din salivã pentru depistarea predispoziþiei la boli grave, curând în România omânia va avea în curând un test din salivã care va permite depistarea încã din copilãrie a predispoziþiei organismului pentru boli grave cum ar fi cancerul.

Potrivit Lygiei Alexandrescu, lector universitar ºi preºedinte al Societãþii Romane de Educaþie Nutriþionalã stilul de viaþã ºi alimentaþia sunt foarte importante pentru sãnãtate, idealul fiind cã alimentaþia zilnicã sã cuprindã cinci mese, dintre care trei principale ºi douã de fructe. “Fructele dulci vor fi consumate mai întâi, apoi cele acre. De asemenea, este nevoie de un somn bun ºi de evitarea stresului ºi a oboselii, acestea din urmã scãzând imunitatea organismului”, a adãugat

medicul. La fel de importantã este, în opinia specialiºtilor, prepararea hranei, iar asta pentru cã oricât de bune ar fi alimentele, dacã nu sunt bine gãtite, pierd toate proprietãþile nutriþionale. Specialiºtii recomanda evitarea

totalã a mezelurilor, dar susþin ideea cã acestea trebuie sã fie în cantitate micã ºi de bunã calitate. În plus, specialiºtii atrag atenþia asupra faptului cã este esenþial ca oamenii sã fie obiºnuiþi sã citeascã etichetele de pe alimente. “Orice aliment care are trecutã pe etichetã apa ca prim element are o problemã ºi, de aceea, trebuie evitat. Apoi, nu sunt de acord cu evitarea pâinii. În Biblie se vorbeºte frecvent despre pâine, ceea ce dovedeºte cã este un aliment important. Este recomandatã, însã, pâinea de secarã, intermediarã, adicã aceea care are mai puþin gluten”, a mai spus Lygia Alexandrescu. Prof. dr. Natalia Cucu, director al Laboratorului de Cercetãri în Epigenetica, susþine, la rândul ei, ca prepararea alimentelor ºi comportamentul alimentar sunt foarte importante. “Avem o mare responsabilitate asupra modului de alimentaþie, întrucât efectele se vãd dupã 20 de ani ºi se transmit pânã la a patra generaþie. De milenii, suntem 99,9% identici, doar 0,1 la sutã ne diferenþiazã, respectiv capacitatea noastrã de a interacþiona cu mediul. În funcþie de relaþia noastrã

cu mediul, apar tulburãri, dar ºi boli grave, cum ar fi cancerul sau Alzheimer. Trebuie sã avem o mãsurã în toate”, a spus Natalia Cucu.

omânia, þarã europeanã R cu cei mai mulþi bolnavi de cancer Medicul Pavel Chirilã, doctor în ªtiinþe Medicale, a subliniat, în acelaºi context, cã România este þara europeanã cu cel mai mare numãr de bolnavi cu cancer, în special de colon, plãmân ºi creier. “O treime dintre aceste forme de cancer pot fi cauzate de stilul de viaþã necorespunzãtor ºi de alimentaþie. Alimentele sunt implicate mai ales în cancerul de tub digestiv, din cauza nitraþilor ºi a nitriþilor. Este vorba, în special, despre mezeluri, mai ales cele ieftine, ºi de zahãr. Nitriþii care ajung în stomac, în

contact cu acidul, formeazã substanþe care cauzeazã cancerul de tub digestiv”, a mai spus medicul Chirilã. Potrivit lui Pavel Chirilã, zahãrul are un “mecanism” mai complex, pentru cã slãbeºte capacitatea florei saprofite de a þine piept factorilor cancerigeni. Medicul Chirilã avertizeazã ºi asupra unui alt pericol care vine de la aditivii alimentari în numãr de 1.000. “Cei mai periculoºi sunt aspartamul ºi benzoatul de sodiu, acesta din urmã fiind interzis în Europa de Vest. Acolo, este folosit benzoatul de potasiu, care nu este cancerigen”, a precizat medicul. De asemenea, potrivit lui Chirilã, sticlele de plastic reprezintã o “sursã de cancer” dacã sunt þinute în soare, pentru cã elibereazã bisfenol - substanþa chimicã dãunãtoare.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

6 Fapt divers

Fapt divers 7

1. “În cãdere liberã”

5. “Soldatul”

COLÞUL LUI DENIS

cu mediul, apar tulburãri, dar ºi boli grave, cum ar fi cancerul sau Alzheimer. Trebuie sã avem o mãsurã în toate”, a spus Natalia Cucu.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

8 Actualitate

Iatã care sunt candidaþii pentru Parlamentare în colegiile hunedorene ronica Vãii Jiului vã prezintã listele integrale cu candidaþii hunedoreni înscriºi în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare. Formaþiunile politice care ºi-au desemnat candidaþi sunt PDL (ARD), USL, PP-DD, UDMR

UDMR Camera Deputaþilor Colegiul 6 Deva-Hunedoara-Haþeg Dezsi Attila, Colegiul 7: Hunedoara: Takacs Aranka, Colegiul 1: Brad-Valea Mureºului Szell Lorincz, Colegiul 2: Orãºtie- Geoagiu-Simeria Ferenczi Istvan, Colegiul 3: Þinutul Pãdurenilor Þara Haþegului - Cãlan: Kofity Zoltan Colegiul 5: Petroºani-Petrila-Aninoasa: Roland Kacso, Colegiul 4: Lupeni-Vulcan-Uricani -David Benedekfi, Senat Colegiul 1 -Andras Joszef pe Colegiul din Valea Jiului Colegiul 2 - Attila Kocsis pentru Senat, pe Colegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului Colegiul 3 Pogocsan Ferdinand, pentru Senat pe Colegiul Deva Hunedoara - Haþeg.

este 20 de copii au venit în tabãrã, la poalele munþilor Parâng, iar timp de o sãptãmânã au dormit la cort, au mâncat la ceaun, au fotografiat natura, au scris poezii ºi au pictat. Acum a fost finalul, când dintre sute de lucrãri au ales pe cele mai bune ºi le-au expus pe simeze la Petroºani.

Diana MITRACHE

PDL (ARD) Camera Deputaþilor Colegiul 1: Brad-Valea Mureºului: Tiberiu-Mircea BORCA Colegiul 2: Orastie- GeoagiuSimeria: Iosif Veniamin BLAGA Colegiul 3: Þinutul PãdurenilorÞara Haþegului - Calan: Daniel RÃDUCANU Colegiul 4: Lupeni-VulcanUricani: Constantin BRÂNDUªE Colegiul 5: Petroºani-PetrilaAninoasa: Alexandru LÃUTARU Colegiul 6: Deva-Cîrjiþi: Mircia MUNTEAN Colegiul 7: Hunedoara: Gheorghe BARBU. Senat Colegiul 1: Valea Jiului: Florin MÂRZA Colegiul 2: Brad-Valea Muresului-Orãºtie: Dorin-Oliviu GLIGOR Colegiul 3: Deva-HunedoaraHaþeg: Marieta RÃILEANU ILCU

PP-DD

USL

Camera Deputaþilor Colegiul 1 - Ovidiu Draia (Colegiul Brad-Valea Muresului), Colegiul 2: OrãºtieGeoagiu-Simeria: Ioan Andronie Colegiul 3: Þinutul Padurenilor-Þara Haþegului Cãlan: Ioan Ciolea Colegiul 4: Lupeni-VulcanUricani - Radu Cãlin Stoica Napãu Colegiul 6: Deva-Cîrjiþi Marian Muntean Colegiul 7: Hunedoara Robert Muzsic Colegiul 5: Petroºani-PetrilaAninoasa Monica Iacob Ridzi Senat Colegiul 1 – Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu Colegiul 2: Brad-Valea Mureºului-Orãºtie: Raj Tunaru Colegiul 3 - Ioan Toma, pe Colegiul Deva-HunedoaraHaþeg.

Camera Deputaþilor Colegiul 6 -Bogdan Þâmpãu Colegiul Deva – Cârjiþi, Colegiul 3 - Dan Radu Ruºanu, Þinutul Pãdurenilor-Þara Haþegului – Cãlan. Colegiul 2 - Laurenþiu Nistor, Colegiul Brad–Valea Mureºului. Colegiul 4 - Cristian Resmeriþã Colegiul Lupeni-Vulcan-Uricani. Senat Colegiul 1 - Cosmin Nicula Colegiul Valea Jiului, Colegiul 2 - Dorin Pãran Colegiul Brad - Valea Mureºului - Orãºtie Colegiul 3 - Mariana Câmpeanu Deva – Hunedoara - Haþeg

Actualitate 9

Flash mob pentru colectarea selectivã a deºeurilor rimãria Municipiului Petroºani vrea neapãrat sã conºtientizeze populaþia cu privire la necesitatea colectãrii selective a deºeurilor.

din clasele mici, ºi eseuri, pentru elevii din clasele mari. Fiecare elev care se va implica în aceastã campanie va primi douã caiete (un caiet de matematica ºi unul de limba românã), iar cele mai bune producþii vor fi premiate cu câte un rucsac. La finalul campaniei, cele mai bune desene vor fi expuse la Petroºani.

ublocotenetul Horea Corpade din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara s-a clasat pe locul III la Campionatul de Judo al Ministerului Adminstraþiei ºi Internelor.

Car men Cosman

Jandarmul hunedorean a participat în data de 17 octombrie 2012, la categoria 66 kg, sub 35 ani, unde a înfruntat sportivi din structurile Ministerului Administraþiei ºi Internelor. În data de 18 octombrie, sublocotenentul Horea Corpade va concura din nou, de aceastã datã în confruntarea pe echipe, unde alãturi de colegii sãi va reprezenta Jandarmeria Românã. Ofiþerul are 23 ani ºi este absolvent al Academiei de Poliþie “Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti. De la începutul anului 2012 îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara. Practicã acest sport de la vârsta de 6 ani. În calitate de elev la liceul militar sau student la Academia de Poliþie a participat la Campionatul de Judo al MAI de ºapte ori ºi a câºtigat de fiecare datã locul I la categoria elevi-studenþi. Faza finalã a Campionatului de Judo al Ministerului Adiminstraþiei ºi Internelor se desfãºoarã în perioada 16-19 octombrie, la Ploieºti, în sala „Leonard Doroftei”. La manifestare participã peste 70 de sportivi, cadre ale structurilor Ministerului Administraþiei ºi Internelor: Inspectoratul General al Poliþiei Române, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã.

Iar în acest sens au decis sã organizeze o campanie, în parteneriat cu Asociaþia “Niloran”. Campania va debuta miercuri, la ora 12.00, prin realizarea unui flash mob în faþa Complexului Comercial Jiul Shopping Center. La aceastã acþiune vor lua parte elevi ai ºcolilor ºi liceelor din municipiul Petroºani, care, de altfel, constituie grupul þintã al acestei campanii. În cadrul campaniei, va fi organizat un concurs de compuneri sau desen, pentru elevii

Vernisaj, dupã o tabãrã în Parâng Ideea a pornit de la o mânã de oameni, care au vrut sã antreneze copiii la distracþie ºi aventurã. Totul s-a petrecut în zona de deasupra staþiei de îmbarcare a telescaunului din Parâng, unde copiii au montat o tabãrã de corturi ºi au înfruntat natura. Ce a ieºit sunt fotografii impresionante, picturi deosebite ºi mult talent. Asta au observat ºi cei care i-au coordonat ºi vernisajul a fost tocmai încu-

nunarea tuturor trãirilor de-o varã. „Este aici rezultatul unei experienþe care a început în luna august. Vorbim despre tabãra de arte vizuale ºi fotografie din august, care s-a numit la fel ca ºi expoziþia de azi, Artã ºi Naturã, - o experienþã. În care cei prezenþi s-au putut bucura de minunãþiile naturii, cât ºi de o stare specialã, care sã-i stimuleze pentru ceea ce au creat ºi iatã astãzi le vedem expuse aici pe pereþi. Au fost sute de lucrãri ºi cu greu ne-am decis care sã le expunem, oricum sunt aici cele mai bune”, ne-a declarat Sorin Oprea, cel care le-a fost copiilor îndrumãtor, bucãtar ºi om de încredere. „Cred cã existã situaþii în care nu sunt foarte importante cuvintele, ci mai important e ceea ce au realizat aceºti tineri. Mai importante

sunt pozele lor frumoase, sau picturile lor, care au fost expuse, pentru cã meritã pe simezele Casei de Culturã a Studenþilor de la Petroºani. Este o continuare a taberei din varã ºi noi ne mândrim cu ceea ce avem, adicã niºte tineri foarte talentaþi”, a spus la vernisarea expoziþiei directorul Casei de

Culturã a Studenþilor,Lavinia Hulea. Nici cei mici nu s-au lãsat mai prejos. Ei au venit ºi fiecare a depãnat pentru câte un cunoscut povestea fotografiei expuse pe simeze, ori a tabloului. Aºa a fãcut ºi Rareº, care abia e în clasa a V-a, dar îi plac taberele de supravieþuire alãturi de Sorin Oprea. „Eu am mai multe fotografii, dar îmi plac ºi cele ale copiilor cu care am fost în tabãrã, mai ales una care înfãþiºeazã luna, cã luna am vãzut-o de multe ori în tabãrã. Eu am desenat un ochi în care se vede un copac”, ne-a povestit Rareº. Toþi au ajuns acolo printr-un proiect al lui Ionel Zmãu, cel care a creat asociaþia Les Amis de la Frances ºi care, sub semnul francofoniei, le-a povestit celor din tabãrã despre autori consacraþi din literatura universalã. Finalul,însã, nu e aici, iar unul dintre participanþii la tabãrã, Vlad Ciontescu, va realiza un film despre viaþa în tabãra de la poalele Parângului.

Jandarm hunedorean pe podium la Campionatul de Judo al MAI

Comedia “Sicilianul” de Moliere, pe scena Teatrului de Artã Deva nouã premierã de senzaþie a stagiunii 2012/2013 la Teatru de Artã din Deva va fi pusã pe scenã de actorii de aici, vineri 19 octombrie începând cu orele 19.00. Este vorba despre comedia Sicilianul de Molier, în regia lui Mihai Panaitescu, un spectacol ce, cu siguranþã, va descreþi frunþile spectatorilor.

Sicilianul este o comedie clasicã într-un act, care ilustreazã o întâmplare petrecutã în secolul al XVII-lea în Sicilia, undeva într-o localitate de pe malul Mãrii Mediterane. Don Pedro, un nobil sicilian, rudimentar ºi extrem de gelos, se îndrãgosteºte de o sclavã de origine greacã, pe care o elibereazã pentru

a se cãsãtori cu ea. Nurii acestei sclave, pe nume Isidora, au atras atenþia întregului þinut ºi mai ales lui Adrast - un nobil francez, care cautã prin orice mijloc sã-i câºtige inima. Dupã mai multe încercãri nereuºite de a pãtrude în casa lui Don Pedro, Adrast se deghizeazã în pictor ºi astfel reuºeºte sã-ºi rãpeascã iubita. Ideea spectacolului ºi sursa de bazã a umorului este cã „nimeni nu este ceea ce vrea sã parã a fi’’. Spectacolul s-a jucat în aceastã varã, în cadrul Festivalului Sibiu Baroc Update 2012, pentru Deva este o premierã, producþia fiind inclusã în portofoliul de spectacole al teatrului. Biletele se gãsesc la Agenþia Teatralã, sau pe ticketing@teatrudeva.ro, preþul unui bilet fiind de 16 lei si 10 lei cu reducere.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

8 Actualitate

Diana MITRACHE

PP-DD

USL

Actualitate 9

Flash mob pentru colectarea selectivã a deºeurilor rimãria Municipiului Petroºani vrea neapãrat sã conºtientizeze populaþia cu privire la necesitatea colectãrii selective a deºeurilor.

ublocotenetul Horea Corpade din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara s-a clasat pe locul III la Campionatul de Judo al Ministerului Adminstraþiei ºi Internelor.

Car men Cosman

Jandarm hunedorean pe podium la Campionatul de Judo al MAI

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

Elemente de muniþie asanate de ISU Hunedoara uniþie rãmasã neexplodatã din Al Doilea Rãzboi Mondial a fost asanatã de lucrãtorii de protecþie civilã din cadrul I.S.U. Hunedoara.

Carmen COSMAN

protecþie civilã au izolat zona, au ridicat elementul

Elementul de muniþie a fost descoperit în urma unor sãpãturi executate în scopul realizãrii unei fundaþii. Este vorba despre o loviturã de aruncãtor de calibrul 45 mm, inactivã, având o lungime de aproximativ 20 de centimetri. „Inspectorii de

de muniþie în condiþii de siguranþã ºi apoi l-au transportat într-un depozit securizat”, a declarat maior Viorel Demean, ºeful ISU Hunedoara. Lovitura de aruncãtor, alãturi de alte elemente de muniþie descoperite pe teritoriul judeþului Hunedoara, vor fi distruse, în perioada urmãtoare, în cadrul unei operaþiuni organizate de pirotehniºtii Inspectoratului.

Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara

DN 7 Deva - Sântuhalm DN 7 Mintia - Sãcãmaº DN 7 Ilia - Gurasada - Zam DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos - Bejan Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Joi 18.10.2012

HOROSCOP

18 octombrie 2012

Energia mentalã atinge cote maxime, astfel încât ai putea face faþã cu succes unor activitãþi intelectuale. O bunã parte a timpului liber þi-o vei dedica fiinþei iubite. N-ar fi exclus sã faci o impresie excelentã unei persoane de sex opus.

O rudã îþi va da niºte informaþii pe care ar trebui sã le verifici înainte de a le folosi. Oricum, eºti cam împrãºtiat ºi ai putea greºi cu uºurinþã. Sãnãtatea þi-ar putea crea unele probleme: te poþi confrunta cu migrene sau stãri febrile.

Starea ta generalã nu va fi cea cu care ne-ai obiºnuit. Vei obosi mai repede, iar consumul nervos va fi mai mare pentru orice nimic. Este totuºi puþin probabil sã ai parte de vreo problemã de sãnãtate. Nu este un moment favorabil pentru a pleca la drum.

Se vor ivi unele neînþelegeri cu colaboratorii, dar pânã la urmã veþi reuºi sã ajungeþi la un numitor comun. Traversezi o perioadã agitatã, în care te confrunþi cu situaþii de tot felul ºi nu ai timp nici mãcar sã respiri. De energie nu duci lipsã.

Problemele cu care te-ai confruntat pânã acum par a-ºi gãsi rezolvãrile cãutate. Conjunctura te favorizeazã dându-þi posibilitatea de a te implica în colaborãri rentabile. Comunicarea cu cei din jur decurge foarte armonios.

În cãmin se mizeazã mult pe ajutorul tãu; fã un efort pentru a nu-i dezamãgi pe cei dragi. Deºi vor fi tentaþii mari, ar fi bine sã nu te aventurezi în a face speculaþii financiare, mai ales cã ocaziile de a câºtiga bani nu se vor lãsa prea mult aºteptate.

Eºti cam agitat, neliniºtit în aceastã perioadã, iar impulsivitatea te poate determina sã iei decizii care te pot conduce pe cãi greºite. Prudenþa se cere a fi pusã pe primul plan. Proiectele de petrecere a timpului liber se vor dovedi inspirate.

Dacã doreºti sã pleci la drum, atenþie, cãci te poþi confrunta cu situaþii oarecum neaºteptate. În plan sentimental lucrurile evolueazã bine; vei avea parte de ceva surprize, dar, din fericire, vor fi dintre cele plãcute.

În cazul în care doreºti sã-þi îmbunãtãþeºti confortul în apartament, conjunctura astralã te favorizeazã. În relaþia cu superiorii ierarhici vor fi discuþii aprinse ºi ar fi de dorit sã nu insiºti sã-þi impui punctele de vedere.

În aceastã perioadã va trebui sã faci unele compromisuri, ceea ce nu îþi surâde, dar altfel nu se va putea. Din fericire comunicarea cu cei din jur evolueazã cât se poate de bine ºi acest lucru te va ajuta în discuþiile pe care le vei avea. a

Este o perioadã bunã pentru a-þi pune în practicã proiecte pe care þi le-ai fãcut de mai mult timp. Unele din nemulþumirile tale legate de chestiunile profesionale vor putea fi rezolvate, ceea ce îþi va lua o piatrã de pe inimã.

Este posibil sã ai parte de un câºtig ce-þi va permite sã-þi echilibrezi pentru un timp situaþia financiarã. În cazul în care îþi doreºti sã-þi cumperi un obiect de lux, ocaziile nu se vor lãsa aºteptate. Cãlãtoriile sunt avantajoase.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

Banii europeni s-au „disipat” în peisaj ncet – încet, parcurile „mãrginaºe” din municipiul Petroºani s-au integrat în peisajul local. Mai exact, ceea ce a mai rãmas din ele, dupã trecerea armatelor de vandali autohtoni, a fost nãpãdit de ierburi ºi buruieni, la fel de autohtone.

Mircea NISTOR De furia locuitorilor din respectivele zone sau de cea a cãutãtorilor de metale ce pot fi valorificate la centrele de primire ale fierului vechi au scãpat,

deocamdatã, doar obiectele confecþionate din materiale plastice. Asta, pânã când le va fi gãsitã o întrebuinþare ºi acestora, respectiv celor câteva tobogane rãmase stinghere prin zonele des-

tinate recreerii cetãþenilor ºi progeniturilor acestora. În rest, hintele au fost tãiate de la rãdãcinã cu flexul, partea metalicã a bãncilor a plecat spre fier vechi iar cu ajutorul celei lemnoase au fost încinse,

ad-hoc, câteva focuri de tabãrã sau grãtare. În acelaºi timp, pomii plantaþi, printre care se aflau ºi câteva magnolii, au fost pãscuþi de caii, veºnic flãmânzi, ai celor din zonele limitrofe spaþiilor destinate destiderii dupã orele de serviciu sau ºcoalã. Parcurile cele mai afectate de asaltul celor care se considerã „cetãþeni europeni” sunt

Primii „serviþi”, persoanele cu dizabilitãþi ersoanele cu handicap grav ºi accentuat din Petroºani s-au aliniat ieri la coadã pentru a intra în posesia alimentelor europene care le-au fost repartizate. În cârje sau ajutaþi de rude ºi vecini, cu plase, geamantane sau taxiul, oamenii s-au întors acasã, târâº – grãpiº, cu câte 14 kilograme de fãinã, 7 kilograme de orez, 2 pungi de paste fãinoase, 2 cutii de roºii în bulion ºi tot 2 cutii de mazãre.

Mircea NISTOR „Îmi este cam greu sã stau în cârje la coadã dar nu sunt prea mulþi oameni ºi, în plus, am

mente pe care nu aº fi avut altfel cum sã le cumpãr. Mã bucur cã se mai gândesc unii ºi la noi, cei nãpãstuiþi de soartã”, a spus un

riori, am auzit cã nu avem voie sã le vindem dar nici nu aveam de gând sã fac acest lucru. Nu de alta dar, din pensie,

cele din Cartierele Colonie ºi Aeroport, douã dintre zonele cele mai sãrace ale nu-mi permiteam sã municipiucumpãr atâtea prolui. În duse”, a declarat o Colonie, altã femeie. dintre cele Astãzi, joi, 18 3 parcuri octombrie, urmeazã amenajate a intra în posesia aici, unul ajutorului alimentar a fost european complet beneficiarii „ras” iar venitului celelalte minim garan- douã se mai tat. În ceea bazeazã pe ce-i priveºte niºte ruine ale pe ºomeri ºi toboganelor pensionari sau hintelor. În aceºtia sunt parantezã fie programaþi spus, amenapentru sãpjarea acestora tãmâna a costat ceva viitoare. bani, fondurile

ajutat o vecinã sã vin pânã aici sã-mi ridic raþia de alimente. Îmi prind foarte bine ºi am auzit cã vom primi ºi ulei, ceea ce este foarte bine, pentru cã am mare nevoie de acest produs. Nici mazãrea, mãlaiul sau fãina nu sunt de lepãdat”, a precizat o femeie. „Anul acesta eºi pânã la „Ziua Morþilor” mai sunt douã vom primi mai sãptãmâni, administratorii Cimitirului multe sortiCentral din Petroºani au demarat lucrãrile de mente de produse, compara- curãþenie generalã. Pentru început au intrat în tiv cu anii ante- acþiune cosaºii ºi mãturãtorii.

fiind alocate, în marea lor majoritate, de cãtre Uniunea Europeanã. Banii, însã, s-au dus pe apa Sâmbetei, la fel ºi bãncile, hintele, pomii de esenþã rarã sau cãluþii cu arcuri, în urma lor rãmânând un peisaj apocaliptic...

Cimitirul se „scuturã” de buruieni ºi copaci

nevoie de aceste ali-

bãrbat. „Pe mine m-a

Mircea NISTOR Pe de altã parte, la solicitarea unora dintre proprietarii mormintelor, urmeazã a fi tãiaþi ºi 10 arbori uscaþi sau care afectau locurile de veci. „Am demarat dejat lucrãrile de curãþenie pentru cã ne dorim ca pânã în data de 1 noiembrie sã fie ºi finalizate acestea iar cimitirul sã arate foarte bine. Deocamdatã cosim iarba, mãturãm aleile ºi tãiem copacii de care mai mulþi cetãþeni s-au plâns cã le distrug locurile de

veci în care le sunt înhumate rudele. Pânã pe 1 noiembrie cimitirul va arãta foarte bine din punct de vedere al curãþeniei”, a precizat Istvan Hodoº,

Panourile de baschet au fost „tocate” n urmã cu câþiva ani de zile, un deputat de Valea Jiului ºi preºedintele (de pe atunci) al Federaþiei Române de Baschet au demarat un proiect prin implementarea cãruia se dorea dezvoltarea baschetului (ºi în general a sportului) în capitala Vãii Jiului.

Mircea NISTOR În acest scop, mai multe unitãþi ºcolare sau parcuri din zonã au fost dotate cu panouri ºi mingi ale sportului bazat pe azvârlirea „balonului”

cãtre (sau în) coº. Ce s-a ales din intenþia (de altfel lãudabilã) a doamnei Carmen Tocalã, actualul preºedinte al Agenþiei Naþionale pentru Sport ºi Tineret) se poate vedea, astãzi, cu ochiul liber în

Petroºani. Parcurile în care au fost amplasate panourile sunt niºte ruine, la fel ºi materialul

„didactic” sportiv, iar eventualii baschetbaliºti sunt, de fapt, niºte demolatori.

reprezentantul administraþiei cimitirului. În ceea ce priveºte arborii care au fost sau urmeazã a fi tãiaþi, administratorii cimitirului, cu greu, au gãsit pe cineva care sã se ocupe de aceastã activitate. Tãierea pomilor stufoºi ºi înalþi de câþiva zeci de metri, consideratã drept una extrem de periculoasã, a fost refuzatã chiar ºi de cãtre salvamontiºti. Materialul lemnos rezultat din tãierea copacilor urmeazã a fi repartizat persoanelor nevoiaºe care au depuse cereri, în acest sens, la primãrie.

12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Joi, 18 octombrie 2012

USL a tãiat banii pentru dezvoltarea Staþiunii Parâng upã sistarea finanþãrii pentru anvelopare a blocurilor din municipiul Petroºani, a fost opritã ºi finanþarea pentru proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Administraþia localã n-a primit nici o explicaþie.

Maximilian GÂNJU Una dintre cele mai vechi staþiuni turistice de schi din România riscã sã rãmânã doar cu investiþiile realizate pânã acum. Deºi cam toatã lumea a marºat pe ideea cã turismul este alternativa la minerit, actualii guvernanþi închid ºi minele dar ºi turismul. Proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil în Staþiunea Parâng, aflat în derulare, a fost oprit de la

finanþare. Autoritãþile locale de la Petroºani n-au primit nici mãcar o explicaþie de ce nu mai primesc tranºa de bani de 2 milioane de lei pentru ultimul trimestru din 2012. „A venit o adresã de la minister prin care suntem anunþaþi cã se sisteazã finanþarea. Nu se dã nici o explicaþie”, recunoaºte primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Proiectul este finanþat din fonduri guvernamentale ºi

pânã acum s-au realizat investiþii importante în infrastructura staþiunii. Odatã cu venirea guvernului USL la putere, proiectul a fost verificat de inspectorii guvernamentali în repetate rânduri ºi s-a constatat cã toate lucrãrile fãcute în staþiune sunt decontate justificat. „N-a fost descoperitã nici o neregulã, totul este conform proiectului ºi în deplinã legalitate”, precizeazã edilul ºef al Petroºaniului.

ii de ºomeri din cauza sistãrii finanþãrilor

Proiectele oprite în Valea Jiului de USL se contabilizeazã

în numãrul celor care rãmân fãrã loc de muncã. „Am discutat ºi cu oameni din PSD, deci nu numai mie mi-a lãsat aceastã impresie, dar acest guvern este criminal în plan economic. Þara este distrusã din punct de vedere economic. Am datele de pe piaþa muncii ºi numai în ultima perioadã avem 1800 de oameni disponibilizaþi. Aceºti oameni au rãmas fãrã loc de muncã din cauza sistãrii finanþãrii la proiectele derulate în Valea Jiului. Hidrocentrala de pe Jiu care era gata în proporþie de 90 la sutã a rãmas fãrã finanþare. La 1 septembrie s-au alocat 180 de milioane

de lei, s-a fãcut licitaþie ºi s-a semnat contractul. Acum trebuiau începute lucrãrile la reabilitarea Defileului Jiului, dar s-a sistat finanþarea”, declarã, preºedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu.

Ve s t e b u n ã p e n t r u t u r i º t i : H o t e l u r i l e d e l a m u n t e vor scãdea tarifele cu pânã la 5% anul viitor otelurile din staþiunile montane vor scãdea tarifele cu pânã la 5% începând de anul viitor, iar preþurile pachetelor în perioada sãrbãtorilor de iarnã vor rãmâne la nivelul anului trecut, a declarat agenþiei MEDIAFAX Dragoº Rãducan, vicepreºedintele Federaþiei Patronatelor din Turism (FPTR).

“Scãderea preþurilor se explicã prin faptul cã zona de turism montan este singura parte a turismului intern care nu a înregistrat creºteri în aceastã varã. Au fost hotelieri care au investit în promovare ºi au înregistrat creºteri, dar în general numãrul de turiºti din acest an nu l-a depãºit pe cel de anul trecut”, a spus Rãducan, prezent la Bursa de Turism Montan de la

lipsa promovãrii interne a turismului montan. Reprezentanþii FPTR spun cã statul nu a contribuit în acest an cu bani pentru promovarea turismului intern, în general,

rantele au avut în acest an încasãri sub aºteptãri. Pentru a atrage mai mulþi turiºti, vrem sã sprijinim dezvoltarea agrementului ºi a cluburilor în staþiunile

Predeal, organizatã de FPTR. El a adãugat cã tarifele pentru pachetele de Crãciun ºi Revelion de la munte vor rãmâne la nivelul anului trecut. Principalul motiv al stagnãrii numãrului de turiºti în hotelurile de la munte a fost pe piaþa internã, iar turismul montan a fost neglijat în ultimii ani. “Turismul montan s-a bazat foarte mult în ultimul an pe organizarea de conferinþe ºi mai puþin pe sejururi. ªi restau-

montane”, a adãugat reprezentantul FPTR. Federaþia a anunþat în septembrie cã tarifele la cazare pe litoral vor creºte anul viitor în medie cu 7%, dupã trei ani de stagnare ºi un sezon foarte bun în acest an, hotelierii invocând scumpirea utilitãþilor ºi a combustibilului în 2012 ºi 2013. Peste 1,5 milioane de

turiºti români au mers în aceastã varã pe litoralul românesc, în creºtere cu peste 15% faþã de anul trecut. Statistica româneascã aratã cã anul trecut România a avut 7 milioane de turiºti (sosiri în hoteluri), din care 78,4% (aproape 5,5 milioane) români, ºi 21,6% (1,5 milioane) turiºti strãini, ponderi apropiate de cele din anul 2010. Cu o ratã de 14,7% a nerezidenþilor în totalul turiºtilor, România ocupã detaºat ultimul loc în

Europa. Penultima poziþie este ocupatã de Germania, cu 21,3%, înaintea cãreia se situeazã Suedia, cu 27,2%. Hotelurile din România sunt pe penultimul loc în Europa dupã gradul de ocupare în timpul verii ºi deþine detaºat ultima poziþie în clasamentul privind ponderea strãinilor în totalul turiºtilor, cauzele fiind fluxul slab de turiºti de afaceri, imaginea externã proastã, tarifele mari ºi evaziunea.